Riscurile Agentului Economic

12
Managementul activităţii economico-financiare a întreprinderii R.A.A.C.”AQUATIM”Timişoara 5. RISCURILE AGENTULUI ECONOMIC În cadrul unei economii concurenţiale, riscul reprezintă un fenomen obiectiv aferent activităţii agenţilor economici de nivelul căruia aceştia trebuie să ţină seama în derularea afacerilor. Riscurile la care este supusă întreprinderea trebuiesc evaluate, dimensionate şi corelate cu rentabilitatea scontată, astfel încât afacerea să fie acceptată de investitori. Dintre riscurile întreprinderii, în continuare se analizează principalele trei categorii: riscul de exploatare; riscul financiar; riscul de faliment 5.1. Riscul de exploatare Riscul de exploatare numit şi risc economic se manifestă prin variabilitatea rezultatului exploatării, ca urmare a incapacităţii întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai scăzut cost la variaţia condiţiilor de mediu, având ca efect diminuarea profitului din exploatare, sau chiar intrarea în pierdere. Măsurarea nivelului riscului activităţii de exploatare se poate face prin intermediul a două metode: - metoda pragului de rentabilitate sau a punctului critic; - metoda elasticităţii rezultatului exploatării sau levierul exploatării. Pragul de rentabilitate sau punctul critic reprezintă nivelul de activitate pentru care veniturile generate de activitatea de exploatare sunt egale cu cheltuielile de exploatare, rezultatul exploatării fiind nul. Pagina 44

description

Riscurile Agentului Economic

Transcript of Riscurile Agentului Economic

Managementul activitii economico-financiare a ntreprinderii R.A.A.C.AQUATIMTimioara

5. RISCURILE AGENTULUI ECONOMIC

n cadrul unei economii concureniale, riscul reprezint un fenomen obiectiv aferent activitii agenilor economici de nivelul cruia acetia trebuie s in seama n derularea afacerilor.

Riscurile la care este supus ntreprinderea trebuiesc evaluate, dimensionate i corelate cu rentabilitatea scontat, astfel nct afacerea s fie acceptat de investitori.

Dintre riscurile ntreprinderii, n continuare se analizeaz principalele trei categorii:

riscul de exploatare;

riscul financiar;

riscul de faliment

5.1. Riscul de exploatare

Riscul de exploatare numit i risc economic se manifest prin variabilitatea rezultatului exploatrii, ca urmare a incapacitii ntreprinderii de a se adapta la timp i cu cel mai sczut cost la variaia condiiilor de mediu, avnd ca efect diminuarea profitului din exploatare, sau chiar intrarea n pierdere.

Msurarea nivelului riscului activitii de exploatare se poate face prin intermediul a dou metode:

metoda pragului de rentabilitate sau a punctului critic;

metoda elasticitii rezultatului exploatrii sau levierul exploatrii.

Pragul de rentabilitate sau punctul critic reprezint nivelul de activitate pentru care veniturile generate de activitatea de exploatare sunt egale cu cheltuielile de exploatare, rezultatul exploatrii fiind nul.

n conformitate cu scopul oricrei activiti productive, acela de a realiza profit, ar trebui ca fiecare activitate luat n parte s fie aductoare de profit, indiferent de gradul de utilizare al capacitilor de producie. Acest deziderat nu poate fi ns atins n mod automat, datorit structurii cheltuielilor de exploatare, din care o parte sunt dependente de volumul de activitate (cheltuieli variabile), iar alt parte sunt independente de volumul de activitate realizat (cheltuieli fixe). Cota cheltuielilor fixe ce revine pe fiecare unitate de produs va fi cu att mai mic, cu ct gradul de utilizare al capacitilor este mai mare, iar pragul de rentabilitate este echivalent cu acel volum de activitate la care cheltuiala fix ce revine fiecrui produs egaleaz marja cheltuielilor variabile. n aceste condiii, riscul de exploatare va fi cu att mai mare cu ct ntreprinderea se situeaz n vecintatea pragului de rentabilitate.

Pe baza observaiilor statistice, prin asocierea marjei de siguran, care exprim, n mrimi absolute sau relative, vecintatea fa de pragul de rentabilitate, cu riscul de exploatare, se poate estima poziia ntreprinderii fa de un punct critic al volumului de activitate, n care cheltuielile de exploatare egaleaz veniturile din exploatare.

n urma analizei datelor pentru regia Aquatim Timioara, n perioada 1999-2001, se constat o depreciere accentuat i continu a marjei de siguran care, n mrimi relative, a evoluat n sens negativ de la 63,03% n 1999, la 23,21% n 2000, ajungnd pn la 1,47% n 2001.

Tabelul nr.5.1.

Riscul de exploatare la R.A.A.C.AQUATIM -mii lei-

Nr. crt. Riscul de exploatare - Formula de calcul199920002001

1.Venituri de exploatareVexp218.206.297241.735.201235.739.742

2.Cheltuieli de exploatareChexp152.768.263207.884.884233.353.342

3.Profit din exploatarePE 65.438.03433.850.3172.386.400

4.Cheltuieli variabile totaleCV48.940.41162.023.05770.623.434

5.Cheltuieli fixe totaleCF103.827.853145.861.827162.729.909

6.Marja cheltuielilor variabileMcv=Vexp-CV169.265.887179.712.144165.116.309

7.Rata marjei cheltuielilor variabileRmcv=Mcv/Vexp 0,776 0,743 0,700

8.Pragul de rentabilitateVexpprg=CF/Rmcv133.847.946196.202.312232.332.633

9.Marja de siguran

n mrimi absoluteMsa=Vexp-Vexpprg84.358.35145.532.8893.407.109

n mrimi relativeMsr=(Msa/Vexpprg) x 10063,03%23,21%1,47%

10.Marja de siguran n zileMsz=360-(Vexpprg/Vexp)x360 139,18 67,81 5,20

11.Coeficientul de elasticitatee=Mcv/PE 2,587 5,309 69,191

Interpretarea riscului de exploatare prin intermediul valorilor marjei de siguran arat c regia, n anii 1999 i 2000, de la o situaie confortabil caracterizat printr-un risc de exploatare sczut, evolueaz defavorabil n anul 2001 spre o poziie precar, putnd intra n pierdere la o fluctuaie mic a factorilor de mediu.

Elasticitatea sau levierul exploatrii arat gradul de sensibilitate a rezultatului exploatrii la modificarea volumului de activitate i rezultatul marginal care se poate obine prin creterea sau descreterea volumului de activitate.

Msurarea gradului de reacie a rezultatului exploatrii la modificarea volumului activitii se efectueaz prin intermediul coeficientului de elasticitate, calculat ca raport ntre marja costurilor variabile i rezultatul exploatrii.

Valoarea coeficientului de elasticitate (vezi datele din tabelul 5.1.) prezint o tendin de cretere, de la 2,6 n anul 1999, la 5,3 n 2000, respectiv la 69,2 n 2001. Nivelurile nregistrate n anii 1999 i 2000 evideniaz o multiplicare mai lent a rezultatului exploatrii odat cu sporirea volumului de activitate, fapt ce confer regiei un timp mai mare de reacie la modificarea condiiilor de mediu i implicit un risc de exploatare sczut.

n anul 2001, coeficientul de elasticitate nregistreaz un nivel foarte ridicat, fapt ce denot o sensibilitate mare a profitului i un risc de exploatare ridicat. Aceast situaie defavorabil pentru regie, asociat i cu creterea pragului de rentabilitate, deriv n parte din creterea importanei cheltuielilor fixe n raport cu cheltuielile variabile, dar i din faptul c profitul realizat din exploatare a cunoscut un semnificativ declin. Efectul creterii prghiei de exploatare poate conduce la dificulti financiare mari, chiar n condiiile unor nerealizri mici ale volumului de activitate.

5.2. Riscul financiar

Riscul financiar apare ca urmare a variabilitii rezultatului curent al ntreprinderii sub efectul ndatorrii financiare. Costul finanrii prin credite se repercuteaz asupra activitii ntreprinderii reducnd rezultatul exploatrii.

ntreprinderea este supus unui risc financiar atunci cnd apelarea la ndatorare nu genereaz eficien, adic atunci cnd rata rentabilitii economice este mai mic dect rata dobnzii capitalului mprumutat.

Evaluarea riscului financiar se poate face, ca i n cazul riscului de exploatare (economic), prin intermediul pragului de rentabilitate global i a efectului de levier.

Considernd dobnda la creditele obinute drept o cheltuial fix, msurarea riscului financiar prin intermediul pragului de rentabilitate se face ca i n cazul riscului de exploatare.

n perioada analizat, datorit activitii financiare i excepionale, regia a cunoscut o cretere a pragului de rentabilitate pentru c aceste activiti genereaz costuri fixe care nu depind de nivelul de activitate, fapt ce-i nrutete poziia, conferindu-i o marj de siguran mai redus, n mrimi relative de 30,30% n 1999, de 3,10% n 2000, respectiv de 4,63% n 2001.

Tabelul nr.5.2.

Riscul financiar la R.A.A.C. AQUATIM- metoda pragului de rentabilitate

-mii lei-

A.Metoda pragului de rentabilitate Formula de calcul199920002001

1.Venituri totaleVt244.796.685457.682.196589.997.765

2.Cheltuieli totaleCht199.254.104445.802.139567.005.859

3.Cheltuieli fixe de exploatareCfexp103.827.853145.861.827162.729.909

4.Cheltuieli financiareChfin44.044.350235.922.269332.952.344

5.Cheltuieli excepionaleChexc2.441.4911.994.986700.173

6.Cheltuieli fixe totaleCF150.313.694383.779.082496.382.426

7.Cheltuieli variabile totaleCV48.940.41162.023.05770.623.434

8.Marja cheltuielilor variabileMcv=Vt-CV195.856.275395.659.139519.374.332

9.Rata marjei cheltuielilor variabileRmcv=Mcv/Vt 0,800 0,864 0,880

10.Pragul de rentabilitateVtprg=CF/Rmcv187.873.960443.939.835563.879.468

11.Marja de siguran

n mrimi absoluteMsa=Vt-Vtprg56.922.72513.742.36126.118.297

n mrimi relativeMsr=(Msa/Vtprg) x 10030,30%3,10%4,63%

12.Marja de siguran n zileMsz=360-(Vtprg/Vt)x360 83,7 10,8 15,9

13.Coeficientul de elasticitatee=Mcv/PE3,011,7217,6

Dac n anul 1999, indicatorul de poziie arat o situaie confortabil a regiei corespunztoare unui risc financiar redus, n anii 2000 i 2001, situaia se nrutete, marja de siguran diminundu-se semnificativ.

Efectul de levier financiar const n variabilitatea rezultatului curent al ntreprinderii, ca urmare a practicrii unei anumite structuri financiare, cuantificnd impactul apelrii la credite asupra rentabilitii financiare.

Rata rentabilitii financiare depinde de corelaiile care exist ntre rata rentabilitii economice i costul datoriei exprimat prin rata dobnzii, pe de-o parte, iar pe de alt parte de nivelul ndatorrii exprimat prin gradul de ndatorare, numit i braul levierului financiar.

Din punct de vedere al riscului financiar, ntreprinderea care apeleaz la credite se afl ntr-o situaie de siguran, atunci cnd rata rentabilitii economice este mai mare dect rata dobnzii la creditele contractate, caz n care rentabilitatea financiar este cu att mai mare, cu ct gradul de ndatorare este mai mare. Atunci cnd rata rentabilitii economice este mai mic dect rata dobnzii, ntreprinderea se afl ntr-o situaie de risc financiar, iar apelarea la credite va conduce la diminuarea performanelor, fapt ce impune o minimizare a gradului de ndatorare.

Interpretarea riscului financiar aferent perioadei 1999-2001, pentru regia Aquatim, se face baza urmtorilor indicatori:

Tabelul nr.5.3.

Riscul financiar la R.A.A.C.AQUATIM metoda levierului finaciar-mii lei-

B. Metoda levierului financiar Formula de calcul199920002001

1.Capital propriuCpr1.131.065.5421.161.279.6451.187.619.604

2.Datorii financiareDf87.660.510116.485.518125.945.642

3.Capital investitCinv=Cpr+Df1.218.726.0521.277.765.1631.313.565.246

4.Profit de exploatarePE 65.438.03433.850.3172.386.400

5.Dobnda anual la creditDb511.140725.928537.149

6.Profit netPn27.402.3318.334.84616.076.602

7.Rentabilitatea economicRe=(PE/Cinv)x1005,37%2,65%0,18%

8.Rata dobnziiRd=(Db/Df)x1000,58%0,62%0,43%

9.Gradul de ndatorareG=(Df/Cpr)x1007,75%10,03%10,60%

10.Rentabilitatea financiarRf=Re+(Re-Rd)x(Df/Cpr)5,74%2,85%0,16%

11.Decalajul de rentabilitateDR=Rf-Re0,37%0,20%-0,02%

n anul 1999, regia beneficiaz de efectul de levier financiar care i aduce un spor al rentabilitii financiare peste nivelul rentabilitii economice de 0,37% n urma practicrii unui grad de ndatorare de 7,75%, n condiiile n care rata rentabilitii economice realizate de 5,37% este superioar ratei dobnzii la creditele contractate, care a fost de numai de 0,58%.

i n anul 2000, regia a obinut un spor al rentabilitii financiare de 0,20% ca urmare a aciunii benefice a levierului financiar, de ast dat practicnd un grad de ndatorare superior, de 10,03%, n condiiile n care rentabilitatea capitalului investit s-a meninut inferioar ratei dobnzii. Nivelul mai mic al rentabilitii financiare, s-a datorat n cea mai mare msur diminurii ratei rentabilitii economice, de la 5,37% n anul 1999, la 2,65% n 2000, n condiiile n care efectul de levier financiar s-a meninut pozitiv. Privitor la risc se poate spune c n perioada 1999-2000 regia a s-a aflat sub incidena unor factori de risc financiar redui, dar la finele perioadei marja de siguran s-a diminuat.

n anul 2001 efectul levierului financiar s-a inversat, fa de perioada precedent, avnd o influen negativ asupra rentabilitii regiei, iar ca urmare, rata rentabilitii financiare a nregistrat un decalaj negativ de (-)0,02% fa de rata rentabilitii capitalului investit. Principalul motiv a acestui decalaj l constituie scderea ratei rentabilitii economice la 0,18% sub nivelul ratei dobnzii de 0,43%, fapt ce plaseaz regia ntr-o zon de risc financiar, caracterizat de nrutirea performanelor.

Reducerea riscului financiar presupune accelerarea vitezei de rotaie a activelor, creterea rentabilitii comerciale i o mai bun fundamentare a politicilor financiare care s permit valorificarea unor conjuncturi favorabile.

5.3. Riscul de faliment

Riscul de faliment sau de insolvabilitatea apare n legtur cu posibilitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor de plat ajunse la scaden. Atunci cnd aceste obligaii exigibile nu pot fi achitate i nu se pot obine noi termene pentru plata lor, se spune c ntreprinderea intr n incapacitate de plat i se declaneaz procedura de faliment.

Grupul de metode utilizate pentru estimarea riscului de faliment poart denumirea de funcii scor i se bazeaz pe o analiz discriminant ce are n vedere cauzele i manifestrile riscului la care este supus ntreprinderea i construirea unui profil tip al riscului pe care l prezint o ntreprindere dintr-o anumit ramur.

n vederea aprecierii riscului la care se expune n viitor investitorul, creditorul i ntreprinderea, pe baza funciilor scor se cerceteaz statistic dou grupuri de ntreprinderi, din care, un grup cu probleme financiare i alt grup fr probleme financiare, pe o perioad de 5-10 ani. n urma observaiilor efectuate se calculeaz o serie de rapoarte financiare, iar n urma combinrii liniare pe baza unor coeficieni ponderai determinai statistic, se calculeaz i se interpreteaz valorile funciilor, n scopul separrii ntreprinderilor cu probleme, de cele fr probleme.

5.3.1. Modelul Altman

Modelul are la baz studiul statistic a 33 de ntreprinderi cu probleme financiare, selecionate dup tipul de activiti i 33 de ntreprinderi fr probleme selectate dup principiul similitudinii, n sensul c unei ntreprinderi cu probleme i corespunde una fr probleme, de aceeai mrime, din aceeai ramur. ntr-o perioad de peste 20 ani au fost avute n vedere 55 de rapoarte financiare, dintre care au fost selecionate un numr de 5 rapoarte.

Funcia scor astfel estimat are forma:

Z = 1,2T1 + 1,4T2 + 3,3T3 + 0,6T4 + 1,05T5

Rapoartele financiare necesare calculului valorii funciei scor, n perioada 1999-2001, la regia Aquatim, se determin astfel:

Tabelul nr.5.4.

Riscul de faliment la R.A.A.C.AQUATIM Modelul Altman

-mii lei-

A.Funcia Altman Formula de calcul199920002001

1.Total activAt1.293.165.4561.365.463.3951.424.149.663

2.Cifra de afaceriCA215.064.561239.951.385232.643.204

3.Profitul reinvestitPrein=Pnx0,924.662.0987.501.36114.468.942

4.Capitaluri propriiCpr1.131.065.5421.161.279.6451.187.619.604

5.Datorii totaleDt122.832.730135.454.017153.184.080

6.Profit brutPb45.542.58111.880.05722.991.906

7.Active circulanteAc149.152.611199.261.305252.628.068

8.T1T1=Pb/Ac 0,212 0,050 0,099

9.T2T2=CA/At 0,166 0,176 0,163

10.T3T3=Cpr/Dt 9,208 8,573 7,753

11.T4T4=Prein/At 0,019 0,005 0,010

12.T5T5=Ac/At 0,115 0,146 0,177

13.Funcia scorZ=3,3T1+1,0T2+0,6T3 +1,4T4+1,2T5 6,555 5,666 5,368

14.InterpretareZ>3Risc de faliment foarte redus Risc de faliment foarte redus Risc de faliment foarte redus

Valorilor funciei obinute n perioada analizat pentru regie sunt 6,55 n anul 1999, 5,66 n anul 2000 i 5,37 n anul 2001.

Interpretarea acestor valori arat o situaie bun a regiei, n care riscul de faliment este foarte redus n toi anii analizai, dar cu o tendin de depreciere.

5.3.2. Modelul Canon - Holder

Modelul a fost elaborat n urma unor teste statistice elaborate pe un numr de 95 de ntreprinderi mici, cu profil industrial, de comer en-gros i de transporturi, ntr-o perioad de 6 ani, utilizndu-se 50 de rapoarte financiare, dintre care au fost reinute 5, pentru ntreprinderile industriale, rezultnd urmtoarea funcie scor:

Z = 16R1 + 22R2 87R3 10R4 + 24R5Rapoartele financiare, conform modelului Canon-Holder, calculate pentru regia Aquatim n perioada 1999-2001 sunt:

Tabelul nr.5.5.

Riscul de faliment la R.A.A.C.AQUATIM Modelul Canon-Holder

-mii lei-

Nr.

Crt. Modelul Canon-Holder 199920002001

1.Active circulanteAc149.152.611199.261.305252.628.068

2.StocuriSt15.085.57911.501.38316.044.986

3.Activ totalAT1.293.165.4561.365.463.3951.424.149.663

4.Cheltuieli financiareChf511.140725.928537.149

5.Cifra de afaceriCA215.064.561239.951.385232.643.204

6.Excedent brut de exploatareEBE105.417.39793.980.49072.963.672

7.Datorii pe termen scurtDts122.832.730135.454.017153.184.080

8.Capital permanentCpm1.131.065.5421.161.279.6451.187.619.604

9.Pasive totalePT1.293.165.4561.365.463.3951.424.149.663

10.Cheltuieli cu personalulChp40.631.63753.469.98055.662.908

11.Valoarea adugatVA160.048.245169.542.160149.580.773

12.R1R1=(Ac-St)/Dts 1,091 1,386 1,544

13.R2R2=Cpm/PT0,8750,8500,834

14.R3R3=Chf/CA0,0020,0030,002

15.R4R4=Chp/VA0,2540,3150,372

16.R5R5=EBE/VA0,6590,5540,488

17.Funcia scorZ=16R1+22R2-87R3 -10R4+24R5 49,768 50,775 50,842

18.InterpretareZ>16peste 16 Risc de faliment sub 15%peste 16 Risc de faliment sub 15%peste 16 Risc de faliment sub 15%

Valorile funciei scor de 49,77 n 1999, de 50,78 n 2000 i de 50,84 n 2001, indic o situaie financiar a regiei n care probabilitatea de faliment se situeaz sub 15%.

150

Pagina