POªTAªUL392 ¦ 3

Începând cu 1 iulie a.c., clienţii Poştei Române, precum şi cei ai site-uluiwww.bilete.ro, îşi pot procura bilete la concerte, întreceri sportive sau la diversealte evenimente culturale prin intermediul a peste 500 de oficii poştale din toatăţara, în urma parteneriatului încheiat între cele două companii. Biletele suntemise electronic în cadrul oficiilor poştale abilitate pentru această activitate (listasubunităţilor de unde se pot cumpăra bilete o găsiţi pe www.posta-romana.ro),iar achitarea lor se face în numerar.

„Compania Naţională Poşta Română S.A. este în permanentă căutare de noiinstrumente şi servicii care să vină în întâmpinarea cerinţelor clienţilor noştri.Diversificarea acestora este un deziderat împlinit, astăzi, când lansăm parteneriatulcu Bilete.ro, una dintre cele mai mari companii de ticketing din ţară. Prin demarareaacestui parteneriat, Poşta Română vizează o colaborare cât mai fructuoasă şi delungă durată, care să aducă beneficii de ambele părţi. Pe această cale, invitămclienţii Poştei Române din toată ţara să meargă la cât mai multe evenimenteculturale şi să achiziţioneze bilete de la cel mai apropiat Oficiu Poştal’’, a declaratDumitru Daniel Neagoe, Director General C.N. Poşta Română S.A. „Dinamicapieţei de ticketing ne încurajează să abordăm cât mai multe posibilităţi pentru a ficât mai aproape de clienţii noştri, de iubitorii artei spectacolului. În prezent, Bilete.roeste una dintre cele mai cunoscute şi apreciate companii de ticketing din România.Din 2006 şi până în prezent, Bilete.ro şi-a menţinut poziţia de lider oferind serviciide ticketing la peste 1.800 de evenimente, atât în ţară cât şi în străinătate. Am alessă extindem reţeaua Bilete.ro prin intermediul Poştei Române, pentru a veni înajutorul clienţilor noştri de pe întreg cuprinsul ţării. Astfel, vom pune la dispoziţie,ca şi până acum, bilete la cele mai importante şi atractive evenimente”, a declaratAndreea POP, Managing Director Bilete.ro. Oficiile Poştale de la care se potcumpăra bilete sunt semnalizate cu „Aici Bilete.ro”. Pentru mai multeinformaţii vizitaţi site-urile www.posta-romana.ro şi www.bilete.ro.

Cine este Bilete.roBilete.ro s-a lansat în anul 2006, fiind printre primele site-uri specializate în

vânzarea de bilete de intrare la diverse evenimente cultural-sportive. În timp,Bilete.ro s-a impus ca lider în domeniu, ajungând să dețină în prezent aproxi -mativ 60% din piața de bilete din România. Și-a consolidat poziția de lider încategoria site-urilor de vânzare de bilete datorită prezenței la majoritateaevenimentelor, volumului de bilete tranzacționate şi numărului de vizitatori pesite.

„Bilete.ro îşi propune să vină în ajutorul românilor, oferind, ca şi până acum, serviciide calitate, printr-un mod mult mai accesibil lor. Parteneriatul cu Poșta Română îi vaajuta pe consumatorii de evenimente să achiziționeze mult mai repede bilete, directde la oficiul poștal de lângă casa lor. Ne bucurăm că am reuşit să dezvoltăm localîntreg sistemul de soft. Trebuie să precizez că întreaga reţea de ticketing este realizată100% de specialişti români”, a adăugat Andreea Pop, pentru „Poştaşul”.

Poşta Română şi Bilete.ro, parteneri în vânzarea produselor tip bilete spectacole

4 ¦ IUNIE 2011

Actualitate

1. Angajează cca. 35.000 salariaţi, la nivel naţional, pentru care se plătesc: � impozite pe salarii, în sumă totală de cca. 80 mil. lei în 2010;� taxe aferente salariilor (CAS, CASS, şomaj, fonduri speciale) în sumă totală de 188,5 mil. lei (2010);� TVA plătit în 2010 în sumă de cca. 52 mil. lei.

2. Gestionează o reţea de 6.105 unităţi.3. Este la zi cu toate plăţile către stat.4. Depune toate eforturile pentru păstrarea numărului foarte mare de locuri de muncă şi nu a operat

concedieri colective pe perioada crizei economice până în acest moment.5. Are o cifră de afaceri anuală de cca. 1,5 miliarde lei (cca. 375 mil. eur).6. Desfăşoară achiziţii anuale de pe piaţă în valoare de cca. 46 mil. eur, pentru activitatea curentă.7. Este în multe localităţi rurale/îndepărtate singurul operator de plăţi şi transferuri financiare şi singurul

agent economic ce asigură coeziune teritorială şi socială pentru toată populaţia rurală a României.8. Nu are arierate şi este monitorizată de FMI exclusiv datorită pierderii înregistrate pe anii 2009 şi 2010.

1. Cifra de afaceri în 2010 a fost cu 33% mai mare decât în 2007.2. În ianuarie-mai 2011, veniturile lunare s-au cifrat la o medie de cca. 110 mil. lei/lună, luna mai având

cu 6% mai multe venituri decât ianuarie.

în mandatul de Director General al domnului Daniel Neagoe

(G4, Blue Air, UTI+Romprest) au însemnat la semnare o valoare de 441 mil. eur, o valoare medie lunară de 5,24mil. eur, în prezent fiind zero.

a evoluat de la pierdere 76 mil. lei în decembrie 2009 la

[4,3 mil. mai 2011] profit preliminat în luna iulie, 2011.

� În anul 2010, CNPR a distribuit la domiciliu cca. 111 milioane plăţi (pensii şi alte drepturi sociale)� CNPR achiziţionează pe cheltuiala proprie numerarul pentru plata pensiilor (16 mil. eur în 2010)� comisionul acordat către CNPR pentru această prestaţie a suferit reduceri de la an la an astfel:

COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ S.A.

Anul/Perioada 1996 - 1999 2000 2001 - 2006 2007 2008 - 2010 2011

Comision 2,48% 1,90% sumă fixă 1,30% 1,03% 1,00%

ca operator economic

POªTAªUL392 ¦ 5

I. Contracte reziliate/suspendateLa nivel de principale contracte reziliate/suspendate în 2010-2011, situaţia este următoarea:

II. Reorganizare

III. Proiecte pentru creşterea veniturilor

Dumitru Daniel NEAGOEDirector General C.N. Poşta Română S.A.

– Conferinţa de presă 12.07.2011 –

INFORMARE ASUPRA ACTIVITĂŢII

ContractValoare lasemnare(aprox.)

Plata medie lunară în EurObs.

2008 2009 2010

G4S 350 mil. eur 3,161,675 3.942.849 3,069,600 Suspendat

Blue Air – platforma aeriană 45 mil. eur 750,808 804,089 820,902 Reziliat din 16.02.2011

UTI – mentenanţă, curăţenie clădiri 46 mil. eur 814.000 500.000 568.000

Reziliat din 20.06.2011

Romprest – servicii curăţenie Reziliat din 20.06.2011

TOTAL 441 mil. eur 4.726.483 5.246.938 4.458.502

A. Reorganizarea structurală a CNPRa. Internalizarea a 7 sucursale de profit şi suport; b. Reducerea posturilor aferente de conducere cu 146 şi acheltuielii cu salariile de 110.000 lei/lună;c. Optimizarea şi fluidizarea procesului decizional central şiteritorial pentru a creşte viteza de încheiere şi implementarecontracte, a scădea costurile.

B. Reorganizarea reţelei teritoriale de subunităţia. Etapa I – 900 unităţi fără concedieri - finalizată;b. Etapa II – proces de implementare cu începere imediată,incluzând desfiinţarea a 402 subunităţi, 47 OPRM şieconomie cheltuieli de cca. 50 mil. lei/an.

1. Poşta Română analizează modelele de afaceri europeneale altor administraţii poştale pentru implementarea, înce -pând cu 2012, a serviciilor financiar-bancare la ghişeele CNPR.

2. Poşta Română a implementat un model de afaceri caresă permită vânzarea de poliţe de asigurare generală laghişeele CNPR.

a. în prezent avem în derulare un proiect pilot la nivel de500 de unităţi care se va dubla până la finele anului 2011;b. în perspectivă, Poşta Română îşi va înfiinţa propriasocietate în domeniul asigurărilor.

3. Poşta Română a implementat vânzarea de produse deloterie, în trimestrul I, 2011 pe bază de contract comercial cuLoteria Română.

4. Relansarea serviciului de curierat rapid cu creşterea cu30% a numărului de clienţi şi a veniturilor, faţă de 2010,printr-o nouă politică tarifară, noi servicii cu valoareadăugată pentru clienţii corporativi şi persoane fizice.

5. Dezvoltarea comerţului electronic.

6. Poşta Română a informatizat reţeaua de colectarenumerar (POS) în proporţie de cca. 85%, conducând latranzacţii mai rapide şi costuri mai mici.

Dumitru Daniel NEAGOEDirector General C.N. Poşta Română S.A.

6 ¦ IUNIE 2011

Actualitate

Marți, 28 iunie a.c., a avut loc în salaMitiță Constantinescu (fost Guvernatoral B.N.R. între 1935 și 1940) din sediulBăncii Naționale a României lansareavolumului Istoria mișcării filatelicedin România. Filatelia este insepara -

bilă de Poștă și de aceea putem spune că volumul prezintăistoria Poștei Române timp de un secol și jumătate (1858-2008), din punct de vedere al mărcilor poștale, dar și aleforturilor făcute de Poștă pentru susținerea mișcăriifilatelice în țara noastră.

Autorul cărții este colegul nostru Cristian Scăiceanu,director adjunct la Muzeul Național Filatelic. Preocupărilelui pentru filatelie datează de mult timp, fiind doctor înistorie, expert atestat de Ministerul Culturii și PatrimoniuluiNațional pentru documente și obiecte cu valoare filatelică,membru al Asociației Internaționale a Ziariștilor Filatelici(AIJP) și membru al Academiei Europene de Filatelie. Carteaa fost editată la Editura Oscar Print (director AngelaMoldovan), în cadrul colecției Patrimoniul Cultural. Volumulare 661 pagini și este structurat în 11 capitole. Autorul

prezintă filatelia în context cultural, în conexiunile ei cusocietatea românească și demonstrează că filatelia este odisciplină auxiliară a istoriei, alături de numismatică,epigrafie, sigilografie sau heraldică.

La ceremonia de lansare a participat un numeros public,format în majoritate din specialiști de la insituțiile culturaledin România. Au vorbit despre carte personalități importan -te ale vieții noastre culturale, din cuvântările cărora vomreda în continuare câteva pasaje.

Acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale aRomâniei, aprecia în cuvântarea sa că „volumul acoperăunele pete albe din istoria activității filatelice românești,corectează unele interpretări, dar mai important decâtorice mi se pare faptul că lucrarea deschide noi direcții decercetare în domeniu, nebănuite până acum. Și tocmai prinacest aspect își demonstrează caracterul științific, adre -sându-se în egală măsură profesioniștilor și amatorilor”.

Președintele Academiei Române, Acad. Ionel Haiduc, înalocuțiunea sa spunea despre carte că „impresionează nunumai prin volumul ei, ci mai ales prin seriozitatea cu careautorul a studiat subiectul în cele mai mici amănunte, prin

L A N S A R E A V O L U M U L U I

Istoria mişcării filatelice din România

POªTAªUL392 ¦ 7

documentarea extrem de bogată, precum și prin modulexemplar de redactare. Cercetarea întreprinsă de autorse încadrează în mod categoric în domeniul științeloristorice, se citește nu numai ca o lucrare științifică dar șica un text de mare interes cultural”.

Prof. univ. dr. Ion Bulei de la Universitatea din București,director al Institutului de Științe Politice și Relații Interna -ționale al Academiei Române, referindu-se la cartea lansatăspunea: „Ce aduce nou autorul propunând aceastăcercetare de un inedit frapant? O redefinire a legăturilorcu dintre filatelie și istorie. Masiva cercetare a domnuluiScăiceanu face cu totul inutilă întrebarea dacă filateliaeste o știință auxiliară a istoriei. Pentru cine avea îndoielidemonstrația autorului este pe deplin lămuritoare”.

Prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, directorul general adjunctal Institutului Revoluției Române, aprecia în cuvântarearostită că „Autorul a realizat o excelentă lucrare dedicatăfenomenului filatelic românesc. Analizele sale prezintăfenomenul filatelic din țara noastră în strânsă legătură cumișcarea filatelică internațională și cu situația internă din

țară, dar și cu statutul internațional al României”. Prof. univ.dr. Ioan Opriș, conducătorul Centrului Național

de Cercetare și Documentare în Domeniul Muzeologiei„Radu Florescu” a apreciat volumul ca o „carte de certăvaloare, novatoare ca subiect, care a recuperat, în folosulbunei și corectei cunoașteri, un subiect spectaculos princonotațiile și semnificațiile pe care îl propune cititorilor șiiubitorilor deopotrivă ai istoriei și filateliei”.

Despre carte a vorbit, în calitate de vechi și pasionatfilatelist, domnul Mircea Ionescu-Quintus, președinte deonoare al Partidului Național Liberal, fost președinte alSenatului și ministru al Justiției. Sinteza celor afirmate dedomnia se regăsește în epigrama făcută în timpul lansării șidedicată autorului:

„Este-o mare iscusință Să pictezi un curcubeuSau să scrii, cu ușurință,Un volum atât de greu.”

Nicoleta Micu,Şef Serviciu Relaţii Publice CNPR

8 ¦ IUNIE 2011

Actualitate

Accesul la cunoaştere, cultură şi ştiinţă trebuie să fieîncurajat de toţi cetăţenii patriei noastre. A dona o carte nueste doar o formă de altruism, ci şi o formă de implicarecivică. Susţinem cu tărie că donarea unei cărţi, pentru caelevii şi copiii din mediul rural să poată să se bucure de ea,este un gest exemplar.

În cadrul campaniei „O carte deschide o lume nouă”,campanie aflată la cea de-a doua ediţie, au fost donate unnumăr de 400 de cărţi copiilor din satul Pătrimea, comunaCoşereni, judeţul Ialomiţa. Cărţile, strânse în cadrul OficuluiPoştal 54, au fost donate de oameni cu suflet pentru asprijini copiii din mediu rural.

„Această acţiune întreprinsă de Poşta Română este un lucrubenefic pentru toţi copiii şi mi-aş dori să ajungeţi în toate sateleşi cătunele, acolo unde «lumina» – cum denumesc eu cartea –nu poate pătrunde din cauza problemelor sociale. Campaniademarată de dumneavoastră este un lucru frumos, vrednic şidemn de toată lauda. Din punctul meu de vedere, motto-ul afost foarte bine ales, o carte chiar poate deschide o lume nouă”,ne-a declarat Prea Cucernicia Sa Părintele Ivan Florin, preotal Parohiei Sfântului Dimitrie din comuna Coşereni, judeţulIalomiţa.

„Copiii sunt viitorul ţării noastre. Noi împreună cu cei peste150 de copiii din comună ne întâlnim o dată pe săptămână,de obicei duminica, şi toţi sunt înscrişi în proiectul nostru. Unproiect în care îi învăţăm pe micuţi cum să picteze icoane, cumsă bată toaca, cum se coasă pe etamină şi, nu în ultimul rând,

atunci când avem ocazia ţinem şi un cerc de literatură”, a maiadăugat Prea Cucernicia Sa Părintele Ivan.

Nu cred că putem reda în cuvinte entuziasmul copiiloratunci când au primit cele 400 de cărţi, însă vă putem spunecă nimic nu se compară cu bucuria de a dărui, de a vedeazâmbetele unor micuţi care ţineau cu putere cărţile la pieptsau curiozitatea ce-i îndemna deja să le citească.

„Ne place mult să citim şi suntem foarte bucuroase că v-aţigândit la noi şi ne-aţi oferit aceste cărţi”, ne-au transmis cuzâmbete de bucurie gemenele Laura şi Maria Bodârlău.

„Ne plac foarte mult cărţile, am primit cărţi şi de la grădiniţăpe care le-am citit, le-am îngrijit şi le-am pus apoi în bibliotecă.

Vă mulţumim pentru faptul că ne-aţi dăruit aceste cărţi şi văpromitem că o să le îngrijim şi pe acestea la fel de mult”, ne-aumărturisit surorile Mădălina şi Ioana Bădoiu.

„Nu judeca o carte după copertă”Nu înainte de a părăsi comuna Coşereni, am poposit preţ

de câteva minute la poarta Adrianei Elena Andrei, elevă înclasa a V-a la şcoala din comună, pentru a o surprinde şi a-iface un cadou. Adriana este o fetiţă de 11 ani cu totul şi cutotul specială, care în ciuda greutăţilor din viaţa ei „iubeşte”cartea. Nu doar diplomele cu premiul I, multe la număr, ci şicarnetul de note pot depune mărturie că Adriana este acelcopil silitor, harnic, cuminte pe care orice părinte şi l-ar dori.

„Ador să citesc cărţi, ultima carte pe care am citit-o este«Amintiri din copilărie» scrisă de Ion Creangă. Din păcatesituaţia mea este una grea şi nu îmi pot permite să îmi cumpărcărţi, singurele cărţi pe care le citesc sunt cele de la biserică,obţinute cu ajutorul domnului Părinte Ivan. Mă bucur foartemult pentru că mi-aţi dăruit aceste cărţi, nu ştiţi cât de fericităsunt, de-abia aştept să le citesc”, ne-a spus micuţa Adriana

Vă mărturisim că am fost profund impresionaţi de aceastăfetiţă ce are o situaţie materială precară, dar cu o dorinţă şio sete de cultură nemaiîntâlnite. Sperăm că prin acest gest,de a-i oferi un număr de 35 de cărţi achiziţionate depersonalul Oficiului Poştal 45 – domna Diriginte IordacheMonica şi oficiantele Radu Camelia, Semeniuc Mariana şiBecheanu Florentina, am reuşit să îi facem o bucurie şi să îioferim imboldul necesar de a continua să meargă cu plăcerela şcoală, să studieze şi să nu abandoneze niciodatăliteratura.

Andrei Tătaru

Gemenele Laura şi Maria Bodârlău alături de preotul Ivan Florin, Nicoleta Micu - Şef Serviciu Relaţii Publice CNPR

Adriana Elena Andrei

10 ¦ IUNIE 2011

Actualitate

În data de 1 iulie 2011, în cadrul OJRP Mureş a fostinaugurat un nou oficiu rural în localitatea Stînceni.

Pe Valea Mureşului, într-o zonă turistică montanăextraordinar de frumoasă, nepoluată, am întâlnit ofamilie de poştaşi total dedicaţi acestei meserii. ,,Să fiipoştaş este o cinste”, declara fostul Diriginte CiubotăGrigore, aflat şi el în mijlocul nostru. Acesta îşi amintea cunostalgie: „În anul 1970 am inaugurat primul oficiupoştal aici în Stînceni şi iată că am trăit s-o văd şi pefiica mea mutată într-o nouă locaţie”. Trebuie săamintim că cei care lucrează aici sunt o familie şi lapropriu: Ciubotă Dumitru - factor rural, Ciubotă Mihaela- factor local, Ciubotă Maria - oficiant rural.

Această locaţie a fost amenajată în totalitate cusprijinul primăriei locale şi a consiliului local. Vicepri -marul Nut Aurel a declarat: „Colaborăm cu Poşta deaproape 40 de ani şi cred că acesta este cel mai bunlucru care se poate întâmpla, ducând nu numai o prie -tenie strânsă, dar şi o creştere a gradului de statifacţiela locul de muncă.” De altfel şi domnul Director judeţeanOJRP Mureş, pro fund emoţionat, declara: „Pe noi,poştaşii, ne onorează că ne putem desfăşura activita -tea într-un spaţiu adecvat şi mulţumim celor carene-au acordat sprijin, atât Primăriei, cât şi ConsiliuluiLocal. Toate aceste amena jări s-au făcut în primul rândpentru comunitate, pentru clienţii noştri şi, nu înultimul rând, pentru colegii noştri”. Şi, aşa cum declaraşi domnul director regional CRRP Braşov - OlimpiuNicolae Constantin, „deşi Poşta este în plin proces derestructurare, o locaţie nouă şi bună poate aduce

satisfacţii atât profesionale, cât şifinanciare, prin creşterea veniturilor”.

Nu putem să nu îi mulţumim şicolegului nostru Săliştean Florin de laSucursala Imobiliara Mureş, care şi-aadus aportul prin spiritul lui de bunorganizator, făcând posibilă inaugu -rarea acestei noi locaţii în cadrul OJRPMureş.

Sperăm ca şi de acum înainte colegiinoştri să fie la fel de apreciaţi de cătrecomunitate, aşa cum declara o clientăaşteptând în poartă: ,,Vino, că numaipe tine, poştaşule, şi pe popă vă maiaştept cu drag!”

Claudia Mîndru - OJRP Mureş

b familie de poştaşiîn noua locaţie a Oficiului Rural Stînceni

Ciubotă Grigore - pensionar diringinte, Ciubotă Dumitru - factorrural,Ciubotă Mihaela - factor local, Ciubotă Maria - oficiant rural,

Ciubotă Elisabeta - pensionară factor înlocuitor

Eugen Crişan - Director judetean OJRP Mureş, Nut Aurel - ViceprimarStînceni, Olimpiu Nicolae Constantin - Director regional CRRP Braşov

POªTAªUL392 ¦ 11

Asociaţia Comunităţilor Mureş-Călimani, în colaborare cuInstituţia Prefectului – Judeţul Mureş şi Consiliul JudeţeanMureş au organizat, în perioada 8-9 iulie, în comunaRăstoliţa, cea de-a VII-a ediţie e Festivalului de datini şiobiceiuri al Văii Mureşului.

Printre localităţile participante s-au numărat: Răstoliţa,Aluniş, Vătava, Stînceni, Deda, Reghin, Ruşii Munţi şi multealte localităţi de pe vale. Tradiţiile locale şi portul popularau fost prezentate în satul alegoric amenajat în cadrulFestivalului. Participanţii au putut admira, la standurilespecial amenajate, obiecte vechi, costume naţionale depeste 150 de ani, lăzi de zestre şi covoare ţesute manual,perne, ştergare şi multe alte obiecte de uz personal.Păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi portului popular esteun obiectiv important al locuitorilor din această zonă. Tineriitrebuie îndrumaţi către tradiţii, folclor, obiceiuri vechipentru a nu uita de unde ne tragem. Dacă privim la nivelnaţional, tradiţia şi portul popular sunt cele mai valoaroaselucruri care ne-au rămas ca patrimoniu.

Poşta Română a participat la acest festival cu un ghişeumobil. Dacă revenim la tradiţie şi noi, poştaşii, ne aflăm înmijlocul oamenilor din cele mai vechi timpuri. Noi suntemalături de ei ducându-le veştile bune sau rele şi suntemprimiţi în casele lor cu inima deschisă. Nouă, poştaşilor, nesunt împărtăşite vieţile cu bucuriile şi supărările oamenilor,precum şi multe dintre evenimentele trăite de ei. De aceeaşi noi îi respectăm şi ne facem meseria cu dedicaţie şipasiune, pentru că, dacă nu respectăm tradiţiile şi trecutulnu putem avea un viitor împlinit.

Maşina Poştei, dotată cu un ghişeu mobil, a fost atracţiacopiilor participanţi la festival. Aceştia, însoţiţi de părinţi,urcau în ghişeul maşinii şi puneau tot felul de întrebări:,,Poşta asta umblă până în sat la noi?”

Colegele noastre de la Oficiul Poştal Târgu Mureş 1 - IacobMeda şi Ruja Ana, precum şi de la Oficiul Poştal Răstoliţadoamna dirigintă Stoica Maria şi Fodor Maria - oficiantă,alături de domnul Director judeţean OJRP Mureş - EugenCrişan au prezentat vizitatorilor Oficiul mobil.

Claudia Mîndru, OJRP Mureş

Festivalul de datini şi obiceiurial iăii Mureşului

Vâştigătorii premiilor Xditurii NemiraLa sfârşitul lunii iunie au fost desemnaţi, prin tragere la sorţi, câştigătorii concursului derulat,

împreună cu Editura Nemira, în paginile revistei noastre. Aceştia sunt:GRIGORE MARIANA - oficiant în judeţul Dâmboviţa, SUCIU DOINA - agent poştal în judeţul

Braşov, COSTIN GEORGETA - oficiant în judeţul Galaţi, DRĂGUŢ IONEL - agent poştal în judeţulBrăila şi LUNCĂ AURORA - CRRP Bucureşti.

Câştigătorii acestei ediţii vor primi, prin intermediul serviciilor de curierat ale Poştei Române,câte o carte „Împărţirea la zero” de Ted Chiang.

12 ¦ IUNIE 2011

Poştă & Poştaşi

Sucursala Servicii Financiare (SSF) este una dintre cele maiimportante sucursale ale Poştei Române. Situată în CaleaGriviţei nr. 64-66, Sector 1, Bucureşti, într-o clădire ce ascun -de o istorie exuberantă, această sucursală este pe bunădreptate un centru de profit, asigurând prin serviciile finan -ciare un plus de eficienţă şi performanţă Poştei Române.

Ce sunt Serviciile Financiare? Cu ce se ocupă SucursalaServicii Financiare? Pentru a afla răspunsurile la acesteîntrebări am stat de vorbă cu însuşi directorul sucursalei,domnul Emil Ciorîia. Încă din startul discuţiei purtate cudomnul Director am realizat faptul că a fi salariat în cadrulSucursalei Servicii Financiare este o muncă provocatoare înfiecare zi. Diversitatea precum şi capacitatea reţelei de adezvolta orice produs financiar sau produs de asigurăriprecum şi prestaţii de colectare contravaloare facturi, îţiarată exact profesionalismul acestor oameni.

„Privind doar numărul prestaţiilor efectuate de către perso -nalul pe care îl am în subordine îţi poţi da seama deconştiinciozitatea lor. Nu pot decât să mă bucur atunci cândvăd că numărul prestaţiilor creşte constant şi că nu este deajuns să aduci doar un contract nou în SSF, el trebuie şi estetratat cu maximă seriozitate şi mai departe completat de aceaprestaţie care se regaseşte în ghişee”, a declarat domnulDirector Emil Ciorîia.

Astfel, munca depusă cu temeinicie de colegii din cadrulSSF a dus la faptul că astăzi, în ciuda vicisitudinilor financiareregăsite atât pe piaţa externă cât şi pe cea internă a Poştei,s-a reuşit menţinerea în integralitate a portofoliului declienţi.

„Prin mărirea prestaţiilor am arătat partenerilor de contractcă astăzi Poşta Română poate fi cel mai solid partener într-oactivitate financiară fiind, de fapt, şi cel mai mare jucător cu unnumăr impresionant de tranzacţii. Mă refer aici în mare parte

la transferul de bani interni şi internaţionali, Poşta Românăavând astăzi o cotă de piaţă de 11,5% cu partenerul WesternUnion şi oferind servicii de calitate în timp real tuturorcetăţenilor români ce doresc să transmită bani din sau înstrăinătate”, a adăugat domnul Director Emil Ciorîia.

Sucursala Servicii Financiare a acţionat în anul 2010 înmod profesionist, depunând toate eforturile pentru ocreştere substanţială a veniturilor din serviciile financiare şipentru a identifica noi parteneriate benefice Companiei.

„Punctul forte al sucursalei în anul 2010 l-a constituittransferul internaţional în baza serviciul EuroGiro prindezvoltarea serviciului EuroGiro Cash International şi nu înultimul rând o colaborare foarte importantă pentru PoştaRomână deschisă cu Deutsche Bank, acesta fiind un operatorfinanciar extern foarte important cu reprezentanţi în aproape150 de ţări, cu un apetit internaţional de tranzacţii financiarefoarte mare. Vă pot spune că Sucursala Servicii Financiaregestionează astăzi un număr de 260 de contracte încheiate lanivel central şi local, unde marii operatori de utilităţi dinRomânia cum ar fi Enel, Electrica, Transilvania Nord,Transilvania Sud, Eon Energie, Con Gaz etc. şi, nu în ultimulrând, mari operatori de telefonie fixă sau mobilă, prinintermediul SSF contorizează gradul de încasare a facturilor.Totodată, anul 2010 a însemnat mărirea permanentă a porto -foliului de clienţi şi de asemenea introducerea de noi activităţimenţionând aici parteneriatul cu Loteria Naţională, Bilete.ro şichiar şi rovinieta, pot spune că nu este activitate străină PoşteiRomâne, dar indroducându-se rovinieta electronică a sporitîntr-un fel activitatea sucursalei.”

Cu un număr total de 312 salariaţi, Sucursala ServiciiFinanciare îşi propune în viitor numeroase obiective pentrucreşterea ponderii veniturilor din segmentul de serviciifinanciare şi poziţionarea CNPR pe piaţa serviciilor finan -

Sucursala Servicii Financiare –un motor al Poştei Române

Colectivul Sucursalei Servicii Financiare

POªTAªUL392 ¦ 13

ciare din România ca operator major şi concurent direct alinstituţiilor financiare.

„Următoarea jumătate a anului 2011 ar însemna în viziuneaSSF realizarea principalului obiectiv, şi anume menţinereanumărului de clienţi aflaţi astăzi în portofoliu ţinând cont defaptul că trendul de a scădea tot ce însemna comision însectorul urban este tot mai mare şi asta probabil datorităconcurenţei pe care băncile ne-o produc şi după cum bine ştiţiun client se câştigă foarte greu şi se pierde foarte repede. Deasemenea, în următoarea perioadă ne propunem identificareapermanentă de noi oportunităţi în sfera financiară şi ţinândcont de pregătirea profesională exemplară a personalului dinsubordine sunt convins că vom reuşi”, a mai declarat domnulDirector Emil Ciorîia.

Fără a exagera şi fără a fi săraci în cuvinte, fiecare angajatal SSF, fie el din Biroul Asigurare Logistică, Biroul Juridic,Compartimentul Activităţi Speciale, Compartimentul Secre -tariat, Serviciul Transfer de Bani Intern şi Internaţional,Serviciul Dezvoltare Ofertă Produse Bancare şi de Asigurări,Serviciul Operaţiuni Tranzacţionale, Serviciul Marketing,Serviciul Vânzări, Serviciul Management Contracte, ServiciulE-Servicii, Serviciul Contabilitate, Biroul Bugete, AnalizăEconomică sau Serviciul Financiar Trezorerie a contribuit ladezvoltarea continuă a acestei sucursale.

„Având în vedere faptul că această sucursală efectueazăanual peste 44 de milioane de tranzacţii, le mulţumesc tuturorangajaţilor Sucursalei Servicii Financiare pentru devotamentulşi seriozitatea de care dau dovadă şi, nu în ultimul rând, pentruspiritul de echipă. Totodată, le comunic şi prin intermediuldumneavoastră că, dacă ar exista un simplu barometru pecare să-l putem verifica lunar, acel barometru ar fi numărulprestaţiilor şi cu cât acesta va fi mai mare, cu atât PoştaRomână va prospera, iar clienţii noştri vor fi mai mulţumiţi şiprobabil, de ce nu ?! numărul lor va creşte”, a concluzionatdomnul Director Emil Ciorîia.

Andrei Tătaru

Emil CiorîiaDirector Sucursala Servicii Financiare

Emil CiorîiaDirector Sucursala Servicii Financiare

Serviciul Transfer de Bani Intern şi Internaţional -Grupa Operativă Eurogiro/MPI

Serviciul Transfer de Bani Intern şi Internaţional -Grupa Operativă Eurogiro/MPI

Doamna Carmen Velciu - Serviciul Marketing, alături decolegii de la Serviciul Operaţiuni Tranzacţionale

14 ¦ IUNIE 2011

Poştă & Poştaşi

Are 38 de ani de activitate poştală continuă. A pornit dejos, ca oficiant în Nalbant, o localitate din judeţul Tulcea.A parcurs, pe rând, toate etapele, de la oficiant la dirigin -te-casier, de la casier la funcţii de conducere în cadrulPoştei. Numele lui este Iancu Gogu, are 63 de ani şi de 13ani este director al Oficiului Judeţean Reţea Poştală Ilfov.

O traiectorie ascendentăÎncântat de vizita noastră, ne invită să păşim în spaţiul

primitor al biroului său şi începe să ne povestească despretraiectoria sa în sistemul poştal. „În data de 7 martie 1973 m-am angajat la Poştă ca oficiant. Până atunci am lucrat înînvăţământ ca profesor suplinitor. Când a apărut un postvacant la Poştă, primarul comunei m-a întrebat dacă vreau sămă angajez. Ştiind că meseria de lucrător poştal era apreciată,am acceptat. După trei săptămâni am fost trimis de cătreDirecţia Judeţeană de Poştă Tulcea la Bucureşti, la un curs de

specializare pentru diriginţi PTTR. După patru luni am revenitîn Nalbant şi am lucrat ca oficiant până în 1977, dar suplineamdeja funcţia de diriginte.” Nu s-a oprit însă aici. Datorită unuiconcurs de împrejurări, Iancu Gogu a luat drumul capitalei,împreună cu familia: „Pe 1 noiembrie 1977 am cerut transferulla Bucureşti pentru că toate rudele mele se mutaseră încapitală. Am lucrat ca oficiant la OP Bucureşti 57 până pe 15ianuarie 1978 când am fost numit diriginte la OP Glina dinIlfov, unde am lucrat până în iulie 1979. În urma participării laun concurs, am fost numit tehnician la compartimentulverificări acte din cadrul Direcţiei Regionale de Poştă.”

Actualul director al O.J.R.P. Ilfov a mers şi mai departe. „În1981 funcţia de şef de oficiu central verificări acte a devenitvacantă prin pensionarea titularului, dată la care am fostpromovat ca şef. Pe atunci, activitatea în cadrul acestuicompartiment era mai complexă deoarece cuprindeacolectivul de primire-rezolvare reclamaţii la nivelul Direcţiei

Iancu Gogu, un director cu experienţă

POªTAªUL392 ¦ 15

Regionale de Poştă, colectivul de centralizare-verificări pensii,colectivul evidenţă-gestiune radio-tv, depozitul regim special,depozitul central de timbre, casieria colectoare a Direcţiei dePoştă. Aveam în subordine în jur de 110 oameni, plusdispeceratul format din patru dispeceri şi colectivul auto carecuprindea cursele de valori din Bucureşti şi Ilfov.”

Punctul culminant al ascensiunii sale a fost în 1998, cânda fost numit pe postul de şef la Oficiul Teritorial Ilfov,actualul O.J.R.P., post care era vacant de mai bine de un an.„La începutul anului 1998 am participat la un concurs pentruocuparea postului de şef, iar de la 1 aprilie 1998 sunt şef la Ilfov.Deşi era 1 aprilie, nu a fost o păcăleală”, spune el, plin de haz.

De atunci au trecut 13 ani. Ani grei, dar şi plini desatisfacţii. „Munca cu omul e foarte grea dar, în acelaşi timp, îţioferă satisfacţii enorme pentru că ai ocazia să fii de folosoamenilor şi să le citeşti mulţumirea pe chip. Mi-a fost de marefolos faptul că am pornit de jos şi că atunci când m-am lovitde probleme la care nu găseam rezolvare, nu am ezitat săîntreb pe oricine, indiferent de funcţie.”

„Am o familie de poştaşi cu care mă mândresc” Datorită credibilităţii şi stabilităţii de care s-a bucurat

instituţia Poştei de-a lungul timpului, membrii familiei Goguau ales să urmeze acelaşi drum, să devină, aşadar, poştaşirepectabili. „În februarie 1978, soţia mea, care a lucrat înînvăţământ, s-a angajat ca oficiant la OP Bucureşti 57. Aactivat în cadrul mai multor oficii şi, la fel ca mine, a avut maimulte funcţii. A fost casier, diriginte la OP 60, iar în ultimaperioadă a activităţii a trecut pe funcţia de oficiant superior lacolectivul verificări acte din cadrul Direcţiei Regionale de Poştă.A lucrat la Poştă până în 2004, an în care s-a pensionat.” Nueste greu de intuit ce a determinat-o să facă această alegere.„Am avut o influenţă asupra deciziei ei de a se angaja la Poştă,după cum am avut o influenţă asupra fiicei noastre, Camelia,care, după terminarea liceului, s-a angajat la Poştă ca oficiantla colectivul de mandate bancă al OP Bucureşti 1, timp în carea urmat şi ASE-ul”, spune el.

Din vorbă în vorbă, aflăm că familia de poştaşi cu carese mândreşte Iancu Gogu este mai numeroasă decât amcrezut la început. „Mai am patru nepoţi care lucrează înPoştă. Tanţa Apostol, în vârstă de 54 de ani este oficiant laOP 83 şi are în jur de 12 ani de Poştă, Zoe Tararache estecontabil la serviciul financiar al C.R.R.P. Bucureşti, Lili Costeaa lucrat la OP 3 ca oficiant, la control ulterior la OJ, în prezentfiind în schema OP Bucureşti 4, Nicu Taşcu este oficiant la BSI.”În timp ce vorbeşte, cu mulţumire, despre familia lui depoştaşi, încercăm să-i surprindem sclipirea din ochi.„Indiferent unde au lucrat în Poştă, nimeni nu a ţinut cont căsunt nepoţii lui Gogu şi le mulţumesc că nu m-au făcut deruşine. Au înţeles că trebuie să-şi vadă de treabă, fără niciointervenţie din partea mea. Eu îi numesc «familia mea depoştaşi» şi mă mândresc cu ei.”

Satisfacţia de a lucra cu oameniiÎn încercarea de a afla ce l-a determinat pe directorul

O.J.R.P. Ilfov să rămână fidel Poştei atâta amar de vreme, îliscodim în continuare, iar el parcă doreşte să cuprindă,dintr-o suflare, toţi cei 38 de ani de Poştă. „Ce mi-a rămas dintoată activitatea este respectul oamenilor, respect pe care ţi-lcâştigi nu prin impunerea autorităţii, nu datorită funcţiei, ciprin felul tău de a fi, prin pregătirea ta, prin modul în carelucrezi cu oamenii, prin felul în care îi ajuţi şi-i înţelegi. Toateacestea dăinuie şi după ce oamenii pleacă. Îmi amintesc cuplăcere de oameni pensionaţi de 10, 15 ani, cărora le-am fostşef şi care vin din când în când la mine doar să mă vadă. Astae satisfacţia unui om care lucrează cu oamenii. Toţi suntemoameni, la fel cum şi eu, dincolo de funcţia asta trecătoare,sunt un simplu om, cu problemele mele.”

Cea mai mare satisfacţie a lui Iancu Gogu rămâne, însă,familia. „Faptul că îţi creşti copiii şi, mai târziu, nepoţii, că îi vezirealizaţi, sănătoşi, la casele lor te ajută să treci peste toate înviaţă.”

Pe lângă satisfacţia de a lucra cu oamenii, un alt motivcare a stat la baza deciziei sale de a rămâne în Poştă esterespectul oamenilor faţă de instituţie. „La vârsta de 25 de anilucram ca diriginte în Nalbant şi aveam în subordine doi factoripoştali şi patru telefoniste. Încăperea în care se lucra cupublicul era şi casierie, şi birou diriginte. Nu voi uita niciodatăcum oameni în vârstă din sat care păşeau pragul aceleiîncăperi îşi scoteau căciula, unii chiar încălţările înainte de aintra. La acea vreme nu existau mochete, aveam doar niştepreşuri dar, probabil, exista un cult al respectului faţă deinstituţie.”

Un formator de oameniPutem spune, cu convingere, că Iancu Gogu face parte

din categoria oamenilor care au format oameni, deschizândnoi perspective, la început copiilor din Nalbant şi, mai târziu,colegilor poştaşi. „Am avut şi oameni care m-au ajutat, altfelnu răzbeşti. Oricât de pregătit ar fi un şef, nu reuşeşte fărăoameni care să-l ajute. Eu, la rândul meu, am ajutat oameni,mulţi dintre ei tineri. I-am sfătuit să înveţe, să facă un curs decalificare postliceală, de diriginţi de poştă sau facultatea la fărăfrecvenţă, cum era pe atunci. Au ţinut cont de sfatul meu şimulţi dintre ei au ajuns oameni cu funcţie în cadrul Poştei”,spune el, cu satisfacţie şi ne împărtăşeşte, în continuare, dinvasta lui experienţă, cu aceeaşi vocaţie de formator.„Colegilor poştaşi le-aş da două sfaturi: în primul rând să aibăîncredere în Poştă, indiferent de problemele care apar la unmoment dat. Ele sunt trecătoare, Poşta rămâne. Au fost, suntşi vor fi atât vremuri bune, cât şi mai puţin bune. În al doilearând, i-aş sfătui să se perfecţioneze, să urmeze nişte cursuripentru a-şi lărgi orizontul. Nu ştii niciodată ce-ţi rezervă viaţa.”

Material realizat de Ada Cojan

16 ¦ IUNIE 2011

Poştă & Poştaşi

Victoria Chirică este diriginte la OP Bucureşti 77 din 2003,dar activitatea ei în domeniul poştal este mult mai vastă.„M-am angajat la Poştă în 1973, după terminarea liceului,pe post de oficiant în comuna Albeşti, unde am copilărit.În 1974 am urmat cursurile şcolii de oficianţi de laBucureşti, după care m-am întors în Albeşti, unde amlucrat până în 1979 când am plecat la Bucureşti, unde m-am şi căsătorit. Pe atunci, un transfer nu era posibil,aşadar a trebuit să demisionez şi să mă angajez din nou.Aveam deja şase ani de activitate poştală, motiv pentrucare am ales să lucrez tot la Poştă. Am fost oficiant la OP72, apoi la OP 8 şi la OP 28. Tot pe post de oficiant m-amtransferat, în 1984, la OP 77. Am făcut această alegereîntrucât eram foarte aproape de casă şi puteam să-micresc copilul. În 1986 am fost promovată în funcţia deoficiant superior. Între timp, am făcut şcoala de diriginţi,iar în vara anului 1994 am fost promovată în funcţia dediriginte la OP 53 unde am stat până la 1 ianuarie 2003.”

Drept dovadă a statorniciei şi ataşamentului de locuri şioameni care au avut un rol important în existenţa sa, VioricaChirică a revenit la oficiul ei „de suflet” pentru că „La OP 77am lucrat cel mai mult, aici am promovat şi aici am găsitînţelegere. Colectivul a fost şi este la fel de unit ca şi în1984, când am venit pentru prima dată aici. Sunt oamenideosebiţi, care mă înţeleg, iar eu, la rândul meu, îi înţelegpe ei.”

Clientul nostru, stăpânul nostruRespectul pentru activitatea poştală şi implicarea de care

a dat dovadă de-a lungul timpului sunt reflectate înrezultatele pe care le-a avut în contactul direct cu clienţii:„Eu am o vorbă: clientul trebuie să părăsească oficiulneservit, dar mulţumit. Neservit pentru că uneoriinstrucţiunea nu îţi permite să îl ajuţi, dar mulţumit că l-aicălăuzit pe drumul pe care trebuie să meargă să-şi rezolveproblema. Totul are o soluţie. Poate nu îi poţi da pe locbanii sau scrisoarea, dar îl înveţi ce trebuie să facă. Ainevoie de răbdare în relaţia cu clienţii, iar răbdarea sedobândeşte în timp.” Şi parcă pentru a întări cele spuse maisus, continuă: „Am avut un director care venea în controlla Oficiul 77, dar pe atunci nu îl cunoşteam. După ce avenit de câteva ori în vizită şi mi-a observat activitatea,mi-a spus: «De câte ori am venit, te-am văzut zâmbind.»Iar eu i-am răspuns: «Asta este formaţia mea profesiona -

lă. Zâmbim pentru că trebuie să fim amabili şi răbdătoricu clienţii.» Chiar şi după ce se pensionase mai trecea pe laoficiu şi-mi spunea: «Victoriţa, n-am să te uit.»”

O familie la bine şi la răuDoar cei care au lucrat într-un oficiu poştal cunosc

însemnătatea prestaţiilor poştale şi greutăţile pe careaceasta le implică: „Prin '84 la OP 77 era mesagerie externăpe tot sectorul. Trebuia să urcăm pe o scară să punemcoletele pe rafturi, erau aduşi saci pentru tot sectorulextern. Îmi amintesc că una dintre colege era însărcinatăşi trebuia să cărăm nişte saci de mesagerie, erau nişte saciimenşi cu câte 15, 20 de colete, mai mult îi târam. Dar noisuntem la bine şi la rău o familie”, mărturiseşte ea.

Nu există, însă, pădure fără uscături. „La un moment,atunci când lucrezi se ivesc şi probleme, atât cu salariaţii,cât şi cu clienţii dar, dacă nu ar exista probleme, nu ar maiexista diriginţi. Avem probleme şi cu clienţii.” Pătrunsă desentimentul datoriei împlinite, Victoria Chirică ştie cămulţumirea clientului depinde, în primul rând, de modul încare este deservit. „Reclamaţiile reflectă munca ta şi aoamenilor din subordinea ta. Sunt şi clienţi care măfelicită, şi clienţi care vin cu reclamaţii. Noi trebuie săţinem seama de nemulţumirile lor pentru că, astfel, ştimunde am greşit şi ştim cum să procedăm pe viitor. Nu o

iictoria Vhirică, un diriginte cu vechime

dată s-a întâmplat să primim felicitări pentru comporta -mentul oficianţilor la ghişeu şi pentru felul în care factoriipoştali deservesc clienţii”, spune ea, cu mândrie.

Drept dovadă a profesionalismului său şi a implicării decare a dat dovadă în activitatea sa de diriginte de Poştă stăfaptul că „Nu am avut o reclamaţie din 2003, de când amvenit aici, ca diriginte. Avem şi reclamagii de profesie, daraceştia sunt fie bolnavi psihic, fie bătrâni care auprobleme de memorie, uită că au semnat pentru pensie.”

„Noaptea visam că pierd banii”Intrigaţi să aflăm ce a determinat-o să se angajeze la

Poştă, facem o scurtă incursiune în trecut şi ajungem laînceputurile ei în sistemul poştal: „Eram o fată de la ţară,provenită dintr-o familie de oameni modeşti. Mama nuavea cu ce să mă întreţină în şcoală şi dorea să rămân cuea, în sat. După terminarea liceului s-a ivit un post laPoştă. A fost o adevărată provocare pentru mine pentrucă acolo făceam de toate, inclusiv gropuri, şi trimiteambanii la Curtea de Argeş. La început, noaptea visam căpierd banii, că nu am gropul, mi-era teamă. Într-o noapte, m-am ridicat prin somn ţipând: «Unde sunt banii?»”

Cu timpul însă şi-a dat seama că „Munca la Poştă estefrumoasă, dar grea pentru că presupune un volum marede informaţie care trebuie asimilat într-un timp foartescurt, timp în care trebuie să şi lucrezi. Ai nevoie de atenţiedistributivă să îi poţi auzi, în acelaşi timp, şi pe şef, şi peclientul din faţa ta, şi pe colega care vrea să-i schimbi niştebani. Şi, în plus, e vorba de cinste. Cine nu a fost cinstit nua rezistat în Poştă.”

Omul sfinţeşte loculÎn timp, vasta sa experienţă în Poştă şi-a pus amprenta

asupra muncii sale şi a contribuit la dezvoltarea aptitudi -

nilor sale organizatorice: „Mi-am dat seama că este indicatca oficiantele să înveţe să lucreze la orice ghişeu, să le facminge, după cum îmi place să spun. Dacă o oficiantălipseşte, eu, ca diriginte trebuie să desemnez pe altcinevaîn locul ei. Ele plâng când le trec pe la toate ghişeele, că nue uşor, dar salariaţii trebuie să fie pregătiţi.”

Mărturie a înţelegerii sale faţă de oamenii cu care lucreazăşi a importanţei acestora pentru bunul mers al activităţii stăconcepţia ei profesională: „Pentru un şef toţi subalterniitrebuie să fie egali. Îţi plac sau nu, e problema ta. Nugândesc toţi ca tine, dar trebuie să îi accepţi pentru că laPoştă totul funcţionează ca o rotiţă de ceas cu zimţi. Nupoţi să sari nici un zimţ.”

Întrebată ce a determinat-o să rămână fidelă sistemuluipoştal timp de 37 de ani, Victoria Chirică răspunde, fără nicioezitare: „Munca cu oamenii. Nu este deloc uşor să lucrezi şicu bani, şi cu oameni, dar mi-a plăcut să comunic cuclienţii. Cred că diversitatea m-a făcut să stau atât, înfiecare zi e altceva. Nu pot să-mi fac un plan pentru a douazi, că nu ştiu ce mă aşteaptă dimineaţa când intru pe uşă.La Poştă devii înţelept, te pregăteşti, te informezi, înveţisă te comporţi cu oamenii. Munca de poştaş lumineazăomul, indiferent de nivelul la care se află. Intri în contactcu tot felul de oameni, o parte dintre ei instruiţi şi educaţi,de la care ai de învăţat. Tot felul de clienţi păşesc pragulOficiului 77. Cu oamenii bolnavi trebuie să te comporţiîntr-un fel, cu cei recalcitranţi adopţi altă poziţie, că şiaceştia trebuie să plece mulţumiţi. I-am spus unei colege:«Dacă aş avea 45 de ani m-aş înscrie la Facultatea dePsihologie, nu ar trebui să citesc foarte mult să iauexamenele. Din practică se învaţă.»”

Ada Cojan

OP Bucureşti 77

18 ¦ IUNIE 2011

Poştă & Poştaşi

Unificarea poştelor din cele două Principate în anul 1862a fost o etapă din procesul complex de unire politică şiadministrativă a unirii Moldovei cu Ţara Românească. Aşacum am arătat anterior, organizarea poştală din Moldovaera superioară celei din Ţara Românească. Şi sub aspectulmodernităţii administraţia poştală moldavă era cu un pasînaintea celei de la Bucureşti. În Moldova se introdusesesistemul de francare a scrisorilor cu mărci poştale încă din1858, iar ştampilele poştale erau de inspiraţie austro-ungară, fapt datorat echipei de funcţionari poştaliaustro-ungari aduşi pentru modernizarea şi eficientizareasistemului poştal. Mărcile poştale ce reproduceau stemaprincipatului erau obliterate pe scrisori cu ştampile dublucerc, cu data în centru, sub formă de fracţie, cu cifre arabe,reprezentând ziua şi luna. În partea inferioară a ştampileiera numele principatului, MOLDOVA, iar la parteasuperioară se afla numele localităţii în care funcţionarespectivul birou poştal, o transcriere fonetică în limbagermană a oraşelor moldovene: BOTOSCHANI, TEKUTSCH,FOKSCHANI, WASLUI, GALATZ, HUSCH, FOLTITSCHENI.Ştampile poştale din Ţara Românească erau liniare, cu datape a doua linie şi numele localităţii, scris în alfabetul detranziţie, pe prima linie: БЕКЕТУ (Beketu), ПІІТЕШТІ (Piteşti),КРАІОВА (Craiova), БУКУРЕЩІ (Bucureşti), ФОКШАNI(Focşani). Până în 1861 doar două oraşe din Muntenia auavut ştampile cu caractere latine PLOESCI (din 1860) şiBRAILA (din 1861). Mărcile poştale au început să fie utilizateîn Ţara Românească din 1862, odată cu unificarea poştală şitot atunci au apărut ştampilele dublu cerc cu grafie latină:BUCURESCI, CALAFATUL, CRAIOVA, ŞTIRBEIU (Călăraşul deazi) şi altele.

După unificarea din 1862 administraţia poştală dinPrincipatele Unite a continuat procesul de modernizare şiîn anul 1864 s-a pus problema unificării acesteia cuadministraţia telegrafului, care până atunci funcţionaseseparat de Poştă. Problemele organizatorice şi economicecu care se confrunta administraţia poştală româneascăacum un veac şi jumătate prezintă similitudini frapante cucele pe care trebuie astăzi să le rezolve Poşta Română.Având în vedere acest lucru, precum şi savoarea limbajuluide epocă, redăm mai jos documentul de unire a poştelor şitelegrafelor, aşa cum apare el în lucrarea lui ConstantinMinescu, Istoria Poştelor Române, editată la ImprimeriaStatului în 1916, pagina 229-230:

„Consiliul miniştrilorJurnal

Sub preşedinţia Măriei Sale Domnitorului.

Astăzi, Sâmbătă, în 29 August 1864, luându-se îndesbatere referatul d-lui ministru de interne, lucrăripublice şi agricultură cu No. 1.710, în privinţa propuneriide a se uni serviciul poştal cu acel al telegrafelor, şiconsiderând că principiul de fuziune admiţându-se întoată întinderea sa, va produce o economie însemnatăprin reducerea prin reducerea chiriilor de localuri ce seplătesc astăzi pentru trebuinţa ambelor serviciuri şi prinreducţiuni de personal ce se va socoti de prisos, mai cuseamă pe la staţiunile de mică importanţă.

Încălzitul, eclerajul [iluminatul] şi cheltuielile de cance -larie întrunite vor da asemenea o economie însemnată.

Epistaţii [cei însărcinați cu paza] liniilor telegrafice vorservi la cazuri de trebuinţă şi ca conductori şi viceversaşi, prin urmare, privegherea [supravegherea] liniilortelegrafice va fi cu mult mai garantată decât astăzi.

Purtătorii de depeşi [depeşe] în oraşele districtuale şide subprefecturi vor putea împărţi şi scrisorile.

Cantoniştii telegrafului ce sunt mereu pe drumuri,vorputea da ajutor la diferite întâmplări diligenţelor şicurierilor şi vor putea îndeplini şi serviciul poştei ruralepentru satele cele mai importante, deocamdată numaiîntr-o distanţă mai apropiată dela tractul [traseul] liniilortelegrafice.

Unirea Poştelor cu Telegrafulîn Principatele Române

POªTAªUL392 ¦ 19

Pierderile de timp ce încearcă astăzi diligenţele şicurierii prin diferite oraşe cu scrisori se vor evita prinîngrijirea ce vor avea şefii de staţiuni de a înştiinţa printelegraf pe staţiile vecine despre plecarea diligenţelor şi acurierilor ca să poată pregăti pachetele la timp.

Pe la mai multe oraşe, unde astăzi sunt staţiuni telegra -fice fără a fi şi biurouri poştale, serviciul se va face de cătrestaţiunile telegrafice fără a mai fi trebuinţă de a seînfiinţa biurouri poştale.

Privegherea [supravegherea] stării staţiunilor de cai,fiind o chestiune foarte importantă, se va putea efectuaîn viitor de către şefii staţiunilor telegrafice în apropriereareşedinţei lor, având fiecare şef sub privegherea [supra -vegherea] sa staţiunile poştale de pe tractul [traseul]liniilor ce îi este astăzi încredinţat spre îngrijire, puindu-se[punându-se] capăt prin aceasta neorânduielilor ceexistă.

Regulele [regulile] de contabilitate fiind identice înamândouă serviciurile, şi aci întrunirea nu va încerca nicio dificultate.

Personalul telegrafelor şi al poştelor, formând atunciunul şi acelaşi corp, se va putea întrebuinţa după opregătire şi iniţiere reciprocă de câtva timp pentruambele categorii de servicii.

Întinsele relaţiuni internaţionale de astăzi ale serviciu luitelegrafic, precum şi experienţa dobândită întru aceas tavor facilita şi deschide calea unei grabniceregulări a poş telor exterioare, felulrelaţiunilor şi modul lichidării socotelilor cuStaturile [statele] străine, fiind cu totulidentice pentru serviciul telegrafelor şi acelal poştelor.

Economiile ce rezultă din întrunireaacestor serviciuri [servicii] prin reducereachiriilor, cheltuielilor de încălzire şi chiar apersonalului se vor ridica aproximativ la500.000 lei pe an.

Consiliul încuviinţează propunerea d-luiministru de interne, agricultură şi lucrăripublice de a se întruni în viitor serviciulpoştelor cu acel al telegrafelor sub denu -mirea de: Direcţia generală a poştelor şi telegrafelor,

rămânând ca d. ministru să execute dispoziţiunilejurnalului de faţă după ce va obţine Înalta aprobare.

Kogălniceanu1, N. Creţulescu2, Steege3, General Manu4”.

1 Marele om politic, istoric, avocat, scriitor, publicist şi diplomat Mihail Kogălniceanu (1817, Iaşi - 1891, Paris) a fost preşedinteleConsiliului de Miniştri în perioada 11 octombrie 1863 - 26 ianuarie 1865.2 Nicolae Kreţulescu (1812, Bucureşti - 1900, Leurdeni, jud. Argeş) a fost medic, diplomat şi om politic; în guvernul Mihail Kogălniceanua deţinut funcţia de ministru al Justiţiei şi Cultelor (19 iulie 1864 – 21 ianuarie 1865) şi ad-interim la Ministerul de Interne, Agriculturăşi Lucrări Publice (16 – 28 august 1864).3 Ludovic Steege (1813, Bucureşti – 1872, Iaşi), a fost medic, diplomat, publicist, jurist şi om politic; în guvernul lui Mihail Kogălniceanua fost ministru de Finanţe.4 Savel Manu (1824, Botoşani – 1905), militar şi om politic, a deţinut funcţia de ministru de Război în cabinetul condus de Mihail

Kogălniceanu.

Cristian Scăiceanu,Director adjunct Muzeul Naţional Filatelic

20 ¦ IUNIE 2011

Poştă & Poştaşi

Colegii de la CRRP Constanţa ne-au semnalat osituaţie interesantă, apărută la OP Mangalia 2.Fiind vorba despre atitudinea faţă de clienţi, unuldintre punctele cheie ale unei companii careacţionează pe piaţa serviciilor, ne-am gândit săpopularizăm această întâmplare, chiar dacă, cusiguranţă, cunoscând profesionalismul şi impli -carea marii majorităţi a salariaţilor poştali, situaţiade la Mangalia se regăseşte în mai toate subuni -tăţile poştale din ţară.

„Subunitatea poştală este un punct deîntâlnire între Companie, produsele şiserviciile acesteia, pe de o parte, şi client, pede altă parte. Cum portofoliul de produseşi servicii al Poştei Române este îmbogăţitconstant, salariaţii trebuie să ţină şi ei contde ele.

Trebuie să fim mereu mai buni, maiaproape de aşteptările lor. Dincolo de ceeace vindem clientului, contează şi cumvindem. Şi cum omul sfinţeşte locul, sepoate spune că oficianţii şi factoriireprezintă sufletul subunităţilor poştale şial… vânzărilor. Relaţiile pe care le construim cu clienţii noştrisunt cele care ne ajută să supravieţuim şi să creştem. Impor -tant este să conştientizăm impactul pe care îl avem asupraclienţilor, de fiecare dată când interacţionăm cu ei. Într-o piaţăîn care lupta se dă pentru fiecare client în parte, modul în carene cunoaştem şi înţelegem clienţii, rapiditatea cu carereacţionăm la solicitările lor, pot face diferenţa.

În acest sens vă supunem atenţiei o scrisoare sosită prin e-mail din partea domnului Torgeir Midtgarden, un simpluclient, care a fost impresionat de atitudinea profesională a uneioficiante şi a dorit să ne felicite pentru serviciile excelenteoferite în cadrul Oficiului Poştal Mangalia 2 şi de atmosferaprietenoasă, de modul în care a fost ajutat şi servit în cadruloficiului poştal.

Suntem bucuroşi şi onoraţi să avem printre noi asemeneaoameni profesionişti şi dedicaţi în ceea ce priveşte modul încare sunt serviţi clienţii.

Felicitări Oficiului Poştal Mangalia 2 şi, în special, oficianteiLeila Abduraman pentru atitudinea de care a dat dovadă. Nemândrim pentru că avem astfel de angajaţi”.

Alexandru Maxim, director CRRP Constanţa

Iată în continuare şi traducerea e-mailului pe care Torgeir Midtgarden a ţinut să-l transmită conducerii OJRPConstanţa:

„Felicitări pentru serviciile de calitate de la Oficiul PoştalMangalia 2!

Până acum am locuit în câteva locuri din România, iarrecent m-am mutat în Mangalia. Câteodată Poşta Românăeste în regulă, iar câteodată în spatele ghişeului suntpersoane indiferente sau arogante. Probabil că ştiţi.

De aceea doresc să vă felicit pentru serviciile excelenteoferite la OP Mangalia 2, unde doamnele sunt prietenoaseşi atente, iar serviciile în concordanţă cu cerinţele (...)

Iată un exemplu: cu câteva săptămâni în urmă trebuia sătrimit nişte bani către un destinatar în România şi una dintredoamne mi-a oferit toate detaliile cum să procedez şi cum

să aleg calea cea maibună şi eficientă, detaliidespre serviciile detransfer sume şi cum săcompletez formularele.Aceeaşi doamnă, cu altăocazie, în altă zi, mi-aoferit explicaţii care m-au ajutat să alegcartela telefonică potri -vită pentru mine, cumsă expediez colete etc.Cred că numele doam -nei este Leila A. sau celpuţin asta am citit pe

ecuson. Am vorbit şi cu alţi oameni din zonă şi toţi au avutaceeaşi părere despre atitudinea doamnei, care vine tottimpul în întâmpinarea clienţilor şi este extrem de dedicatăserviciului.

Trebuie să vă mândriţi cu astfel de angajaţi!”Torgeir Midtgarden

Conducerea OJRP Constanţa a identificat persoanadescrisă în mailul de mai sus în persoana oficiantei LeilaAbduraman, iar conducerea CRRP Constanţa a decis săpopularizeze atitudinea profesionistă a acesteia prinacordarea unei diplome de merit salariatei şi subunităţiipoştale respective.

Servicii de calitatela OP Mangalia 2

Leila AbduramanLeila Abduraman

Directorul OJRP Constanţa, Nicolae Ploscaru, i-aînmânat diploma de merit dirigintei Liliana Cuciureanu

POªTAªUL392 ¦ 21

Poşta redacţiei

După 36 de ani...

Sfârşit de iunie. Perioadă de examene, emoţii, temeri, bucurii,deziluzii. Acesta este contextul în care absolvenţii ŞcoliiPostliceale de diriginţi din Bucureşti, promoţia 1975, au hotărâtsă se revadă şi să reînvie, o dată în plus, minunatele amintiri aletinereţii.

Iniţiatorul şi sufletul acestei emoţionante revederi a fostDumitru Copiluş, cel care şi-a convocat foştii colegi şi actualiiprieteni în frumoasa staţiune Căciulata.

Au răspuns prezent Stanciu Ionel (diriginte OP Cugir), SalatiDragoş Minerva (diriginte OP Sovata), Mihail Ciuinel (OJRPVâlcea), Ciucan Ion (diriginte OP Piteşti 3), Rodica Suciu(diriginte OP Alba Iulia 3), Viorica Cherteş (diriginte OP Zalău1), Corendea Ilie (OJRP Vâlcea), Diaconescu Matei (inspectorAlexandria), Dobrescu Viorica (oficiant verificator Ploieşti),Coman Ioana (OJRP Teleorman), Strâmbu Constantina(diriginte OP Bucureşti 17), Roşu Jenica (diriginte OP Turda),Petrovschi Ana (OP Turda), Sofonea Veronica (pensionară),Bican Dorina (pensionară), Şuică Elena (pensionară), DumitruCopiluş, actualmente plecat din sistemul poştal şi subsemnata,Lucreţia Sachelarie (pensionară).

Pe parcursul celor trei zile ale reuniunii am depănat amintirifrumoase din timpul celor doi ani de studiu postliceal, amevocat profesorii din acea perioadă - de la care majoritatea amrămas, şi astăzi, cu învăţăminte dintre cele mai bune, am vizitatlocurile pitoreşti şi încărcate de istorie din zonă şi am trecut înrevistă realizările fiecăruia dintre noi, de la absolvire până azi.Întâlnirea a avut ca moment culminant banchetul, evenimentla care toată lumea s-a distrat pe cinste, uitând de micile„inconveniente” de sănătate.

Inerent, a venit şi despărţirea, fiecare plecând spre casa sa.La plecare ne-am promis însă ferm că anul viitor ne vomreîntâlni cu aceeaşi plăcere şi voie bună.

Chiar dacă afară este o zifrumoasă de vară iar soarelerâde cu gura până la urechi, laOficiul Poştal Deva 1 pluteşte oundă de melancolie. Deşi noi,oficiantele, ne întâmpinămclienţii cu zâmbetul pe buze, înochii noştri se vede umbra detristeţe care ne umple sufletele.

Ziua de 14 iunie a fost ultima de serviciu a dirigintei Emilia Ranga, ceacare, după 40 de ani de activitate în cadrul Poştei Române, a ajuns să sepensioneze. Bolnavă de „microbul” Poştei şi simţind poştăşeşte cu inima,Emilia Ranga a fost omul care nu a făcut rabat de la nimic în ceea cepriveşte profesia. Uneori ne mai şi dojenea, dar noi am ştiut tot timpul căo făcea doar atunci când greşeam şi din dorinţa ca Oficiul Poştal Deva 1 săfie un etalon pentru toţi poştaşii din judeţul Hunedoara, ceea ce a şi reuşit.

Şi-a început cariera acum 40 de ani, lucrând ca oficiantă, iar mai apoi caşi casieră. A trecut apoi în contabilitate, iar în urmă cu 15 ani a preluatfuncţia de diriginte la Oficiul Deva 1.

Indiferent de funcţia pe care a ocupat-o a dat dovadă de acelaşiprofesionalism şi seriozitate. Pentru unele dintre noi a fost o adevăratăprietenă, lucrând împreună de aproape 40 de ani, iar pentru cele maitinere a fost ca o mamă, îndrumându-ne paşii pentru a deveni nişteprofesioniste ca şi ea.

Noi, colegele, la acest sfârşit de drum al profesiei, dorim să îţi urăm viaţălungă şi fericită alături de familia ta şi mai ales de nepoţica ta. Te rugăm sănu ne uiţi şi ori de câte ori ai ocazia să treci să ne vezi şi să depănămamintiri.

Îţi mulţumim draga noastră dirigintă Emilia Ranga!

Colectivul Oficiului Poştal Deva1

Mulţumiri din Baia MareDragă redacţie,Numele meu este Monika Szekely şi vă trimit acest

e-mail în numele mamei mele, cu rugămintea de a publicaîn Revista „Poştaşul” următorul mesaj de mulţumire:

„Mă numesc Rita Szekely şi sunt oficiantă laOPRM Baia Mare. În data de 15 februarie a.c. mi s-aîntâmplat o mare nenorocire: am fost lovită de omaşină pe trecerea de pietoni, fapt ce m-a ţintuit la patdin cauza nenumăratelor fracturi suferite. După patruintervenţii chirurgicale şi 30 de zile de spitalizare, amajuns cu moralul la pământ. Dar cu ajutorul familiei şial colegelor de la OPRM, OPDC şi din sindicat am reuşitsă trec peste aceste momente groaznice din viaţa mea.Deşi perioada de recuperare este încă la început, pot săspun că întrevăd luminiţa de la capătul tunelului.

Ţin să mulţumesc din inimă tuturor colegilor mei dinPoşta Română care mi-au oferit sprijinul moral şimaterial atunci când am avut cea mai mare nevoie.Ţinând cont şi de dificultăţile financiare prin caretrecem din cauza crizei economice, sunt cu atât mairecunoscătoare că fiecare a fost dispus să rupă obucăţică din venitul său ca să mă ajute şi să-midemonstreze că încă mai există oameni cu suflet înaceastă ţară. Deşi ştiam că angajaţii Poştei sunt uniţi,spiritul lor de colegialitate mi-a întrecut aşteptările. Nuvoi uita niciodată gestul lor!"

V-am fi foarte recunoscători dacă ne-aţi ajuta săfacem acest mic gest în semn de recunoştinţă pentrucolegii/colegele mamei mele!

Cu stimă,Monika Szekely

La revedere, Emilia Ranga!

Muzeul Votroceni

Domnul Şerban Cantacuzino (1678 - 1688) a ridicat, între1679 - 1681, la vest de oraşul Bucureşti, cea mai importantăctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. În cadrul acestuia seremarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ -asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea deArgeş - precum şi grandiosul palat domnesc, edificat înspiritul baroc - specific civilizaţiei occidentale euro pene aacelor vremuri.

Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotrocenicunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat denumele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688); al doileadatează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei(1849-1853, 1854-1856) care, în 1852, îl reface şimodernizează, înfiinţează grădina de la Cotroceni (unadintre marile grădini ale Capitalei); urmează edificarea pa -latului princiar (1893-1895), de către arhitectul francez PaulGottereau, dar, din nefericire, datorită rezistenţei scăzute apalatului, după cutremurul din 1977 va urma o nouă etapă,când s-a refăcut în mare parte palatul, spre deosebire deconstrucţiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă, care adăposteşte sediulPreşedinţiei României.

Dacă de-a lungul vremii Cotrocenii au servit dreptreşedinţă domnească, din 1895, noul palat, ridicat de statulromân, era destinat prinţului moş tenitor Ferdinand de

Hohenzollern- Sigmaringen. După Marea Unire, palatul acunoscut modificări şi adău giri, efectuate de arhitectulGrigore Cerchez. Prinţesa şi, ulterior, regina Maria a lăsat laCotroceni o amprentă inconfundabilă care poartă peceteaspiritului său cu înclinaţii vădit artistice şi care poate firemarcată în cadrul a numeroase încăperi precum marelesalon de recepţii, sufrageria regală, apartamentul reginei.

Ansamblul Cotroceni este un caz unic în cuprinsul urbeibucureştene (dar şi la nivelul teritoriului naţional) în ceea cepriveşte multitudinea părţilor sale componente, variate dinpunct de vedere al funcţionalităţii şi destinaţiei. Unicitateasa este reflectată şi de faptul că, de-a lungul timpului,ansamblul Cotroceni integra construcţii cu caracter laic deo mare varietate (palatul domnesc - transformat ulteriorîntr-unul nou, destinat moştenitorului tronului României,vechile pivniţe domneşti - existente şi astăzi, pavilionul saufoişorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casagrădinarului, serele, Azilul Elena Doamna), militar (obahta -corpul de gardă), ecleziastic (mănăstirea: chiliile, cuhniile,trapeza - sala de mese, clopotniţa, biserica - piesa centrală,casele egumeneşti, capela azilului - pictată de Gh.Tattarescu), feroviar (gara regală), exotic (casa amerindianăaflată în parcul palatului), monumente funerare (al micuţeiprincipese Maria, ale soţilor Davila), o întinsă grădină (oparte va deveni grădină botanică), câmpul de exerciţii şi

POªTAªUL392 ¦ 23

24 ¦ IUNIE 2011

Actualitate

solemnităţi militare, bariera orăşenească cu acelaşi nume.La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice.

În 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, ahotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrulrevoluţiei. Revoluţia din 1848 - 1849, la sud de Carpaţi, îşiare deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită procla -maţia Înaltei Porţi, care o condamna. După citirea docu-mentului a urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni anumeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioadaDomnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin uncentru al unităţii şi modernizării României, iar palatul capătăstatutul - în urma dotării şi modernizării - de reşedinţăoficială de nivel european. În 1916, s-a hotărât părăsireaneutralităţii şi alăturarea României grupului de state careformau Antanta (Franţa, Rusia, Marea Britanie). În anul 1918la Cotroceni s-a semnat - cu Puterile Centrale - tratatulcunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. Anul 1930readuce Cotrocenii în centrul atenţiei politice prin întoar -cerea lui Carol Caraiman - ex prinţul Carol. Ulterior au avutloc numeroase consilii de coroană şi conferinţe guverna -mentale conduse de Carol al II-lea, dintre care s-au remarcatcele din toamna anului 1939 (când au fost dezbătuteprobleme importante vizând integritatea şi apărareastatului naţional, relaţiile cu vecinii, atitudinea faţă derăzboiul care tocmai începuse).

Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriulromânesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, dela sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent.

La 27 decembrie 1991, a fost deschis pentru marele publicMuzeul Naţional Cotroceni, având un pronunţat caractermemorialistic. Anul acesta, muzeul aniversează 20 de ani deexistenţă, ani în care s-a impus în peisajul cultural ca oinstituţie muzeală cu o bogată şi difersificată activitate înconcordanţă cu cerinţele actuale ale muzeografiei şi, nu înultimul rând, cu dorinţele publicului vizitator. Din 11octombrie 2009, traseul muzeal s-a îmbogăţit cu un noureper istoric: Biserica Cotroceni, cu hramul Adormirea MaiciiDomnului, refăcută în totalitate, ca urmare a lucrărilor dinanii 2008-2009. Noul monument încorporează elemente dinpietrăria recuparată la demolarea ei abuzivă din 1984, dar şifragmentele de frescă restaurate în ultimii doi ani. Bisericarespectă forma originală a lăcaşului ridicat la 1679 dedomnul Şerban Cantacuzino, reprezentând un act de resti -tuire istorică a unui fost monument important al spiritualită-ţii creştin ortodoxe. Gest reparator, dar şi mărturie a asumăriiunor noi valori, reconstrucţia bisericii de la Cotroceni pevechile sale temelii, întregeşte un ansamblu a cărui compo -nentă principală fusese cândva.

Text şi foto Mihail Ipate

POªTAªUL392 ¦ 25

Poşta Maghiară a fost înfiinţată în 01.01.1994, casuccesoare a Corporaţiei Maghiare Poştale, de cătreMinisterul Transporturilor, Comunicaţiilor şi Apelor. Pentruprima dată, în 1869 serviciile poştale austro ungare auintrodus cartea poştală, iar în 1985 a fost introdus serviciulEMS. La creearea UPU, în 1874 Poşta Maghiară s-a număratprintre fondatori. În anul 1973 au fost introduse codurilepoştale şi în anul 1978 a demarat procesul de sortareautomată a coletelor. Poşta Maghiară este o societate peacţiuni cu 100% acţiuni deţinute de stat. Activităţile de bazăale Poştei Maghiare constau în: colectare, transport, livrare,servicii financiare, logistică şi asigurări .

Obiectivele pe termen lung ca operator poştal sunt: să-şiredefinească şi să-şi repoziţioneze gama de servicii, să-şimenţină rolul de lider de piaţă, competitivitatea şi profita -bilitatea, să sporească responsabilitatea socială şi încredereapublică. Scopul principal este de a-şi păstra cota de piaţă îndomeniul serviciilor poştale convenţionale precum artico -lele de corespondenţă şi în domeniul activităţilor poştale -distribuirea ziarelor prin abonamente. Poşta Maghiarădoreşte să extindă şi să modernizeze serviciile şi priveştepiaţa sectorului logistic ca pe una atractivă, mai ales dupăintrarea în UE. Se doreşte şi creşterea serviciilor cu valoareadaugată, precum şi întărirea capacităţii reţelei, realizatăprintr-un acord de cooperare cu Poşta Austriacă privinddistribuirea internaţională a corespondenţei.

Poşta Maghiară şi-a stabilit o structură regională, în cadrulcompaniei existând 5 regiuni care operează cu un sistem demanagement complet şi care acoperă zone precum resurse

umane, vânzări, operaţiuni, etc. Se are în vedere crearea şidezvoltarea unui Centru Naţional de Logistică, acesta fiindunul dintre obiectivele planificate de Poşta Maghiară pentruviitorul apropiat.

Programul de parteneriat al Poştei înseamnă externaliza -rea activităţilor deţinute, adică a oficiilor poştale din zonelerurale. Până la sfârşitul anului 2010 aproape 700 de unităţiau fost externalizate, iar noii parteneri s-au integrat cusucces. Noii parteneri ai Poştei sunt, de regulă, societăţicomerciale care funcţionează cu capital maghiar. Nimic nudovedeşte acest lucru mai bine decât evoluţia cifrei de afa -ceri, care şi-a menţinut practic nivelul şi a arătat, într-adevărunele creşteri perceptibile pentru anumite servicii. Înactivitatea financiar-bancară, birourile „Poşta soluţiifinanciare” au cel mai mare potenţial de vânzări. La acestebirouri vânzarea de produse financiare se bucură deprioritate faţă de alte servicii. Pentru aceasta s-a creeat unmediu civilizat, atât clientul cât şi agentul de vanzări săpoată discuta într-un cadru confortabil. În domeniulasigurărilor, Magyar Posta a crescut veniturile din vânzareade poliţe cu aproximativ 13,5% în 2010. Acest rezultatimportant a fost realizat prin creşterea substanţială avânzărilor de asigurări de viaţă şi, de asemenea, printr-oplanificare a dezvoltării produselor, campanii de vânzăriconcepute în cooperare cu societăţile de asigurare, astaavând ca rezultat creşterea continuă a calităţii serviciilor.Mai mult, compania intenţionează să lanseze banca proprie,având deplinul control asupra contabilităţii interne şi al altorservicii bancare, având în vedere că Poşta Maghiară îşipierde poziţia sa cheie pe piaţă, datorită dezvoltării pieţeimonetare. În 2010, calitatea serviciului se reflectă înurmătoarele cifre: J+3-intern 91,3%, extern 89,6% (timp delivrare stabilit de Directiva UE-85%) J+1-extern 69,0% (timpde livrare stabilit de Directiva UE 79%).

Competitorii din sectorul serviciului poştal universal potprimi licenţe individuale pentru una sau mai multe regiunişi trebuie să îndeplinească standardele de calitate pentruserviciile oferite. Pentru operatorii care doresc să prestezeservicii universale se solicită o autorizaţie generală.Solicitarea unei licenţe de prestare a serviciilor poştalepoate fi făcută pentru unul sau mai multe servicii dinsectorul serviciilor poştale universale. Mai mult, fiecarelicenţiat trebuie să îşi înfiinţeze un anumit număr de oficii înscopul protecţiei consumatorului.

De asemenea, Poşta Maghiară dă o mare importanţăprotecţiei mediului înconjurător. S-a pus accentul peîmbunătăţirea calităţii mediului, raţionalizarea consumuluide energie, gestionarea deşeurilor şi protecţia apelor. Ca o

Poşta MaghiarăInternaţional

27 ¦ IUNIE 2011

Internaţional

consecinţă a acestei politici, în 2010 Poşta Maghiară a plătitcu 4% mai puţin taxa verde către bugetul de stat.

Câteva cifre elocvente despre Poşta Maghiară: venituri de700 mil. euro în 2010, un număr de 29.154 de angajaţi,1942 de oficii poştale, 677 de parteneri, 357 de oficiipoştale mobile şi 15 centre de sortare. O defalcare aveniturilor pe anul 2010 arată un procent de 57% din totalpentru poşta de scrisori, reviste şi logistică, 32% serviciifinanciare, retail 4% şi servicii internaţionale 7%. PoştaMaghiară şi-a modificat structura regională în momentul defaţă (5 regiuni). Acestea operează separat având fiecare unsistem de management complet şi care acoperă partea deresurse umane, vânzări, operaţiuni, etc. Segmentul poşta descrisori este pe cale de dispariţie şi Poşta Maghiară încearcăsă dezvolte şi să introducă produse digitale noi pentru aoferi clienţilor şi varianta electronică de trimitere. Se doreştedezvoltarea poştei hibride, considerată un elementpotenţial de creştere a veniturilor. Cu ajutorul metodelorelectronice, compania intenţionează să pună bazele unuioficiu poştal virtual (e-post), pe internet, care permiteutilizarea electronică a serviciilor poştale şi măreşteconfortul clienţilor. Veniturile din activitatea de vânzare cuamănuntul şi din filatelie au crescut anul trecut, în ciudaconcurenţei puternice şi a recesiunii. Pe lângă produseletradiţionale de vânzare cu amănuntul, cum ar fi cărţipoştale, timbre, a fost lărgit portofoliul cu o gamă largă deproduse precum: tichete, cartele de călătorie, bilete detransport, cărţi, tutun, produse alimentare ambalate (de ex.cafea, băuturi răcoritoare, dulciuri), jocuri şi cadouri, articolede papetărie. Poşta Maghiară a obţinut rezultate semni -ficative prin îmbunătăţirea condiţiilor de vânzare, creştereanumărului oficiilor poştale cu licenţe pentru vânzarea cuamănuntul şi îmbunătăţirea poziţionării produselor în

oficiile poştale. Vânzarea cu amănuntul a acestor produse acrescut cu 45% în 2010. În colaborare cu Vodafone Ungaria,Poşta Maghiară oferă serviciul său de telefonie mobilănumit Postafon, care a intrat pe piaţă în cadrul sistemuluide vânzare cu amănuntul. Cooperarea în acest domeniu afost deja realizată cu succes de mai multe administraţiipoştale europene.

În 2010 Poşta Maghiară a finalizat investiţiile la urmă -toarele obiective: construcţia a 8 oficii poştale noi,renovarea a 18 clădiri de birouri, crearea de 5 oficii poştaleîn centre comerciale, construirea de accesibilităţi şi utilităţinoi la 10 oficii poştale. De asemenea a continuat achiziţio -narea de echipamente noi şi utilaje pentru noul OficiuInternaţional de Schimb.

Autoritatea de reglementare în domeniul poştal esteAutoritatea Maghiară în Comunicaţii Naţionale (NCAH).Aceasta se ocupă de autorizaţiile generale, licenţele indivi -duale şi managementul înregistrărilor prevăzute dereglementările legale. Suplimentar, NCAH răspunde desupravegherea pieţei, licenţierea echipamentului poştal,aprobarea reglementărilor în afaceri, alte probleme oficialeşi acţionează ca autoritate poştală autorizată. PoştaMaghiară a creat un proiect de liberalizare pentru a pune înaplicare cea mai recentă directivă poştală europenă şipentru analizarea în profunzime a problemei liberalizării caşi măsurile care urmează să fie introduse ca pregătire pentrudeschiderea completă a pieţei, la începutul anului 2013. Lajumătatea anului 2011, Oficiul Internaţional de Schimb vafi relocat pe Aeroportul Internaţional din Budapesta. Acestlucru va permite o accelerare a operaţiunilor de schimb şi omai bună calitate a serviciilor.

Material realizat de Mircea ŢiţeiŞef departament Relaţii Internaţionale