Rezolvare Teste Practica

download Rezolvare Teste Practica

of 34

Transcript of Rezolvare Teste Practica

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    1/34

    Teme examen practica

    Rezolvare punctul a.

    1.Manifestari de dependent a copilului cu angina streptococica.

    -durere

    -axietate

    -alterarea respiratiei(scaderea oxigenului)

    -alterarea starii generale

    -spaimaneliniste-senzatie de moarte iminenta.

    2.Care sunt nevoile perturbate si obiectivele de ingrijire in cazul enuntat.

    -nevoaia de a avea o buna postura- obiectivrepaus la pat.-nevoia de a avea o buna circulatie- obiectiv- monitorizarea pacientului (puls,

    TA.respiratie)

    -nevoia de a avea o buna respiratie-obiectiv-imbunatatirea aportului de

    oxigen(oxigenoterapie)

    -nevoia de a pastra tegumentele si mucoasele integre si nevoaia de a

    elimina(transpiratii)-obectiv- oprirea transpiratiilor, pacientul sa prezinte

    tegumente si mucoase integre.

    3.Atitudinea de urgenta in angina pectorala.-repaus

    -evitarea efortului

    -administrarea de Nitroglicerina 0,5 ml sublingual.

    -examene paraclinice-EKG

    -recoltarea produselor biologice.

    4.Nevoile perturbate si obiectivele de ingrijire.

    -nevoia de a respire- obiectiv- imbunatatirea aportului de oxigen, calmarea tusei.

    -nevoaia de a elimina(transpiratii)-obiectiv-oprirea transpiratiilor.-nevoia de a si pastra temperature corpului in limitele normale- obiective-

    pacientul sa nu prezinte subfebrilitate .

    -nevoia de a se alimenta- obiectivpacientul sa fie echilibrat nutritional.

    5.Nevoile alterate in cazul dat.

    -nevoia de a avea o buna postura.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    2/34

    -nevoia de a-si pastra temperature in limite normale.

    -nevoia de a elimina

    6.Nevoile alterate in cazul dat.

    -nevoia de a respire-nevoia de a avea o buna postura

    -nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele in limite normale(cianoza)

    7.Conduita in IMA.

    -spitalizare

    -asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea oricarei miscari

    -linistirea pacientului

    -monitorizarea functiilor vitale

    -pozitionarea cat mai comoda

    -la indicatia medicului se executa:-sedarea durerii(Mialgin,Morfina)

    -combaterea anxietatii(Diazepam)

    -oxigenoterapie

    -recoltarea produselor biologice

    -administrarea trat.conform prescriptiilor

    8.a) Ingrijirii postoperatorii imediate.

    -supravegherea cantitatii si aspectului lichidului de drenaj.

    -supravegherea aspectului plagii.

    -supravegherea starii generale a pacientului(functii vitale, facies).

    -prevenirea complicatiilor( infectarea plagii operate).

    b)Pregatirea campului operator.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    3/34

    - Se epileaz zona de intervenie prin raderea pilozitilor cu un aparat de rasindividual, pe o suprafa larg (15 / 25cm) avnd grij s nu se creeze soluii decontinuitate.

    - Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reacii alergice iiritaii

    ale mucoaselor din zonele intime.- Nu se epileaz sprncenele n cazul interveniilor la nivelul globului ocular.- Se dezinfecteaz zona ras cu alcool medicinal sau betadin (se exclude riscul laalergie prin anamnez)- Se acoper cmpul operator cu un cmp steril.- In caz de urgen imediat, bolnavul va fi ras la pat sau la UPU nainte de a fitransportat la blocul operator. Se contraindic, temporar, actul operator n caz deleziuni cutanate n regiunea unde urmeaz s se desfoare intervenia.

    9.Problemele pacientului.-stare generala alterata

    -ameteli

    -crampe muscular

    -poliurie

    -polidipsie

    10.Stabiliti problemele care apar in aceasta situatie.

    -stare generala alterata

    -febra-tahicardie

    -dispnee

    -cianoza

    -polipnee

    -tuse

    11.Care sunt nevoile perturbate in cazul dat.

    -nevoia de a avea o buna circulatie

    -nevoia de a evita percolul-nevoia de a respire

    12.Manifestarii de dependent in coma diabetic.

    -poliurie

    -polidipsie

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    4/34

    -uscaciunea gurii

    -greata,varsaturi

    -astenie,somnolenta,coma

    -resp Kussmaul

    13.Conduita de urgent in Socul Anafilactic

    - ntreruperea administrrii alergenului suspectat;ndeprtarea

    alergenului;

    - Meninerea libertii cilor aeriene superioare i oxigenoterapie

    (O2100%);- Linie venoas sigur;

    - Dac este nevoie IOT cu ventilaie asistat mecanic;

    -Administrarea de adrenalin (epinefrin) cu efect vasoconstrictor

    i bronhodilatator. Adrenalin 0,05 0,1 mg i.v/ pe sonda de IOT., repetat

    la 1-5 min, pn la 1-2 mg n 60 min;

    - Umplere rapid a patului vascular (1000-2000 ml ser fiziologic,

    Ringer lactat coloizi 500 ml pentru expandare volemic);

    - Corticosteroizi parenteral: HHC 2000 mg i.v., Metilprednisolon

    1000 mg i.v.(corticoterapie cu efect antiinflamator), antihistaminic;

    - Lipsa redresrii TA impune administrarea catecolaminelor

    perfuzabil: isoprenalin/izoproterenol piv continu, cu debit de 0,5 1

    g/min.

    Msuri adiionale:

    - Antihistaminice;

    - Combaterea bronhospasmului: Miofilin 5-9 mg/kg n 30 min, apoi

    0,5 mg/kg/h;

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    5/34

    - Edemul laringian care mpiedec instituirea IOT impune

    traheostomia n urgen.

    14.Stabiliti mproblemele pacientului :

    -durere

    -tumefactie

    -limitarea miscarilor

    -imobilitate

    -anxietate

    b)imobilizarea provizorie a menbrului inferior.

    -Imobilizarea provizorie a fracturilorare scopul diminurii durerilor i evitarea

    complicrii leziunilor iniiale.

    Manevrele de prim ajutor care trebuiesc avute n vedere inaintea aplicarii

    mijloacelor de imobilizare sunt:

    - eliberarea sau degajarea membrului accidentat (ndeprtarea de crmizi,

    scnduri, etc)

    - executarea la nevoie a manevrelor de prim ajutor de importan vital: resuscitarecardio-respiratorie, apliacrea garoului, ndeprtarea imbrcminii este necesar

    doar cnd suspicionm prezena unor plgi care trebuiesc curate i pansate

    - cnd este accidentat membrul superior , indiferent de nivelul traumatismului,

    trebuiesc scoase de pe degete inelele( daca inelul se afl pe degetul fracturat se taie

    inelul cu aprobarea bolnavului)

    Scopul oricrei imobilizri este:

    -de a mpiedica micrile active i pasive, pentru a pune n repaus organele i

    esuturile traumatizate

    - de a menine axarea corect a membrului, atunci cnd fragmentele nu sunt

    deplasate

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    6/34

    - de a diminua durerea

    - de a evita complicaiile pe care le poate provoca micarea n focar a unui

    fragment osos rupt i devenit tios: - secionri ale unor nervi i vase

    - sfierea musculaturii din jurul osului-perforarea tegumentului i transformarea fracturii nchise ntr-

    una deschis

    Principiileunei imobilizri corecte:

    - asigurarea funciilor vitale (are prioritate fa de alte manevre)

    - se va cuta obinerea unei axri relative a segmentului de imobilizat, prin

    traciune atraumatic i progresiv n ax n momentul aplicrii imobilizrii

    - imobiliazare trebuie s prind n mod obligatoriu articulaiie situate deasupra i

    dedesubtul focarului de fractur

    - s fie adaptat reliefului anatomic al regiunii accidntate

    - aparatul gisat sau atela de imobilizare nu trebuie s fie compresive, pentru a nu

    ngreuna circulaia sanguin ntr-un segment n care exist deja tulburri

    circulatorii secundare traumatismului

    Mijloacele pe care le putem folosii pentru imobilizarea provizorie a

    fracturilor:

    -atele Cramer (confecionate din srm)-sunt lungi i pot fi mulate pe membrul

    rnit.n vederea aplicrii atelei n scopul imobilizrii, se aeaz un strat de vat pe

    una din feele atelei ce vine n contact cu tegumentul, strat ce se fixeaz la atel

    cu ture circulare de fa

    - aparat gipsat circular

    - atele de lemn cptuite cu vat

    - atele din material plastic simplu sau gonflabil

    - i alte mijloaceimprovizate ( scndurele de lemn, schiuni, scoar de copac, bee,

    umbrele, bastoane etc.)

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    7/34

    Fixarea segmentului care urmeaz a fi imobilizat la atel se face cu fa sau cu alte

    mijloace improvizate (cearaf, baticuri, fulare, centuri etc)

    -cea mai bun atel pt. imobilizare este atela gipsat.

    15.identificati manifestarile de dependenta in scarlatina.

    - usturime in gat

    - febra

    - coloratia rosie aprinsa a limbii cu aspect de capsuna

    - cel mai important simptom:iritatia cutanata. Acest ultim simptom apare initial

    aratand ca o arsura solara, cu mici denivelari si poate produce mancarime. Iritatia

    apare prima data pe fata si gat, de obicei lasand o zona neafectata in jurul gurii.

    Se raspandeste apoi pe piept si spate si in cele din urma pe restul corpului. In

    momentele de acutizare ascarlatinei, aceste zone rosii isi intensifica si mai

    tare culoarea, capatand un aspect albicios cand aceste momente trec

    Dupa 6 zile de la debutul bolii, iritatia incepe sa se ,,cojeasca, proces care poate

    dura pana la 10 zile.Febra este un alt simptom important inscarlatina, ea

    putand ajunge pana la 38.3 C, desi in unele cazuri boala poate sa apara fara

    febra. Amigdalele si partea posterioara a faringelui pot fi acoperite de un strat

    albicios sau pot aparea rosii, inflamate cu urme de puroi. O persoana infectata

    mai poate prezenta greata, varsaturi, frisoane si inapetenta (pierderea poftei de

    mancare).

    16.Interventiile asistentului medical in pleurezia purulenta.

    -Interventiile asistentului medical.

    -aspirarea secretiilor purulente-oxigenoterapie

    -administrarea medicamentelor

    -supravegherea functiilor vitale.

    17.problemelegravidei cu iminenta de avort.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    8/34

    -amxietate

    -sangerarii

    -crampe sau durerii abdominale , pelvine, sau la nivel lombar.

    -stari de lesin

    -trenspiratii profunde

    -tegumente umede si reci

    -greturii

    -voma

    -tahicardie

    18.interventiile AMG in afectiunile oculare.

    -Se educa pacientul /familia:

    -sa evite gratajul si atingerea zonei oculare infectate;

    -sa respecte regurile de igiena personala(corporala si vestimentara).

    -sa renunte la lentilele de contact in favoarea ochelarilor;

    -sa se spele pe maini inainte si dupa aplicarea unguientelor oculare;

    -sa renunte la fumat , care este un factor iritativ pentru ochii;

    -se evite contactul cu persoanele cu conjunctivita infectioasa , precum si

    expunerea la alergeni in caz de conjunctivita alergica.

    19. Problemele pacientei cu Blenoragie.

    -prurit

    -arsurii vulvovaginale

    -leucoree

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    9/34

    -anxietate

    -alterarea confortului fizic si psihic

    -alterarea stimei de sine.

    20.problemele paacientului.

    -durere violent

    -greata , varsaturi

    -febra

    -meteorism

    -anxietate.

    21.Manifestarii de dependent

    -frison

    - febra,

    - junghi toracic

    - tuse.

    -anxietate

    -alterarea confortului fizic

    22.a).prevenirea escarelor.

    - Asigurarea conditiilor de igiena si confort

    -patul si anexele sale,pregatirea patului

    - schimbarea lenjeriei de pat

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    10/34

    -toaleta bolnavului

    -captarea dejectiilor

    -dezbracarea si imbracarea pacientului

    - observarea pozitiei bolnavului in pat

    - schimbrile de poziie ale pacientului

    -mobilizarea si transportul bolnavului

    b).Problemele pacientului cu fractura de menisci.

    --durere

    -disconfort

    -diminuarea mobilitii fizice

    -deficit de autongrijire

    -potenial de accidentare

    -perturbarea imaginii de sine

    -perturbarea imagii corporale

    -potenial de complicaie- anxietate

    23.Conduita de urgent in raul asmatic.

    -crizele de astm pot fi tratate si in ambulator

    -bolnavul mentinut in pozitie sezand,sprijinit in pozitie comoda,va fi linistit ,sters

    de transpiratie

    Medicatia de urgenta prescrisa de medic:

    -antispastice:Papaverina,Lizadon

    -bronhodilatatoare:Miofilin,Eufilina

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    11/34

    -HHC 50-200 mg i.v

    -oxigenoterapie

    24.a)Problemele gravidei in travaliu.

    -anxietate

    -labilitate emotionala

    -durere

    -disconfort

    -contractii uterine dureroase

    b).Legarea, secionarea i pansarea cordonului ombilical - se face imediat dupncetarea pulsrilor cordonului. Aceasta se face ntre 2 pense hemostaticelocalizate la 1520 cm de abdomenul copilului, apoi se face secionarea ntreaceste pense.

    Legaturarea se face cu fir de in, cnep, mtase steril. Acesta se face circular la 2cm de peretele abdominal ncrucisndu-se de 2 ori apoi cu un foarfece curb steril

    se taie cordonul la 1 cm deasupra legturii.Se aplic o pictur de tinctur de iod pe bontul tiat, apoi capetele rmase libere

    se nnoad pe bont pentru siguran. Apoi se face pansamentul steril cu tifon njurul bontului i apoi aplicarea unei fei sterile peste abdomenul copilului.Pansamentul va fi strict supravegheat 24 de ore pentru a surprinde eventualele

    hemoragii.

    25. a)Identificarea problemelor pacientului.

    -agitatie

    -anxietate

    -paliditate

    -transpiratii reci

    b)ATITUDINEA TERAPEUTIC N URGEN

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    12/34

    Internarea pacientului n spital, n sceia/serviciul RL; Explicarea adecvat a bolii i gravitii acesteia pacientului i

    aparintorilor, pentru asigurarea cooperrii acestora i realizarea uneiatmosfere calme, care s permit acordarea unei asistene medicale

    eficiente i de calitate; Realizarea hemostazei, prin mijloace medicamentoase, intervenionale

    sau chirurgicale, locale i generale; Supravegherea pacientului, sesizarea la timp i tratarea adecvat a

    eventualului rsunet hemodinamic al epistazxisului.

    Hemostaza local:

    Plasarea pacientului n poziie eznd, cu flexia coloanei cervicale icapului;

    Examenul ORL local;

    Msurarea TA, pulsului; Evacuarea cheagurilor nazale prin suflarea nasului;

    Pulverizarea mucoasei nazale cu soluie de efedrin 2-3% sau pirivin1/1000 (scop vasoconstrictor i hemostatic local), ateptnd 5 minute;

    n cazul unui epistaxis anterior prin sngerare mic, difuz: hemostaz

    direct prin compresiune digital a aripii nasului pe sept, meninut 5-10 minute, cu sau fr interpunerea n narin unui material hemostaticresorbabil (Gelaspon, trombin);

    Dac manevra este ineficient se va proceda: cauterizarea petei vasculare hemoragice (chimic, prin

    fotocoagulare sau coagulare laser cu argon sau bioxid de

    carbon);

    realizarea instrumental a hemostazei, prin tamponamentanterior.

    Figura urmtoare ilustreaz schematic etapele pregtirii materialelornecesare cauterizrii chimice (cu acid boric sau nitrat de argint), metod aplicabiln cazul epistaxisului anterior difuz minor.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    13/34

    Nota bene: cauterizarea nu se va efectua niciodat pe ambele fee ale

    septului nazal n puncte simetrice, datorit riscului crescut de perforaie septal.

    Cauterizarea se realizeaz numai pe suprafee mici.

    26.Manifestari de dependent

    -durere

    -scaderea auzului

    -senzatie de ureche infundata

    -zgomot in urechie.

    27.Identificarea nevoilor alterate

    -nevoia de a avea o bunha postura

    -nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele curate

    -nevoia de a se imbraca si dezbraca.

    b)Prepararea unei fei ghipsate Material necesar:

    - fa (lung de 5 m, lat de 10 cm)

    - ghips ntr-un recipient (tvi renal)

    Tehnica preparrii cu ghips a feii simple

    Pe plan neted (scndur, mas) se desfoar faa pe o poriune de

    aproximativ 50 cm (cel care execut ghipsarea feii se aaz la unul dincapete sau lateral faa de planul neted).

    Pe poriunea de fa desfurat se presar cu mna un strat de ghips.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    14/34

    Persoana care execut manevra ntinde uniform stratul de ghips, cu

    marginea cubital a minii stngi, astfel nct grosimea stratului de ghips pe

    suprafaa feii s fie de 1-2 mm (s nu se vad faa).

    Cu mna dreapt se nfoar nu prea strns faa astfel ghipsat de lacaptul ei liber pn la poriunea de fa nc neghipsat.

    Se repet manevrele expuse i se continu pn ce faa ghipsat ajunge la

    un diametru de maximum 8-10 cm. Aceast dimensiune nu trebuie sa fie

    depit pentru c feile ghipsate mai groase nu mai pot fi nmuiate

    simultan i ctre miezul lor i ctre periferie, cnd sunt introduse n

    ap.Prin aceast manvr faa trece n toat lungimea ei pe sub mna

    stng.

    Confecionarea atelei ghipsate

    Atela ghipsat se poate confeciona att din fei ghipsate n prealabil

    conform tehnicii descrise anterior, ct i din metraj de tifon pregtit pe

    diferite dimensiuni.

    Confecionarea atelei ghipsate:

    Se apreciaz dimensiunea ei n lungime i lime, n funcie desegmentul pentru care urmeaz s fie folosit.

    Se desfoar faa pe lungimea necesar.

    Se presar stratul de ghips, care se ntinde uniform (vezi

    faa ghipsat) pe o grosime de 1-2 mm.

    Se aaz apoi a doua foaie de fa (desfurnd faa neghipsat)

    peste stratul de ghips.

    Se pune un alt strat de ghips, de aceeai grosime, peste care se

    desfoar iar faa negipsata.Manevra se repet n acelai mod,suprapunnd astfel 5-20 de straturi de fa.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    15/34

    Aceast atel se mpturete n dou, n lungime i apoi iar n dou,

    repetndu-se manevra pn cnd se obine un pachet ghipsat.

    28.Conduita de urgenta .

    Decontaminarea gastrointestinal. Lavajul gastric dup prima or de la ingestie s-a dovedit a fi ineficient, dar se pot practica clisme evacuatorii. Cel mai important

    rol l joac ns administrarea de crbune activ (crbune medicinal) care limiteazabsorbia majoritii toxinelor i se poate administra la toi pacienii cu intoxicaiecu ciuperci. Indiferent de timpul de la ingestie. Atunci cnd amatoxinele sunt

    suspectate, se administreaz doze repetate de crbune timp de 3-4 zile.Terapia specific se face n serviciul de urgen, respectiv seciile de terapieintensiv unde ajung aceti pacieni!

    29.Acordarea primului ajutor.

    -Primul lucru ce trebuie fcut este rcirea imediat a zonei arse, cu ap rece, timpde pnla o jumtate de or sau pn cnd, ndeprtnd apa de pe zona ars, durerile nuse mai simt. Prin

    rcirea locului, se previne i ptrunderea mai adnc a arsurii n Oesuturile pielii.mbrcmintea arsde pe piele nu trebuie ndeprtat dect n cazul n care ea arde nbuit.Faza urmtoare o constituie bandajarea suprafeOei arse. FolosiOi compresesterile,

    cearceafuri sau prosoape curate.

    Mai trebuie prevenit ntreruperea circulaOiei, care survine, de obicei, cndsuprafaOa pieliieste ars n proporOie mai mare de 20%. (Determinarea gradului de ntindere aunei arsuri se poate

    aprecia astfel: suprafaOa unei mini reprezint cca.1% din suprafaOa ntreguluicorp; un braO 9 %;un picior18 %; abdomenul i toracele 18 %, iar spatele tot cca. 18 %).De asemenea, trebuie supravegheat i respiraOia, cci accidentaOii ari potinhala aer foarte

    cald sau gaze otrvitoare.T ratamentul final pentru cei cu arsuri de gradul II i III ntrebuie fcut laspital. Deci, atenOie la transport!

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    16/34

    30.Problemele pacientei.

    - senzatie de oboseala;

    - stare de rau de la stomac;

    - febra;- lipsa poftei de mancare;

    - diaree;

    - urina de culoare galben-inchis;

    - fecale deschise la culoare;

    - sclerele ochilor si pielea de culoare galbena;

    - mancarimea pielii.

    31.Conduita de Urgenta in Stop Cardiorespirator.

    -Etapele ce trebuie parcurse:

    Ventilaia gur la gur este o cale eficient de a asigura ventilaia unui pacient

    care nu respir. Pentru efectuarea ventilaiei gur la gur parcurgei urmtoarele

    etape:

    -Deschidei cile aeriene prin manevra de hiperextensia capului, ridicarea

    brbieii curirea cavitii bucale

    - Cu una din mini plasat pe fruntea victimei, meninei aceast poziie de hiperextensie a capului

    - Cu degetul mare i cel arttor de la aceeai mn pensai narinele victimei

    - Deschidei gura victimei

    - Tragei aer adnc n piept, apoi aezai etangura peste gura victimei

    -Insuflai aerul n plmnii victimei, astfel ca insuflaia s dureze 2 secunde,

    pn observai distensia cutiei toracice

    -Dup fiecare insuflaie ridici gura de pe gura victimei, permind acestuia

    expirul pasiv

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    17/34

    -Repetai insuflaiile cu o frecven de 12-14 insuflaii/minut, cte o ventilaie la

    4-5 secunde la un pacient adult i aproximativ 20 de ventilaii la copii.

    ATENIE!

    Ventilaiie gur la gur pot fi efectuatei folosind o masc de ventilaie sau

    batista salvatorului. Folosirea acestor materiale previn contactul direct cu gura

    victimei. n lipsa acestor materiale trebuie s punei n balan efectul pozitiv al

    ventilaiilor comparativ cuansele sczute de a contacta o infecie n urma

    contactului direct cu gura victimei.

    32.Problemele pacientului

    -durere-disconfort fizic

    -anxietate

    -hematurie

    -alterarea functilor vitale

    33.Identificarea problemelor pacientului

    -stare generala alterata

    -varsaturi

    -melena-anxietate

    34.Manifestari de dependent

    -alterarea stari generale

    -alterarea nutritiei-scadere ponderala

    -durere

    -greturi

    -varsaturi

    -disconfort abdominal-balonare

    -anxietate

    35.Problemele pacientului cu entorsa

    -durere

    -disconfort

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    18/34

    -diminuarea mobilitii fizice

    -deficit de autongrijire

    -potenial de accidentare

    -perturbarea imaginii de sine

    -perturbarea imagii corporale

    -potenial de complicaie

    - anxietate

    b).Blocarea reaciilor vasomotorii - infiltraii anestezice locale (xilin 1%),crioterapie (pung cu ghea sau comprese reci), antiinflamatorii nesteroidiene(AINS), miorelaxante scheletice

    tratamentul leziunilor ligamentareortopedic, chirurgicalcombaterea amiotrofiei i osteoporozei fizioterapie.Infiltraiile locale:

    se pot face cu 5-10 ml de xilin 1% injectate periarticular i intraarticular.Actualmente aceast metod se folosete mai rar.. Crioterapie:

    folosit local, punga cu ghea sau compresele reci au eficien mare dac seaplic imediat dup traumatism. Ea acioneaz prin 2 mecanisme: - acioneaz mpotriva iritaiei locale i are efect anestezic;

    - efect vasoconstrictor local reducnd sngerarea din zonele lezate i sczndtumefacia i inflamaia n articulaia lezat;

    !Atent ie :mobilizarea n perioada acut de inflamaie i tumefacie doaragraveaz condiiile locale i ntrzie recuperarea.

    46.Problemele pacientului si manifestri de dependent

    Probleme- ameteala;

    - greata si varsaturi;

    - paloare si extenuare;- scaderea auzului, tiuituri in urechi si sensibilitate la zgomote prea puternice;

    - senzatia de plin in ureche, uneori incepand inaintea crizei de ameteala;

    - durere de cap.

    Manifestari de dependenta

    -alterarea monilitati

    -lipsa poftei de mancare

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    19/34

    -paliditate

    -oboseala

    -durere de cap

    37.Conduita de urgent in socul anafilactic de cauza medicamentoasa.- ntreruperea administrrii alergenului suspectat;ndeprtarea

    alergenului;

    - Meninerea libertii cilor aeriene superioare i oxigenoterapie

    (O2100%);

    - Linie venoas sigur;

    - Dac este nevoie IOT cu ventilaie asistat mecanic;

    -Administrarea de adrenalin (epinefrin) cu efect vasoconstrictori bronhodilatator. Adrenalin 0,05 0,1 mg i.v/ pe sonda de IOT., repetat

    la 1-5 min, pn la 1-2 mg n 60 min;

    - Umplere rapid a patului vascular (1000-2000 ml ser fiziologic,

    Ringer lactat coloizi 500 ml pentru expandare volemic);

    - Corticosteroizi parenteral: HHC 2000 mg i.v., Metilprednisolon

    1000 mg i.v.(corticoterapie cu efect antiinflamator), antihistaminic;

    - Lipsa redresrii TA impune administrarea catecolaminelor

    perfuzabil: isoprenalin/izoproterenol piv continu, cu debit de 0,5 1g/min.

    Msuri adiionale:

    - Antihistaminice;

    - Combaterea bronhospasmului: Miofilin 5-9 mg/kg n 30 min, apoi

    0,5 mg/kg/h;

    - Edemul laringian care mpiedec instituirea IOT impune

    traheostomia n urgen.

    38.Problemele pacientului

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    20/34

    - sete;

    - urinare frecventa;-gura uscata;-greturi;

    - varsaturi;-dispnee.

    39.Manifestari de dependent

    -alterarea temperaturi corpului- febr,- cefalee,

    - fotofobie,

    - vrsturi,- redoare de ceaf (sindrom de contractur),- modificri ale LCR.-alterarea stari generale

    40.Problemele pacientei

    -1. TA crescute insasi 2. bolii vasculare hipertensive

    3. bolii de fond (HTA sec)

    Cefaleea (z. occipitala) dimineata (la trezire) si dispare spontan dupa

    catava oreHTA severa

    Vertij Palpitatii

    Oboseala acc.

    Impotenta (la barbati)

    HTA sec: poliurie, polidipsie, slabiciune musc. sec hipokaliemiei (in

    hiperaldosteronism primar sau obezi), labilitate emotionala (in sindr.

    Cushing)

    41.interventiile AMG

    -asigura igiena tegumentelor si a mucoaselor

    -asigura igiena cavitati bucale dupa fiecare masa-adapteaza un regim alimentar dupa nevoile copilului.

    42.interventiile AMG

    -repaus la pat

    -oxigenoterapie

    -monitorizarea functiilor vitale

    http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/gura-uscata-sau-xerostomia_4734http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/gura-uscata-sau-xerostomia_4734http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/gura-uscata-sau-xerostomia_4734http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dispnee_3180http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dispnee_3180http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dispnee_3180http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/gura-uscata-sau-xerostomia_4734
  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    21/34

    -administrarea medicatiei recomandate de medic

    -satisfacerea nevoilor afectate.

    43.Treatamentul igeno-dietetic in hepatita virala A este:

    -Alimentatia trebuie sa fie adaptata la hipofermentatia gastrica, biliara sipancreatica caracteristica hepatitei virale acute tip A. Este nevoie de un mare

    aport de calorii, celuloza, glucide, vitamine, proteine, grasimi vegetale (in cantitati

    mici), lichide (ceai, compot, sucuri de fructe, lapte, iaurt etc), oua fierte moi sau

    ochiuri in apa, unt, carne slaba etc. Dupa perioada de convalescenta se poate

    adopta un regim alimentar complet dar raman excluse prajelile, conservele,

    muraturiel, carnea de porc sau oaie, mezelurile, sosurile, condimentele picante,

    produsele de cofetarie, alcoolul, cafeaua etc.

    44.Problemele pacientului sunt:

    -febra

    -edem

    -astenie

    -jena lombara

    -oligurir

    -ancietate

    -alterarea stari generale

    -alterarea eliminarilor.

    45.Problemele pacientului cu apendicita sunt:

    -amxietate

    -durere

    -alterarea stari generale

    -greata si varsatura

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    22/34

    46.Manifestari dedependenta:

    -alterarea stari generale datorita dureri

    -alterarea nevoi de a elimina datorita procesului infectios

    -alterarea alimentatiei.

    47.Interventiile sunt:

    -repaus la pat

    -monitorizarea pacientului

    -administrarea medicatiei

    -pregatirea pacientului pentru examene paraclinice

    -recoltarea produselor patologice

    48.Obestivele de ingrijire sunt:

    -diminuarea dureri

    -reducerea anxietati

    -evitarea complicatiilor-administrarea medicatiei

    49.Interventiile AMG:

    -sedarea durerii.

    -diminuarea febrei

    -recoltarea produselor pentru laborator

    -administrarea nedicatiei

    -pregatirea pacientului pentru examene clinice si paraclinice

    50.Problemele pacientului sunt:

    -tulburarii de vorbire,de mers, de gandire,tulburari de sensibilitate, vertij.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    23/34

    51.Avantajele alimentatiei natural sunt:

    -hranirea corespunzatoare a nn.

    -dobandirea anticorpilor

    - luarea in greutate datorita proprietatilor nutritive.

    b)Proba suptului presupune cantarirea bebelusului inainte si dupa alaptare,

    pentru a sti cu exactitate cat a luat in greutate la fiecare masa. Pediatrii

    recomanda in general proba suptului la fiecare masa timp de 2-3 zile.Proba

    suptului se face numai la recomandarea medicului si nu trebuie sa devina o

    practica obisnuita a mamei. Aceasta ajuta medicul sa afle daca cel mic primeste

    sau nu cantitatea necesara si suficienta de lapte, daca este nevoie de

    suplimentarea ori de reducerea ratiei de lapte.Cum se face?

    Proba suptului se face cu scopul de a monitoriza atent cantitatea de lapte ingerata

    de bebelus intr-o zi, timp de cateva zile.

    Proba suptului presupune cantarirea bebelusului in aceleasi haine, inclusiv

    scutece, inainte si dupa supt.

    Astfel se poate afla ce cantitate de lapte a inghitit de la san. Aceasta metoda nu se

    foloseste insa decat in cazul in care bebelusul este agitat fara motiv sau mamei i

    se pare ca exista probleme evidente inalaptare.

    Atunci candsugarul este hranit cu biberonul,acest lucru se poate monitoriza

    mai usor, deoarece mamica stie canitatea exacta pe care o pune in recipient. In

    cazul sanului, nu se poate cunoaste exact cantitatea de lapte pe care a consumat-

    o bebelusul, mai ales ca unii dintre ei sunt mai infometati.

    Importanta probei suptului in alaptare

    Proba suptului este importanta pentru a determina daca exista riscul ca bebelusul

    sa devina subponderal sau supraponderal. Totusi, pentru o proaspata si

    http://www.copilul.ro/pediatrie/alte-boli-de-copii/Alaptarea-a6229.htmlhttp://www.copilul.ro/pediatrie/alte-boli-de-copii/Alaptarea-a6229.htmlhttp://www.copilul.ro/sugar/alaptare/Pompa_de_san_si_mulsul_laptelui_matern-a6366.htmlhttp://www.copilul.ro/sugar/alaptare/Pompa_de_san_si_mulsul_laptelui_matern-a6366.htmlhttp://www.copilul.ro/sugar/alaptare/Pompa_de_san_si_mulsul_laptelui_matern-a6366.htmlhttp://www.copilul.ro/sugar/alaptare/Pompa_de_san_si_mulsul_laptelui_matern-a6366.htmlhttp://www.copilul.ro/pediatrie/alte-boli-de-copii/Alaptarea-a6229.html
  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    24/34

    ingrijorata mamica, aceasta metoda poate fi un mod de a ajunge in pragul

    disperarii.

    De retinut ca un bebelus poate manca la o masa 120 ml lapte, la a doua 20 ml

    lapte, la a treia 80 ml lapte, deci cantarirea doar inainte si dupa o singura masa

    este eronata si induce mamicile in eroare. Astfel, daca valoarea este una mica,

    mama va crede in mod gresit ca bebelusul are nevoie de suplimentare.

    In general, este important ca punerea bebelusului pe cantar sa se faca

    saptamanal, pentru a vedea cat ia in greutate in total.

    O alaptare corecta presupune printre altele si golirea sanului, fapt care prezinta

    avantaje din doua perspective: sanii mamei vor fi mai sanatosi si vor produce

    exact cantitatea suficienta de lapte pentru bebelus, iar sugarul va ajunge si la acel

    lapte mai grassi mai hranitor, de la finalul alaptarii.

    52.Obectivele de ingrijire sunt:

    -monitorizarea pacientului

    -observarea faciesului

    -observarea aspectului pansamentului

    -evitarea complicatiilor

    53.Manifestarile sunt:

    -anxietate

    -alterarea stari generale

    -alterarea stimei de sine

    -risc de complicatii

    54.Manifestariile sunt:

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    25/34

    -alterarea stari generale datorita traumatismului

    -anxietate

    -durere

    -risc de complicatii

    b)-repaus la pat, linistirea pacientului

    -evaluarea starii pacientului

    -pregatirea pacientului pentru examen tomograf

    -administrarea medicatiei

    -ingrijirea plagi

    55.conduita de urgent este:

    -Transportul si spitalizarea bolnavilor cu stari febrile grave sunt necesare in cacul

    in care diagnosticul nu poate fi stabilit clinic, in acelea cu complicatii si in situatiile

    in care sunt necesare administrari de antibiotice in doze mari si in asociatii sau

    interventii chirurgicale asupra focarelor septice sau alte masuri terapeutice

    neaplicabile in conditii ambulatorii.>> In hiperpirexiile aparent izolate, de origine neprecizata,fara indicii de

    gravitate (subiecti fara tare organice, lipsa complicatiilor), se va face tratament

    antipiretic pentru scaderea progresiva si moderata a febrei (sol. De piramidon 5%

    1-2 lingurite la o ora interval, impachetari reci), paralel cu efectuarea unor

    examinari minime orientative pentru diagnosticul etiopatogenetic.

    In formele grave (copii sub un an, varstnici, bolnavi diabetici, renali, cardiaci sau

    hepatici) si in caz de asociere sau iminenta a unor complicatii , tratamentul

    antipiretic se completeaza cu cel simptomatic-functional.

    Ori de cate ori exista indicii de infectie generala se fac asociatii de antibiotice in

    doze mari, preferabil pe cale parenterala.

    Se face profilaxia si tratamentul corespunzator al complicatiilor existente sau

    probabile:

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    26/34

    =socul;

    = insuficienta respiratorie, renala, cardiaca, hepatica sau suprarenala acuta;

    =hemoliza acuta;

    =deshidratari, tulburari electrolitice si acidobazice;

    =edem cerebral;

    =stari convulsive etc.

    56.Interventiile AMG:

    -repaus fizic

    -monitorizarea pacientului

    -recoltarea produselor pentru laborator

    -pregatirea pacientului pentru examene clinice si paraclinice

    57.Problemele pacientului sunt:

    -stare generala alterata

    -anxietate crescuta

    -tegumente alterate

    -scaderea stimei de sine.

    58.Obiectivele de ingrijire:

    -linistirea pacientului

    -diminuarea simptomatologiei

    -evitare acomplicatileo

    -ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor.

    58.Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor boli sau

    factori ce contribuie la aparitia acesteia. Din moment ce boala renala cronica este

    cel mai frecvent data dehipertensiunea arterialasau dediabet zaharat,

    mentinerea in limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne aparitia

    http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148
  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    27/34

    bolii.

    Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la deteriorarea renala cu

    atat mai bine. Controlarea acestor factori duce la intarzierea progresiei bolii la cei

    cu afectiuni renale cronice.

    Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta renala, trebuie sa-si focalizeze atentia

    pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a preveni aparitia complicatiilor:

    - mentinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacientii trebuie sa

    invete sa-si masoare singuri tensiunea arteriala

    - bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si mentina nivelurile glicemiei la o

    valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va indica masurarea glicemiei de

    citeva ori pe zi

    - mentinerea unei greutati corporale in limite normale. Aceasta ajuta la

    prevenirea aparitiei altor boli ca hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat sau

    boli cardiace

    - mentinerea nivelurilor normale de grasimi (lipide) in sange,

    precumcolesterolulsautrigliceridele

    -evitarea fumatuluisi a consumului de produse tabagice. Fumatul creste riscul

    aparitieiaterosclerozei,ce poate duce la aparitia hipertensiunii arteriale si a

    scaderii fluxului sanguin la nivel renal.Bolnavii care au deja o suferinta renala cronica trebuie sa tina cont de

    urmatoarele:

    - evitareadeshidratariiprin tratarea imediata a oricarei afectiuni ce duce la

    pierderi lichidiene precumdiareea,varsaturilesau febra. De asemenea, trebuie

    tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele

    caniculare

    - reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare. Schimbari ale modului de

    viata, precum un regim alimentar sarac in grasimi, renuntarea la fumat si exercitiifizice regulate, reduc riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare si aaccidentelor

    vasculare

    - tratarea altor afectiuni, calitiaza renala,hipertrofia benigna de prostatasau

    alte probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul urinar normal

    - evitarea medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului. Medicul

    http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/o-problema-mai-veche-colesterolul_938http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/o-problema-mai-veche-colesterolul_938http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/o-problema-mai-veche-colesterolul_938http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/renuntarea-la-fumat-8211-cum-se-poate-renunta-la-fumati_1219http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/renuntarea-la-fumat-8211-cum-se-poate-renunta-la-fumati_1219http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/renuntarea-la-fumat-8211-cum-se-poate-renunta-la-fumati_1219http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/litiaza-renala_604http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/litiaza-renala_604http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/litiaza-renala_604http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-prostatei/adenomul-de-prostata_609http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-prostatei/adenomul-de-prostata_609http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-prostatei/adenomul-de-prostata_609http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-prostatei/adenomul-de-prostata_609http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/litiaza-renala_604http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/renuntarea-la-fumat-8211-cum-se-poate-renunta-la-fumati_1219http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/o-problema-mai-veche-colesterolul_938
  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    28/34

    curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care

    pacientul doreste sa si le adminitreze

    - evitarea unor investigatii, ce necesita administrarea unei substante de contrast

    intravenos, precumurografia intravenoasa,angiogramasaucomputer

    tomograf-ul. Substanta de contrast poate deteriora functia renala

    - evitarea oricaror situatii care implica pierderea unor cantitati importante de

    sange, precum interventiile chirurgicale.

    59.Semnele sunt:

    -agitatie

    -anxietate

    -sete

    -paloare

    -tahicardie

    -scaderea TA

    b)Evaluarea functiilor vitale:

    respiratiepuls, tensiune arterial^ Evaluarea nivelului constienteiScorul GLASGOW^ Anamneza, in cazul pacientilor constienti, ne poate conferi date despreaccident si mecanismul traumatismului, poate fi utila in presupunerea unor

    leziuni, si coroborata cu examenul clinic, poate sa conduca chiar la diagnosticulleziunii.Astfel, se va intreba: timpul scurs de la accident natura si particularitatile

    fizice ale agentului traumatic siconditiile in care a actionatdaca traumatizatul aprezentat hematemeza si/sau melenasemn de leziune sigura a tubului digestivdaca

    a prezentat rectoragie, semn de leziune colorectala, daca pacientul a mancat de

    curand,daca isi aminteste cum a fost surprins peretele abdominalin momentulimpactului, contractat sau relaxat,pozitia corpului in momentul impactului, dacaexista afectiuni abdominale preexistente impactului,daca pacientul se afla intr-o

    stare fiziologica particulara-sarcina. Evaluarea tuturor segmentelor corpului, pentru un prim bilant al leziunilorExaminarea clin ica a pacientului. Trebuie sa fie completa, rapida, si sa releve:1. Prezenta / absenta socului

    http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urografie-intravenoasa_5316http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urografie-intravenoasa_5316http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urografie-intravenoasa_5316http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urografie-intravenoasa_5316
  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    29/34

    2. Caracterul leziunilor (parietale, viscerale, daca e posibil si tipul viscerelor,

    parenchimatoase sau cavitare)3. Existenta leziunilor asociate.El emente de prim aju tor:1. Linie venoasa pentru 1 -2 vene.2. Oxigenoterapie.

    3. Hemostaza si compensarea socului hemodinamic situlburarilor hidroelectrolitice.4. Cateter urinar.Evaluarea la spital a pacientului> AnamnezaCircumstantele accidentului si modul de actiune aagentului traumatic.Nivelul starii de constienta - daca au existat pierderi decunostinta.Daca pacientul a vomitat.

    Daca pacientul a urinat sau nu.Timpul scurs de la momentul accidentului pana cand a fost acordat primul ajutor.

    Daca exista durere sau nu, si in caz afirmativ caracterele acesteia: localizare -

    intensitate - caracter (acuta, difuza) - iradiere - durata - continua sau

    intermitenta. Stari patologice preexistente traumei, cu semnificatie in acest caz.> Examenul clinic generalSe face cu pacientul dezbracat complect, in pozitiedecubit dorsal.Se observa daca exista pozitie antalgica.Se observa daca exista deformari asociate ale membrelor,coloanei vertebrale,

    toracelui, pelvisului.Se cauta prezenta durerii la nivelul crestelor iliace.Se cauta prezenta crepitatiilor osoase sau a miscariloranormale la nivelul oaselor.> Examenul local

    I nspectiaPrezenta plagilor penetrante sau nepenetranteLocalizarea plagilor, in concordanta cu cele 9 regiuni aleabdomenuluiExistenta orificiilor de intrare si iesire pentru plagiletransfixianteSe noteaza ce se exteriorizeaza prin orificiul plagii:epiploon, sange, anse

    intestinale, bila, urina.Prezenta leziunilor peretelui abdominal: escoriatii,echimoze, hematoame,plagi taiate sau anfractuoase si sestabilesc si dimensiunile acestora.Miscarile abdomenului cu respiratia:prezenta siamplitudinea acestora.PalpareaSe controleaza existenta colectiei Morrel - Lavalee.Se controleaza existenta unui glob vezical.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    30/34

    Se controleaza prezenta unei hernii sau eventratiiposttraumatice.Se controleaza prezenta apararii musculare la palpare saua contractorii muscularepreexistente la palpare.Se controleaza existenta distensiei abdominale.Percutia

    Se verifica cresterea durerii la percutie repetata - semnulMendel - semn de iritatie

    peritoneala. Se verifica existenta clapotajului la percutia repetata a abdomenuluicu urechea langa peretele abdominal.

    Sindromul de hemoragie internaDebutul1. rapid, brusc - ruptura:splineificatului

    rinichiuluivaselor mezenterice mari,2. progresiv:contuzia splinei- smulgerea unor vase mezenterice mai micifractura de pelvis.Semne generale caracteristice:cresterea pulsului, intr-o prima etapa, apoiscaderea lui,dupa un interval de timp, cand acest mecanism decompensare

    este depasitscaderea tensiunii arterialepolipneepaloarea tegumentelor si mucoaselortranspiratii recisincopa ortostatica

    senzatie de sete

    Semnele locale, abdominale, au valoare adjuvanta:meteorism abdominalsensibilitate locala a abdomenului

    matitate locala

    Sindromul de iritatie peritonealaDebutul1. brusc:Perforatie de organ cavitar (stomac, intestine) sauparenchimatos (pancreas,

    rinichi) Hemoragie retroperitoneala Plagi penetrante2. progresiv:

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    31/34

    Contuzii duodenale, pancreaticeContuzie + hematom al intestinului subtireSmulgeri de mezenter, urmate de necroza si perforareaunor anse intestinaleDiagnosticul se bazeaza pe:Durere abdominalaAparare sau contractura musculara abdominalaAnamnezaPlagi abdominalePolipneeExamenul clinic:1. Inspectie:Semne traumatice abdominale sau toraco-

    abdominaleDiminuarea sau abolirea miscarilor abdominale cu respiratia

    2. Palpare:Aparare sau contractura musculara abdominalaAbolirea reflexelor cutanate3. Percutie:Pneumoperitoneu Exacerbarea durerii la percutie4. Auscultatie:"Silentio abdominal'- abolire a zgomotelor intestinale, semn de ocluzie paralitica

    asociata.Important! in patologia traumatica abdominala, nu toti pacientii la care existarupturi traumatice de viscere cavitare pot dezvolta un sindrom clasic de iritatie

    peritoneala, din primele ore de la actiunea traumei. Exista stiuatii in care epiplonul

    poate "acoperi' perforatia viscerului, si in consecinta, fenomenele de iritatieperitoneala apar tardiv, urmate de o deteriorare rapida a starii generale, cu

    fenomene de soc septic si exitus. Toti pacientii cu trauma abdominalatrebuie considerati posibili cu complicatii hemoragice si/sau rupturi viscerale, pana

    la infirmarea categorica a acestora.

    Pacientii cu politrauma severa1. Compensarea stopului cardio-respir ator:Curatirea cailor respiratorii

    Ventilatie pe masca sau intubatieDrenaj toracic al oricarei colectii lichidiene pleuraleMasaj cardiac extern daca e necesarAbord venos pentru 1 -2 venePerfuzarea cu solutii macromoleculare, plasma, ionice2. Cateterizarea vezici i ur inaremonitorizarea diurezei in scopul stabilirii echilibrului lichidian al pacientului

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    32/34

    3. Montarea unei sonde nazo-gastr icepentru golirea stomaculuipentru evitarea aspiratiei in caile respiratorii acontinutului gastricin caz de ocluzie paralitica intestinala, pentru adecomprima stomacul4. Calmarea dureriise administreaza produse nonopiacee, administrarea opiaceelor va modifica

    sau masca tabloul clinic.

    60.Hemostaza provizorie.Este necesar s se creeze condiii pentru poziia ridicat

    a regiunii sngernde.n poziie culcat regiunea care sngereaz (de obicei

    membrul) se ridic. hemoragie nu prea mare, mai ales una capilar, se poate

    opri astfel spontan.

    Hemostaza Compresiunea vasului sangvin.n hemoragiile venoase i capilare de

    obicei aste suficient se se aplice un pansamet compresiv, pentru ca hemoragia s

    se opreasc. n hemoragiile arteriale se recurge la compresiunea vasului pe

    traect(la distan) cu unul sau dou degete, une ori cu pumnul:a) compresiunea

    arterei subclaviei se face prin apsarea esuturilor situate posteror fa de

    clavicul n treimea intern;

    b)ONDUITA DE URGENTA

    -internare de urgenta;

    -*pana ajunge la spital- repaus la pat

    -evitarea efortului fizic

    -colectarea sg eliminat

    -igiena orala a pacientului

    -prevenirea socului hemoragic

    -*in spital- monitorizarea f vitale

    - recoltarea de sg (pt azotemie)

    - recoltarea de materii fecale

    - pungi cu gheata in regiunea epigastrica

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    33/34

    - administrarea medic prescrise (hemostatice, sol macromoleculare: SF,

    calmante, sedative)

    - aspiratie gastrica pt evacuarea sg

    - alimentatia se suprima per oral, bolnavul putand primi doar lichide f

    reci/bucatele de gheata;

    - in f de evolutie, a ll-a zi de la hematemeza sunt permise 12-14 mese compuse

    din 150-200 ml lapte si regim hidro-zaharat;

    - din a 3-a zi regimul se imbunatateste: supe mucilaginoase, gris cu lapte,

    piureuri de legume, budinci, creme, oua moi, carne slaba;

    - cand hemoragia este prin ruperea varicelor esofagiene - se introduce in esofag

    pt 24- 36 ore sonde speciale cu balonas esofagian compresiv sau se recurge la scleroza vaselor

    esofagiene (cauterizare);- se recom evacuarea sg din intestin daca este posibil prin clisme - apoi cu

    spalaturi intestinale;

    - in gastritele hemoragice se administreaza pansament gastric amestecat cu

    trombina uscata sterila;

    - daca hemoragia nu cedeaza - se intervine chirurgical in f de gravitate.

  • 8/12/2019 Rezolvare Teste Practica

    34/34