2

UNDE NI SUNT VÂN|TORII?(S.O.S P|DURILE!)

Theodor CODREANU

CuprinsCuprins

3

APEL LA SOLIDARITATEing. Ioan {ERBAN

4-6

ÎNCEP|TORULSAU 10 ÎNV|}|TURILA VÂN|TOARE, CU{I DESPRE NOVICINeculai-Marcel FLOCEA

7-10

ROTITUL COCO{ULUIDE MESTEAC|N

Dr. ing. Dan LUNGU11-12

O ZI PERFECT|Lauren]iu ANTICI

18

PRIMA MEA ZI DE PESCUIT

Dorin AGHEORGHIESEI

IMPRESII DUP| UNSEZON DE VÂN|TOARE

Adrian VENTONEAC 19-20

21

EU, P|L|RIILE {IMOZART…

Constantin V|TAVU

22

MISTRE}UL {I PESTAPORCIN|

Dr. Lauren]iu MERL|

13-14

PROFESIONIST {I ...AMATOR!

Martin CATA

17

VÂN|TOARE CU L|UTARIC\t\lin P. RANG

15-16

LA V+N|TOARE

Orizontal: 1) Manuale devan\toare (sg.). Starne[te vânatul.2) Sl\biciunea vân\torilor. Prover-bialii urechil\, vâna]i pentru carnealor gustoas\. 3) Minidepozitul min-ciunilor vân\tore[ti. Ca o vulpe. 4)Lac alpin german. Cercul micilorvân\tori . O ciut\... c\reia i-a pieritstrigarea! 5) Cel mai bun... la tras!.Trofeul zburãtoarelor. 6) Fruct dinAntile. Mãsurã luat\ pe teren. 7)Vechile obiceiuri. Vorb\ p\s\reasc\8) Aluat. Câine de vân\toare pentruanimalele de vizuin\. 9) Finalul che-fului!. Pia]\ (abr. uz.) . Poligon pen-tru `nceperea campaniilor. 10)P\dure mic\ [i tân\r\. A avansa peteren. 11) Detun\tura armelor.Specie de cerb, un pre]ios trofeu.

Vertical: 1) C\rarea p\durarilor - Vânat de talie mare, purt\torul unor râvnitecoarne. 2) A ogoi (reg.) - Face dovada c\ nu to]i vân\torii spun pove[ti. 3) Tipulde animal urm\rit de vân\tori - Marginile drumului! 4) Cerb! - Vânat... udat cubere (pl.). 5) Vârf de alun! - Impune adunarea - Strig\t cu care se `ndeamn\calul la drum. 6) A aduce vânatul `mpu[cat. 7) Perioada `nmul]irii, `n care deregul\ vânatul este interzis - Primele la aport! 8) Mediu propice! - Vânat\ pecentru! - Trec\toare prin pasaj. 9) Animal de ap\ vânat pentru blana sapre]ioas\ - Vân\tor de lupi. 10) Pozi]ia câinelui care a sim]it vânatul - [oricar -Trase `n cele din urm\ din pu[c\! 11) Pas\re vânat\ la pasaj - Coregraful tuci-uriu... al balerinilor bruni.

Dic]ionar: EIB, ATF, UGOI, TUL, OPI, UIE.Virgil AGHEORGHIESEI

ASOCIA}IA CLUBUL SPORTIVDE TIR “CONDORUL” HU{I

STR. CALEA BASARABIEI, NR. 94TEL./FAX: 0235.481.071

Colectivul de redac]ie:

SERGIU MARIAN editorCOSTIN CLIT redactor [ef

COSTIC| MOI{ANU redactorMARTIN CATA redactor

ing. IOAN {ERBAN consilier tehnicSERGHEI COLO{ENCO rebusist

FONDATOR: VASILE MARIAN

~ntrebarea alarmant\ din titlu parodiaz\ celebrulpoem-manifest al lui Alexandru Vlahu]\ Unde ni suntvis\torii?, publicat la începutul secolului al XX-lea cu

scopul de a scoate din letargie indiferen]a tinerelor gen-era]ii fa]\ de frumos, poezie, dragoste de ]ar\, atmos-fer\ reînviat\ de s\m\n\torismul promovat de NicolaeIorga [i care a mobilizat, între altele, intelighen]iaromâneasc\ la militantismul pentru Marea Unire de la1918. De fapt, ini]iatorii revistei S\m\n\torul au fost, în1901, conjudeeanul nostru Alexandru Vlahu]\, n\scut însatul Ple[e[ti, care-i poart\ azi numele, în apropiere deBârlad, [i un alt mare poet al neamului, George Co[buc.

De ce am început apelul meu cu invocareavis\torilor/vân\torilor? Cum vede]i, cele dou\ cuvinte suntapropiate ca sonoritate, ca num\r de sunete, dar [i casens, fiindc\ arhetipul adev\ratului vân\tor (dar [ipescar) este cel din proza lui Mihail Sadoveanu,vân\torul-vis\tor, cel care iube[te vânatul [i p\dureacare-l ocrote[te [i f\r\ de care n-ar exista. Adev\ratulvân\tor este acela pentru care vân\toarea este un ritu-al sacru, precum în celebra balad\ a lui {tefan Aug.Doina[, Mistre]ul cu col]i de argint. Un astfel de vân\tor[tie c\ vânatul este o jertfire în numele vie]ii, nu al mor]ii,

ca în alt\ celebr\poem\, Moartea c\-prioarei, capodoperalui Nicolae Labi[ din1954. Adev\ratul vân\-tor nu este braconier[i nici distrug\tor dep\dure, ho] de lemne.

De ce scriu aces-te cuvinte îngrijo-r\toare? Nu numaidin pricina [tirilor c\Mun]ii Apuseni, dar nu numai, au fost deja defri[a]i dec\tre cei care privesc propria ]ar\ ca bun\ de jefuit, pre-cum o f\ceau alt\dat\ n\v\litorii asiatici. Acum, ace[tin\v\litori care se îmbog\]esc distrugând p\durile [icodrii seculari, sunt deopotriv\ români, maghiari, au-strieci, asiatici etc. În timpuri imemoriale, ]ara noastr\avea între 70-80 % p\duri. Iat\ un motiv pentru careSoliman Magnificul (atât de iubit, azi, de telenoveli[ti), în1526, nu s-a încumetat s\ cucereasc\, în urma b\t\lieide la Mohács, decât Budapesta, fiindc\ ]ara noastr\ erade nestr\b\tut din pricina p\durilor. De aici cunoscutazical\ codru-i frate cu românul. Dar mai este românulfrate cu codrul, ast\zi? Dup\ ce p\durile române[ti ausc\zut la 26% din teritoriu, acest procent ar trebui m\carconservat, dar, în realitate, este în vertiginoas\descre[tere datorit\ incapacit\]ii statului român de aface legi drastice [i de a le pune în practic\. Iar, odat\cu p\durile, dispar vânatul, flora, fauna, se înmul]e[teatât pericolul inunda]iilor, cât [i cel al de[ertific\rii.

De ce scriu aceste cuvinte îngrijor\toare? Dinpricin\ c\ aproape zilnic, mergând spre locuin]a dinCorni, v\d câte [ase-[apte ma[ini pline cu lemnproasp\t t\iat, ma[ini cu numere de Vaslui, dar [i dinalte jude]e. Vedem, neputincio[i [i îndurera]i, cump\durile din jurul Hu[ilor (ca în întreg jude]ul [i în toat\]ara) dispar pe zi ce trece. Eu cred c\ [i vân\toriiacestor locuri ar trebui s\ se alarmeze, s\ fac\demersuri pe lâng\ oamenii politici din Hu[i, din jude],de aiurea, s\ se pun\ cap\t acestui dezastru ecolog-ic pân\ nu e prea târziu. Am întrebat pe un poli]istcum se explic\ prezen]a atâtor ma[ini burdu[ite culemne, a[teptând clien]i de ocazie s\ le cumpere? Adat neputincios din umeri. Au acte! Or, vorba lui I.Peltz, scriitorul: în România, actele vorbe[te!

3

UNDE NI SUNT VÂNÃTORII?(S.O.S PÃDURILE!)

Theodor CODREANU

4

APEL LA SOLIDARITATE

Ing. Ioan {ERBAN

Cu gândurile r\v\[ite [iam\r\ciune în suflet m-am aple-cat s\ pun în pagin\ aceste rân-

duri, din tinere]e am sperat an de an s\r\mân o amintire, am încercat un sen-timent optimist de evolu]ie a societ\]ii,am sperat în modelul ideal al legii cares\ asigure conservarea habitatelor [ifaunei s\lbatice, am sperat în inte-grarea ireversibil\, în pasul peste timpîn lumea civilizat\. P\strez optimismulatât cât vor exista oameni care vora[terne opinii pe hârtie, cât ve]i existadumneavoastr\ stima]i cititori [i maiales cât vor exista persoane angajate[i retribuite din bani publici s\ apere, s\aplice [i s\ nu interpreteze legile. Degenera]ii vorbim la nivel de "Conferin]e?despre braconajul cinegetic, despredeteriorarea habitatelor [i conservareabiodiversit\]ii.

Am început s\ iubim expresiile aca-demice dar trebuie s\ revenim la reali-tate indiferent dac\ vrem s\ o admitemsau nu, a sosit momentul s\ nu maiascundem gunoiul sub pre[. Ca simpluv\n\tor care a avut [ansa [i pasiuneade a citi, a asculta pe cei vârstnici dar[i ca profesionist în domeniu, am anal-izat, am scris [i am tras concluziiresponsabile.

Ne concentr\m prea mult asuprabraconajului cu arma sub toateformele lui [i neglij\m braconajul"neanderthalian? cu la]ul, cu capcane,cu câini [i neglij\m distrugerile cuurm\ri grave ale habitatelor. În treisezoane de gestionare a fondului devân\toare nr. 23 Duda Râ[e[ti au fostcolectate peste 5000 la]uri amplasateîn apropierea localit\]ilor [i în viile limi-

trofe. Pentru a sublinia inventivi-tatea [i pericolul "braconajului

mut? redau în continuare câte-va exemple din sezonul care

tocmai s-a scurs. Paznicii de vân\toareSardaru Gabriel Valeric\, CleminteNeculai, Catan\ Iosif au adunat în anul2014 peste 1500 la]uri, în circa 8 cazuris-au gasit urme de iepure prins dincare asupra faptului a fost surprins

Cire[ Neculi]\ din localitatea Râ[e[ti,

comuna Drânceni care este anchetatde c\tre organele de Poli]ie. Au fostavertiza]i Curelaru Gabriel [i CurelaruCornel din localitatea Pâhne[ti [iFloroiu Cornel [i Floroiu Mihai dinlocalitatea Albi]a, care au amplasatla]uri pe z\pad\ ancorate de crengi depomi fructiferi ca nad\, dar nu s-a reu[itprinderea efectiv\ a vânatului.

Consider\m c\ ac]iunea a datrezultate în sensul stop\rii fenomenuluidar situa]ia necesit\ a fi monitorizat\ încontinuare punând accent pe laturapreventiv\ cu atât mai mult cu cât s-aîntocmit deja o list\ de suspec]i pelocalit\]i.

La sfâr[itul lunii februarie, în punctulLohan, zona de grani]\ dintre fondurilede vân\toare nr. 23 Duda Râ[e[ti [ifondurile nr. 22 Valea Teiului, 31Dobrina, ultimile gestionate de c\treOcolul Silvic Hu[i, într-un punct deintens\ circula]ie a mistre]ilor ne-amconfruntat cu un caz care întrece limitaimagina]iei. În interiorul fondului DudaRâ[e[ti la o distan]\ de circa 500 m de[oseaua european\ E581 a fostdescoperit un autoturism de terenLada Niva, mascat complet cu cocenide porumb proprietatea numituluiLavraniuc Adrian din localitatea Hu[i.În jurul ma[inii erau arunca]i [tiule]i deporumb iar perimetral zona a fostîncercuit\ cu fir de pescuit, s-au alertatorganele de Poli]ie [i spre surprin-derea tuturor firul de pescuit avea sis-tem de avertizare în interiorul ma[inii,geamul din dreapta l\sat în jos iar înma[in\ o butelie cu sistem de înc\lzire.Suspectul a motivat c\ ma[ina îi estezg\riat\ în parcare [i pe terenul pecare în perspectiv\ vrea s\-l cumpereeste protejat\. M\ întreb pân\ unde

poate proteja legea astfel de per-soane? Sau m\ consolez c\ între timp[oarecii [i-au f\cut datoria la instala]iaelectric\! Indiferent de ceea ce vaurma, zona este zilnic sub observa]ie [ir\mân cu satisfac]ia c\ acolo vom creao adev\rat\ pepinier\ de vânat darnumai printr-un front comun al pazni-cilor de vân\toare, al organelor silvice[i celor de poli]ie.

Revin la ceea ce scriam într-unnum\r anterior în sensul c\ toate cate-goriile de gestionari trebuie s\ seimplice activ cu ini]iativ\ [i responsabil-itate în paza [i gospod\rirea fondurilor,în primul rând în prevenirea [i combat-erea braconajului. În activitatea noas-tr\ este normal [i omene[te s\ nuavem procent plin de rezultate.Exemplific în acest sens braconajul cucâinii [i “sandola”, o suli]\ de dat lovi-tura de gra]ie la mistre]i dup\ o h\ituirepân\ la epuizare a vânatului. Este unfenomen care se practic\ de mul]i anide c\tre cet\]enii din localitatea B\l]a]i.În acest sezon i-am întâlnit de trei oridup\ atente observa]ii a mi[c\rii lor înteren [i mobilizarea exemplar\ a per-sonalului silvic în colaborare cu pazni-ci de vân\toare de pe Duda Râ[e[ti.Lovesc pe timp de noapte când nu tea[tep]i în puncte diferite unde îi duccâinii [i aburii alcoolului. Întâi le-amîmpu[cat câinii cu ei în preajm\ f\r\ a-i identifica, a doua oar\ [i-au schimbattraseul iar a treia oar\ au lovit. A c\zutprad\ o scroaf\ ucis\ de “s\lbatici” [ipatru purcei mânca]i de câini. Câinii aufost împu[ca]i, s-a recuperat o suli]\ iarf\pta[ii au fugit. Con[tien]i de peri-colele la care ne expunem am cerutsprijinul organelor de poli]ie contribuind

la cercet\ri cu nume [i prenume desuspec]i (nu putem folosi termenulf\pta[i) dar din p\cate cercet\rile con-tinu\. Poate o perioad\ cam lung\,poate asta este procedura ori poatenoi suntem prea naivi crezând c\putem pune rânduial\ dreapt\ în fon-durile de vân\toare pe care le gos-pod\rim. Rânduiala poate fi pus\ darcând totul pare a fi normal intervineanormalul, nu prin braconaj ci prin dis-trugerea habitatului. F\r\ nici o noim\

5

6

în luna martie un lucr\tor angajat laAgen]ia Na]ional\ a Apelor Române aincendiat stuful barajului [opârleni.Agen]ii no[tri de paz\ au asistatneputincio[i la un incendiu de propor]iipe o suprafa]\ de peste 10 Ha când s-au în\l]at în v\zduh peste suta defazani l\sând prad\ focului ou\le, cândau ie[it în câmp optsprezece mistre]iabandonând purceii, când au ]â[nit lalimita pieirii opt c\priori iar vulpile ro[iiau ie[it cenu[\rese. În acest caz s-auimplicat operativ în urma sesiz\riinoastre comisarii G\rzii de MediuVaslui, c\rora le mul]umim pe aceast\cale pentru profesionalism [i prompti-tudine, iar sanc]iunile aplicate ustur\r\u de tot. Poate limbajul meu sec de-ranjeaz\ pe cei din afara breslei, poatederanjeaz\ [i pe cei cu “musca pec\ciul\” - dar am convingerea c\ mul]idintre noi apreciaz\ implicarea [i maiales ideea de front comun pentru pro-tec]ia faunei cinegetice [i nu numai.Poate despre deteriorarea habitatelor[i despre bun sim] vom vorbi pe larg înviitoarele publica]ii ale revistei noastre.

Iat\ câte se pot petrece pe ariirestrânse în interval de trei luni de zile,cât respect au unii semeni ai no[tri demunca celorlal]i, cât suntem în stare s\oferim, cât suntem în stare s\ cerem.Sper s\ ajungem ziua când nu vommai h\itui vânatul printre gunoaie arun-cate la întâmplare, când aparatul defotografiat va deveni un accesoriunelipsit în loc de improviza]ii pentrubraconaj, când respectul fa]\ de natur\

[i vie]uitoarele ei vor deveni o prioritateatât pentru noi cât [i pentru institu]iilestatului mai mult decât declarativ. Afostdestul timp pentru medita]ie, destultimp pentru dezbateri dar a r\mas preapu]in timp pentru a lua atitudine pân\ anu fi prea târziu.

V\ respect pe to]i cei care îmiîmp\rt\[i]i sumarele idei [i v\ asigur c\sunte]i mult prea mul]i, poate cople[itorde mul]i [i sper în zorii de mâine s\ netrezim ca dintr-un co[mar.

Eplin\ lumea de încep\tori. În via]\, odat\ ce ai p\[itpe un t\râm necunoscut, redevii încep\tor, oricât\experien]\ ai avea. Desigur c\ aceasta de pe urm\,

experien]a adic\telea, ajut\ la o adaptare mai rapid\ la noilesitua]ii de via]\ ori profesionale. Lipsa unor cuno[tin]e ele-mentare privitoare la ceea ce inten]ion\m s\ facem, expe-rien]a nu o poate îns\ suplini. Tot astfel este în vân\toare.S\ fii tob\ de carte, dar lipsit de experien]\ practic\ nu edefel bine. Ve]i spune, pe bun\ dreptate, c\ experien]a vinef\când, la fel cum pofta vine mâncând. Perfect adev\rat!Invers, s\ începi ca practician în vân\toare f\r\ un minim decuno[tin]e specifice (n-am spus de specialitate!) este dedeparte cu mult mai grav. Îmi amintesc uneori cu nepl\cere,alteori cu amuzament, ezit\ri [i erori ale începuturilor melecinegetice, începuturi care - credeam eu - aveau s\ fiefoarte lesnicioase [i aceast\ convingere a mea, tare person-al\, era pus\ pe seama unor "atuuri" pe care le socoteams\mân]a unui soi de infailibilitate. Studiasem doar vreme dedoi ani vân\toare în Liceul silvic de la CâmpulungMoldovenesc, avându-l ca dasc\l pe inginerul de [coal\superioar\ silvic\ vienez\, Zoltan Apathy, apoi un an în fac-ultate cu regretatul profesor Aurel Negru]iu, f\cusem practici

atât pentru gos-pod\rirea fondu-rilor de vân\toarecât [i în fazanerie, atât în poligon tr\gând cu arme militare(eram ofi]er în rezerv\ în specialitatea vân\tori de munte) [ide vân\toare (la practica din facultate), cât [i în teren lavân\tori didactice.

În afar\ de toate aceste absolvisem cursurile cu notemaxime [i asta m\ f\cea s\ cred cu convingere c\ sunt tob\de [tiin]\ [i c\ nimic nu m\ poate împiedica s\ devin de labun început un bun, foarte bun vân\tor. Nimic mai fals, iarîntâlnirea cu realitatea mi-a probat cu prisosin]\ asta. Amavut totu[i baza unei bune preg\tiri prealabile [i [ansa unorcamarazi vân\tori care au trecut cu elegan]\ pestemomentele mai pu]in inspirate pe care le-am traversat.Situa]ii normale de via]\ [i vân\toare m-au l\murit c\ nu voiputea [ti niciodat\ suficient de multe pentru a nu trebui saua nu dori s\ mai înv\]. Drept este c\ a trebuit s\ fiu cu ochiiîn patru [i la sfaturi ale unor "binevoitori" care, mâna]i fie depropria ignoran]\, fie de reaua credin]\, fie prea dornici s\ sedistreze pe seama novicilor, au încercat s\-mi ofere cumaxim\ generozitate ([i sigur mai ofer\ [i altora mai pu]inaviza]i), pove]e de neurmat. Am asistat [i la episoade în

7

ÎNCEPÃTORUL1 SAU 10 ÎNVÃTÃTURI LAVÂNÃTOARE, CU SI DESPRE NOVICI,

Moto:"{tii dumneata, drag\ cititorule, ce înseamn\ cuvântul greenhorn? Ei bine, e o porecl\

foarte sup\r\toare [i jignitoare pentru cel care o poart\. "Green", în engleze[te, înseamn\"verde"; iar prin "horn" - corn, în limba noastr\ - se în]elege antena, adic\ acel m\nunchi defiri[oare sub]iri cu care gândacul pip\ie împrejurimile. Un greenhorn este deci un om înc\verde, adic\ necopt, un nou-sosit în ]inuturi necunoscute lui, un ins care trebuie s\-[i întind\bine antenele dac\ nu vrea s\ se fac\ de râs. Un greenhorn [...] î[i încarc\ arma vârândgloan]ele de-a-ndoaselea [...]. Unui greenhorn [...] nu-i intr\ nimic în cap [i înc\ mai pu]in îivine pe limb\. [...] Un greenhorn ia urmele pa[ilor de curc\ drept urme de urs [...].Ungreenhorn î[i vâr\ cu]itul de vân\toare la brâu în a[a fel, încât, atunci când se pleac\, s\-iintre vârful în coaps\. [...]

Dar s\ nu se cread\ cumva c\ a[ fi [tiut sau m\car b\nuit vreo leg\tur\ între mine [iaceast\ porecl\ jignitoare! Nicidecum! Pentru c\ tocmai asta e cea mai de seam\ciud\]enie a oric\rui greenhorn: el îi socote[te "boboci" pe to]i în afar\ de sine. Dimpotriv\,m\ credeam foc de de[tept [i de priceput; f\cusem doar, ceea ce se cheam\ studii [i nutremurasem niciodat\ înaintea unui examen. C\ de fapt via]a este adev\rata [coal\, undedai examene zi de zi [i ceas de ceas, obligat fiind s\ treci prin nenum\rate probe ? toateacestea mintea mea tân\r\ de atunci nu voia s\ le priceap\."

Karl May, Winnetou. Capitolul I: Un "greenhorn"

Marcel FLOCEA

8

care subiect sau obiect al unor situa]ii "delicate" au fostcamarazi încep\tori sau dimpotriv\, cu vechime vân\tore-asc\ îns\ "ve[nic ne[tiutori", p\]anii pe care le-am auzit apoirepovestite [i hiperbolizate de o a[a manier\ încât mie, mar-tor la ele, mi se p\reau de nerecunoscut.

Trecând acum la concret, voi încerca s\ ilustrez celespuse uzând de câteva exemple, într-o ordine în care-mi vinacum în amintirea aurei, dat\ de muzele sc\ldate la izvorulzei]ei Artemis (Diana pentru latini). Aceasta este cea care l-a pedepsit amarnic pe primul p\mântean, p\storul Acteon -un încep\tor [i el - ce a comis impruden]a s\ o priveasc\goal\ la vreme de scald\ la izvorul de sub Olimp.Cunosc\torii [tiu cu siguran]\ c\ antica mitologie elen\ nemai spune în aceast\ parabol\ c\ s\rmanul p\stor a fostpref\cut în cerb, sfâ[iat apoi de proprii câini. Întâmplarea aremorala ei: femeia întâi î]i pune coarne, iar apoi te omoar\.Pild\ pentru încep\tori, bun\ [i la avansa]i.

Dar s\ revenim pu]in în secolul trecut. Cândva, prin1994, încep\tor fiind, la prima vân\toare cu o arm\ de ser-viciu - c\ci nu eram înc\ vân\tor sportiv (ce ciudat, nici nes-portiv n-am fost sper … niciodat\) - am primit o arm\ lis\ jux-tapus\, ce nu se asigura automat dup\ basculare [iînc\rcare. Era astfel construit\ încât s\ se poat\ trage cu earapid, dup\ reînc\rcare, putând fi asigurat\ doar dac\ sedorea, de c\tre vân\tor. F\r\ s\ [tiu, am înc\rcat un bren-neke [i un cartu[ cu alice (era o vreme când bl\nurile devulpe erau înc\ pre]uite) [i am dezasigurat arma - a[a cre-deam eu - a[teptând în lini[te des\vâr[it\. Spre bucuriamea, la o vreme am z\rit îndreptându-se în trap u[or, prinfrunzi[ul c\zut al toamnei timpurii, drept spre mine, doi mis-tre]i - nu unul! - a[a, ca pentru cel cu perpetua "?ans\ aîncep\torului". Cu mare grij\, evitând orice fel de zgomot,am frânt iar pu[ca, am scos cartu[ul cu alice [i l-am înlocuitcu un brenneke, am închis [i am z\vorât bascula, am "deza-sigurat" iar, am ridicat lent arma la um\r, am ochit [i apoi amap\sat cu blânde]e: mai întâi primul, apoi al doilea tr\gaci,îns\ ambele f\r\ efect. Cum focurile refuzau cu obstina]ie s\plece, am ap\sat [i mai energic, gata s\ rup tr\gacele, [i totf\r\ vreun efect, în vreme ce mistre]ii au defilat nestingheri]i[i f\r\ mare grab\ prin fa]\-mi. Abia apoi privind cu grij\ lasemnele din dreptul siguran]ei, am realizat unde gre[isem,am schimbat muni]ia [i am reu[it s\ iau o vulpe ca un pre-miu de palid\ consolare. A fost o prim\ înv\]\tur\: nu vânacu o arm\ pe care n-o cuno[ti îndeajuns!

Cândva mai încoace, prin secolul nostru, la o vân\toarede mistre]i am avut un invitat din Ia[i, prieten bun, care acerut permisiunea s\ aduc\ cu el înc\ doi vân\tori.Cunoscându-l bine am fost de acord, cu gândul c\ oaspe]iilui sunt - [i ei - de acela[i "calibru". Unul dintre ei, novice f\r\

t\gad\, îmbr\cat în haine nou nou]e, mirosind a pr\v\lie delux, c\ra un imens rucsac de firm\ plin în care - dup\ cumcu nedisimulat\ mândrie ne-a povestit [i ar\tat - ca în po[etaunei doamne, cum se g\seau acolo de toate, cele maimulte mari [i inutile. Inclusiv dou\ cutii mari cu cartu[eBrenneke, luate la recomandarea pozna[\, aparentbinevoitoare, dar mai ales "competent\" a prietenilor s\i. Atrebuit s\-l care în decursul unei zile întregi de vân\toare lamunte el, care nici cu vân\toarea la câmp nu era încercat.Astfel, se na[te o a doua înv\]\tur\: cu astfel de prieteni numai ai nevoie de du?mani!

Tot ei mi-au oferit, fire[te c\ f\r\ de voie, prilejul unei atreia lec]ii. Dup\ o goan\ "alb\" sau "platonic\" - cum l-amauzit pe un amic numind-o - am putut vedea la coborâre c\linia standului era proasp\t traversat\ de c\tre doi mistre]i(urmele pe z\pad\ o tr\dau cu prisosin]\), chiar printrelocurile - cu vizibilitate între ele - între care st\tuser\ doi din-tre invita]ii pomeni]i, ace[tia declamând cu o non[alan]\ decare doar un profan ar fi în stare, c\ n-au v\zut [i nici nu auauzit nimic. Atâta doar, c\ dou\ movile de coji de semin]etronau neru[inate al\turi de locurile unde, neaten]i, ace[tiase "furajaser\". Munca, alerg\tura [i sudoarea celorlal]ivân\tori [i a gona[ilor fuseser\ tratate cu un dispre - vecincu neru[inarea. Morala a treia vine singur\: nu accepta, f\r\minime condi]ii [i investiga]ii prealabile [i f\r\ elementaregaran]ii, pe invita]ii invita]ilor!

Suficien]a este o alt\ stare a unor încep\tori. Am asistatuneori la discu]ii interminabile privind armele [i muni]iile devân\toare. Ca pasionat, pretind c\ am citit destul de mult cas\ pot emite o p\rere, dar evit s\ o fac, pe de o parte datorit\convingerii c\ cel ce are realmente nevoie de opinia ta ocere, iar cel c\ruia nu-i folose[te î]i cere p\rerea în mod purformal, nici m\car de polite]e neputând s\ fie aici vorba.Dincolo de pronun]ia eronat\, comic\ adeseori [i "anglo-saxo(fo)n(izat)\" a unor nume de m\rci de echipamenteoptice, arme [i muni]ii care nu vin din spa]iul american ori alCommonwealth-ului, ci dimpotriv\, din cel german, francezsau de aiurea, mai auzi tot soiul de inep]ii privind utilitatea,calibrele sau optica sus]inute, ca s\ dau [i eu în patimaunora, "loud and clear" ("tare [i limpede" - pentrunecunosc\tori). Aplombul [i locvacitatea, excesive cel maiadesea, nu sunt dublate întotdeauna de cuno[tin]e teoreticesolide sau eventual de teste practice, îns\ sunt lesneînlocuite de afirma]ia "a[a am citit eu pe Internet". A cinceaînv\]\tur\: Internetul nu e Biblia! Informa]ia tehnico-[tiin]ific\serioas\ este deocamdat\ prea costisitoare pentru a fi ofer-it\ la liber interesa]ilor, deci pentru informa]ii serioasecump\ra]i [i lectura]i c\r]i serioase, scrise de autori con-sacra]i [i nu de blogeri. Citi]i, analiza]i, compara]i [i experi-menta]i [i doar apoi formula]i opinii docte!

9

Lipsa de modestie. Nu rareori se întâmpl\ s\ vezivân\tori proaspe]i, pentru care mersul la vân\toare este unprilej de parad\ vestimentar\. De ce s\ vii în rândul plebeidac\ nu po]i s\ le ar\]i (la naiba!) cât de prosper te-a f\cutmami ori tati ori Tat\l Ceresc- Cum a[a, tu atât de binecu-vântat de soart\, s\ stai în rând cu \ia care au IJ-uri [i n-auBlaser (sau Bleizer cum îi spun snobii în loc de Blaz\r!) -Care n-au Jeep-uri [i au … - N-au sau au, nu acesta esteun criteriu obiectiv de evaluare, pentru c\ poate au ceea ce]ie î]i lipse[te cu siguran]\: modestie, pasiune, pricepere,camaraderie [i mai ales respect fa]\ de cei din jur [i fa]\ devânat. A[asea lec]ie: nu te sile[te nimeni s\ te împopo]onezica o manelist\ rural\ pornit\ la slujba de duminic\! Întreab\-]i organizatorul care este "dress cod-ul" (înc\ un solo de sax-ofon, sic!), pentru c\ po]i s\ ar\]i ca un p\un printre g\ini sauca un ]opârlan printre domni, echipeaz\-te [i îmbrac\-teîngrijit [i f\r\ ostenta]ie. În parantez\ fie spus, am aflat de laprieteni [i vân\tori umbla]i cum au p\]it lucruri vecine cupenibilul în Germania, mergând la vân\toare cu capuldescoperit, ori în Spania, mergând în ]inut\ de camuflaj la ovân\toare la care ceilal]i erau la costum [i cravat\.

Cu mul]i, tare mul]i ani în urm\: invitat la vân\toare undetotul p\rea s\ fie de partea vân\torilor. Z\pada proasp\tc\zut\ într-un prim strat sub]ire, urme noi de vânat aproapepretutindeni, vreme pl\cut\, optimism [i veselie din parteaparticipan]ilor, nelini[te a începutului la câini. A[teptam cuemo]ie debutul zilei de vân\toare, una dintre primele dinsezon [i nu doar. Începem, cu tot tacâmul: instruire, sta-bilirea ordinii vân\torilor, coordonarea goanei [i … contrarperspectivelor optimiste ale orelor dimine]ii, mistre]ii reu[escnu de dou\, ci chiar de trei ori s\ ocoleasc\ linia standurilor.Încep unele discu]ii, parte chiar pe un ton ridicat, mai zgo-moto[i [i mai nemul]umi]i fiind unii oaspe]i, ca [i mine.Pardon … mult mai experimenta]i [i mult mai zgomoto[i! {i,paradoxal, a[a-zi[i amici de-ai organizatorilor. N-am în]elesnici atunci ca debutant [i nici acum, dup\ atât de mult\vreme, motivul sup\r\rilor [i al impolite]ii musafirilor. Mie,novice fiind, mi se p\rea de bun sim] s\ nu iau în derizoriumunca gazdelor [i s\ accept f\r\ cârteal\ nereu[ita. Ei erau,cred eu, chiar mai novici decât mine, dac\ ar trebui s\-ijudec dup\ purt\ri. Mult mai târziu am citit într-o carte vechede vân\toare o regul\ de etic\: te-a nemul]umit cumva rân-duiala? Nu c\ta pricin\ de gâlceav\! Leap\d\ îndatoritor oalt\ poftire! Fie aceasta cea de a [aptea pova]\.

Se mai încheie un sezon de vân\toare! Al câtelea depân\ atunci? Câte vor mai fi fost dup\? Cine s\-[i maiaminteasc\? Vreme numai bun\ de vân\toare, pentru vulpi,desigur. Acum când scriu stau [i m\ gândesc: oare unde seva fi dus pre]uirea de care se bucura blana ro[cateialt\dat\? Iau cu mine pe stand un practicant sârguincios, îiexplic ce se întâmpl\, ce [i cum se face, cum se a[teapt\nemi[cat [i în lini[te, cum se încarc\ arma, cu ce muni]ie [itoate celelalte numai bune de [tiut. Am [i un vecin nou, maiîn aval pe linia standului, cam nelini[tit [i cam prea zgomo-tos dup\ gustul meu. Nu-l [tiusem vân\tor, dar am aflat lasemnarea autoriza]iei c\ e proasp\t promovat. Începegoana, direct din fa]\ apare prima vulpe - un pui: ochesc,trag [i cade! Apare [i fratele s\u, tot pe acolo, [i are aproape

aceea[i soart\. Trag, îl r\nesc, pleac\ [i … când s\ trag aldoilea foc m\ trezesc în c\tare cu vecinul din vale repezin-du-se s\ culeag\ vulpile împu[cate. Strig\m [i eu [i organi-zatorul, se îndep\rteaz\ [i dau lovitura de gra]ie celui de-aldoilea pui. Vulpea mam\ apare [i ea dup\ ceva vreme [icade [i ea în foc. Spre stupoarea mea [i a înso]itorului meuucenic, vecinul se repede iar, culege toate trei vulpile [i …încântat ne spune: a]i v\zut cum le-am luat? Ucenicul delâng\ mine întreab\ surprins [i cu jum\tate de glas: \sta-inormal? Nu, [optesc eu, dar îl l\s\m a[a cum e. R\mâneaproape mut de uimire când m\ aude continuând cu vocetare: dac\ [tii c\ le-ai împu[cat, ia-le! Dar f\ cumva [i spune-mi când mai mergi pe undeva la vân\toare, ca s\ [tiu dinvreme [i s\ nu mai vin [i eu, pentru c\ la vân\toare nu mergs\ m\ enervez, ci s\ m\ bine-dispun. Nu comisie de disci-plin\, nu discu]ii. La ce bun? Organizatorul, care asistase deundeva din deal la întâmplare, a avut [i el o discu]ie cupretinsul posesor al vulpilor, care putea fi [i grav accidentatpentru impruden]a de a-[i p\r\si locul ie[ind în b\taia pu[tiispre a fi cel dintâi la însu[irea unor piese care veneau pedirec]ia mea [i la care, nepoliticos, probabil c\ tr\sese con-comitent cu mine. Am socotit atunci c\ o zi mai proast\poate s\ aib\ fiecare dar l-am evitat pe Ne(m)rodul (sic!)respectiv mult\ vreme. Cel mai nedumerit a r\mas totucenicul meu. A[a se na[te a opta înv\]\tur\: nu te certa,c\ci dac\ nu-]i po]i închide urechile, gura poate fi lesneînchis\! Un ne[tiutor are convingeri atât de pu]ine, încât î]iva fi foarte greu s\-l faci s\ accepte c\ trebuie s\ renun]e lavreuna, a[a c\ dac\-l convingi totu[i s\ renun]e la oricaredintre ele, cealalt\ i-ar putea muri de singur\tate, iar asta nuse face. Sau, parafrazându-l pe un drag profesor de-al meu,inginerul Samuil Bar, a[ putea spune unora ca cel în spe]\:drag\, dac\ ar fi ca prin absurd s\-i împu[te pe to]i cei ce [tiuvân\toare [i te-mpu[c\ [i pe tine, tu mori nevinovat!

"A venator maiori discat venare minor" spuneau latinii("de la vân\torul mai vârstnic s\ înve]e cel mai tân\r s\vâneze"). C\ în zilele noastre afirma]ia [i-a pierdut dincon]inut, se poate în]elege. Dar c\ respectul fa]\ de senioriibreslei noastre e aproape disp\rut, asta nu vreau [i nu pots\ accept. Sigur, vedem în permanen]\ exemple proasteîmprejurul nostru. B\trânii nu se mai bucur\ nici m\car deun respect formal. Nu li se cedeaz\ locul în mijloacele detransport în comun, pe banc\ în parc sau la o coad\ lacump\r\turi. Se pare c\ nu se mai poart\ respectul [ieduca]ia în lumea din jurul nostru, iar asta nu este ceva nor-mal. Nu vom putea probabil s\ schimb\m îndeajuns derepede în bine acest aspect ce nu ne face cinste ca na]ie,dar … - [i aici intervine un dar - putem oferi darul respectu-lui vân\torilor ajun[i la vârsta senectu]ii printr-o atitudinecamaradereasc\ m\car, dac\ nu printr-una prevenitoare,ocrotitoare pentru cei cu care b\trâne]ile nu sunt generoase.Ar trebui s\ nu uit\m c\ dac\ via]a va fi îndeajuns de dar-nic\, vom ajunge [i noi o amintire pal\ a tinerilor vrednici deodinioar\ [i c\ nu vom avea bucurie mai mare decât untratament complezent, dac\ respectuos nu se va putea.Astfel, se ive[te lec]ia a opta: poart\-te cu camarazii vârstni-ci tot a[a cum ai dori s\ se poarte cei mai tineri cu tine atun-ci când vei fi [i tu ca ei! Cedeaz\-le locurile mai bune ori mai

10

apropiate pe stand, potrive[te-]i pasul dup\ ei, vorbe[te-lepoliticos [i nu le f\ repro[uri, fii capabil de în]elegere [i nu f\toate aceste cu ostenta]ie, ci cu modestie dac\ po]i. {i, maimult decât atât, încearc\ s\ induci aceast\ ]inut\ [i celor dinjurul t\u dac\ este cazul.

A noua lec]ie este în versuri. Ele apar]in poetului AdrianP\unescu. "Norocul ve[nic sa te bat\/ C\ iar m\ simt ado-lescent,/ Tr\ind o lec]ie uitat\,/ Incorigibil repetent. [….]Suntcel ce mai nimic nu [tie/ Din tot ce-i aducea folos,/ Iubirea e-o copil\rie/ Din care-nv\] s\ mor frumos." Mai c\ n-a?comenta, dar pentru cei f\r\ "organul liric" a[ spune c\dragostea na[te astfel de sentimente, iar copil\ria nugre[e[te niciodat\ înadins. Iubind natura, animalele,vân\toarea, camaraderia, o s\-]i dore[ti mereu s\ [tii [i s\în]elegi mai mult. Po]i s\ mai [i gre[e[ti, dar cu siguran]\ os\ po]i [i s\ repari. Str\bunii latini obi[nuiau s\ spun\:"amore more ore re probantur amicitiae", adic\, "prindragoste, comportament, vorb\ [i fapt\ se dovede[te priete-nia". Profesorul meu de vân\toare, regretatul inginer Apathyde care am amintit, obi[nuia s\ spun\: "am iubit vân\toareaca pe o ibovnic\!" Voi, vân\torii b\rba]i, [ti]i poate vreodovad\ de dragoste mai cuprinz\toare semantic? Lec]ia anoua într-un singur cuvânt? Dragostea!

{i acum, a zecea [i ultima lec]ie pentru încep\tor: con-sider\-te, oricât de experimentat ai fi, mereu un proasp\tînv\]\cel. Nu vei p\gubi niciodat\! Aceast\ stare î]i va fimereu r\spl\tit\ de modestia ce o înso]e[te, de [ansa de agre[i mai rar [i mai pu]in grav, de bucuria de a asculta [iînv\]a mai mult, de pre]uirea celor din jurul t\u, vân\toareafiind nu numai un sport, ci [i un prilej de socializare - cum îispunem ast\zi - dar mai bine camaraderie ori fr\]ie, cum onumeam odinioar\. Nimeni nu te va judeca niciodat\ preaaspru dac\, peste darul priceperii [i peste fructul experien]eivei a[eza coroana modestiei, ci dimpotriv\ te vei alegemereu cu în]elegerea, m\car, dac\ nu cumva chiar cupre]uirea celorlal]i. Nu e un motiv s\ fii stânjenit de starea deîncep\tor. Niciunul dintre camarazii t\i nu a fost altfel. Nu efoarte grav s\ nu [tii, dar este de neconceput - [i chiar semnde neputin]\ [i rea cre[tere - s\ nu înve]i. Las îns\ la lati-tudinea fiec\ruia cât, când, cum, unde [i de unde, pentru ce,de la cine [i despre ce înva]\, atât în vân\toare, cât [i în via]\.

Demersul meu î[i propune s\ fie m\car subiect de medi-ta]ie, dac\ nu cumva obiect de schimbare de atitudine, c\ci"verba docent, exempla trahunt" ("vorbele te înva]\, exem-plele te c\l\uzesc").

Ce zice]i?

1 Am cedat promisiunii fãcute entuzia[tilor redactori ai acestei tinere [i ospitaliere reviste cã voi exersa iarã[i mânuirea condeiului,cu speran]a cã cititorii paginilor mele se vor amuza cât de pu]in cu lectura acestora [i cã, mai ales, vor regãsi aici întâmplãri sautipare vânãtore[ti pe care le-au trãit, le-au auzit povestite sau doar [i le-au imaginat, cã, eventual, le vor trata ca subiect de medita]iemãcar ca motiv pentru o schimbare de atitudine [i, eventual, de satirã moralizatoare, cãci nu-i a[a?, "râzând se îndreaptãmoravurile". M-am gândit datã fiind evolu]ia tiparului uman din breasla noastrã sub schimbarea [i apãsarea vremurilor mereu noi, sãmã apuc sã scriu o scurtã trilogie bazatã pe trei personaje - începãtorul, ciocoiul [i snobul, alãturi de câte zece porunci pentrufiecare caz, cu speran]a cã nu voi deranja prea mult pe oricare dintre ace[tia. Iar dacã totu[i aceasta se va întâmpla, în sensul cãunii se vor regãsi în aceste pagini ca într-o oglindã ce poate cã [i deformeazã, sã serveascã mai departe drept subiect de medita]iepentru rela]ia cu camarazii, oameni simpli [i normali pânã la urmã. Într-o epocã în care nu mai avem nici lege, nici tocmealã, în careetica profesionalã [i cea vânãtoreascã au ajuns ceva desuet, unii dintre noi, cei cu oarecare vechime în breaslã, descoperim tot maides portrete asemãnãtoare celor trei amintite mai sus. Sigur cã aceastã dezvãluire ne face sã ne întrebãm ce s-a ales de normal,sau de obi[nuitul bun sim] vânãtoresc, însã poate cã numai starea contemplativã nu este de ajuns. Este posibil sã fi rãmas preaadesea pasivi, fãrã atitudine atunci când am sim]it cã lucrurile se îndepãrteazã de bunul lor fãga[, iar azi suntem în situa]ia de aculege roadele acestor atitudini, inclusiv a lipsei lor. Am convingerea cã nu mai putem lãsã la voia întâmplãrii destinul acestei con-frerii care, între foarte pu]inele rãmase, proclamã egalitatea tuturor membrilor sãi.

SDeoarece se apropie perioa-da de rotit a coco[ului demesteac\n, Lyrurus tetrix, L,

care este mai pu]in cunoscut, fiind unreprezentant important al fam.Tetraonide, iar studierea acestuia amanifestat un interes deosebit dinpartea speciali[tilor în domeniulcinegetic atât în trecut cât [i în zilelede ast\zi, am considerat necesar s\readucem în aten]ia cititorilor [i câte-va aspecte legate de ecologia [ietologia acestei specii. Coco[ul demesteac\n a persistat, deoareceaccesul în zonele unde habiteaz\,este destul de greu datorit\ faptului c\indivizii acestei specii care populeaz\în prezent Carpa]ii Orientali de nordsunt în num\r extrem de mic, iar are-alul lor este destul de restrâns.

Mediul de trai al acestei specii îlconstituie jnepeni[urile, forma]iunilede ienup\r [i inelul de p\dure demolid ce înconjoar\ golurile de munte,zone care sunt amenin]ate înmomentul de fa]\ pentru c\ sunt mod-ificate permanent datorit\ influen]eifactorului antropic. Cu toate c\ sevorbe[te despre protec]ia acestorhabitate [i în zilele de ast\zi se con-stat\ distrugeri ale jnepeni[urilor print\ieri în vederea extinderii p\[unilor,forma]iuni arbustive care constituieprincipalul ad\post al speciei. Locurile

de rotit sunt situate în apropiereaterenurilor ml\[tinoase, pe lâng\forma]iunile de ienup\r [i jneap\n încare se g\se[te [i molidul, la altitudinicuprinse între 1300-1800 m. Locurilede rotit men]ionate în studiile de spe-cialitate din literatura str\in\ [i auto-hton\, pentru zona de nord a ]\rii s-aumen]inut fiind situate în acelea[ipuncte [i în zilele noastre.

Urmare a unor observa]ii efectuatetimp de 15 ani s-a constatat c\ perioa-da optim\ a rotitului la coco[ul demesteac\n este 10 mai-30 iunie.Aceast\ perioad\ este influen]at\ defactorii climatici [i antropici.Identificarea a[a ziselor locuri de rotitale coco[ului de mesteac\n se facediminea]a. De regul\ prima pas\recare cânt\ înainte de ivirea zoriloreste ciocârlia. Ei rotesc în punctelecele mai înalte de pe p\[unile alpinesau pe culmi, locuri alese astfel încâtcâmpul de observa]ie s\ fie destul demare pentru a reu[i s\ observe la timpeventualii du[mani. În timpul acestuiritual momentele de aten]ie sunt între-rupte de un [uierat asem\n\tor cusunetul unui vânt puternic de scurt\durat\ (3-4 secunde), ce se repet\ demai multe ori, la final prelungit, timp încare coco[ul ]ine ciocul larg deschis [igâtul ridicat. În dimine]ile lini[titecoco[ul de mesteac\n se poate auzide la distan]a de 200-300 m.

Aceast\ prim\ etap\ de cântec,este precedat\ de s\rituri zgomo-toase, a c\ror în\l]ime este cuprins\între 1-2 m, coco[ul revenind pe sol,aproximativ pe locul de unde s-a ridi-cat sau la 1-2 m distan]\. Primul [uier-

at se aude în jurul orei4-4,30. În timpulprimei etape acântecului auloc [i lupteleîntre coco[ii demesteac\n, înurma c\rora

sunt cunoscu]i înving\torii. La marginea locurilor unde rotesc

coco[ii de mesteac\n st\ întotdeaunade paz\. un exemplar care de celemai multe ori este foarte greu de iden-tificat deoarece nu se mi[c\. Dac\acesta observ\ o schimbare cât demic\ zboar\, fapt care constituie unsemnal de alarm\, iar ceilal]i semeniai s\i î[i iau zborul imediat,retr\gându-se în alte locuri lini[tite depe cuprinsul p\[unii alpine la distan]ede 1-2 km, unde î[i continu\ ritualuldac\ nu sunt deranja]i. Continuarearotitului în cazul men]ionat anterior,are loc numai atunci când acesta esteîn toi. A doua parte a ritualului de rotitcuprinde un sunet emis continuu, cepoate fi comparat cu un gânguritasem\n\tor celui de gugu[tiuc, careîn literatura de specialitate este denu-mit "turuit".

În acest timp coco[ul st\ pe locsau se rote[te în jurul unui punct, esteînfoiat, poart\ coada în form\ de lir\deschis\, ridicat\, iar aripile îi suntîndreptate spre sol. Al treilea tip desunet pe care îl emite coco[ul demesteac\n, este un cârâit scurt,aproximativ asem\n\tor cu cel alcoco[ului de munte, dup\ ce s-aa[ezat seara în arborele din locul derotit. Acest sunet poate fi auzit cândun coco[ care rote[te a[ezat pelujerul terminal al unui molid saujneap\n se dezechilibreaz\, iar uneorieste folosit ca semnal de alarm\ în

ROTITUL COCOSULUI DE MESTEACÃN

Dr. ing. Dan LUNGU

,

11

12

momentul în care au sesizat un peri-col. În toiul perioadei men]ionate,coco[ii rotesc mai mul]i la un loc ladistan]e mici unul de altul, motiv pen-tru care se isc\ [i luptele între ace[tiadatorit\ apropierii dintre indivizi. Dac\nu sunt deranja]i în timpul rotituluicoco[ii cânt\ pân\ la orele 6-7. Înzilele însorite când este toiul perioad-ei de rut se pot întâlni coco[i r\zle]i,care rotesc pân\ târziu în jurul orei8:30. Peste zi se deplaseaz\ putând fiobserva]i în terenurile din vecin\tateaacestor zone în c\utarea hranei.Parte dintre ace[tia se retrag searaspre locurile de rotit în apropiereac\rora probabil unii r\mân în cursulnop]ii.

La sfâr[itul perioadei deîmperechere rotesc în câmp deschis,la distan]e mari de cca. 50-60m, uniidintre ei a[eza]i în vârful arborilor, iaral]ii pe sol. În medie s-au observat 2-4 exemplare într-un loc de rotit. Celemai multe exemplare care s-auobservat într-un loc de rotit într-odiminea]\ au fost 11. Urmare a obser-va]iilor efectuate s-a constatat perioa-da desf\[ur\rii acestui ritual se poateasimila cu perioada în care înflore[tem\laiul cucului [i se termin\ înflorireabrându[elor. Vara pe p\[unile alpinepot fi observa]i indivizi ai acesteispecii, solitari.

Prezen]a coco[ilor de mesteac\n

în grupuri relativ mici a fost semnalat\[i toamna în apropierea locurilor derotit, dar nu s-au sesizat manifest\ride rotit prin cântec asem\n\toare cucele din perioada de prim\var\.Conform preciz\rilor din literatura despecialitate, efectivele acestei speciiau suferit în timp o serie de fluctua]iinegative care au fost determinate defactorii antropici. Aceste vie]uitoare s-au

adaptat la condi]iile de mediu,supravie]uind [i trecând peste presiu-nile pe care le-a efectuat omul asupraacestei specii prin perturbarea habi-tatului, ca urmare a activit\]ilor umanecare s-au desf\[urat în aceste zone.

În concluzie s-ar putea spune c\specia va rezista cu atât mai mult cucât zonele în care habiteaz\ vor fi maipu]in cunoscute de om.

13

MISTRETUL SI PESTA PORCINÃ

dr. Lauren]iu MERL|

Nu sunt multe boli care sãpunã în primejdie mistre]ulca specie într-un areal. Una

dintre ele este pesta porcinã.Dacã acum câ]iva ani poate ni se

pãrea normal sã gãsim cadavre deporc mistre] prin pãdure [i laboratorulsanitar veterinar sã spunã cã estepestã porcinã, [i sã ne gândim cãlasã cã o sã treacã, apari]ia unuifocar acum de pestã porcinã ar avearepercusiuni serioase asupraeconomiei na]ionale.

În anul 2007, din cauza apari]ieide noi focare de boalã, autoritã]ilesanitare veterinare din România auluat decizia vaccinãrii tuturor porcilordomestici cât [i a mistre]ilor pentru apreveni apari]ia pestei porcine. Dacãîn cazul porcilor domestici aceasta s-a realizat din casã în casã cu seringa,pentru porcii mistre]i s-au folositmomeli vaccinale administrate încadrul unor campanii de vaccinare, lacare participau medicii veterinari [ipersonalul silvic.

Aceatã mãsurã, care a dus la dis-pari]ia focarelor de boalã dinRomânia, s-a fãcut cu pre]ul interz-icerii timp de câ]iva ani, mai precispânã la 1 ianuarie 2014, deci operioadã de peste 7 ani, a expor-turilor de carne de porc mistre] [i apreparatelor derivate, provocândpierderi însemnate procesatorilor decarne, cât [i producãtorilor, cre[tereaporcilor nemaifiind profitabilã atâtatimp cât exportul [i valorificarea por-cilor nu mai era posibilã.

Ce a mai fãcut pesta porcinã?A interzis crescãtorului particular sã-

[i ducã porcul la abator [i în felulacesta s-a mai omorât o bucatã dinzootehnia na]ionalã.

Pesta porcinã este o boalãcauzatã de un virus foarte rezistent înmediu, afectând to]i porcii domestici[i sãlbatici. Boala nu se transmite dela animale la om [i nu afecteazãomul. Procentul de îmbolnãviri [imortalitate este foarte ridicat, cu maripierderi economice datorate cos-turilor de eradicare a bolii [i arestric]iilor impuse comer]ului cuporci vii [i produse sau subproduseprovenite de la porci.

În vederea unei interven]ii rapide[i eficiente a serviciilor veterinarespecializate, cetã]enii sunt ruga]i sãcontribuie la depistarea [i sesizareatimpurie a cazurilor de boalã [i sãcomunice oricãrui medic veterinar deliberã practicã împuternicit, oficial sauDirec]iilor sanitare veterinare [i pen-tru siguran]a alimentelor jude]ene,orice caz de boalã la porcineledomestice [i sãlbatice sauobserva]iile legate de cre[tere aîmbolnãvirilor [i mortalitã]ii. Prinurmare, trebuie sã anun]e imediatautoritã]ile sanitare veterinare oricecetã]ean care vine în contact cuporcii sãlbatici [i recunoa[te urmã-toarele simptome: mortalitatea ridi-catã, aproape de 100 la sutã, inter-venitã într-un timp scurt, temperatu-ra foarte ridicatã (40,5 - 42 gradeCelsius) [i stare febrilã, ro[ea]a sauînvine]irea pielii, a marginilor ure-chilor, lipsa poftei de mâncare, stareapatie [i împleticirea animalului înmers, care pot apãrea cu 24 - 48 deore înaintea mor]ii, stare de vomã,

diaree.Virusul se poate transmite prin

contactul animalelor bolnave cu celesãnãtoase, în mod direct, dar [i indi-rect prin hrãnirea porcilor cu resturide la bucãtãrie, când originea cãrniide porc folositã.

Pentru evitarea rãspândiriiviru[ilor pestei porcine clasice [i pen-tru întãrirea biosecuritã]ii în mediulsãlbatic în timpul partidelor de vânã-toare, participan]ii vor ]ine cont deurmãtoarele recomandãri ale Auto-ritã]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [ipentru Siguran]a Alimentelor (ANS-VSA):

1. Desfã[urarea tuturor partidelorde vânãtoare numai cu notificareaprealabilã a Direc]iei SanitareVeterinare [i pentru Siguran]aAlimentelor Jude]ene, care va asigu-ra prezen]a unui medic veterinar ofi-cial la activitatea vânãtoreascã înscopul efectuãrii examenului clinicpost-mortem [i a prelevãrii, ambalãrii[i expedierii probelor pentru labora-tor.

2. Vânãtorii sunt obliga]i sã prez-inte pentru examenul clinic [i pentruprelevarea de probe to]i mistre]iiîmpu[ca]i [i sã pãstreze vânatul încentrul de colectare vânat, pânã laaflarea rezultatului examenului delaborator.

3. Dupã vânãtoare, în cazul

,,

14

folosirii câinilor gonaci, ace[tia nu vorfi lãsa]i liberi, punându-se în lesã,pentru a se evita contactul cu ani-malele împu[cate [i rãspândireavirusului la întoarcerea în comunitate.

4. Dupã vânãtoare, recoltareaprobelor pentru examenul de labora-tor este preferabil sã se facã într-uncentru de colectare a vânatului, pen-tru a nu se permite împrã[tierea deresturi biologice în mediu în timpulrecoltãrii, de unde al]i porci sãlbaticipot veni în contact cu ele. Carcaselevor fi pãstrate în centrul de colectarepânã la aflarea rezultatelor de labora-tor.

5. Dacã nu este disponibil uncentru de colectare pentru vânat,recoltarea probelor se va face dupãce vânatul împu[cat este a[ezat pe ofolie de plastic ce poate fi apoi strân-sã [i distrusã prin ardere sau îngro-pare.

6. Masa gastro-intestinalã rezul-tatã în urma eviscerãrii carcaselor vafi colectatã în saci de plastic [i pre-

datã de cãtre responsabilul fonduluide vânãtoare unei unitã]i de neu-tralizare sau primãriei pe raza admi-nistrativã a cãreia se gãse[te fondulde vânãtoare, dacã acest lucru nueste posibil, ea va fi îngropatã la celpu]in un metru adâncime, împreunãcu folia pe care s-a fãcut eviscerarea,pentru a evita dezgroparea ei decãtre animalele sãlbatice. Esteinterzisã abandonarea la întâmplare,în pãdure, a resturilor provenite de laanimalele sacrificate, pentru evitareacontactului cu insectele [i animalelesãlbatice.

7. Responsabilii fondurilor devânãtoare [i participan]ii la vânãtoarevor anun]a medicului veterinar oficialdepistarea pe fondul de vânãtoare amistre]ilor mor]i sau bolnavi în timpulactivitã]ii men]ionate.

8. Vânãtorii care vor duce acasãcarcasele se obligã sã nu înstrãinezecarnea [i sã nu administreze în con-sumul porcilor din gospodãrie lãturi încare a fost spãlatã carnea de mistre].

9. Responsabilii fondurilor devânãtoare se vor asigura cã reco-mandãrile ANSVSA sunt respectateîntocmai.

{i dacã amenin]area pesteiporcine nu era suficientã, de aproapeun an, nu departe de pãdurileRomâniei, o altã boalã, [i mai pericu-loasã, pesta porcinã africanã, faceravagii în Caucaz, Rusia [i alte câte-va ]ãri din est, ucigând to]i mistre]ii [iporcii domestici, neexistând nici unvaccin eficient, lupta cu aceastafãcându-se mai mult prin mãsuri deprevenire a ei, combaterea fiindfoarte anevoioasã.

Împreunã, pasiona]i ai vânãtorii,personalul silvic [i medicii veterinari,prin conlucrare, ac]iuni rapide deinterven]ie [i respectarea legisla]ieivom reu[i sã ]inem departe de fauna]ãrii aceste boli pentru a ne bucura totîmpreunã de dârzenia [i adaptabili-tatea acestei minuni a naturii de pecealaltã parte a baricadei, mistre]ul.

15

VÂNÃTOARE CU LÃUTARI- FRAGMENT -

C\t\lin P. RANG

-Nea' Ioane, roag\ b\ie]ii cu acordeoane [i viori s\cânte ceva frumos, a[a încet.

Imediat poiana a r\sunat în mod pl\cut într-un potpuriu demuzic\ popular\, cum rar se poate auzi.

- Bun [i acuma ce facem? a întrebat D\nu], inginerul de laocol.

Ultimul venit, despre care to]i spuneau c\-i capul r\ut\]ilor,s-a gr\bit s\ explice:

- Iat\ cum vom proceda. Noi, vân\torii, ne urc\m pe drumulpe care am venit cu ma[inile. O parte ne în[ir\m chiar peculme, chiar dac\-i cam departe, iar tocmai la cap\t o jum\tatedin arme coboar\ pe cap\tul viei [i la fiecare zece rândurir\mâne câte o arm\.

- Bine b\i [i unde-s h\ita[ii? sare Jorjîc\ cu întrebarea.- Nu-i vezi ? Sunt aici, r\spunde ]u]i.- Costic\, se adreseaz\ tehnicianului, cred c\ vrei s\ r\mâi

cu mine ca s\-i coordon\m.- Pe cine s\ coordonezi? întreab\ [i Profesorul.- P\i, de ce crede]i c\ am adus fanfara? r\spunde ]u]i. To]i

cânt\re]ii cu instrumente de suflat, tobe, talgere vor fi h\ita[iino[tri. Este mult vânat în zon\ [i am promis membrilororchestrei câte o jum\tate de iepure la fiecare [i câte unulîntreg pentru [efi. Restul din ce vân\m este al nostru [i dac\se trage bine, sunt convins c\ vom avea destul.

- Mare tr\snaie ]i-a trecut prin cap, intervine Nea Mircea, altdoctor care venise cu Fordul.

- Bun. Costic\ [i cu mine r\mânem pe loc cu oamenii, iartu, D\nu], te rog s\ în[iri pu[tile, încheie discu]ia ]u]i.

]u]i se adreseaz\ oamenilor:- Toate instrumentele de suflat [i de percu]ie vor merge cu

mine [i Costic\ [i vom ocupa rândurile de vie din pârâu pân\în culme. La fiecare 5-6 rânduri va merge un cânt\re]. V\ rogs\ c\uta]i rândurile nearate pentru ca s\ pute]i merge f\r\ s\v\ împiedica]i. Când vom primi semnalul, pornim cântând [i nevom deplasa f\r\ s\ ne gr\bim pân\ ce întâlnim la cel\laltcap\t rândul de vân\tori. Sunt mai bine de doi kilometri, dar euv\ rog mult s\ nu v\ gr\bi]i. Ba pute]i face [i pauze scurte cas\ v\ mai trage]i sufletul. În partea de sus la cap\t merge dom-nul Costic\, iar pe vale merg eu. V\ rog s\ v\ uita]i din când încând [i s\ nu ne dep\[i]i.

Nea Ion, unul dintre [efii de orchestr\, intervine foarte mirat:- Bine, [i cum reu[im s\ cânt\m, dac\ st\m departe unul

de altul ?- Aicea este arta ! a r\spuns ]u]i. P\i este normal ca fiecare

s\ cânte ce vrea, ce [tie mai bine, sau este mai u[or de cân-tat. Important este s\ facem zgomot.

- Aha ! Am în]eles. Dar ceilal]i cânt\re]i ce fac ? întreab\ dinnou starostele.

- Viorile, acordeoanele, ]ambalele [i contraba[ii r\mân aiciîn poian\. Aduna]i crengi din s\lciile de pe pârâu [i face]i un focs\ nu v\ fie frig. Ve]i cânta când se încheie vân\toarea [i ni se

va servi masa, tot aici.V\ repet c\ dac\ m\asculta]i [i iese bine tre-aba, pleca]i acas\fiecare cu o jum\tatede iepure [i, cu sigu-ran]\, vân\torii vorstrânge [i un ban pen-tru voi.

Odat\ puse lucrurilela punct, circa 20-25instrumenti[ti s-au pusîn mi[care [i au fostaranja]i pe rândurile de vie nearate pe care se putea circula încondi]ii bune.

Totul a durat mai bine de jum\tate de or\ [i aproape imedi-at dup\ ce to]i erau aranja]i s-a auzit un sunet prelung ca debucium, dar suflat din ]eava unei arme de vân\toare.

- Gata ! Porni]i cu to]ii [i cânta]i !Ce a urmat în clipa urm\toare a diferit ca diversitate de

sunete momentele când o orchestr\ î[i acordeaz\ instru-mentele înainte de concert.

Cei patru cu tromboanele scoteau câte un zgomot grav lafiecare 5-10 pa[i.

Tobele mari b\teau la fiecare pas, iar cele mici r\p\iau camitralierele.

Trompeti[tii cântau pe legea lor “Trandafir de la Moldova”,“Un ]igan avea o iap\”, “Inel, inel de aur”, ba unul cânta “M-af\cut mama oltean" pentru c\ [tia c\ Cezar, doctorul, era de pelâng\ Craiova.

Unul mai tân\r ca o piculin\ îngâna ceva ce nu seîn]elegea, dar n-a f\cut nici cinzeci de pa[i când de lâng\ el, lanici doi metri, a ]â[nit un iepure [i a rupt-o la fug\ peste rân-durile de vie spre culme.

Dup\ trei-patru minute în dep\rtare s-au auzit dou\ bubui-turi înfundate, semn c\ ap\ruse un vânat.

[i cu toat\ h\rm\laia iscat\, format\ dintr-o amestec\tur\de sunete, pl\cute de altfel, în fa]a cânt\re]ilor au început s\alerge iepuri în toate direc]iile.

N-au trecut multe minute [i pe culme, acolo unde era liniavân\torilor, au început s\ r\p\ie armele.

De cele mai multe ori se auzea doar câte o împu[c\tur\,ceea ce era un semn aproape sigur c\ vân\torul î[i opriseprada din alergare.

Nu erau îns\ rare cazurile când se auzea câte un poc, pocîn mai pu]in de o secund\. Pe focurile alea nu eram prea sig-uri.

H\ituiala a durat aproape trei sferturi de or\ pân\ s-a ajunsla linia vân\torilor.

Costic\ în deal oprise trei iepuri care fugeau c\tre înapoi,iar ]u]i avea doi care voiau s\ sar\ pârâul.

Întâlnirea cu vân\torii a fost un adev\rat spectacol.Majoritatea veneau spre locul de adunare c\rând cu greu

16

câte 4-5 iepuri.S-a f\cut imediat un mic tablou de

vân\toare. Au fost în[irate pe linia dru-mului, în [ase rânduri, toate pieseleîmpu[cate [i la num\r\toare au ie[it 56de iepuri [i 4 vulpi.

To]i erau încânta]i, îmbujora]i [i cuochi sclipitori.

- [tie cineva cu precizie câ]i muzican]iavem ? întreab\ ]u]i.

- Cu to]ii cred c\ sunt vreo patruzeci,îl informeaz\ Nicu[or, al doilea primar.

- Bine, când vine c\ru]a s\ ia vânatulpunem separat treizeci de iepuri ca s\ne respect\m cuvântul fa]\ de oameni,spune din nou ]u]i.

...- Hai s\ facem b\taia în continuare

pe partea cealalt\ a culmii, înapoi [i totce se împu[c\ va fi împ\r]it de c\treD\nu], pentru c\ el este [eful din zon\,adaug\ tot el.

- De acord, spune inginerul. Haide]ila treab\. V\ întoarce]i înapoi pe drumulde culme, pe unde a]i venit. O parter\mâne]i pe drum [i al]ii v\ ve]i coborî perândurile de vie pân\ în cel\lalt pârâu.Când v-a]i instalat ne suna]i din pu[c\ [ivenim., a continuat Costic\ cuexplica]iile.

- R\mânem tot noi cu oamenii,anun]\ ]u]i.

- Eu când ajung la cap\tul b\t\ii m\duc cu ma[ina în sat [i într-o or\ [ijum\tate vin cu mâncare cald\, îiaten]ioneaz\ [i Nicu[or, primarul dinzon\.

- Nicu[or, dar tu ai împu[cat ceva ? îlîntreab\ Ghiorghi]\.

- B\i, eu nu i-am p\lit, dar ai auzit ce-o huit ? r\spunde Nicu[or f\când cuochiul. Mi-a împrumutat Costic\ o pu[c\cu alice cotite [i n-am nimerit nimica,continu\ primarul.

- Nicu[or, tat\, las\ criticile! ]i-apl\cut? întreab\ Costic\.

- M\i, eu sunt tr\it în zona asta, darniciodat\ n-am crezut c\ este atâtavânat, a r\spuns Nicu[or.

- La vân\toare, important este s\ par-ticipi, ca la olimpiad\. [i spectacolulpoate fi o mare încântare, a intervenit [iProfesorul.

Apoi a continuat:- Practic [i eu vân\toarea de peste

treizeci de ani [i am mers în diversezone ale ]\rii, dar a[a o tr\snaie pl\cut\cu l\utari n-am întâlnit. A fost superb [iprev\d c\ [i a doua b\taie va fi la fel defrumoas\.

- Cred c\ vom mai vedea mult vânat,pentru c\ aici este o zon\ mai ad\pos-tit\, afirm\ Costic\.

El era [i tehnician de vân\toare laocolul silvic [i cuno[tea zona la perfec]ie.

Goana a doua s-a desf\[urat dup\acela[i tipic, dar cu ceva mai multeperipe]ii.

Iepurii ]â[neau în toate direc]iile [imai ales cânt\re]ilor care emiteausunete mai sub]iri li se întâmpla adeseaca vânatul s\ le sar\, aproape de subpicior.

Cea mai eficace era toba mare. Lasunetul ei iepurii s\reau [i la 50-60 demetri.

Pe la jum\tatea goanei, de sub untufi[ de porumbar, destul de mic, darînconjurat de un pâlc de iarb\ deas\ [iînalt\, când un h\ita[ cu saxofon era pela 5-6 metri, s-a creat impresia c\ seumfl\ p\mântul [i a pornit în pas alert,f\r\ s\ fug\ prea tare îns\, un ditamaivierul care dep\[ea pe u[or vreo 200 dekilograme.

A pornit de-a lungul [irului de vie [i adefilat în fa]a tuturor vân\torilor pe lacirca 60-70 de metri.

Nimeni nu era preg\tit pentru ovân\toare de mistre], dar nici nu seanun]ase c\ se poate vâna, a[a c\ într-o veselie general\, aproape to]i vân\toriicare erau pe linia drumului în zare, îlsalutau cu câte dou\ focuri în sus.

Nici c\ i-a p\sat vreun pic [i nicim\car nu a iu]it pasul.

Se sim]ea st\pân pe pielea lui.Numai c\, la cârlig pe primul post din

vale era Nicu[or, primarul cel blond [i,din întâmplare, st\tea chiar pe drumulmistre]ului.

Degeaba a desc\rcat pu[ca în aer [ia strigat agitând [i mâinile, vierul cel f\losa trecut în acela[i pas sprinten pe pote-ca lui închipuit\, iar Nicu[or s-a sim]itobligat s\ se dea repede doi-trei pa[i lao parte pentru a-i face loc s\ treac\.

Cum el era vân\tor, dar la ocazii rare,nici m\car n-a realizat pericolul pe lâng\care a trecut cu a[a un vier în preajm\.F\r\ pic de emo]ie i-a strigat vecinuluidin deal c\ are [i el vreo doi porci la felde mari acas\, numai c\ sunt albi [i aurâtul mai scurt. Ba, mai mult i s-a p\rut c\animalul care a trecut pe lâng\ el erapu]in prea slab la cât de înalt [i lung era.

Au mai z\rit vreo 20-30 de c\prioarestrânse în cârduri de câte 5-6. Acestea,ca [i mistre]ul, au rupt-o la fug\ tot în lun-gul rândurilor de vie, f\când deliciul celor

care erau plasa]i pe costa dealului, lacârlig.

Se tr\gea doar la iepure [i la vulpe,iar ace[tia în majoritatea lor fugeaudirect la deal, peste [i pe sub sârmelecare sus]ineau via [i cu toat\ viteza pecare o aveau n-a fost v\zut niciunulîmpiedicându-se.

R\p\iala pu[tilor era un indiciu alnum\rului mare de animale care fugeau[i probabil [i al chiflelor date pe lâng\,mai ales la acele pac-pacuri într-ofrac]iune de secund\.

Pl\cut a fost [i faptul c\ nu s-a auzitniciodat\ faimosul "Al meu e" caracteris-tic vân\torilor colective.

To]i erau prieteni vechi [i mai vânas-er\ împreun\. Îns\ nu într-o a[a mareh\rm\laie.

H\ita[ii, l\utari, nu se gr\beau [ifoarte interesant era faptul c\ nici unulnu-[i folosea instrumentul doar pentru aproduce sunete.

Fiecare cânta câte-o melodie, care îipl\cea lui a[a c\ toat\ valea r\suna deparc\ ar fi fost câteva nun]i sau hore peacolo.

La tabloul de la a doua goan\ s-auadunat 91 de iepuri [i trei vulpi.

To]i erau ferici]i [i foarte emo]iona]i [i-[i povesteau unul altuia diferite faze,chiar dac\ unii dintre ei fuseser\ vecini.

Costic\ era starostele vân\torii a[ac\ s-a dus direct c\tre margineatabloului de vân\toare [i a ridicat deacolo ceva care sem\na cu un iepuretrecut prin ma[ina de tocat carne.

- A cui este or\tania asta ? întreab\aparent mirat.

- Al meu ! r\spunde Jorjîc\ în timp ce-[i aprindea o ]igar\ M\r\[e[ti f\r\ filtru.

- B\! Tu l-ai c\lcat cu ma[ina!urmeaz\ replica lui Costic\.

În timpul acesta ]inea de cap iepurelecare în afar\ de urechi aproape c\ nu semai cuno[tea. Tot toracele cu labele dinfa]\ lipseau, iar picioarele din spate maierau legate de cap cu o bucat\ dinpielea de pe spate.

- M-am intimidat [i am tras cu glon]uldin drilling, dar l-am p\lit. Atunci când austrigat c\ vine un mistre] am pus [i unglon] pe ]eav\. Porcul a fost pe subterase [i nu l-am v\zut, dar a venit drac-ul \sta [i m-am fâstâcit. Am uitat s\ mutfocul de pe glon], a[a c\ ... Fugea tare [ieu m-am bucurat c\ l-am nimerit.

- }i-l iei acas\, îi replic\ Costic\ scurt....

17

PROFESIONIST SI ....AMATOR!(IN MEMORIAM COLONEL CONSTANTIN CATRINESCU)

Martin CATA

Aici e vorba despre prietenul meu,trecut spre o lume mai bun\,colonelul (Gr\niceri) Constantin

Catrinescu (Costel), profesionist în alevân\torii [i pescuitului [i eu, "afiliat" pelâng\ el în calitate de "discipol" [i …ama-tor. Îmi pare r\u c\ nu am scris pân\acum despre colonelul Catrinescu, uniubitor dar [i un cunosc\tor al naturii, finobservator al faunei zonale [i protector alacesteia, interpret diversificat al prozeivân\tore[ti [i pesc\re[ti [i în acela[i timphazliu [i talentat povestitor a acesteia,declarat iubitor de poezie despre natur\dar [i despre natura uman\, recitator fer-vent în întâlnirile amicale. Sunt doarcâteva din luminile care mângâiau chip-ul prietenului meu Costel. Am trecut înmod inten]ionat, în parantez\, speciali-tatea militar\ gr\niceri, de care prietenulmeu se mândrea [i în acela[i timp onoraaceast\ voca]ie. Pentru c\ pân\ la urm\a fi gr\nicer este o voca]ie, nu o simpl\rutin\ ce a devenit poli]ia de frontier\.Sunt elemente conceptuale pe care pri-etenul meu mi le-a explicat foarte clar,atr\gându-mi aten]ia c\ nu este vorba detrecerea de la cavalerie la tancuri. Selectobservator [i cunosc\tor al fenomenuluimilitar.

Am avut multe aventuri vân\tore[ti [ipesc\re[ti cu prietenul meu, colonelulCatrinescu. Parc\ [i stiloul m\ îndeamn\s\ scriu numai la persoana a treiadespre acest superb prieten care nicio-dat\ nu a vorbit la "per tu" cu mine, de[iera cu ani buni mai mare. C\l\torind sprenordul nostru moldovenesc pe laR\d\u]i, Putna, Marginea, Sucevi]a,Moldovi]a, Câmpulung Moldovenesc, peundeva pe la Palma, într-o frumoas\imagine de p\dure superb de verde,poposea obosit\ [i poate în sfidarea tre-c\torilor ne[tiutori, o ingenu\ c\prioar\,colonelul fiind la volanul b\trânului s\uFord. V\zând caprioara, a încetinit [i aexclamat, ah, de-a[ fi avut eu pu[ca!Intrigat, [tiindu-i firea, eu, în dreapta lui l-am întrebat, [i ce-a]i fi f\cut? R\spunsula fost invariabil, de om rezonant cusplendorile fine [i sublime înconju-r\toare, m-a[ fi rezemat de pu[c\ [i a[ fiadmirat c\prioara! A[a credeam [i eu, i-am r\spuns. Este un exemplu simpludespre sensibilitatea prietenului meucare-i citea [i îi cita frecvent peSadoveanu, Labi[ [i Gârleanu.

La pescuit mergeam împreun\, deregul\, la Prut. Atmosfer\ frumoas\ de laînceputul zilei. Costel(!) vorbea cu priete-nii din zon\ [i diminea]a pe la ora [asecând soseam în localitatea de destina]ieserveam cafeaua [i asistam la preg\tirilepentru pescuit. Era complicat. Aveamul]i, mul]i prieteni. Era un torent de spri-jin pentru reu[ita pescuitului din acea zi.Parc\-l aud spunând unuia, vezi c\ pe launsprezece s-ar putea s\ ne fie foame!Prietenul era întotdeauna invariabil în ati-tudine [i glas, v\ îndoi]i de mine "don"colonel! R\spunsul era la fel de invari-abil, nu! Într-o astfel de zi, undeva la sudde Hu[i (fie binecuvântat), pe malulPrutului (malul drept, ca s\ nu fie con-fuzii), pe la r\s\ritul soarelui pescuiamavându-l ca partener pe Catrinescu.Dup\ vreo dou\ ore de pescuit dum-nealui avea în juvelnic un crap de vreopatru kilograme [i un avat de vreo cinci.Eu, doi crapi care însumau vreo dou\kilograme. Dar el, Costel m\ încuraja s\perseverez. Eram oricum fascinat [imul]umit de lini[tea oferit\ de luciul apei.[tiu bine c\ mereu plecam de pe malulPrutului odihnit [i înc\rcat energetic(asta-i alt\ problem\). Ei, pe la ora zeceaten]ia mi-a fost distras\ de unul din aju-torii domnului colonel. Se instalase lavreo dou\zeci de metri de locul de pes-cuit, cu trepied, gr\tar, [i o serie de alteustensile de buc\t\rie sau de tortur\ (depe[te) pe care nu le distingeam preabine. La un moment dat Costel a strigat,ai adus mistre]ul! A avut parte de o con-firmare apar]inând primului limbaj (sis-tem) de comunicare. A fost perceput caatare [i nu m-am mirat. Omul este o exis-ten]\ miraculoas\ ( un fiind) nedescifrat\în totalitate pân\ în prezent. Am conti-nuat pescuitul, succesul domnuluicolonel accentuându-se cu câ]iva crapiîntre unul [i dou\ kilograme, recolt\bogat\. Eu, pauz\. Calm, p\rinte[te m-asf\tuit s\ las cele dou\ lansete ale melepe oprit (dumnealui avea vreo [apte) [is\ d\m curs invita]iei prietenului de pepromontoriul de iarb\ ce-i ad\posteaustensilele buc\t\re[ti. Nimic nu era derefuzat. O ]uic\ din zon\! Cârna]i de mis-tre]. Foarte buni! Domnul colonel mi-aexplicat, mâncând, contribu]ia dum-nealui la prinderea mistre]ului [i cumdumnealui personal, suflecat pân\ lacoate s-a str\duit s\ fac\ aceast\bun\tate picant\ dup\ o re]et\ original\

de la Copal\u (e alt\ poveste).M\m\liga, tochitura la ceaun, feteascade la na[u-meu, au completatfrumuse]ea momentului de pauz\.Grijuliu, nici nu-mi terminasem ultimuldumicat, domnul colonel m-a invitat cuelegan]\, la reluarea gestion\rii sculelorde pescuit. L-am urmat. Era o zi fru-moas\ cu un soare pu]in rebel.Revenind pe malul Prutului undel\sasem lansetele, înc\rcat stomacal,mi-am improvizat din foaia de cort unacoperi[ protector sub o surp\tur\.Lansetele erau la vreo zece metri. M-amîntins sub umbrarul improvizat, tacticosmi-am aprins o ]igar\ ( phau, fumam peatunci, câh) [i u[or, u[or, am adormit! M-am trezit la strig\tele prietenului meu,"don colonel, don colonel" ( nici în situa]iideosebite nu renun]a la polite]e, mai rara[a ceva). Pu]in enervat, am aruncat oprivire spre locul de dispunere allansetelor. Catrinescu (aici chiar vreaus\-l aduc în scen\, virtual), cu una dinlansetele mele în mân\, foarte încordat\(lanseta), m\ striga st\pânind în acela[itimp firul. Am fost lâng\ dumnealui încâteva clipe [i în muzicalitatea grav\ arâsului dumnealui am deslu[it cuvintele,eu l-am ag\]at, e treaba dumneavoastr\s\-l scoate-]i, dar v\ secondez! A fost olupt\ de vreo dou\zeci de minute (campu]in) finalizat\ cu captura unui crap deopt kilograme [i 200 (cânt\rit ulterior).

Trebuie s\ încep cu alineat. Dup\faza descris\, prietenul meu, colonelulCatrinescu, era mai transpirat decâtmine [i printre gâfâituri mi-a [optit, som-nul pe malul Prutului na[te mon[tri! La ces-o fi gândit?

,,

18

Aud vag un sunet strident. Nu-lbag în seam\ fiind ocupat cucapturarea unui crap enorm.

Sunetul persist\. Când s\ introduc cra-pul în minciog …. îmi dau seama c\este alarma telefonului. Sar ca arsîncercând s\ opresc alarma. Singurullucru pe care-l reu[esc este s\ scaptelefonul sub fotoliul de lâng\ pat. M\aplec brusc, dau cu capul de mânerulfotoliului, înjur scurt [i în timp ce încercs\ g\sesc telefonul aud ceva dinspatele meu. Este comentariul so]iei…ceva legat de nebunii care nu au somnla ora 3 diminea]a. M\ fac c\ plou\,g\sesc telefonul [i reu[esc s\-l închid.Încerc s\ m\ strecor pe furi[ sprebuc\t\rie. Calculez gre[it, iau col]ulpatului cu piciorul, înjur scurt … dar îngând [i ies în sfâr[it din camer\.

Ajung în buc\t\rie [i pun de cafea.M\ duc la baie [i m\ întorc la timp… cas\ v\d cum cafeaua d\ în foc.Recuperez cam jum\tate de cea[c\,dau din umeri [i bineîn]eles c\ lasso]iei pl\cerea de a [terge aragazul.

Încep s\ car de pe balcon sculelede pescuit, la u[a de la intrare. Dup\ aldoilea drum, îmi promit c\ voi renun]ala o bun\ parte din ele. Iau o gur\ decafea, m\ ard, înjur scurt, apoi încercs\-mi dau seama ce am c\rat în plus.Fac inventarul: scaun, mas\, mincioc,juvelnice, trusa de scule, be]e,mulinete, avertizoare, nad\, lada frig-orific\, haine de schimb. Nu [tiu la cevoi renun]a.

Termin cafeaua, timp în care audun claxon puternic din fa]a sc\rii.Bineîn]eles c\ partenerul de pescuit nua mai avut r\bdare [i a venit cu un sfertde or\ mai devreme.

Iau de pe hol ce apuc [i m\ precip-it pe sc\ri. La jum\tatea sc\rilor scapscaunul care se propte[te cu zgomotîn u[a vecinului de la parter. Vecin carenu avea nici el somn. Când ridic scau-nul, ridic [i privirea … la vecinul meu înpijama. Morm\i scurt o scuz\, ignorcomentariul vecinului [i ajung în sfâr[itafar\. Încerc s\ înghesui bagajul înma[ina plin\ ochi, [i împreun\ cucolegul meu c\r\m restul de bagaje.

Demar\m în tromb\, întrebându-neunde vom pune pe[tele pe care-l vomprinde, în condi]iile în care în ma[in\nu mai înc\pea nici m\car un ac. Dup\câteva sute de metri scot un strig\t.Colegul meu frâneaz\ brusc, înjur\scurt [i m\ întreab\ ce-am p\]it. Eu nupot decât s\ îngaim…. viermu[ii?!Colegul întoarce ma[ina morm\indceva legat de dobitocii care ar trebui s\consume mai mult\ lecitin\. Trec tiptilprin fa]a u[ii vecinului, parc\ au cevalegat de ni[te sfin]i [i deschid u[a de laintrare. Înlemnesc. Dau nas în nas cuso]ia care verifica dac\ am încuiat u[a.Trec pe lâng\ ea ignorând remarcalegat\ de nebunii care nu au somn [iajung la frigider. So]ia în spatele meu.Când vede ce scot din frigider scoateun ]ip\t scurt. Plec repede cu promisi-unea so]iei c\ va arunca din frigiderorice nu va sem\na cu mâncarea.

Plec\m din nou în vitez\ f\când pla-nuri de b\taie. Ajungem la timp pe balt\pentru a prinde r\s\ritul [i …. roiurilede ]ân]ari care exact atunci s-au trezit.Dup\ ce înconjur\m balta de dou\ orica s\ fim siguri, ne d\m seama c\ nuprea sunt locuri libere de pescuit. Nelipim de ni[te bârl\deni pe care-icuno[team, [i începem s\ desc\rc\msculele. Nu ]inem cont de faptul c\vecinii no[tri înlemnesc când v\d câtbagaj reu[im s\ scoatem din ma[in\.

Dau s\ montez lansetele [i-mi dauseama c\ am uitat acas\ penarul cuforface. Înjur scurt, iau o vi[inat\ s\-mirevin [i încep s\ construiesc forface.Dup\ o jum\tate de or\ [i jum\tate dekilogram de sânge donat ]ân]arilor ter-min. Între timp colegul meu î[i montaselansetele [i umflase barca.

Încep s\ plantez. Toate au mersstrun\ pân\ când am ajuns la ultimelemele dou\ lansete. Când am încercats\ plantez ultimul forfac, l-am aruncat[i bineîn]eles c\ s-a ag\]at de frânghiade la barc\. De fric\ s\ nu se topeasc\s\cule]ul solubil, am f\cut brusc un saltîn fa]\ uitând complet c\ mai exist\ [iiner]ie. Mi-am adus aminte de ea cândam ajuns cu capul în mâl. M-am ridicattacticos, constatând c\ apa îmi ajun-gea doar la piept. Cum r\m\sesem cu

forfacul în mân\ am terminat de plan-tat. Am întors barca, [i m-am urcat cugreu în ea. Când vâsleam spre mal, l-am observat pe colegul meu care înc\era blocat cu un b\] în mân\. Mi-apovestit pe urm\, la [pri]ul de înc\lzire,cum a r\mas blocat, când, uitându-seîn larg a v\zut doar fundul b\rcii.

Dup\ o mas\ copioas\, udat\ dinbel[ug, ne-am pus pe a[teptat. [i ama[teptat noi mult [i bine… c\ pe[te ioc.Ioc la noi, c\ în dreapta noastr\ ( ni[teie[eni ) [i în stânga noastr\, bârl\denii,prindeau în draci. Nu am mai r\bdat [im-am dus la ei s\-mi dea [i mie dinmomeala pe care o foloseau. Amschimbat momeala la toate lansetele [icu înfrigurare…iar ne-am pus pea[teptat. Asta pân\ pe la orele 16,00dup\ amiaza, c\ apoi ne-am pus peînjurat. Ne-am dat seama c\ nu aveamnici o [ans\ s\-i vedem culoarea, a[ac\ am procedat la singurul lucruîn]elept…. am cump\rat fiecare câteun crap de aproximativ trei kilograme.

A urmat apoi lucru a[teptat cuner\bdare de orice pescar…. strân-gerea sculelor. Nu ne-a luat decât o or\[i jum\tate [i dou\ încerc\ri ratate de ale a[eza în ma[in\. Se pare c\ nu maiînc\peau. În final am reu[it doar încondi]iile în care eu am ]inut în bra]etrusa de scule [i la picioare pe[tele.

Ajuns acas\, i-am predat pe[teleso]iei, l\sându-i pl\cerea de al cur\]a.Dup\ un du[ [i o mas\ copioas\, m-amb\gat în pat adormind instantaneu.Bineîn]eles visând la urm\toarea par-tid\ de pescuit, la care, de data asta,am prins numai crapi imen[i. Partid\care a avut loc peste o s\pt\mân\.

O ZI PERFECTÃ

Lauren]iu ANTICI

19

M-am bucurat c\ articolul meuscris nu cu mult timp înurm\ [i-a g\sit loc în ultimul

num\r al revistei deja cunoscute înrândul celor mai mul]i vân\tori, dar nunumai, [i consider c\ este un fapt maimult decât meritoriu c\ avem posibili-tatea ca to]i cei c\rora le placevân\toarea s\ poat\ s\ împ\rt\[easc\celor doritori din cuno[tin]ele,întâmpl\rile [i faptele ce se mai petrecde-a lungul timpului petrecut cuaceast\ aleas\ [i din ce în ce maiscump\ îndeletnicire.

La începutul campaniei de propa-gand\ silvic\ ce se reg\sea [i poatechiar se mai reg\se[te pe panourileîntâlnite în majoritatea fondurilor devân\toare ale G.V.S., de-a lungul dru-murilor principale ce traveseaz\ p\-durile vasluiene se putea citi: "Vân\-toarea este un sport [i nu un mijloc deînavu]ire.Vânatul este un avut na]ionalce d\ valoare p\durilor noastre". {inicicând nu a fost mai valabil ce st\scris cu litere mari [i me[te[ugit aran-jate ca în vremurile în care tr\im, desig-ur îns\ cu alt\ conota]ie.

În acest sezon de vân\toare amvânat în mai multe fonduri devân\toare, atât la A.J.V.P.S., cât [i încele în care îmi desf\[or activitatea laOcolul Silvic Vaslui. Nu vreau s\ facreferiri la felul cum sunt gospod\rite [inici s\ fac alte compara]ii în ceea ceprive[te cei doi administratori de fon-duri, vreau s\ doar s\-mi exprim doarcâteva considera]ii ce privesc aspectecomune observate, considera]ii ce s-arvrea pertinente în a-mi sluji introduceriiînceputului de articol.

Pentru c\ vrem sau nu s\recunoa[tem, vân\toarea a ajuns [i vaajunge un sport de lux [i asta pentru c\"placerea jocului" o vor resim]i din ce înce mai pu]ini dintre noi [i cred c\ nu vadura mult [i ceva se va schimba întagma noastr\ vân\toreasc\, în sensulierarhiz\rii categoriilor de vân\tori, faptdeja ancorat în realitate.

Prin prisma îndeletnicirii, traversezambele categorii de fonduri devân\toare [i observ acela[i num\rmare de p\s\ri de prad\, acela[inum\r mare de câini hoinari, acelea[i"bucle" pe culturile de p\ioase pe timpde toamn\ [i mai observ c\, nici unii,nici al]ii, nu facem nimic pentru a maicontrabalansa din efecte.

Dup\ fiecare ie[ire la iepuri eramner\bd\tor s\ aflu ce ispr\vi au facutcolegii mei pe fondurile pe care h\l\-duiesc [i de fiecare dat\ îi g\seam totmai "dezumfla]i"de ziua de vân\toare,urechea]ii ajungând uneori poate doarde o gustare la o mas\ în comun. Edrept c\ uitam [i vremurile nu de multtrecute când ajungeam cu tolba plin\,surplusul îndemnându-ne s\ mai ofer-im [i prietenilor.

În acest sezon m-am convins câtde repede se poate uita camaraderiaîntre vechii parteneri de vân\toare,atunci când norocul i-a surâs mai multunuia decât altuia [i cât de mult înc\mai conteaz\ "amortizarea" cheltuie-lilor prin vânatul dobândit, satisfac]iavân\torii în sine r\mânând pe ultimulplan.

Am f\cut referire mai mult la acelepartide de vân\toare la iepure, pentruc\ aici cei mai mul]i dintre noi avemacces [i satisfac]ii mai multe (date prinnum\rul mai mare de ie[iri în teren),dar [i datorit\ faptului c\ urechea]iino[tri cei mul]i [i prolifici parc\ audisp\rut din unele locuri [i seîmpu]ineaz\ din ce în ce mai mult deparc\ iepuroaicele s-au "aristocrati-zat"[i nu mai vor s\ fete tot de atâteaori pe an [i nu mai exist\ to]i a[a mul]i"pufani" ca odinioar\.

Dar poate c\ chiar a[a este, [i noitrecem cu vederea acest aspect saudoar îl discut\m la un pahar de vorb\.Sunt sigur c\ci cu to]ii ne punemîntreb\ri, poate g\sim acelea[i r\spun-suri, dar nu exist\ acea preocupare ofi-cial\ care s\ dea un verdict pertinent înaceast\ privin]\, c\ doar ani de

vân\toare cu tolba plin\ au fost mul]if\r\ a se plânge nimeni, ulii [i vulpilenu prea ne-am omorat noi, la dreptvorbind, nici în al]i ani în a-i maiîmpu]ina. S\ l\s\m totul în cârcacâinilor hoinari parc\ tot nu-i drept, a[ac\ ne mai încearc\ câte un gând [i laagricultura practicat\, care pe vremuri,chiar cu mun]ii de pesticide l\sa]i pedeal c\lcai pe iepuri la tot pasul, iaracum insecticidele "fine" [i erbicidelece nu omoar\ nici o musc\ [i suntdr\m\luite cu "pipeta" nu mai vrea s\fac\ v\zut\ aceast\ specie cât de desvrem noi.

Noroc de urâ]ii de mistre]i c\ ne maifac s\ uit\m "oful" [i atunci când îi g\simne r\zbun\m crunt, împu[cându-i ca peei, uneori având senza]ia c\ sunt maimul]i în teren decât urechia]ii care au mair\mas.

Revenind la titlul articolului, a[vrea s\ spun c\ începem s\ uit\m dince în ce mai des de satisfac]ia vân\toriiîn sine [i chiar uneori de minima etic\vân\toreasc\, iar partea roman]at\ apove[tilor de vân\toare va avea din ceîn ce mai mai pu]in\ coresponden]\ curealitatea.

Desigur c\ prin analiza acestorimpresii, nu v\d numai partea goal\ apaharului, am avut [i am fost p\rta[ laclipe frumoase în activitatea devân\toare. A[ putea spune c\ am fostnorocos [i am avut satisfac]iile meleprofesionale organizând partide de

IMPRESII DUPÃ UN SEZON DE VÂNÃTOARE

Adrian VENTONEAC

20

vân\toare, în care vân\torii s-au bucu-rat, nu neap\rat împu[când, ci mai alesprin varietatea vânatului v\zut.

Bucuria de a fi reg\sit articolul meuîn revist\, cât [i încurajarea de a maiscrie câte ceva, au fost repede temper-ate când m-am a[ezat la calculator,constatând c\ de[i sunt atâtea lucruride spus despre vân\toare, este foartegreu s\ le aduni pe hârtie [i s\ le dai oform\ [i un con]inut atractiv pentru citi-tori, de regul\ întâmpl\rile hazlii [ihaioase având mai mult succes la"public".

Oricum, despre vânat, vân\tori [ivân\toare se pot [i se vor tot spunemulte, mai academic sau nu, îns\ credc\ natura, cu tot ce cuprinde ea, esteperfect\ îns\ atunci când i se"tulbur\"echilibrul spre zona de avarietrebuie s\ [tim s\ spunem stop [i s\punem um\rul la aducerea pe linia deplutire.

Spuneam c\ vân\toarea va fi un lux[i cred c\ nu gre[eam pentru c\ dac\vrei s\ ai vânat, s\ men]ii un genofondvaloros, s\n\tos [i s\ ai satisfac]ii pem\sur\ atunci trebuie s\ investe[ti,experien]a în domeniu exist\, o demon-streaz\ faptele, depinde de noi vân\toriicei mul]i, cât [i cum ne vom adapta laviitoarele provoc\ri. Suntem tenta]i s\trimitem revistei întotdeauna cele mai

reu[ite [i sugestive fotografii, nici eu nufac excep]ie, a[a încât o s\ încerc s\g\sesc o fotografie în care to]i colegii înplin sezon de vân\toare am f\cut o"clac\" la amenajarea potecilor înlocurile de hran\, atunci când z\padaavea 0,80 m grosime în iarna anului2013.

21

Ozical\ spune c\ întâi este o vreme a vorbelor [i maiapoi una a faptelor. Dar mai exist\ o vreme, cea aamintirilor, când vine rândul vorbelor s\ gr\iasc\

despre fapte. Atunci d\m la o parte p\ienjeni[ul dens al trecu-tului ca s\ scoatem din nou spre str\lucire, în lumina drag\ aaducerilor aminte, acele întâmpl\ri pl\cute, atât de draginou\, acele fapte, care, chiar dac\ fizic au trecut, consumatesub nemiloasa curgere a timpului, pentru noi sunt înc\prezente, sunt înc\ în inimile noastre [i ne înc\lzesc ori decâte ori d\m peste ele când r\scolim prin sertarele pline cuimagini ale subcon[tientului nostru. Nu de multe ori, laamintirile pl\cute, mai ad\ug\m câte ceva siropos [i astanumai pentru a ne face nou\ povestea mai atractiv\ [ibineîn]eles f\r\ a dep\[i limita maxim admis\ a credibilului.

Este pl\cut s\-]i aminte[ti [i este [i mai pl\cut s\ poveste[tialtora lucrurile care-]i sunt dragi. Ori, pentru noi, pescarii, cepoate fi mai pl\cut decât amintirile legate de minunatele clipepetrecute pe diverse maluri de ap\ în c\utarea recordurilorpersonale. Amintirile drilurilor, câteodat\ la limita rezisten]ei fiz-ice datorit\ c\ldurii în\bu[itoare, î]i fac s\ ]i se încordeze invol-untar, chiar [i acum la distan]\ mare de timp, mu[chii. Inimapompeaz\ mai repede sângele prin venele care încep s\pulseze, nervii ]i se întind la maxim, valul pl\cut de adrenalinate cuprinde iar, numai amintindu-]i cele cândva întâmplate.

Am ie[it la pescuit pentru prima dat\ pe la vârsta de [apteani. La un sfâr[it de s\pt\mân\ a sosit "din dulcele târg alIe[ilor" v\rul meu Lic\, mai mare ca mine cu unsprezece ani,înc\rcat cu diverse scule de pescuit. Spre sear\, la un joc derummy a celor mai mari, s-a pus la cale o partid\ de pescuitla balta Lohanului. Eu chibi]am jocul lor, dar eram foarte atentla am\nuntele ce se puneau la cale: de[teptarea la ora trei,deplasarea din Hu[i la balta Lohan, ce nad\ s\ pun\, cemomeli s\ se foloseasc\, [i pescuitul de rigoare. Bineîn]elesc\ nu am fost luat în calcul în echipa ce se preg\tea de expe-di]ie, dar eu, copil fiind, nu am închis un ochi toat\ noaptea [iam stat cu ceasul de[tept\tor în mâini pentru a le da minuna-ta veste c\ deja este ora trei diminea]a. Zis [i f\cut, ora trei,cu mare greutate am reu[it s\-i dau jos din pat pe v\rul Lic\

[i fratele meu Virgil, carepân\ la urm\, datorit\refuzului unui prietencomun mi-au adresatinvita]ia s\-i înso]esc lapescuit. De la Hu[i labalta Lohan sunt aproapecinci kilometri care au fostparcur[i pe jos cu baga-jele de rigoare: scule depescuit, nad\, momeal\,ap\ de b\ut [i mâncare.Am ajuns cu chiu cu vaipe balt\ pe la ora patru [ijum\tate, iar problema cea mare era s\ ne g\sim un loc maibun, f\r\ vegeta]ie care s\ nu ne aga]e sculele. Nu peste multtimp s-a luminat de-a binelea [i ne-am instalat bine ( de fapts-au instalat) cu sculele în balt\. La insisten]ele mele, amprimit un am\rât de b\] de bambus, care pe loc a fost trans-format într-o undi]\ [i m\ întrebam acum ce s\ fac cu el. Dup\spionatul firesc, am pus a[a cum am putut o râm\ în cârlig,iar peste aproximativ o or\ am prins cel mai mare pe[te, uncaras de aproximativ cinci sute de grame. Acum cei mai mari,invidio[i fiind, m\ tachinau în permanen]\ c\ pe[tele a fostchior, de asta a tras la mine. Dar toate glumele lor s-aur\zbunat, în jurul orei prânzului, când turma de vaci a venit laad\pat, era exact ca în filmele cu cowboy invazie nu alta!Dup\ ce sculele lor de pescuit au fost c\lcate, vitele au plecatsatisf\cute c\ am fost r\zbunat!

Oboseala serii, drumul f\cut [i apari]ia turmei a finalizat par-tida de pescuit. Chinul cel mare avea s\ fie cel al întoarceriiacas\, aproape cinci kilometri pe jos cu soarele arz\tor în cap,bagajele în mâini [i speran]a c\ alt\dat\ va fi mai bine.

Momentul adev\rului: s-au prins cinci kilograme de caras,dintre care de departe unul mai mare, de cinci sute de grame!Mult timp dup\ aceast\ întâmplare, am fost tachinat în perma-nen]\ cu acel pe[te prins de mine c\ a fost chior, dar s\ [ti]ic\ nu am p\]it ca acel pescar care se l\uda :

- Ieri am prins cea mai mare captur\ din via]a mea,povestea acesta prietenilor, un crap, care, când l-am cânt\rit,avea 8 kg, poate confirma [i b\iatul meu !

- Da, confirm\ b\ie]elul, dar tata a fost a[a de bun c\ l-adat pisicu]ei s\-l m\nânce !

B\l]ile copil\riei mele au murit, la fel [i to]i pe[tii din ele.Asta e pre]ul pl\tit progresului [i avântului [tiin]ei. Prea mareacest pre] !

Mai târziu, când am ajuns [i eu un pescar adev\rat, cuscule de calitate [i adecvate, accesorii de toate felurile [i, nuîn ultimul rând, nelipsita buc\t\rie de campanie, am constatatc\ pentru a scoate la pozat un crap, trebuie s\ merg tot maideparte de locurile unde oameni hulpavi au transformat artapescuitului în exterminare, stau zile întregi pe b\l]ile mai bune,î[i tranfer\ locurile între ei [i car\ sute de kilograme de pe[tef\r\ cea mai mic\ remu[care c\ nu peste mult timp acolo vafi un loc sterp.

PRIMA MEA ZI DE PESCUIT

Dorin AGHEORGHIESEI

22

Pare de necrezut, chiar nefi-reasc\, o astfel de înl\n]uire [ileg\tura între cele trei ele-

mente enumerate în titlu, chiar, a[ zicec\ nedumeresc; la urma urmei, o fi pur-tat MOZART p\l\rii, eu port p\l\rii, darce legatur\ au una cu alta [i cu mine,ei bine o s\ v\ povestesc sprecunoa[terea [i hazul domniilor voastre,dragi colegi vân\tori [i pescari sportivi(îmi face o pl\cere aproape patologic\,îmi tremur\ degetele dac\ nu adaug [iacel adjectiv care îmi este tare drag,adic\ sportiv [i care v\ trimite la altearticole scrise de mine referitoare lamoralitatea [i etica celor din breasl\!).

Mi-s tare dragi p\l\riile de vân\-toare, este sl\biciunea mea pe caremi-o asum. De câte ori am ocazia înperegrin\rile mele s\ g\sesc o p\l\riecare s\-mi plac\, ei bine fac tot posi-bilul ca în limitele bunului sim] [i albugetului alocat acelei deplas\ri, s\ ocump\r. Recunosc c\ rareori renun] lacâte o p\l\rie, dar v\ spun un secret,am câte dou\ la fel a[a c\ îmi pot per-mite luxul s\ fac un cadou vreunui pri-eten care o apreciaz\.

Bun, am cam exagerat cu introduc-erea!

Cu ceva vreme în urm\, s\ fie camtrei ani, plec în vacan]\ împreun\ cuconsoarta, la Mondsee, o sta]iune dinAustria, pe malul lacului cu acela[inume, la vreo 30 de kilometri deSalzburg, scopul declarat al c\l\torieifiind c\l\toria pe urmele lui Mozart, bamai mult decât atât, s\ vedem bisericadin localitate; pentru cinefili, acolo s-auturnat multe scene memorabile din fil-mul "Sunetul muzicii", film vizionat [iapreciat de milioane de spectatori de-a lungul anilor.

Dup\ vizitarea muzeului Mozart dinSalzburg (în traducere, cetatea s\rii) lao partid\ de cump\r\turi, mi-am luat op\l\rie austriac\, p\l\rie pe care o portde multe ori la vân\toare, cu maredrag. Ba mai mult, prietenii din

Mondsee au considerat-o chiar specif-ic\ zonei, spre marea mea bucurie.Recunosc c\ în acea sear\ ams\rb\torit evenimentul a[a c\ în ziuaurm\toare, excursia la Bad Ischl, osta]iune cu ape termale, foarte c\utat\de români în timpul vacan]elor dinzon\, a fost binevenit\. În jurul prânzu-lui, la întoarcere, prietenul meu îmipropune s\ ne oprim la Sankt Gilgen,un s\tuc unde se spune c\ s-ar fin\scut de fapt Mozart a[a c\ ne oprims\ vedem casa memorial\ situat\ pemalul unui lac superb [i ireal de albas-tru. La ie[irea din muzeu, v\d câtevastanduri cu souveniruri, printre care [iunul cu p\l\rii. Nu resist tenta]iei [i aleguna, pe care dau s\ o probez; ghinion,albina care se odihnea pe banda inte-rioar\ a p\l\riei m\ în]eap\ instantdupa ureche. ?tiindu-m\ alergic la ast-fel de în]ep\turi, dup\ ce totu[i cump\rp\l\ria - care fie vorba între noi, chiarîmi venea bine - alerg\m cu vitez\ sprecabinetul unui dermatolog vestit înzon\, care, spre norocul meu eraromân, plecat cu aproape 40 de ani înurm\ în Austria. Între timp, veninul [i-af\cut efectul [i când am ajuns la doc-torul Esca, aveam capul edema]iat [iumflat de m-am speriat [i eu când m-am privit în oglind\. Mi-a instituit trata-ment cu cortizon "in bolus" [i alte anti-histaminice, a[a c\ spre norocul meu,dup\ aproape dou\ ore, am început s\m\ dezumflu.

M-am odihnit dup\ amiaz\, iar spresear\, chiar îmi revenisem bini[or, celpu]in a[a credeam eu. De ce spunasta? Ve]i vedea!

Consoarta, [tiind c\ a doua zi ple-cam spre Paris, m\ scoate la ultimilecump\r\turi la un supermarket dinlocalitate. O s\ crede]i sau nu dar amv\zut o p\l\rie care mi-a pl\cut atât demult încât, dup\ ce am probat-o, amcump\rat-o!

Toate bune pân\ aici, aveam déjàlucrurile puse la punct a[a c\ în ziuaurm\toare, spre sear\, ajungem la

prietenii no[tri care locuiesc "au ban-lieu", adic\telea într-un or\[el cochetdin periferia Parisului.

Pupicuri, cadouri, [i dup\ cevatimp, hai s\-i ar\t lui Nelu p\l\riilecump\rate, odat\ cu ele [i povesteacelor întâmplate. SURPRIZ\! Primeledou\ îmi veneau perfect dar ultima erafoarte larg\ [i se învârtea pe cap; deabia atunci am realizat c\ în momentulîn care am cumparat aceast\ ultim\p\l\rie înc\ nu m\ dezumflasem com-plet ca urmare a tratamentului [i cândam încercat-o la magazin îmi veneaperfect dar dup\ 24 de ore, edemul s-a redus complet iar p\l\ria era în modfiresc [i logic prea mare.

Istoria aceasta este adevarat\ [imul]i dintre prietenii mei o [tiu de atun-ci, ceea ce nu [titi cu to]ii este rezol-varea problemei, ei bine port aceast\p\l\rie iarna când îmi las p\rul s\creasc\ [i discrepan]a este aproapenesemnificativ\. În schimb, cea cu albi-na am f\cut-o cadou unui prieten pecare de multe ori îl privesc cu oareceinvidie, mai ales dup\ ce am aflat c\ nueste alergic la albine!

În concluzie, eu, palariile si Mozartavem totusi ceva în comun, o pove-stire nostim\ de comentat spre amuza-mentul convivilor, în serile reci de iarn\,dup\ cate o partid\ de vân\toare.

EU, PÃLÃRIILE SI MOZART…

Constantin V|TAVU

,,