GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA ... › sites › customs.gov.md › files › ...GHIDUL...
Transcript of GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA ... › sites › customs.gov.md › files › ...GHIDUL...
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 1
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC
ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE
PERFECȚIONARE ACTIVĂ
APRILIE 2015
CUPRINS
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 2
LISTA ABREVIERILOR 4
INTRODUCERE 5
I. SEMNIFICAŢIA REGIMULUI VAMAL DE PERFECŢIONARE ACTIVĂ (PA) 6
1.1. Esenţa regimului vamal de PA 6
Operațiunile permise a fi derulate în regim de PA 6
Produsele compensatoare 6
1.2. Avantajele regimului de PA 7
1.3. Sistemele PA și specificul acestora 7
Condiţiile şi procedura de selectare a sistemelor de PA 8
II. PROCEDURA DE AUTORIZARE A REGIMULUI VAMAL DE PA 9
2.1. Autorizația de PA 9
2.2. Procedura de emitere a autorizației de PA 9
Etapa 1. Condiţii precedesoare 9
Etapa 2. Perfectarea cererii 12
Modalităţi de stabilire a ratei de randament 12
Modalităţi de stabilire a termenului de valabilitate a autorizaţiei de PA
și a termenului de reexport al mărfurilor 13
Etapa 3. Depunerea cererii 13
Etapa 4. Emiterea autorizației de PA 14
2.3. Modificarea autorizației de PA 14
III. PROCEDURA DE PLASARE A MĂRFURILOR ÎN REGIM DE PA 15
3.1. Plasarea mărfurilor în PA 15
3.2. Garantarea drepturilor de import 16
IV. PROCEDURA DE DERULAREA REGIMULUI DE PA 17
4.1. Asigurarea evidenţei operaţiunilor aferente PA 17
4.2. Compensarea prin echivalenţă 18
Condițiile utilizării mecanismului compensării prin echivalență 18
4.3. Utilizarea mărfurilor autohtone în procesul de PA 19
4.4. Exportul anticipat 19
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 3
4.5. Exportul temporar în cadrul PA 20
4.6. Transferul și cesionarea mărfurilor în regimul de PA 20
4.6.1. Procedura de transfer a mărfurilor 20
4.6.2. Procedura de cesionare a mărfurilor 21
V. ÎNCHEIEREA REGIMULUI DE PA 22
5.1. Modalităţi de încheiere a regimului de PA cu suspendare 22
5.2. Modalităţi de încheiere a regimului de PA cu restituire 23
5.3. Întocmirea și depunerea decontului de justificare 24
Esenţa decontului de justificare 24
Depunerea decontului de justificare 24
5.4. Perfectarea și depunerea cererii de restituire 24
Esenţa cererii de restituire 24
Procedura de depunere a cererii de restituire 25
VI. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA REGIMULUI DE PA 26
6.1. Răspunderea contravențională 26
6.2. Răspunderea materială 26
6.3. Răspunderea penală 27
VII. DETERMINAREA CUANTUMULUI DREPTURILOR DE IMPORT 28
7.1. Metoda cheii cantitative 28
7.2. Metoda cheii valorice 32
Anexa Nr. 1 33
Anexa Nr. 2 34
Anexa Nr. 3 35
Anexa Nr. 4 37
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 4
LISTA ABREVIERILOR
AEO Agent Economic Autorizat
Alin. Alineat
Art. Articol
BV Birou Vamal
CF Codul Fiscal al Republicii Moldova
CV Codul Vamal al Republicii Moldova
IM Import
OV Organ Vamal
Reg. Regulament
RM Republica Moldova
PA Perfecționare Activă
PAR – PA/R Perfecționare Activă cu Restituire
PAS – PA/S Perfecționare Activă cu Suspendare
Pct. Punct
PV Post Vamal
SI ASYCUDA Sistemul Informațional Automatizat „Asycuda World”
TVA Taxa pe Valoarea Adăugată
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 5
INTRODUCERE
Prin intermediul Hotărîrii Guvernului nr.516 din 02.07.2014 au fost operate modificări în textul Hotărîrii Guvernului
nr.1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al
Republicii Moldova. Respectivele amendamente au adus un impact major în procedura de reglementare a regimului de
perfecționare activă (în continuare PA) – regim aplicabil companiilor producătoare care importă materie primă străină,
pentru a o prelucra pe teritoriul Republicii Moldova și exportă ulterior produsele finite. Astfel, drept consecință a
acestor amendamente normative, condițiile de autorizare a regimului de PA au fost aduse în concordanță cu legislația
vamală europeană, garantându-se astfel transparență, previzibilitate și siguranță în aplicarea acestui regim vamal.
Datorită acestor modificări, autorizația de perfecționare activă se acordă agenților economici indiferent de deținerea
dreptului de proprietate asupra materiei prime, cu condiția ca produsele compensatoare obținute să fie reexportate de pe
teritoriul Republicii Moldova. Astfel, dacă anterior acest regim se aplica doar în baza contractului de prelucrare în lohn,
actualmente este posibilă aplicarea regimului de PA și în baza contractului de vânzare-cumpărare.
La fel, modificările vizează și posibilitatea stabilirii metodologiei de determinare a ratei de randament (procentul de
produse obţinute în urma prelucrării).
Este de menționat, că modificările respective au fost coordonate atât cu Serviciul Vamal, cât și cu mediul de afaceri
(fiind consultați investitorii străini, experții europeni şi locali, cît și autoritățile publice implicate) și fac parte din
procesul de modernizare și simplificare a procedurilor vamale pentru crearea unui mediu mai favorabil pentru business
și dezvoltarea investițiilor în Republica Moldova.1
Întru oferirea unui set necesar de informații, instrumente și soluții agenților economici din Republica Moldova, care
efectuează sau intenționează să efectueze prelucrarea mărfurilor străine pe teritoriul vamal în regim de PA, a fost
stabilită oportunitatea elaborării prezentului ghid.
Ghidul include descrierea regimului de perfecţionare activă, avantajele și procedura utilizării acestuia - analizate prin
prisma reglementărilor existente și determinate de modificările normative recente. De asemenea, se analizează etapele
consecutive ale desfășurării regimului de PA cu expunerea următoarelor aspecte:
• Emiterea autorizației de PA
• Procedura de plasare a mărfurilor în regim de PA
• Derularea regimului de PA
• Încheierea regimului de PA
În ghid sunt prezentate tipurile de răspundere juridică ce survin pentru încălcarea legislației pertinente regimului de PA,
precum și metodele de determinare a drepturilor de import în cazul importului produselor compensatoare.
Sursa: http://www.customs.gov.md/index.php?id=4133
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 6
I. SEMNIFICAŢIA REGIMULUI VAMAL DE PERFECŢIONARE
ACTIVĂ
1.1. Esenţa regimului vamal de PA
Prin intermediul regimului vamal de PA este posibilă:
1. introducerea în țară a anumitor
mărfuri străine;
2. transformarea acestora într-o altă
marfă, prelucrând-o într-un anumit
mod;
3. marfa obţinută în urma prelucrării
poate fi scoasă în afara țării, fără a
achita taxe și impozite la oricare
dintre etape.
Perfecționarea activă este regimul vamal care permite introducerea şi utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor străine în cadrul a una sau mai multe operaţiuni de prelucrare, după care, aceste mărfuri străine sunt scoase în
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova sub formă de produse compensatoare.
Prezentarea schematică a regimului de PA
Exemplu: În Republica Moldova se introduce țesătură (marfă străină) pentru confecționarea (operaţiuni de
prelucrare) sacourilor bărbătești (produse compensatoare) și ulterior, scoaterea acestora în afara
Republicii Moldova.
Operațiile permise a fi derulate în regim de PA
• Prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri;
• Transformarea mărfurilor;
• Reparația mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, reglarea;
• Utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se regăsesc printre produsele
compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse, chiar dacă ele se consumă complet
sau parțial în procesul de perfecţionare.
Produsele compensatoare
Sunt catalogate drept produse compensatoare toate mărfurile (produsele) ce rezultă din plasarea lor sub regimul vamal
de PA, care pot fi:
• principale - pentru obținerea cărora s-a autorizat regimul de perfecţionare activă;
• secundare - altele decât produsele compensatoare principale, care sunt un produs derivat, rezultat în mod
necesar din operațiunea de transformare.
REEXPORT
ALTĂ ȚARĂ MOLDOVA Introducere
și prelucrare în RM
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 7
Exemplu: Agentul economic introduce în Republica Moldova nuci din Belgia, pe care le decojește, iar miezul
de nucă rezultat îl reîntoarce în Belgia. Miezul de nucă, obținerea căruia constituie scopul
operațiunii de prelucrare, este un produs compensator principal. Cojile de nucă se vor considera
produse compensatoare secundare.
1.2. Avantajele regimului de PA
• Agentul economic poate introduce, depozita, utiliza și prelucra mărfuri străine fără a bloca capitalul său lichid
pentru achitarea drepturilor de import sau a altor plăți obligatorii caracteristice importului definitiv al
mărfurilor.
• Agenții economici au posibilitatea de a utiliza forța de muncă autohtonă și capacitățile de producție de care
dispun, pentru a produce mărfuri destinate exportului din materii prime sau materiale străine.
• Utilizând regimul PA producătorii autohtoni pot concura pe piețele străine, fiind scutiți de povara plăţii taxelor
vamale autohtone, care devin mijloace bănești suplimentare ce pot fi utilizate pentru prelucrarea produselor
proprii.
• Regimul de PA stimulează indirect exporturile, întrucât materiile prime sau materialele din producția internă
pot fi încorporate în produsele obținute din prelucrare.
• Produsele finite rezultate din procesul de PA, datorită criteriilor de prelucrare eficientă, pot fi marcate cu
originea Republicii Moldova și astfel se poate obține un tratament tarifar preferențial în țările în care aceste se
vor exporta.
Principalul avantaj este faptul că regimul de PA permite:
Introducerea mărfurilor străine,
Fără
a achita taxele și impozitele sau, în cazul plăţii
acestora - se permite restituirea lor. perfecționarea sau prelucrarea acestora,
exportul a ceea ce s-a obținut în urma prelucrării,
1.3. Sistemele PA și specificul acestora
Regimul de PA poate fi utilizat în unul dintre cele două sisteme: cu suspendare și cu restituire.
Regimul vamal de perfecţionare activă cu suspendare (PAS) permite ca mărfurile străine destinate scoaterii de pe
teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare, să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul unei sau
mai multor operaţiuni de prelucrare fără încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri
vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Regimul vamal de perfecţionare activă cu restituire (PAR) permite ca mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie
– dacă sunt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare – să fie utilizate pe teritoriul Republicii
Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la
realizarea exportului.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 8
Condiţiile şi procedura de selectare a sistemelor de PA
La momentul cînd se dorește plasarea mărfurile în PA, agentul economic are opțiunea de a alege unul dintre cele două
sisteme - cu suspendare sau cu restituire, luând în considerație excepțiile prevăzute de legislaţia în vigoare2.Principiul
general, aplicabil în cazul dat, este:
Mecanismul cu suspendare are prioritate
faţă de cel cu restituire
Deoarece, plasarea mărfurilor se efectuează în:
PAS PAR
1. fără încasarea drepturilor de import3 (cu excepţia taxei
pentru proceduri vamale);
1. cu încasarea drepturilor de import;
2. şi fără aplicarea măsurilor de politică economică4, dacă
legislaţia nu prevede altfel;
2. şi restituirea acestora la realizarea exportului.
ATENȚIE!
Posibilitatea de alegere a sistemului de PA este restricționată pentru unele tipuri de mărfuri (a se
consulta subcapitolul 2.2).
2 Excepțiile vor fi abordate în subcapitolul 2.2. 3 Drepturi de import − taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoarea adăugată, accizele şi orice alte sume care se
cuvin statului la importul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia; taxa pentru procedurile vamale, orice
alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia (pct. 26, art. 1 Cod
Vamal). 4 Măsuri de politică economică − restricțiile la introducerea şi la scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de
transport, stabilite din considerente de politică economică, ce prevăd licențierea, cotarea, impozitarea, stabilirea prețului minim şi
maxim (pct. 24, art. 1 Cod Vamal)
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 9
II. PROCEDURA DE AUTORIZARE A REGIMULUI VAMAL DE PA
ATENȚIE!
Dat fiind faptul că regimul de PA este un regim cu impact economic, utilizarea lui este
condiţionată de obținerea autorizaţiei de perfecţionare activă, indiferent de sistemul aplicat.
2.1. Autorizația de PA
Autorizația de PA este documentul emis de către organul vamal prin care se permite utilizarea regimului de PA.
Modelul autorizației de PA este indicat în Anexa nr.4 la prezentul Ghid.
2.2. Procedura de obținere a autorizației de PA
Etapa 1. Condiţii predecesoare
Stabilirea mărfurilor care
pot fi plasate în PA
Are drept scop identificarea mărfurilor a căror plasare în regim de PA este prohibită
(interzisă), precum și identificarea sistemului de PA posibil de a fi utilizat.
Mărfurile a căror plasare în regim de PA este interzisă se clasifică în două tipuri:
• a căror plasare este interzisă în orice sistem de PA (Anexa nr.1);
• a căror plasare este interzisă în sistemul PAS (Anexa nr.2).
Perfectarea contractelor
comerciale
Scopul încheierii contractelor comerciale este de a demonstra intenţia efectivă de a
reexporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova,
indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi
utilizate în procesul de perfecţionare.
Această intenţie poate fi demonstrată prin prezentarea:
• contractului de prestări servicii (prelucrare lohn);
• contractului de vânzare-cumpărare conform căruia mărfurile sunt reparate sau schimbate în temeiul garanţiilor
stabilite;
• a două contracte de vânzare-cumpărare: în baza unui contract se procură materia primă străină, iar în baza celui
de-al doilea se comercializează mărfurile compensatoare;
• altor acte care confirmă intenția de a scoate produsele compensatoare principale de pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 10
Atenţie!
Important!
Deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în
procesul de perfecţionare nu constituie temei pentru refuzul eliberării autorizației de
PA dacă se demonstrează intenţia efectivă de a reexporta sau de a exporta produsele
compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova.
Deţinerea actului
(raportului) de expertiză
Actul (raportul) de expertiză este necesar de a fi deţinut în cazul când:
• procesul tehnologic descris nu a avut loc anterior, impunându-se necesitatea
verificării acestuia pentru prima dată;
• procesul tehnologic este complex, implicând cunoștințe tehnologice speciale;
• procesul tehnologic descris anterior a avut loc, însă rata de randament,
prezentată de către solicitantul autorizației la moment, diferă semnificativ de
cea anterioară.
Actul (raportul) de expertiză se obține, de regulă, de la organele de expertiză competente, cum ar fi Camera de Comerţ
şi Industrie, dar nelimitându-se la aceasta.
Achitarea datoriilor față de
organul vamal
Dacă la data solicitării eliberării autorizaţiei de PA sunt atestate datorii de orice
natură faţă de organele vamale, se va refuza emiterea autorizaţiei.
Verificarea anticipată dacă
condițiile economice sunt
îndeplinite
A se verifica anticipat dacă condițiile economice sunt îndeplinite, deoarece
autorizaţia se acordă doar dacă regimul de PA va contribui la crearea celor mai
favorabile condiţii pentru exportul sau reexportul produselor compensatoare (cu
condiţia ca interesele esenţiale ale producătorilor autohtoni de mărfuri similare să nu
fie afectate în mod nefavorabil).
Condiţiile economice sunt considerate îndeplinite când cererea se referă la:
• operaţiuni care implică mărfuri de import cu caracter necomercial;
• operaţiuni de perfecţionare;
• transformarea produselor compensatoare obţinute în urma perfecţionării efectuate în baza unei autorizații
anterioare, care a constituit deja obiectul verificării condiţiilor economice;
• forme obișnuite de manipulare prevăzute în anexa nr.32 la Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale
prevăzute de Codul vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 (în continuare
Regulamentul nr.1140);
• reparaţii.
La fel, condițiile economice sunt considerate îndeplinite în baza următoarelor criterii:
a) lipsa mărfurilor produse în Republica Moldova, clasificate la aceeași poziție tarifară, conform Legii privind
aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25.07.2014, cu aceeași calitate şi caracteristici tehnice
ca mărfurile destinate importului pentru operațiunile de transformare respective;
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 11
Explicație: Criteriul din litera a) se referă la lipsa mărfurilor produse în Republica Moldova care se încadrează
în acelaşi cod din Nomenclatura combinată a mărfurilor, ce sunt de aceeași calitate comercială şi
care au aceleași caracteristici tehnice (mărfuri comparabile), ca şi mărfurile de import menţionate
în cerere.
Prin ,,lipsă” se are în vedere sau indisponibilitatea absolută de producţie autohtonă de mărfuri
comparabile, sau lipsa unei cantităţi suficiente de mărfuri comparabile pentru a efectua operaţiunile
de transformare, sau faptul că mărfurile autohtone comparabile nu pot fi puse la dispoziţia
solicitantului în timp util pentru operaţiunea comercială care urmează să fie efectuată (atunci când
cererea a fost făcută în timp util).
b) diferenţele de preţ dintre mărfurile produse în Republica Moldova şi cele destinate importului, care ar face
operațiunea comercială respectivă neviabilă economic;
Explicație: Criteriul din punctul b) se referă la mărfuri comparabile disponibile în Republica Moldova, dar
care nu pot fi utilizate deoarece preţul acestora ar face operațiunea comercială neviabilă din punct
de vedere economic.
Pentru a decide dacă preţul ar face operațiunea comercială neviabilă economic, este necesar să se ia
în considerare impactul pe care utilizarea mărfurilor autohtone l-ar avea asupra preţului de cost al
produselor compensatoare şi, prin urmare, neacceptarea produsului de pe piaţa unei ţări terţe,
având în vedere:
• preţul înainte de aplicarea drepturilor de import pentru mărfurile destinate prelucrării şi
preţul mărfurilor comparabile produse în RM, mai puţin impozitele/taxele interne
rambursate sau rambursabile la export, luând în considerare condiţiile de vânzare.
• preţul care se poate obţine pentru produsele compensatoare pe piaţa ţării terţe, estimat în
baza corespondenţei comerciale sau a altor informaţii.
c) cazul obligaţiilor contractuale, conform cărora mărfurile produse în Republica Moldova nu se conformează
cerințelor expres formulate de ţara terţă cumpărătoare, față de produsele compensatoare, care trebuie obţinute din
mărfuri străine, pentru a respecta dispozițiile privind protecția dreptului de proprietate industrială sau comercială;
Explicație: mărfurile comparabile (produse în RM) mărfurile care nu sunt conforme cu cerinţele indicate în
mod expres de cumpărătorul dintr-o ţară terţă a produselor compensatoare, sau produsele
compensatoare trebuie să fie obţinute din mărfurile importate, în scopul de a se conforma
dispozițiilor privind protecția drepturilor de proprietate industrială sau comercială (obligaţii
contractuale).
În cazurile menționate mai sus, când condiţiile economice sunt îndeplinite, mărfurile de import urmează a fi plasate sub
regimul vamal de perfecţionare activă cu suspendare, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Atenţie excepţie!
În cazul în care condiţiile economice sunt îndeplinite, mărfurile de import vor fi
plasate sub regimul vamal de PA cu restituire, atunci când legislaţia în vigoare
stabileşte restricţii pentru utilizarea sistemului cu suspendare sau la solicitarea
agentului economic, dacă legislaţia nu prevede altfel.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 12
A se reţine!
Chiar dacă condiţiile economice sunt îndeplinite, utilizarea regimului de PA cu
restituire nu este posibilă atunci când la momentul înregistrării declaraţiei de
plasare sub regim:
• mărfurile importate sunt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în
liberă circulaţie;
• produsele compensatoare principale sunt supuse unor restricţii sau
prohibiţii la export, instituite de cadrul normativ din domeniul respectiv.
Condiţiile economice se consideră îndeplinite şi în cazul în care produsele compensatoare urmează a fi obţinute din alte
produse compensatoare rezultate în temeiul unei autorizaţii eliberate.
Etapa 2. Perfectarea cererii
Cererea de autorizare a regimului de perfecționare activă este de model tipizat, fiind prezentată în Anexa nr.3.
Cererea dată trebuie să fie completată pe suport de hârtie, în conformitate cu instrucțiunile cuprinse în anexa nr.7 la
Regulamentul nr. 1140. La completarea cererii o atenție deosebită trebuie acordată stabilirii ratei de randament, precum
și termenului de valabilitate a autorizaţiei de PA și termenului de reexport al mărfurilor.
Modalităţi de stabilire a ratei de randament
Rata de randament a operațiunii de PA (rata de randament = f) se stabileşte de sine stătător de către titularul operațiunii
pe baza documentelor corespunzătoare. De regulă, aceasta se stabileşte în baza informaţiilor de producţie sau tehnice
sau a celor legate de operaţiuni de acelaşi tip, dacă aceste informații sunt disponibile. Mai frecvent, rata de randament se
calculează în baza descrierii de către solicitant a procesului tehnologic, care ulterior se verifică și se confirmă de către
un expert competent.
În cazul unui proces fără pierderi tehnologice (reparații, unele servicii etc.) sau cu pierderi recuperabile, rata de
randament se stabilește la 100%. Prin aprobarea unei rate de randament mai mici de 100%, organul vamal confirmă
acele deșeuri irecuperabile sau pierderi tehnologice, care nu pot fi calificate nici în calitate de produs compensator
principal, nici în calitate de produs compensator secundar, și care, ca consecință, nu se supun procedurii de declarare la
încheierea regimului de PA.
Atenţie! A se reține
Pentru anumite mărfuri organul vamal este în drept să aplice rate de randament
standard, stabilite de organele abilitate.
Dacă condițiile
economice sunt
îndeplinite
legislaţia stabileşte
restricții pentru
utilizarea PAS
Dacă condițiile
economice sunt
îndeplinite
mărfurile de
import se plasează în PAR
dar
dar
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 13
Orice modificare a ratei de randament stabilite iniţial, care apare după acordarea autorizaţiei şi care poate influenţa
conținutul acesteia pe parcursul autorizării regimului de PA, trebuie să fie obiectul unei informări prealabile a organului
vamal care a autorizat regimul de PA.
Comunicarea modificării ratei de randament se face în scris şi este semnată de titularul autorizaţiei de PA imediat după
constatarea acestei modificări, însă cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de termenul de reexport a produselor
compensatoare, fixat în autorizaţie.
Modalităţi de stabilire a termenului de valabilitate a autorizaţiei de PA și termenului de reexport al mărfurilor
Termenul de reexport sau export reprezintă termenul concret până la care produsele importate sau produsele
compensatoare trebuie să primească o destinaţie vamală aprobată de organul vamal.
Termenul de valabilitate a autorizației se stabileşte:
• în funcţie de condiţiile şi necesitățile specifice ale titularului;
• pentru o perioadă de până la 2 ani.
Termenul de export sau reexport se determină:
• luând în considerație timpul necesar pentru desfășurarea operaţiunilor de perfecționare/transformare indicate în
autorizaţie pentru o anumită cantitate de mărfuri;
• precum și timpul necesar pentru atribuirea unei destinații vamale produselor compensatoare.
Schema stabilirii termenului de export sau reexport este următoarea:
Cererea de autorizare a PA se semnează de către persoana împuternicită şi se autentifică prin ștampila titularului
operațiunii. La cerere trebuie să fie anexate toate documentele necesare în scopul autorizării regimului de PA (contracte,
actul/raportul de expertiză etc.).
Pentru urgentarea procesului de eliberare a autorizației de PA, este posibil ca proiectul autorizației să fie completat de
către solicitant în varianta electronică, în modulul „Perfecționare Activă” al SIIV Asycuda:
• se va introduce direct informația privind autorizarea dacă solicitantul este şi declarant în nume propriu;
• se va apela la un reprezentant (broker vamal) dacă solicitantul nu deţine statut de declarant în nume propriu,
prezentând acestuia originalul şi copiile cererii precum și a documentelor necesare autorizării PA.
Începe să curgă din momentul
înregistrării DV de plasare a
mărfurilor în regim de PA
Termenul până la care produsele
compensatoare trebuie exportate sau
reexportate Timpul necesar pentru
desfășurarea operațiunilor
Termenul de export sau reexport
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 14
Etapa 3. Depunerea cererii
Solicitantul se va deplasa la biroul vamal, în raza de activitatea a căruia se află, și va depune originalul cererii și
documentele necesare în scopul autorizării PA.
Pentru a identifica raza de activitate ce corespunde fiecărui birou vamal, se va accesa pagina:
http://www.customs.gov.md/index.php?id=44
Etapa 4. Emiterea autorizației de PA
Termenul maxim pentru emiterea autorizației de PA este de 10 zile.
2.3. Modificarea autorizației de PA
Autorizaţia de PA poate fi modificată în temeiul cererii motivate scrise de titularul regimului de PA și depusă la biroul
vamal emitent.. Cererea poate fi de modificare, de completare, de prelungire a condiţiilor pentru care s-a acordat
autorizaţia de PA, precum și de prelungire a termenului de reexport sau/şi a valabilității autorizaţiei.
Prelungirea termenului de reexport poate fi solicitată atunci când ciclul de producere a fost stopat din motive tehnice (de
ex., lipsă de curent electric, fapt confirmat de către organele abilitate). Dacă termenul de reexport depăşeşte termenul de
valabilitate a autorizaţiei, se va prelungi concomitent şi termenul respectiv.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 15
III. PROCEDURA DE PLASARE A MĂRFURILOR ÎN REGIM DE PA
3.1. Plasarea mărfurilor în PA
Primind autorizația de PA, solicitantul obține dreptul de a plasa mărfurile în regimul de PA. Astfel acesta va:
• contracta partenerul străin pentru expedierea mărfii sau
• introduce marfa nemijlocit.
Atenţie!
Plasarea mărfurilor în regim de PA se face prin intermediul organului vamal
desemnat în rubrica 12, lit. b) a autorizației de PA.
Plasarea mărfurilor în regim de PA se face prin depunerea declarației vamale în detaliu, în conformitate cu prevederile
Ordinului Serviciului Vamal nr. 346 din 24.12.2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea,
utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu5.
Specificul completării declarației vamale de plasare a mărfurilor în regim de PA
Rubrica 1 „Declaraţie” Prima casetă se completează cu sigla IM.
A doua casetă se completează cu cifra patru (4) pentru
PAR sau cinci (5) pentru PAS.
Rubrica 44 „Menţiuni speciale; documente
prezentate/certificate şi autorizaţii”
În cazul operaţiilor de PA, pe ultimul rând al rubricii se
vor indica codul şi, prin bară, numărul autorizaţiei
eliberate de organul vamal. Informaţia în cauză va repeta
datele din borderoul documentelor anexate.
Rubrica 49 „Identificarea antrepozitului” În a doua casetă a rubricii, în cazul plasării mărfurilor sub
un regim vamal suspensiv, se indică termenul acordat de
autoritatea vamală pentru încheierea regimului, în zile.
Atenţie!
La plasarea mărfurilor în PAS:
• se încasează doar taxa pentru proceduri vamale;
• nu se verifică valoarea în vamă.
Valoarea drepturilor de import ce se vor achita
Pentru vămuirea mărfurilor plasate în regim de PA,
cu valoarea în vamă:
Cuantumul taxei pentru proceduri vamale este:
de la 100 la 1000 euro 4 euro
de peste 1000 euro 0,1% din valoarea în vamă a mărfii, dar nu mai mult de
100 euro
5 Publicat: 31.12.2009 în Monitorul Oficial Nr. 197-200 art. nr. 876, Data intrării în vigoare: 01.01.2010
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 16
3.2. Garantarea drepturilor de import?
De regulă, operațiunile PAS sunt scutite de garantarea drepturilor de import la plata drepturilor de import.
Garantarea financiară a drepturilor de import
Nu este necesară Poate fi necesară (la decizia OV)
• în toate cazurile.
• dacă solicitantul autorizaţiei de
PA deține statut de AEO,
indiferent de deţinerea dreptului
de proprietate asupra mărfurilor
de import care vor fi utilizate în
procesul de perfecţionare.
• în cazul importului mărfurilor realizate prin intermediul
persoanelor rezidente înregistrate în jurisdicția ce nu
implementează standardele internaţionale de transparenţă,
potrivit listei aprobate prin Hotărârea Consiliului de administrație
al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 91 din 2 mai 2013;
• solicitantul dispune de dreptul de proprietate asupra mărfurilor
importate care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare (însă
nu deține statut de AEO).
În cazuri suficient argumentate, Serviciul Vamal este îndreptățit, prin Ordinul Directorului General, să condiționeze
plasarea anumitor mărfuri sau categorii de mărfuri în regim de PAS, prin depunerea unei garanţii bancare.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 17
IV. PROCEDURA DE DERULARE A REGIMULUI DE PA
Derularea regimului de PA cuprinde perioada calculată de la plasarea mărfurilor în regim de PA – până la încheierea
regimului de PA.
În procesul derulării regimului de PA
Titularul este obligat Titularul este obligat
• să asigure evidenţa operativă de PA;
• să asigure accesul organelor vamale la evidență
operativă și mărfurile plasate în regim de PA;
• să permită realizarea controlului vamal al
procesului de prelucrare.
• să folosească compensarea prin echivalenţă;
• să utilizeze mărfurile autohtone în procesul de
PA;
• să recurgă la exportul anticipat;
• să utilizeze exportul temporar în vederea
perfecţionării pasive;
• să transfere și să cesioneze mărfurile.
4.1. Asigurarea evidenței operaţiunilor aferente PA
Pentru a asigura aplicarea dispozițiilor care reglementează regimul vamal de PA, în scopul facilitării controlului,
titularul trebuie să asigure păstrarea evidențelor operative (în continuare – evidenţe de perfecţionare activă), care
precizează:
• cantităţile şi valoarea mărfurilor din import plasate sub regim vamal de PA;
• cantităţile şi valoarea produselor compensatoare obţinute;
• cantităţile şi valoarea stocurilor;
• toate datele necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor obligaţiilor vamale plătibile.
EVIDENŢELE DE PA TREBUIE SĂ FIE PUSE LA DISPOZIȚIA ORGANULUI VAMAL
Astfel, încât organul vamal să fie în măsură să efectueze verificările necesare derulării
corespunzătoare a regimului.
În orice moment al operaţiunilor de PA În cazul oricărei încheieri a operaţiunilor
de PA
Sau parțiale Totale
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 18
Atenţie!
În cazul în care operațiunile de transformare sunt efectuate în două sau mai multe
amplasamente, evidențele operative trebuie să se prezinte în orice moment, datele
referitoare la implementarea regimului în fiecare amplasament.
Titularul autorizaţiei de PA este obligat:
• să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operațiunea atunci când, în urma unui caz fortuit sau
de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică, astfel încât obținerea de
produse compensatoare devine imposibilă;
• în cazul distrugerii sau pierderii totale ori parțiale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din
cazuri fortuite sau de forţă majoră, să anunţe şi să prezinte biroului vamal, care are în evidenţă operaţiunea
respectivă, dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute care urmează a fi scăzută.6
4.2. Compensarea prin echivalenţă
Compensarea prin echivalenţă reprezintă sistemul care permite obţinerea de produse compensatoare din mărfuri
echivalente. Mărfurile echivalente sunt mărfurile autohtone utilizate în locul mărfurilor de import pentru fabricarea
produselor compensatoare.
Atenţie!
Mărfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de PA.
Condițiile utilizării mecanismului compensării prin echivalență
Pentru a utiliza compensarea prin echivalență, trebuie să fie întrunite cumulativ (concomitent) următoarele condiții:
• utilizarea compensării să fie solicitată de titularul regimului, prin cererea respectivă către biroul vamal;
• mărfurile echivalente trebuie să fie clasificate la aceeași supoziție a codului de nouă cifre din Nomenclatura
combinată a mărfurilor, să posede aceleași calități comerciale şi aceleași caracteristici tehnice ca şi mărfurile
de import;
• în autorizaţia eliberată inițial trebuie să se precizeze supozițiile mărfurilor la nivel de nouă cifre din
Nomenclatura combinată (aceste nouă cifre fiind comune mărfurilor echivalente şi mărfurilor de import),
precum şi să se indice mijloacele de verificare a mărfurilor.
În cazul în care autorizaţia de PA nu specifică utilizarea compensării prin echivalență, însă titularul dorește să recurgă la
acest regim, este necesară solicitarea modificării autorizaţiei acordate iniţial.
În cazuri suficient argumentate, se admite ca mărfurile echivalente să se afle într-un stadiu de fabricație mai avansat
decât mărfurile de import, cu condiţia ca partea esențială a transformării la care sunt supuse mărfurile echivalente să fie
efectuată:
• fie în întreprinderea titularului, în calitate de titular de autorizaţie;
• fie în întreprinderi aparținând operatorilor stabiliți în autorizaţie.
6 Dovada urmează a fi confirmată prin actele corespunzătoare.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 19
Pe perioada derulării regimului, titularul autorizaţiei este obligat să asigure organelor vamale, în orice moment,
posibilitatea de a identifica mărfurile plasate în regim conform elementelor prevăzute mai sus (la condițiile folosirii
compensării prin echivalență).
4.3. Utilizarea mărfurilor autohtone în procesul de PA
În procesul de prelucrare a mărfurilor se pot utiliza și mărfuri autohtone, concomitent cu mărfurile de import plasate în
regim vamal de PA. Introducerea mărfurilor autohtone în proces de prelucrare se efectuează fără perfectarea
formalităților vamale.
4.4. Exportul anticipat
Export
anticipat:
regimul care permite exportarea de pe teritoriul Republicii Moldova a produselor compensatoare
obţinute din mărfuri echivalente, înaintea plasării mărfurilor de import sub regim de PAS.
Sistemul compensării prin echivalenţă și exportului anticipat se aplică în următoarele două situaţii ilustrate mai jos.
• sistemului compensării prin echivalență și export anticipat general;
• sistemului compensării prin echivalenţă și export anticipat în vederea reparării sau înlocuirii cu produse
identice sau echivalente.
•
Schema sistemului compensării prin echivalență și export anticipat general
Schema sistemului compensării prin echivalență și export anticipat în vederea reparării sau înlocuirii cu produse
identice sau echivalente
Exportul anticipat la
produsele
compensatoare
Produsele
echivalente
(fără declarație)
Procesul de
prelucrare
Importul mărfurilor
străine
Până la 6 luni / sau până
la 12 luni
Obținerea autorizației
de PA
Închiderea autorizației
de PA
1. Exportul
produselor de
înlocuire
Mărfuri
exportate
anterior Reparare sau
înlocuire 2. Importul
mărfurilor
exportate
anterior
Cel mult 2 luni
Obținerea autorizației
de PA
Închiderea autorizației
de PA
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 20
Important
Dispozițiile legate de exportul anticipat nu se aplică dacă operațiunea de PA:
• are ca obiect repararea de mărfuri exportate anterior în afara termenului
de garanţie; ori
• se efectuează contra efectuării unei plăţi.
4.5. Exportați temporar în cadrul PA
În baza autorizaţiei eliberate de biroul vamal şi respectând condiţiile prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă,
produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate total sau parţial în regim de PA, pot fi exportate temporar
pentru a efectua o operaţiune de perfecţionare pasivă complementară în afara teritoriului Republicii Moldova,
Pentru produsele reimportate după perfecționarea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, drepturile de import
se plătesc potrivit dispozițiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.
4.6. Transferul și cesionarea mărfurilor în regim de PA
În cadrul unui proces de PA, pot fi efectuate: transferul mărfurilor și cesionarea mărfurilor.
4.6.1. Procedura de transfer a mărfurilor
Transferul: transmiterea de la titularul regimului către alt operator, a mărfurilor plasate în regim de PA, dar cu
menținerea răspunderii juridice pentru derularea și încheierea regimului la titularul regimului.
Care sunt condiţiile transferului mărfurilor
Transferul se va efectua:
• numai în cadrul aceleiași autorizații de PA;
• înainte de a încheia regimul de PA;
• asupra mărfurilor străine în aceeași stare sau produselor compensatoare;
• numai cu aprobarea biroului vamal - emitent al autorizaţiei;
• în vederea efectuării unor operaţiuni de PA;
• numai operatorilor care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara
razei de activitate a biroului vamal emitent.
Răspunderea juridică pentru operațiunea de transfer rămâne în sarcina titularului autorizaţiei de PA. Respectiv, după
finalizarea operaţiunilor de prelucrare de către operator, produsele compensatoare sunt restituite acestuia, ulterior fiind
perfectată procedura de încheiere a regimului pentru mărfurile respective.
Important
Transferul mărfurilor plasate în regim de PA se permite numai în cazul în care
persoana către care se efectuează transferul de către titularul regimului este
nominalizată în calitate de „operator” în rubrica 1 „b” a autorizaţiei.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 21
Transferul mărfurilor în regim de PA se efectuează:
• fără depunerea declaraţiei vamale;
• cu informarea prealabilă în scris a biroului vamal emitent;
• prin reflectarea operaţiunii în evidenţele de PA ale noului operator.
Operaţiunea de transfer nu modifică modul şi condiţiile de derulare a regimului vamal de PA şi nu serveşte drept temei
pentru modificarea termenului de reexport al mărfurilor.
4.6.2. Procedura de cesionare a mărfurilor
Cesiunea: transmiterea mărfurilor plasate în regim de PA de la titularul regimului către o altă persoană, cu
transmiterea răspunderii juridice pentru derularea și încheierea regimului.
Cu acordul biroului vamal emitent, titularul autorizaţiei poate cesiona mărfurile plasate în regim de PA unor alte
persoane care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a
biroului vamal emitent.
Cesiunea mărfurilor este permisă numai cu acordul în scris al biroului vamal emitent şi cel al biroului vamal
recepționar.
Pentru a cesiona mărfurile este necesar să fie prezentate următoarele acte:
• cererea de cesionare, în formă scrisă;
• indicaţia proprietarului mărfurilor de a cesiona mărfurile (sau un contract, dacă mărfurile au fost plasate în
regim în baza contractului de vânzare-cumpărare);
• acceptul cesionarului de a primi mărfurile respective în regim vamal de PA.
Important
Biroul vamal recepționar va perfecta declaraţia vamală de plasare a bunurilor sub
regim de PA.
Cedentul mărfurilor va purta responsabilitate juridică pentru mărfurile destinate cesionării până la validarea declaraţiei
vamale de cesiune; cesionarul, la rândul său, va purta răspundere juridică pentru derularea regimului de PA din
momentul validării declaraţiei vamale de cesiune.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 22
V. ÎNCHEIEREA REGIMULUI DE PA
De cunoscut: Încheierea regimului de PA diferă procedural, în dependenţă de tipul sistemului de PA – sistem cu
suspendare sau sistem cu restituire.
5.1. Modalităţi de încheiere a regimului de PA cu suspendare
Pentru a încheia regimul PAS este necesar de depus declarația vamală.
Regimul PAS poate fi încheiat prin următoarele modalități:
• prin scoaterea produselor compensatoare (sau a mărfurilor de import neprelucrate);
• prin acordarea unei alte destinații vamale (inclusiv a regimului vamal suspensiv);
• prin importul mărfurilor străine sau a produselor compensatoare.
Încheierea regimului PAS prin scoaterea produselor compensatoare (sau a mărfurilor de import neprelucrate)
În cazul dat, se depune declarația vamală de reexport pentru a încheia regimul PAS prin scoaterea produselor
compensatoare sau a mărfurilor de import neprelucrate.
Încheierea regimului PAS prin acordarea unei alte destinații vamale (inclusiv a regimului vamal suspensiv)
Regimul PAS poate fi încheiat prin plasarea produselor compensatoare și a mărfurilor străine sub o altă destinaţie
vamală prevăzută la art. 23 al Codului Vamal.
De cunoscut!
Regimul de PAS poate fi încheiat și prin plasarea produselor compensatoare și a
mărfurilor străine (neprelucrate sau prelucrate parțial) în regim de PAR.
În declaraţia vamală, la rubrica rezervată descrierii mărfurilor, se va menţiona „Marfă PA/S” pentru produsele
compensatoare sau mărfurile străine care sunt plasate într-o zonă liberă ori într-un regim vamal suspensiv, care încheie
regimul de PA cu suspendare.
În rubrica rezervată descrierii mărfurilor se va înscrie remarca „măsuri de politică economică” dacă mărfurile de import
plasate în regimul de PA cu suspendarea plăţii drepturilor de import constituie obiectul unor măsuri de politică
Declarația vamală de încheiere
a regimului PAS
la biroul vamal care are
în evidență operațiunea sau la alt birou vamal
stabilit în autorizație se depune
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 23
economică, care se vor aplica la momentul plasării mărfurilor în regim, sau dacă acestea se vor plasa ca produse
compensatoare sub destinația ZEL sau sub un alt regim vamal suspensiv.
Încheierea regimului PAS prin importul mărfurilor străine (neprelucrate sau prelucrate parțial) sau a
produselor compensatoare
Importul mărfurilor străine poate fi realizat în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial și cu respectarea dispozițiilor
privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se determină în baza elementelor de
taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
Importul produselor compensatoare poate fi realizat în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, însă cuantumul
drepturilor de import se determină în baza cantității şi valorii mărfurilor de import intrate în componenta produselor
compensatoare. Modul de determinare a cantității şi valorii mărfurilor de import intrate în componența produselor
compensatoare este descris la Capitolul VII.
De reținut!
Organul vamal poate încheia Regimul PAS din oficiu.
Astfel, dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub
regim, titularul regimului nu a prezentat dovada că operațiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori
produsele compensatoare, care figurează în evidenţele biroului vamal ca rămase neexportate, au fost totuşi plasate în
termenul acordat iniţial sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organul vamal, operațiunea va fi încheiată din oficiu
de biroul vamal care o are în evidenţă în baza deciziei de regularizare.
Operațiunea va fi încheiată în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat, calculându-
se şi majorările de întârziere prevăzute de lege, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit
pentru încheierea operaţiunii.
5.2. Modalităţi de încheiere a regimului de PA cu restituire
Mărfurile plasate în sistemul PAR se află în liberă circulație și, din această cauză, încheierea regimului în privința
acestor mărfuri nu este o obligație, ci un drept al titularului regimului. Acest drept acordă posibilitatea de a solicita
ulterior restituirea drepturilor de import încasate la plasarea mărfurilor în regim.
Regimul PAR poate fi încheiat prin:
• exportul produselor compensatoare stabilite în autorizaţie, în cadrul termenului de reexport autorizat; sau
• prin plasarea acestora, în vederea exportului ulterior, în destinația vamală ”Zonă Economică Liberă”.
Atunci când produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute anterior, caseta rezervată
pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea „Marfă PA/R”.
Mențiunea dată trebuie să fie înscrisă pe toate documentele depuse, în legătură cu admiterea sau cu încheierea
regimului.
În vederea restituirii drepturilor de import, declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conțină
toate elementele necesare justificării cererii de restituire.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 24
5.3. Întocmirea și depunerea decontului de justificare
Esenţa decontului de justificare
Decontul de justificare reprezintă un document/mai multe documente, care conțin informația privind utilizarea
regimului de PA. Decontul de justificare cuprinde următoarele mențiuni:
• numărul autorizaţiei de PA;
• cantitatea pe tip de marfă străină, cu menționarea declarațiilor de plasare în regim de PA;
• codul mărfurilor conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
• valoarea în vamă a mărfurilor străine şi cuantumul drepturilor de import aferente;
• rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă acestea au parvenit ulterior eliberării autorizaţiei;
• felul, cantitatea şi destinația vamală ale produselor compensatoare, cu menționarea declarațiilor vamale potrivit
cărora produsele compensatoare au primit o nouă destinaţie vamală;
• valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face în baza metodei cheii valorice;
• cuantumul drepturilor de import aferente pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
• declaraţiile vamale de încheiere a regimului de PA.
Depunerea decontului de justificare
După încheierea regimului de PA, titularul autorizaţiei de PA este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă
operațiunea de PA un decont de justificare.
Atenție!
În cazul neprezentării decontului de justificare, organul vamal va întreprinde
toate măsurile necesare pentru încasarea drepturilor de import aferente mărfurilor
de import.
Decontul de justificare se prezintă
• la biroul vamal care are în evidenţă autorizaţia de perfecţionare activă;
• în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la depunerea declarațiilor vamale de încheiere a regimului de
PA.
În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se depune odată cu declaraţia vamală
pentru mărfurile de import.
Decontul de justificare trebuie să fie vizat de către organul vamal. Dacă decontul de justificare nu este acceptat, organul
vamal:
• va comunica neacceptul în scris, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la momentul prezentării decontului
respectiv;
• va întreprinde toate măsurile necesare pentru încasarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import.
5.4. Perfectarea şi depunerea cererii de restituire
Esenţa cererii de restituire
Cererea de restituire este documentul prin care titularul autorizaţiei de PA solicită organului vamal restituirea
drepturilor de import, după încheierea regimului PAR.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 25
Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
• numărul autorizaţiei de PA;
• cantitatea, pe tip de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea drepturilor de import;
• poziţia tarifară conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
• valoarea în vamă, precum şi drepturile de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de
import a mărfurilor aferente regimului de PA – sistemul de restituire;
• data importului mărfurilor străine;
• numerele declaraţiilor vamale conform cărora mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
• felul, cantitatea şi destinaţia vamală a produselor compensatoare;
• valoarea produselor compensatoare dacă încheierea se realizează în baza metodei cheii valorice;
• rata de randament stabilită, inclusiv modificările, dacă au parvenit ulterior eliberării autorizaţiei;
• numerele declaraţiilor vamale conform cărora produsele compensatoare au fost exportate de pe teritoriul
Republicii Moldova;
• cuantumul drepturilor de import spre restituire.
Procedura de depunere a cererii de restituire
Odată cu încheierea regimului PAR, titularul autorizaţiei dispune de dreptul la restituirea drepturilor de import, cu
excepţia taxei pentru procedurile vamale. Restituirea se face la solicitarea titularului autorizaţiei de PA, în baza cererii
de restituire PA.
Cererea de restituire se prezintă la biroul vamal care are în evidenţă operațiunea de PA, în termen de cel mult 30 de zile
de la data la care produsele compensatoare au fost exportate (inclusiv în cazul exportului produselor compensatoare din
zona liberă).
Cererea de restituire PA trebuie să fie însoţită de documente confirmative, care să justifice datele menţionate în cerere.
Excepţie
În cazuri suficient argumentate, se permite solicitarea restituirii drepturilor de
import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale) şi după expirarea
termenului de 30 de zile, doar dacă noul termen nu depășește 6 luni.
Atenţie!
În cazuri suficient argumentate, se permite solicitarea restituirii drepturilor de
import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale) şi după expirarea
termenului de 30 de zile, doar dacă noul termen nu depășește 6 luni.
De reţinut
Taxa vamală achitată pentru mărfurile plasate în regim vamal de PA pentru care
se aplică taxa vamală, se restituie în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un
termen ce nu va depăşi 10 zile.
TVA achitată pentru mărfurile plasate în regimul vamal de PA și la care se aplică
TVA se restituie în conformitate cu modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un
termen ce nu va depăşi 30 de zile.
La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea
acestora în regimul vamal de PA, accizele se achită la etapa introducerii acestor
mărfuri, iar sumele achitate ale accizului urmează a fi restituite la scoaterea de pe
teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare, în modul stabilit de
Guvern.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 26
V. ÎNCHEIEREA REGIMULUI DE PA
Pentru încălcarea regimului de PA pot surveni următoarele tipuri de răspundere juridică: contravențională, materială și
penală.
6.1. Răspunderea contravențională
Răspundere contravențională este răspunderea aplicată în baza Codului Contravențional față de persoana fizică ori
persoana cu funcții de răspundere, vinovată de comiterea faptei respective. Contravențiile și sancțiunile pentru
încălcarea regimului de PA sunt prevăzute la art. 287 al Codului Contravențional și pot fi oricare din următoarele:
• Împiedicarea accesului reprezentatului organului vamal cu funcţie de răspundere și în exerciţiul funcţiunii la
mărfurile, obiectele şi la alte valori aflate sub control vamal se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi
convenţionale.
• Neprezentarea în termen către organul vamal a actelor necesare controlului vamal al mărfurilor, obiectelor şi al
altor valori aflate sub controlul vamal, indiferent de prezentarea declaraţiei scrise, se sancţionează cu amendă
de la 10 la 50 de unităţi convenţionale7.
• Încărcarea, descărcarea, transportul, repararea ambalajului deteriorat, ambalarea, dezambalarea, reambalarea
mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal, schimbarea semnelor de identificare sau de
marcare de pe acestea sau de pe ambalajul lor fără autorizaţia organului vamal, precum şi deteriorarea sau
pierderea plumburilor, ştampilelor sau altor garanţii aplicate de organul vamal se sancţionează cu amendă de la
10 la 50 de unităţi convenţionale.
• Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal sau
pierderea lor se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
• Neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni ale căror rezultat este
neachitarea plenară a taxelor vamale se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
• Acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi
se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.
• Acţiunile care au ca scop restituirea drepturilor de import şi de export încasate, primirea unor sume şi
compensaţii sau nerestituirea lor fără just temei se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi
convenţionale.
Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale persoanei cu funcţie de răspundere din organul vamal, insultarea
acestei persoane se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore.
6.2. Răspunderea materială
Răspunderea materială este aplicată în baza art. 231 al Codului vamal față de persoană juridică vinovată de comiterea
faptei respective. Răspunderea materială pentru încălcarea regimului de PA survine ca urmare a următoarelor
contravenţii vamale:
• nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a termenelor,
obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim se sancţionează cu o amendă de
la 40% la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor;
• depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal,
valoarea facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate se
sancţionează cu o amendă de la 40% la 100% din valoarea obiectului contravenţiei sau cu confiscarea
7 Conform art. 34 al Codului contravențional o unitate convențională este egală cu 20 de lei
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 27
mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei în cazul când conduce la exonerarea totală sau parţială de
drepturi de import;
• pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub supraveghere vamală se
sancţionează cu o amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport ale căror
documente au fost pierdute sau nepredate;
• nerespectarea obligaţiei de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior
pe teritoriul vamal, − când scoaterea acestora este obligatorie − se sancţionează cu o amendă de la 10% la
100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea
autorizaţiei.
6.3. Răspunderea penală
Răspunderea penală este aplicată în baza prevederilor Codului penal față de persoana vinovată de comiterea infracțiunii
respective și reprezintă cea mai gravă formă aplicabilă de răspundere juridică.
Deși nu există o componență specială de infracțiune în cazul utilizării regimului de PA, în unele situații de încălcare a
regimului de PA, poate surveni răspunderea penală pentru următoarea infracțiune prevăzută de art. 249 al Codului Penal
– eschivarea de la achitarea plăţilor vamale. Astfel:
• Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii mari (care depășește 50 000 lei) se pedepseşte cu
amendă în mărime de până la 300 unităţi convenţionale8 sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de
la 120 la 180 de ore și amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale.
• Aceeaşi acţiune săvârșită de două sau mai multe persoane se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500
unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore și amendă,
aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1500 la 2000 unităţi convenţionale.
• Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii deosebit de mari (care depășește 100,000 lei) se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunităţii de la 180 la 240 de ore și amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 5000 unităţi
convenţionale.
8 Conform art. 64 al Codului penal o unitate convențională de amendă este egală cu 20 de lei.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 28
VII. DETERMINAREA CUANTUMULUI DREPTURILOR DE IMPORT
Capitolul se aplică doar în cazul când se dorește importarea produselor compensatoare. În acest scop, este necesar de a
determina componentul de import, intrat în produsul compensator și respectiv, cuantumul drepturilor de import.
Determinarea cuantumului drepturilor de import se face prin metoda cheii cantitative sau prin metoda cheii valorice.
Mai întâi se aplică metoda cheii cantitative și, atunci când aceasta nu poate fi aplicată − metoda cheii valorice.
7.1. Metoda cheii cantitative
Metoda cheii cantitative reprezintă calcularea proporției de mărfuri de import încorporate în produsele compensatoare,
prin raportare la cantitatea de mărfuri din import. Prin aplicarea metodei cheii cantitative se determină cantitatea pentru
fiecare marfă de import, pentru care apare o obligație vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele
compensatoare rezultate în urma procesului de PA.
Metoda dată are la bază cantitatea (măsurată în kg, m2 etc.):
• mărfurilor de import pentru prelucrare;
• produselor compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă;
• produselor compensatoare importate.
Scopul metodei este determinarea drepturilor de import aferente mărfurilor de import încorporate în produsele
compensatoare, prin raportare la cantitatea de mărfuri din import.
Metoda cheii cantitative se aplică în două forme:
• Metoda produsului compensator reprezintă cazul particular al metodei cheii cantitative generale, în care
rezultă un singur produs compensator din operațiunile de PA a uneia sau mai multor mărfuri de import. Se
aplică în următoarele cazuri:
Varianta I. O marfă de import Un produs compensator
Exemplu:
În urma procesării a 100 kg de substanţă A din import rezultă 200 kg de substanţă X, din care 180 kg se importă, iar 20
kg se exportă. Pentru determinarea cantităţii de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată, se utilizează formula
simplificată9 Ak’ = Ak*X’/X, unde:
Ak = A = 100 kg – substanţă A din import;
Xk = X = 200 kg – de substanţă X rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
Xk’ = X’ = 180 kg – substanţă X’ care se importă.
...........................
A’ = 100kg*180kg/200kg = 90kg
9 Conform prevederilor din Anexa nr.10 la Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova în particular atunci când din operaţiunea de fabricaţie rezultă un singur produs compensator X (metoda produs
compensator), formula de mai sus devine:
Ak’ = {Ak/AkX}* AkX*X’/X = Ak*X’/X
Import de mărfuri A Produs compensator X
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 29
În cazul dat, drepturile de import se vor calcula din 90 de kg substanţă A din import.
Varianta II. Două mărfuri de import Un produs compensator
Exemplu:
În urma procesării a 250 l de substanţă A1 și 15 l de substanţă A2 din import rezultă 800 l de substanţă X, din care 300 l
se importă, iar 500 l se exportă. Pentru determinarea cantităţii de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată,
pentru fiecare marfă separat (A1 și A2), se va utiliza formula simplificată Ak’ = Ak*X’/X, avem:
Pentru substanţa A1
Ak = A1 = 250 l – substanţă A1 din import;
Xk = X = 800 l – de substanţă X rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
Xk’ = X’ = 300 l – substanţă X’ care se importă.
...........................
Ak’ = 250 l *300 l / 800 l = 93,75 l
Pentru substanţa A2
Ak = A2 = 15 l – substanţă A2 din import;
Xk = X = 800 l – de substanţă X rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
Xk’ = X’ = 300 l – substanţă X’ care se importă.
...........................
Ak’ = 15 l * 300 l / 800 l = 5,63 l
În cazul dat, drepturile de import se vor calcula din 93,75 l substanţă A1 și din 5,63 l substanţă A2 din import.
• Metoda „mărfuri de import” reprezintă cazul particular al metodei cheii cantitative, unde rezultă mai multe
produse compensatoare din operațiunile de PA a uneia sau a mai multor mărfuri de import.
În cazul dat, pierderile influențează direct cuantumul obligaţiei vamale. Metoda cheii cantitative se aplică în
următoarele cazuri:
Varianta I. O marfă de import Două sau mai multe produse compensatoare
În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A, rezultă două tipuri de produse:
X1 în cantitate de 130 kg, din care se importă cantitatea de 100 kg, iar restul se exportă.
X2 în cantitate de 70 kg, din care se importă cantitatea de 40 kg, iar restul se exportă.
Import de mărfuri A1
(Concentrat de suc)
Import de mărfuri A2
(Îndulcitor)
Produs compensator X
(Suc îmbuteliat)
Import de marfă A (stofă)
Produs compensator X2 (bluze)
Produs compensator X1 (fuste)
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 30
Se cunoaşte, de asemenea, că repartiţia mărfii de import A în produsele compensatoare este următoarea:
• marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1 = 63 kg;
• marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2 = 33 kg.
Pentru determinarea cantităţii de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată se analizează modul în care
mărfurile de import se regăsesc în produsele compensatoare, deci se observă că pe parcursul perfecţionării au apărut
pierderi, şi anume 4 kg pentru marfa A.
În acest caz, conform formulei:
Ak’ = {Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)
avem:
Ak = 100 kg – substanţă A din import;
X1 = 130 kg – de substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
X2 = 30 kg – de substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
AkX1= 63 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1;
AkX2 = 33 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2;
X1’ = 100 kg – substanţă X’ care se importă din substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse
compensatoare);
X2’ = 40 kg – substanţă X’ care se importă din substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse
compensatoare).
A1’={100kg/(63kg+33kg)}(63kg*100kg/130kg+33kg*40kg/70kg) = 70,12 kg
În cazul dat, drepturile de import se vor calcula din 70,12 kg substanţă A din import.
Varianta II. Două sau mai multe mărfuri de import Două sau mai multe produse compensatoare
Exemplu:
În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A şi a 50 kg de substanţă de import A1, rezultă două tipuri de
produse:
• X1 în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă.
• X2 în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă.
Se cunoaşte, de asemenea, că repartiţia mărfurilor de import A şi A1 în produsele compensatoare este următoarea:
• marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1 = 85 kg
• marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2 = 10 kg
• marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X1 = 35 kg
• marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X2 = 12 kg
Pentru determinarea cantităţii de substanţă A şi A1 pentru care apare o obligaţie de plată se analizează modul în care
mărfurile de import se regăsesc în produsele compensatoare, unde se observă că pe parcursul perfecţionării au apărut
pierderi şi anume: 5 kg pentru marfa A şi 3 kg pentru marfa A1. În acest caz, conform formulei:
Import de substanță A Produs compensator X1
Import de substanță A1 Produs compensator X2
Perfecționare
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 31
Ak’ = {Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)
avem:
Cantitatea a două tipuri de mărfuri de import:
Ak = A= 100 kg – substanţă A din import;
Ak = A1= 50 kg – substanţă A1 din import;
Cantitatea a două tipuri de mărfuri de produse compensatoare:
X1 = 200 kg – de substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
X2 = 30 kg – de substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse compensatoare);
Cantitatea mărfii A care se regăseşte în produsul compensator X1 și X2:
AkX1= AX1 = 85 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X1;
AkX2 = AX2 = 10 kg – marfa A care se regăseşte în produsul compensator X2;
Cantitatea mărfii A1 care se regăseşte în produsul compensator X1 și X2:
AkX1= A1X1 = 35 kg – marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X1;
AkX2 = A1X2= 12 kg – marfa A1 care se regăseşte în produsul compensator X2;
Cantitatea de substanță X’ care se importă din substanţă X1 și X2 rezultată în urma procesării (produse
compensatoare):
X1’ = 180 kg – substanţă X1’ care se importă din substanţă X1 rezultată în urma procesării (produse
compensatoare);
X2’ = 20 kg – substanţă X2’ care se importă din substanţă X2 rezultată în urma procesării (produse
compensatoare);
A = 100 kg AX1 = 85 kg X1’= 180 kg
A1 = 50 kg A1X1 = 35 kg X2’ = 20 kg
X1 = 200 kg AX2 = 10 kg
X2 = 30 kg A1X2 = 12 kg
1. Calculăm cantitatea de marfă de import A’ care se regăsește în ambele produse compensatoare
A = 100 kg AX1 = 85 kg X1’ = 180 kg
X1 = 200 kg A1X2 = 10 kg X2’ = 20 kg
X2 = 30 kg
Ak’={Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)
A’ = {100kg/(85kg+10kg)}(85kg*180kg/200kg+10kg*20kg/30kg) = 87,54kg
2. Se calculează cantitatea de marfă A1’ care se regăsește în ambele produse compensatoare
A1 = 50 kg A1X1 = 35 kg X1’= 180 kg
X1 = 200 kg A1X2 = 12 kg X2’ = 20 kg
X2 = 30 kg
Ak’ = {Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm)
A1’ = {50kg/(35kg+12kg)}(35kg*180kg/200kg+12kg*20kg/30kg) = 42,02kg
Astfel, pentru marfa de import A drepturile de import se vor calcula pentru 87,54 kg, iar pentru marfa de import A1
pentru 42,02 kg.
7.2. Metoda cheii valorice
Metoda cheii valorice reprezintă calculul proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferite produse
compensatoare, prin raportare la valoarea produselor compensatoare.
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 32
Prin aplicarea metodei cheii valorice de calcul se determină cantitatea de fiecare marfă de import, pentru care apare o
obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de PA.
Metoda dată are la bază:
• atât cantitatea (măsurată în kg, m2 etc.):
- mărfurilor de import pentru prelucrare;
- produselor compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă;
- produselor compensatoare importate.
• cât și preţurile:
- produselor compensatoare.
Scopul metodei este de a determina proporţia de mărfuri de import încorporate în diferite produse compensatoare, prin
raportare la valoarea produselor compensatoare, întru perceperea drepturilor de import.
Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr.11 la Regulamentul nr. 1140.
Atenţie!
Procedura de calculare a cantităţii unei anumite mărfi de import prin metoda
cheii valorice este la fel, ca și în cazul metodei cheii cantitative, însă preţul
produsului/produselor compensatoare este utilizat în locul cantităţii din marfa de
import ce se regăseşte în produsele compensatoare.
Exemplu:
În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A1 şi a 50 kg de substanţă de import A2, rezultă două tipuri de
produse:
X1 în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă;
X2 în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă.
De asemenea, se cunosc preţurile pentru produsele compensatoare, astfel:
P(X1) = 200 kg * 12 lei/kg = 2400 lei
P(X2) = 30 kg * 5 lei/kg = 150 lei
Atenţie!
Preţul se stabilește pentru toată cantitatea de produse compensatoare și nu doar
pentru cantitatea de produse compensatoare care se importă.
Se determină cantităţile de substanţă A1’ şi A2’ pentru care apare o obligaţie de plată.
A1’ = {A1/(P(X1)+P(X2))}(P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2’ / X2)
A2’ = {A2/(P(X1)+P(X2))}(P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2’ / X2)
A1’ = {100 kg/(2400 lei+150 lei)}(2400 lei*180 kg/200 kg+150 lei*20 kg/30 kg) = 88,62 kg
A2’ = {50 kg/(2400 lei+150 lei)}(2400 lei*180 kg/200 kg+150 lei*20 kg/30 kg) = 44,31 kg
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 33
Anexa nr. 1
Mărfuri a căror plasare este interzisă în orice sistem de PA
1. alcoolul etilic nedenaturat (poziţia tarifară 2207);
2. ţigări de foi, trabucuri (subpoziţia tarifară 2402 10);
3. ţigări din tutun (subpoziţia tarifară 2402 20);
4. benzină, motorină şi derivatele lor (menționate în tabelul de mai jos);
5. gazul de sondă şi a alte hidrocarburi gazoase (subpoziţiile tarifare 2711 12, 2711 13, 2711 14 000, 2711 19
000);
6. anvelope din cauciuc uzate (subpoziţia tarifară 4012 20), deşeuri, resturilor şi bavuri de cauciuc nedurificat,
chiar transformate în pulbere sau granule (poziţia tarifară 4004 00 000), a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru
autovehicule.
270710100 Benzoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili
270720100 Toluoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili
270730100 Xiloli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili
270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilă în proporţie de minimum
65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după metoda ASTM D 86
270900100 Condensat de gaz natural
271011110-271019290 Uleiuri (distilate) uşoare şi medii
271019310-271019490 Motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru cuptoare
290110000 Hidrocarburi aciclice saturate
290124100 Buta-1,3-dienă
290129000 Alte hidrocarburi aciclice nesaturate
290211000 Ciclohexan
290219 Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice
ex.290220000 Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil
290230000 Toluen
290244000 Amestec de izomeri ai xilenului
290290900 Alte hidrocarburi ciclice
290511000- 290513000 Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)
290514 Alţi butanoli
290516 Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui
ex.290519000 Pentanol (alcool amelic)
2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de
eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie chimică definită sau nu) şi derivaţii lor
halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi
381400900 Alţi solvenţi şi diluanţi organici compuşi nedenumiţi şi necuprinşi în altă parte;
preparate pentru îndepărtarea vopselelor sau lacurilor
381700500 Achilbenzeni lineari
381700800 Altele
2711 12 Propan
2711 13 Butan
2711 14 000 Etilena, propilena, butilena și butadiena
2711 19 000 Altele
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 34
Anexa nr. 2
Mărfuri a căror autorizare este interzisă în sistemul PAS
1. supuse accizelor (a se vedea Anexa la Titlu IV al CF);
2. carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201);
3. carnea de bovine congelată (poziţia tarifară 0202);
4. carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0203);
5. carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0204);
6. organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catâri, asini, proaspete, refrigerate sau
congelate (poziţia tarifară 0206);
7. carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate
(poziţia tarifară 0207);
8. slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată,
congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00);
9. laptele şi smântâna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (poziţia
tarifară 0402);
10. feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000);
11. grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decât cele de la poziţia tarifară 1503 (poziţia
tarifară 1502 00);
12. zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11).
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 35
Anexa nr. 3 CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de perfecţionare activă (model) 1. Denumirea şi sediul:
a) solicitantului
______________________________________________________________________________________
b) operatorului
______________________________________________________________________________________
2. Sistemul solicitat:
a) sistemul cu suspendare
______________________________________________________________________________________
b) sistemul cu restituire
______________________________________________________________________________________
2. Sistemul solicitat:
3. Modalităţi speciale solicitate:
a) compensare prin echivalent
______________________________________________________________________________________
2. Sistemul solicitat:
b) export anticipat
______________________________________________________________________________________
2. Sistemul solicitat:
4. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică
______________________________________________________________________________________
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor
______________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută
______________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută
______________________________________________________________________________________
e) originea
______________________________________________________________________________________
5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică
______________________________________________________________________________________
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor
______________________________________________________________________________________
c) produse compensatoare principale
______________________________________________________________________________________
d) export prevăzut
______________________________________________________________________________________
6. Rata de randament
______________________________________________________________________________________
7. Natura (felul) procesului de perfecţionare
______________________________________________________________________________________
8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare
______________________________________________________________________________________
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 36
Anexa nr. 4
AUTORIZAŢIE DE PERFECŢIONARE ACTIVĂ
(model) Referitor la cererea
______________________________________________________________________________________
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) solicitantului
______________________________________________________________________________________
b) operatorului (1)
______________________________________________________________________________________
2. Sistemul autorizat (2)
3. Modalităţi (2):
a) compensare prin echivalent
______________________________________________________________________________________
b) export anticipat
______________________________________________________________________________________
4. Mărfurile destinate a suferi operaţiuni de perfecţionare (3):
a) denumirea comercială/tehnică
______________________________________________________________________________________
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor
______________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută
______________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută
______________________________________________________________________________________
5. Produsele compensatoare (3):
a) denumirea comercială/tehnică
______________________________________________________________________________________
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor
______________________________________________________________________________________
c) produse compensatoare principale
______________________________________________________________________________________
6. Rata de randament (4)
______________________________________________________________________________________
7. Felul perfecţionării
______________________________________________________________________________________
8. Locul unde se efectuează operaţiunea de perfecţionare
______________________________________________________________________________________
9. Termenul de reexport (5)
______________________________________________________________________________________
10. Termenul de plasare a mărfurilor de import în regim (6)
______________________________________________________________________________________
11. Mijloace de identificare stabilite
______________________________________________________________________________________
12. Unităţile vamale desemnate:
a) de control
______________________________________________________________________________________
b) de plasare
______________________________________________________________________________________
c) de încheiere
______________________________________________________________________________________
13. Termenul de valabilitate al autorizaţiei (7)
______________________________________________________________________________________
14. Mărfuri echivalente (8)
______________________________________________________________________________________
15. Data de reexaminare a condiţiilor economice (9)
______________________________________________________________________________________
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 37
16. Locul ţinerii evidenţelor operative
______________________________________________________________________________________
Data_____________________ Semnătura____________________
GHIDUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN UTILIZAREA REGIMULUI DE PERFECȚIONARE ACTIVĂ 38
SERVICIUL VAMAL
AL REPUBLICII MOLDOVA
(+373 22) 574 111
Skype: Serviciul.Vamal Facebook: ServiciulVamalRM
Republica Moldova, MD-2065
Chișinău, str. N. Starostenco, 30
Acest ghid a fost realizat cu sprijinul Programului USAID „Comerţ,
Investiţii și Reglementarea Activităţii de Întreprinzător” BRITE.
Conţinutul ghidului nu reflectă neapărat opinia Agenţiei Statelor Unite
pentru Dezvoltare Internaţională sau a Guvernului SUA.