CVPSHCLUBUL DE VÂNÃTOARE ªI PESCUIT SPORTIV HUªI

VÂNÃTORUL PESCARULhusean

Revistã bianulã,semestrul I, 2010Anul III, nr. 1

,

ş i

VÂNÃTORUL PESCARUL

Transformãrile majore survenite în

condiþii socio-economice noi pe fondul

reconstituirii dreptului de proprietate ºi

atitudinii faþã de mediu, contribuie în

ultima perioadã la o restrângere ºi

deteriorare a habitatelor speciilor de

interes cinegetic. Pornind de la acest cu efecte pozitive peste generaþii · Vânarea excesivã pe aceleaºi aspect avem obligaþie de a ne privind stabilitatea ecosistemelor. suprafeþereorienta în privinþa gospodãririi Pornind de la cele trei condiþii de · Nerespectarea zonelor de fondurilor cinegetice în vederea bazã, adãpost, hranã, liniºte, þinând refugiuatenuãrii factorilor limitativi care cont de specificul zonei noastre, se determinã calitativ ºi cantitativ · Pãºunatul excesivpot puncta câteva aspecte. Fondurile populaþiile de vânat. În detalierea · Agricultura intensivãnoastre de vânãtoare nu sunt sumarã a celor de mai sus îmi permit

Braconajul se manifestã sub diverse omogene oferind condiþii diferite sub sã punctez câteva aspecte specifice

forme: la far din maºinã sau cãruþã, cu aspectul adãpostului, respectiv, sunt zonei noastre fãrã a avea câtuºi de

laþul, cu arma în sezon sau în afara sãrace în pãduri ceea ce provoacã puþin pretenþia de a epuiza subiectul,

acestuia ºi include chiar vânãtoarea fluctuaþii mari de efective în special la contituind în acelaºi timp o provocare

„par force” practicatã ºi nesancþionatã vânatul mare datoritã miºcãrilor pentru colegii noºtri vânãtori de a

pânã în prezent de cetãþeni din zona sezoniere. Acestea nu pot fi atenuate aºterne în paginile viitoare idei pe

localitãþii Bãlþaþi, care folosesc câini ºi nici în condiþiile unei supra oferte acestã temã, care sã conducã în final

suliþe improvizate în hãituirea ºi trofice. Iatã interdependenþa esenþialã la îmbunãtãþirea managementului

uciderea vânatului.între primii doi factori. Aceºtia la cingetic.

Evident, veþi zâmbi ºi îmi veþi adresa o rândul lor sunt influenþaþi în mod Deºi în diverse publicaþii de întrebare: Care ar putea fi soluþia decisiv de liniºte, factor care asigurã specialitate se menþioneazã conceptul când un fond de vânãtoare are peste stabilitatea ºi înmulþirea vânatului. de condiþii politico-socio-economice, 10 000 hectare, iar braconierii au în Dacã în cazul adãpostului ºi a hranei personal consider complet eronat dotare arme ºi maºini performante, efortul nostru de a efectua schimbãri influenþa factorului politic în stabilirea braconierii folosesc tot felul de semnificative nu este posibil cu efecte strategiei de conservare ºi dezvoltare mijloace de intimidare fizice sau imediate, în privinþa asigurãrii liniºtei a speciilor de interes cinegetic, uzeazã pe poziþia lor în societate, ne revine o mare responsabilitate întrucât în acest domeniu existã ameninþând cu mãsuri represive, întrucât include mai multe elemente riscuri majore prin luarea unor decizii uzând de sfera lor de relaþii, iar unde se poate interveni. Sã peste noapte. Numai printr-o pãdurarul de vânãtoare are în dotare enumerãm doar câteva dintre ele:colaborare între toþi factorii o bicicletã sau în cel mai fericit caz o

· Braconajulresponsabili, respectiv, organismele Dacie personalã de peste zece ani

de specialitate ºi cele politice se vor · Activitatea rãpitoarelor vechime? Chiar în aceste condiþii putea contura liniile directoare optime

Subiect de meditatie si dezbateri

? ing. Ioan Þerban

Amintiri din vechime ºi din prezent despre vânãtoare ºi pescuit

Subiect de meditaþie ºi dezbateri

Eu ºi natura mea

Întâmplãri vânãtoreºti

Braconajul piscicol

Reþetã vânãtoreascã:Sitari înfãºuraþiîn slãninuþã

Concursuri de tir ºi pescuit sportiv

14

12-14

10-11

9

7-8

5-6

3-4

Cuprins

CVPSHCLUBUL DE VÂNÃTOARE ªI PESCUIT SPORTIV HUªI

Colectivul de redacþie:

Vasile Marian

Sergiu Bunescu

Ioan ªerban

Lazãr Dumitru

Moiºanu Constantin

Vasile Negru

Traian (Nelu) Petrea

Paul ªapcã

preºedinte

vicepreºedinte

inginer silvic

cenzor

vânãtor de onoare

secretar Fondator:

Redactor:

Tehnoredactor:

Vasile Marian

Costin Clit

Bogdan Artene

2 3husean,

ş i

La vânãtoare...ORIZONTAL: 1) Referitor la vânãtoare. 2) Poziþie a câinelui de vânãtoare când simte sau vede vânatul – Autorul cãrþii pentru copii „Vânãtoare în codrul poamelor bune” (Tibor). 3) În lunca acestui râu din Moldova s-au nãscut poveºtile de vânãtoare întâlnite în proza lui Mihail Sadoveanu – Fraþi, autorii cãrþii „Vânãtori de capete”. 4) Coþofanã neagrã din Argentina – ªezãtoare (reg.) – Tudor Nechita. 5) Cãtre – Loc bun de vânat în pãdure. 6) Semnul cãutat de vânãtor – În mâna vânãtorului. 7) Vânãtorul rus din cartea lui Jan Kozak „Vânãtor în taiga” – Vânate la urmã! 8) Cap de sitar! – Câini de vânãtoare, cu urechi mari, cu pãr lung ºi ondulat. 9) Fiul regelui Croesus, ucis din greºealã la vânãtoare, de Adrast (mit.) – Autorizaþia pentru vânãtoare. 10) Trup de pasãre! – Animal de vânat, cu blanã preþioasã – Fir textil. 11) Din lirica acestei voci feminine am ales versurile: „Sã rãsune goarnele.../ Chiuie ºi vesteºte zarea,/ ºi zarea,/ c-a început vânãtoarea” (Magda) – Ratare.

VERTICAL: 1) Cetaceu cãutat de vânãtorii de balene – Cei mai buni la þintã. 2) Profesoara din filmul „Vulpe vânãtor” – Vânãtorul de munte. 3) Câinele vânãtorului din schiþa „Puiul”, de I.Al. Brãtescu-Voineºti – Pãsãri rãpitoare de zi. 4) Pãduri tropicale din câmpia Amazonului – Inimã de cãprior! – Cineast indian, realizatorul filmului „Vânãtoarea regalã” (Mrial). 5) Erou din romanul lui Al. Dumas „Alain vânãtorul” – 36 vânãtori! 6) Emil Zamfir – Aceea – Povestire. 7) Geanta vânãtorului – Produs culinar folosit la unele preparate vânãtoreºti. 8) Soþia lui Gavrilã Macovei, vânãtor ºi pãdurar din „Nada Florilor”, de Mihail Sadoveanu – Apasã pe trãgaci! 9) Control tehnic de calitate (abr.) – Zeiþa vânãtoarei, la greci (mit.). 10) Permisul de vânãtoare – Calitãþile unor oameni. 11) Iscusit vânãtor din povestirea „Într-o poianã”, de Mihail Sadoveanu – Liric clujean, a scris un „Cântec de cãprioarã” (Emil).

...ºi la pescuitORIZONTAL: 1) Peºti de apã dulce, cu solzii mari – Peºte de baltã, cu capul scurt. 2) Peºti din apele de munte, cu capul mic ºi corpul argintiu – Somoni, asemãnãtori cu pãstrãvii. 3) Bazine pentru creºterea peºtilor (var.). 4) Apã fãrã peºte! – Scrumbie micã, albastrã – Peºte de apã dulce, cu botul scurt ºi rotunjit. 5) Cozi de nisetri! – Animal acvatic, trãieºte ca parazit pe pielea unor peºti. 6) Rãsare soarele! – Peºti de mare, rãpitori. 7) Peºti marini, cu corpul fusiform, acoperit cu solzi mãrunþi – Cap ºi coadã de crap! 8) Peºti de apã dulce stãtãtoare, cu corpul gros – Cap de pietrar! – Trup de ºalãu! 9) Soi de struguri – Negaþie la bibani! – Peºte din Brazilia. 10) Bacãu, auto – Peºti de baltã cu corpul turtit. 11) Lacuri naturale pline cu peºti – Gârlã de chefali (reg.).

VERTICAL: 1) Peºte rãpitor de apã dulce, cu corpul gros – Ca niºte þâri. 2) Râu în Bulgaria – Peºte rãpitor cu botul turtit ca ciocul de raþã. 3) Mediul peºtilor (pl.) – Timpul când peºtele umblã dupã mâncare. 4) Peºti din apele de munte, cu pete negre ºi roºii pe spate – Împreunã. 5) La început – Peºte de mare, din ordinul teleostenelor. 6) Sufix cu sensul „de calitate” – Peºti de apã dulce, cu corpul lung ºi subþire. 7) Partea posterioarã a peºtelui (pl.). 8) Pui de peºte (pl.) – În vârful undiþelor. 9) Corp de crap! – Cozi de plãtici! – Localitate în India. 10) A învinui – A zidi. 11) Bis! – Înotãtoare la peºti – 24 pescari!Dicþionar: SOA, AUA, AYA, RILA, BAR, IER, AYUR.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

1

2

2

3

3

4

4

5

5

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

11

11

Un vânãtor revine acasã mort de obosealã ºi fãrã vânat. Vecinul, medic de profesie, se amuzã:– Nimic, nimic?– ªi ce-i de râs, doctore, iepurii nu stau pe loc ca bolnavii!

– Câinele dv. a muºcat ieri de trei ori pe soacrã-mea!– ªi ce vreþi? Despãgubiri?– Nu, aº vrea sã cumpãr câinele!

Eveniment neaºteptat: leul, regele tuturor dobitoacelor, a fost aspru criticat într-o ºedinþã de cãtre toate animalele pãdurii. În încheierea ºedinþei, leul a suspinat:– Se pare cã n-o sã mai fiu rege, fiindcã nu mai existã dobitoace...

Copilul: Tãticule, ce-i aia o fabulã?Tatãl (dupã o îndelungatã reflecþie): O fabulã este atunci când boul ºi viþelul stau de vorbã... aºa cum stãm noi acum!

U M O R

PENTRU PESCARI(Triverb reflexiv: 7, 5, 6)

T+N T+Ni R

? S

erg

he

i C

olo

ºe

nc

o

VÂNÃTORUL PESCARUL

Transformãrile majore survenite în

condiþii socio-economice noi pe fondul

reconstituirii dreptului de proprietate ºi

atitudinii faþã de mediu, contribuie în

ultima perioadã la o restrângere ºi

deteriorare a habitatelor speciilor de

interes cinegetic. Pornind de la acest cu efecte pozitive peste generaþii · Vânarea excesivã pe aceleaºi aspect avem obligaþie de a ne privind stabilitatea ecosistemelor. suprafeþereorienta în privinþa gospodãririi Pornind de la cele trei condiþii de · Nerespectarea zonelor de fondurilor cinegetice în vederea bazã, adãpost, hranã, liniºte, þinând refugiuatenuãrii factorilor limitativi care cont de specificul zonei noastre, se determinã calitativ ºi cantitativ · Pãºunatul excesivpot puncta câteva aspecte. Fondurile populaþiile de vânat. În detalierea · Agricultura intensivãnoastre de vânãtoare nu sunt sumarã a celor de mai sus îmi permit

Braconajul se manifestã sub diverse omogene oferind condiþii diferite sub sã punctez câteva aspecte specifice

forme: la far din maºinã sau cãruþã, cu aspectul adãpostului, respectiv, sunt zonei noastre fãrã a avea câtuºi de

laþul, cu arma în sezon sau în afara sãrace în pãduri ceea ce provoacã puþin pretenþia de a epuiza subiectul,

acestuia ºi include chiar vânãtoarea fluctuaþii mari de efective în special la contituind în acelaºi timp o provocare

„par force” practicatã ºi nesancþionatã vânatul mare datoritã miºcãrilor pentru colegii noºtri vânãtori de a

pânã în prezent de cetãþeni din zona sezoniere. Acestea nu pot fi atenuate aºterne în paginile viitoare idei pe

localitãþii Bãlþaþi, care folosesc câini ºi nici în condiþiile unei supra oferte acestã temã, care sã conducã în final

suliþe improvizate în hãituirea ºi trofice. Iatã interdependenþa esenþialã la îmbunãtãþirea managementului

uciderea vânatului.între primii doi factori. Aceºtia la cingetic.

Evident, veþi zâmbi ºi îmi veþi adresa o rândul lor sunt influenþaþi în mod Deºi în diverse publicaþii de întrebare: Care ar putea fi soluþia decisiv de liniºte, factor care asigurã specialitate se menþioneazã conceptul când un fond de vânãtoare are peste stabilitatea ºi înmulþirea vânatului. de condiþii politico-socio-economice, 10 000 hectare, iar braconierii au în Dacã în cazul adãpostului ºi a hranei personal consider complet eronat dotare arme ºi maºini performante, efortul nostru de a efectua schimbãri influenþa factorului politic în stabilirea braconierii folosesc tot felul de semnificative nu este posibil cu efecte strategiei de conservare ºi dezvoltare mijloace de intimidare fizice sau imediate, în privinþa asigurãrii liniºtei a speciilor de interes cinegetic, uzeazã pe poziþia lor în societate, ne revine o mare responsabilitate întrucât în acest domeniu existã ameninþând cu mãsuri represive, întrucât include mai multe elemente riscuri majore prin luarea unor decizii uzând de sfera lor de relaþii, iar unde se poate interveni. Sã peste noapte. Numai printr-o pãdurarul de vânãtoare are în dotare enumerãm doar câteva dintre ele:colaborare între toþi factorii o bicicletã sau în cel mai fericit caz o

· Braconajulresponsabili, respectiv, organismele Dacie personalã de peste zece ani

de specialitate ºi cele politice se vor · Activitatea rãpitoarelor vechime? Chiar în aceste condiþii putea contura liniile directoare optime

Subiect de meditatie si dezbateri

? ing. Ioan Þerban

Amintiri din vechime ºi din prezent despre vânãtoare ºi pescuit

Subiect de meditaþie ºi dezbateri

Eu ºi natura mea

Întâmplãri vânãtoreºti

Braconajul piscicol

Reþetã vânãtoreascã:Sitari înfãºuraþiîn slãninuþã

Concursuri de tir ºi pescuit sportiv

14

12-14

10-11

9

7-8

5-6

3-4

Cuprins

CVPSHCLUBUL DE VÂNÃTOARE ªI PESCUIT SPORTIV HUªI

Colectivul de redacþie:

Vasile Marian

Sergiu Bunescu

Ioan ªerban

Lazãr Dumitru

Moiºanu Constantin

Vasile Negru

Traian (Nelu) Petrea

Paul ªapcã

preºedinte

vicepreºedinte

inginer silvic

cenzor

vânãtor de onoare

secretar Fondator:

Redactor:

Tehnoredactor:

Vasile Marian

Costin Clit

Bogdan Artene

2 3husean,

ş i

La vânãtoare...ORIZONTAL: 1) Referitor la vânãtoare. 2) Poziþie a câinelui de vânãtoare când simte sau vede vânatul – Autorul cãrþii pentru copii „Vânãtoare în codrul poamelor bune” (Tibor). 3) În lunca acestui râu din Moldova s-au nãscut poveºtile de vânãtoare întâlnite în proza lui Mihail Sadoveanu – Fraþi, autorii cãrþii „Vânãtori de capete”. 4) Coþofanã neagrã din Argentina – ªezãtoare (reg.) – Tudor Nechita. 5) Cãtre – Loc bun de vânat în pãdure. 6) Semnul cãutat de vânãtor – În mâna vânãtorului. 7) Vânãtorul rus din cartea lui Jan Kozak „Vânãtor în taiga” – Vânate la urmã! 8) Cap de sitar! – Câini de vânãtoare, cu urechi mari, cu pãr lung ºi ondulat. 9) Fiul regelui Croesus, ucis din greºealã la vânãtoare, de Adrast (mit.) – Autorizaþia pentru vânãtoare. 10) Trup de pasãre! – Animal de vânat, cu blanã preþioasã – Fir textil. 11) Din lirica acestei voci feminine am ales versurile: „Sã rãsune goarnele.../ Chiuie ºi vesteºte zarea,/ ºi zarea,/ c-a început vânãtoarea” (Magda) – Ratare.

VERTICAL: 1) Cetaceu cãutat de vânãtorii de balene – Cei mai buni la þintã. 2) Profesoara din filmul „Vulpe vânãtor” – Vânãtorul de munte. 3) Câinele vânãtorului din schiþa „Puiul”, de I.Al. Brãtescu-Voineºti – Pãsãri rãpitoare de zi. 4) Pãduri tropicale din câmpia Amazonului – Inimã de cãprior! – Cineast indian, realizatorul filmului „Vânãtoarea regalã” (Mrial). 5) Erou din romanul lui Al. Dumas „Alain vânãtorul” – 36 vânãtori! 6) Emil Zamfir – Aceea – Povestire. 7) Geanta vânãtorului – Produs culinar folosit la unele preparate vânãtoreºti. 8) Soþia lui Gavrilã Macovei, vânãtor ºi pãdurar din „Nada Florilor”, de Mihail Sadoveanu – Apasã pe trãgaci! 9) Control tehnic de calitate (abr.) – Zeiþa vânãtoarei, la greci (mit.). 10) Permisul de vânãtoare – Calitãþile unor oameni. 11) Iscusit vânãtor din povestirea „Într-o poianã”, de Mihail Sadoveanu – Liric clujean, a scris un „Cântec de cãprioarã” (Emil).

...ºi la pescuitORIZONTAL: 1) Peºti de apã dulce, cu solzii mari – Peºte de baltã, cu capul scurt. 2) Peºti din apele de munte, cu capul mic ºi corpul argintiu – Somoni, asemãnãtori cu pãstrãvii. 3) Bazine pentru creºterea peºtilor (var.). 4) Apã fãrã peºte! – Scrumbie micã, albastrã – Peºte de apã dulce, cu botul scurt ºi rotunjit. 5) Cozi de nisetri! – Animal acvatic, trãieºte ca parazit pe pielea unor peºti. 6) Rãsare soarele! – Peºti de mare, rãpitori. 7) Peºti marini, cu corpul fusiform, acoperit cu solzi mãrunþi – Cap ºi coadã de crap! 8) Peºti de apã dulce stãtãtoare, cu corpul gros – Cap de pietrar! – Trup de ºalãu! 9) Soi de struguri – Negaþie la bibani! – Peºte din Brazilia. 10) Bacãu, auto – Peºti de baltã cu corpul turtit. 11) Lacuri naturale pline cu peºti – Gârlã de chefali (reg.).

VERTICAL: 1) Peºte rãpitor de apã dulce, cu corpul gros – Ca niºte þâri. 2) Râu în Bulgaria – Peºte rãpitor cu botul turtit ca ciocul de raþã. 3) Mediul peºtilor (pl.) – Timpul când peºtele umblã dupã mâncare. 4) Peºti din apele de munte, cu pete negre ºi roºii pe spate – Împreunã. 5) La început – Peºte de mare, din ordinul teleostenelor. 6) Sufix cu sensul „de calitate” – Peºti de apã dulce, cu corpul lung ºi subþire. 7) Partea posterioarã a peºtelui (pl.). 8) Pui de peºte (pl.) – În vârful undiþelor. 9) Corp de crap! – Cozi de plãtici! – Localitate în India. 10) A învinui – A zidi. 11) Bis! – Înotãtoare la peºti – 24 pescari!Dicþionar: SOA, AUA, AYA, RILA, BAR, IER, AYUR.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

1

2

2

3

3

4

4

5

5

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

11

11

Un vânãtor revine acasã mort de obosealã ºi fãrã vânat. Vecinul, medic de profesie, se amuzã:– Nimic, nimic?– ªi ce-i de râs, doctore, iepurii nu stau pe loc ca bolnavii!

– Câinele dv. a muºcat ieri de trei ori pe soacrã-mea!– ªi ce vreþi? Despãgubiri?– Nu, aº vrea sã cumpãr câinele!

Eveniment neaºteptat: leul, regele tuturor dobitoacelor, a fost aspru criticat într-o ºedinþã de cãtre toate animalele pãdurii. În încheierea ºedinþei, leul a suspinat:– Se pare cã n-o sã mai fiu rege, fiindcã nu mai existã dobitoace...

Copilul: Tãticule, ce-i aia o fabulã?Tatãl (dupã o îndelungatã reflecþie): O fabulã este atunci când boul ºi viþelul stau de vorbã... aºa cum stãm noi acum!

U M O R

PENTRU PESCARI(Triverb reflexiv: 7, 5, 6)

T+N T+Ni R

? S

erg

he

i C

olo

ºe

nc

o

efectele braconajului pot fi atenuate mulþumiri. aflãm.

pânã la eradicare, prin seriozitatea Activitatea rãpitoarelor înregistreazã Pe multe suprafeþe din fonduri se personalului angajat ºi legãtura fluctuaþii ºi produce efecte de practica o agriculturã modernã, care, strânsã cu membrii vânãtori, organele diminuare a efectivelor de vânat în în unele cazuri poate avea efecte de Poliþie, Poliþia de frontierã, Ocolul special, în preajma localitãþilor. Este nocive asupra efectivelor de vânat, Silvic. Apelarea numãrului de urgenþã de datoria tuturor membrilor vânãtori începând cu incendierea miriºtilor, 112, implicã sprijinul imediat al de a efectua combateri: „Atenþie”, „!” prelucrarea solului, utilizarea organelor abilitate ºi descurajarea în condiþiile legii. Astfel este o ruºine pesticidelor ºi îndeosebi, recoltarea tuturor acestor acþiuni ilegale. În toate ca un membru vânãtor sã arate cu pãioaselor. Intervenþia noastrã aici cazurile ne-am bucurat de sprijin total degetul cãtre personalul angajat cu este iarãºi limitatã, întrucât primeazã din partea organelor de Poliþie ºi privire la existenþa rãpitoarelor în factorul economic, dar efectele pot fi Poliþie de Frontierã, ocazie cu care teren, fãrã ca el la rândul lui sã nu ia o atenuate prin colaborarea strânsã

trebuie sã le mãsurã în acest sens. Menþiunea cã între vânãtori ºi administratorii aducem încã o activitatea rãpitoarelor înregistreazã terenurilor printr-o continuã campanie

datã fluctuaþii, se poate observa pe de conºtientizare care în þãrile

fondurile de vânãtoare sau pãrþi europene cu tradiþie a început a

din acestea ºi se concretizeazã început deja sã-ºi vadã efectul.

prin creºterea efectivelor de Din aceste câteva idei rezultã câteva vânat mic, în special, iepure ºi concluzii menite a elimina din fazan. viitoarele noastre întâlniri dezbateri

Respectarea zonelor de sterile de genul:

refugiu are ca efect · Existenþa braconajului folositã menþinerea unor efective la impersonal cu degetul relativ constante de vânat arãtãtor cãtre personalul dar nu trebuie mers la angajatextrem întrucât densitãþi · Existenþa rãpitoarelor cu de vânat mult peste trimitere la colegii de breaslãoptim conduc la apariþia

· Critici asupra personalului de unor boli ca efect a

execuþie ºi a membrilor autoreglãrii.

vânãtori cu adevãrat implicaþi Pãºunatul excesiv are în activitatea clubuluica efect limitarea ofertei

Fãcând un apel la decenþã, consider trofice ºi contribuie la

cã a sosit momentul sã ne aplecãm restrângeri sezoniere

mai mult asupra aspectelor de ordin zonale, drastice, pe

tehnic care implicã ca o concluzie anumite porþiuni ale

generalã o gospodãrire unitarã a fondurilor de vânãtoare.

tuturor fondurilor de vânãtoare Din pãcate aici nu

indiferent de gestionar, respectiv avem pârghii de

Clubul de Vânãtoare ºi Pescuit ºi intervenþie ºi

Ocolul Silvic. Punerea în practicã a suntem obligaþi a fi

unui astfel de program implicã la toleranþi, þinând

rândul lui o unitate de idei ºi interese cont de

ºi o conlucrare continuã fãrã condiþiile socio-

discriminãri de ordin politic, social ºi economice în

de ce nu, intelectual. Având în vedere care ne

cã în cadrul clubului nostru, primii paºi

au fost fãcuþi, sã privim partea plinã a

paharului ºi sã cãutãm mai mult soluþii

practice cu implicare directã decât sã

aruncãm sãgeþi otrãvite în curtea

vecinilor. Aceastã frazã am introdus-o

ca subiect de prevenþie ºi dacã tot am

pomenit de partea plinã a paharului,

vã aºtept cu toatã deschiderea la

orice discuþii ºi acþiuni practice pe

tema prezentatã, întrucât am

convingerea cã avem cu toþii acelaºi

scop comun.

Braconajul piscicol? Valeriu Bodoga, nãscut la 1 ianuarie 1976 în localitatea Rãducãneni, judeþul Iaºi, urmeazã cursurile Liceului Teoretic „Lascãr Rosetti” din Rãducãneni (1991-1995), Academiei de Poliþie „Al. I. Cuza” din Bucureºti (1995-1999), studii postuniversitare de specializare în cadrul Facultãþii de Drept ale aceleaºi Universitãþi (2000-2001), master la masterand al Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaºi, „Managementul instituþiilor publice europene” (2006-2008), Doctorand al Facultãþii de Drept din cadrul Universitãþii din Bucureºti, domeniul Drept Administrativ, specializarea „Regimul juridic al frontierelor în dreptul românesc ºi comunitar” (din 2005). Membru corespondent al Institutului de ªtiinþe Administrative „Paul Negulescu”, Sibiu(2005), membru corespondent al Institutului de ªtiinþe Administrative al Republicii Moldova (2006). κi începe activitatea în 1999, ajunge ªeful Punctului de Trecere a Frontierei de Stat Albiþa din cadrul Inspectoratului Judeþean al Poliþiei de Frontierã Vaslui (2006-2009), iar din 15 ianuarie 2009 este ªeful Inspectoratului Judeþean al Poliþiei de Frontierã Vaslui.

Inspectoratul Judeþean al Poliþiei regimului juridic al acestei eliberat de asociaþiile de pescari de Frontierã Vaslui îºi exercitã frontiere, deci ºi regulile de pescuit sportivi. Vizarea carnetului de atribuþiile corespunzãtor zonei stabilite pentru aceastã zonã. membru la orice asociaþie de administrativ – teritoriale a Aceastã activitate este pescari sportivi nu conferã drept judeþului Vaslui iar în conformitate reglementatã în mod expres prin de pescuit în habitatele piscicole cu prevederile art. 4 alin. 2 din art. 40 care prevede cã „se naturale, în absenþa permisului OUG 105/2001, adâncimea efectueazã, în condiþiile legii, în emis de ANPA.acestei zone de frontierã este de locurile ºi sectoarele stabilite de Asociaþiile de pescari sportivi, 30 km. de la frontiera de stat, cãtre autoritãþile competente, cu avizul conform legilaþiei în vigoare, nu interior. prealabil al ºefului inspectoratului pot obþine autorizaþii de pescuit Printre atribuþiile Poliþiei de judeþean al poliþiei de frontierã”. sportiv ºi deci nu primesc drept de Frontierã Române prevãzute în Conform art. 7 alin. 5 din actul gestionare a pescuitului sportiv pe actul normativ de organizare ºi normativ sus menþionat, accesul anumite habitate piscicole, astfel funcþionare (OUG 104/2001) la art. persoanelor în fâºia de protecþie a cã nu se poate vorbi de drept de 21, lit. j) se menþioneazã cã frontierei de stat pânã la culoarul exclusivitate al vreunei asociaþii în „organizeazã acþiuni pentru de frontierã sau malul apelor, dupã astfel de habitate. Aºadar, descoperirea ºi identificarea caz, este permis în baza indiferent de la ce asociaþie ºi din persoanelor care au încãlcat sau documentelor de identitate, cu ce judeþ obþineþi permisul de despre care se deþin date cã aprobarea ºefului formaþiunii pescuit sportiv emis de cãtre intenþioneazã sã încalce normele locale a poliþiei de frontierã. ANPA ºi eliberat de asociaþiile de regimului juridic al frontierei de Pescarii sportivi trebuie sã pescari sportivi, acesta va confera stat, precum ºi alte prevederi respecte OUG 23/2008 aprobatã, drept de pescuit sportiv în toate legale stabilite în competenþã; completatã ºi modificatã prin legea habitatele piscicole naturale din desfãºoarã activitãþi pentru 317/2010, ordinul de prohibiþie pe þarã, cu excepþia concesiunilor din constatarea faptelor penale ºi anul 2010, OM 239/2009, OM Delta Dunãrii. De altfel, în permis efectueazã cercetãri în legãturã cu 20/2010. sunt menþionate zonele de pescuit.acestea, conform legii”; dar ºi Conform unui comunicat al Pentru apele de frontierã este dreptul de a constata Agenþiei Naþionale pentru Pescuit nevoie ºi de avizul Poliþiei de contravenþiile ºi aplica sancþiunile ºi Acvaculturã (ANPA) din 18 Frontierã, emis gratuit. Astfel, aºa contravenþionale date în martie a.c., conform legii 317/2009 cum este prevãzut în O.U. nr. competenþã, potrivit legii (litera I). care aprobã ºi completeazã OUG 105/2001 privind frontiera de stat a Având în vedere specificul 23/2008 privind pescuitul ºi României (art. 40), pescuitul frontierei de este – frontierã de acvacultura, pescuitul în habitatele industrial ºi sportiv în apele de apã – poliþa de frontierã este piscicole naturale se face pe baza frontierã, apele maritime interioare chematã sã asigure respectarea permisului emis de ANPA ºi ºi în marea teritorialã se

VÂNÃTORUL PESCARUL4 5husean,

ş i

efectele braconajului pot fi atenuate mulþumiri. aflãm.

pânã la eradicare, prin seriozitatea Activitatea rãpitoarelor înregistreazã Pe multe suprafeþe din fonduri se personalului angajat ºi legãtura fluctuaþii ºi produce efecte de practica o agriculturã modernã, care, strânsã cu membrii vânãtori, organele diminuare a efectivelor de vânat în în unele cazuri poate avea efecte de Poliþie, Poliþia de frontierã, Ocolul special, în preajma localitãþilor. Este nocive asupra efectivelor de vânat, Silvic. Apelarea numãrului de urgenþã de datoria tuturor membrilor vânãtori începând cu incendierea miriºtilor, 112, implicã sprijinul imediat al de a efectua combateri: „Atenþie”, „!” prelucrarea solului, utilizarea organelor abilitate ºi descurajarea în condiþiile legii. Astfel este o ruºine pesticidelor ºi îndeosebi, recoltarea tuturor acestor acþiuni ilegale. În toate ca un membru vânãtor sã arate cu pãioaselor. Intervenþia noastrã aici cazurile ne-am bucurat de sprijin total degetul cãtre personalul angajat cu este iarãºi limitatã, întrucât primeazã din partea organelor de Poliþie ºi privire la existenþa rãpitoarelor în factorul economic, dar efectele pot fi Poliþie de Frontierã, ocazie cu care teren, fãrã ca el la rândul lui sã nu ia o atenuate prin colaborarea strânsã

trebuie sã le mãsurã în acest sens. Menþiunea cã între vânãtori ºi administratorii aducem încã o activitatea rãpitoarelor înregistreazã terenurilor printr-o continuã campanie

datã fluctuaþii, se poate observa pe de conºtientizare care în þãrile

fondurile de vânãtoare sau pãrþi europene cu tradiþie a început a

din acestea ºi se concretizeazã început deja sã-ºi vadã efectul.

prin creºterea efectivelor de Din aceste câteva idei rezultã câteva vânat mic, în special, iepure ºi concluzii menite a elimina din fazan. viitoarele noastre întâlniri dezbateri

Respectarea zonelor de sterile de genul:

refugiu are ca efect · Existenþa braconajului folositã menþinerea unor efective la impersonal cu degetul relativ constante de vânat arãtãtor cãtre personalul dar nu trebuie mers la angajatextrem întrucât densitãþi · Existenþa rãpitoarelor cu de vânat mult peste trimitere la colegii de breaslãoptim conduc la apariþia

· Critici asupra personalului de unor boli ca efect a

execuþie ºi a membrilor autoreglãrii.

vânãtori cu adevãrat implicaþi Pãºunatul excesiv are în activitatea clubuluica efect limitarea ofertei

Fãcând un apel la decenþã, consider trofice ºi contribuie la

cã a sosit momentul sã ne aplecãm restrângeri sezoniere

mai mult asupra aspectelor de ordin zonale, drastice, pe

tehnic care implicã ca o concluzie anumite porþiuni ale

generalã o gospodãrire unitarã a fondurilor de vânãtoare.

tuturor fondurilor de vânãtoare Din pãcate aici nu

indiferent de gestionar, respectiv avem pârghii de

Clubul de Vânãtoare ºi Pescuit ºi intervenþie ºi

Ocolul Silvic. Punerea în practicã a suntem obligaþi a fi

unui astfel de program implicã la toleranþi, þinând

rândul lui o unitate de idei ºi interese cont de

ºi o conlucrare continuã fãrã condiþiile socio-

discriminãri de ordin politic, social ºi economice în

de ce nu, intelectual. Având în vedere care ne

cã în cadrul clubului nostru, primii paºi

au fost fãcuþi, sã privim partea plinã a

paharului ºi sã cãutãm mai mult soluþii

practice cu implicare directã decât sã

aruncãm sãgeþi otrãvite în curtea

vecinilor. Aceastã frazã am introdus-o

ca subiect de prevenþie ºi dacã tot am

pomenit de partea plinã a paharului,

vã aºtept cu toatã deschiderea la

orice discuþii ºi acþiuni practice pe

tema prezentatã, întrucât am

convingerea cã avem cu toþii acelaºi

scop comun.

Braconajul piscicol? Valeriu Bodoga, nãscut la 1 ianuarie 1976 în localitatea Rãducãneni, judeþul Iaºi, urmeazã cursurile Liceului Teoretic „Lascãr Rosetti” din Rãducãneni (1991-1995), Academiei de Poliþie „Al. I. Cuza” din Bucureºti (1995-1999), studii postuniversitare de specializare în cadrul Facultãþii de Drept ale aceleaºi Universitãþi (2000-2001), master la masterand al Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaºi, „Managementul instituþiilor publice europene” (2006-2008), Doctorand al Facultãþii de Drept din cadrul Universitãþii din Bucureºti, domeniul Drept Administrativ, specializarea „Regimul juridic al frontierelor în dreptul românesc ºi comunitar” (din 2005). Membru corespondent al Institutului de ªtiinþe Administrative „Paul Negulescu”, Sibiu(2005), membru corespondent al Institutului de ªtiinþe Administrative al Republicii Moldova (2006). κi începe activitatea în 1999, ajunge ªeful Punctului de Trecere a Frontierei de Stat Albiþa din cadrul Inspectoratului Judeþean al Poliþiei de Frontierã Vaslui (2006-2009), iar din 15 ianuarie 2009 este ªeful Inspectoratului Judeþean al Poliþiei de Frontierã Vaslui.

Inspectoratul Judeþean al Poliþiei regimului juridic al acestei eliberat de asociaþiile de pescari de Frontierã Vaslui îºi exercitã frontiere, deci ºi regulile de pescuit sportivi. Vizarea carnetului de atribuþiile corespunzãtor zonei stabilite pentru aceastã zonã. membru la orice asociaþie de administrativ – teritoriale a Aceastã activitate este pescari sportivi nu conferã drept judeþului Vaslui iar în conformitate reglementatã în mod expres prin de pescuit în habitatele piscicole cu prevederile art. 4 alin. 2 din art. 40 care prevede cã „se naturale, în absenþa permisului OUG 105/2001, adâncimea efectueazã, în condiþiile legii, în emis de ANPA.acestei zone de frontierã este de locurile ºi sectoarele stabilite de Asociaþiile de pescari sportivi, 30 km. de la frontiera de stat, cãtre autoritãþile competente, cu avizul conform legilaþiei în vigoare, nu interior. prealabil al ºefului inspectoratului pot obþine autorizaþii de pescuit Printre atribuþiile Poliþiei de judeþean al poliþiei de frontierã”. sportiv ºi deci nu primesc drept de Frontierã Române prevãzute în Conform art. 7 alin. 5 din actul gestionare a pescuitului sportiv pe actul normativ de organizare ºi normativ sus menþionat, accesul anumite habitate piscicole, astfel funcþionare (OUG 104/2001) la art. persoanelor în fâºia de protecþie a cã nu se poate vorbi de drept de 21, lit. j) se menþioneazã cã frontierei de stat pânã la culoarul exclusivitate al vreunei asociaþii în „organizeazã acþiuni pentru de frontierã sau malul apelor, dupã astfel de habitate. Aºadar, descoperirea ºi identificarea caz, este permis în baza indiferent de la ce asociaþie ºi din persoanelor care au încãlcat sau documentelor de identitate, cu ce judeþ obþineþi permisul de despre care se deþin date cã aprobarea ºefului formaþiunii pescuit sportiv emis de cãtre intenþioneazã sã încalce normele locale a poliþiei de frontierã. ANPA ºi eliberat de asociaþiile de regimului juridic al frontierei de Pescarii sportivi trebuie sã pescari sportivi, acesta va confera stat, precum ºi alte prevederi respecte OUG 23/2008 aprobatã, drept de pescuit sportiv în toate legale stabilite în competenþã; completatã ºi modificatã prin legea habitatele piscicole naturale din desfãºoarã activitãþi pentru 317/2010, ordinul de prohibiþie pe þarã, cu excepþia concesiunilor din constatarea faptelor penale ºi anul 2010, OM 239/2009, OM Delta Dunãrii. De altfel, în permis efectueazã cercetãri în legãturã cu 20/2010. sunt menþionate zonele de pescuit.acestea, conform legii”; dar ºi Conform unui comunicat al Pentru apele de frontierã este dreptul de a constata Agenþiei Naþionale pentru Pescuit nevoie ºi de avizul Poliþiei de contravenþiile ºi aplica sancþiunile ºi Acvaculturã (ANPA) din 18 Frontierã, emis gratuit. Astfel, aºa contravenþionale date în martie a.c., conform legii 317/2009 cum este prevãzut în O.U. nr. competenþã, potrivit legii (litera I). care aprobã ºi completeazã OUG 105/2001 privind frontiera de stat a Având în vedere specificul 23/2008 privind pescuitul ºi României (art. 40), pescuitul frontierei de este – frontierã de acvacultura, pescuitul în habitatele industrial ºi sportiv în apele de apã – poliþa de frontierã este piscicole naturale se face pe baza frontierã, apele maritime interioare chematã sã asigure respectarea permisului emis de ANPA ºi ºi în marea teritorialã se

VÂNÃTORUL PESCARUL4 5husean,

ş i

efectueazã, în condiþiile legii, în riverane. prohibiþie pentru pescuitul locurile ºi sectoarele stabilite de Astfel, în conformitate cu Ordinul industrial, comercial, sportiv ºi de autoritãþile competente, cu avizul ministrului Mediului ºi Pãdurilor nr. amator al oricãrei specii de peºti, prealabiul al ºefului IJPF. De 126 din 8 februarie 2010, în crustacee, moluºte ºi a altor asemenea, (art. 42) activitãþile de perioada 01.04.-09.07 inclusiv, în vieþuitoare acvatice în râul Prut.agrement ºi sportive în apele de România, este interzis pescuitul în Prin pescuit recreativ/sportiv se frontierã, marea interioarã ºi scop comercial ºi recreativ/sportiv înþelege pescuitul efectuat cu marea teritorialã se pot desfãºura al oricãrei specii de peºti, undiþa sau cu lanseta, în scop de cu aprobarea cãpitaniei de port crustacee, moluºte ºi a altor agrement/performanþã, pe baza sau, dupã caz, a administraþiei vieþuitoare acvatice în râul Prut ºi unui permis nominal emis de publice locale ºi cu avizul ºefului în zonele inundate permanent sau Agenþia Naþionalã pentru Pescuit sectorului poliþiei de frontierã ori, temporar ale acestuia. De ºi Acvaculturã ºi eliberat de dupã caz, al ºefului grupului de asemenea în temeiul Acordului asociaþiile de pescari sportivi.nave al poliþie de frontierã. dintre Guvernul României ºi Aºa cum am menþionat anterior, Nerespectarea prevederilor sus Guvernul Republicii Moldova poliþiºtii de frontierã au dreptul sã menþionate constituie contravenþii, privind cooperarea protecþiei constate ºi sã efectueze dacã potrivit legii penale nu resurselor piscicole ºi cercetarea faptelor care constituie constituie infracþiuni ºi se reglementarea pescuitului în râul braconaj piscicol respectiv sancþioneazã de la 100 lei la 1000 Prut ºi în lacul de acumulare activitatea contravenþionalã sau lei. Stânca Costeºti semnat la Stanca infracþionalã care constã în Pentru apele care constituie la 01.08.2003, aprobat prin pescuitul fãrã licenþã, autorizaþie frontierã de stat, perioadele de Hotãrâre de Guvern nr. 1207 din ori permis a peºtilor ºi a altor prohibiþie, regulile de pescuit, 2003, organele de graniþã ale R. vieþuitoare acvatice din habitatele precum ºi zonele de protecþie a Moldova ne-au comunicat cã în piscicole naturale, aºa cum sunt resurselor acvatice vii se stabilesc temeiul Ig. 149/2006 din data de ele prevãzute în legislaþia în concordanþã cu convenþiile 10 aprilie pânã la 10 iulie 2010, în naþionalã.internaþionale încheiate cu statele Republica Moldova, se stabileºte

Nu cred cã existã vreun vânãtor ºi chiar tragice uneori, din care chiar ºi vânãtorii începãtori cum ar adevãrat care sã aibã activitate actorii principali, martorii precum ºi fi împuºcarea a 2 prepeliþe dintr-un mai lungã sau mai scurtã în cei care le ascultã pot trage ºi foc sau a 3-4 potârnichi sau raþe domeniul cinegetic ºi care sã nu unele învãþãminte: sãlbatice dintr-un foc.aibã o întâmplare ce sã-i rãmânã Din îndelungata mea activitate – Nu de puþine ori vânãtorii în memorie o perioadã lungã de vânãtoreascã încerc sã redau doar începãtori se confruntã cu situaþia timp sau chiar toatã viaþa, câteva întâmplãri cãrora le-am fost în care trage în raþa ce zboarã în

a aîntâmplare care sã o povesteascã actor principal sau martor ocular faþa stolului ºi cade a 2 sau a 3 urmaºilor ºi prietenilor sãi cu hazul fãrã a omite pretenþia sã sunt raþã din grup, care zboarã cu 1 – 2 ºi fantezia proprie fiecãruia. unicate sau cã nu mai sunt m în spate, cea pe care a ochit-o Întâmplãrile vânãtoreºti îmbracã cunoscute ori trãite ºi de alþi continuându-ºi zborul complet cele mai interesante ºi diverse – Sã încep cu cele mai frecvente nevãtãmatã. Sigur cã astfel de aspecte: comice, hazlii, educative întâmplãri cu care se confruntã întâmplãri demonstreazã pe viu cã

Costicã Moiºanu

Membru de onoare al A.G.U.P.S. din România

Întâmplãri vânãtoresti

VÂNÃTORUL PESCARUL6 7husean,

ş i

efectueazã, în condiþiile legii, în riverane. prohibiþie pentru pescuitul locurile ºi sectoarele stabilite de Astfel, în conformitate cu Ordinul industrial, comercial, sportiv ºi de autoritãþile competente, cu avizul ministrului Mediului ºi Pãdurilor nr. amator al oricãrei specii de peºti, prealabiul al ºefului IJPF. De 126 din 8 februarie 2010, în crustacee, moluºte ºi a altor asemenea, (art. 42) activitãþile de perioada 01.04.-09.07 inclusiv, în vieþuitoare acvatice în râul Prut.agrement ºi sportive în apele de România, este interzis pescuitul în Prin pescuit recreativ/sportiv se frontierã, marea interioarã ºi scop comercial ºi recreativ/sportiv înþelege pescuitul efectuat cu marea teritorialã se pot desfãºura al oricãrei specii de peºti, undiþa sau cu lanseta, în scop de cu aprobarea cãpitaniei de port crustacee, moluºte ºi a altor agrement/performanþã, pe baza sau, dupã caz, a administraþiei vieþuitoare acvatice în râul Prut ºi unui permis nominal emis de publice locale ºi cu avizul ºefului în zonele inundate permanent sau Agenþia Naþionalã pentru Pescuit sectorului poliþiei de frontierã ori, temporar ale acestuia. De ºi Acvaculturã ºi eliberat de dupã caz, al ºefului grupului de asemenea în temeiul Acordului asociaþiile de pescari sportivi.nave al poliþie de frontierã. dintre Guvernul României ºi Aºa cum am menþionat anterior, Nerespectarea prevederilor sus Guvernul Republicii Moldova poliþiºtii de frontierã au dreptul sã menþionate constituie contravenþii, privind cooperarea protecþiei constate ºi sã efectueze dacã potrivit legii penale nu resurselor piscicole ºi cercetarea faptelor care constituie constituie infracþiuni ºi se reglementarea pescuitului în râul braconaj piscicol respectiv sancþioneazã de la 100 lei la 1000 Prut ºi în lacul de acumulare activitatea contravenþionalã sau lei. Stânca Costeºti semnat la Stanca infracþionalã care constã în Pentru apele care constituie la 01.08.2003, aprobat prin pescuitul fãrã licenþã, autorizaþie frontierã de stat, perioadele de Hotãrâre de Guvern nr. 1207 din ori permis a peºtilor ºi a altor prohibiþie, regulile de pescuit, 2003, organele de graniþã ale R. vieþuitoare acvatice din habitatele precum ºi zonele de protecþie a Moldova ne-au comunicat cã în piscicole naturale, aºa cum sunt resurselor acvatice vii se stabilesc temeiul Ig. 149/2006 din data de ele prevãzute în legislaþia în concordanþã cu convenþiile 10 aprilie pânã la 10 iulie 2010, în naþionalã.internaþionale încheiate cu statele Republica Moldova, se stabileºte

Nu cred cã existã vreun vânãtor ºi chiar tragice uneori, din care chiar ºi vânãtorii începãtori cum ar adevãrat care sã aibã activitate actorii principali, martorii precum ºi fi împuºcarea a 2 prepeliþe dintr-un mai lungã sau mai scurtã în cei care le ascultã pot trage ºi foc sau a 3-4 potârnichi sau raþe domeniul cinegetic ºi care sã nu unele învãþãminte: sãlbatice dintr-un foc.aibã o întâmplare ce sã-i rãmânã Din îndelungata mea activitate – Nu de puþine ori vânãtorii în memorie o perioadã lungã de vânãtoreascã încerc sã redau doar începãtori se confruntã cu situaþia timp sau chiar toatã viaþa, câteva întâmplãri cãrora le-am fost în care trage în raþa ce zboarã în

a aîntâmplare care sã o povesteascã actor principal sau martor ocular faþa stolului ºi cade a 2 sau a 3 urmaºilor ºi prietenilor sãi cu hazul fãrã a omite pretenþia sã sunt raþã din grup, care zboarã cu 1 – 2 ºi fantezia proprie fiecãruia. unicate sau cã nu mai sunt m în spate, cea pe care a ochit-o Întâmplãrile vânãtoreºti îmbracã cunoscute ori trãite ºi de alþi continuându-ºi zborul complet cele mai interesante ºi diverse – Sã încep cu cele mai frecvente nevãtãmatã. Sigur cã astfel de aspecte: comice, hazlii, educative întâmplãri cu care se confruntã întâmplãri demonstreazã pe viu cã

Costicã Moiºanu

Membru de onoare al A.G.U.P.S. din România

Întâmplãri vânãtoresti

VÂNÃTORUL PESCARUL6 7husean,

ş i

la zbor ºi la fugã trebuie sã ocheºti dat peste paznic în care a tras zãpadã paznicul a încãrcat toþi cu corecþie pentru ca tirul sã fie însã nu l-a lovit mortal, plecând mistreþii împuºcaþi în numãr de 6 eficient. rãnit ºi oprindu-se într-un pâlc de în sania trasã de calul pe care-l – Întâmplãrile de mai sus sunt mai mãrãcini de la marginea pãdurii. L- avea, alt mijloc de transport frecvente ºi mai credibile, dar cine a urmãrit cum era ºi normal dupã neputând rãzbate prin aceste te poate crede când spui cã terminarea bãtãii pentru a-i da locuri ºi a mers la locuinþa sa dintr-mergând la picior în teren focul de graþie însã când a ajuns la un sat din apropierea pãdurii descoperit ºi îþi sare din faþã un pâlcul în care a intrat a vãzut pentru a-i eviscera ºi pregãti iepure în care tragi, vezi cã se mistreþul rãmas cu capul în pentru livrare a doua zi.zbat doi, al doilea fiind rãnit de pe mãrãcini. Crezând cã e mort a Acasã a tras sania în faþa casei, a culcuºul aflat pe direcþia focului lãsat arma jos ºi l-a apucat de bãgat calul în grajd ca sã nu tras!, sau fiind la o vânãtoare picioarele din spate. Nu micã i-a rãceascã, a intrat în casã sã se colectivã în pãdure vãd cã colegul fost mirarea dar nici spaima când încãlzeascã puþin pentru a putea meu de stând urmãreºte ºi a vãzut cã mistreþul pe care-l þinea ieºi sã descoace mistreþii ºi sã-i ocheºte un iepure care-i venea cu în mâini de picioarele din spate eviscereze. Copilul din casã care vitezã în faþã, iar când ajunge la era viu ºi destul de viguros. privea curios la mistreþii din sanie locul ºi distanþa potrivitã apasã pe Imaginaþi-vã cum de fricã sã nu se începe sã strige la taicãsãu cã un trãgaci, puºca nu-i ia foc, iar întoarcã sã-l vadã plimba porcul în mistreþ s-a ridicat din sanie ºi s-a iepurele se rostogoleºte ºi se jurul spinilor strigând dupã ajutor, coborât luând-o dupã casã. Taci zbate chiar în momentul când s-a ca pe o imensã roabã. mã cã porcii sunt împuºcaþi cum auzit þãcãnitul persecutorului. Când cel mai apropiat vânãtor a sã sarã din sanie? Vãzând totuºi

cã bãiatul se agitã în continuare îºi ia puºca din tindã cartuºiera fiind încã încinsã iese ºi se duce dupã casã unde nu micã i-a fost mirarea când a vãzut cã mistreþul sãrit din sanie cãuta sã rupã gardul pentru a fugi în pãdure de unde împuºcat a venit în sanie sigur cã încãrcând arma paznicului i-a fost uºor sã –i dea un foc mortal ºi sã-i aducã lângã ceilalþi de unde înviase în faþa copilului.

Nici eu, dar nici el, nu ne-am ajuns la el paznicul era plin de Asemenea întâmplãri cât ºi multe dumerit ce s-a întâmplat pânã transpiraþie, ajuns aproape la altele sunt destul de interesante, când nu am ajuns la iepurele care limita puterilor iar porcul trãgea de pline de curiozitãþi, harul ºi chiar în momentul persecuþiei s-a el cu picioarele din faþã pufnea ºi fantezia celui ce le redã agãþat într-un laþ pus de braconieri clãnþãnea din dinþi. contribuind din plin la frumuseþea în acest scop. A fost o acþiune simplã pentru ºi ineditul lor ele trecând din gurã – La una din vânãtorile colective vãnâtorul sosit sã-i de-a un foc de în gurã fiecare adãugind câte ceva de mistreþi paznicul fondului care opraºtie unui mistreþ rãnit ºi þinut ca sã facã mai interesante, se era ºi organizatorul bãtãilor, dupã cu mâinile de paznic, cãruia i-a transformã în poveºti vãnãtoreºti ce a aranjat vânãtorii în rând s-a trebuit cam mult timp sã-ºi revinã unele devenind catalogate ca aranjat ºi el la aripã aproape de din spaima ºi efortul la care a fost „minciuni” vânãtoreºti deºi au la marginea pãdurii cum aproape în supus. origine adevãrul.toate cazurile mistreþii dau ºi la – Dupã o vânãtoare fructuoasã de aripã un vier de circa 100-150 kg a mistreþi desfãºuratã iarna pe

Amintirile copilãriei mã duc cu gândul la sine, putere de control asupra refugiase Moº Martin, de parcã cineva tatãl meu, un pescar ºi sportiv pasionat, sentimentelor ce puteau fi provocate de scurma printre pietre ºi un bolovan de care mi-a dat imbold ºi inoculat asemenea întâlniri, persoanã piatrã a pornit la vale. Deºi am aprins pasiunea pescuitului, urmatã de cea a descurcãreaþã în orice împrejurare. Cel laterna din dotare spre direcþia de unde vânãtorii odatã cu maturizarea puþin, aºa mã consideram la momentul am perceput acel zgomot puternic, nu inevitabilã. respectiv. am reuºit sã vãd nimic din cauza Ca vânãtor am trãit experienþe unice, Mi-am început activitatea specificã la vegetaþiei. Nu am realizat ce se care cu mare greutate pot fi redate în ora 20, 00. Susurul zgomotos al întâmplã. La 10 minute acelaºi zgomot scris, marcate de sentimente pârâului din stânga mea mi-a atenuat era însoþit de o cãzãturã de bolovan mai inexplicabile. Practic vânãtoarea, sensibil simþurile acustice, un handicap mic de piatrã, perceput aºa din cauza indiferent de specia de vânat, o fac din pentru mine dar ºi pentru animalele intensitãþii mai mici a zgomotului.plãcere. Întregul ceremonial, întâlnirea sãlbatice care circulau în preajmã. Abia atunci am realizat dorinþa cuiva de cu ceilalþi vânãtori, dintre care unii mult Undeva în apropiere exista un drum a mã alunga de pe teritoriul sãu. Dar, mai iscusiþi decât mine, tipul de vânat, forestier pe care mai circulau maºinile dacã acel cineva era Moº Martin? Fiorul prada obþinutã, povestirile ºi glumele cu buºteni de la vreo exploatare fricii m-a cuprins cu toatã intensitatea. colegiale ºi prieteneºti, unele tipic forestierã. Atenþia mea a fost reþinutã pe ªtiam din materialele documentare vânãtoreºti, sunt demne de pana la ora 20, 30 de zgomotul provocat de o lecturate sau vizionate, cã ursul este un marelui scriitor Mihail Sadoveanu. Cu maºinã cu farurile aprinse, care animal de teritoriu ºi care spre mijloace livreºti care nu se pot compara transporta buºteni, în întunericul vãii surprinderea multora ajunge în 20 de cu cele ale Ceahlãului prozei româneºti, împãdurite, aºternut mai devreme decât minute la 50 km / h. încerc sã aºez pe hârtie o pãþanie eram eu obiºnuit în localitatea natalã. Aprinderea din nou a laternei este vânãtoreascã în care este implicat Moº Îndepãrtarea maºinii ºi dispariþia însoþitã de cea a unei þigãri. Am început Martin, în luna septembrie a anului zgomotului mi-au reamintit scopul sã vorbesc cu glas tare în timp ce 2009. Invitat fiind la o vânãtoare de activitãþii mele. Deodatã, mi-am aruncat urcam treptele observatorului. Pãdurarul porci mistreþi, undeva pe valea Uzului, privirea agerã ºi iscoditoare spre locul de vânãtoare urma sã mã recupereze la coada barajului cu aceiaºi denumire, înãdit, unde o patã mare neagrã îºi de la observator la 21,45. Aceste clipe am fost repartizat la un foiºor construit vedea liniºtit de masa consumatã la mi s-au pãrut o veºnicie. La ora stabilitã recent, unde urma sã-mi desfãºor nadã. Nu distingeam bine tipul de soseºte pãdurarul cãruia i-a povestit activitatea de vânãtor pasionat, aºa cum animal conturat prin acea patã ºi odatã întâmplarea prin care tocmai trecusem. mã consider. Pãdurarul de vânãtoare m- cu îndreptarea puºtii de vânãtoarecãtre Cu zâmbetul pe buze acesta mi-a a avertizat cã pierduse cheile de la eventuala þintã am aprins ºi laterna din rãspuns cã nu crede cã ursul acesta observator, urmând sã-mi aºez tabãra dotare sã pot vedea mai bine, ca lupul este aºa nebun.de vânãtoare la baza obiectivului din povestea Scufiþa Roºie. Intrigat de zâmbetul ºi rãspunsul sãi îmi amintit. Pãdurarul respectiv a mai fãcut Ce sã vezi cititorule? Un urs mare venea sã-l strâng de gât, realizând prin ºi o aluzie la posibilitatea unei întâlniri servea porumb. Lumina laternei ce-l ce episod dureros am trecut. Finalul cu un urs, musafirul nepoftit, dar lumina l-a determinat sã o zbugheascã fericit al pãþaniei mele m-a dus cu cunoscut în mediul vânãtoresc local, la la fugã în dreapta cu un salt atletic de gândul la înþelepciunea românului: este nada pregãtitã pentru porcii mistreþi. performanþã, dupã care s-a oprit ºi-a bine când se terminã cu bine. Însã, Eventualele probleme ce puteau fi început sã meargã cu spatele la mine, toata noaptea visele mele se legau de provocate de o asemenea întâlnire întorcând capul pe furiº pentru a mã bolovani de piatrã zburãtoriputeau dispãrea, aºa cum sugestiona observa, plecând încordat cã l-am Acestea fiind zise, ursul m-a bãtut cu pãdurarul, printr-un simplu fluierat la deranjat spre versantul din dreapta pietre la vânãtoarea de porci mistreþi.urs, semnal pentru plecarea acestuia ºi mea. Cu speranþa neplictisirii cititorilor revistei asigurarea liniºtii, atât de necesare Plecarea ursului mi-a adus o rãsuflare noastre cu aceastã poveste adevãratã, sosirii porcilor mistreþi la nada uºoarã ºi mi-am distribuit atenþia la le urez tot binele din lume ºi cãtare respectivã. porcii mistreþi ce urmau sã aparã. plinã.Propunerea pãdurarului a fost acceptatã La ora 21,00 aud un zgomot puternic pe de cãtre mine, vânãtor cu stãpânire de versantul din dreapta pe unde se

Paul ªapcãEu

natura meaºi

VÂNÃTORUL PESCARUL8 9husean,

ş i

? Paul ªapcã

la zbor ºi la fugã trebuie sã ocheºti dat peste paznic în care a tras zãpadã paznicul a încãrcat toþi cu corecþie pentru ca tirul sã fie însã nu l-a lovit mortal, plecând mistreþii împuºcaþi în numãr de 6 eficient. rãnit ºi oprindu-se într-un pâlc de în sania trasã de calul pe care-l – Întâmplãrile de mai sus sunt mai mãrãcini de la marginea pãdurii. L- avea, alt mijloc de transport frecvente ºi mai credibile, dar cine a urmãrit cum era ºi normal dupã neputând rãzbate prin aceste te poate crede când spui cã terminarea bãtãii pentru a-i da locuri ºi a mers la locuinþa sa dintr-mergând la picior în teren focul de graþie însã când a ajuns la un sat din apropierea pãdurii descoperit ºi îþi sare din faþã un pâlcul în care a intrat a vãzut pentru a-i eviscera ºi pregãti iepure în care tragi, vezi cã se mistreþul rãmas cu capul în pentru livrare a doua zi.zbat doi, al doilea fiind rãnit de pe mãrãcini. Crezând cã e mort a Acasã a tras sania în faþa casei, a culcuºul aflat pe direcþia focului lãsat arma jos ºi l-a apucat de bãgat calul în grajd ca sã nu tras!, sau fiind la o vânãtoare picioarele din spate. Nu micã i-a rãceascã, a intrat în casã sã se colectivã în pãdure vãd cã colegul fost mirarea dar nici spaima când încãlzeascã puþin pentru a putea meu de stând urmãreºte ºi a vãzut cã mistreþul pe care-l þinea ieºi sã descoace mistreþii ºi sã-i ocheºte un iepure care-i venea cu în mâini de picioarele din spate eviscereze. Copilul din casã care vitezã în faþã, iar când ajunge la era viu ºi destul de viguros. privea curios la mistreþii din sanie locul ºi distanþa potrivitã apasã pe Imaginaþi-vã cum de fricã sã nu se începe sã strige la taicãsãu cã un trãgaci, puºca nu-i ia foc, iar întoarcã sã-l vadã plimba porcul în mistreþ s-a ridicat din sanie ºi s-a iepurele se rostogoleºte ºi se jurul spinilor strigând dupã ajutor, coborât luând-o dupã casã. Taci zbate chiar în momentul când s-a ca pe o imensã roabã. mã cã porcii sunt împuºcaþi cum auzit þãcãnitul persecutorului. Când cel mai apropiat vânãtor a sã sarã din sanie? Vãzând totuºi

cã bãiatul se agitã în continuare îºi ia puºca din tindã cartuºiera fiind încã încinsã iese ºi se duce dupã casã unde nu micã i-a fost mirarea când a vãzut cã mistreþul sãrit din sanie cãuta sã rupã gardul pentru a fugi în pãdure de unde împuºcat a venit în sanie sigur cã încãrcând arma paznicului i-a fost uºor sã –i dea un foc mortal ºi sã-i aducã lângã ceilalþi de unde înviase în faþa copilului.

Nici eu, dar nici el, nu ne-am ajuns la el paznicul era plin de Asemenea întâmplãri cât ºi multe dumerit ce s-a întâmplat pânã transpiraþie, ajuns aproape la altele sunt destul de interesante, când nu am ajuns la iepurele care limita puterilor iar porcul trãgea de pline de curiozitãþi, harul ºi chiar în momentul persecuþiei s-a el cu picioarele din faþã pufnea ºi fantezia celui ce le redã agãþat într-un laþ pus de braconieri clãnþãnea din dinþi. contribuind din plin la frumuseþea în acest scop. A fost o acþiune simplã pentru ºi ineditul lor ele trecând din gurã – La una din vânãtorile colective vãnâtorul sosit sã-i de-a un foc de în gurã fiecare adãugind câte ceva de mistreþi paznicul fondului care opraºtie unui mistreþ rãnit ºi þinut ca sã facã mai interesante, se era ºi organizatorul bãtãilor, dupã cu mâinile de paznic, cãruia i-a transformã în poveºti vãnãtoreºti ce a aranjat vânãtorii în rând s-a trebuit cam mult timp sã-ºi revinã unele devenind catalogate ca aranjat ºi el la aripã aproape de din spaima ºi efortul la care a fost „minciuni” vânãtoreºti deºi au la marginea pãdurii cum aproape în supus. origine adevãrul.toate cazurile mistreþii dau ºi la – Dupã o vânãtoare fructuoasã de aripã un vier de circa 100-150 kg a mistreþi desfãºuratã iarna pe

Amintirile copilãriei mã duc cu gândul la sine, putere de control asupra refugiase Moº Martin, de parcã cineva tatãl meu, un pescar ºi sportiv pasionat, sentimentelor ce puteau fi provocate de scurma printre pietre ºi un bolovan de care mi-a dat imbold ºi inoculat asemenea întâlniri, persoanã piatrã a pornit la vale. Deºi am aprins pasiunea pescuitului, urmatã de cea a descurcãreaþã în orice împrejurare. Cel laterna din dotare spre direcþia de unde vânãtorii odatã cu maturizarea puþin, aºa mã consideram la momentul am perceput acel zgomot puternic, nu inevitabilã. respectiv. am reuºit sã vãd nimic din cauza Ca vânãtor am trãit experienþe unice, Mi-am început activitatea specificã la vegetaþiei. Nu am realizat ce se care cu mare greutate pot fi redate în ora 20, 00. Susurul zgomotos al întâmplã. La 10 minute acelaºi zgomot scris, marcate de sentimente pârâului din stânga mea mi-a atenuat era însoþit de o cãzãturã de bolovan mai inexplicabile. Practic vânãtoarea, sensibil simþurile acustice, un handicap mic de piatrã, perceput aºa din cauza indiferent de specia de vânat, o fac din pentru mine dar ºi pentru animalele intensitãþii mai mici a zgomotului.plãcere. Întregul ceremonial, întâlnirea sãlbatice care circulau în preajmã. Abia atunci am realizat dorinþa cuiva de cu ceilalþi vânãtori, dintre care unii mult Undeva în apropiere exista un drum a mã alunga de pe teritoriul sãu. Dar, mai iscusiþi decât mine, tipul de vânat, forestier pe care mai circulau maºinile dacã acel cineva era Moº Martin? Fiorul prada obþinutã, povestirile ºi glumele cu buºteni de la vreo exploatare fricii m-a cuprins cu toatã intensitatea. colegiale ºi prieteneºti, unele tipic forestierã. Atenþia mea a fost reþinutã pe ªtiam din materialele documentare vânãtoreºti, sunt demne de pana la ora 20, 30 de zgomotul provocat de o lecturate sau vizionate, cã ursul este un marelui scriitor Mihail Sadoveanu. Cu maºinã cu farurile aprinse, care animal de teritoriu ºi care spre mijloace livreºti care nu se pot compara transporta buºteni, în întunericul vãii surprinderea multora ajunge în 20 de cu cele ale Ceahlãului prozei româneºti, împãdurite, aºternut mai devreme decât minute la 50 km / h. încerc sã aºez pe hârtie o pãþanie eram eu obiºnuit în localitatea natalã. Aprinderea din nou a laternei este vânãtoreascã în care este implicat Moº Îndepãrtarea maºinii ºi dispariþia însoþitã de cea a unei þigãri. Am început Martin, în luna septembrie a anului zgomotului mi-au reamintit scopul sã vorbesc cu glas tare în timp ce 2009. Invitat fiind la o vânãtoare de activitãþii mele. Deodatã, mi-am aruncat urcam treptele observatorului. Pãdurarul porci mistreþi, undeva pe valea Uzului, privirea agerã ºi iscoditoare spre locul de vânãtoare urma sã mã recupereze la coada barajului cu aceiaºi denumire, înãdit, unde o patã mare neagrã îºi de la observator la 21,45. Aceste clipe am fost repartizat la un foiºor construit vedea liniºtit de masa consumatã la mi s-au pãrut o veºnicie. La ora stabilitã recent, unde urma sã-mi desfãºor nadã. Nu distingeam bine tipul de soseºte pãdurarul cãruia i-a povestit activitatea de vânãtor pasionat, aºa cum animal conturat prin acea patã ºi odatã întâmplarea prin care tocmai trecusem. mã consider. Pãdurarul de vânãtoare m- cu îndreptarea puºtii de vânãtoarecãtre Cu zâmbetul pe buze acesta mi-a a avertizat cã pierduse cheile de la eventuala þintã am aprins ºi laterna din rãspuns cã nu crede cã ursul acesta observator, urmând sã-mi aºez tabãra dotare sã pot vedea mai bine, ca lupul este aºa nebun.de vânãtoare la baza obiectivului din povestea Scufiþa Roºie. Intrigat de zâmbetul ºi rãspunsul sãi îmi amintit. Pãdurarul respectiv a mai fãcut Ce sã vezi cititorule? Un urs mare venea sã-l strâng de gât, realizând prin ºi o aluzie la posibilitatea unei întâlniri servea porumb. Lumina laternei ce-l ce episod dureros am trecut. Finalul cu un urs, musafirul nepoftit, dar lumina l-a determinat sã o zbugheascã fericit al pãþaniei mele m-a dus cu cunoscut în mediul vânãtoresc local, la la fugã în dreapta cu un salt atletic de gândul la înþelepciunea românului: este nada pregãtitã pentru porcii mistreþi. performanþã, dupã care s-a oprit ºi-a bine când se terminã cu bine. Însã, Eventualele probleme ce puteau fi început sã meargã cu spatele la mine, toata noaptea visele mele se legau de provocate de o asemenea întâlnire întorcând capul pe furiº pentru a mã bolovani de piatrã zburãtoriputeau dispãrea, aºa cum sugestiona observa, plecând încordat cã l-am Acestea fiind zise, ursul m-a bãtut cu pãdurarul, printr-un simplu fluierat la deranjat spre versantul din dreapta pietre la vânãtoarea de porci mistreþi.urs, semnal pentru plecarea acestuia ºi mea. Cu speranþa neplictisirii cititorilor revistei asigurarea liniºtii, atât de necesare Plecarea ursului mi-a adus o rãsuflare noastre cu aceastã poveste adevãratã, sosirii porcilor mistreþi la nada uºoarã ºi mi-am distribuit atenþia la le urez tot binele din lume ºi cãtare respectivã. porcii mistreþi ce urmau sã aparã. plinã.Propunerea pãdurarului a fost acceptatã La ora 21,00 aud un zgomot puternic pe de cãtre mine, vânãtor cu stãpânire de versantul din dreapta pe unde se

Paul ªapcãEu

natura meaºi

VÂNÃTORUL PESCARUL8 9husean,

ş i

? Paul ªapcã

Când ajungi la o vârstã înaintatã, bubuiturã puternicã care a spart toatã vânãtor.amintirile din trecut, copilãrie ºi tinereþe, liniºtea pãdurii, rãsunând secunde în ºir Pe atunci nu se dãdea examen ca sã încep sã devinã principala sursã de în imensitatea locului. Nu am mai vãzut devii membru vânãtor, însã eu mã reculegere ºi de interiorizare decât o dârã de fum pe direcþia de unde pregãteam în permanenþã, citind orice sufleteascã, aºadar ºi o sursã necesarã a ieºit iepurele, de unde se auzea cum literaturã de specialitate, reviste, cãrþi de sãnãtate, dacã ºtii sã-i utilizezi se zvârcolea de moarte, bietul iepuraº etc. ce privea fauna, balistica, tirul puterile ascunsee. pe care unchiul la ridicat ºi mi l-a dat sã- de vânãtoare etc. Între timp în sat au Nu pot dar vorbesc despre vânãtoare ºi l car pânã acasã. apãrut doi vânãtori cu care þineam pescuit, fãrã sã-mi amintesc cum am A fost prima mea ieºire în mijlocul naturii legãtura în permanenþã, participând la devenit vânãtor ºi pescar! – e mult de la vânãtoare, care mi-a deschis parcã toate acþiunile lor vânãtoreºti ºi eram atunci! Copil fiind de 6-7 ani, ca ºi porþile vrãjite ale frumuseþilor pitoreºti, foarte mândru ºi neliniºtit, dacã îmi marele povestitor de la Humuleºti, Ion fãcându-mã sã visez în permanenþã la dãdeau sã duc arma de acasã ºi pânã Creangã, a sosit în satul meu natal – vânãtoare. în teren ºi invers la întoarcere.Plopi, comuna Avereºti, fostul þinut al Au trecut anii, am mers la ºcoalã, iar A venit în sfârºit ºi anul 1956, când eu Fãlciului, actualmente în judeþul Vaslui, legãtura cu natura am pãstrat-o prin eram elevul ªcolii Tehnice Financiare un frate de al mamei, ce fusese plecat pescuitul practicat la balta din din Iaºi la ºi prin Miliþia Regiunii Iaºi am în Basarabia, de atunci ca poliþist ºi care apropierea satului cu undiþa, ucenicia în cerut transferul dosarului pentru întors acasã dupã rãzboi era ºi vânãtoare fãcând-o cu praºtia, în deþinerea autorizaþiei de cumpãrare a posesorul unei arme de vânãtoare – manipularea cãreia devenisem unei arme de vânãtoare. Pe atunci spun posesor pentru cã vânãtor nu prea specialist, experienþa mea împãrtãºind- armele de vãnãtoare erau foarte era din câte l-am apreciat eu cu mintea o ºi colegilor mei de ºcoalã pânã la scumpe ºi nu se gãseau decât mea de copil dornic de ieºire în mijlocul absolvirea celebrului de acum Liceu ocazional pe la vânãtori care se minþeau naturii, împreunã cu un vânãtor al „Cuza Vodã” din Huºi – anul 1954, sau care îºi doreau un alt calibru. Arme visurilor mele de atunci – acum 64 de astãzi transformat în Colegiu, de pe noi nu se gãseau deoarece importul lor ani în urmã – ªi iatã cã a venit ºi ziua în bãncile cãruia s-au format numeroase a început abia în anul 1968.care acest unchi sã mã învoiascã de la personalitãþi care fac cinste urbei Fiind elev, eram lipsit de posibilitãþi pãrinþi pentru a-l însoþi la pãdure pentru huºene, unii fiind apreciaþi ºi în plan financiare, însã mergeam pe la Filiala o pândã de searã. internaþional.. Iaºi, interesându-mã de un posibil Era o zi frumoasã de toamnã târzie cu Pe atunci sediul Filialei de vânãtoare vânzãtor de armã. Am gãsit la un cer senin, în pãdure cãzuse frunzele era în centrul oraºului vizavi de miliþian o armã veche, calibrul 12 cu copacilor ºi toatã natura era pregãtitã cinematograful „Rodina”, secretar fiind cocoaºe de peste 2 generaþii ºi care pentru iarna ce bãtea la uºã. Nea Mihai Patraº – Dumnezeu sã-l pânã nu i-am arãtat buletinul ºi Ne-am aºezat într-o poieniþã, cam pe la odihneascã, unul din cei mai iscusiþi autorizaþia de cumpãrare nu a stat de orele 16, în pãdure fiind aºternut un vânãtori din Huºi pe care l-am rugat sã vorbã, considerându-mã tânãr covor de frunze uscate, când a început mã ajute sã devin vânãtor. aventurier. Dupã ce ne-am tocmit sã se lase liniºtea serii de se auzea M-a primit cu multã admiraþie ºi m-a ajungând la fabuloasa sumã de 500 lei, foºnetul oricãrei vietãþi ce miºuna prin întrebat dacã am împlinit 18 ani, eu eu neavând nici un leu în buzunar i-am preajma noastrã. rãspunzându-i cu pãrere de rãu cã am cerut sã mã aºtepte o sãptãmânã Odatã cu încetarea ultimului cântec de abia am 17. M-a mângâiat pe creºtet ºi pentru a primi banii de la pãrinþi.mierlã ºi asfinþitul soarelui, auzim în faþa mi-a spus când împlinesc 18 ani sã mã Am trimis imediat acasã o scrisoare noastrã un foºnet de frunze care trãda prezint la el, precizându-mi cã îmi va recomandatã solicitând suma de 700 lei ieºirea din pãdure a unui iepuraº. face toate demersurile sã devin vânãtor, pentru a achita urgent taxa de cãmin în În acea liniºte de mormânt îmi auzeam vârsta fiind condiþia de bazã pentru a caz contrar fiind ameninþat de inima cum bate de emoþii ºi cu deveni posesor de armã. conducerea ºcolii cu exmatricularea.rãsuflarea întretãiatã mã uitam când la De atunci ºi pânã am împlinit 18 ani mi Pãrinþii ºtiind cã am bursã au devenit unchiul meu, când la locul unde avea sã s-a pãrut un veac, timpul parcã trecea îngrijoraþi, dar mi-au trimis urgent 700 lei aparã Urecheatul cel aºteptat. În sfârºit din ce în ce mai greu, iar a doua zi când cu care am achitat arma, taxa pentru a apãrut la margine, s-a ridicat în douã am împlinit 18 ani m-am prezentat la permis de port armã ºi de vânãtoare, picioare sã cerceteze împrejurimile, dar filialã la Nea Mihai care m-a îndrumat care nu a costat mai mult de 85 lei cu de deasupra capului meu a rãsunat o sã-mi întocmesc dosarul de membru tot cu cuantumul cotizaþiei aferente

Amintiri din vechime ºi din prezent

despre vânãtoare ºi pescuitCosticã Moiºanu – Bunelu

Membru de onoare al A.G.U.P.S. din România

anului 1956, devenind astfel omul cu decât cei pânã la 18, când am devenit considerat lipsit de modestie arãt cã visul împlinit, vânãtor cu acte în regulã vânãtor adevãrat, iar pentru mine orice participam la majoritatea acestor al Filialei Iaºi – era luna aprilie 1956 – ºi ieºire în mijlocul naturii a devenit foarte vânãtori, în timpul cãrora singur eram cel mai tânãr vânãtor din zona folositoare, dãdãtoare de viaþã, recoltam 10-15 iepuri ºi 2-3 vulpi într-o Moldovei, acte cu care am justificat contribuind în cea mai mare mãsurã la zi.pãrinþilor minciuna cu exmatricularea imbogãþirea ºi lãrgirea patrimoniului Era foarte mult vânat util pe atunci, dar pentru a-mi trimite banii. sufletesc. ºi foarte multe rãpitoare care se Acasã pãrinþii m-au certat când m-au Întors la Huºi în Filiala de vânãtoare ºi combãteau prin obligaþii statutare, 8-10 vãzut cu arma, crezând cã am luat-o de pescuit, care m-a propulsat în tainele rãpitoare cu pãr - câinii hoinari, vulpi, la un vânãtor din sat ºi mã trimiteau sã vânãtoreºti, am luat legãtura cu cei mai pisici sãlbatice, lupi, bursuci, dihori etc o duc înapoi sã nu intru la belea cu experimentaþi vânãtori ca: Nea Mihai ºi rãpitoare cu pene – ciori , coþofene, miliþia. Patraº secretar, Nea Bulgaru zis ulii etc.Când le-am arãtat permisele s- Pentru lupi, vulpi ºi alte au dumirit – de ce le-am cerut rãpitoare cu pãr se organizau bani bani ºi m-au avertizat sã multe vânãtori colective la nu leg ºcoala de gard nivelul filialei, dintre care cea ocupându-mã de vânãtoare. mai interesantã mi s-a pãrut Tata vãzând faptul împlinit mi-a vânãtoarea de lupi cu steguleþe confecþionat un rucsac din dac, roºii – metodã ruseascã care o curea de la hamul calului ºi o dãdea foarte bune rezultate. La bucatã de piele de oaie, mi-a o astfel de vânãtoare se confecþionat ºi o cartuºierã, împuºcau câte 8-10 lupi, ustensiile cu care toamna m-am desfãºurarea ei reclamând prezentat la prima vânãtoare de foarte mult profesionalism din iepuri la Iaºi, pe fondul partea paznicilor de vânãtoare Aroneanu – Vlãdeni, ºef de ºi a organizatorilor, precum ºi grupã fiind un profesor multã disciplinã din partea universitar de la Iaºi, anume participanþilor.Iremiciuc care mi-a dat locul de Cam aºa se desfãºurau întâlnire ºi indicaþiile necesare vânãtorile înainte când nu erau unui începãtor. Pe atunci maºini ca în zilele noastre, sezonul de vânãtoare la iepuri deplasarea realizându-se pe jos începea la 1 octombrie, iar ca metodã „Babicu”, Nea Hodea, Costicã Tinicã, sau cel mult cu cãruþa ºi sãniuþa pe de vânãtoare era în majoritatea Jan Bãlanescu ºi mulþi alþii, de la care distanþe destul de mari, dar participanþii cazurilor vânãtoarea la picior, în am descifrat aproape toate tainele erau cu adevãrat pasionaþi de terenurile deschise, dacã numãrul vânãtorii sportive ºi de agrement. vânãtoare, nu intersectaþi ca acum. Nu participanþilor era mai mare de zece se Sã redau doar unele întâmplãri ºi erau arme, decât cu o singurã þeavã, din fãcea vânãtoare în cerc. amintiri despre vânãtoarea de atunci mi- care se trãgea un singur cartuº sau cu 2 În acea zi de octombrie 1956, o zi ar fi necesare romane întregi. Am þevi, nu cu automate cu 6-8 focuri ca în superbã cu soare pe care nu am sã o uit practicat vânãtoarea cu prioritate la prezent. Majoritatea practicau toatã viaþa, ne-am prezentat la locul de iepuri, vulpi ºi pãsãri de pasaj, folosind vânãtoarea din plãcere, nu din interes adunare 15 vânãtori, care dupã o toate metodele posibile ºi tradiþionale – cum fac unii în zilele noastre practicând instruire foarte meticuloasã, ºeful de la picior, pândã, dibuit etc., însã cel mai cea mai distructivã vânãtoare la pas, cu echipã fiind foarte exigent, ne-a dat mult folositã dar ºi cea mai atractivã a maºinile în timpul nopþii, fãrã direcþia de încercuire a unei suprafeþe fost ºi este vânãtoarea la picior, care în respectarea celor mai elementare cuprinse pe o falie între 2 dealuri în care cea de-a doua jumãtate a vieþii mele am noþiuni de eticã vânãtoreascã.cercul de vânãtori avea vizibilitate în practicat-o ºi o practic ºi în prezent la 74 În final dacã la anii mei mã întreabã toate direcþiile. de ani, însoþit de câinele de vânãtoare. cineva „Care este secretul longevitãþii în Am pornit la vânãtoare cãutând în Vânãtori colective se reduceaueau doar vânãtoare?” rãspunsul este „Am dreapta ºi stânga, iepurii sãreau de una pe sezon, în preajma sãrbãtorilor practicat vânãtoarea câte oleacã ºi în parcã toþi mã cãutau pe mine ºtiind cã de iarnã, la care participau 20-25 ºir respectând legile scrise ºi nescrise pe la începãtori pot avea multã ºansã vânãtori ºi circa 100-150 gonaºi într-o zi ale vânãtorii, luându-mi din naturã de scãpare. Am tras în acea zi toate fãcându-se doar 2 bãtãi, în timpul cãreia numai ce mi-a trebuit, când a trebuit ºi cele 30 cartuºe pe care le-am avut la se împuºcau circa 300-350 iepuri, 25-30 în special numai cât a trebuit.”mine, doborând în final un numãr de vulpi, 4-5 lupi, 2-3 mistreþi. Pentru mine sezonul de vânãtoare a ºase urecheaþi, suficient ca la Mai târziu, începând cu anii 1965, s-au început la 1 ianuarie ºi s-a încheiat la 31 terminarea vânãtorii participanþii sã-mi introdus cote de vânat împuºcat, fiecare decembrie, aceasta neînsemnând cã aplice tradiþionalul botez vânãtoresc – vânãtor având obligaþia de a preda 5-6 toatã viaþa m-am ocupat numai de norocul meu fiind cã în acel loc nu se iepuri la plan. Când sfârºitul sezonului vânãtoare. Serviciul meu de o viaþa fiind gãsea nici-o plantaþie de luncã sau se apropia ºi cifra de recoltã era slabã lucrãtor de bancã unde seriozitatea ºi pãdure, aºa cã bãtaia a fost mai blândã secretarul filialei organiza câteva punctualitatea erau condiþii de bazã. aplicatã cu coceni de porumb sau vânãtori colective cu cei mai buni Cine este cu adevãrat pasionat de hlindanii existenþi în zonã. puºcaºi cu care recolta într-o zi 100-150 vânãtoare ºi pescuit gãseºte timp sã le Au trecut anii de atunci, mult mai repede iepuri la 10-12 arme. Fãrã sã fiu practice indiferent de ocupaþie.

VÂNÃTORUL PESCARUL10 11husean,

ş i

Când ajungi la o vârstã înaintatã, bubuiturã puternicã care a spart toatã vânãtor.amintirile din trecut, copilãrie ºi tinereþe, liniºtea pãdurii, rãsunând secunde în ºir Pe atunci nu se dãdea examen ca sã încep sã devinã principala sursã de în imensitatea locului. Nu am mai vãzut devii membru vânãtor, însã eu mã reculegere ºi de interiorizare decât o dârã de fum pe direcþia de unde pregãteam în permanenþã, citind orice sufleteascã, aºadar ºi o sursã necesarã a ieºit iepurele, de unde se auzea cum literaturã de specialitate, reviste, cãrþi de sãnãtate, dacã ºtii sã-i utilizezi se zvârcolea de moarte, bietul iepuraº etc. ce privea fauna, balistica, tirul puterile ascunsee. pe care unchiul la ridicat ºi mi l-a dat sã- de vânãtoare etc. Între timp în sat au Nu pot dar vorbesc despre vânãtoare ºi l car pânã acasã. apãrut doi vânãtori cu care þineam pescuit, fãrã sã-mi amintesc cum am A fost prima mea ieºire în mijlocul naturii legãtura în permanenþã, participând la devenit vânãtor ºi pescar! – e mult de la vânãtoare, care mi-a deschis parcã toate acþiunile lor vânãtoreºti ºi eram atunci! Copil fiind de 6-7 ani, ca ºi porþile vrãjite ale frumuseþilor pitoreºti, foarte mândru ºi neliniºtit, dacã îmi marele povestitor de la Humuleºti, Ion fãcându-mã sã visez în permanenþã la dãdeau sã duc arma de acasã ºi pânã Creangã, a sosit în satul meu natal – vânãtoare. în teren ºi invers la întoarcere.Plopi, comuna Avereºti, fostul þinut al Au trecut anii, am mers la ºcoalã, iar A venit în sfârºit ºi anul 1956, când eu Fãlciului, actualmente în judeþul Vaslui, legãtura cu natura am pãstrat-o prin eram elevul ªcolii Tehnice Financiare un frate de al mamei, ce fusese plecat pescuitul practicat la balta din din Iaºi la ºi prin Miliþia Regiunii Iaºi am în Basarabia, de atunci ca poliþist ºi care apropierea satului cu undiþa, ucenicia în cerut transferul dosarului pentru întors acasã dupã rãzboi era ºi vânãtoare fãcând-o cu praºtia, în deþinerea autorizaþiei de cumpãrare a posesorul unei arme de vânãtoare – manipularea cãreia devenisem unei arme de vânãtoare. Pe atunci spun posesor pentru cã vânãtor nu prea specialist, experienþa mea împãrtãºind- armele de vãnãtoare erau foarte era din câte l-am apreciat eu cu mintea o ºi colegilor mei de ºcoalã pânã la scumpe ºi nu se gãseau decât mea de copil dornic de ieºire în mijlocul absolvirea celebrului de acum Liceu ocazional pe la vânãtori care se minþeau naturii, împreunã cu un vânãtor al „Cuza Vodã” din Huºi – anul 1954, sau care îºi doreau un alt calibru. Arme visurilor mele de atunci – acum 64 de astãzi transformat în Colegiu, de pe noi nu se gãseau deoarece importul lor ani în urmã – ªi iatã cã a venit ºi ziua în bãncile cãruia s-au format numeroase a început abia în anul 1968.care acest unchi sã mã învoiascã de la personalitãþi care fac cinste urbei Fiind elev, eram lipsit de posibilitãþi pãrinþi pentru a-l însoþi la pãdure pentru huºene, unii fiind apreciaþi ºi în plan financiare, însã mergeam pe la Filiala o pândã de searã. internaþional.. Iaºi, interesându-mã de un posibil Era o zi frumoasã de toamnã târzie cu Pe atunci sediul Filialei de vânãtoare vânzãtor de armã. Am gãsit la un cer senin, în pãdure cãzuse frunzele era în centrul oraºului vizavi de miliþian o armã veche, calibrul 12 cu copacilor ºi toatã natura era pregãtitã cinematograful „Rodina”, secretar fiind cocoaºe de peste 2 generaþii ºi care pentru iarna ce bãtea la uºã. Nea Mihai Patraº – Dumnezeu sã-l pânã nu i-am arãtat buletinul ºi Ne-am aºezat într-o poieniþã, cam pe la odihneascã, unul din cei mai iscusiþi autorizaþia de cumpãrare nu a stat de orele 16, în pãdure fiind aºternut un vânãtori din Huºi pe care l-am rugat sã vorbã, considerându-mã tânãr covor de frunze uscate, când a început mã ajute sã devin vânãtor. aventurier. Dupã ce ne-am tocmit sã se lase liniºtea serii de se auzea M-a primit cu multã admiraþie ºi m-a ajungând la fabuloasa sumã de 500 lei, foºnetul oricãrei vietãþi ce miºuna prin întrebat dacã am împlinit 18 ani, eu eu neavând nici un leu în buzunar i-am preajma noastrã. rãspunzându-i cu pãrere de rãu cã am cerut sã mã aºtepte o sãptãmânã Odatã cu încetarea ultimului cântec de abia am 17. M-a mângâiat pe creºtet ºi pentru a primi banii de la pãrinþi.mierlã ºi asfinþitul soarelui, auzim în faþa mi-a spus când împlinesc 18 ani sã mã Am trimis imediat acasã o scrisoare noastrã un foºnet de frunze care trãda prezint la el, precizându-mi cã îmi va recomandatã solicitând suma de 700 lei ieºirea din pãdure a unui iepuraº. face toate demersurile sã devin vânãtor, pentru a achita urgent taxa de cãmin în În acea liniºte de mormânt îmi auzeam vârsta fiind condiþia de bazã pentru a caz contrar fiind ameninþat de inima cum bate de emoþii ºi cu deveni posesor de armã. conducerea ºcolii cu exmatricularea.rãsuflarea întretãiatã mã uitam când la De atunci ºi pânã am împlinit 18 ani mi Pãrinþii ºtiind cã am bursã au devenit unchiul meu, când la locul unde avea sã s-a pãrut un veac, timpul parcã trecea îngrijoraþi, dar mi-au trimis urgent 700 lei aparã Urecheatul cel aºteptat. În sfârºit din ce în ce mai greu, iar a doua zi când cu care am achitat arma, taxa pentru a apãrut la margine, s-a ridicat în douã am împlinit 18 ani m-am prezentat la permis de port armã ºi de vânãtoare, picioare sã cerceteze împrejurimile, dar filialã la Nea Mihai care m-a îndrumat care nu a costat mai mult de 85 lei cu de deasupra capului meu a rãsunat o sã-mi întocmesc dosarul de membru tot cu cuantumul cotizaþiei aferente

Amintiri din vechime ºi din prezent

despre vânãtoare ºi pescuitCosticã Moiºanu – Bunelu

Membru de onoare al A.G.U.P.S. din România

anului 1956, devenind astfel omul cu decât cei pânã la 18, când am devenit considerat lipsit de modestie arãt cã visul împlinit, vânãtor cu acte în regulã vânãtor adevãrat, iar pentru mine orice participam la majoritatea acestor al Filialei Iaºi – era luna aprilie 1956 – ºi ieºire în mijlocul naturii a devenit foarte vânãtori, în timpul cãrora singur eram cel mai tânãr vânãtor din zona folositoare, dãdãtoare de viaþã, recoltam 10-15 iepuri ºi 2-3 vulpi într-o Moldovei, acte cu care am justificat contribuind în cea mai mare mãsurã la zi.pãrinþilor minciuna cu exmatricularea imbogãþirea ºi lãrgirea patrimoniului Era foarte mult vânat util pe atunci, dar pentru a-mi trimite banii. sufletesc. ºi foarte multe rãpitoare care se Acasã pãrinþii m-au certat când m-au Întors la Huºi în Filiala de vânãtoare ºi combãteau prin obligaþii statutare, 8-10 vãzut cu arma, crezând cã am luat-o de pescuit, care m-a propulsat în tainele rãpitoare cu pãr - câinii hoinari, vulpi, la un vânãtor din sat ºi mã trimiteau sã vânãtoreºti, am luat legãtura cu cei mai pisici sãlbatice, lupi, bursuci, dihori etc o duc înapoi sã nu intru la belea cu experimentaþi vânãtori ca: Nea Mihai ºi rãpitoare cu pene – ciori , coþofene, miliþia. Patraº secretar, Nea Bulgaru zis ulii etc.Când le-am arãtat permisele s- Pentru lupi, vulpi ºi alte au dumirit – de ce le-am cerut rãpitoare cu pãr se organizau bani bani ºi m-au avertizat sã multe vânãtori colective la nu leg ºcoala de gard nivelul filialei, dintre care cea ocupându-mã de vânãtoare. mai interesantã mi s-a pãrut Tata vãzând faptul împlinit mi-a vânãtoarea de lupi cu steguleþe confecþionat un rucsac din dac, roºii – metodã ruseascã care o curea de la hamul calului ºi o dãdea foarte bune rezultate. La bucatã de piele de oaie, mi-a o astfel de vânãtoare se confecþionat ºi o cartuºierã, împuºcau câte 8-10 lupi, ustensiile cu care toamna m-am desfãºurarea ei reclamând prezentat la prima vânãtoare de foarte mult profesionalism din iepuri la Iaºi, pe fondul partea paznicilor de vânãtoare Aroneanu – Vlãdeni, ºef de ºi a organizatorilor, precum ºi grupã fiind un profesor multã disciplinã din partea universitar de la Iaºi, anume participanþilor.Iremiciuc care mi-a dat locul de Cam aºa se desfãºurau întâlnire ºi indicaþiile necesare vânãtorile înainte când nu erau unui începãtor. Pe atunci maºini ca în zilele noastre, sezonul de vânãtoare la iepuri deplasarea realizându-se pe jos începea la 1 octombrie, iar ca metodã „Babicu”, Nea Hodea, Costicã Tinicã, sau cel mult cu cãruþa ºi sãniuþa pe de vânãtoare era în majoritatea Jan Bãlanescu ºi mulþi alþii, de la care distanþe destul de mari, dar participanþii cazurilor vânãtoarea la picior, în am descifrat aproape toate tainele erau cu adevãrat pasionaþi de terenurile deschise, dacã numãrul vânãtorii sportive ºi de agrement. vânãtoare, nu intersectaþi ca acum. Nu participanþilor era mai mare de zece se Sã redau doar unele întâmplãri ºi erau arme, decât cu o singurã þeavã, din fãcea vânãtoare în cerc. amintiri despre vânãtoarea de atunci mi- care se trãgea un singur cartuº sau cu 2 În acea zi de octombrie 1956, o zi ar fi necesare romane întregi. Am þevi, nu cu automate cu 6-8 focuri ca în superbã cu soare pe care nu am sã o uit practicat vânãtoarea cu prioritate la prezent. Majoritatea practicau toatã viaþa, ne-am prezentat la locul de iepuri, vulpi ºi pãsãri de pasaj, folosind vânãtoarea din plãcere, nu din interes adunare 15 vânãtori, care dupã o toate metodele posibile ºi tradiþionale – cum fac unii în zilele noastre practicând instruire foarte meticuloasã, ºeful de la picior, pândã, dibuit etc., însã cel mai cea mai distructivã vânãtoare la pas, cu echipã fiind foarte exigent, ne-a dat mult folositã dar ºi cea mai atractivã a maºinile în timpul nopþii, fãrã direcþia de încercuire a unei suprafeþe fost ºi este vânãtoarea la picior, care în respectarea celor mai elementare cuprinse pe o falie între 2 dealuri în care cea de-a doua jumãtate a vieþii mele am noþiuni de eticã vânãtoreascã.cercul de vânãtori avea vizibilitate în practicat-o ºi o practic ºi în prezent la 74 În final dacã la anii mei mã întreabã toate direcþiile. de ani, însoþit de câinele de vânãtoare. cineva „Care este secretul longevitãþii în Am pornit la vânãtoare cãutând în Vânãtori colective se reduceaueau doar vânãtoare?” rãspunsul este „Am dreapta ºi stânga, iepurii sãreau de una pe sezon, în preajma sãrbãtorilor practicat vânãtoarea câte oleacã ºi în parcã toþi mã cãutau pe mine ºtiind cã de iarnã, la care participau 20-25 ºir respectând legile scrise ºi nescrise pe la începãtori pot avea multã ºansã vânãtori ºi circa 100-150 gonaºi într-o zi ale vânãtorii, luându-mi din naturã de scãpare. Am tras în acea zi toate fãcându-se doar 2 bãtãi, în timpul cãreia numai ce mi-a trebuit, când a trebuit ºi cele 30 cartuºe pe care le-am avut la se împuºcau circa 300-350 iepuri, 25-30 în special numai cât a trebuit.”mine, doborând în final un numãr de vulpi, 4-5 lupi, 2-3 mistreþi. Pentru mine sezonul de vânãtoare a ºase urecheaþi, suficient ca la Mai târziu, începând cu anii 1965, s-au început la 1 ianuarie ºi s-a încheiat la 31 terminarea vânãtorii participanþii sã-mi introdus cote de vânat împuºcat, fiecare decembrie, aceasta neînsemnând cã aplice tradiþionalul botez vânãtoresc – vânãtor având obligaþia de a preda 5-6 toatã viaþa m-am ocupat numai de norocul meu fiind cã în acel loc nu se iepuri la plan. Când sfârºitul sezonului vânãtoare. Serviciul meu de o viaþa fiind gãsea nici-o plantaþie de luncã sau se apropia ºi cifra de recoltã era slabã lucrãtor de bancã unde seriozitatea ºi pãdure, aºa cã bãtaia a fost mai blândã secretarul filialei organiza câteva punctualitatea erau condiþii de bazã. aplicatã cu coceni de porumb sau vânãtori colective cu cei mai buni Cine este cu adevãrat pasionat de hlindanii existenþi în zonã. puºcaºi cu care recolta într-o zi 100-150 vânãtoare ºi pescuit gãseºte timp sã le Au trecut anii de atunci, mult mai repede iepuri la 10-12 arme. Fãrã sã fiu practice indiferent de ocupaþie.

VÂNÃTORUL PESCARUL10 11husean,

ş i

Odatã cu ieºirea din municipiul Huºi, pe drumul care face dealul Chersãcosului de unde vezi în dreapta lunca legãtura cu municipiul Iaºi prin Rãducãneni, pe valea Prutului, de-a lungul cãreia înaintezi pentru a ajunge în Prutului, cobori în valea Recea, urci dealul lui Ivan, cobori satul Râºeºti, atestat documentar în actul de danie al în valea lui Ivan, urci dealul Grecului, apoi cobori în valea domnitorului Ieremia Movilã cãtre Episcopia Huºilor, din Grecului – de aici ºi numele satului Valea Grecului, urci anii 1602-1604.

Concursuri de tir si pescuit sportiv

La 300 de metri sud de satul Râºeºti se aflã amenajat iazul Teleasa, unde a fost amenajatã de domnul Vasile Marian în anii 2003-2005 Baza sportivã de agrement ºi pescuit sportiv Teleasa - Râºeºti.În cadrul bazei sportive a fost amenajat Poligonul de Tir Sportiv Teleasa-Râºeºti, proprietatea S.C. Marsemar SA Huºi. Regulamentul de organizare ºi funcþionare a poligonului de tir sportiv ne indroduce în activitatea specificã. Poligonul este destinat activitãþilor sportive de tragere cu arme de foc, organizarea concursurilor, antrenamentului ºi divertismentului. Se permite folosirea armelor de vânãtoare clasice, automate ºi semiautomate admise în concursurile de tir sportiv ºi omologate de Federaþia Românã de Tir ºi Asociaþia Generalã a Vânãtorilor din România – Skeet, Trap, Parcurs Vânãtoresc.La 18 iunie 2010 s-a desfãºurat în cadrul poligonului o manºã a concursului de tir „Parcurs vânãtoresc”. Începutul concursului de tir cu talgere a fost sub semnul glumei domnului Costicã Moiºanu: „Primele zece mii de talere sunt mai greu de împuºcat”. Au participat la acest concur în calitate de concurenþi, domnii Ioan ªerban, Costicã Moiºanu (Pãrintele, Bunelu), Paul ªapcã ºi Radu Moiºanu. Din cadrul asistenþei remarcãm prezenþa domnilor Vasile Marian, Vasile Negru, Ionel Iordache, Toader Diaconu, Constantin Nanea, Dorel Pivniceru, Dãnuþ Cojocaru, Neculai Cleminte ºi alþii.Printre organizatorii ºi sponsorii concursului amintim pe domnii Liviu Iacob ºi Albert Romila.Câºtigãtorul concursului a fost domnul Radu Moiºanu cu 145 de puncte acumulate. Premiile au fost înmânate într-o atmosferã distinsã ºi elegantã de cãtre domnul Vasile Marian.Remarcãm succesul obþinut de echipa de trãgãtori de talere pentru proba de „Parcurs vânãtoresc”, din care au fãcut parte domnii Vasile Marian, trãgãtor, cãpitan (Huºi), A. Chirica, trãgãtor (Vaslui), R. Costorel, trãgãtor (Bârlad), F. Dobârceanu, trãgãtor (Vaslui), campioanã pe zona Modovei, care a obþinut locul II la Baia Mare în anul 2008.Concursul de pescuit desfãºurat la 20 iunie 2010 a fost dominat de prezenþa a 18 concurenþi. Organizatori ºi sponsori a acestei întreceri au fost domnii Paul ªapcã ºi Ioan Ciupilan, primarul oraºului Huºi. Câºtigãtor al concursului a fost declarat domnul Ioan Rãzmeriþã, urmat de Costel Buhuº ºi Mirel Darie.

Costin Clit

VÂNÃTORUL PESCARUL12 13husean,

ş i

Odatã cu ieºirea din municipiul Huºi, pe drumul care face dealul Chersãcosului de unde vezi în dreapta lunca legãtura cu municipiul Iaºi prin Rãducãneni, pe valea Prutului, de-a lungul cãreia înaintezi pentru a ajunge în Prutului, cobori în valea Recea, urci dealul lui Ivan, cobori satul Râºeºti, atestat documentar în actul de danie al în valea lui Ivan, urci dealul Grecului, apoi cobori în valea domnitorului Ieremia Movilã cãtre Episcopia Huºilor, din Grecului – de aici ºi numele satului Valea Grecului, urci anii 1602-1604.

Concursuri de tir si pescuit sportiv

La 300 de metri sud de satul Râºeºti se aflã amenajat iazul Teleasa, unde a fost amenajatã de domnul Vasile Marian în anii 2003-2005 Baza sportivã de agrement ºi pescuit sportiv Teleasa - Râºeºti.În cadrul bazei sportive a fost amenajat Poligonul de Tir Sportiv Teleasa-Râºeºti, proprietatea S.C. Marsemar SA Huºi. Regulamentul de organizare ºi funcþionare a poligonului de tir sportiv ne indroduce în activitatea specificã. Poligonul este destinat activitãþilor sportive de tragere cu arme de foc, organizarea concursurilor, antrenamentului ºi divertismentului. Se permite folosirea armelor de vânãtoare clasice, automate ºi semiautomate admise în concursurile de tir sportiv ºi omologate de Federaþia Românã de Tir ºi Asociaþia Generalã a Vânãtorilor din România – Skeet, Trap, Parcurs Vânãtoresc.La 18 iunie 2010 s-a desfãºurat în cadrul poligonului o manºã a concursului de tir „Parcurs vânãtoresc”. Începutul concursului de tir cu talgere a fost sub semnul glumei domnului Costicã Moiºanu: „Primele zece mii de talere sunt mai greu de împuºcat”. Au participat la acest concur în calitate de concurenþi, domnii Ioan ªerban, Costicã Moiºanu (Pãrintele, Bunelu), Paul ªapcã ºi Radu Moiºanu. Din cadrul asistenþei remarcãm prezenþa domnilor Vasile Marian, Vasile Negru, Ionel Iordache, Toader Diaconu, Constantin Nanea, Dorel Pivniceru, Dãnuþ Cojocaru, Neculai Cleminte ºi alþii.Printre organizatorii ºi sponsorii concursului amintim pe domnii Liviu Iacob ºi Albert Romila.Câºtigãtorul concursului a fost domnul Radu Moiºanu cu 145 de puncte acumulate. Premiile au fost înmânate într-o atmosferã distinsã ºi elegantã de cãtre domnul Vasile Marian.Remarcãm succesul obþinut de echipa de trãgãtori de talere pentru proba de „Parcurs vânãtoresc”, din care au fãcut parte domnii Vasile Marian, trãgãtor, cãpitan (Huºi), A. Chirica, trãgãtor (Vaslui), R. Costorel, trãgãtor (Bârlad), F. Dobârceanu, trãgãtor (Vaslui), campioanã pe zona Modovei, care a obþinut locul II la Baia Mare în anul 2008.Concursul de pescuit desfãºurat la 20 iunie 2010 a fost dominat de prezenþa a 18 concurenþi. Organizatori ºi sponsori a acestei întreceri au fost domnii Paul ªapcã ºi Ioan Ciupilan, primarul oraºului Huºi. Câºtigãtor al concursului a fost declarat domnul Ioan Rãzmeriþã, urmat de Costel Buhuº ºi Mirel Darie.

Costin Clit

VÂNÃTORUL PESCARUL12 13husean,

ş i

Pãtrat

ORIZONTAL ºi VERTICAL: 1) Pasãre semirãpitoare, cu penele negre. 2) Câine de vânãtoare cu botul lung. 3) Pasãre de baltã. 4) Prepelicar.

? Petrea Traian

Aluzie la prietenul meu C. Moiºanu

Pentru cincizeci de ani de vânãtoare Ai diplomã doveditoare.Dar pentru braconajul din sezonul recePuteai sã ai vreo zece.

Consangvinizarea, un aspect peste care se trece uºor. Prinderea iepurilor vii la plasã în mod indirect rezolvã oarecum ºi problema asta în sensul cã þinând cont cã raza pe care circulã un iepure în libertate este de max. 2 km. La plasã sunt aduºi de mult mai departe ºi dacã scapã se tot duc. Gãsind condiþii se adapteazã urgent ºi la înmulþire ºansa de a se împerechea cu apropiaþi consangvini e mai micã.

Trec ºapte dealuri ºi tot atâtea vãiPânã ajung în plasa colectoareªi apoi vreo încã ºapte prin dudãiDe a scãpat de mâna prinzãtoare.

La anul iar întindem plasa-n zareªi prindem iepuri ce s-au zãmislitDin sfânta ºi fireasca-mpreunareCu parteneri ajunºi aici din alt þinut.

Cei care ºtiu ce-i aia vânãtoareSe strãduie sã aibã rezultateAvând de grijã data viitoareSã þinem cont de consangvinitate.

Vasile Popa ºeful curþii de conturi, un companion plãcut ºi autor de strofe înþepãtoare, avea anul trecut multe kilograme în plus. A scãpat de ele dar eu l-am taxat:

Norocul lui. S-a apucat de vânãtoareªi tipul care-avea o sutã de kileFu fugãrit de-un porc vreo douã zileªi-acum aratã ca o scobitoare.

La asociaþia Bârlad se bat în idei de vreo câþiva ani. Nu se ºtie încã cine e mai deºtept, mai frumos, mai virtuos. Din aceastã rasã nu iese nimic bun, ba mai mult suferã mulþimea. Noi, cei de la Huºi, le tot dãm exemplu de viaþã sportivã, dar ei se fac cã nu înþeleg:

Aici stãm cu toþi cuminþi.Morala cred cã tu o ºtii:Când e cearta-n pãrinþi,Necazul cade pe copii.

? Cincinat Pavelescu

În casa unui vânãtor

Coarnele se schimbã greu!- Draga mea, dictonul minte,Nu vezi tu cã soþul tãuDã ºi cerbilor'nainte ?!

Unei familii de vânãtor

Familia aceastaPe mine mã uimeºte!Bãrbatul dã cu puºcaªi doamna te rãneºte!

VÂNÃTORUL PESCARUL14 15husean,

ş i

Dezlegãri rebus: La vânãtoare...: CINEGETIC – A – ARET – ZOLTAN – SIRET – LECCA – ANO – HABA – TN – LA – POIANA – I – O – URMA – ARMA – TOLIA – O – TE – SI – SETTERI – ATIS – PERMIS – SA – ENOT – ITA – ISANOS – ESEC. ...ºi la pescuit: CRAPI – CARAS – LIPANI – LACS – ELESTEIE – U – AA – TAR – VIZA – N – TRI – CICAR – SOA – TONI – I – STAVRIZI – CP – LINI – PI – ALA – AUA – BA – AYA – BC – CARACUDE – IAZURI – ERIC. Pentru pescari: NISETRU, CLENI, ªTIUCÃ. Pãtrat: CORB - OGAR - RATA - BRAC.

1

2

3

4

1 2 3 4

Unui amic ce trage la mãsea chiar ºi în ziua de vânãtoare

Printre izuri de tutun ºi de benzinãRãzbate greu, miros de tescovinãE abominabil –zic - dar te ridicãDin stângã, bunul meu amic Costicã.

Dintr-un foc, se laudã CosticãA împuºcat trei guguºtiuci ºi-o turturicãO fi adevãrat, dar eu mai ºtiuC-a „împuºcat” ºi-o duºcã de rachiu.

Pe vremuri roiau toþi în jurul meu, aveau ºi de ce, azi...

Prezent mereu pe dealuri ºi vãioageAveam ºi vin, aveam ºi vino-încoaceNu mã mai cheamã ãºtia; uite-aºaAcuma are altu – VINU-ÎNCOA

Unui braconier

Cât împuºcam acuma, într-o ziO-întreagã grupã, sã ºtii nepoateEl împuºca de unul singurDar într-o noapte.

Vânãtorilor de azi care au arme cu repetiþie ºi gipanuri cât camioanele

Vânãtor de primã clasãTot este a lui, nimic nu lasãªi gipanul model grandStã la fundul lui în stand

Poc, poc, poc ºi iarãºi pocTipul executã focDar când fac privirea roatãIepuri ioc, Muniþia toatã

Reþetã pentru 4 persoane

-3-4 sau 5-6 sitari proaspãt împuºcaþi-250 grame slãninuþã-1/2 pachet de unt-1 cãpãþânã de usturoi-50 grame ulei de mãsline-50 grame vin roºu sau alb-piper, cimbru, sare dupã gust

Mod de preparare

Se penesc sitarii, extrãgându-se din cotul aripilor „trofeul” – pana pictorului, care se pun la panoplie sau la pãlãrie. Se spalã bine pãsãrile, dupã care se flambeazã prin flacãra de la aragaz. Se curãþã mãruntaiele ºi se lasã în interior.

Se împãneazã fiecare pasãre cu slãninuþã ºi cu usturoi, în interiorul fiecãreia introducându-se ºi un cubuleþ de unt. Se presarã sare, piper ºi cimbru dupã gust. Se înfãºoarã fiecare pasãre cu slãninuþã, tãiatã în ºuviþe de 3-4 mm grosime, legându-se cu aþã fiecare pentru realizarea împachetãrii ermetice ºi a nu se desface pe timpul prelucrãrii. Pãsãrile astfel împachetate se aºeazã într-o tigaie cu capac sau în ceaun, peste care se toarnã uleiul de mãsline ºi vinul. Se dau la cuptorul cu microunde sau la cel al aragazului, lãsându-se la foc potrivit 45 de minute. Se servesc fierbinþi împreunã cu o salatã de varzã roºie sau murãturi asortate. Merge uns un pahar de Zgiharã, Sarbã, Merlot sau Cabernet.Poftã bunã!

P. S. Dupã o vânãtoare de sitari în compania unui prieten care împuºcase pentru prima datã asemenea specie, m-a întrebat cum se preparã sitarii ºi eu oferindu-i aceastã reþetã, am fost întrebat, ce face dacã nu are slãninuþã? I-am rãspuns cu subînþeles. Îi înfãºori numai cu sfoarã ºi-i dai la cuptor! A rãmas nedumerit dar a plecat sã caute slãninuþã.

Reþetã vânãtoreascã? Costicã Moiºanu

Sitari înfãºuraþi în slãninuþã

Pãtrat

ORIZONTAL ºi VERTICAL: 1) Pasãre semirãpitoare, cu penele negre. 2) Câine de vânãtoare cu botul lung. 3) Pasãre de baltã. 4) Prepelicar.

? Petrea Traian

Aluzie la prietenul meu C. Moiºanu

Pentru cincizeci de ani de vânãtoare Ai diplomã doveditoare.Dar pentru braconajul din sezonul recePuteai sã ai vreo zece.

Consangvinizarea, un aspect peste care se trece uºor. Prinderea iepurilor vii la plasã în mod indirect rezolvã oarecum ºi problema asta în sensul cã þinând cont cã raza pe care circulã un iepure în libertate este de max. 2 km. La plasã sunt aduºi de mult mai departe ºi dacã scapã se tot duc. Gãsind condiþii se adapteazã urgent ºi la înmulþire ºansa de a se împerechea cu apropiaþi consangvini e mai micã.

Trec ºapte dealuri ºi tot atâtea vãiPânã ajung în plasa colectoareªi apoi vreo încã ºapte prin dudãiDe a scãpat de mâna prinzãtoare.

La anul iar întindem plasa-n zareªi prindem iepuri ce s-au zãmislitDin sfânta ºi fireasca-mpreunareCu parteneri ajunºi aici din alt þinut.

Cei care ºtiu ce-i aia vânãtoareSe strãduie sã aibã rezultateAvând de grijã data viitoareSã þinem cont de consangvinitate.

Vasile Popa ºeful curþii de conturi, un companion plãcut ºi autor de strofe înþepãtoare, avea anul trecut multe kilograme în plus. A scãpat de ele dar eu l-am taxat:

Norocul lui. S-a apucat de vânãtoareªi tipul care-avea o sutã de kileFu fugãrit de-un porc vreo douã zileªi-acum aratã ca o scobitoare.

La asociaþia Bârlad se bat în idei de vreo câþiva ani. Nu se ºtie încã cine e mai deºtept, mai frumos, mai virtuos. Din aceastã rasã nu iese nimic bun, ba mai mult suferã mulþimea. Noi, cei de la Huºi, le tot dãm exemplu de viaþã sportivã, dar ei se fac cã nu înþeleg:

Aici stãm cu toþi cuminþi.Morala cred cã tu o ºtii:Când e cearta-n pãrinþi,Necazul cade pe copii.

? Cincinat Pavelescu

În casa unui vânãtor

Coarnele se schimbã greu!- Draga mea, dictonul minte,Nu vezi tu cã soþul tãuDã ºi cerbilor'nainte ?!

Unei familii de vânãtor

Familia aceastaPe mine mã uimeºte!Bãrbatul dã cu puºcaªi doamna te rãneºte!

VÂNÃTORUL PESCARUL14 15husean,

ş i

Dezlegãri rebus: La vânãtoare...: CINEGETIC – A – ARET – ZOLTAN – SIRET – LECCA – ANO – HABA – TN – LA – POIANA – I – O – URMA – ARMA – TOLIA – O – TE – SI – SETTERI – ATIS – PERMIS – SA – ENOT – ITA – ISANOS – ESEC. ...ºi la pescuit: CRAPI – CARAS – LIPANI – LACS – ELESTEIE – U – AA – TAR – VIZA – N – TRI – CICAR – SOA – TONI – I – STAVRIZI – CP – LINI – PI – ALA – AUA – BA – AYA – BC – CARACUDE – IAZURI – ERIC. Pentru pescari: NISETRU, CLENI, ªTIUCÃ. Pãtrat: CORB - OGAR - RATA - BRAC.

1

2

3

4

1 2 3 4

Unui amic ce trage la mãsea chiar ºi în ziua de vânãtoare

Printre izuri de tutun ºi de benzinãRãzbate greu, miros de tescovinãE abominabil –zic - dar te ridicãDin stângã, bunul meu amic Costicã.

Dintr-un foc, se laudã CosticãA împuºcat trei guguºtiuci ºi-o turturicãO fi adevãrat, dar eu mai ºtiuC-a „împuºcat” ºi-o duºcã de rachiu.

Pe vremuri roiau toþi în jurul meu, aveau ºi de ce, azi...

Prezent mereu pe dealuri ºi vãioageAveam ºi vin, aveam ºi vino-încoaceNu mã mai cheamã ãºtia; uite-aºaAcuma are altu – VINU-ÎNCOA

Unui braconier

Cât împuºcam acuma, într-o ziO-întreagã grupã, sã ºtii nepoateEl împuºca de unul singurDar într-o noapte.

Vânãtorilor de azi care au arme cu repetiþie ºi gipanuri cât camioanele

Vânãtor de primã clasãTot este a lui, nimic nu lasãªi gipanul model grandStã la fundul lui în stand

Poc, poc, poc ºi iarãºi pocTipul executã focDar când fac privirea roatãIepuri ioc, Muniþia toatã

Reþetã pentru 4 persoane

-3-4 sau 5-6 sitari proaspãt împuºcaþi-250 grame slãninuþã-1/2 pachet de unt-1 cãpãþânã de usturoi-50 grame ulei de mãsline-50 grame vin roºu sau alb-piper, cimbru, sare dupã gust

Mod de preparare

Se penesc sitarii, extrãgându-se din cotul aripilor „trofeul” – pana pictorului, care se pun la panoplie sau la pãlãrie. Se spalã bine pãsãrile, dupã care se flambeazã prin flacãra de la aragaz. Se curãþã mãruntaiele ºi se lasã în interior.

Se împãneazã fiecare pasãre cu slãninuþã ºi cu usturoi, în interiorul fiecãreia introducându-se ºi un cubuleþ de unt. Se presarã sare, piper ºi cimbru dupã gust. Se înfãºoarã fiecare pasãre cu slãninuþã, tãiatã în ºuviþe de 3-4 mm grosime, legându-se cu aþã fiecare pentru realizarea împachetãrii ermetice ºi a nu se desface pe timpul prelucrãrii. Pãsãrile astfel împachetate se aºeazã într-o tigaie cu capac sau în ceaun, peste care se toarnã uleiul de mãsline ºi vinul. Se dau la cuptorul cu microunde sau la cel al aragazului, lãsându-se la foc potrivit 45 de minute. Se servesc fierbinþi împreunã cu o salatã de varzã roºie sau murãturi asortate. Merge uns un pahar de Zgiharã, Sarbã, Merlot sau Cabernet.Poftã bunã!

P. S. Dupã o vânãtoare de sitari în compania unui prieten care împuºcase pentru prima datã asemenea specie, m-a întrebat cum se preparã sitarii ºi eu oferindu-i aceastã reþetã, am fost întrebat, ce face dacã nu are slãninuþã? I-am rãspuns cu subînþeles. Îi înfãºori numai cu sfoarã ºi-i dai la cuptor! A rãmas nedumerit dar a plecat sã caute slãninuþã.

Reþetã vânãtoreascã? Costicã Moiºanu

Sitari înfãºuraþi în slãninuþã