Subiectul 1 – Ex clinic nou-nascut

- o examinare clinică scurtă va fi făcută în sala de naştere, pentru a exclude anomaliile congenitale, injuriile la naştere sau detresa cardiorespiratorie iar o examinare mai completă va fi efectuată în primele 24 ore de la naştere (în tot acest timp nou născutul este protejat termic)- examenul obiectiv se efectuează sistematic pt a nu omite nimic, orice anomalie sau îngrijirea primară a n-n se noteaza - secvenţialitatea în cadrul examenului clinic al nou-născutului :

1.sistem respirator2.sistem cardiovascular3.abdomen4.cap, gât, cavitatea bucală, ochi5.perineu (membre, articulaţii, coloana vertebrală)6.examen neurologic

- postura:- n-n la termen are postura simetrică, capul rotit lateral, extremităţi flectate, policele acoperit de degete - asimetrică: prin fractură de claviculă sau humerus, injuria plexului brahial - n-n din prezentaţie pelviană are postura de “broască” sau cu membrele şi genunchii pe lângă trunchi- lungimea şi greutatea sunt variabile- tegumentele - se examinează la lumina naturală: distribuţia părului; lanugo; turgor, coloraţia

- modificări de coloraţie:- icter - fiziolgic cu debut în ziua a doua, cu maxim la 1 săptămână şi dispariţie

la 2 săptămâni de viaţă- coloraţia meconială - impregnare tegumentară, a unghiilor, bontului

ombilical - posibil datorită hipoxiei in utero- descuamaţie - semn de postmaturitate- vernix - la nou –născutul la termen se găseste la pliuri şi la nivelul organelor genitale

externe- unghiile - bine dezvoltate la nou - născutul la termen- edeme - pot apare la nivel decliv, spate, occiput datorită supinaţiei sau în condiţii

patologice- echimoze - la nivelul prezentaţiei; pot indica infecţie sau probleme de coagulare- peteşii - cauzate de presiune intravasculară crescută, infecţie sau trombocitopenie;

regresează în 48 de ore- eritem toxic - rash alb, galben sau roz-roşu ce apare pe trunchi, faţă, extremităţi;

regresează în 48 de ore- hemangioame - leziuni vasculare prezente la naştere; unele pot să dispară, altele

pot persista- milium - glande sebacee lărgite aflate pe nas, bărbie, mandibulă şi frunte

regresează în câteva zile sau săptămâni-pete mongoloide - pete gri localizate sacrat sau dorsal inferior; regresează la 4 ani- pete café au lait - dacă sunt sub 3 cm lungime şi sunt sub 6 ca număr nu au

semnificaţie patologică; în caz contrar semnifică neurofibromatoză cutanată

- coloraţia arlechin – cauzată de gravitaţie şi instabilitatea vasomotorie- abraziuni sau dilacerări – datorită monitorizării interne sau utilizării instrumentelor

la naştere- cutis marmorata - ca răspuns la frig sau suprastimulare.

- capul: se examinează capul şi faţa pentru simetrie, paralizie, formă, edeme, motilitate- caput succedaneum – este un edem difuz al scalpului nou-născutului, produs de presiunea

exercitată de uter sau de către pereţii vaginali în timpul travaliului- cefalhematom- deformări plastice - amprenta de forceps- măsurarea perimetrului cranian - peste sprâncene şi peste occiput- fontanela – bombată (hipertensiune intracraniană HIC); deprimată (deshidratare);

dimensiune; - fontanela posterioară se închide la 2-3 luni - fontanela anterioară se închide la 12-18 luni

- suturi - încălecate sau dehiscente (la n-n malnutriţi sau cu presiune intracraniană crescută)-ochii- se examinează următoarele aspecte:

-coloraţia: - sclere albastre în osteogeneza imperfectă; - culoarea definitivă apare la 6-12 luni;- arii de hemoragii subconjunctivale, regresează în 2 săptămâni;

- edeme palpebrale - datorită presiunii asupra capului în travaliu- conjunctivita - datorită instilaţiilor de nitrat de argint sau infecţii (stafilococ

sau gonococ); lacrimile se formează la 2-3 luni- icter – prezenţa sa în prima zi de viaţă are semnificaţie patologică.-pupilele sunt simetrice şi prezintă mioză la lumină;-n-n pot vedea forme şi modele; coordonarea oculomotorie este limitată, iar acomodarea la distanţe diferite nu este posibilă- pete Brushfield - arii albe sau galbene la nivelul irisului pot indica trisomie

21 sau o variantă normală- amplasarea anormală a ochilor sau fanta palpebrală îngustă semnifică

anomalie cromozomială- strabism - frecvent;- nistagmusul este de asemenea frecvent şi dispare la 4 luni.

- nasul – se examinează următoarele: -permeabilitate - bătăi ale aripioarelor nazale - forma şi amplasare pe linia mediană - prezenţa secreţiilor - septul să fie pe linia mediană - piramida nazală turtită – în sindrom Down - strănutul periodic este frecvent

- urechile – se evaluează: - forma - poziţia faţă de ochi (helixul să fie pe linia ochilor)- cartilajul şi reculul acestuia

- auzul (canalele auditive pot fi congestionate o zi sau două după naştere, apoi n-n aude bine)

- prezenţa de pediculi preauriculari- gura - se examinează: - forma si dimensiunea (microstomie în trisomie 21 şi 18; gura de

peşte, cu colţurile gurii în jos, în sindromul alcoolismului fetal)

- palatul – integritatea sa- dimensiunea limbii : macro - sau microglosie- dinţi predeciduali (vor fi extraşi dacă interferă cu alimentaţia)- perle Epstein (pe palatal dur)- fren lingual scurt (nu necesită tratament)- infecţii candidozice, uneori prezente chiar în prima zi, prin infecţie

materno – fetală; se tratează cu nistatin- gâtul - se examinează următoarele: - mobilitatea - mişcările gâtului, noduli limfatici;

-torticolis - de obicei printr-un hematom la nivelul muşchiului sternocleidomastoidian;

- pliu cutanat excesiv poate fi asociat cu anomalii congenitale (ex: trisomia 21)- rigiditate şi hiperextensie - prin traumă sau infecţie

- claviculele – integritatea osoasă – fracturi de clavicule în naşteri distocice- mase tumorale, de exemplu higroma chistică (lateral sau deasupra claviculei)

- toracele: - circumferinţa şi simetria - cu aproximativ 2 cm mai mic decât perimetrul cranian - glandele mamare:

a.tumefacţie - poate apare la 3 zile, datorită hormonilor materni (estrogeni), nu necesită tratament; regresează in 2 săptămâni

b.mamelonul şi areolele - mai puţin formate şi pronunţate la n-n prematur- sistemul respirator: - frecvenţa respiratorie - 40-60/minut;

- ritm - respiraţiile sunt cu mişcări simetrice şi preponderent abdominale -respiraţia periodică - pauze de 5-15 s -semne respiratorii anormale - murmur vezicular prezent – ralurile mari pot fi auzite uneori imediat după

naştere; - geamăt în detresa respiratorie;

- sistemul cardio-vascular: -frecvenţa cardiacă - 110-160/minut - zgomotele cardiace şi sufluri - puls -se examinează la arterele brahială, femurală, radială şi pedioasă - cianoza – coloraţia tegumentelor şi a mucoaselor determinată de

scăderea saturaţiei de oxigen a sângelui arterial- tensiunea arterială

- abdomenul: - forma - cilindrică, se mişcă sincron cu respiraţia - distensia - poate fi determinată de obstrucţia intestinală, organomegalie, infecţie - palparea – mase tumorale, dehiscenţa drepţilor este frecventă

- auscultaţia – în cele 4 cadrane, de obicei zgomotele intestinale apar la o oră după naştere

- cordonul ombilical: - artera unică - se asociază cu anomalii renale - semne de infecţie locală

- impregnaţie meconială (asociată cu postmaturitate sau suferinţă intrauterină)

- hernia ombilicală - defect de perete abdominalse mumifică şi se detaşează după 10-14 zile

- organele genitale externe: - criza genitală vulvară – secreţie vaginală, nu necesită tratament - hidrocelul congenital – regresează în aprox. 1 lună - se verifică deschiderea uretrală centrală;

- spatele: - se examinează: - coloana vertebrală (sinusuri dermale, spina bifida) - zona anală, sfincterul anal, fisuri

- sistemul musculo-scheletal: -fracturi, paralizii, poziţii anormale - degetele supranumerare, fuzionate,etc - şold instabil – examen clinic special după ziua a treia de viaţă, prin

manevrele Ortolani şi Barlow efectuate de către specialist - pliurile gluteale asimetrice indică şold instabil - picior strâmb

- sistemul nervos central: - mecanismele neurologice sunt imature anatomic şi fiziologic, rezultă mişcări necoordonate, temperatură labilă, control redus asupra musculaturii- se examinează tonusul, controlul capului, reflexele;-la n-n există două tipuri de reflexe: protectoare (clipit, strănut, tuse) şi primitive (supt, Moro, tonusul gâtului, apucare), care dispar în câteva luni

- starea de conştienţă:a.liniştit, somn adânc – fără mişcări spontane, ochii închişi, respiraţii regulate;b.somn activ - ochii închişi, mişcări rapide ale ochilor, răspunde la stimuli;c.trezire uşoară - ochii deschişi sau închişi, pleoape grele, flutter palpebral, nivel

variabil de activitate;d.treaz - ochii deschişi, focalizare spre sursa de stimulare, activitate motorie uşoară;e.alert - ochii deschişi, atent, activ;f.plâns

Subiectul 2 – Măsurile de prevenire a hipotermiei la naștere

(pentru n-n, temperatura normală a corpului este 36.6 – 37.2 0C)(dg de hipotermie se pune prin măsurarea temp axilare sau cutanate printr-un senzor cutanat)

n-n la termen şi sănătos :- plasarea nn sub o sursă de căldură radiantă- ştergerea tegumentelor nn imediat după naştere şi aruncarea scutecului ud- căciuliţă pe cap-contact piele la piele cu mama, nn acoperit cu scutec- scutec pe cântar- transfer rapid în incubator al n-n instabil sau bolnav - mâini calde la examinare- stetoscop preîncălzit- evitarea curenţilor de aer

- baia după stabilizarea temp. corporale- temp în încăpere: 25 – 280C (aceeaşi şi în sala de naştere)- ajustarea aerului condiţionat

n-n instabil sau bolnav :- mediu termic neutru în incubator-oxigen umidificat şi încălzit- amânarea băii- ştergerea teg. dacă se suspectează o infecţie materno-fetală

Subiectul 3 - Cei 10 pași pentru o alimentație naturală de succes

1. Să aibă o strategie scrisă privind alimentaţia naturală care să fie comunicată de rutina personalului medical de îngrijire2. Să formeze întreg personalului medical pentru dobândirea capacităţilor necesare implementării acestei politici3. Să informeze toate femeile gravide despre beneficiile alaptatului şi conduita privind alimentaţia naturală4. Să ajute mamele să înceapă alăptatul în prima jumătate de oră după naştere5. Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină secreţia lactată chiar şi atunci când sunt separate de copii lor6. Să nu ofere copiilor nou-născuţi alimente sau băuturi, altele decât laptele matern, decât în cazurile cu indicaţie medicală7. Să practice „rooming in-ul”, adică să permită mamelor şi copiilor lor să rămână împreună 24 h/zi8. Să încurajeze alăptatul la cererea copilului9. Să nu folosească suzete la copii nou-născuţi alimentaţi natural10. Să sprijine crearea grupurilor de susţinere a alimentaţiei naturale şi să orienteze mamele câtre aceasta, la externarea din spital sau clinică

Subiectul 4 – Alimentația nou-născutului prematur

- scopul nutriţiei la prematuri este atingerea ratei de creştere din viaţa intrauterină- prematurii au nevoi nutriţionale mai mari pt că:

- au patologie asociată care creşte necesarul de nutrienţi – hipoxie, hipotensiune, acidoză, infecţii, intervenţii chirurgicale- imaturitate fiziologică a tractului gastro-intestinal – motilitate gastrointestinală diminuată,

activitate enzimatică redusă- alimentaţia enterală a n-n prematur:

- VG > 34 de săptămâni: sân sau biberon /seringă- VG < 34 de săptămâni: - gavaj discontinuu pe sondă orogastrică/nazogastrică , la 2-3

ore, se începe cu 10-20 ml/kgc/zi- gavaj continuu cu ritm de 0,5 -1 ml/oră, se începe cu 10-20

ml/kgc/zi

alimentaţie n-n prematur – NPT (nutriţie parenterală totală)- asigurarea aportului de macronutrienţi:carbohidraţi - glucoză, proteine –soluţii aminoacizi, lipide- asigurarea aportului de micronutrienţi: vitamine hidro- şi liposolibile, macrominerale (Ca,P,Mg), electroliţi (Na, K, Cl), metale (Cu, Zn, Cr etc)- glucide: 60-65%- proteine: 10-15%- lipide: 30-35%

alimentaţie n-n prematur – NPP (nutriţie parenterală parţială)- suport nutriţional intravenos;- suport nutriţional entral – alimentaţia enterală minimă;- nutriţia enterală precoce s-a dovedit a fi benefică pt. maturarea tractului intestinal la nn prematuri şi la nn bolnavi- alternative alimentaţie n-n prematur:

laptele matern – ideal- fortifianţi pt LM (adaos de proteine, calciu, fosfor, sodiu, cupru, zinc) pt prematurii cu G < 1500 g şi

VG < 34 de săptămâni, de la 2-4 săptămâni de viaţă laptele matern se poate stoca:

- la 400C la frigider – 24 de ore- la – 200C la congelator – 3-6 luni- la temperatura camerei – 6-8 ore

formule pt prematuri- monitorizarea toleranţei digestive:

- distensia abdominală, anse intestinale vizibile, discoloraţie abdominală- instabilitate respiratorie- instabilitate cardiocirculatorie- hipo- sau hiperglicemie- scaune sangvinolente- vărsături bilioase sau hematinice- reziduu gastric bilios sau hematinic- reziduu gastric cu conţinut alimentar dar în cant. mare, peste 50% din raţia administrată

Nn prematur

NPT = nutriţieparenterală

totală

NPP= nutriţie parenterală

parţială

Suport nutriţional

enteral

Nutriţie enterală

Gavaj Sân/biberonSuport

nutriţionalintravenos

Suport nutriţional intravenos

- monitorizarea ratei creşterii n-n prematur:- G cu 10-15g/kg/zi- PC cu 0,75cm/săptămână- T cu 0,75-1cm/săptămână

Subiectul 5 – Reanimarea neonatală

- asfixia perinatală = o injurie asupra fătului sau nou născutului prin scăderea furnizării de O 2 şi acumularea de CO2 , în jurul momentului naşterii => hipoxemie, creşterea acidului lactic cu acidoză metabolică- fiziopatologia asfixierii perinatale: - centralizarea circulaţiei – dirijarea sângelui spre creier, inimă şi

suprarenale - diminuarea fluxului sanguin (hipoperfuzie) la nivel renal,

intestinal, hepatic, tegumentar, muscular- asfixia perinatală: -BCF: tahicardie→bradicardie

- mişcările fetale: crescute→scăzute - LA: meconial

- efectele asfixiei perinatale: -SNC: EHI, hemoragie cerebrală-pulmonare: SDR, MAS, hemoragie-cardiovasculare: IC, şoc-renale: IRA-gastro-intestinale: EUN, ulcer gastric de stress-metabolice: hipoglicemie, hipoCa-efecte cord – pulmon: -detresă respiratorie

- hipoTA - bradicardie - şoc - IC - HTPP

- reanimarea neonatală – echipament necesar: -masă de resuscitare-scutece calde-căciuliţă-sonde de aspiraţie (5,6,8 sau 10 Fr)-oxigen-stetoscop-balon de ventilaţie/Neopuff-măşti faciale de diferite dimensiuni pt nnt şi nnp-laringoscop cu lamă dreaptă 0 sau 1-sonde de intubaţie (2,5; 3,0; 3,5; 4,0;)-mandren-leucoplast-adrenalină-ser fiziologic-glucoză 10%-CVO, trusă de cateterizare

-catetere ombilicale-seringi, ace-pansamente sterile-mănuşi sterile

- echilibrarea iniţială – 30 sec: a.poziţionare: decubit lateral sau dorsal, cu gâtul în poziţie neutrăb.dezobstrucţia căilor resp.: cu presiune de 100 mmHgstimularea tactilă: masarea musculaturii paravertebrale, bobârnace la

niv.tălpilorALGORITM AL REANIMĂRII NEONATALE:

TONUS BUNPLÂNGEROZAT

TERMEN

ŞTERGERE, CĂLDURĂ, DCRSEVALUARE RESP., FC, COLORAŢIE

RESPIRAŢIE NEADECVATĂ: GASPING/APNEEFC < 100

VPP la 40-60/min 30 sSau până la FC > 100 şi resp. normale

VPP + MCE / IOT

FC < 60/MINUT

ADRENALINĂ 1/10000 IV

FC < 60/MINUT

- ventilaţie cu presiune pozitivă: - apnee sau gasp- frecvenţa cardiacă sub 100 bătăi/minut (chiar în

prezenţa respiraţiei spontane)- cianoză persistentă la FiO2 100% în flux liber

- masajul cardiac: - comprimarea cordului între stern şi coloana vertebrală - degetele rămân continuu pe regiunea unde se efectuează masajul - sternul se comprimă cu 1,5 cm, blând - raportul compresiuni toracice/ventilări = 3/1 - tehnica policelui -plasarea celor două police în 1/3 inferioară a

sternului, celelalte degete înconjurând toracele, se sprijină pe coloană, policele se amplasează chiar sub linia orizontală imaginară care uneşte cele două mameloane

- tehnica celor două degete - cu două degete (II si III) amplasate perpendicular în 1/3 inferioară a sternului, cealaltă mână susţinând spatele, este recomandată reanimatorilor cu degete scurte

- intubaţia: - când este necesară aspirarea conţinutului traheei (ex. lichid amniotic meconial)

- când este necesară ventilaţia cu presiune pozitivă o perioadă mai lungă de timp

- pentru maximizarea eficienţei fiecărei ventilaţii în concordanţă cu masajul cardiac extern

- urmărirea simetriei şi a amplitudinii mişcărilor toracice cu fiecare inflare - ascultarea murmurului vezicular în axile şi epigastru (intensitatea maximă

se aude la nivelul axilelor) - observarea apariţiei condensului în sonda de intubaţie endotraheală, în

timpul expirului - obseravarea îmbunătăţirii frecvenţei cardiace, a coloraţiei şi respiraţiei

spontane - efectuarea radiografiei cardio-pulmonare

- medicaţia: - adrenalina – soluţie 1/10000, doza de 0,1 – 0,3 ml/kg se administrează intravenos pe vena ombilicală sau endotraheal, ritm rapid

- ser fiziologic solutie 0,9% sau Ringer lactat – 10 ml/kgc, intravenos pe vena ombilicala, în 5-10 minute

- indicaţie: tratamentul hipovolemiei - bicarbonatul de sodiu – soluţie 4,2 %, în doză de 2 mEq/kgc, lent timp

de peste 2 minute, 1 mEq/kg/minut numai dacă n-n este ventilat, administrat intravenos, pe vena ombilicală-indicaţie: acidoza metabolică severă dovedită

- naloxone clorhidrat – antagonist narcotic, soluţie 1mg/ml, în doză de 0,1 mg/kgc, rapid intravenos, intramuscular, subcutan, endotraheal-indicaţie: depresie respiratorie severă după

administrare de sedative mamei cu 4 ore anterior expulziei, în prezenţa hipotoniei şi respiraţiei spontane superficiale

Subiectul 6 – Tabloul clinic în detresa respiratorie neonatală

- detresa respiratorie cuprinde o grupare de afecţiuni cu impact sever asupra nou-născutului şi cu prevalenţă crescută în patologia neonatală- termenul de detresă respiratorie este preluat din literatură, fiind sinonim cu termenul de insuficienţă respiratorie- tablou clinic: 1.tahipnee: peste 60 respiraţii/minut pentru a compensa scăderea volumului curent şi

creşterea volumului rezidual2.tiraj intercostal și subcostal: datorită efortului pentru umflarea plămânului3.geamăt expirator: datorită expirului cu glota închisă pentru menţinerea presiunii

end-expir la limite fiziologice (3-5 cm H20)4.bătăile aripioarelor nazale: datorită creşterii efortului respirator5.respirație paradoxală: bombarea abdomenului în inspir în timp ce diafragmul

coboară(balans toraco-abdominal)6.cianoza: prezentă în aerul atmosferic (tegumente teroase datorită scăderii

saturaţiei de oxigen şi vasoconstricţiei periferice)7.crize de apnee: o sistare a respiraţiei peste 20 de secunde, asociată cu paloare şi

bradicardie- tablou clinic în detresa respiratorie idiopatică (DRI) sau boala membranelor hialine – cea dată de deficitul de surfactant: cel descris anterior + hipotermie, hTa, edeme progresive, oligurie, hipotonie generalizată

Subiectul 7 – Tratamentul în DRI

a) profilactic: - prevenirea naşterii premature prin administrare de tocolitice gravidei - corticoterapie maternă (diferite scheme de tratament): scade severitatea bolii

membranelor hialine şi reduce incidenţa complicaţiilor prematurităţiib) curativ: - asigurarea confortului termic (incubator cu monitorizarea temperaturii cutanate),

hipotermia având efect negativ asupra sintezei de surfactant-monitorizarea parametrilor vitali (frecvenţa respiratorie, cardiacă, tensiune arterială,

temperatură, saturaţia în oxigen a oxihemoglobinei, diureză, glicemie, electroliţi, hemoglobină)

- oxigenoterapie: oxigenul trebuie administrat încalzit şi umidificat- se poate administra pe masca, sub cort cefalic, prin CPAP (ventilaţie cu presiune pozitivă continuă pe furculiţa nazală), ventilaţie asistată tip IPPV (ventilaţie cu presiune pozitivă intermitentă) sau cu frecvenţă înaltă HFOV- trebuie astfel condusă încât PaO₂ să se menţină între 50-70 mmHg în sângele arterial, iar SaO₂ prin pulsoximetrie să fie peste 88%

- alimentaţia parenterală, reechilibrarea hidroelectrolitică şi acido-bazică, restricţie lichidiană în primele zile

- alimentaţie enterală trofică cât mai precoce la prematurii extremi- antibioterapie: Ampicilină + Gentamicină până la obţinerea antibiogramelor din culturile

recoltate (periferice sau centrale)c) etiologic: surfactant exogen: - profilactic: se administrează la sala de naştere în primele 30 de

minute după naştere, la toţi prematurii cu vârsta

gestaţională sub 32 de săptămâni; fiind foarte scump, se recomandă administrarea terapeutică

- terapeutic: se administrează surfactant imediat după stabilirea diagnosticului clinic şi radiologic de DRI

Subiectul 8 – Investigații în caz de icter neonatal

- icterul se defineşte prin coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor prin impregnarea acestora cu bilirubină- clinic icterul este evident la n-n la termen la o valoare a bilirubinemiei serice (BST) de peste 5-7 mg/dl de bilirubină în comparaţie cu adultul şi copilul la valori ale BST peste 2,5 mg/dl- investigaţii de laborator: - grup sanguin şi Rh la mamă şi copil

- test Coombs (direct pentru nou-născut şi indirect pentru mama); testul Coombs direct evidenţiază anticorpii incompleţi legaţi de eritrocitele bolnavului; testul Coombs indirect evidenţiază prezenţa anticorpilor incompleţi liberi în ser

- hemoglobină şi hematocrit - frotiu periferic pentru morfologie eritrocitară şi numărătoare de

reticulocite - în caz de icter prelungit: -TGO şi TGP, fosfatază alcalină, T4, screening sd.

TORCH şi teste urinare pentru galactozemie - teste screening pentru deficienţă de G6PD în

caz de supiciune rasială

Subiectul 9 – Tratamentul în icterul neonatal

-fototerapie - converteşte bilirubina în produşi ce pot trece prin sistemul de conjugare hepatică şi pot fi excretaţi cu uşurinţă prin bilă şi urină

-exsanguinotransfuzie - elimină mecanic bilirubina-agenţi farmacologici: fenobarbital, gamma globulină i.v.-hidratare adecvată a nou-născutului; Academia Americană de Pediatrie recomandă o alimentaţie

naturală la sân frecventă de 8 – 12 ori în primele zile

Subiectul 10 – Strategii de prevenire a infecțiilor nozocomiale

- infecţie nozocomială = orice infecţie dobândită în timpul internării intraspitaliceşti. Pentru nou născuţi: infecţii care survin după primele 48-72 de ore de viaţă- strategii de prevenire:

1. spălatul mâinilor2. folosirea echipamentului de protecţie

-halatele: ●se schimbă des, de preferat zilnic●au mâneci scurte●să fie sterile în manopere chirurgicale●îmbrăcămintea şi pielea personalului să nu atingă nou – născutul

-calota şi masca: se folosesc doar în sala de operaţii şi în manoperele chir la n-n

- folosirea lor pe secţie dă o falsă senzaţie de securitate; mai eficientă este reducerea la maximum a vorbitului în saloane

3. echipamente medicale- un echipament pe caz, apoi se sterilizează (dezinfectează)- incubatoarele: spălare zilnică cu detergenţi şi soluţii antiseptice- tuburile de oxigen şi umidificatoarele vor fi schimbate şi sterilizate la un interval de

24 h- apa din incubatoare şi umidificatoare: sterilă şi schimbată la un interval de 24 h- cădiţe, chiuvete: spălate şi dezinfectate zilnic- sterilizarea echipamentului de la ventilatoarele artificiale (tubulatura,

umidificatorul, valva de expir)

4. controlul epidemiologic al personalului şi vizitatorilor- triajul zilnic al stării de sănătate- controlul medical efectuat periodic- autoanunţul stării de boală- se interzice accesul în secţie al celor: febrili, cu infecţii respiratorii, cutanate,

enterocolite, herpes simplex (oral, genital), herpes zoster, boli transmisibile ( TBC, hepatită)

5. îngrijirea profilactică a nou – născutului- pielea: limitarea manipulărilor- ochii: toaleta zilnică, profilaxia oftalmiei gonococice- bontul ombilical: toaleta, cleme speciale- imunizări: antihepatită B, BCG, tetanos

6. pregătirea nou – născutului pentru practici invazive- pentru tratament intravenos: dezinfecţie, fixarea perfuziei, verificarea locului,

schimbarea locului la 48-72 ore, schimbarea tubulaturii la un interval de 24-48 ore

- pentru cateter ombilical: inserţie aseptică, inspecţie zilnică locală, păstrarea sterilă a cateterului şi triplei căi, minimalizarea manipulărilor cateterului ombilical

- pentru ventilaţie artificială: tehnică aseptică de aspiraţie, soluţii sterile pentru umidificatoare, sterilizarea tubulaturii, umidificatorului şi valvei de expir la fiecare caz, culturi din secreţiile orale şi traheale ale nou – născutului ventilat îndelungat.

7. tehnici de izolare în caz de infecţii nosocomiale- evitarea supraaglomerarii secţiei- evitarea supraîncărcării activităţii medicale- criterii de izolare a nou – născutului: temporal, epidemiologic, spaţial- izolarea contacţilor, bolnavilor:

- în grup (virusul sinciţial respirator, pertussis)- separat ( varicela)

- personal separat pentru sectoare potenţial septice- curăţire şi dezinfecţie terminală

8. antibioterapie raţională

- selecţionarea tulpinilor rezistente prin antibioterapia iratională- antibioticele nu înlocuiesc asepsia

- strategii tehnico-organizatorice 1. precizarea diagnosticului de infecţie nozocomială, a tratamentului şi măsurilor de combatere 2. asigurarea corectă a sterilizării 3. asigurarea condiţiilor igienico - sanitare şi efectuarea dezinfecţiei profilactice 4. stabilirea circuitelor funcţionale 5. necesitatea grupului SCPIN