/ Extinsii de la cdteva sate la un

imperiu imens, Roma anticii a

dominat zona mediteraneanii.in ciuda datinilor sale aspre

~i a riizboaielor crude,

civilizatia romanii a stabilit

un record impresionant de

inalte realiziiri,/1"

~ manii credeau ca sunt urma~ii luiAeneas, un traian care reu~ise sa scape

upa distrugerea ara~ului sau natal decatre greci. Ei cansiderau de asemenea, caRama fusese fandata de Ramulus, unul dintregemenii zeului razbaiului, Marte.

fn realitate, Rarna timpurie era a regiunedestul de restransa, campusa din sate can-struite pe varfurile dealurilar, care s-au unit ~iau prasperat datarita pazitiei lor favarabile perutele camerciale din interiarul Italiei. Cutaate acestea, Rama a fast pentru mult timpeclipsata de un alt papar din centrul Italiei ~ianume etruscii, din randul carara s-au ridicatcativa regi.

O noua republicain 510 (l.e.n.), romanii l-au expulzat pe ulti-mul lor rege, Tarquinius Superbus, ~i au Infi-intat o republica. A fost necesara o perioadade 200 ani de conflicte Intre clasele sociale, ~ianume Intre patricieni (aristocrati) ~i plebei ~(oamenii de rand) pana sa se ajunga la o anu- .xmita stabilitate constitutionala.

Sub noua republica, un corp constitution-al, Senatul, a creat majoritatea legilor ~i decizi-ilor; conducerea propriu-zisa fiind asiguratade doi consuli. Noi consuli erau ale~i Infiecare an de catre Adunarea Poporului, Insa

O Forumul Roman, locul de intrunire aSenatului. Aceasta inlan1uire de temple,cladiri ale guvernului ~i magazine, adaposteaPiatra de Hotar de Aur, considerandu-se catoate strazile imperiului duceau spre aceasta.

\

O Ramulus ~i

rnernbrii acesteia erau de rnulte ori convin$is;l aleag;l candidati aristocrati, intereselepoporului rarnanand astfel s;l fie reprezentatede cei doi tribuni. in practic;l, cornprornisurilernentineau un anurnit sirnt al cet;ltenieicornune ~i al spiritului public, una dintre celernai rnari forte ale Rornei.

Ceta,enia romanaMulturnit;l acesteia, rornanii au putut s;lforrneze ~i rnai tarziu s;l dornine o confeder-atie In carnpia Latiurn ~i s;l-i Inving;l pan;l laurma pe etrusci, samniti ~i gali. Unul dintresecretele succesului lor era neobi~nuita gen-erozitate fat;l: de aliatii lor, precum ~i fat;l depopoarele pe care le cucereau, c;lrora le acor-dau, rnai devrerne sau rnai tarziu cet;lteniarornan;l. Aceasta Insernna cre~terea nurn;lruluirornanilor o dat;l cu cuceririle pe care lef;lceau. De asernenea, aliatii tindeau s;l le

, rarnan;l loiali dup;l e~ecuri, a~a Incat rornanii, pierdeau desb;lt;lliile, Ins;lln general ca~tigau

razboaiele.Pan;lln 272 I.Hr.,.Rorna controla Peninsula

Italica, cooperand cu locuitorii Cartaginei In~ vederea subjug;lrii ora~elor grece~ti din sud ~i~ a alung;lrii din Sicilia a regelui grec pyrrhus din~ Epir. Insula a devenit apoi r;lsplata In r;lzboiul~ de 23 de ani (264-241 I.Hr.) dintre Rorna ~i

21

~

Remus au fast,patrivit legendei, fiiigemeni ai zeuluiMarte ~i au fast cres-cu~i de a lupaaica. Secredea ca Ramulusfandase ara~ul Rama,in scapul indepliniriiunei misiuni, atribuitestrama~ului sauAeneas.

ROMA ATOTCUCERITOARE

O Cucerirea romana a dus la cladirea celuiniai mare imperiu din lume, cu MareaMediterana transformata in "Iacul roman;/

O Infanterist in armura, in echipament delupta. in perioada construirii imperiului arma-ta romana era compusa din 30 de legiuni, fie-care alcatuita din 6000 de barba~i puternici,supu~i unui program riguros de instruc~ie.

O Hannibal (247-183 i.Hr.), generalulcartaginez, care le-a provocat romanilor ceamai grea infrangere la Cannae, in 216 i.Hr .

o annat:l ce includea chiar ~i elefanti africanide rnzboi, atacind apoi ltalia. De~i inferioarnnumeric, annata sa a provocat infcingeri ro-manilor la Trebbia (218 i.Hr), Lacul Trasimene(217 i.Hr.) ~i la Cannae (216 i.Hr.). insa portileRomei ~i ale majorit:ltii aliatilor acesteia i-aurnmas inchise lui Hannibal, ~i de~i acesta agasit sprijin in sudul ltaliei, rnrnanand in penin-sula timp de 16 ani, victoria fmala nu a fost asa. intre limp, romanii i-au invins pe aliatii luiHannibal, au cucerit Spania ~i au invadat Mricade Nord. Rechemat din ltalia, Hannibal a fostinfcint in bat:llia de la Zama (202 i.Hr.) ~i/ Cartagina a capitulat.

Romanii deveneau din ce in ce mai puter-nici. Pentru a se asigura ca nu vor mai fiprovocati, in 146 i.Hr. au distrus Cartagina,care era aproape lipsita de aparare, preluindastfel conducerea Greciei. in secolul al 2-leai.Hr., Macedonia,. Grecia, Pergamul din AsiaMica (Turcia modema), precum ~i coastamediteraneana a Frantei au intrat sub con-trolul roman; o parte a Egiptului a rnmasnominal independent:l, insa indeplinea rolulde stat vasal (aliat dependent). MareaMediterana devenea astfel un "lac roman".

Nemul~umirea cre~teExpansiunea de asemenea proportii a afeCtatmodul de viata roman. Fiind un popor careaprecia severitatea ~i simplitatea, romanii nutrniau intotdeauna in lux ~i bogatii. Sistemullor politic, creat pentru un ora~-stat, era adap-tat cu dificultate la nevoile unui mare imperiu.Clasa mijlocie a cavalerilor, din ce in ce maiprospera, detesta faptul ca monopolul puteriiera detinut de aristocrati.

Razboaiele romane au adus un numarmare de sclavi in Italia; rnana de lucru maiieftina a sclavilor i-a indepartat pe tarani depe p~minturi, indreptandu-i spre ora~e, undenemultumirile lor deveneau periculoase. inacela~i timp, italienii liberi, c~rora nu li seacordase inc~ cet~tenia roman~, i~i manifes-tau nemultumirile, in timp ce num~rul marede sclavi putea declan~a oricind o revolt:l.

Toti ace~ti factori au f~cut din primul secoli.Hr. o perioad~ de lupte politice complexe ~icu o cre~tere a violentei, care puteau duce la ,

destrnmarea statului roman. Agitatia care aurmat a dus la dezvoltarea unor partide rivalein stat, Optiffiatii aristocrati ~i Popularii, dincindurile plebeilor. Conflictele dintre ace~tiaau contribuit la subminarea republicii.

in generatia unruItoare Roma a fost tirit:l~

O Acest mozaicroman din Pompeiprezinta actori ce sepregatesc sa joaceintr-o piesa. Artaromana a fost influ-en1ata in mare partede lucrarile grece~ti.insa romanii erauinovatori talenta1i inscrierea satirelor,istoriei ~i poeziilor.

Cartagina, o mare putere comerciala: nord-africana:, care era acum principala rivala: aRomei in suprematia pentru bazinul occidentalal Ma:rii Mediterane. Legiunile romane -oarmata: compusa: inca: din ceta:teni -s-au des-curcat bine in fata mercenarilor din Cartagina,insa: rilzboiul nu s-a incheiat pana: candromanii nu ~i-au creat o Rota: formidabila:. Lasf~itul rilzboiului, Cartagina a cedat Sicilia ~i,curand, Roma a ocupat Sardinia ~i Corsica.

HannibalAceasta a fost doar prima ronda: a unui conflictcare a epuizat Roma. Ingenio~ii cartaginezi auconstruit un nou imperiu in Spania, ga:sind inHannibal un comandant de geniu, al ca:rui tata:l-a fa:cut sa: jure ca: va rilmane ostil Romei. Candrilzboiul a izbucnit din nou, Hannibal a intre-prins o traversare hazardata: a Alpilor, insotit de

22

O Sclavii ~i ctimi-nalii erau antrena'ica gladiatori, care seluptau intre ei incadrul spectacolelorpublice desfa~uratein Colosseum.Gladiatorului invins ise cru'a via,a sauera ucis, in func,iede dorin,a publicului.

~ O Roma "OrasulE ' .~ Etern'. ~i principalele~ sale construc~ii dinO timpul impara~ilor .

""'ROMA Porta Salaria

'~ ,°rta Nomentana

"\

"1.$ c-0 %$". ~~ ??

$~'~$~n" '."

"-v~..

C;"ullu; Ne,o

. ).1

Ba;'e 'u;

Ba;le lu;

-Teatrullu; Pompei

""

Arcullu;

-C~stantm --

enta, Incat membrii acestuia puteau araniaafacerile republicii dupa bunul lor plac.Printre responsabilitatile distribuite de acesta,s-a numarat ~i conducerea provinciei romaneGalia (In Franta), preluata de Cezar. Aflandu-se la o varsta medie, Cezar ~i-a demonstratgeniul rnilitar, cucerind toata Galia (58-51I.Hr.) ~i Intreprinzand doua expeditii celebreIn Indepartata insula a Britaniei.

intre timp, balanta In interiorul triumvirat-ulul a fost rasturnata In momentul In careCrassus a fost Infrant ~i ucis In est, de parti.Pqrnpei s-a aliat cu Senatul, crezand ca este elInsu~i amenintat. Cezar a intrat In ltalia Inanul 49 I.Hr., Insotit de vechea sa armata.Razboiul civil, care a urmat, s-a raspandit Intoate regiunile din iurul Mediteranei. in anul45 I.Hr., Cezar a ie~it victorios devenind dic-tator al Romei, fiind apoi-asasinat In 44 I.Hi:

Aceasta a dus la izbucnirea altor razboaie.Partidul senatorilor, In frunte cu Brutus ~iCassius, a fost Infrant de al doilea Triumvirat,compus din Octavian, nepotul ~i fiul adoptivallui Cezar, Marc Antoniu ~i Lepidus. Lepidusa fost eliminat, iar Octavian ~i Antoniu au ridi-cat armele unul Impotriva altuia. Antoniu ~iregina Cleopatra a Egiptului au fost Infranti laActium (31 I.Hr.), lasandu-l pe Octavianstapan asupra lumii rornane.

imparatul AugustusOctavian, cunoscut rnai bine dupa titlul ce i s-a acordat, Augustus, a fost primul lmparatroman, domnind pana In anul 14 d.Hr.Republica nu a fost niciodata abolita:Augustus a condus printr-o serie de institutiilegale care l-au aiutat sa obtina controlulasupra statului ~i armatei, a~a lncat republicaa decazut Incet, In timp ce Senatul ~i alte insti-tu1;ii tradi1;ionale au fost pastrate.

Augustus a avut o domnie eficienta,armatele sale largind frontierele imperiuluipana la Dunare. Urma~ii sai -Tiberius,Caligula, Claudius, Nero -au avut domniiscandaloase ~i, lipsindu-le restric1;iile luiAugustus, de multe ori aveau un comporta-ment tiranic. insa, In timpul domniilor lorimperiul a prosperat, ca rezultat al pacii

~..~.

'..

~

Porta Latina

Po...Appia

O Zidul lui Hadriandin nordul Anglieieste cea mai cunos-cuta fortifica,iedefensiva construitade imparatul Hadrian

(117-138d.Hr.).Avand lungimea de120 km. acest zid afost construit pentrua-i ,ine la distan,a pe

sco,ieni ~i pe pic,i.

intr-un rnzboi civil intre partizanii lui Marius ~iai lui Sulla. Marius, un b~rbat de conditieumil~, ~i-a ca~tigat reputatia in urma unorcampanii victorioase in Africa de Nord ~iimpotriva unor putemici invadatori barbari.

Razboiul civilMarius era membru al partidului popular, iarrivalul s~u Sulla, al optimatilor. Situatia s-acomplicat datorit:l unei rebeliuni a aliatiloritalieni ai Romei, Mzboiul civil (91-88 i.Hr.),care a incetat doar in momentul in carefiec~ruia dintre ace~tia i s-a acordat cet:ltenia;~i datorit:l unui rnzboi ce se petrecea in ace-la~i timp in Est. in final, dup~ moartea luiMarius, Sulla s-a proclamat dictator in anul 82i.Hr, lansand o serie de epur~ri sangeroa.se,reorganizand statuI ~i int~rind rolul Senatului.

M~surile luate de Sulla s-au prnbu~it dup;J;moartea sa. Conduc~torii care au urmat, for-midabilul general Pompei ~i multi-milionarulCrassus, au inregistrat mari succese -Pompei

Romane (Pax Romana), promulg~rii legilorromane, drumurilor romane ~i geniului romanin constructii ~i inginerie.Acordarea cet:ltenieipersoanelor din provinciile Romei a contribuitla stabilizarea societ~tii romane. O trns~turnmai putin de admirat era reprezentat~ de a~anumita politic~ a "painii ~i circului"- locuitoriiinactivi ai ora~elor erau adesea distrati cuspectacole, jocuri, inclusiv lupte de gladiatori.

prin cuceririle sale din est ~i Crassus prinIn;lb~irea unei revolte mari a sclavilor (73-71I.Hr.), condus~ de fostul gladiator Spartacus.

Senatul Ins~ avea suspiciuni In privintaambi1;iilor lui Pompei ~i Crassus, propunandu-le o alianr,a:, 1n 60 I.Hr., cu un politicianiscusit, Iulius Cezar. Aceast~ alianr,a: a fostcunoscuta sub numele de Primul Triumvirat.

Triumviratul de1;inea atata putere ~i influ-

23

9 ROMA ATOTCUCERITOARE

O Hart3 reprezen-

O Fiecare legiune

Unna~ii lui Augustus au respectat sfatu]acestuia de a nu Intreprinde expansiuni alcimperiului. O exceptie a fost cucerire:JBritaniei, Incepu~ In 43 d.Hr., In timpul dom-niei lui Claudius. jn cele din unna a fost ocu.pa~ o suprafatii corespunzatoare Angliei ~]Tarii Galilor ~i, In ciuda primelor revolte, bri-tanii din clasele superioare au Inceput s~poarte togi, sa-~i construiasca vile ~i sa adoptc~i alte aspecte ale modului de viata roman.

Nero (54-68 d.Hr.) a fost ultimul dintrcImparatii unna~i ai lui Cezar ~i Augustus, de~"Cezar" continua sa fie folosit ca titlu ("Tar" ~"Kaiser" deriva din acest cuvant). Sangerosu]"an al celor patru Imparati" a demonstrat deza-vantajul detinerii puterii de o singura persoanade vreme ce existau rnai multi adversari pentrutitlu. Cu toate acestea, ca~tigatorul, Vespasiarera un om dur ~i ho~rat, care a restabilit ordi-nea ~i ~i-a ca~tigat popularitatea printr-un pro-gram de lucrari publice, incluzlnd Colosseumuj

-~- -

DATEIMPORTANTEO Lespedea de

Sfarsitul dinastieiDinastia Flaviani (Vespasian, Titus, Domitian)a luat sfar~it In 96 d.Hr., odata cu asasinareatiranicului Domitian, realizarile din aceastaperioada fiind lnsa impresionante. Totu~i,"epoca Antoninilor" (96-192 d.Hr.) a fastdescrisa ca fiind a Epoca de Aur, sprijinita de"cei cinci lmparati buni" (Nerva, Traian,Hadrian, Antonius Pius ~i Marcus Aurelius).Caracteristica perioadei antoniene era alegereasuccesorului dupa competen!;;l, ~i nu dupagradul de rudenie. in timpul acestei dinastiiImperiul Roman a atins culmile cele mai lnalte.

Situatia s-a schirnbat clnd Marcus Aurelius(161-180 d.Hr.) l-a numit succesor pe propriulsau fiu, Commodus (180-192 d.Hr.). Acesta s-a dovedit a fi un tiran, a carui asasinare a puscapat dinastiei Antoninilor. Razboaiele civilecare au urmat au fast preludiul dezastruosuluisecol al 3-lea.

735 i.Hr.Data traditionala: fondarea Rome;

264-241 i.Hr.Primul Razboi Punic (Cartaginez)

202 i.Hr.Victoria romana de la Zama

146 i.Hr.Roman;; ocupa Grecia

91-88 i.Hr.Razboiul Social

82-79 i.Hr.Dictotura 'ui sulla

73-71 i.Hr.Rascoala sclavilor condusa

de spartacus

58-51 i.Hr.Cezar cucere~te Galia

49-45 i.Hr.Razboaie civile: Cezar iese victorios

44 i.Hr.

Asasinarea 'ui 'ulius Cezar

31 i.Hr.

Augustus stapilne~te asupra intregiilumi romane

43incepe cucerirea Britaniei

96-192Epoca Antoninilor

122-128Construirea Zidului 'ui Hadrian

~II $1 MITURIlia ANTI

tiind Britania roma-na ~i triburile celtice

avea standardul sau,o sageata decoratacu simbolul legiunii.Aceasta era ridicatasau coborata in tim-

pul luptelor. pentruindrumarea trupelor.

piatra, de pe ZidulAntonian, construitin anul 140 d.Hr. Seintindea de la estu-arul tluviului Clyde,la cel al tluviuluiForth.