Rezolvare Temă Suplimentară PR Și Autoevaluare

6
Greab Iulia, CRP, anul 3 Rezolvare temă suplimentară PR și autoevaluare Nike Inc.: Developing an effective Public Relations Strategy” 1. Despre ce este vorba în acest articol? Răspunsul trebuie să fie redat în maximum două pagini” În acest articol regăsim prezentarea unui caz mai special, și anume cel a situației în care megacompania Nike s-a aflat în anii ’90. Articolul începe prin povestirea contexului, o scurtă istorie a companiei care are ca și CEO pe Phil Knight și Bill Bowerman. Aceștia, pornind de jos, au ajuns să construiască acest brand până în punctul în care Nike a devenit leader de piață, fiind considerată o companie de top. Au realizat acest lucru apelând la diferite metode inovatoare, una dintre ele fiind construirea de fabrici pentru producție de la 0 în China și Indonesia. Povestea din jurul acestei bine-cunoscute companii, a început cu o urâtă campanie media împoriva celor de la Nike, prin care se susținea că muncitorilor care se aflau în fabricile din Asia și Indonesia, nu li se respectau drepturile( erau abuzați verbal, forțați să muncească ore suplimentare, nu erau plătiți corespunzător etc). Deși inițial, prima reacție a celor din conducere a fost să ignore presupusele acuzații și să susțină că responsabilitatea e a subcontractorilor de acolo, în speranța ca vor dispărea de la sine, spre suprinderea lor, toată această campanie negativă a luat amploare și a durat 3 ani. Totul a devenit așa de mediatizat încât, la vremea aceea,

description

nike

Transcript of Rezolvare Temă Suplimentară PR Și Autoevaluare

Greab Iulia, CRP, anul 3

Rezolvare tem suplimentar PR i autoevaluareNike Inc.: Developing an effective Public Relations Strategy

1. Despre ce este vorba n acest articol? Rspunsul trebuie s fie redat n maximum dou paginin acest articol regsim prezentarea unui caz mai special, i anume cel a situaiei n care megacompania Nike s-a aflat n anii 90. Articolul ncepe prin povestirea contexului, o scurt istorie a companiei care are ca i CEO pe Phil Knight i Bill Bowerman. Acetia, pornind de jos, au ajuns s construiasc acest brand pn n punctul n care Nike a devenit leader de pia, fiind considerat o companie de top. Au realizat acest lucru apelnd la diferite metode inovatoare, una dintre ele fiind construirea de fabrici pentru producie de la 0 n China i Indonesia.Povestea din jurul acestei bine-cunoscute companii, a nceput cu o urt campanie media mporiva celor de la Nike, prin care se susinea c muncitorilor care se aflau n fabricile din Asia i Indonesia, nu li se respectau drepturile( erau abuzai verbal, forai s munceasc ore suplimentare, nu erau pltii corespunztor etc). Dei iniial, prima reacie a celor din conducere a fost s ignore presupusele acuzaii i s susin c responsabilitatea e a subcontractorilor de acolo, n sperana ca vor disprea de la sine, spre suprinderea lor, toat aceast campanie negativ a luat amploare i a durat 3 ani. Totul a devenit aa de mediatizat nct, la vremea aceea, toat presa vuia despre acest subiect. S-au afirmat chiar i grupuri de profil, cele care susineau respectarea drepturilor de munc mpotriva companiei Nike. Activitii acuzau managerii de la fabricile respective de abuz, de munc n condiii nesatisfctoare, salarii mizere. Cu desfirearea aceasta intens a campaniei negative mpotriv, prea c Nike e singur mpotriva tuturor, c toate oalele se sparg n capul lor. Asta se ntmpla i datorit fapttului c Nike era lider de industrie. n urma faptului c deja a ajuns s le fie afectat imaginea, cei de la Nike au nceput s ia msuri i s contracareze ceea ce presa i activitii susineau. S-a ncercat realizarea unui Cod de Conduit Nike i crearea unui program MESH, care s fie respectat cu strictee n fiecare fabric de ctre angajai, au fost delegai responsabili cu ndeplinirea condiiilor din codul i programul respectiv, s-a ncercat implementarea unui plan de aciune tocmai pentru a arta att celor din exterior, ct i celor din interior c pentru aceast companie, muncitorii conteaz, conteaz ca ei s aib parte de tot ceea ce au dreptul i s fie respectai; voiau sa dovedeasc c Nike nu e doar despre produsele pe care le fabric, ci le pas i de cei care le fabric. Din pcate, chiar i cu ncercarea lor de a rezolva presupusa problem pe care o aveau, au fost criticai. S-a zis despre ei c ncearc s-i schimbe imaginea negativ fcut doar din simplul motiv c au fost expui n media. n ciuda faptului c erau aa dur criticai, ei nc ncercau s gseasc o soluie la ce se ntmpla, s demonstreze c acuzaiile erau false. Astfel c, n 1998, a fost creat o divizie separat numit Corporate Responsability Division, care s se ocupe doar de acele lucruri ce in exclusiv de practicile de munc, responsabilitatea corporatist, aciuni de mediu etc. A fost condus de un juctor-cheie n aceast poveste, Maria Eitel, angajat pentru a mbunti imaginea firmei. Din dorina de a mbunti practicile de munc, conducerea Nike chiar a invitat un fost ambasador ONU de a vizita fabricile din Asia de sud-est, pentru a oferi un raport obiectiv asupra a ceea ce se ntmpl acolo. Raportul a ieit bun, ns a sugerat c Nike poate face i mai multe pentru muncitori( Nike chiar a avut intenia s fac i a ajutat prin diferite metode ca muncitorii s neleag mai bine Codul de conduit). Criticii nc comentau. S-ar fi zis c orice ncercare de-a lui Nike s ndrepte lucrurile, era sortit eecului. Mereu se gsea cineva s aduc acuzaii mpotriv; mereu primele pagini ale ziarelor avea titluri care fceau referire la Nike, i nu n sensul bun. Au ncercat tot ce se putea: au mrit salariile cnd au fost acuzai de asta, au creat un cod de conduit i un program pentru mbuntirea practicilor de munc, au asigurat condiiile sigure pentru muncitori, au contraatacat cu printatul ads-urilor n ziare cunoscute, au invitat studeni i critici s viziteze fabricile lor pentru a se convinge singuri cum se desfoar activitile acolo. Ei au continuat cu diferite aciuni pentru a ndeprtatea imaginea negativ: conferine i comunicate de pres n care se sublinia paii fcui de Nike n respectarea codului de conduit, postarea pe site a progresului cu privire la condiiile de munc, ncercarea de a discuta i a rspunde deschis tuturor care aveau ceva de criticat . ntrebat sau acuzat, crearea unui site web care se adresa special problemelor de munc. Toate aceste aciuni au fcut parte din strategia de comunicare pentru aceast problem. Dei a avut parte de mult publicitate negativ cu toate msurile luate, prin intermediul unor chestionare, cei de la Nike au aflat c decizia clienilor fideli de a cumpra un produs de la ei, nu a fost afectat de aceast publicitate, ns managerii au considerat de luat un calcul faptul c a existat un pericol pentru brandu-ul Nike n ceea ce i privete pe consumatorii tineri: dac nu ar fi fcut efortul de a ncerca s contracareze criticile i acuzaiile, pe aceti clieni tineri i-ar fi pierdut.2. Care sunt temele/problemele principle tratate n acest articol?

Consider c temele/problemele principale tratate n acest articol sunt referitoare la: situaii de criz de imagine- criz de comunicare( mai specific, ma refer aici la soluiile care trebuie luate n aceast privin, crearea unei strategii pe baza contextului problemei nti identtifici problema, o analizezi, apoi oferi soluii ); probleme ntlnite la companii arhi-cunoscute; consecinele existente cnd nu iei msuri la timp: eecul de a comunica eficient n momente de criz ( precizez aici momentul de la nceput, cnd cei din conducerea NIKE nu au acionat mpotriva acuzaiilor); importana departamentului de comunicare i relaii publice( existena unor specialiti care s te ajute s iei din situaii ca cea mai sus-menionat); puterea mass-media3. Pe ce s-a bazat strategia de PR a celor de la Nike?Strategia de PR s-a bazat pe accentuarea ideii c cei de la Nike se implic cu adevrat i vor s aduc o schimbare n societate, asta fcnd-o prin crearea unor condiii mai bune de munc n cadrul intern al companiei. S-a bazat pe inovaie: pentru a rezolva problema cu publicitatea negativ, au fost adoptate cteva soluii inovative: crearea acelei divizii de responsabilitate corporatist, meninerea unui sistem de comunicare deschis cu criticii i mass-media, crearea site-ului special pentru labor issues etc. Dei la nceput s-au bazat pe faptul c Nike e att de cunoscut ca i companie nct acele afirmaii negative vor disprea uor i de la sine, apoi acetia i-au schimbat strategia, mergnd pe ideea c Nike va lua toate msurile necesare pentru a mbunti condiiile de munc. 4. Care ar fi cteva dintre leciile cheie nvate de ctre cei de la Nike?Dup acest caz, cu siguran c cei de la Nike vor reaciona mai repede i mai eficient la o situaie de criz de acest gen. Nu vor ncerca s evite problemele, ci le vor nfrunta de la nceput. Fiind lider n industrie, cred c i-au dat seama c nu conteaz ce fac ceilali competitori, ci important e ceea ce fac ei, pentru c ei sunt liderul i tot ei trebuie s fac prima micare. Ei trebuie s fie exemplu pentru ceilali. Trebuie s acioneze n caz de vreo problem i s ia msuri dinainte ca acestea s apar. S fie pregtii pentru oricce, s aib soluii pentru orice caz, fie el situaie de criz sau nu. Cred c au nvat s pstreze o relaie deschis i mai apropiat cu mass-media deoarece au experiementat pe propria piele ce putere are. 5. Formulai o concluzie pentru acest articoln acest articol, am putut observa cum o companie foarte mare se bate de o situaie de criz i felul n care aceasta reacioneaz. Am observat contexul, problema, soluiile adoptate, rezultatul. Cred c, n momentul n care eti cel mai mare brand pe pia din domeniul tu, uneori( ca i n cazul de fa), este necesar s-i asumi vina, chiar dac nu este adevrat i s ncerci s te compori ca un adevrat lider. S oferi oamenilor ceea ce i doresc: un exemplu de urmat. Asta a fcut i Nike: a luat vina asupra lor, a venit cu soluii i i-a asumat rspunderea.