Autobuzul in Roma

7/25/2019 Autobuzul in Roma

1/50

u trenul de la aeroportul Leonardo da Vinci-Fiumicinola

Roma

Exista un tren expres care merge din jumatate in jumatate de ora spre aeroport, cu plecare din Roma StazioneTermini. Calatoria dureaza 35 minute si costa 14 euro. Trenul local FR1 pleaca la iecare 15 minute si opreste in

statiile locale in drum spre Ti!urtina, costul este de " euro. Exista conexiuni cu Fara, Sa!ina, #oggio, $irteto si %rte.

#entru detalii& "'()(1 ***.trenitalia.com

Cu auto!uzul de la aeroportul Leonardo da Vinci-

Fiumicinola Roma

+uto!usele C%TR+ ac circa o ora pana in centrul orasului si un !ilet dus costa 4,5 euro. Tel ")) 1-4

4-1,***.cotralspa.it

Cu taxi de la aeroportul Leonardo da Vinci-Fiumicinola

Roma

Taxiurile sunt disponi!ile in ata terminalelor. #asagerii tre!uie sa ia doar taxiuri al!e, licentiate si dotate cu aparate

de taxat.

Cu trenul de la aeroportul Ciampino la Roma

Trenurile ac cam 1(15 minute intre Ciampino Citta si Roma Termini si au plecare la iecare 15() minute.

+uto!uzele sunt punse la dispozitie de Cortal si Sc/iaini si leaga +eroportul Roma Ciampino de statia Cimampino

Citta la iecare 3) minute.

Cu auto!uzul de la aeroportul Ciampino la Roma

+uto!uzele Terra0ision tel )2 '-21 )23(, ***.terra0ision.eu ac legatura intre Ciampini si Roma Termini, in

centrul orasului, in conormitate cu orarul z!orurilor a ' companii aeriene. Sc/iaini tel )2 -'1'

"))***.sc/iaini.it , Cortal teleon ")) 1-4 4-1,***.cotralspa.it, si +tral***.atrallazio.com, au curse regulate

intre aeroport si Roma Termini. Exista auto!uze cu plecare din 4) in 4) de minute ziua, intre aeroport si statia

de metrou +nagnina. e aici, exista linii de metrou care ac legatura cu centrul Romei la iecare 51) minute. #entru

a ajunge la Fiumicino, exista un ser0iciu nonstop cu plecare din ata terminalului calatoria dureaza 45 de minute.

Cu toate acestea, numarul conexiunior este limitat pe zi.

Cu taxi de la aeroportul Ciampino la Roma

Taxiurile sunt disponi!ile 0iza0i de terminalul sosiri. Se recomanda utilizarea taxiurilor autorizate.

Autobuzul in Roma
http://www.trenitalia.com/http://www.cotralspa.it/http://www.schiaffini.it/http://www.atral-lazio.com/http://www.atral-lazio.com/http://www.cotralspa.it/http://www.schiaffini.it/http://www.atral-lazio.com/http://www.trenitalia.com/


2/50

Autobuzele in Romacircula (4 de ore pe zi si acopera intregul oras. 6iletele de auto!uz pot i olosite si la metrou

si 0ice0ersa, in timpul de 0ala!ilitate a !iletului. 7alidarea !iletului se ace atunci cand acesta este compostat in

auto!uz sau la metrou. #astrati !iletul asupra d0s in orice moment in timpul calatoriei pentru ca poate i 0eriicat de

un controlor, in caz contrar amenda iind intre 4) si -) eur. 6iletele pot i cumparate de la orice tutungerie

identiica!ila prin semnul cu litera T de tipar cu contur al! si de la automate in statiile de auto!uz si metrou.

6iletele nu sunt considerate uzate decat dupa 0alidare, asa ca 0a puteti cumpara mai multe din timp.

iicultati pri0ind cumpararea tic/etului includ& 68T care costa 1 eur este cel mai comun si economic si 0a permite

sa urcati in orice auto!uz sau metrou pe parcursul unei perioade de -5 de minute. 6iletul 689, 4 eur, este un !ilet

pentru toata ziua, 0alid pentru un numar nelimitat de calatorii cu auto!uzul si metroul pana la miezul noptii zilei in

care a ost cumparat. 6iletul 6T8 este un tic/et pentru turisti si costa 11 euro, iind 0alid pentru un numar nelimitat

de calatorii cu auto!uzul sau metroul in timp de 3 zile de la 0alidare. Exista gratuitate pentru copii su! 1) ani.

+lte tipuri de !ilete sunt disponi!ile prin +T+C +genzia dei Trasporti +utoerrotran0iari del Comune di Roma

Statiile de auto!uz au semne gal!ene, care sunt scrise pe toate auto!uzele care opresc acolo. istele contin toate

statiile pentru linia de auto!uz si au marcata statia curenta intrun dreptung/i rosu. Tipul auto!uzului este notat la

inceput& Expressopriri rar, :r!anonormal, ;otturnode noapte. Statiile de metrou si tren sunt notate de

asemenea.

a capatul icarei coloane 0eti gasi orele la care circula auto!uzul in cauza.

#entru a 0a 0alida tic/etul este ne0oie sa il introduceti intruna dintre cele 3 automate din auto!uz& ie in ata, ie la

mijloc sau in spate. +utomatul 0a scoate un !eep da ca !iletul nu este 0alid. #lasati !iletul in automat cu sageata in

jos, spre d0s. +utomatul 0a lua !iletul il 0a trece prin sistem si il 0a eli!era o data cu aisarea unei lumini 0erzi care

ii 0a indica 0aliditatea. aca automatul nu unctioneaza incercati altul de pe auto!us si daca niciunul nu

unctioneaza anuntati soderul sa treaca data si ora urcarii d0s pe !ilet in caz de control. 8nainte sa co!orati apasti

unul dintre !utoanele disponi!ile in auto!uz sau aceti semn soerului ca doriti sa co!orati la urmatoarea statie. Este

!ine sa 0a deplasati spre usa inainte ca auto!uzul sa ajunga in statie.

Metroul in Roma

Roma are doua linii de metrou. inia +, rosie si inia 6, al!astra iar intrarile de metrou sunt indicate printrun

semn mare rosu marcat cu un $.

inia + merge de la 6attistini la +nagnina si include opriri in apropiere de $uzeele 7aticanului Cipro, 7atican

%tta0iano, zona comerciala Cola din Rienzo epanto, #iazza del #opolo Flaminia, Scarile Spaniole #iazza di

Spagna, 7ia 7eneto 6ar!erini si San 9io0anni.

inia 6 merge de la Re!i!!ia la aurentina si include opriri aproape de Eur, S #aul in aara zidurilor 6asilica S.

#aolo, #iramide statia de tren %stiense, Circus $aximus Circo $assimo si Colosseumul Colosseo precum si

statia de tren Ti!urtina. Exista indicatoare atat in statia de tren cat si in tren care descriu opririle de pe ruta. 6iletul

0a i 0alidat cand treceti de usile rotati0e. Cei care au permise pot trece pe !anda cu intrare li!era si tre!uie sa isi

arate permisul controlorului.

Taxiurile oficiale la Romaau culoarea al!a si un numar de identiicare pe usa si aparate de taxat. 8nauntru, pe

usa stanga din spate, se ala o placa care indica numarul de licenta si numarul soerului, precum si al companiei de

care taximetristul apartine.

8n concordanta cu regulile municipale preturile tre!uie sa ie 0izi!ile in interiorul taxiului si sa ie traduse in - lim!i&

engleza, ranceza, germana, portug/eza, ara!a si japoneza.


3/50

#retul de pornire&

/ dupa "5.3 m.

+tunci cand clientii urca in taxi tre!uie tot timpul aplicat tariul 1. Soerii tre!uie sa anunte pasagerii atunci cand

tariul ( intra in 0igoare. Se 0a cere o taxa suplimentara de 1.)4 euro pentru iecare !agaj care depaseste

35x(5x5) cm. e la aeroport sunt disponi!ile taxiuri la toate terminalele de sosiri. :n drum cu taxiul pana in

centrul istoric ar tre!ui sa coste in jur de 4) euro. e la statia Termini, asigurati0a ca stati la rand si nu 0a lasati

pacaliti de taxiurile care 0or sa 0a aca sa iesiti din coada de asteptare.

#entru a 0a c/ema un taxi prin teleon incercati unul din numerele urmatoare&

Cosmos )2 " "1 --

a Capitale )2 4' '4

#ronto Taxi )2 22 45

Radio Taxi )2 35 -)

Samarcanda )2 55 51

Te0ere )2 41 5-

IMPRTA!T" Tineti minte ca daca 0eti comanda un taxi aparatul de taxat 0a i pornit imediat si 0eti plati pentru

drumul taxiului care a ost c/emat de la punctul de plecare al acestuia.

Castelul #ant$Angeloa ost proiectat de emitriano intre 1(31(' d.@r. conorm dorintelelor imparatului @adrian,

pentru ai ser0i ca maosoleu. @adrianium domina peisajul, structura masi0a iind construita din 3 cilindrii suprapusi,

inconjurati de o atada circulara, cu un car de !ronz deasupra in care 8mparatul este reprezentat ca zeu al soarelui.

8nauntru o rampa spiralata, care sa pastrat pana azi, co!oara spre pasajul care ducea la mormant si care a pastrat

ramasitele imparatului -( de ani.

%data cu adaugarea zidului +urelian in (-1 d.@r. care ortiica lancul sudic, structura a ost con0ertita din mausoleu

in ortareata. $ai tarziu a trecut in proprietatea scaunului papal, dupa intoarcerea #apei la Roma si dupa exilul la

+0ignon, moment in care sau adaugat creneluri. ;umele pro0ine de la legenda Sf. Gregorio Magno9regorie cel

$are care a a0ut o 0iziune cu un inger ce a aparut in ortareata prezicand sarsitul ciumei. 8n 15))Rafaello di

Montelupo a creat o statuie a ingerului care statea initial pe turnul de 0eg/e, dar astazi este expusa in curtea de

onoare

Castelul #ant$Angelo a ser0it si ca inc/isoare pentru mai !ine de 3 secole. +ici au ost intemnitate personaje

cele!re precum 9iordano 6runo, 6en0enuto Cellini, Cagliostro si cati0a dintre cei care au participat laRisorgimento.

8n 1')1, in timp ce era con0ertit in muzeu a a0ut parte de lucrari de reno0are prin care sau scos suprastructurile

medie0ale si sau restaurat crenelurile.


4/50


5/50

+dresa& #alazzo 6ar!erini, 7ia uattro Fontane, 13

Tel ))3')2 4"145'1

esc/is intre& intre '&)) si 14&)) de sar!atori intre '&)) si 13&))

8nc/is unea

Muzeul ar(eologic stia

$uzeul gazduieste o expozitie de sculpturi antice, piese ar/itecturale si decorati0e din caramida si o!iecte de cult

descoperite in timpul campaniilor ar/eologice din antica %stia.

+dresa& 7ia degli Sca0i ))11' %stia +ntica

Tel& ))3' )2 5235")''

esc/is de $arti pana uminica

De!site&***.arc/eologia.!eniculturali.it

Anti)uarium Forense9azduieste extraordinara colectie Foro Romano.

+dresa& #iazza di Santa $aria ;uo0a, 53

Tel& ))3' )2 2'')11)

esc/is intre )'&)) 15&3)

Museo del Vincino riente

Este compus din doua sectiuni& Egipt si %rientul +propiat. Colectiile ce pri0esc %rientul +propiat 0in din campanii

ar/eologice eectuate de :ni0ersitatea a Sapienza si sunt legate de Fenicia, Siria si 8udeea.

+dresa& 7ia #alestro, 23 TerminiSan orenzo

Tel& ))3' )2 44532-(

esc/is la cerere

Muzeul artei clasice

$uzeul artei clasice al :ni0ersitatii a Sapienza a ost ondat in 1"'( de Emanuel *. $uzeul adaposteste un

numar mare de reproduceri dupa statuile din +cropolele +tenei.

+dresa& #iazzale +ldo $oro, 5 TerminiSan orenzo

Tel& ))3' )2 4''13('4

esc/is de uni pana 7ineri )'&)) 1"&))

8nc/is& Sam!ata si uminica

Museo della ci*ilita romana
http://www.archeologia.beniculturali.it/http://www.archeologia.beniculturali.it/http://www.archeologia.beniculturali.it/http://www.archeologia.beniculturali.it/


6/50

$uzeul este in mare parte compus din reproduceri dupa statui !usturi, portiuni de cladiri in marime naturala.

Reprezinta monumete si complexe ar/itecturale ale Romei si din pro0inciile imperiului.

+dresaiazza +gnelli 9io0anni, 1) Eur$ostacciano

Tel& ))3' )2 5'(2135 or )2 5'(2)41

esc/is de marti pana sam!ata intre )'&)) si 14&) si duminica intre )'&)) si 13&3)8nc/is lunea, 1 ianuarie si mai si (5 decem!rie

Museo *ia stiense

Este situat in 0ec/ea poarta ostiana desc/isa in zid de +urelian in secolul al 888lea. +ici se pastreaza materiale ce

tin de 7ia %stienseoriginale, copii, iconograie.

+dresa& 7ia #ersic/etti Raaele, 3 9ar!atella

Tel& ))3' )2 5-431'3

esc/is intre '&3) 13&3) $artea si Goia si de la 14&3) la 12&3)

Muzeul antic(itatii etrusce si italice

$uzeul a ost ondat in 1'5) de $assimo #allottino. 8n timp colectile sale au crescut prin adaugarea de piese

ar/eologice, modele, reproduceri etc.

+dresa& #iazzale $oro aldo, 5 TerminiSan orenzo

Tel& ))3' )2 4455(3' sau )2 4''13'"1

esc/is la cerere de uni pana 7ineri intre '&3) si 13&))

Museo delle Mura$uzeul este situat la poarta S. Se!astian din zidul aurelian si oera 0izitatorilor un itinerariu didactic imaginat in

1'').

+dresa& 7ia di #orta San Se!astiano, 1" +ppio atino

Tel& ))3' )2 -)4-5("4

Museo delle origini

$uzeul a ost ondat pentru a gazdui colectia de materiale ar/eologice donate de #ro. Rellini de la :ni0ersitatea din

Roma. 7izitatorii pot 0edea materialul, explicatii pri0ind producerea o!iectelor din silex, e0olutia lor din #aleoliticpana in ;eolitic si metodele de a!ricare a ceramicii.

+dresa& #iazzale $oro aldo, 5 TerminiSan orenzo

Tel& ))3' )2 4'5-'""

esc/is la cerere intre luni si 0ineri de la )'&)) la 13&))

Museo !azionale Preistorico +tnografico L,Pigorini


7/50

$uzeul oera un tur al erei preistorice prin intermediul paleontologiei. +ici putei 0edea sute de o!iecte legate de cea

mai indepartat istorie a omenirii. #aleontologia se ocupa cu studiul osilelor de plante si animale... o sa auzi mult

despre ea in relatie cu erele cu dinozauri, dar poate se reera si la studiul osilelor umane din perioada e0olutiei.

+dresa& #iazza $arconi 9uglielmo, 14 Eur$ostacciano

Tel& ))3' )2 54'5(1 > 54'5((3"uniduminica intre 1)&)) 1"&))

Museo !azionale Romano

+cesta reprezinta de apt un set de muzee din Roma, impartit in mai multe cladiri prin oras. + ost ondat in 1""' si

inaugurat in 1"'), in timpul Risorgimento. 9azduieste o colectie de atic/itati datate din sec al 7lea i.@r. pana in

secolul al 888lea d.@r.

Tel& ))3' )2 3''2--))

$arti Huminica '&)) 1'&))

8nc/is unea, 1 ian, (5 decem!rie+dresa sucursalelor&

Crpta 6al!i, 7ia delle 6otteg/e %scure 31

#alazzo +ltemps, #iazza S. +pollinare, 42

#alazzo $assimo, argo di 7illa #eretti 1

Terme di iocleziano, 7ia Enrico de ;icola -'

Muzeul aracco

Colectie de sculpturi antice& egiptene, asiriene, cipriote, etrusce, grecesti, romane si medie0ale.

+dresa& Corso 7ittorio Emanuele 88, 15"

Tel& ))3' )2 2"")2"4"

esc/is intre )'&)) 1'&)) de sar!atori )'&)) 13&3)

8nc/is lunea

Ara Pacis Augustae

+ltarul monumental a ost inaugurat la 3) ianuarie, in secolul al 8Alea d.@r. pentru a cele!ra sucesele militare din

9alia si Spania si consacrarea pacii in 8mperiu.

+dresa& ungote0ere in +ugusta

Tel& ))3' )2 2"")2"4"

esc/is intre )'&)) 1'&)) la sarsit de saptamana si sar!atori )'&)) 13&))

8nc/is lunea

De!site& ***.arapacis.it

Mausoleul lui Augustus


8/50

Este mormantul dinastic al imparatului si a amiliei sale.

+dresa& #iazza +ugusto 8mperatore

Tel& )2 2-1)3"1'

Arealul Forurilor. Amfiteatrul Fla*ius %Coliseum&

Forul Roman, #alatino, 6asilica $axentius, +ntiIuarium #alatino si oggia $attei.

+dresa& #iazza del Colosseo

Tel& ))3' )2 -))4(21

esc/is de la )'&)) pana inainte de apus cu o ora. unea si de sar!atori intre )'&)) si 14&))

Portale del Vignola at Arco di Costantino

Tel& ))3' )2 2'')11)esc/is de la )'&)) pana inainte de apus cu o ora. unea si de sar!atori intre )'&)) si 14&))

Rezer0ari la tel& ))3' )2 3-513(4

Pietele lui Traian si Forumul Imperial

#iata lui Traian este un complex de ruine situate pe 7ia dei Fori 8mperiali. in ())- gazduieste muzeul orurilor

imperiale.

+dresa& 7ia 87 ;o0em!re, '4

Tel )2 2-1)("))

esc/is de la )'&)) pana inainte de apus cu o ora. unea inc/is

'aleria municipala de arta moderna si contemporana

% panorama reprezentati0a a artei italiene de la sarsitul secolului trecut pana in 1'45.

+dresa& 7ia F. Crispi, (4

Tel& ))3')2 4-4("4"

esc/is de marti pana sam!ata intre 1)&)) si 11&3), 1(&3)14&3) si 12&)) 1-&)). uminica si sar!atori 1)&))

11&)). 8nc/is lunea

Palatul Corsini

+ici se gasesc picturi realizate intre secolele A87 H A7 ale celor mai importanti artisti& 6eato +ngelico, Ru!en,

#oussin.


9/50

+dresa& 7ia della ungara,

Tel& ))3' )2 2"")(3(3

esc/is intre )'&)) 1'&)), sam!ata )'&)) 14&)), de sar!atori )'&)) 13&)). 8nc/is lunea

Muzeul national Palazzo Venezia9azduieste o importanta colectie de sculpturi, portelanuri si ceramica, picturi in email si argintarie.

+dresa& 7ia del #le!iscito, 11"

Tel& ))3' )2 2'''4(43

esc/is de la )'&)) la 14&)), de sar!atori intre )'&)) si 13&)). 8nc/is lunea

Muzeul national de arta orientala

Situat in #alazzo 6rancaccio, muzeul pastreaza cea mai importanta colectie de arta orientala.

+dresa& 7ia $erulana, (4"

Tel& ))3' )2 4"-4415

esc/is de la )'&)) la 14&)). Goia si martea de la )'&)) la 1'&)) si de sar!atori intre )'&)) 13&)). 8nc/is pe 1

si 3 ale iecarei luni.

Muzeul ci*ilizatiei Romane

Copii dupa statui, !azorelieuri si inscriptii, modele ce reconstruiesc cladirile din Roma si din imperiu si reproduceri

dupa o!iecte de uz zilnic. 8mportante modele ale Romei 8mperiale si ale Romei ar/aice precum si reproduceri dupa

Columna lui Traian.

+dresa& #iazza 9. +gnelli, 1)

Tel& ))3' )2 5'(2)41

esc/is de la )'&)) 1'&)) si de sar!atori intre )'&)) 13.3). 8nc/is lunea

+cest templu a ost construit dupa dorintele lui Marcus Agrippa, ginerele lui Cezar +ugustus in anul (- i.@r. ea

lungul timpului a ost deteriorat si reacut, c/iar complet in timpul lui @adrian, perioada din care sa

pastrat.Panteonul din Romaeste impartit in doua sectiuni ar/itecturale distincte& pronaosul in stil grec, 0esti!ulul

de intrare apoi un corp cilindric ce are inaltimea si diametru egala cu 43,3 m si este construit in intregime dincaramida cu nise sculpate in peretii grosi. #ronaosul triung/iular este ridicat pe 12 coloane, iecare sculptata dintr

un singur !loc de granit roz.

% data ce intrati pe portile de !ronz a Panteonului0eti i complesiti de o atmosera de liniste si contemplare ce

rezulta din aerul elegantei si simplei constructii. easupra tra0erselor se ridica o cupola, cu patrate inserate, cu

desc/iderea de ' m in centru. +ceasta este singura desc/idere prin care poate intra lumina naturala. 8n antic/itate

peretii erau acoperiti cu marmura si in iecare nisa se gasea o statuie. +stazi peretii sunt goi.


10/50

8n prima nista se ala lucrarea din secolul al A7lea "Annunciaione", atri!uita lui $elozzo da Forli. Tot aici se gasesc

si mormintele regelui 7ictor Emanuel al 88lea, :m!erto 8 si al reginei $arguerita. Su! altarul din stanga unde se

0ede o statuie a $adonei lui orenzetto se ala mormantul lui Rap/ael 15().

Adresa& #iazza della Rotonda

Teleon& )2 2" 3) )( 3)

esc/is intre& )"&3) 1"&3) uminica )'&)) 1"&)) Sar!atori )'&)) 13&3)

8ntrarea este li!era

Roma se 0iziteaza prima0ara

#rima0ara si 0ara sunt cele mai !une momente pentru a 0izita Roma, a0and in 0edere ca temperaturile sunt destul

de ridicate. 8ntrun an !un 0remea placuta poate continua pana in decem!rie, intrerupta doar de ocazionale 0anturi

mai reci.

Caldura poate i inconorta!ila daca /otarati sa 0izitati orasul in aceasta perioada, iar insolatia este un pericol demn

de luat in seama, desi multi localnici pleaca la munte sau la mare astel ca traicul se reduce simtitor, iar aleile

pietonale sunt mai putin aglomerate.

7remea poate i sc/im!atoare intre noiem!rie si e!ruarie, atunci cand Roma este cea mai linistita, desi este

considerata placuta, poate ploua destul de mult si uneori pot !atea 0anturi reci, astel ca 0a 0or i utile manusile,

ularul si paltonul. aca planuiti sa 0izitati locatii in aer li!er atunci luati0a pantoi sau cizme impermea!ile si cu o

talpa antialunecare pentru ca pa0ajul ud este alunecos. ;u uitati de um!rela.

% zi in Roma costa ") euro

Roma nu este tocmai o destinatie pentru cei ce cauta preturi c/ilipir. oua muzee de top, un a!onament pe o zi

pentru transport, un pranz ietin, doua caele si o cina la un restaurant 0a pot ace sa c/eltuiti cca ") euro pe zi, si

asta ara a pune la socoteala nota de la /otel. aca mai adaugati cate0a co=tailuri si niste cumparaturi 0eti 0edea

cira asta crescand considera!il. Turistii cu experienta sar putea descurca cu 4) de euro pe zi, in aara !anilor dati

pe cazare. Transportul in comun este destul de ietin, iar multe muzee au intrare li!era pentru cetatenii E: su! 1"

ani si peste 25 si reduceri pentru cei intre 1" si (4. Este !ine sa luati in seama e0entualele reduceri cum ar i cele

disponi!ile cu Cardul +ntica +ppia, Cardul +rc/aeologia, Roma #ass sau $useo ;azionale Romano Card, disponi!ile

la monumentele si muzeele pe care le includ.

8talia este mem!ra a zonei euro. Exista - !ancnote euro& J5)), J()), J1)), J5), J(), J1) and J5, si " monede&

J( si J1, precum si 5), (), 1), 5, (, 1 eurocenti.

imita maxima zilnica pentru a retrage din !ancomat este de

(5) euroCunoscute in 8talia su! acelasi nume sunt raspandite in tot orasul si acepta toate cardurile cuprinse su! siglele 7isa,

$asterCard, Cirrus si $aestro. Ca precautie 0eriicati sigla de la !ancomat inainte de a introduce cardul. imita

zilnica pentru retrageri este de (5) euro. Tineti minte ca pentru iecare retragere 0a 0a i aplicata o taxa de

operatiune. 7eriicati la !anca d0s pentru a ala care este aceasta.

Sc/im!ati0a !anii la !anca


11/50

#uteti sa eectuati sc/im!ul 0alutar la !anci, la oiciile postale sau la !irouri de sc/im! 0alutar H cam!io. Exista

c/ioscuri de sc/im! 0alutar la Stazione Termini si in aeroporturile Fiumicino si Ciampino.

a oiciile postale si la !anci 0eti gasi cele mai a0antajoase rate de sc/im!. Comisionul luctueaza si depinde de ceea

ce doriti sa sc/im!ati& !ani lic/izi sau cecuri. Cate0a !anci oera ser0icii automatizate, cu automate ce accepta

!ancnote de la majoritatea 0alutelor importante. a c/iosciurile de sc/im! 0alutar 0eti 0edea oerte ce nu includ

comision, insa ratele de sc/im! nu sunt la el de a0antajoase. +0eti grija sa a0eti asupra d0s pasaportul sau o alta

orma de act de identitate, acestea iind cerute la sc/im!ul 0alutar.

ocuri in care se poate plati cu carti de credit

+proape toate /otelurile din gama de mijloc si de top accepta carti de credit, la el si majoritatea restaurantelor si

marile magazine. e putei olosi deasemenea pentru a o!tine a0ansuri in !ani lic/izi de la unele !anci. :nele dintre

pensiunile mai ietine, pensioni, trattorias sau pizzerias nu accepta decat !ani lic/izi. Cardurile cunoscute precum

7isa, $asterCard, Eurocard, Cirrus sau Euroc/eIues sunt acceptate in multe locuri. +mex sunt si ele recunoscute

desi mai putin utilizate decat 7isa si $asterCard. 6iroul +mex poate emite noi carduri in cca (4 de ore sau c/iar pe

loc daca ele au ost urate sau pierdute.

Cecurile de calatorie

in ce in ce mai putin olosite de turistii inarmati cu carduri de credit, cecurile de calatorie sunt pe cale de

disparitie. Ele sunt totusi o oarte !una 0arianta de rezer0a, in special pentru ca 0a puteti cere !anii inapoi daca

sunt urate sau daca a0eti unde0a o e0identa a numerelor acestora.

+merican Express, 7isa, Tra0elex sunt cele mai usor de incasat, mai ales daca sunt in dolari, lire sterline sau euro.

8n ciuda acestui lucru, in ultimul timp !ancile au impus comisioane mari petru incasarea cecurilor in euro. Tre!uie sa

a0eti asupra dumnea0oastra pasaportul pentru a 0a identiica atunci cand 0reti sa con0ertiti in !ani lic/izi cecurile

de calatorie.

Reguli nescrise pentru lasarea !acsisului6acsisul este lasat oarecum la latitudinea iecaruia, dar in linii generale taximetristilor li se lasa cam 1) la suta din

suma totala. Restaurantele includ taxe de ser0ire, iar acestea sunt aisate pe meniu, desi un mic !acsis 0a i

asteptat. 8n 8talia c/iar si usierii de la teatru sau cinema 0or astepta un !acsis dupa ce 0au condus la locul d0s.

#ersonalul /otelier, precum /amalii, 0or accepta !ucurosi un mic !acsis. 8n general niciun alt lucrator pu!lic nu 0a

astepta !ani. 6acsisurile tre!uie platite in !ani lic/izi, pentru a 0a asigura ca persoana care a primit !acsisul il 0a

primi in intregime.

Muzeele Vaticanuluisunt de apt un grup de palate care gazduiesc cele mai importante colectii din lume. Exista

cate0a expozitii, inclusi0 un Mueu !trusc, camerele lui Rapaelsi oggia, muzeul egiptean si faimoasa #apela

Si$tina, care este cea mai importanta parte din complexul muzeal.

$erita sa 0izitati Stane di Raffaello, care sunt mai multe camere pictate de mari pictori, la cererea papei 8ulius

88.Muzeele Vaticanului ac parte din %alatul &aticancare a ost resedinta oiciala a #apei din 13--, cu ta0anele

pictare, capele si cca 14)) de camere si multe galerii exista aproximati0 " =m de expozitii.


12/50

Muzeele Vatican

Tel& )2>2'""3333 $uzee 2'""4'4- acti0itati educationale si 0izite

esc/is de luni pana sam!ata si in ultima duminca a lunii de la )"&45 la 1-&45.

6iroul de !ilete se inc/ide la 12&3)

Taxa de 0izitare& 1" euro, 1( euro pentru cazurile de reduceri

De!&***.0atican.0a

ceste gradini rumoase pot i 0azute doar prin intermediul unui tur g/idat pentru care tre!uie acuta o rezer0are cu

cel putin (4 de ore inainte. +cestea contin monumente, antani, grote si ortiicatii ce dateaza din sec ' pana in

prezent. Exista multe stiluri de gradini, toate imaculate si mentinute de 3) de gradinari ce muncesc cu norma

intreaga.

9radinile includ una 8taliana, una Franceza cu lori, un peisaj englezesc romantic si o mica zona impadurita.

+coperind 4) de acri>12 /a, tururile au loc unimarti si joisam!ata din martie pana in octom!rie si la date mai

rare in restul anului.

Regulile interic fotografierea gradinii.

Roma #ass

Consiliul turistic al Romei ofera Roma Pass ***.romapass.it, care include accesul li!er la doua muzee sau

situri ar/eologice si reduceri dupa aceea, precum si acess gratuit la transportul in comun. +cesta este 0ala!il 3 zile.

8l puteti cumpara de la punctele de inormare turstica sau la muzeele si siturile ar/eologice participante.

Cardul Roma +rc/aeologia

Cardul Roma +rc/aeologia ***.pierreci.it0a permite sa intrati la Colosseo, #alatini, Terme di Caracalle, $useo

;azionale Romano #alazzo +ltemps, #alazzo $assimo alle Terme, Terme di iocleziano, Crpta 6al!i, a mormantul

Ceciliei $etella si 7illa dei uintili. Cardul este 0ala!il - zile incepand cu data primei utilizari si poate i cumparat la

oricare dintre muzeele sau monumentele participante.

Price per unit: 36,00

Roma Pass, which is sponsored by Rome City Council and the Ministry for the Arts and Cultural Activities

and Tourism, in collaboration with ATAC, the public transport company, is the capitals special tourist-

cultural card that enables both tourists and interested local residents, the opportunity to benefit from

various discounts and services that make it easier and cheaper to enjoy the splendours of Rome

!ree entry to the first " visited museums and # or archaeolo$ical sites of your choice !ree

admission includes the e%hibition held in the museum

Concessionary ticket to all other museums and # or archaeolo$ical sites visited thereafter The

concessionary ticket includes the e%hibition held in the museum
http://www.romapass.it/http://www.romapass.it/http://www.pierreci.it/http://www.romapass.it/http://www.pierreci.it/


13/50

!ree use of the citys public transport network &alid until midni$ht of the third day inclusive that of

the first validation for ATAC public transport 'bus, metro A, (, () and C and railway lines Roma

-*ido, Roma !laminio +iaa del +opolo-&iterbo, Roma-iardinetti., within the territory of the

Municipality of Rome Must be completed in its entirety and is not transferable The card must be

presented at the re/uest of control staff, to$ether with a valid 01 All special connections tpl Atac,

the railway lines Trenitalia !R, the connection Tiburtina#Termini#!iumicino airport, the connection

Trenitalia 23o stop4 Roma Termini-!iumicino Aeroporto '*eonardo 5%press. and all connections

to and from Fiumicino and Ciampino Aeroporto are not included

1iscounted tickets to e%hibitions, events and other collaboratin$ operators and businesses 'Roma

Pass Guide.

Tourist cultural services Roma

NOTE:The following museums are admission free:

1) Accademia Nazionale di San Luca, Accademia Nazionale di San Luca Piazza dellAccademia

di San Luca 77, 00 VIA DEL CORSO/TRITONE

2) Museo Carlo Biloi a !illa Borghese,

") Museo della #e$u%%lica #omana e della memoria gari%aldina,

Largo di &ora San &ancrazio, ''1(2 #oma, alia

LAN*A&ATA *+SS&&& *A#BAL- !A A+#LA

NACA

.) Museo delle Mura, LAN*A T#ML L+ CA#ACALLA

() Museo di Sculura Anica *io/anni Barracco,LAN*A B+L !TT+iccola !arnesina, sede del Museo

Tipo museo archeolo$ico

ndiri!!o Corso &ittorio 5manuele, )66#A -77)86 Roma

0)

) Museo Na$oleonico,Museo 3apoleonico"irec#ii

" Museo9:;

Adres$:+iaa di +onte


14/50

Mobile version@

wwwmuoviromait

Openin( )ours

Tuesday-=unday@

- from ctober to May@ )7@77 B )6@77 'last admission@ );@97.- from Dune to =eptember@ )9@77 - )>@77 'last admission@ )8@97.

": and 9) 1ecember )777 - ):77

ClosedMonday "; 1ecember ) Danuary ) May

)

3) !illa di Massenzio4 N &A#C LAN*A !A ANTCA

A he Colosseum a reser/ed urnsile is a/aila%le for #oma &ass holders

o ge direc access o he monumen4n t)e +it@

T)e Roma Pass card@ the card used to visit museums # archaeolo$ical sites and on the public

transport system as described above

Roma %AP@ A map featurin$ all the Tourist 0nformation +oints, Metro stations, museums and

other sites of interest 'complete with addresses, tel nos openin$ times and nearest bus stops

and metro stations.

Roma Pass *uide@ the list of under a$reement museums#sites, and the list of all the partners of

the Roma +ass which offer discounts to card holders

Roma @ the card with the App to download the best of the city

-o. to use it:

The overleaf formmust /e filled with name, surname and validation date

the card is alid for t)ree da1sand is activated at the time of the first entry to the museums#sites,

and#or at the first journey on public transport, up until midni$ht of the third day, includin( t)e da1

of t)e actiation

0t is alidatedon the first visited site#museum and#or the first journey on the citys public transport

network

"irect accessfor the first " sites !rom the 9rd site onwards please apply to the ticket office for

concession

0t must /e producedalon$ with your identity papers when re/uired by the staff in char$e
http://www.muovi.roma.it/?nav=2http://www.muovi.roma.it/?nav=2


15/50

Ehen purchasin$ the card, please ensure that you ask about further discounts2free sericesthat may be

available for people of a certain a$e and#or nationality and#or place of residence and#or profession

At the national museums and archaeolo$ical sites 'Colosseum included. are allowed free admission to all

on the first =unday of each month, in the absence of an e%hibition of a separate and distinct business

includin$ the spaces in which they are held e%hibitions

+lease note that most museums $enerally are closed on %onda1s'with the e%ception of the Colosseum

and the (aths of Caracalla. Almost all the museums normally are closed on "ecem/er 4, 5anuar1

and %a1 too Ee advise you to check in advance

Price per unit: 7,00

Roma Pass 87 )ours, which is sponsored by Rome City Council and the Ministry for the Arts and Cultural

Activities and Tourism, in collaboration with ATAC, the public transport company, is the capitals special

tourist-cultural card that enables both tourists and interested local residents, the opportunity to benefit

from various discounts and services that make it easier and cheaper to enjoy the splendours of Rome

durin$ :8 hours

!ree entry to the first visited museum and # or archaeolo$ical site of your choice !ree admissionincludes the e%hibition held in the museum

Concessionary ticket to all other museums and # or archaeolo$ical sites visited thereafter durin$

:8 hours The concessionary ticket includes the e%hibition held in the museum

!ree use of the citys public transport network &alid :8 hours from the first validation for access to

museums, archaeolo$ical sites and local public transport 0s valid on all means of local public

transport operated by ATAC 'bus, metro A, (, () and C and railway lines Roma -*ido, Roma

!laminio +iaa del +opolo-&iterbo, Roma-iardinetti., within the territory of the Municipality of

Rome Must be completed in its entirety and is not transferable The card must be presented at

the re/uest of control staff, to$ether with a valid 01 All special connections tpl Atac, the railway

lines Trenitalia !R, the connection Tiburtina#Termini#!iumicino airport, the connection Trenitalia

23o stop4 Roma Termini-!iumicino Aeroporto '*eonardo 5%press. and all connections to and

from Fiumicino and Ciampino Aeroporto are not included

1iscounted tickets to e%hibitions, events and other collaboratin$ operators and businesses

Tourist cultural services Roma

NOTE:The followin$ museums are admission free@ Accademia 3aionale di =an *uca, Museo Carlo

(ilotti a &illa (or$hese, Museo della Repubblica Romana e della memoria $aribaldina, Museo delle Mura,

Museo di =cultura Antica iovanni (arracco, Museo 3apoleonico, Museo +ietro Canonica a &illa

(or$hese, &illa di MassenioAt the Colosseum a reserved turnstile is available for Roma +ass :8 hours holders to $et direct access to

the monument

n t)e +it@

T)e Roma Pass 87 )ours card@ the card used to visit museums # archaeolo$ical sites and on the

public transport system as described above
http://www.romapass.it/doc/NormativeENG.pdfhttp://www.romapass.it/doc/NormativeENG.pdf


16/50

Roma %AP@ A map featurin$ all the Tourist 0nformation +oints, Metro stations, museums and

other sites of interest 'complete with addresses, tel nos openin$ times and nearest bus stops

and metro stations.

Roma @ the card with the App to download the best of the city

-o. to use it:

The overleaf form must /e filledwith name, surname and validation date

the card is alid for 87 )oursand is activated at the time of the first entry to the museum#site,

and#or at the first journey on public transport

0t is alidatedon the first visited site#museum and#or the first journey on the citys public transport

network

"irect accessfor the first site !rom the "nd site onwards please apply to the ticket office for

concession

0t must /e producedalon$ with your identity papers when re/uired by the staff in char$e

Ehen purchasin$ the card, please ensure that you ask about further discounts2free sericesthat may be

available for people of a certain a$e and#or nationality and#or place of residence and#or profession

At the national museums and archaeolo$ical sites 'Colosseum included. are allowed free admission to all

on the first =unday of each month, in the absence of an e%hibition of a separate and distinct business

includin$ the spaces in which they are held e%hibitions

+lease note that most museums $enerally are closed on %onda1s'with the e%ception of the Colosseum

and the (aths of Caracalla. Almost all the museums normally are closed on "ecem/er 4, 5anuar1

and %a1 too Ee advise you to check in advance

in um!rele strazilor antice si unduitoare ale centrului isoric 0a 0eti gasi in ata magniicei pri0elisti a Pietei

!a*ona, nascuta ca un loc pentru tinerea spectacolelor si care reprezinta si astazi inca un spectacol uimitor in aer

li!er, un miracol ar/itectural in inima Cetatii Eterne, plina de opere de arta ce se ala in perecta armonie. +ceasta

piata, unde 0eti gasi expuse produsele geniului unor artisti precum 6ernini sau 6orromini, cea mai desa0arsita

capodopera !aroca este Roma #apala.

+rmonia si culorile sale alaturi de eleganta ii dau armec, toate scoase in e0identa de contrastul intre casele so!re si

cladirile monumentale. intre toate pietele Romei, aceasta isola pedonale, sector pietonal, este locul unde

0i0acitatea Romei este aproape tangi!ila. Este de mult timp un loc de intalnire pentru localnici. 8n trecut, pe langa

piata de !unuri, aici se tineau spectacole si procesiuni si c/iar reconstituiri de !atalii na0ale Knaumac/iaeK.

+stazi centrul atentiei il reprezinta caenelele si targurile de sezon. intre acestea cele mai populare sunt cele tinute

in ecem!rie si inceputul lui 8anuarie cand se 0and jucarii. Temele #raciunului, a Bo'oteei si a Kso lo Befana"un

el de ec/i0alent local al lui $os Craciun, 0rajitoarea de !o!oteaza sunt proeminente. 7ara putei gasi aici esti0aluri

succesi0e ale pictorilor, caricaturistilor, prezicatorilor sau !us=ers care distreaza 0izitatorii pana in orele diminetii.

Atunci cand Colosseumul se (a pra'usi Roma ii (a urma) iar atunci cand (a cadea Roma) intreaga lume se (a

sfarsi.
http://www.romapass.it/doc/NormativeENG.pdfhttp://www.romapass.it/doc/NormativeENG.pdf


17/50

#roetia calugarului englez relecta admiratia intregii lumi medie0ale. C/iar si astazi monumentul este sim!olul

8mperiului Roman. 8nitial numit "Anfiteatro Fla(i", numele de Colosseum iind un adaos !ar!ar, a ost comandat de

7espasian in -( d.@r. si a ost inaugurat de Titus in ") d.@r. Cati0a ani mai tarziu omitian ia adus unele adaosuri.

e orma eliptica, masoara 1"" pe 152 m, cu o inaltime de 52 m. +re -2 de intrari astel ca poate primi 5)))

oameni pe minut. +re o capacitate de 5).))) de locuri si in caz de urgenta intregul amiteatru poate i e0acuat in

circa 1) minute.

Construit din caramida si ciment, exeriorul Colosseumului a ost placat cu tra0ertin si interiorul cu marmura. +re

trei ni0ele de arcade, iecare realizate intrun stil dierit& oric, 8onic, Corintic. +rcadele sunt acoperite de un zid cu

semicoloane corintice si desc/ideri, urmate de un alt rand de arcade cu cornise, care la un moment dat sustineau

stalpi peste care se gasea 7elario, un el de copertine care protejau spectatorii de soare. Tri!unele ca0ea erau

dispuse la trei ni0ele dierite& podiumul cu loja imperiala, rezer0ata pentru no!ili, Kordine del mezzoK,pentru

cetatenii romani cu un anumit rang, apoi KsumaK pentru restul oamnilor.

upta gladiatorilor a ost scoasa in aara legii in 4)4 d.@r. dar luptele cu animale au durat pana in secolul al 78lea.

Structura, sla!ita de numeroase cutremure 1(31, 1(55, 134', tindea sa de0ina un morman de moloz, materialele

iind utilizate pentru construirea de ortarete, !iserici si palate. 8n cele din urma a ost sal0ata de%apa Benedict XI&,

care in 1-5) a declarat& "acesta este un loc sfant) unde s-a scurs sangele martirilor crestini".

Se gaseste in #iazza del Colosseo

8normatii si rezer0ari& )2 3' '2 -- ))

esc/is zilnic intre& )"3)1"15 +pr+ug )"3)1")) Sep, )"3)1-3) %ct, )"3)123) $ar, )".3)12.))

;o0Fe!

6iletele 0ariaza intre " si 1(, 5 euro, pretul include si expozitiile care se tin in acest loc. 8n perioadele ara

expozitii preturile sunt mai mici cu ( euro.

***.pierreci.it

Muzeul !ational +trusc Villa 'iulia

ateaza din secolul al A78lea si era olosita drept rezidenta #apei 8uliu 888. Este o locatie splendida

care imprejmuieste doua curti separate de un !azin cu crini, de origine din Etruria Sudica. 8ntre acestea exista

cate0a lucrari a!solut senzationale, cum ar i !ronzurile 7ulci, K+pollo din 7eioK, tot din secolul al A78lea sau

sarcoagele pentru sot si sotie de la Cer0eteri. 8n momentul de ata atat cladirea cat si gradinile sunt transormate

intrun muzeu, ce oera di0erse itinerarii si plim!ari in su!teranele 0ilei pentru a 0edea lucrari precum K8azul cu

criniK, K+peductul 0irginK sau Kne0ieraK papei.

#iazzale di 0illa 9iulia, '

Tel.& )2 3())52(, reser0ari& )2 "(45('

esc/is de marti pana duminica intre "&3) si 1'&3). 8nc/is lunea, de Craciun si de +nul ;ou

Se cere taxa de 0izitare

De!&***.!eniculturali.it

#uteti ajunge acolo cu tram0aiul 1'

Luna Par/
http://www.pierreci.it/http://www.beniculturali.it/http://www.beniculturali.it/http://www.pierreci.it/http://www.beniculturali.it/


18/50

Este un parc tematic, singurul loc din tot orasul unde 0eti gasi un parc de distractii cu montagne russe, o casa

!antuita, o roata imensa din care puteti 0edea orasul etc. Este un loc potri0it pentru cei care 0or senzatii tari.

+dresa& 7ia delle Tre Fontane

esc/is de luni pana 0ineri intre 15&)) ()&)) si sam!ata intre 15&)) )1&)) si duminica intre 1)&)) 13&)) si

15&)) ((&))8ntrarea este li!era, se plateste taxa la dieritele distractii din parc

Villa Ada

Este situata la nord de Roma si este un loc ideal pentru a 0a relaxa pe o !anca la soare. 7izitatorii pot participa la

multe acti0itati precum plim!atul pe role sau !icicleta si se pot !ucura de numeroase zone de joaca. aca nu 0a

simtiti oarte energici puteti doar sa stati langa unul dintre !azine si sa 0a !ucurati de peisaj.

Villa Torlonia0Parco Torlonia

+cest parc pu!lic a ost inital rezidenta presedinteleui $ussonini. 8n momentul de ata se expun 0itralii si altedecoratii din sticla, unele dintre ele reprezentand !unite, de unde i se trage si numele.

'radinile omarzo0Parco dei Monsti

Situate la 1' =m est de 7iter!i si la cca 1)) =m nord de Roma, #arcul $onstrilor dateaza din secolul al A78lea si

este plin de elemente ar/itecturale ciudate si sculpturi ale creaturilor mitice. Excentricul print 7incio %rsini a creat

acest parc pentru sotia sa si se spune ca aceasta la pri0it o singura data si a acut inarct din cauza socului 0ederii

unei asemenea creatii. Exista numeroase locuri in care puteti ace otograii !une, cu multe sculpturi din piatra si in

alorimente dintro zona impadurita a proprietatii. Castelul 6omarzo merita o 0izita daca sunteti in zona.

Forumul lui Cezar %Forumul Roman&

Forul lui Cezar a ost primul dintre Forurile romane. Cezar a cumparat locul in 54 i.@r si a inaugurat constructia in

(2 septem!rie 42 i.@r, dar aceasta a ost inalizata doar su! +ugustus. Forul este compus dintr o piata rectangulara

lunga, cu o statuie ec0estra a lui Cezar in mijloc. +stazi partea 0izi!ila a acestuia este rezultatul unei lucrari de

restaurare din 1'3) ce reprezinta cca jumatate din arealul original.

Tel. )2 3' '2 -- ))

esc/is intre& '&)) (1&)) inainte de apus

8ntrarea li!era

Area #acra di Torre Argentina

argo Torre +rgentina este o piata in Roma unde se gasesc 4 temple ce dateaza din perioada repu!licana a Romei si

ruinele teatrului lui #ompei. Este localizat pe anticul Campus $artius.


19/50

+dresa& 7ia di San ;icola deL Cesarini

Tel& )22-1)3"1'

#ret !ilet& Euro (,1)

1ealul Palatinealul #alatin a reprezentat nucleul orasului Roma si a de0enit mai apoi centrul administratiei imperiale. +re o

altitudine de -) m si pri0este spre Forum si spre Circus $aximus. Este inconjurat de 7illa Farnese, care cu ale sale

gradini si scari acopera cea mai mare parte a dealului cu tot cu 0estigiile romane de pe acesta. Conorm mitologiei

romane dealul #alatin este locul unde Romulus si Remus au ost gasiti de lupoaica. Cio!anul Faustulus a gasi copii si

alaturi de sotia sa +cca arentia ia crescut. +tunci cand cei doi rati au ales sa ridice orasul au ales acest loc.

+dresa& 7ia di S.9regorio 3

Tel& )2 3' '2 -- ))

esc/is intre& uniuminica )'&)) 1(&3)>14&3) 1-&))

#ret !ilet& de la " la 1(,5 Euros 0alid pt ealul #alatin, $uzeul #alatin si Coloseum

Forumurile Imperiale

Forurile imperiale sunt piete pu!lice construite in Roma intro perioada de un secol jumatate intre 42 i.@r si 113

d.@r. +cestea se alau in inima Repu!licii si a 8mperiului. Forurile imperiale nu ac parte din Forumu= Roman, care

reprezinta piata pu!lica din timpul Repu!licii. +ceste oruri erau centre politice, religioase si economice din Roma

antica.

+dresa& 7ia dei Fori 8mperiali > 7ia uattro ;o0em!re, '4

Tel& )2 2' -" )5 3(

esc/is intre& 8arna '&)) 12&3), 7ara '&)) 1"&3), uminica inc/is

Forumul lui Augustus

Forul lui +ugustul este unul din Forurile 8mperiale ale Romei. 8nclude templul lui $ars :ltor si a ost ridicat pentru a

cele!ra 0ictoria lui +ugustus, alaturi de $arc +ntoniu, impotri0a ucigasilor lui Cezar. Constructia sa a durat 4) de ani

si a ost terminat in anul ( d.@r. #iesa centrala era reprezentata de o statuie a lui +ugustus in car trumal.

Forumul lui Traian

in punct de 0edere cronologic acesta este ultimul dintre orurile imperiale. Ruinele acestuia se gasesc la 12

picioare su! ni0elul strazii, in inima Romana si seamna cu niste piese dintrun puzzle urias. Constructia a inceput intimpul principatului lui Traian si a ost inalizat de succesorul sau, @adrian, in 1(" d.@r. esi a ost descris de

+mmianul $arcellinus 33)3'5 d@ ca iind Kun complex giganticMce nu poate i descris si nu 0a mai putea i

niciodata imitat de muritoriK, ceea ce se 0ede astazi pastreaza doar oarte putin din gloria trecuta.

Mausoleul lui Augustus

$ausoleul lui +ugustus a ost ridicat de acesta pentru ai ser0i pe post de cripta de amilie, in ciuda regulii care

interzicea inmormantarile in oras, si are ca inspiratie tumulii etrusci. 6aza este ormata de un cilindru urias cu


20/50

diametrul de "" de metri. #eretele exterior a ot contruit din ciment, atetat cu tra0ertin in te/nica opus c0adratum.

8n spele acestuia se gaeste un sistem complex de pereti concentrici si radiali, construiti din ciment, dar atetati in

te/nica opus reticulatum. 8nteriorul este impartit in compatimete concetrice, cu expeptia camerei sepulcrale si a

pasajelor ce duc la aceasta, care au ost pur si simplu umplute cu pamant.

+dresa& #iazza +ugusto 8mperatoreTeleon& )22-1)3"1'

esc/is intre& Sam!ata si uminica intre 1)&)) si 13&)).

#ret !ilet& (,1) euro

Piramide di Caio Cestia

#iramida Cestia din Roma este un monument unerar dedicat unui mem!ru din Colegiul Septem0irilor, care a muri

cel mai pro!a!il in anul 1( d.@r, Caio Cestio Epulone. ucrarea este complet acoperita in placi de marmura. #iramida

Cestia are cca 3- m inaltime si sta pe o placa patrata cu latura de 3) m. Complexul, construit intro zona izolata pe

7ia %stiense se ala astazi in apropiere de #oarta Santului #a0el, dea lungul zidului aurelian, unde a ost plasata de

imparat intre (-4 si (-- d.@r.

Ponte #, Angelo sau Ponte +lio

+cest pod, numit si #ons +elius, #onte San +ngelo uneste cele doua maluri ale Ti!rului de mai !ine de ())) de ani.

#odul leaga Castestul San +ngelo de Campul $artius, iar statuile dau podului grandoarea necesara locatiei.

Terme di Caracalla

$ai sunt numite si +ntoniane si au ost construite intre (1( si (1- d.@r. de catre imparatul Caracalla. Sunt plasate

in strada cu acelasi nume la inceputul aimosului drum 7ia +ppia. +u ost unctionale pana la in0azia gotilor cand

apeductul ce le apro0iziona cu apa a ost distrus. #uteau primi simultan 1-)) de persoane si a0eau !azine cu apa

ier!inte, calda si rece. Erau decorate cu statui, resce, !olte si placate cu marmura. 8n jurul camerelor si !azinelor

erau !i!lioteci, palestras si gradini care aceau ca acest loc sa ie placut si relaxant. 9randoarea lor antica sa

pastrat pana astazi si din ruinele termelor inca raz!ate splendoarea.

+dresa& 7ia delle Terme di Caracalla 5(

Tel& )2 3' '2 -- ))

esc/is 8ntre& uni Sam!ata '&)) 13&3) pm>14&3) 1-&))

6ilete& +ppia +ntica Card Euro 2,)) +rc/eologia Card Euro (),))

Mormantul Cecilie Metella

$ormantul nurorii trium0irului Crassus a ost transormat intro ortareata de Caetani, a caror !lazon se ala inca

acolo. Tot ei au adaugat turnurile si au construit un palat. +u ortiicat cu ziduri un mic sat si o !iserica S. ;icola di

6ari. Fortareata a ost atacata si distrusa de cate0a ori si a de0enit un loc de reugiu pentru !riganzi.

+dresa& 7ia +ppia +ntica 121

Tel& )2 3' '2 -- ))


21/50

esc/is intre& uni Sam!ata '&)) 13&3) si 14&3) 1-&))

#retul !iletelor& +ppia +ntica Card Euro 2,)) +rc/eologia Card Euro (),))

Vittoriano

Este un monument inc/inat lui 7ictor Emanuel 88 lea de Sa0oia, primul rege al 8taliei uniicate. Este numit si

$onumento ;ationale a 7ittorio Emanuele 88 sau +ltare della #atria. Se ala amplasat intre #iazza 7enezia si dealul

Capitolin. + ost proiectat de 9iuseppe Sacconi in 1"'5 si a ost terminat in 1'35. Sa desc/is spre 0izitare in 1'(5,

pentru inmormantarea Ksoldatului necunoscutK, sim!olul tutror celor ce au murit in #rimul Raz!oi mondial. +stazi

cuprinde mormantul soldatului necunoscut si o lacara eterna. 6aza structurii gazduieste muzeul reuniicarii.

+dresa& #iazza 7enezia

Tel& )2 2' '1 -1"

esc/is intre& 8arna '&3) 12&3), 7ara '&3) 1-&3)

8ntrare li!era

occa della Verita

9ura ade0arului era cuprinsa in portalul !isericii S. $aria in Cosmedin din Roma din anul 123(. 8n iecare zi acest

disc de marmura crapat, care ilustreaza o deitate a raului atrage turisti si curiosi, sau poate c/iar oameni gelosi si

pe cei ce se indoiesc de idelitatea partenerului. Se credea ca un mincinos isi 0a pierde mainile daca le 0a plasa in

6occa della 7erita. Se crede ca este un capac de scurgere ornamental din perioada romana, care cu siguranta aduce

amuzament si poate c/iar un mic tremur de rica celor ce 0in sa treaca testul ade0arului.

9aleria a ost construita in 1'3( pentru #apa #ius A8 pentru a gazdui colectia 7aticanului, inceputa de #apa #ius 78

in 1")). Exista aici si cate0a lucrari exceptionale, semnate de 9iotto, Cima!ue, Rap/ael, Cri0elli, eonardo da 7inci,

Titian, omenic/ino, Cara0aggio, pentru a numi numai cati0a dar si o camera dedicata in intregime artei moderne.

Arcul lui Constantineste cel mai mare arc triumal ce a supra0ietuit pana zielele noastre. Este localizat intre

Colosseum si +rcul lui Titus, pe 7ia Romana. +rcul triumal cele!reaza 0ictoria imparatului roman Constantin asupra

lui $assenzio, in !atalia de la #onte $il0io, din (" octom!rie 31( d.@r. si primii sai 1) ani de domnie 315 d.@r. Se

ala pe 7ia din S. 9regorio Colosseo#iazza 7enezia.

Arcul lui Constantineste realizat din 3 arcade, dintre care cea din mijloc mai larga, si doua laterale mai inguste. +

ost contruit din !locuri de marmura, iar partea superioara este construita din caramida atetata cu marmura. Este

decorat cu placi de marmura pentru a su!linia importanta si eleganta simplitatii, iar arcul intern este decorat cu

sculpturi ce pro0in din perioadele anterioare ale lui Traian, @adrian si Commodus. +lte elemente care au ost

reutilizate sunt cornisele, capitelurile si coloanele. $onumentul, inclusi0 partea superioara numit atti0e, are (5 m

inaltime.

uand toate acestea in considerare putem spune ca arcul lui Constantin poate fi considerat un muzeu al

sculpturii romane.pentru ca aduce impreuna !ucati din dierite epoci, ce apartinea dieritelor monumente care nu

au rezistat pana in zilele noastre.

Fontana di Tre*ieste una dintre cele mai impresionate, spectaculoase si artistice antani nu numai din Roma dar

si din intreaga lume. +tunci cand in 1-3) %apa #lemente XIIa decis sa inlocuiasca rumoasa antana cu una


22/50

planuita de eon 6attista +l!erti in 1453 cu una mai impresionanta a in0itat cei mai !uni artisti ai 0remurilor sa

proiecteze una noua. $odelul ales a ost cel al lui ;icola Sal0i, iar lucrul a inceput in 1-35. + ost terminata in

timpul lui Clemente 7888 si inaugurata la (( mai 1--2. +re (2 m inaltime, () de m latime si ocupa o latura intreaga

a #iazza #oli. esupra se poate 0edea !lazonul papal ce a ost sculptat de #aolo 6enaglia, in timp ce o !alustrada

are 4 statui ce reprezinta anotimpurile sculptate de Corsini, udo0isi, #incellotti si ueirolo.

8n centru se ala o trasura in orma de scoica trasa de ( cai de mare. Cei doi cai sunt g/idati de ( tritoni. in

mijlocul !azinului se ridica o statuie maiestuoasa care reprezinta oceanul. Sculptorului grupului de marmura este

#ietro 6racci. #e laturile niselor se gasesc doua statui mari ale lui Filippo 7alle& curatenia, in dreapta si a!undenta,

in stanga.

easupra acestor scupturi se ala un !azorelie ce reprezinta legenda lui +grippa, conorm carora soldatii romani

insetati au ost indrumati de ecioare spre un loc cu un iz0or. +cesta este locul unde, conorm legendei a ost

construit apeductul, dar aceasta este singura legenda legata de antana. $ai de0reme in timpul anului milione de

turisti indeplinesc un ritual magic pentru implinirea dorinteleor. Se intorc cu spatele spre antana si arunca monede

in !azinul acestuia ce sim!olizeaza oceanul. Conorm traditiei acest gest ar tre!ui sa le asigura o intoarcere in

Cetatea Eterna.

+ltii sustin ca Fontana di Tre*ia ost plasata in ata pra0aliei !ar!ierului, moti0 pentru care seamana in mod ironic

cu un lig/ean de !ar!ier, si a ost realizata de Sal0i pentru a scuti lumea de 0ederea !ar!ierului, pro!a!il un mare

posomorat. #artea exterioara stanga se numeste Fantana 8ndragostitilor, un !azin simplu rectangular care primeste

apa printro mica tea0a.

$ulti oameni pro!a!il ca isi aduc aminte de acasta magniica antana din ilmul lui Fellini *a Dolce &ita. Scena

aimoasa in care +nita E=!erg sta im!racata in apa rece a antanii a ost ilmata pe parcursul unei saptamani de

iarna. Fellini a spus ca +nita a stat ara pro!leme in timp ce $astroianni a tre!uit sa poarte un constum de neopren

su! /aine. %ricum este o scena impresionata si nu e de mirare ca mult din acest lucru se datoreaza antanii.

malul Ti!rului, Piazza del Popolose desc/ide ca o enorma elipsa, cu !iserici, antani si monumentelele de

marmura ale e0enimentelor istorice din Roma antica. in antic/itate, intrarea de nord in oras a ormat un culoar

spre oras prin intermediul portii din zidurile +ureliene. esi acum cunoscuta ca #orta del #opolo, a a0ut mai multe

de numiri dea lungul secolelor. + ost initial numita #orta Flaminia de catre 8mparatul +urelian care a comandat

construirea sa, in perioada $edie0al Timpurie, a ost numita #orta San 7alentino, dupa cea mai apropiata

Catacom!a. 8n cele din urma sa con0enit asupra denumicirii actuale, datorita apropierea de !iserica Santa $aria

del #opolo, care este situata c/iar langa poarta.

8n timpul E0ului $ediu a ost cunoscuta ca %iaa del Trullo, dupa antana conica care se ala in centru, ce

aminteste de o asezare tipica suditaliana. enumirea actuala poate i atri!uita si plopilor, KpopulusK in latina care

inseamna si popor, deci numele ar i !ine ales dat iind ca aici se tineau e0enimente pu!lice precum targri, jocuri si

executii.

Secole dea randul aici a ost situata o antana pu!lica, adapatoare pentru cai si loc de spalat /ainele pentru

spalatorese. Sixus 7 in 15"' a ost cel care sia indreptat atentia spre piata. Fantana Trullo, su! supra0eg/erea lui

omenico Fontana, tre!uia sa ie inlocuita cu o!eliscul egiptean al lui Ramses al 88 lea, su!, mai mic putin si mai

recent decat cel din San 9io0anni, adus initial in oras de +ugustus si pus la Circus $aximus.


23/50

Transportarea si montarea acestuia in piata a creat un aspect mai regal si mai putin domestic. #atru lei strajuiesc

!azinul de apa, acestia iind adaugati o!eliscului in 1"(3, in timpul lui #apa eo A88. :rmatorul e0eniment istoric

care a rezultat in lucrari eectuate in #iazza del #opolo este 0enirea reginei spaniole Cristina. orinta ei de a se

con0erti la catolicism a aduso la Roma in 1255, iar la intrarea in oras a 0azut panorama care se desc/ide dupa

#orta del #opolo. 6ernini a ost insarcinat cu restaurarea atadei interioare a anticii porti pentru 0enirea reginei.

esupra arcadei sa instalat o placa cu inscriptia FE8C8 F+:ST%:E 8;9RESS:8 $C7 #entru o intrare ericita si

propice 1255. 8ntrarea reginei spaniole in Roma a ost asa de ericita incat aceasta a ramas aici.

a sarsitul secilului al A7888lea, in perioada in0aziei napoleonice, multimile de 0izitatori si pelerini care au intrat in

Roma prin porta del #opolo au condus la ideea de moedrnizare a acesteia.

#ana in secolul al A8Alea piata a a0ut o orma trapezoidala, ce con0ergea spre poarta. 8n timpul epocii napoleonice,

#reectul Francez, Tournon a ost numit in runtea Comisiei de %rnamentare din Roma. 7ladier, un ar/itect din Roma

a primit insarcinarea de a reace piata, ceea ce a si acut, intrun mod uimitor. ucrarile au inceput in 1"12 si au

durat " ani, constituind si prima data, de cand se instalase ocupatia ranceza, cand prizonierii nu au st olositi

pentru munca.

#roiectul presupunea mentinerea intacta a cladirilor importante deja existente& 3 !iserici, Santa $aria el #opolo,

Santa $aria di $ontesanto, Santa $aria dei $iracoli, o!eliscul, #orta del #opolo si 7ia del Corso.

Structurile laterala au ost demolate si piata a de0enit o elipsa, a0and exedras spatioase. 8n timpul #apei eon A88

acestea au sustinut antanile lui ;eptun intre doi tritoni si a zeitei Roma, pe iecare parte, adaugate in 1"(3. +stel

piata a de0enit accesi!ila dintro parte in alta, si din iecare capat.

% idee sclipitoare a dus la legarea pietei de parcul #incio de pe dealul de deasupra printro cascada unduitoare de

scari si rampe. Reacerea pietei a ost ultima contri!utie papala la ar/itectura romei si in multe moduri ii relecta

speloandoarea, uimind orice 0izitator.

Toate acestea sunt acccentuate de cele 3 !iserici dedicate Fecioarei, care inconjoara o!eliscul dedicat zeului soare

egiptean. onser*atorisi Palazzo !uo*o.

+cestea adapostesc sculpturi antice si !aroce, datand din secolul al 7lea i.@r., cum ar i statuia lupoaicei cu

Romulus si Remussau capul Medusei sculptat de Bernini. Tot aici se gaseste si originalul statuii ec(estre a lui Marc

Aureliu, din secolul al 88lea d.@r. a carei copie sta in mijlocul %ietei del #ampidoglio, si o colectie de arta

renascentista si !aroca semnata de Titian, Tintoretto si Cara0aggio, precum si cea mai importanta colectie de

sculptura.

+dresa& #iazza del Campidoglio, 1

Tel& ))3' )2 2-1)()-1esc/is intre& $artiuminica de la '&)) la ()&)) (4 si 31 ecem!rie de la '&)) la 14&)) inc/is& unea, (5

ecem!rie, 1 8anuarie, 1 mai

De!site&***.museicapitolini.org

'aleria org(esese ala intro 0ila din secolul al A788lea, o erma con0ertita, ce a apartinut cardinalului Scipione

6org/ese, nepotul papai #aul 7. 8nteriorul a ost putin decorat pentru a scoate in e0identa rumusetea colectiei sale
http://www.museicapitolini.org/http://www.museicapitolini.org/http://www.museicapitolini.org/


24/50

de arta, care include lucrari de Rap/ael, #erugino, #armigianinno, Reni, 9urcino si omenic/ino. #rintre asemenea

nume mari se gasesc si lucrari de Cara0aggio si 6ernini, din toate perioadele lor creatoare.

8n 1-)) urmasul lui Scipione, Marc Antonia Borgesea reno0at 0ila in stil neoclasic si a instalat stucaturi ine si

elemente decorati0e in iecare camera. 8n special tre!uie mentionate rescele de pe ta0anul cu !olta de la intrare

care comemoreaza nasterea primului iu al lui $arc +ntoniu. +daugirile sale au con0ertit Villa org(eseintrolucrare de arta in sine care gazduieste opere de nepretuit.

#iazzale di 7illa 6org/ese

Tel.& )2 3("1)

esc/is de marti pana duminica intre )'&)) 1'&)), cu intrare la iecare ( ore. 8nc/is lunea, de Craciun si de

+nul ;ou.

Exista taxa de 0izitare

Site *e!& ***.galleria!org/ese.it

+jungeti acolo cu auto!uzele& 5(, 53, (1-, '()

radinile lui #allusterau gradini romane realizate de istoricul Sallust, cu ajutorul a0erii stranse ca gu0ernator al

+ricii ;o0a, nou cucerita pro0incie a ;umidiei. 9radinile ingrijite ocupau o zona insemnata in sectorul de nord 0est

al Romei, care a de0enit Regiunea &I, intre dealurile #oincian si uirinal, aproape de 7ia Salaria si mai apoi #orta

Salaria. +ceasta zona este cunoscuta ca Sallustiano.

9radinile im!ogatite cu multe structuri aditionale in cele 4 secole de existenta contineau multe pa0ilioane, un

templu inc/inat lui 7enus, un porticus si sculpturi monumentale. +lte elemente gasite in gradini includ& +'elisco

SallustianoH copie a unui o!elisc egiptean care acum sta in ata !isericii Trinita dei Monti din %iaa di Spagna,

deasupra Scarilor Spaniole. Sculpturile cunoscute ca 9al $urind si 9al ucigandusi sotia si sinucizanduse Tronul

udo0ii, gasit in 1""- si tronul 6oston gasit in 1"'4 +mazon ing/enunc/eat descoperit in 1""" aproape de 7ia

6oncompagni, la (5 de m de 7ia ,uintino Sella) Museo #onser(atori.

9radinile au ost cumparate de Ti!erius si mentinute mai multe secole de catre imparatii romani ca atractie pu!lica.

8mparatul ;er0a a murit de e!ra, in 0ila din gradini si au ramas o resedinta imperiala pana au ost pradate de 9otii

lui +laric in 41), care au intrat in oras prin gradina. Cu toate acestea gradinile nu au ost a!andonate complet.

Castelul #ant$Angeloa ost proiectat de emitriano intre 1(31(' d.@r. conorm dorintelelor imparatului @adrian,

pentru ai ser0i ca maosoleu. @adrianium domina peisajul, structura masi0a iind construita din 3 cilindrii suprapusi,

inconjurati de o atada circulara, cu un car de !ronz deasupra in care 8mparatul este reprezentat ca zeu al soarelui.

8nauntru o rampa spiralata, care sa pastrat pana azi, co!oara spre pasajul care ducea la mormant si care a pastrat

ramasitele imparatului -( de ani.

%data cu adaugarea zidului +urelian in (-1 d.@r. care ortiica lancul sudic, structura a ost con0ertita din mausoleu

in ortareata. $ai tarziu a trecut in proprietatea scaunului papal, dupa intoarcerea #apei la Roma si dupa exilul la

+0ignon, moment in care sau adaugat creneluri. ;umele pro0ine de la legenda Sf. Gregorio Magno9regorie cel

$are care a a0ut o 0iziune cu un inger ce a aparut in ortareata prezicand sarsitul ciumei. 8n 15))Rafaello di


25/50

Montelupo a creat o statuie a ingerului care statea initial pe turnul de 0eg/e, dar astazi este expusa in curtea de

onoare

Castelul #ant$Angelo a ser0it si ca inc/isoare pentru mai !ine de 3 secole. +ici au ost intemnitate personaje

cele!re precum 9iordano 6runo, 6en0enuto Cellini, Cagliostro si cati0a dintre cei care au participat laRisorgimento.

8n 1')1, in timp ce era con0ertit in muzeu a a0ut parte de lucrari de reno0are prin care sau scos suprastructurilemedie0ale si sau restaurat crenelurile.

+dresa & ungo Te0ere, 5)

esc/is de marti pana duminica '&)) 1"&3). Este inc/is lunea, de Craciun si +nul ;ou

Exista taxa de intrare

Tel.& )2 2"1'111

*e!&***.!eniculturali.it

+jungeti acolo cu auto!uzele (3, (3, 34, 4), 2(, ("), si cu metroul pe linia + epanto. :nele dintre camere sunt

inc/ise si uneori zone intregi sunt inaccesi!ile, iar operele de arta sunt rearanjate rec0ent.

Locatie" Via 'aribaldi

$aiestoasa antana, cunoscuta su! numele de Fantana lui 9ianicolo a ost creata pentru #apa #aul 7 6org/ese

12)512(1 de catra 9io!ani Fontana si Flaminio #onzio si a ost completata de Carlo Fontana cu imensul !azin de

marmura.

Fantana monumentala este caracterizata de 5 nise, 3 mari si doua mai mici, laterale care primesc apa din lacul

6racciano. +cestea spun ca sau restaurat te0ile +lesitanei nu Triaei. 6lazonul si igurile din jurul sau sunt lucrarea

lui 6uzio.

8n 12'), #apa +lexandru 7888 %tto!oni la insarcinat pe Carlo Fontana sa inlocuiasca cele 5 scioci de la !aza

/idrantului cu un !azin impunator. +r/itectul tre!uia sa se ocupe si de desc/iderea spatiului din ata gradinii

!otanice cu o arcada centrala. in piata din spate puteti admira panorama orasului.

iblioteca Vaticanului

+ceasta enorma !i!lioteca contine mii de codexuri, manuscriste si carti tiparite timpurii. Cate0a dintre cele mai

interesante carti, peste 1.5 milioane, sunt expuse in Sala Sistina, inclusi0 copii ale lucrarile lui 7ergiliu, scrisori de

dragose ale lui @enr 7 catre +nne 6olen sau poeme ale lui $ic/elangelo.

Trezoreria

Este situata su! monumentul ridicat in memoria lui #ius 7888 si se ala la intrarea in Sacristie. arurile date papei

din 13)) pana astazi sunt expuse in cate0a camere.

'rotele

Sunt situate intrunul din piloni, langa mormintele a celor () de papi, multi cardinali si un imparat. Exista si multe

lucrari de arta.
http://www.beniculturali.it/http://www.beniculturali.it/http://www.beniculturali.it/


26/50

Piata #f, Petru

Este una dintre cele mai mari piete din Roma, lunga de 314 m si are dipsus o!eliscul egiptean si doua antani.

#f, Maria Ma2ore

Este cosntruita in anul 325, pe dealul EsIuilin. #uteti 0edea aici un mosaic super! de sase secole si cea mai inalta

clopotnita din Roma.

#f, Ion Lateran

Este catedrala din Roma si scaunul papal inainte de exilul papilor la +0ignon. 6orromini a realizat aceasta caterdrala

pentru anul ju!iliar 125). Fatada a ost reconstruita in secolul al A7888lea, iar inauntru puteti 0edea un ta!ernaclu

si o c/ilie.

asilia #f, Petru %Via stiense&

+ ost construita de imparatul Constantin si sta pe locul mormantului Santului +postol #etru. esi a ost

reconstruita dupa ce a ost distrusa de un incendiu, mai are inca usa de !ronz originala. 8nauntru, in a!sida, se ala

un mozaic din secolul al A888 H lea.

Locatie" Piazza arberini

+cesta antana este una dintre cele mai rumoase din oras si a ost construita in 1243 de 6ernini. 8ntre cozile de

delini ce sustin scoica, din care se ridica Triton, 6ernini a plasat doua !lazoane ale amiliei 6er!erini.

Triton sula in scoica si scoate un jet de apa care cade in !azinul de dedesu!t si creaza un eect coreograic

ascinant. Fantana a ost restaurata succesi0 in 1'3( si 1'').

irco Massimoeste localizat in 0alea dintre dealurile %alatin si A(entin, este cel mai impresionant KcircK din Roma

8mperiala, iind situat pe un deal pe care anticii il numeau $urcia, se spune ca a ost ondat de TraIuinino #risco. Se

stie cu siguranta ca dateaza din zilele de inceput ale Repu!licii, o zona din 0alea $urcia rezer0ata pentru curse si

reprezentatii. 8n secolul al 88lea i.@r. tri!unele de lemn, ce arsesera in repetate randuri au ost inlocuite cu !anci

din piatra. + ost marit si impodo!it de mai multe ori dea lungul timpului. 8n timpul lui +ugustus a ost adaugata o

loja imperiala si o!eliscul egiptean dedicat lui Ramses 888 luat din @eliopolis.

:n arc cu trei desc/ideri ce ser0ea ca intrare a ost adaugat in timpul lui 7espasian si inalizat in timpul domniei lui

Titus. 8mparatul Traian a marit zona cu !anci si lea placat cu marmura. a acea data circul putea primi peste 15)

))) de spectatori. :ltimele modiicari au ost aduse de Constantin si Constantin al 88lea, care au marit capacitatea

la 3)) ))) de locuri si au adaugat mai multe decoratiuni pentru al apropia de stilul %alatului Regal de pe %alatin.

:n al doilea o!elisc a ost adaugat, astazi amplasat in %iata *ateran.

Circo Massimoa luat orma traditionala a arenelor rormane, adica un dreptung/i cu colturile rotunjite, cu o

dimensiune reamarca!ila de 2)) pe 1)) m. a curse de care 0eneau multi oameni. %!eliscul era amplasat la cel

mai indepartat colt rotunjit, care sim!oliza prima KmetaK prima cur!a din cursa. :ltima cursa organizata a ost in

anul 54' d.@r. de Totila. +!andonarea arenei a dus la urtul materialului de constructie, in timp reducando la starea

actuala.


27/50

+ttilio Sel0a este creatorul rumoasei antani ridicate in 1'(- in c0artalul #rati. Forma monumentului a ost inspirata

de arta secolului al A788 lea. Fantana este caracterizata de 4 statui, 4 nuduri eminine care la data ridicarii a

cauzat un scandal. Cele 4 iguri stau cu spatele intors in centrul !azinului o0al sustinand cu capetele si !ratele un

0ertex pe care se ala o duza. a centrul rupului se ridica un alt nud din care curg iricele ine de apa.

#rima antana construita de 9iacomo della #orta si comandata de #apa 9regorie A888 6oncompagni, a ost

considerata de eone A88 ella 9enga ca iind rumoasa dar prea mare pentru dimensiunea pietei in care urma sa

ie amplasata. #rin urmare la insarcinat pe 9iuseppe 7aladier, artist al Clasicismului Roman, cu reconditionarea.

;umele antanii pro0ine de la o!eliscul in stil egiptean plasat in mijlocul acesteia. 8n jurul o!eliscului se gasesc 4 lei

de marmura al!a din care curge apa in stil e0antai in !azinele rotunde de tra0ertin plasate pe !aza patrata. Cinci

trepte duc la !aza. 7aladier a mai creat ( ale antani pentru a completa semicercurile laterale.

ella #orta a proiectat in 152( la !aza scarilor ce duc in piata Campidoglia, doi lei egipteni din !azalt negru. +cestiadecorau initial intratrea in !iserica Santo Steano del Cacco.

8n 152( atunci cand +Iua Felice a ost adusa pe dealul Capitolin a existat o perioada in care apa a lipsit din cauza

intreruperii apeductului $arcio, iar cei doi lei au ost modiicati si transormati in antani.

8n 15"", taietorul in piatra Francesco Scardua, dupa proiectele lui Camillo Rusconi a sculptat doua scoici care sa

colecteze apa din canalele inserate in gura leilor. 8n cel putin doua ocazii, la alegerea #apei 8nocentiu A #amp/ilj

12441255 si a #apei Clemente A +ltieri 12-)12-2 din antani curgea 0in rosu si al!.

ocatie" Piazza del Popolo

Fantana ridicata in 1"(3 de 9io0anni Ceccarini dupa planurile lui 7aladier, este dedicata zeitei Roma. 9rupul statuarde marmura reprezinta legenda de care este legata ridicare orasului.


28/50

Fontana del Trione

ocatie& #iazza 6ar!erini

+cesta antana este una dintre cele mai rumoase din oras si a ost construita in 1243 de 6ernini. 8ntre cozile de

delini ce sustin scoica, din care se ridica Triton, 6ernini a plasat doua !lazoane ale amiliei 6er!erini. Triton sula in

scoica si scoate un jet de apa care cade in !azinul de dedesu!t si creaza un eect coreograic ascinant. Fantana aost restaurata succesi0 in 1'3( si 1'').

Fontana del la Piazza

ocatie& #iazza Campitelli

+ceasta mica antana eleganta a ost ridicata in 15"' de catre 9iacimo della #orta si sculptata de #ompilio de

6ennedetti. 8nitial antana se gasea in centrul pietei dar in 12-', dupa marirea !isericii Santa $aria in Camitelli, a

ost mutata in pozitia actuala.

$onumentul din tra0ertin are o !aza octogonala. 6azinul octogonal este decorat cu !lazonul a patru amilii inluente

din zona& +l!ertoni, Capizucc/i, $uti si Ricci, si cu doua masti grotesti ca improasca apa. esupra !azinului,

sustinut de un !alustru glo!ular se ala un alt !azin cu un jet central de apa.

Piazza Colonna

#apa 9regorie A888 6oncompagni ia comandat lui 9iacomo della #orta ridicarea unei antani elegante care se ala in

piata Campitelli inca din 15--. $unca ar/itectului, ajutat de Rocco de Rossi dine Fiesole, sa desasurat intre 15-(

si 15"5. 8n timpul restaurarii din 1"3) au ost adaugate doua grupuri de delini cu cozile incolacite, sculptati de

+lessandro Stocc/i. Sculptura a ost recend inlocuita cu o mai mica antana cu un jet central de apa.

Fontana dell$Aracoeli

+rmonioasa antana a ost plasata in #iazza dN+racoeli, la picioarele Campodoglio si este creatia lui 9iacomo della

#orta, care a realizato in timpul pontiicatului #api Sisto 78 #eretti, in 15"'. 6azinul original mare si o0al a ost

inlocuit cu cel prezent, circular din timpul restaurarii. Cele doua trepte de la !aza antanii care creau eectul 0izual

al antinii iesind din apa !azinului o0al au ost indepartate.

Fontana 4uiriti

+ttilio Sel0a este creatorul rumoasei antani ridicate in 1'(- in c0artalul #rati. Forma monumentului a ost inspirata

de arta secolului al A788 lea. Fantana este caracterizata de 4 statui, 4 nuduri eminine care la data ridicarii a

cauzat un scandal. Cele 4 iguri stau cu spalele intors in centtrul !azinului o0al sustinand cu capetele si !ratele un

0ertex pe care se ala o duza. a centrul rupului se ridica un alt nud din care curg iricele ine de apa.

Fontana della 1ea Romaocatie& #iazza del #opolo

Fantana ridicata in 1"(3 de 9io0anni Ceccarini dupa planurile lui 7aladier, este dedicata zeitei Roma. 9rupul statuar

de marmura reprezinta legenda de care este legata ridicare orasului.


29/50

8n partea ei dreapta e ala statuile lui Ti!erio si +niente, in timp ce spre stanga se gaseste stauia lupoaicei

/ranindui pe gemeni. 6azinul de tra0ertin su! orma unei scoici, colecteaza apa dintro mica cupa de la !aza

monumentului.

Fontana della 1ea Roma

ocatie& Campidoglio

+ctuala antana din Campidoglio nu a ost ridicata initial ca antana ci ca un super! ornament pentru piata. +tunci

cand $ic/elangelo a contruito in 1532 nu exista apa in piata. +ceasta a ost adusa doar dupa 5) de ani. Statuia

$iner0ei inserata de $ic/elangelo in nisa centrala a treptelor poat di admirata astazi in curtea muzeului Capitolin. +

ramas in pozitia originala doar 1) ani. +poi a ost inlocuita cu cea prezenta, mult mai mica a zeitei Roma

triumatoare.

Statuia, ridicata pe 3 !aze are ata si etremitatile din marmura in timp ce drapajele sunt din porir. #e iecare partea

nisei, cu 0edere la trepte, $ic/elangelo a inserat doua statui enorme ce reprezinta ;ilul si Tigrul, care au impodo!it

initial !aile lui Constantin de pe dealul uirinal.

Tigrul a de0eni Ti!rul si tigrul a ost inlocuit cu lupul plasat langa Romului si Remus. +tunci cand sa decis

transormarea monumentului intro antana, plan caruia ar/itectul 9iacomo della #orta i sa opus, sa anuntat un

concurs castigat in 15"" de $atteo 6artolani o Citta del Castello

Fontana dei Leoni

ella #orta a proiectat in 152( !azele destinate sa sustina, la !aza scarilor ce duc in piata Campidoglia, doi lei

egipteni din !azalt negru. +cestia decorau initial intratrea in !iserica Santo Steano del Cacco.

8n 152( atunci cand +Iua Felice a ost adusa pe dealul Capitolin a existat o prioada in care apa a lipsit din cauza

intreruperii apeductului $arcio, iar cei doi lei au ost modiicati si transormati in antani.

8n 15"", taietorul in piatra Francesco Scardua, dupa proiectele lui Camillo Rusconi a sculptat doua scoici care sa

colecteze apa din canalele inserate in gura leilor. 8n cel putin doua ocazii, la alegerea #apei 8nocentiu A #amp/ilj12441255 si a #apei Clemente A +ltieri 12-)12-2 din antani curgea 0in rosu si al!.

Fontana dell$belisco

#rima antana, construita de 9iacomo della #orta si comandata de #apa 9regorie A888 6oncompagni, a ost

considerata de eone A88 ella 9enga ca iind rumoasa dar prea mare pentru dimensiunea pietei in care urma sa

ie amplasata. #rin urmare la insarcinat pe 9iuseppe 7aladier, artist al Clasicismului Roman, cu reconditionarea.

;umele antanii pro0ine de la o!eliscul in stil egiptean plasat in mijlocul acesteia. 8n jurul o!eliscului se gasesc 4 lei

de marmura al!a din care curge apa in stil e0antai in !azinele rotunde de tra0ertin plasate pe !aza patrata. Cinci

trepte duc la !aza. 7aladier a mai creat ( ale antani pentru a completa semicercurile laterale.

Fontana del !ettuno

+ceasta antana, restaurata de 6ernini a ramas 3)) de ani in aceasi piata ara a a0ea statui sau decoratii. 8n 1"-3

+ntonio della 6itta a castigat concursul si a sculptat statuia lui ;eptun, in timp ce 9regorio


30/50

Fantana ;a0igatorilor se ridica aproape de micul port Ripetta si a ost construita in 1-)4, dupa 0ointa lui #apa

Clemente A8 +l!ani, care dorea sa stinga setea /amalilor care descarcau lemnul si 0inul. +lessandro Specc/i, care

tre!uia sa duca la indeplinire planul a conceput o antana cu o piatra mare ce iese dintrun !azin o0al cu o scoica in

0ar. a iecare capat al scoicii a amplasat un delin din care curge apa in !azinul de dedesu!t. 6azinul colecteaza si

apa ce curge pe piatra pe care se ala si !lazonul amiliei +l!ini. 8n 0arul pietrei a ost adaugat un elinar pentru a

acilita g/idarea 0aselor in port pe timp de noapte.

Fontana di Piazza del 4uirinale

+ceasta antana este numita antana ioscuri pentru ca are realizate doua statui imense de iscuri cu cai sin 15"",

cand omenico Fontana a primit comisionul realizarii ei de catre #apa Sixtus 7 #eretti. 8n ata ceor doua statui este

plasat un !azin octogonal in centrul caruia se ridica un !alustru ce sustine un micut !azin. oua sute de ani mai

tarziu #apa #ius 7i 6rasc/i a mutat o!eliscul din Campo $arzio in piata. Transportul a durat mult si ce presupus

multa munca astel ca mutarea a ost deiniti0ata doar in 1-"2.

Fantana actuala dateaza din 1"1" cand #apa 788 C/iaramonti a cerut inlocuirea ostei antani cu al sau !azin de

granit sustinut de un !alustru, deasupra unui !azin mare circular.

Fontana delle Anfore

+r/itectul #ietro om!ardi a castigat in ani () concursul pentru proiectarea unor antani locale, organizat de

municipalitate. Cea mai impozanta si aimoasa lucrare este delle +nore consruita in c0artalui Testaccio. Fantana de

tra0ertin a ost ridicata cu ajutorul 0aselor sparte din raul in0eciana, Ripa 9rande. 6aza circulara a antanii este

impartita in patru, iecare cu acelasi numar de trepte. Fiecare parte contine un !azin de unde apa ecurge dintrun

0as in timp ce 0olutele si coloanele se unesc cu treptele pentru a sustine grupul de 0ase de deasupra.

Fontana Terrina

8n 15"( 9iacomo della #orta a primit comision de la #apa 9regorius A888 6oncompagni planuirea unei antani pentru

Campo dei Fiori. Fantana plasata intro piata cunoscuta a tre!uit construita su! ni0elul strazii din cauza presiunii

scazute a apei din apeductul +cIua 7ergine.

a sarsitul secolului al A788 lea antana a ost scoasa pentru a lasa loc unui monument in onoarea lui 9iordano

6runo. Fantana era compusa din doua scoici mari o0ale din marmura al!a, decorata cu 4 delini de !ronz inserati

intrun !azin mai mare. Cele doua randuri a cate 4 trepte duceau spre !azin.

8n 12(( #apa 9regorie A7 a inc/is antana cu un capac de tra0ertin din moti0e de igiena. upa inc/iderea din cauza

gunoiului produs de piata care ajunge in !azin si murdarea apa, locuitorii Romei au numit aceasta antanta Koala de

supaK. 8n 1'(4 dupa scoaterea ei si depozitarea ei pentru mai !ine de 3' de ani aceasta antana a ost reconstruita

in piaza C/iesa ;uo0a

Fontana delle !aiadi+ceasta antana planiicata de +lessandro 9uerrini si ridicata in 1""" este cea mai rumoasa dintre toate antanile

moderne din Roma. 8nitial a a0ea 4 lei de calcar in jurul unui !azin circular, dar au ost inlocuiti in 1')1 de 4 grupuri

de !ronz, sculptati de $ario Rutelli reprezentand nimele apei. Sunt reprezentate ;ima lacului cu o le!ada, ;ima

Raurilor cu un monstru de rau, ;ima oceanelor pe un cal sal!atic sim!ol al 0alurior si ;ima apelor su!terane

intinsa pe spatele unui dragon. 8n centrul se ala grupul 9laucon, adaugat in 1'1( ca su!stitut pentru o alta


31/50

sculptura si reprezinta triumul omului asupra naturii. +ceasta scultura a ost mutata in gradinile pietei 7ictor

Emanuel pentru ca nu a ost pe placul cumparatorilor.

Fontana del Pant(eon

8n 15-5 9iacomo della #orta a primit de la #apa 9regorie A888 sarcina de a proiecta o antana eleganta pentru

centrul pietei. eonardo Somani a sucrat la scoica multinilianra si a ridicat 3 trepte de tra0ertin si 4 grupuri de

delini si masti cu un !azin central din care tasneau jeturi de apa. 8n 1-11 Filippo 6arignoni a inlocuit !azinul cu un

!loc de piatra pe care a plasat o!eliscul lu8 Ramses 88, inalt de 2 mtri si decorat la !aza cu 4 delini sculptati de

uigi +mici.

Piazza delle Cin)ue #cole

Sculptata de #ietro 9ucci este cosiderata cea mai rumoasa creatie a ar/itectului 9iacomo della #orta. Fantana este

numita si antana din #iata 9uiudia sau 9iudea, deoarece a ot mutata din 0ec/iul g/etou, demolat in 1""". oua

trepte duc catre un !azin de marmura al!a elegant. :n alt !azin circular cu un jet central este sustinut in mijloc de

un !alustru. +pa cade in !azinul de jos din 4 masti cu curile desc/ise inspirate de grorgone, cu serpi in par.

La aracaccia

Tatal lui 9ian orenzo 6ernini, #ietro este proiectantula ceste antani caracteristice comandate de #apa :r!an 7888

lea 6ar!erini. Conorm legendei 6ernini a ost inspirat de legenda unei 0ec/i na0e esuate dupa re0arsarea Ti!rului in

15'". Forma ei ciudata, de unde numele antanii !arca !i! este cauzata de moti0e practice. e apt antana a ost

contruita la ni0elul solului pentru a compensa presiunea mica a apei care 0enea din apeductul +cIua 7ergine.

8nteriorul este decorat cu doua guri ale soarelui care arunca apa in e0antai, in timp ce spre exterior se 0ad doua

!lazoane amiliale ale papei. Forma antanii este ironice, aducand aminte de !arcile cu care se transporta 0inul.

Fontana delle Tartarug(e

+ceasta antana minunata a ost ridicata de 9iacomo della #orta in 15"1 care com!ina apa ar/itectura si sculptura.

:n alt aspect care ii su!liniaza rumusetea este locatia sa. Fantana este plasata intrun colt al orasului care a ramas

la el de cand a ost ridicat monumentul. Familia $attei a ost cea care a dorit plasarea acesteia in locatia actuala.

8n 15-) antana tre!uia plasata in g/etoul din apropiere, piata 9iudia, care a primit o antana, cea din piata CinIue

Scole, in 15'1. patru scoici mari de marmura stau in centrul unui !azin cu o !aza patrata si laturi conca0e,

deasupra caruia se ridica 4 ee!i statici de !ronz cu picioarele pe un delin de !ronz. Ee!i, toti in aceiasi pozitie isi

ridica !ratele deasupra scoicii de marmura. 8n planurile originale existau alti 4 deini, poate c/iar cei care decorau

antana din Campo de Fiore, care tre!uiau sa inlocuiasca !roastele testoare dau au ost inserati dupa prima

restaurare.

Fontana delle Rane-piazza Mincio

Ridicata in 1'(4 dupa planul ar/itectului 9ino Copedde, antana !roastelor este una dintre cele mai recente din

Roma. Fiecare din cele 4 cupluri de iguri se ridica deasupra unei !aze circular rotunde care sustine scoica de unde o

!roasca improasca apa. 8n centrul !azinului, intre cele " scoici exista un alt !azin circular decoar cu " !roaste,

aranjate ordonat langa aceasta, gata sa sara in jetul central de apa.

Fontana dei Fiumi


32/50

upa scoaterea o!eliscului de la Cir0o $assenzio si punerea acestuia in #iazza ;a0ona, mutare autorizata de papa

8nocentiu A, 6ernini sia 0azut planul indeplinit. 8n jurul monolitului sau plasat 4 statui de marmura al!a ce

reprezinta patru rauri.

Fiecare rau reprezinta un continent. 9angele, sculptat de Claude #uossin, reprezinta +sia, ;ilul, sculptat de 9iacomo

+ntonio Fancelli, reprezinta +rica, unarea , lucrarea lui +ntonio Raggi este sim!olul Europei si Rio de la #lata, ce

reprezinta +merica a ost sculptat de Francesco 6aratta. 7alul din jurul ;ilului ii sim!olizeaza originile misterioase.

Fontana del Moro

Fantana a ost ridicata initial in 15-4 su! papa 9regorie A888 dupa planurile lui 9iacomo della #orta. 8n 1253 6ernini

a ost pus de papa 8nocentiu A sa o restaureze complet. Cu ocazia restaurarii din 1"-4 cei patru tritoni si mastile au

ost inlocuite cu copii acute de uigi +mici. %riginalele se ala in depozitele municipalitatii. Sculptura centrala,

ganditia de 6ernini si sculptata de 9innantonino $ari in 1255 este numita din greseala $aurul din cauza trasaturilor

aciale care seamana unui maur, dar de apt cel reprezentat este Triton calarind un delin.

Piazza !icosia

8n 15-( dupa planurile lui 9iacomo della #orta sa ridicat in #iazza #opolo prima antana pu!lica. +ceasta a suerit

mai multe modiicari.

:ltima a ost in 1"(3 cand 7aladier a reacut piata plasand 4 antani la picioarele o!eliscului. 8n secolul al A8A H lea

a ost resconstruita in piata ;icosia dar doar !azinul mare, octogonal de marmura a ost pastrat in timp ce !alustrul

si !azinul de sus au ost construite mai recent. Cei patru tritoni care decoreaza antana maurului din piata ;a0ona

au ost initial sculptati pentru aceasta antana dar au iesit prea mari pentru !azinul acesta si in consecinta au ost

plasati in pozitia lor de astazi.

Fontana del Mose

Fantana lui $oise a ost ridicata in 15-( de 9io0anni si omenico Fontana. + ost construita din Tra0ertin cu treinise mari care sunt accentuate de 4 coloane ionice cu lei egipteni, plasati simetric doi de marmura al!a si doi de

marmura neagra. a inaugurarea ei in 15"- statuia de 4 m a lui $oise nu se ala in nisa centrala a antanii. 8n cele

laterare se gaseau statuile lui +ronne si 9ideon. Frontispiciul sustine !lazonul papal in timp ce !azinele sunt

protejate de un !alustru impozant de la o cladire ridicata de #ius 87 dupa cum indica inscriptia.

Fontanella della Pigna

+ceasta mica antana a ost planiicata in 1'(- de #ietro om!ardi ca

Autobuzul in Roma

Documents

Transcript of Autobuzul in Roma