NOTIUNI DE SINTAX I MORFOLOGIE

PROFESOR RAMONA ESCARIU

VERBULDef:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau existenata. Verbele pot fi: -predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii) -nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii) Verbele nepredicative pot fi: -copulative(ajuta la formarea predicatului nominal) -auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri) Verbele copulative sunt: -a fi -a deveni -a ajunge -a ramane -a se face -a iesi -a parea -a insemna Verbele auxiliare sunt: -a fi -a avea -a vrea Verbul auxiliar a fi: I)ajuta la formarea diatezei pasive ex: El este imbracat de mama lui. El-subiect gramatical mama-subiect logic II)ajuta la formarea modului conjunctiv,timpul perfect ex:Sa fi venit mai devreme era bine. III)ajuta la formarea modului conditional-optativ,timpul perfect ex:As fi vrut o inghetata. IV)ajuta la formarea modului infinitive,timpul perfect ex:a fi venit,a fi povestit. V)ajuta la formarea timpului viitor anterior ex:voi fi venit,voi fi ascultat

Verbul auxiliar a avea: I)ajuta la formarea timpului perfect-compus ex:Am ajuns ce ai vrut. II)ajuta la formarea modului conditional optativ,timpurile prezent si perfect Ex:as veni,as fi venit,ai manca,ati citi Verbul auxiliar a vrea: I)ajuta la formarea timpului viitor ex:Eu voi incerca sa iau o nota buna. II)ajuta la formarea modului indicativ,timp viitor anterior ex:eu voi fi incercat CONJUGARILE: I)a:a manca II)ea:a placea III)e:a cere IV)i:a iubi Modurile personale.Timpurile verbale I)Modurile personale sunt: 1)modul indicativ-arata o actiune sigura,reala 2)modul conjunctiv-arata o actiune posibila,realizabila 3)modul conditional-optativ-arata o actiune conditonata de o alta actiune 4)modul imperativ-arata o actiune realizabila,un indemn,o porunca,un ordin II)Modurile nepersonale sunt: a)modul infinitiv b)modul participiu c)modul gerunziu d)modul supin I)Modurile personale 1)Modul indicativ Timpuri:-prezent -imperfect -perfect-simplu -perfect-compus -mai mult ca perfect(m.m.c.p.) -viitor -viitor anterior

A lucra(conjugarea I) 1)Timpul present: Eu lucrez Tu lucrezi El/ea lucreaza Noi lucram Voi lucrati Ei/ele lucreaza 3)Timpul perfect-simplu: Eu lucrai Tu lucrasi El/ea lucra Noi lucraram Voi lucrarati Ei/ele ucrara 5)Timpul m.m.c.p.: Eu lucrasem Tu lucrasesi El/ea lucrase Noi lucraseram Voi lucraserati Ei/ele lucrasera 7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi lucrat Tu vei fi lucrat El/ea va fi lucrat Noi vom fi lucrat Voi veti fi lucrat Ei/ele vor fi lucrat A tacea(conjugarea a II-a) 1)Timpul present: Eu tac Tu taci El/ea tace Noi taceam Voi taceti

2)Timpul imperfect: eu lucram tu lucrai el/ea lucra noi lucram voi lucrati ei/ele lucrau 4)Timpul perfect-compus: eu am lucrat tu ai lucrat el/ea a lucrat noi am lucrat voi ati lucrat ei/ele au lucrat 6)Timpul viitor: eu voi lucra tu vei lucra el/ea va lucra noi vom lucra voi veti lucra ei/ele vor lucra

2)Timpul imperfect: eu taceam tu taceai el/ea tacea noi taceam voi taceati

Ei/ele tac 3)Timpul perfect-simplu: Eu tacui Tu tacusi El/ea tacu Noi tacuram Voi tacurati Ei/ele tacura 5)Timpul m.m.c.p.: Eu tacusem Tu tacusesi El/ea tacuse Noi tacuseram Voi tacuserati Ei/ele tacusera 7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi tacut Tu vei fi tacut El/ea va fi tacut Noi vom fi tacut Voi veti fi tacut Ei/ele vor fi tacut A incepe(conjugarea a III-a) 1)Timpul present: Eu incepi Tu incepi El/ea incepe Noi incepem Voi incepeti Ei/ele incep 3)Timpul perfect-simplu: Eu incepui Tu incepusi El/ea incepu Noi incepuram Voi incepurati Ei/ele incepura

ei/ele taceau 4)Timpul perfect-compus: eu am tacut tu ai tacut el/ea a tacut noi am tacut voi ati tacut ei/ele au tacut 6)Timpul viitor: eu voi tacea tu vei tacea el/ea va tacea noi vom tacea voi veti tacea ei/ele vor tacea

2)Timpul imperfect: eu incepeam tu incepeai el/ea incepea noi incepeam voi incepeati ei/ele incepeau 4)Timpul perfect-compus: eu am inceput tu ai inceput el/ea a inceput noi am inceput voi ati inceput ei/ele au inceput

5)Timpul m.m.c.p.: Eu incepusem Tu incepusesi El/ea incepuse Noi incepuseram Voi incepuserati Ei/ele incepusera 7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi inceput Tu vei fi inceput El/ea va fi inceput Noi vom fi inceput Voi veti fi inceput Ei/ele vor fi inceput A toci(conjugarea a IV-a) 1)Timpul prezent: Eu tocesc Tu tocesti El/ea toceste Noi tocim Voi tociti Ei/ele tocesc 3)Timpul perfect-simplu: Eu toci Tu tocisi El/ea toci Noi tociram Voi tocirati Ei/ele tocira 5)Timpul m.m.c.p. Eu tocisem Tu tocisesi El/ea tocise Noi tociseram Voi tociserati Ei/ele tocisera

6)Timpul viitor: eu voi incepe tu vei incepe el/ea va inepe noi vom incepe voi veti incepe ei/ele vor incepe

2)Timpul imperfect: eu toceam tu toceai el/ea tocea noi toceam voi toceati ei/ele toceau 4)Timpul perfect-compus: eu am tocit tu ai tocit el/ea a tocit noi am tocit voi ati tocit ei/ele au tocit 6)Timpul viitor eu voi toci tu vei toci el/ea va toci noi vom toci voi veti toci ei/ele vor toci

7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi tocit Tu vei fi tocit El/ea va fi tocit Noi vom fi tocit Voi veti fi tocit Ei/ele vor fi tocit OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a,ea. OBS!Sufixele care ajuta la formarea perfectului-simplu sunt: I)a II)u III)i(se) IV)i OBS!Sufixele pentru m.m.c.p. sunt:grupul se urmat de sufixele perfectului simplu. Timpul prezent ne indica faptul ca actiunea se desfasoara in momentul vorbirii. Valorile temporale ale prezentului: 1)arata un adevar general valabil Ex:Apa trece,pietrele raman. 2)viitor Ex:Maine merg la bunici. 3)trecut Ex:Mihai Viteazul invinge turcii in batalia de la Calugareni. 4)o actiune care se petrce in mod repetat Ex:Trenul pleaca la ora 10. 2)Modul conjunctiv Timpuri:-prezent -perfect A lucra(conjugarea I) 1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect: Eu sa lucrez eu sa fi lucrat Tu sa lucrezi tu sa fi lucrat El/ea sa lucreze el/ea sa fi lucrat Noi sa lucram noi sa fi lucrat Voi sa lucrati voi sa fi lucrat Ei/ele sa lucreze ei/ele sa fi lucrat OBS!Conjunctivul prezent se formeaza cu:conjunctia sa+verbul de conjugat(la indicativ prezent) cu exceptia persoanei a III-a.

Conjunctivul perfect se formeazacu:conjunctia sa+verbul auxiliar a fi+participial verbului de conjugat. 3)Modul conditional-optativ Timpuri:-prezent -perfect A incepe(conjugarea a III-a) 1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect: Eu as incepe eu as fi inceput Tu ai incepe tu ai fi inceput El/ea ar incepe el/ea ar fi inceput Noi am incepe noi am fi inceput Voi ati incepe voi ati fi inceput Ei/ele ar incepe ei/el ear fi inceput OBS!Conditionalul-opativ timpul prezent se formeaza din:verbul auxiliar a avea+infinitivul verbului de conjugat. Conditionalul-optativ timpul perfect se formeaza din:verbul auxiliar a fi(la modul conditional-optativ present)+partcipiul verbului de conjugat. 4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural.Este pozitiv si negativ. A tacea(conjugarea a II-a) 1)Pozitiv:Umple! 2)Negativ:Nu umple! OBS! Modul imperativ se formeaza in felul urmator: 1)forma afirmativa:la pers a II-a sg:in general se formeaza de la pers a III-a sg,indicativ prezent.(ex:Asculta!,Lucreaza!)sau de la pers a II-a indicativ prezent Ex:Fugi! Taci! 2)forma negative:la pers a II-a sg:adverbul nu+verbul de conjugat la infintiv Ex:Nu sta! Nu zice! :la pers a II-a pl:adverbul nu+imperativul afirmativ Ex:Nu stati! Nu mergeti! OBS! Cu valoare de imperativ pot aparea si alte forme verbale: I)conjunctivul:Sa pleci acum. II)indicativul:Pleci imediat! III)infinitivul:A nu se resturna. IV)supin:De invatat poezia pentru maine. Revenire la modul indicativ timpul viitor. In limba romana viitorul se mai poate forma din: 1)particula o invariabila+conjunctivul present al verbului de conjugat Ex:eu o sa invat

Tu o sa inveti El/ea o sa invete Noi o sa invatam Voi o sa invatati Ei/ele o sa invete 2)verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul prezent al verbului de conjugat Ex:eu am sa invat Tu ai sa inveti El/ea are sa invete Noi avem sa invatam Voi aveti sa invatati Ei/ele au sa invete 3)formele verbale ale verbului a vrea prin caderea consoanei v+infinitivul verbului de conjugat Ex:eu oi invata Tu ai invata El/ea a invata Noi om invata Voi ati invata Ei/ele or invata II)Modurile nepersonale 1)Modul infinitiv denumeste numele actiunii si este forma care apare in dictionare.Ca particularitate:particula a. Infinitivul are doua forme: a)o forma scurta(a scrie,a merge,a citi) Infinitivul ajuta la formarea: -indicativ,timpul viitor(voi citi,voi merge,voi scrie) -conditional-optativ,timpul prezent(as citi,as merge) -imperativ,forma negative(nu citi,nu scrie) Infinitivul se prezinta sub forma: -prezent(a citi) -perfect(a fi mers) b)o forma lung ace se obtine cu ajutorul sufixului re existand numai la modul conditional-optativ,forma inverse(citire-ai,inchinare-as) OBS! Acest infinitiv folosit in alte situatii se substantivizeaza. 2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in desfasurare.Particularitate:terminatia ind sau and.

Ex.mancad,band,parand,scriind,citind Forma negativa a modului gerunziu se obtine cu ajutorul prefixului ne. Ex:nemancand,necitind 3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.Particularitate:sufixele t sau s. Ex:citit,scris Participiul ajuta la formarea: -indicativ,timpul perfect-compus(am mancat) -indicativ,timpul viitor anterior(vei fi scris) -conjunctiv,timpul perfect(sa fi scris) -conditional-optativ,timpul perfect(as fi mancat) -infinitiv,timpul perfect(a fi mancat) -supin(de mancat,la spalat,pentru scris) 4)Modul supin denumeste actiunea,starea sau existenta ca si infinitivul.Particularitate:prepozitiile de,la,pentru,fara,dupa+participial verbului de conjugat(de scris,de mancat,pentru citit). OBS! Forma negativa a supinului se obtine cu ajutorul prefixului ne adaugat participiului(pentru nespalat). DIATEZA Def:Diateza reprezinta relatia dintre subiect,actiune si obiectul pe care actiunea il suporta. Verbul are trei diateze: 1)Diateza activa arata ca subiectul grammatical este subiectul actiunii. Ex:Elevul citeste o carte. 2)Diateza pasiva OBS! Verbele la diateza pasiva se formeaza astfel:verbul auxiliar a fi+participiul verbului de conjugat. Diateza pasiva arata ca subiectul grammatical este subiectul care suporta actiunea. Ex:Cartea este citita de elev. de elev-complement de agent Complementul de agent poate fi exprimat prin: -substantiv:Romanul este scris de un autor cunoscut. -pronume:Tabla a fost sparta de el. -numeral:Prajitura este mancata de doi. 3)Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii la care participa intens.Verbele la diateza reflexive sunt insotite de pronume in cazul:

a)acuzativ:El se gandeste la filmul de aseara. b)dativ:Ea isi inchipuie ca a venit Craciunul. OBS! Pronumele reflexive intra in strucura verbului sin u se analizeaza separat. VERBELE ACTIVE PRONOMINALE Verbele active pronominale sunt verbele la diateza active care sunt insotite de pronume refelexive care indeplinesc finctie sintactica separat. Ex:El se lauda. lauda-verb la diateza active se-pronume refexiv,caz acuzativ OBS! Verbele active pronominale se caracterizeaza prin: 1)acceptarea dublarii pronumelui reflexiv forma neaccentuata cu o forma accentuate. Ex:El se lauda pe sine. 2)posibilitatea subsituirii pronumelui reflexiv cu alta forma pronominala. Ex:Pe el il vad in curte. Verbele active pronominale pot fi: 1)obiective 2)reciproce 3)posesive 1)Verbele active pronominale obiective sunt caracterizate prin identitatea persoanei desemnate de subiect cu cea de complement direct sau complement indirect. c.d.:Ion se lauda pe sine. c.i.:Ion isi spune(sie,insusi)cuvinte de imbarbatare. 2)Verbele active pronominale reciproce ne arata ca actiunea este repartizata asupra a doua sau a mai multe persoane fiecare dintre ele suportand efectele actiunii facute de calalalt. OBS! Oricare dintre subiecte poate face sau suporta actiunea.Se caracterizeaza prin subiect multiplu sau subiec simplu. c.d.:Ei se iubesc.(unul pe celalalt) c.i.:Ei isi scriu.(unul altuia,reciproc) 3)Verbele active pronominale posesive exprima o relatie de posesie alineabila(obiectul posedat nu poate fi imprumutat) sau inalienabila(obiectl posedat poate fi imprumutat) OBS! Pronumele reflexive care insotesc verbele active pronominale se analizeza separate,naintrand in structura verbului.

VERBELE PERSONALE.VERBELE IMPERSONALE Verbele personale sunt verbele la diateza active a caror actiune este facuta de o persoana. Ex:Tata citeste ziarul. citeste-verb personal Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana. OBS! Verbele impersonale pot avea sau nu subiect grammatical. Verbele impersonale care nu au subiect: 1)exprima fenomene ale naturii Ex:Ploua! Ninge! Se intuneca! 2)referirea la persoana se afce printr-un c.i. Ex:Ii arde de joaca. Verbele impersonale care au subiect: 1)exprimat printr-un substantive ce nu denumeste o persoana. Ex:Este iarna. 2)verbul copulativ a fi poate fi impersonal. Este noapte. Mi-e foame. Mi-e lene. Mi-e dor. 3)verbele impersonale pot fi la: -diateza active:Geruieste. -diateza pasiva:Ti-a fost scris sa plangi. -diateza reflexive:Se sta comod in canapea. 4)unele verbe personale pot deveni impersonale. Ex:Am ajuns acolo. Mi-a ajuns cat am invatat. 5)verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a numindu-se verbe unipersonale. Ex:a oua,a incolti,a inmuguri,a se intampla,a conta,a consta,a ploua,a se cadea,a pasa,a trebui LOCUTIUNILE VERBALE Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb care se comporta in propozitii ca un ver,fiind determinate de complemente(directe,indirecte,circumstantiale). OBS! 1)Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb 2)Locutiunile verbale nu pot di determinate de attribute.

Ex:a baga de seama,a lua foc,a-si bate joc,a se face foc si para,a-si da sufletul,a-si iesi din fire,a se lua la harta,a-si lua inima in dinti.

SUBSTANTIVULDef:Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste finite,lucruri,fenomene ale naturii,actiuni,stari sufletesti si insusiri. Ex:om,caine,bou,pix,catalog,ploaie,ninsoare,scris,citit,bucurie,tristete,bunatat e,frumusete. Substantivele pot fi: 1)commune/proprii:pix,masa,Stefan-cel Mare,Gabriele 2)simple/compuse:mama,sora,floarea-soarelui Substantivul are doua numere: 1)singular:mar 2)plural:mere Substantivul are trei genuri: 1)masculin:un/doi 2)feminine:o/doua 3)neutru:un/doua Substantivul poate sta in toate cazurile:N,Ac,G,D,V. Substantivele colective sunt cuvintele care au forma de singular si inteles de plural. Ex:popor,studentime,roi,bradet OBS! Genul substantivelor Exista: 1)substantive mobile(substantivele care formeaza masculinul de la feminin si invers) Ex:satean-sateanca Elev-eleva Portar-portarita Ca,a,ta-sufixe motionale 2)substantive heteronime(sunt substantivele care au forma diferita la masculine de cae de la feminin) Ex:bou-vaca Cal-iapa Capra-tap 3)substantive epicene(au aceeasi forma pentru a desemna o fiinta si la feninin si la masculin) Ex:elefant,lebada,furnica,camila,strut

LOCUTIUNEA SUBSTANTIVALA Def:Locutiunea substantivala este grupul unitary de cuvinte sinonim cu un substantiv si care se comporta ca un substantiv,fiind determinat de attribute. OBS! In general locutiunile substantivale provin din locutiunile verbale care au verbul la infinitiv. Ex:a baga de seama(loc. verbala)-bagare de seama(loc.subst) A aduce aminte(lov. verbala)-aducere aminte(loc. subst) Parere de bine,tinere de minte,bataie de joc,invatare de minte,nod in papura,verzi si uscate,punct de vedere,aruncatura de ochi. Functiile sintactice ale substantivului I)cazul Nominativ 1)subiect:Copilul mananca o portocala. 2)nume predicativ:A ramas tot copil. 3)atribut substantival apozitional:Dan,copilul lui Mircea este cuminte. II)cazul Acuzativ 1)c.d.:Am vazut un copil. 2)c.i.:Ma gandesc la copilul sarac. 3)atribut substantival prepozitional:Sufletul de copil este pur. 4)nume predicativ:Mancarea aste de copil. 5)c.c.l.:Maine merg la copilul tau. 6)c.c.t.:Dupa copilul tau,va vani si al lui. 7)c.c.m.:Te porti ca un copil. 8)complement de agent:Creionul a fost gasit de copil. III)cazul Dativ este cerut de opt prepozitii:datorita,gratie,multumita,comform, contrar,aidoma,asemenea,potrivit. 1)c.i.:I-am dat copilului cartea. 2)nume predicativ:El este aidoma copilului. 3)atribut subst prepozitional:Parintii asemenea copilului se intalneau des. 4)c.c.m.:Tatal sau se poarta aidoma copilului sau. IV)cazul Genitiv este cerut de anumite prepozitii:contra,asupra,impotriva,in fata,imprejurul,in spatele,in susul etc. 1)atribut subst. genitival:Cartea copilului este interesanta. 2)atribut subst. prepozitional:Profesorul contra copilului a fost el. 3)nume predicativ:El este contra elevului. 4)c.c.l.:Cartea se afla in fata copilului.

5)c.c.t.:Au venit inaintea copilului. V)cazul Vocativ nu are functie sintactica Copile,fi cumine.

PRONUMELEDef:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.Pronumele este: 1)personal(eu,tu,voi) 2)de politete(dumneavoastra) 3)reflexiv(sie,sine,siesi) 4)posesiv(al meu) 5)demonstrativ(acela,aceasta) 6)nehotarat(fiecare,cineva) 7)negativ(nici unul,nimeni,nimic) 8)interogativ(care?,cine?,ce?,cat?) 9)relativ(care,cine,ce cat) 10)de intarire(insami,insuti) 1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la actiune. Pronumele are trei persoane:(I,II,III) I)eu/noi II)tu/voi III)el/ea/ei/ele Pronumele are doua numere(singular si plural) si doua genuri. Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile si neaccentuate numai la Ac si D. OBS! In limba literara formele dansul,dansa,dansii,dansele sunt pronume personale. 2)Pronumele de politete(de reverenta) arata respectul fata de o persoana. Are forme numai pentru persoana a II-a si a III-a singular si pluralsi se diferentiaza dupa gen numai la persoana a III-a singular. Dumnealui/dumneaei Dumneata/dumneavoastra OBS! In limbajul solemn se folosesc formulele reverentioase care exprima cel mai inalt grad de respect. Maiestatea-ta,Alteta-ta,Excelenta-ta.

Functiile sintactice ale pronumelui personal I)caz Nominativ 1)subiect:Eu merg la scoala. 2)nume predicativ:Maria este ea. 3)atribut subst apozitional:Niste persoane caudate,ei,stateau in fata scolii. II)cazul Acuzativ 1)c.d.:Pe el l-am pedepsit. 2)c.i.:Ma gandeam la el. 3)atribut pronominal prepozitional:Cartea de la el a fost rupta. 4)nume predicativ:Vestile sunt de la ea. 5)c.c.l:Vin de la el. 6)c.c.t.:Am plecat dupa el,nu inainte. 7)c.c.m.:Se poarta ca el. 8)complement de agent:Cantecul a fost scris de el. III)cazul Dativ 1)c.i.:I-am daruit inima mea. 2)nume predicativ:Copilul este asemenea lui. 3)atribut pronominal prepozitional:Purtarea asemenea lui nu m-a deranjat. 4)atribut pronominal in Dativ posesiv:Surasu-ti bland ma inveselea. 5)c.c.m.:Se purta asemenea lui. 6)c.c.l.:Deasupra-ti zburau fulgi de nea. IV)cazul Genitiv 1)atribut pronominal gentitival:Prietenul ei este necivilizat. 2)atribut pronominal prepozitional:Tabla din fata lor este stearsa. 3)nume predicativ:Copiii erau contra lui. 4)c.c.l.:Eu ajung inaintea ta. 5)c.c.t.:Tu ai sosit inaintea mea. V)cazul Vocativ nu are functie sintactica Tu,iesi la tabla. OBS! Forma neaccentuata a pronumelui de persoana a III-a singular feminin nu are functie sintactica in urmatoarele situatii: O duce de pe azi pe maine. A luat-o la fuga. A facut-o lata. OBS! Tot fara functie sintactica sunt si pronumele din exemplele: Pe unde mi-ai umblat?-Dativ epic

Vreau sa mi te omoare.-Dativ epic 3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se exercita direct sau indirect actiunea verbelor si subiectul acestora. Ex:Dan se spala pe maini. Dan-pers a III-a singular se spala-pers a III-a singular Eu ma coafez. ma-pers I sg coafez-pers I sg ma-pronume reflexiv Ea ma coafeza. Ma-pers I sg coafeaza-pers a III-a sg ma-pronume personal Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a nedeosebinduse dupa numar si gen. Pronumele reflexiv are forme accentuate si neaccentuate. caz Ac caz D forma accentuata (pe)sine sie,siesi forma neaccentuata se,sisi,si-

Pronumele reflexive este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV 1)cazul Ac -c.d.:S-au intalnit cu prietenii lor. 2)cazul D -c.i:Isi zice ca va castiga. -atribut pronominal(in Dativ posesiv):Si-a murdarit bluza. Ma impresioneaza bunele-ti maniere. 4)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv Def:Pronumele posesiv inlocuieste atat numele obiectului posedat cat si numele posesorului. Este alcatuit din:articol posesiv,,al,ai,a,ale+forme specifice. Formele pronumelui posesiv sunt: 1)Un obiect posedat si un posesor:

M+N:al meu,al tau,al sau F:a mea,a ta,a sa 2)mai multe obiecte posedate si un posesor: M+N:ai mei,ai tai,ai sai F:ale mele,ale tale,ale sale 3)un obiect posedat si mai multi posesori: M+N:al nostrum,al vostru,al lor F:a noastra,a voastra,a lor 4)mai multe obiecte posedate si mai multi posesori: M+N:ai nostri,ai vostri,ail or F:ale noastre,ale voastre,ale lor Cand determina un substantive si se acorda in gen,numar si caz,pronumele posesiv devine adjective pronominal posesiv si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival. OBS!Constructia ,,Un coleg de-al meueste gresita pentru ca dupa prepozitia care cere cazul acuzativ folosim numai pluralul. Corect este:,,Un coleg de-ai mei. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV 1)cazul Nominativ: -subiect:Ai nostri ne asteapta. -nume predicativ:Bagajele sunt ale noastre. -apozitie:Castigatorii concursului,ai nostri,au intarziat. 2)cazul acuzativ: -c.i:I-am vazut pe ai nostri. -c.i:Vorbim despre ai tai. -compl de agent:Cartile au fost scrise de ai mei. -c.cl.:Am fost la ai mei. -c.c.t:Plec inaintea alor mei. -c.c.m.:Ma port ca ai mei. -nume predicativ:Desenul este de la ai mei. 3)cazul Dativ: -c.i.:Le-am facut alor mei o surpriza. -c.c.m.:Ma port asemenea alor mei. -nume predicativ:Baiatul este asemenea alor tai. -atribut pronominal prepozitional:Baiatul asemenea alor mei este fratele meu. 4)cazul Genitiv: -atr.pronominal genitival:Ii invit pe prietenii alor nostri. -atr.pronominal prepozitional:Pomul dinaintea alor mei este inalt.

-nume predicativ:Baiatul este contra alor nostri. -c.c.l.:Am stat inaintea alor tai. -c.c.t.:Am ajund inaintea alor vostri. c.i.:S-a napustit asupra alor mei. 5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ Def:Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect aratand apropierea,departarea,identitatea sau diferentierea fata de alt obiect.Pronumele demonstrative sunt: 1)de apropiere 2)de departare 3)de identitate 4)de diferentiere Pronume dem de apropiere masculin singular plural N Acesta Acestia Ac (asta) (astia) D G feminin singular plural Aceasta Acestea (asta) (astea)

Acestuia Acestora Acesteia Acestora (astuia) (astora) (asteia) (astora) Pronume dem de departare masculin feminin singular plural singular plural N Acela Aceia Aceea Acelea Ac (ala) (aia) (aia) (alea) D G Aceluia (aluia) Acelora Aceleia Acelora (alora) (aleia) (alora)

Pronume dem de identitate Masculin feminin singular plural singular plural

N,Ac D,G

Acelasi aceluiasi

aceiasi acelorasi

acceasi aceleiasi

aceleasi acelorasi

Pronume dem de diferentiere care exprima apropierea masculin feminin Singular plural Singular plural N Cestalalt Cestilalti Ceastalalta Cestelalte Ac (astalalt) (astilalti) (astalalta) (astelalte) G Cestuilalt Cestorlalti Cesteilalte Cestorlalte D (astuilalt) (astorlalti) (asteilalte) (astorlalte) Pronume dem de diferenitere care exprima departarea Masculin singular plural Celalalt Ceilalti (alalalt) (ailalti) Celuilalt Celorlalti (aluilalt) (alorlalti) feminin singular plural Cealalta Celelelte (aialalta) (alelalte) Celeilalte Celorlalte (aleilalte) (alorlalte)

N Ac D G

OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un atribut:cel cea,cei,cele. Ex:Cel de langa ea este colegul meu. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV I)cazul N -subiect:Acela este tatal meu. -nume predicativ:Sora mea este aceea. -apozitie:Un caine vagabond,acela,a intrat in curte. II)cazul Ac -c.d.:Pe acesta nu l-am vazut niciodata. -c.i.:Am vorbit cu acela despre tema. -atribut pronominal prep:Cadoul de la acela n-a fost pe placul meu. -nume predicativ:Cartea este de la acela. -c.c.l.:Merg la acela. -c.c.t.:Am venit dupa acela. -c.c.m.:Se poarta ca acela. -complement de agent:Tema a fost scrisa de acela. III)cazul D

-c.i.:I-am scris aceluia. -nume predicativ:El este asemenea celuilalt. -atribut pronominal prep:Fata asemenea aceluia era frumoasa. -c.c.m.:Scrie asemenea celorlalti. IV)cazul G -atribut pronominal genitival:Cartea aceluia este ingrijita. -atribut pronominal prep:Fata contra acelora a castigat. -nume predicativ:Fata este impotriva celorlalti. -c.c.l.:El a mers inaintea celorlalti. -c.c.t.:El a ajuns inaintea acelora. -c.i.:Cand a vazut cadourile,s-a napustit asupra acestora. OBS!Atunci cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,numar si caz pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival. Ex:Fata aceasta este frumoasa. 6)Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat. Def:Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sad ea vreo explicatie precisa asupra obiectului. Clasificare: 1)simple:altul,alta,altii,altele,unul,una,atat,tot,cutare 2)compuse:fiecare,oricine,oricare,orice,oricat,cineva,ceva,careva,alceva,altcineva ,oarecine,oarecare,vreunul OBS!Unele gramatici cinsidera ca fiind pronume nehotarate pe mult si putin. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT I)cazul N -subiect:Fiecare vrea nota mare. -nume predicativ:El a devenit altul. -apozitie:Un elev,altul,a ajuns acolo. II)cazul Ac -c.d.:Am intrebat pe altcineva. -c.i.:Ma gandesc la altcineva. -atribut pronominal prep:Sfaturile de la cutare au fost bune. -nume predicativ:Cadoul este de la altul. -c.c.l.:Vin de la altul. -c.c.m.:El se poarta ca cineva. -complement de agent:Compunerea a fost scrisa de altcineva. -c.c.t.:Vine inainte de altul. III)cazul D

-c.i.:Am povestit tuturor intamplarea. -nume preddicativ:Ea este asemenea oricui. -atribut pronominal prep:Fata asemenea alteia ii este sora geamana. -c.c.m.:El munceste asemenea fiecaruia. IV)cazul G -atribut pronominal genitival:Parerea unora a fost sa plecam. -atribut pronominal prep:Fetele contra tuturor nu aveau dreptate. -nume predicativ:Parerile ei sunt impotriva oricui. -c.c.l.:Sta in fata unuia. -c.c.t.:A plecat inaintea altcuiva. -c.i.:S-a aruncat asupra oricui. Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz devine adjective pronominal nehotarat si indeplineste f.s de atribut adjectival. Ex: Alti copii au castigat premiul. OBS! Pronumele nehoatarate compuse de genul oricine,oricare,oricat pot avea dubla functie sintactica atunci cand sunt elemante relationale in fraza. Ex:Nu te cred,orice ai spune. Orice-la nivelul propozitiei 2 este subiect -la nivelul frazei este element de relatie 7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ Def:Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente.Pronumele negative sunt:nimeni,nimic,nici unul,nici una. OBS!Pronumele negative apar numai in propozitii negative. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV I)cazul N 1)subiect:Nimic nu mai conteaza. 2)nume pred:Castigatorul nu este nici unul. II)cazul Ac 1)c.d.:Nu insemni nimic pentru mine. 2)c.i.:Nu ma tem de nimic. 3)atribut pron prep:Prajitura de la nici una nu mi-a placut. 4)nume pred:Raspunsul correct nu era de la nici unul. 5)c.c.l.:N-am fost la nimeni. 6)compl de agent:Tema n-a fost scrisa de nimeni. III)cazul D 1)c.i.:N-am spus nimanui. 2)atr pron prep:Purtarea asemenea nici unuia nu m-a surprins.

IV)cazul G 1)atr pron genitival:Haina nici unuia nu era curate. 2)nume pred:Actiunile lui nu sunt impotriva nimanui. 3)atr pron prep:Florile din fata nici unuia nu erau ofilite. 4)c.i.:N-am uneltit contra nici unuia. 5)c.c.l.:Nu s-a oprit in spatele nici unuia. 6)c.c.t.:N-a sosit inaintea nimanui. OBS!Atunci cand determina un substntiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz atunci pronumele deivine adjective pronominal negative si indeplineste funcia sinatctica de atribut adjectival. OBS!Pronumele nici unul,nici una determina intotdeauna un substantive nearticulat,iar cuvintele un si o sunt numerale cardinale,nu articole. 8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativ Def: Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la o intrebare: Pronumele si adjectivele pronominale interogaive sunt:care?,cine?,ce?,cat? Ex: Cine a venit?(sb) Tata a venit(sb) FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI INTEROGATIV I)cazulN 1)Sb: Cine a venit? 2)Np: Cine este el? II)cazul Ac: 1)C. direct: Pe cine ai intalnit? 2)C. indirect: La cine te gandesti? 3)Np: Din ce este cartea? 4)C.c.c.: La cine mergi? 5)C.c.t.: Dupa cine vii? 6)C.c.m.: Ca cine mergi? 7)C de agent: De catre cine este scrisa cartea? III)cazul D: 1)C. indirect: Cui ai scris? 2)C.c.m.: Asemenea cui se poarta? IV)cazul G:

1)Atr.pron. G: Al cui baiat a sosit? 2)Np: Impotriva cui esti? 3)C.indirect: contra cui ai uneltit? 4)C.c.l.: In fata cui ai stat? 5)C.c.t: Inaintea cui ai plecat? OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz, devine adjectiv pronominal interogativ, cu fs: atribut adjectival. 9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ Def:Pronumele relativ are rolul de a face legatura intre propozitia subordonata si regenta ei. Pronumele si adjectivele pronominal relative sunt: care, cine, ce, cat. OBS! Exista si un pronume relativ compus: ceea ce Grupurile cel, cele, cei sunt analizabile. ce= pronume relativ(inlocuibil cu care) ex: Cel ce a venit este fratele meu. Cel= pronume demonstrativ(acela) Ce= pronume relativ(care) OBS! Exista si un pronume relativ regional: de: Omul de-l vezi Pronumele relative au dubla fs: I)parte de propozitie in subordonata corespunzatoare. II)element introductive pentru propozitia subordonata. In cazul genitiv, pronumele relativ se acorda in gen, numar si gen cu substantiuvul pe care il inlocuieste si articolul genitival se acorda in gen si numar cu substantivul, determinat de pronumele relativ cu fs de atribut. Ex: Tabloul a carui rama.. Fata al carei tata.. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV: I)cazul N: 1)Subiect: Fata care a plecat este sora mea. 2)NP: Cine este autorul cartii, acela va fi premiat. II)cazul Ac: 1)C.direct: Eleva pe care ai certat-o nu a fost de vina. 2)C.indirect: Baiatul la care te gandesti este fratele meu.

3)C. de agent: Ma intreb de catre cine a fost scrisa cartea. 4)C.c.l.: Casa in care locuim este noua. III)cazul D: 1)C.indirect: Tabloul caruia i-am rupt o rama este al mamei. IV)cazul G: 1)Atr.pron. G: Tabloul al carui rama este alba imi place. 2)C.c.l.: Casa deasupra careia zboara avioane este a mea. 3)C.indirect: Grupul asupra caruia s-a napustit era numeros. 4)C.c.t.: Persoana inaintea careia a sosit, este in varsta. OBS! Sunt considerate pronume relative interrogative atunci cand introduc propozitii subordonate care cer indirect o informatie. Dupa verbele a intreba , a se informa, a chestiona. Ex: Te-a intrebat care copil n-a scris tema. Care= pron rel interog. Cand determina un substantiv nearticulat, inaintea caruia sta si cu care se acorda, pronumele relative care, ce, cine , cat devin adjective pronominale relative cu fs de atribut adjectival. Ex: Care lucrare a fost mai frumoasa, aceea a fost premiata. 10)Pronumele si adjectivul de intarire OBS! Pronumele de intarire a disparut din limba romana, fiind considerat un arhaism. Adjectivul pronominal de intarire se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat si are rolul de a preciza cu insistenta obiectul determinat, indeplinind fs de atribut adejectival. OBS! In vorbirea curenta, adjectivul pronominal de intarire este inlocuit cu adverbul chiar. Ex: Insusi (chiar) el a venit sa ne salute.

NUMERALULDef:Numeralul este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numarare. Clasificare: 1)numeral cardinal

2)numeral ordinal 3)numeral colectiv 4)numeral fractionar 5)numeral adverbial 6)numeral distributive 7)numeral multiplicativ 1)Numeralul cardinal exprima un numar si poate fi simplu(de la unu la zece,suta,million,milliard)si compuse(de la unsprezece la nouasprezece,de la douazeci la nouazeci,de la o suta in sus). OBS! Se scrie si se pronunta corect paisprezece,saisprezece,saptesprezece,optsprezece,saizeci. Numeralul cardinal poate avea valoare substantivala(Mihai si George au plecat la stadion.Cei doi se grabesc;cei-art demonstrativ)si valoare adjectivala(Doi copii se bat). FUNCTII SINTACTICE 1)subiect:Trei au plecat. 2)nume pred:Ei sunt doi la parinti. 3)atr pron genitival:Nu inteleg motivul protestelor celor cinci. 4)c.d.:I-a anuntat pe trei dintre ei. 5)compl de agent:Problema a fost rezolavata de patru dintre ei. 6)c.c.m.:Sahul se joaca in doi. 7)atribut adj:Au promovat nouasprezece elevi. OBS! Atunci cand avem constructia substantive+numeral(A luat nota zece),zece indeplineste f.s. de atribut substantival apozitional in nominativ. 2)Numeralul ordinal indica ordinea prin numarare si poate fi precedat de articol demonstrativ. Ex:Cel de-al treilea scrie. Se formeaza din:a,al+numeral cardinal+art hot le+particulara ex:a saptea,al saptelea OBS! Numeralul cardinal se poate scrie si cu cifre romane:I,II,II,IV,V,VI,VII,VIII,IX,X(zece),L(50i),LX(60),C(100),XC(90),D (500),CD(400),M(1000),CM(900),MC(1100). Numeralul ordinal poate avea valoare substantivala(Al doilea a castigat concursul.) si adjectivala(Al doilea copil a castigat premiul). 3)Numeralul colectiv exprima insotirea aratand din cate obiecte este formata o colectivitate. Ex:tustrei,toti trei,catesitrei,amandoi,ambii

Forma de G-D a numeralului colectiv este amndurora. Numeralul colectiv poate avea valoare substantivala(Tuspatru sunt harnici) si adjectivala(Tuspatru copiii sunt cuminti). 4)Numeralul fractionar denumeste o fractie.Cea mai intalnita forma se formeza cu ajutorul sufixului ime. Ex:doime,optime,doi pe patru,trei supra cinci Ex:O treime dintre colegii mei au mers la spectacol. 5)Numeralul adverbial arata de cate ori se indeplineste o actiune sau in ce proportie se gasescte o calitate sau cantitate a unui obiect. Clasificare: -numeral cardinal adjerbial:o data,de doua ori,de cincisprezece ori -numeral ordinal adverbial:intaia oare,a saptea oara,a noua oara. Numeralul adverbial se formeaza din:prepde+numeral cardinal/ordinal+sunbstori. OBS! Numeralul adverbial determina un verb,un adjective sau un adverb avand valoare adverbiala,indeplinid f.s. de compl circumst.de mod. Ex:Ti-a spus de zece ori. A intrat la faculate de prima data. 6)Numeralul distributive arata repartizare si gruparea numerica a obiectelor.Se formeaza din:cate+num.cardinal. Ex:cate doi,cate trei,cate zece,doi cate doi OBS! Numeralul distributive poate avea valorile: -adverbiala:S-au asezat cate doi-doi. -adjectivala:Ma adresez pe rand cate unui candidat. -substantivala:Strangea mainile la cate doi deodata. 7)Numeralul multiplicativ arata in ce proportie creste o cantitate sau o calitate. OBS! Numeralele multiplicative sunt derivate parasintetice formate cu prefixul in- si sufixul -it. Ex:indoit,intreit,inmiit,insutit. OBS! Exista si sinonime neologice Ex:dublu,triplu,cvadublu Valori: -adjectivala:A trait o bucurie intreita. -adverbiala:Va castiga inmiit.

OBS! Atunci cand exprima o aproximare numerica,cuvintele zeci,sute,milioane se considera substantive. Ex:A parcurs zeci de metri. A castigat milioane. OBS! Numeralul cardinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb. Ex:El o tine una. OBS! Numeralul ordinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb. Ex:Intai discuta si apoi hotaram.

ADJECTIVULDef:Adjectvul este partea de vorbire care exprima insusirile unui obiect.Adjectivele sunt: 1)propiu-zise:baiat inalt,oras frumos 2)provenite din: -vb. la participiu:pom infrunzit -vb la gerunziu:maini tremurande,lebada murind -adverbe:haine gata,barbat bine -pronume:acel baiat,acea fata In functie de cum isi modifica forma in vorbire adjectivele se clsifica in: 1)variabile a)cu patru forme:bun,romanesc,intreg,stralucitor b)cu trei(sunt adjectivele terminate in c sau g sau in sufixele -ator, -esc,-iu):mic,lung,visitor,satesc,auriu c)cu doua forme(adjective terminate in e,in diftong):limpede,balai,dibace,vechi 2)invarilable:mov,roz,precoce,perspicace,asemenea,anume,atare Gradele de comparative ale adjecticului 1)pozitiv:inalt 2)comparative a)de superioritate:advebul mai+adj:mai inalt b)de inferioritate:adv mai+adv putin+adj:mai putin inalt c)de egalitate:loc adv(tot asa de,la fel de,deopotriva de)+adj:tot asa de inalt 3)superlativ: a)relativ -de superioritate:art dem cel+adv mai+adj:cel mai inalt -de inferioritate:art dem cel+adv mai putin+adj:cel mai putin inalt b)absolut -de superioritate:adv foarte+adj:foarte inalt -de inferioaritate:adv foarte+adv putin+adj:foarte putin inalt.

OBS! Exista adverbe care nu admit grade de comparative pentru ca: 1)insusirea nu poate fi modificata:complet,enorm,fundamental,principal,terminat,unic,vesnic,viu 2)sunt la origine comparative sau superlative(provin din limba Latina):inferior,superior,maxim,minim,anterior,posterior,supreme,extreme 3)sensul lor nu admite comparatia:acvatic,energetic,electric,industrial Adjectivul sta de obicei dupa substantivul determinat,iar atunci cand sta inaintea lui preia de la acesta articolul hotarat. Formele adjectivelor Unele adjective s-au format prin: 1)derivare -cu sufixe:-esc(lumesc),-iu(cenusiu),-nic(zilnic),-os(milos),-ator(fermecator),atic(primavaratic),-uriu(fumuriu),-cios(albicios) -cu prefixe:ne-(necinstit),in-(inegal),stra-(stravechi) 2)prin compunere -prin sudare:cumsecade,cuminte -prin alaturare:propriu-zis MIJLOACELE EXPRESIVE DE REDARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT In limba romana superlativul absolute se poate forma astfel: 1)cu adverbele:nemaipomenit,grozav,excesiv,teribil,minunat,asa,extraordinary+prepde +adj Ex:extraordinar de bun 2)cu locutiunile adverbiale din cale-afara,cu totul si cu totul,peste masura+prepde+adj Ex:din cale-afara de bun 3)cu sufixe si prefixe:arhi-,extra-,hiper-,ultra-,supra-,super-,-isim. Ex:hiper bun 4)prin repetarea adjectivului Ex:bun bun 5)prin repetarea unei vocale sau consoane Ex:buuuuuun 6)cu anumite substantive:bun foc,frumoasa foc,beat tun 7)cu adverbe provenite din pronume relative in prop exclamative Ex:Ce vara calduraosa! Cat de inalt e muntele!

Locutiunea adjectivala

Def:Locutiunea adjectivala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjective si se comporta in prop ca adj. Ex:zi de seama(importanta),martisoare mai nu stiu cum(mai deosebite),fete foarte de treaba(cumsecade),pictor de geniu(genial),am bun de gura(guraliv),poet de seama(celebru),copil fara minte(naiv),oameni cu scaun la cap(inteligenti). Functiile sintactice ale adjectivului 1)atr.adj.:Fetele frumoase au castigat. Imi plac oamenii de isprava. 2)nume pred:Baiatul este inalt. Omul este cu judecata. 3)c.i.:Din rosu s-a facut verde. 4)c.c.t:Il cunosc de mic. De mic a invatat engleza. 5)c.c.c:A tipat de fricos. 6)c.c.l:Inaintea mea se afla el.

ADVERBULDef:Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei actiuni,a unei stari sau a unei insusiri. Clasificare: 1)dupa inteles-de loc -de timp -de mod 2)dupa modul de formare: a)formate prin derivare cu sufixe:-is(pieptis),-este(voiniceste),-as(taras),mente(realmente) b)prin compunere:undeva,alene,acasa,intotdeauna,oricum,niciodata c)prin conversiune -din adjective:Canta frumos. -din subst:Vara merg la mare. -din conjunctii:A si venit. OBS! Unele adverbe pot avea grade de comparative ca si adjectivele. Adverbele pronominale sunt adverbele care tin locul cuvintelor care exprima imprejurari.Sunt de trei feluri: 1)adverbe relative:unde,cum,cand(sunt folosite in fraza ca elemente introductive pentru propozitiile subordonate) 2)adverbe interrogative:unde,cand,cum(apar in prop interogative)

3)adverbe nehotarate:undeva,candva,oricum,oriunde,oricand(cand nu este precizata imprejurarea). LOCUTIUNEA ADVERBIALA Def:Locutiunea adverbiala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adverb si se comporta in prop ca acesta. Clasificare: 1)loc adv de loc:in spate,in fata,ici si colo,de jur imprejur,peste tot locul 2)loc adv de timp:din cand in cand,din vreme in vreme,cand sic and,pe inserate,in veci 3)loc adv de mod:fara indoiala,talmes-balmes,cu de-a sila,cot la cot,punct cu punct,mana in mana,din ce in ce,cat si cat 4)loc adv de cauza:de aceea,pentru aceea,pentru asta,in scopul OBS! Adverbele si locutiunile advebilae urmate de conjunctiile subordonatoare ca si sa indeplinesc f.s de predicat verbal. Ex:cu siguranta,poate,fireste,desigur Functiile sintactice OBS! Exista adv fara f.s:mai,chiar,cam,prea,si,iar,tot,doar,numai,decat,tocmai,nici,totusi 1)c.c.l.:El a plecat acolo. Ea a umblat peste tot locul. 2)c.c.t.:A plecat ieri. S-a trezit cu noaptea-n cap. 3)c.c.m.:Ea vorbeste frumos. A invatat cu de-a sila. 4)atr adv:Casa de acolo este a lui. Umblatul de colo pana colo l-a oboist. 5)P.V:Poate ca o sa vina. Fara doar si poate ca va castiga. 6)nume pred:E bine sa stii. E de prisos sa invati. 7)fara f.s:A si venit. A mai tras de timp.

PREPOZITIADef:Prepozitia este partea de vorbire neflexibila care leaga un complement sau un atribut de cuv det:

Clasificare: 1)prep simple:a,cu,de,la,spre,sub,catre,fara,pe etc. 2)prep compuse:de la,de pe,de langa,despre etc Regimul cazual al prep: 1)prep care cer cazul Ac:spre,din,pana,cu etc. 2)prep care cer cazul G:contra,asupra,inaintea,inapoia,deasupra,dedesuptul,inauntrul EXCEPTIE! A)aceste prep cer cazul D cand se afla inaintea unui pronume personal forma neacc:asupra-mi,asupra-le,inaintea-ti B)aceste prep cer cazul Ac cand se afla inaintea unui adjective pron posesiv:asupra mea,inapoia ta,inaintea voastra 3)prep care cazul D:asemenea,aidoma,contrar,conform,potrivit(provenite din adv),datorita,multumita(prov din participiu),gratie(prov din subst). LOCUTIUNEA PREPOZITIONALA Def:Locutiunea prep este grupul unitar care se comporta ca o prep. 1)loc care cer G:in spatele,in fata,in mijloculde-a lungul,in urma,in jurul,in preajma EXCEPTIE!in juru-ti,in locu-ti,din pricina-le cer D Se observa ca atunci cand sunt urmate de un pron personal forma neacc,loc prep preiau articolul. 2)loc care cer Ac:fata de,impreuna cu,conform cu,in loc de,cu tot cu

CONJUNCTIADef:Conjunctia este partea de vorbire nefelxibila care leaga in fraza doua prop(de acelasi fel sau diferite)sau leaga doua parti de prop de acelasi fel. Clasificare: I)dupa forma -simple:si,iar,dar,sa,ca,desi,daca,sau,incat etc. -compuse:ca sa,ci si II)dupa rolul in enunt:

-coordonatoare(atunci cand leaga parti de prop de acelasi fel sau prop de acelasi fel principale sau secundare). -subordonatoare(cand leaga prop subordinate de regentele lor):sa,ca,daca,desi,incat,fiindca Conjunctiile coordonatoare pot fi: 1)copulative:si,nici 2)adversative:dar,iar,insa,ci OBS! Inainte de aceste conjunctii se pune intotdeauna virgula. 3)disjunctive:sau,ori,fie 4)conclusive:deci,asadar

LOCUTIUNEA CONJUNCTIONALADef:Locutiunea conjunctionala este grupul unitary de cuvinte care se comporta ca o conjunctie. Clasificare: I)coordonatoare -copulative:precum si -adversative:numai ca -conclusive:prin urmare II)subordonatoare:fara sa,macar ca,cu toate ca,pana sa,de vreme ce,o data ca,pentru ca sa,pe langa ca,cu cat,chiar daca

INTERJECTIADef:Interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima senzatii,stari sufletesti,indemnuri sau reproduce sunete din natura(onomatopee).

Clasificare: I)dupa forma -simple:o,ei,ah,vai,uf etc. -compuse:tic-tac,tura-vura,hodoronc-tronc,hei-rup,ding-dang OBS! Interjectiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjectiile compuse:mac-mac,mor-mor,cioc-cioc. II)dupa sens 1)onomatopee(imitative):hap-ciu,vaj,zvr,ham 2)de exteriorizare a unei stari fizice sau sufletesti:of,au,value,bravo,ura,ehe etc.

3)de manifestare a unei dorinte sau vointe:hai,stop,iata,nani,cutu-cutu OBS! Sunt considerate interjectii o serie de formule de salut sau de politete imprumutate din alte limbi:servus,adio,bonjur,pa,ciao,salve,pardon,mersi,poftim,hello Exista si cateva locutiuni interjectionale:pe naiba,pacatele mele,Doamne fereste Dupa interjectie se fol virgule sau semnul exclamarii. Interjectii de adresare:ma,ba,bre. Functiile sintactice: 1)subiect:S-a auzit buf!. 2)P.V.:Iata-l pe Dan. 3)nume pred:Miercea este tra-la-la. 4)c.c.m.:Venea lipa-lipa. 5)fara fs:Ti la cap mai e!

PREDICATUL VERBALDef:Predicatul este partea principala de prop care arata ce face,cine este,ce este sau cum este subiectul.Predicatul se afla in relatie de interdependenta cu subiectul.Predicatul poate fi de doua feluri: 1)verbal 2)nominal Predicatul verbal se exprima prin: 1)vb pred la un mod personal la toate cele trei diateze Ex:Bunica ne-a vorbit despre rude. Albumul este pastrat de catre ea. Ma gandesc la el. 2)locutiune verbala: Mi-am dat seama de greselile facute. 3)adv si loc adv predicative Imposibil sa nu vina. Fara doar si poate ca o sa ia examnenul. 4)interjectie: Iata un os!Cainele tusti!dupa el. Predicatul nominal este format din verb copulativ si nume predicative. Verbele copulative sunt: -verbe copulative prin excelenta:a fi,a deveni -verbe predicative care pot deveni copulative:a insemna,a ramane,a iesi,a se face,a parea,a ajunge.

OBS! Verbul a parea este copulativ cand este personal(Ana pare cuminte) si predicative cand este impersonal(Se pare ca stie adevarul.) Numele predicative poate fi: -simplu:George este inalt. -multiplu:Ana este frumoasa si desteapta. Numele predicativ se exprima prin: 1)substantiv in cazurile: -N:Ea este sora mea. -Ac:Bratara este de aur. -D:Ea este asemenea parintilor. -G:El este contra fumatului. 2)loc substantivala Fotografiile sunt aduceri-aminte. 3)pronume in: -N:Bunicul a ramas acelasi. -Ac:Cadourile sunt de la ele. -D:El este asemenea alor sai. -G:Ei sunt contra lui. 4)numeral cu val substantivala in: -N:Unchii mei sunt cei doi de acolo. -Ac:Florile sunt de la cei trei. -D:El este asemenea celor doi. -G:Fata era contra celor doi. 5)adjectiv: -propriu-zis:Ea este foarte frumoasa. -provenit din verb-la participiu:Cerul este innorat. -la gerunziu:Vocea ei parea tremuranda. 6)loc adjectivala El este cu scaun la cap. 7)verb -la infinitiv:Dorinta lui este de a urma un colegiu bun. -la supin:Succesul ei este de admirat. 8)loc verbala -la infinitiv:Dorinta sa este de a-si aduce aminte. -la supin:Observatia lui este de bagat in seama. 9)adverb:Ea este astfel. 10)loc adverbiala:Este cu putinta ca el sa vina. 11)interjectie:El este tra-la-la!

SUBIECTULDef:Subiectul este partea de prop care arata cine face actiunea exprimata de un predicat verbal sau cui I se atribuie o insusire exprimata de un predicat nominal.Subiectul poate fi: 1)exprimat 2)neexprimat 1)Subiectul exprimat poate fi: -simplu:Elevii silitori invata bine. -multiplu:Fructele si legumele sunt scumpe. Subiectul se exprima prin: 1)substantiv in cazul N:Elevii sunt in vacanta. 2)loc substantivala:Parerile de rau sunt inutile. 3)pronume in N:Dumneata n-auzi? 4)numeral cu val subs in N:Trei au venit. 5)verb: -la infinitiv:E placut a innota in piscine. -la supin:Ar fi bine de stiut ce vrei. -la gerunziu:Se aude tunand. 6)loc verbala: -la infinitiv:A pune pe roate o afacere e greu. -la supin:De bagat in seama observatia e usor. 7)interjectie(numai dupa verbe impersonale):Se aude oac-oac! OBS! Verbele impersonale pot avea subiect grammatical care este asezat de obicei dupa predicat. Ex:Ti se cuvine premiul. Mi-e dor de bunica. OBS! Nu sunt subiecte,ci attribute,cuvintele subliniate din exemplele: Ai casei au plecat. Au plecat din oameni. OBS! Exista prop fara subiect. Afara ploua. Aseara a nins. 2)Subiectul neexprimat este de doua feluri:

-subinteles(poate fi dedus din context pentru ca a fost exprimat intr-o prop anterioara si este la pers a III-a sg si pl). Teii au inflorit si miros atat de frumos! -inculs(cand poate fi dedus din desinenta verbului la pers I si a II-a sg si pl). Vrei sa facem o plimbare? (TU),(noi)-subiecte neexprimate incluse -subiectul nedeterminat(nu poate fi indentificat din contest dar el este la per a IIa,diateza activa) Obs! Se raporteaza la o situatie generala: Aici se doarme bine. Nun e luam dupa aparente. Scrie ca tine. OBS! Sunt nerecomandabile prop in care apar subiectele exprimate prin pronume pers de pers I si a II-a.Atunci cand apar aceste personae prop au valoare de insistenta(Tu esti de vina)sau de diferentiere(Noi invatam,voi va plimbati).

ATRIBUTULEste partea secundar de propoziie care arat nsuirea unui obiect determinndu-l, se numete atribut. Atributul se exprim prin: Substantiv: Perdelele se micau uor sub adierea vntului. Pronume: Ea nsi a pictat acest tablou. Locutiune pronominal: Acel nu tiu cine sun mereu la telefon. Numeral: A doua dintre concurente a ctigat locul nti. Adjectiv: Frumoasa Oana a ajuns procuror. Atribut multiplu: Perdelele albe de mtase din camera mea se micau uor. Atribut adjectival Adjectiv propriu-zis cu funcia sintactic de atribut adjectival poate fi la orice grad de comparaie. Atribute acordate Numeral cardinal:n faa mea mergeau doi tineri. Numeral ordinal: Prima banc este liber.

Numeral multiplicative: Ctigul nzecit a fost neateptat. Numeral distributive: n noapte rsuna din cnd n cnd cte o chemare, urmat de cte trei fluierturi. Numeral colectiv: Amndoi copiii au adormit n fotoliu. Adjectiv pronominal de ntrire: Elevul nsui a compus acest cntec. Adjectiv pronominal posesiv: Biatul meu i prietena sa au plecat la mare n staiunea Neptun. Adjectiv pronominal demonstrativ: Casa aceasta este nou. Adjectiv pronominal reflexiv: Lauda de sine nu miroase a bine. Adjectiv pronominal nehotrt: Fiecare tnr dorete s se afirme. Adjectiv pronominal interogativ: Care carte i place? Adjectiv pronominal relativ: tiu/care carte i place/. Adjectiv pronominal negativ: n dimineaa senin de var, nici un nor nu era pe cer. Verb la participiu: Lecia citit cu atenie i nvat e uoar. Verb la gerunziu: El apuc pinea cu mini tremurnde. Atribut substantival Este exprimat prin: Substantiv comun simplu: Cartea copilului este pe mas. Substantiv comun compus: Dinii unui cine-lup l-a mucat. Substantiv propriu simplu: Camera Oanei este ordonat. Locuiune prepoziional: Banca din spatele clasei este liber. Numeral cardinal: Rspunsul celor doi a fost correct. Numeral ordinal: Banca celui de-al treilea este ocupat. Adjectiv: Lucrurile din jurul celui harnic strlucesc. Atribut pronominal Se exprim prin: Pronume: personal: Camera lui este ordonat. demonstrativ: Casa acestora a fost demolat. de politee: Cltoria dumnealor a fost anulat. posesiv: Victoria alor notrii este de neuitat. relativ: Parisul este oraul/ ale crui bulevarde sunt minunate/. interogativ: A crui elev este cartea? nehotrt: Rspunsul tuturor a fost bun.

negativ: Nu mi-a plcut rspunsul nici unuia.

Atribut verbal Este exprimat prin: Infinitiv: Plcerea de a cnta este a mea. Supin: Exerciiul de rezolvat a fost uor. Gerunziu: Vd copacii nfrunziind n grdin. Participiu: Cartea citit mi-a plcut. Atribut adverbial

Este exprimat prin: Locuiune adverbial de loc: Casa din dreapta este a mea. Locuiune adverbial de mod: Alergatul de jur-mprejur l-a oboist. Locuiune adverbial de timp: Nu tiu ce-i aduce ziua de mine. Atribut interjecional Este exprimat prin: Interjecie: Sunetul cioc l-am auzit. La u se auzeau bti: boc, boc!

COMPLEMENTULPartea secundar de propoziie care determin un verb, adjectiv, adverb. Clasificare: 1. Complemente circumstaniale:a) Complement circumstanial de loc b) Complement circumstanial de mod c) Complement circumstanial de timp d) Complement circumstanial de scop

e) Complement circumstanial de cauz 2. Complemente necircumstaniale: a) Complement direct b) Complement indirect

Complemente circumstaniale Complementul circumstanial de loc (C.C.L) Este exprimat prin: - substantiv: Celul alearg naintea copilului.(comun simplu) Pisicul sttea fr fric n faa cinelui-lup. (comun compus) Maina s-a oprit n dreptul lui Mihai. (propriu simplu) Avioanele au zburat deasupra Curii de Arge. (propriu compus) - pronume: Cinele alearg naintea lui. (pronume personal) Voi mergei n dreptul acestora. (pronume demonstrativ) Copilulu se juca n jurul alor si. (pronume posesiv) Scpat n grajd, calul nu s-a oprit naintea nimnui. (pronume negativ) Stele strlucesc deasupra tuturor. (pronume nehotrt) Aceasta este camera/ n care am locuit./ (pronume relativ) Ctre cine alerag copilul? (pronume interogativ) - locuiune prepozional: Eu locuiesc aproape de ora. - numeral: Eu plec la cei doi. (numeral cardinal) Eu plec la cel de-al doilea. (numeral ordinal) Eu merg la amndoi. (numeral colectiv) Eu m duc la o zecime. (numeral fracional) Eu merg la cte doi. (numeral distributiv) - adjectiv: Eu merg la cel harnic. Complementul circumstanial de mod Este exprimat prin: - adverb: Eu nv ru. - substantiv:Eu nv cu spor. - pronume: Eu scriu ca el . - numeral: Eu nv ca cei doi.

-

adjectiv: Eu scriu ca cei harnici. verb: Eu scriu cntnd.

Complementul circumstanial de timp Este exprimat prin: - substantiv: Tu ai sosit la coal naintea colegilor. - adverb: Astzi voi pleca la mare. - locuiune adverbial: Tu ai sosit acum. - adjectiv: O , cunosc de tnr. - verb la infinitiv: Pn a veni voi, era linite n cas. - verb la gerunziu: Intrnd n casa, te-a vzut. - verb la perticipiu: Acestea zise, i-a pus turbincasub cap i s-a culcat. Complementul circumstanial de scop Complementul circumstanial de scop se exprim prin: Genitiv: Noi am mers n excursie n scopul documentrii. Acuzativ: El a venit la noi n control. Locuiune substantival: Medalionul mamei l port spre aducere aminte. Pronume interogativ: La ce ai venit la coal. Pronume relativ: tiu/ la ce s-a dus pn la magazin./ Adverb: De aceea i-a spus totul, ca s-l ieri. Verb la infinitiv: Am fost la bibliotec pentru a lua o carte. Verb la supin: Problema i-a fost dat spre rezolvat. Complementul circumstanial de cauz Complementul circumstanial de cauz se exprim prin: Substantiv: A lipsit de la coal din pricina bolii. Locuiune substantival: A plns mult din pricina prerilor de ru. Pronume personal: N-a venit la coal din cauza lui. Pronume demonstrativ: Ai ntrziat din pricina acestuia. Pronume posesiv: Sunt suprat din pricina alor mei. Pronume nehotrt: Ai fost pedepsit din cauza altuia. Pronume relativ: Cunosc fapte/ din cauza cruia ai fost pedepsit.

Pronume interogativ: Din pricina cui ai ntrziat? Numeral: Ai ntrziat din cauza celor doi. Adjectiv: Ai ntrziat din cauza celui lene. Dativ: N-a reuit la examen graie pregtrii slabe din timpul anului. Acuzativ: Tremuram de fric. Verb la infinitiv: El a fost arestat pentru a fi furat o pine. Verb la gerunziu: Fiind atent a neles totul. Verb la supin: Nu mai putea de obosit. Complemente necircumstaniale Complementul direct El rspunde la ntrebrile pe cine? ce? Este partea secundar de propoziie care dtermin un verb tranzitiv la mod personal sau nepersonal sau o interjecie. Este exprimat prin: Subsrantiv: Tu citeti cartea. Locuiune substantival: El are o bun inere de minte. Pronume personal: L-ai chemat pe el. Pronume demonstrativ: Voi admirai pe aceste. Pronume posesiv: Eu i vd pe ai ti. Pronume nehotrt: Tu i cunoti pe toi. Pronume negativ: Nu cumpr nimic. Pronume relativ: Iat omul/ pe care l admir./ Pronume interogativ: Pe cine ai ntrebat? Numeral cardinal: I-ai vzut pe doi dintre copii. Numeral ordinal: L-ai cumprat pe primul. Numeral colectiv: I-am vzut pe tustrei. Numeral fracional: El a luat o zecime din total. Adjectiv: l respect pe cel harnic. Verb la infinitiv: El tie a vorbi romnete. Verb la gerunziu: Aud cntnd pe undeva. Verb la supin: Tu ai terminat de rezolvat exerciiul. Interjecie: Deodat am auzit: buf! Complementul indirect Complementul indirect este partea secundar de propoziie care numete obiectul cruia i se atribuie o caracteristic sau o nsuire. Este exprimat prin:

Substantiv: - Gerunziu: Vulturul s-a aruncat asupra puilor. - Dativ: Dau puilor cteva boabe de porumb. - Acuzativ: El i amintete de copilrie. Pronume: - Gerunziu: Voi ai luptat contra lui. - Dativ: i dau lui cartea. - Acuzativ: M gndesc la el. Numeral: - Gerunziu: Ei au luptat mpotriva celui de-al doilea. - Dativ: Primului i dau cartea. - Acuzativ: Tu te temi de primul. Adjectiv: - Gerunziu: Ei au luptat contra celui harnic. - Dativ: Celui harnic i se cuvine aceste premiu. - Acuzativ: M bucur de cel harnic. Verb la infinitiv: El s-a bucurat de a afla aceast veste. Verb la gerunziu: Tu te-ai plictisit auzind aceeai muzic. Verb la supin: El era gata de plecat. Adverb: E bine de copilul asculttor. Interjecie: Bravo vou . Felul propozitiilor I. Dupa structura, propozitiile pot fi: -simple: Alexandru mananca -compuse: Soare stralucitor ma mangaie cu razele calde. II. Dupa aspectul predicatului, prapozitiile pot fi : -afirmative : Afara ploua cu galeata. -negative: Nimeni nu lipseste astazi de la scoala. III. Dupa scopul comunicarii, propozitiiile pot fi: -enuntiative -propiu-zise: Astazi avem Latina -optative: Ar fi fost bine daca ar fi luat 10 -imperative: Copiati textul de la pagina 5!!! -interogative -propiu-zise: Cat este ceasul? -optative: Ea ar fi plecat de la ora de mate?

IV.Dupa rapoturile sintactice propozitiile pot fi: -regente: ( determinate de propozitii subordonate ) Am plecat/ pentru ca trebuia sa ajung la timp/ -subordonate: ( determina o propozitie regenta ) - coordonate: ( de acelasi fel ) Duapa ce mi-am facut tema si am manacat,/ am venit la tine. V. Dupa inteles propozitiile pot fi: -principale: ( au inteles de sine statator ) -secundare: ( depinde de intelesul altei propozitii ) Cine se scoala de dimineatza departe ajunge.

PROPOZIIILE SUBORDONATE Propoziia subordonat predicativ (PR)

Elemente definitoriiPR se obine prin extensia unui nume predicativ; Ea ndeplinete funcia de nume predicativ pe lng un verb copulativ din regent; Propoziia regent are un predicat nominal incomplet; Prin contragere, se obine un nume predicativ; PR nu are element de relaie specializat.

e.g. Dup terminarea colii, va ajunge ce dorete. ATENIE! e.g. Prietenul meu este politicos, aa cum l tii. Dac verbul copulativ are nume predicativ, subordonata nu mai poate fi PR.

Elemente regentePR poate avea element regent un verb copulativ fr nume predicativ. e.g. Se pare c e obosit.

Elemente de relaieConjuncii subordonatoare: Cltoria prea c nu se mai termin. Prepoziii: Problema este dac va gsi drumul. Pronume relative: ntrebarea este cine se afl acolo. Adverbe relative: Dificultatea va fi unde stm la caban. Adverbe nehotrte: Meritul este al oricui se pregtete.

ATENIE!

ntre dou sau mai multe PR se poate stabili un raport: - De juxtapunere: Datoria elevului este s nvee, s ia notie, s fie atent. - Adversativ: coala pare c este mic, dar c e luminoas. - Conclusiv: ntrebarea este cine face referatul, aadar, cine va fi autorul. - Disjunctiv: Daniel a ajuns ce a vrut el sau ce au dorit prinii. - Copulativ: Problema este dac a ajuns la caban i dac s-a instalat.

Extensia numelui predicativModificri: - Apare un predicat; - Apare un element de relaie (ce, cum, dac); - Apare o propoziie subordonat; - Propoziia este echivalentul numelui predicativ. e.g. El a devenit blond. El a devenit cum bnuiam.

Contragerea PRModificri: - Dispare un predicat; - Dispare elementul de relaie; - Dispare o propoziie subordonat; - Propoziia regent primete un nume predicativ, echivalent al PR. e.g. Nu este pentru cine se pregtete. Nu este pentru prieteni.

TopicaPR este aezat aproape totdeauna dup regent. e.g. Problema este pe cine vor pune comandant.

PunctuaiaPR nu se desparte prin nici un semn de punctuaie de regenta ei. e.g. Copilul se fcea dup cum sperau prinii.

Propoziia subordonat subiectiv (SB)Echivalentul minor al SB este un subiect. SB se obine prin extensia unui subiect. ndeplinete funcia de subiect al unei propoziii regente.

Elemente regenteVerbe personale: A venit cine era de ateptat. Verbe unipersonale prin form i impersonale prin coninut: Trebuie s plec. Verbe reflexive impersonale: Se zice c va ninge. Verbe personale: E bine. Adverbe i locuiuni adverbiale predicative: Probabil c va sosi la timp.

-

Forme impersonale ale unor verbe personale: mi convine c pleac. Verbe pasive imperosnale: Este tiut c va ctiga.

Extensia subiectului- Un predicat potrivit; - Pentru SB aezat naintea regentei, cuvintele de relaie: cine, cel, ce; - Pentru SB dup regent: c, s. e.g. Bolnavul va pleca mine din spital. Cel ce este bolnav va pleca mine din spital.

Contragerea SB- Dispare elementul de relaie; - Dispare un predicat. Anumite adverbe i locuiuni adverbiale, anumite verbe impersonale nu permit contragerea: firete, pesemne, trebuie.

TopicaSB este aezat, de obicei, dup regent. e.g. M deranjeaz c nu are ncredere.

PunctuaiaSB nu se desparte, n general, prin nici un semn de punctuaie de regenta ei. e.g. Urmeaz s-l caut mai trziu. SB se desparte prin virgul de regenta ei cnd st naintea regentei. e.g. Cine nu greete, acela nu este om.

Tipare-modelCe ... este c ... . Ceea ce ... este c ... . Dac ... nseamn c ... . Dac ... se cheam c ... . Dac ... este ca s ... . Cnd ... este ca i cum ... . Cnd ... este ca i cnd ... . Cnd ... este parc ... . Cnd ... este de parc ... . e.g. Cnd mrii o fat, este ca i cnd i-ai arde casa.

Propoziia subordonat atributiv (AT)Propoziia subordonat atributiv (AT) corespunde atributului, determinnd aceleai pri de vorbire, adic substantive i substituitele lui.

Elemente regenteSubstantiv: Timpul care este pierdut nu se mai recupereaz. Locuiune substantival: Luarea de mit, pe care legea o pedepsete, este un act imoral. Pronume: Filmul este aceste pe care l-am vzut. Numeral: Primul care a vorbit, a susinut e adevrat. Adjectiv substantivizat: Atributiva pe care o studiem nu e grea.

Elemente de relaiePronume relative: Propunerea pe care mi-ai fcut-o nu m intereseaz. Conjuncii subordonatoare: S-a emis presupunerea c teza se va amna. Adverbe relative: Modul cum ai rezolvat exerciiile m-a uimit. Pronume nehotrte: Datoria oricui l vede este s-l cheme.

Extensia atributuluie.g. Copilul cuminte este ndrgit. Copilul care este cuminte este ndrgit.

Contragerea ATe.g. Stiloul pe care l-am cumprat este foarte frumos. Stiloul cumprat este frumos.

PunctuaiaCnd AT se afl imediat dup cuvntul regent, nu se desparte prin virgul: Toi elevii cunosc situaiile cnd se folosete virgul. Dac AT este desprit de unul sau mai multe cuvinte, atunci se separ prin virgul: Toi elevii cunosc situaiile tipice, cnd se folosete virgula.

TopicaAT st totdeauna dup regent.

Propoziia subordonat completiv direct (CD)Propoziia subordonat completiv direct (CD) arat obiectul asupra cruia se exercit aciunea din propoziia regent sau rezultatul acestuia i i corespunde, n planul frazei, complementului direct.

Termen regentVerb tranzitiv: El a plecat spunnd c va veni a doua zi. Locuiune verbal tranzitiv: Profesorul a bgat de seam c lipsesc doi elevi. Interjecie predicativ: Iat ce ne-a explicat.

Elemente de relaieConjuncii subordonatoare: c, s, ca s, ca ... s, dac, de; Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, ct, ci, cte; Pronume nehotrte: oricine, oricare, orice, orict; Adverbe relative: unde, cum, cnd.

Extensia complementului directe.g. Am pregtit ghiozdanul. Am pregtit ce mi trebuia.

Contragerea CDe.g. Tu ai salutat pe cine cunoti. Tu ai salutat pe cunoscui.

TopicaPropoziia CD poate sta nainte sau dup regent. e.g. C ai sosit, acum am aflat. Am rezolvat ce trebuia.

PunctuaiaCD, aezat dup regent, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuaie. Dac este aezat naintea regentei, ea poate fi desprit prin virgul, pentru a evidenia un anumit aspect al comunicrii. ATENIE! Unele CD pot fi reluate sau anticipate n regent, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal n acuzativ. e.g. l apreciez pe cine e serios. Verbele a ntreba, a ruga, a nva, a anuna, a asculta, a sftui se construiesc cu dou CD sau pot avea un complement direct i o CD. e.g. Te rog s m asculi.

Propoziia subordonat completiv indirect (CI)Propoziia subordonat completiv indirect (CI) corespunde, n planul frazei, complementului indirect din propoziie.

Termen regentVerb tranzitiv sau intranzitiv: M bucur c ai neles. Locuiune verbal: El i aducea aminte cum fusese odinioar satul. Adjectiv: Fata era mirat c mama tia tot. Adverb: Este bine de cine are curaj. Interjecie: Vai de cine n-ascult de prini.

Elemente de relaieConjuncii subordonatoare (c, s, ca ... s, de, dac): Era convins c va reui. Pronume sau adjective relative/nehotrte (care, cine, ce, ceea ce, ct): Cui nva bine i se d un premiu. Adverbe relative (unde, cum, cnd): Nu-i ddea seama unde se afla.

Extensia complementului indirecte.g. Am dat fratelui un telefon. Am dat un telefon cui trebuia.

Contragerea CIe.g. Am mulumit cui m-am ajutat. Am mulumit prietenului.

TopicaCI poate sta naintea regentei sau dup aceast. CI poate aprea intercalat.

PunctuaiaCnd CI este aezat dup regent ea nu se desparte prin virgul de regenta ei. e.g. M tem c am greit. Cnd este aezat naintea regentei, se folosete virgula pentru a evidenia un anumit element al construciei. e.g. Oricui dorete, i acord sprijin. Cnd este intercalat, CI se desparte n mod obligatoriu de restul regentei prin virgule. e.g. Convins c va reui, s-a prezentat la examen ATENIE! CI poate fi reluat printr-un pronume, atunci cnd se intenioneaz sublinierea ideii exprimate. e.g. C nu va reui, de asta nu m tem.