POªTAªUL414 ¦ 3

Actualitate

Reporter: Care este diagnosticul de ultimă oră după analizelefăcute pacientului numit Poşta Română?

Ion Smeeianu: Poşta Română se află într-o situaţie dificilă,moştenind trei ani de datorii foarte grele; 180 de milioane de leiîn 2009, 120 de milioane în 2010, 182 de milioane în 2011, per totaldatoria ridicându-se la peste 120 de milioane de euro. În plus,ANAF a descoperit la un control încă 90 de milioane de lei, datoriidin 2003-2009, TVA şi impozit pe profit, greşit facturate, plus pe-nalităţile aferente. Acum mai avem un control pentru perioada2009-2012 care cine ştie ce datorii va mai scoate la iveală? Deci,din punct de vedere financiar, societatea este într-o situaţie foartedelicată.

Reporter: Vorbim de colaps?Ion Smeeianu: Ei, nu... Veniturile societăţii nu au scăzut, cu toate

că, odată cu deschiderea pieţei concurenţiale, se aştepta o scăderea veniturilor cu 10-20 %. Ele se menţin în continuare undeva la100-105 milioane de lei lunar.

Reporter: Cum a fost posibil un asemenea dezmăţ, furt,căpuşare... cum doriţi să-i spunem?

Ion Smeeianu: Haideţi să vă spun cum a fost posibil... Şi vă prezintdoar câteva contracte dezastruoase cu care am avut tangenţă deun an de când sunt director general: Porsche Mobility... Flotă auto,20 de milioane de euro pe patru ani. Practic, maşinile trebuiaudate înapoi, însă eu încerc să transform acest leasing într-un leasingfinanciar şi să menţin flota auto. Este un contract complet păgubos.Apoi contractul cu STS... însă nu acela pe care-l ştim cu toţii, ci ofirmă de apartament. Aici e culmea culmilor! Se semnează un con-tract pentru dotarea cu POS-uri a societăţii poştale.

Se trenează, iar la un moment dat, Poşta consideră că trebuie sărezilieze contractul şi îl reziliază, dar cu o altă literă decât cea nor-mală stipulată în contract, se merge în instanţă, iar acolo se con-stată nulitatea rezilierii contractului şi, drept penalitate, se plătesc5 milioane de euro, chipurile pagube produse firmei respectiveca urmare a nederulării contractului etc. etc. etc. ... fără să mişteniciun pai, fără să instaleze vreun POS. Se varsă în contul firmei deapartament 5 milioane. O minibijuterie de fraudă ce trebuie tre-cută în istoria fraudelor.

Reporter: Un Bechtel mai mic…Ion Smeeianu: Cam aşa ceva... Vreţi să vă mai spun? Haideţi că

vă mai spun! S-au achiziţionat de la o firmă nişte aparate de fran-cat, second-hand, care pe eBay sunt la 15 euro bucata. Şi ele seaduc cu 150.000 de euro bucata! Se mai ataşează un soft – softproprietar se numeşte – care mai costă încă 6 milioane. Un con-tract de 7 milioane de euro făcut pe nişte ciurucuri. Apoi, Alfa Me-dical... servicii medicale obligatorii de angajator, contract de 5,8milioane de euro pe 5 ani, contract la care nu există clauze dereziliere, îl târşâi, ei îmi dau factură deşi nu fac nici un fel deprestaţie aproape, eu le-o dau înapoi, ei mă execută prin instanţăcu factura. Urmează G4S... Au foarte multe contracte, se dau şi-acolo 3 milioane de euro pe an pentru nişte camere de luat ve-deri – o nimica toată – instalate în oficii. Transport valori – 22 demilioane...

Reporter: Vorbim de euro sau de lei?

Ion Smeeianu: Numai în euro vorbim la aceste contracte.Revenind la transport valori, ar fi trebuit să dispună de maşini blin-date, cu însoţitori înarmaţi în cabină. După ce au câştigat contrac-tul, cei de la G4S au venit cu maşini care nu îndeplineau normelede securitate şi când au fost atenţionaţi, au lăsat societatea în pom,fără un serviciu esenţial. Acum ei cer în instanţă 22 de milioanepentru că – spun ei – am reziliat abuziv contractul. Sunt nevoit să-mifac singur transportul în condiţii necorespunzătoare. Le-am maireziliat un contract de pază la care aveau 2,5 euro pe oră per omşi-acum am contract cu 1,5 euro. Se mai adaugă un contract cuInfo Press-ul pentru care s-a luat amendă de 103 milioane de leide la Consiliul Concurenţei, pe care-o ducem în cârcă şi-o plătimacum eşalonat şi exemplele ar putea continua. Numai din acestecontracte se adună peste 120 de milioane de euro şi mai sunt şialtele mai mici, dar multe. E jaf la drumul mare, un jaf făcut de toţicei care au girat politic şi au condus Poşta Română până acum.

Reporter: Se cunosc semnatarii contractelor păguboase, secunosc firmele, se cunosc acţionarii lor, persoanele care-i diri-jează din umbră pe aceşti acţionari. Cine-i ia la „puricat”?

Ion Smeeianu: N-a existat zi de un an încoace să n-am câte treicontroale. Au fost Curtea de Conturi, Corpul de Control al PrimuluiMinistru, Garda Financiară, Ministerul de Finanţe, ANAF, Corpul deControl al Ministerului Comunicaţiilor... Toate dosarele au fostînaintate. La această oră, eu ca şi director general nu mai pot con-trola ce se întâmplă cu aceste dosare ajunse deja la Parchet, laDNA. Ce pot să spun e că avem 700 de acţiuni în instanţă.

Modernizarea, un proces necesarReporter: Ce e de făcut în continuare?Ion Smeeianu: Să vedem rezultatele acţiunii de privatizare. Dacă

aceasta se va produce, e nevoie de o infuzie de capital absolutnecesară pentru societate şi se va putea trece la modernizare, înprimul rând la modernizarea centrelor de tranzit. Poşta Românăpoate fi scoasă la liman, având un potenţial extraordinar şi un mareavantaj. Este cea mai dezvoltată reţea de retail din România,ajungând şi în ultimul cătun.

Reporter: Se vorbea demult de falimentarea şi vinderea ei penimic…

Ion Smeeianu: Intenţia statului român este să nu se ajungă la aşaceva. Din câte ştiu, preţul de pornire este de peste 100 de milioanede euro pentru 51% din acţiuni. Dacă nu se va privatiza, eu ca ma-nager vreau să deschid linii de business, să implementez serviciilede broker-asigurări, cele financiar-bancare, de telefonie mobilă,aducerea unui manager din zona privată pentru linia express, aşa-zisul prioripost care a ajuns la doar 2% din cota de piaţă.

Reporter: Presupunând că n-ar exista toate aceste datorii, arfi Poşta Română pe profit?

Ion Smeeianu: Este clar că, dacă eu nu aş avea aceste datorii dinurmă, sută la sută Poşta Română ar fi pe profit. E nevoie şi de in-vestiţii pentru a face faţă pieţei, dar cu certitudine se poate mergelună de lună pe profit.

Interviu semnat de Marcel Barbatei,preluat din Cotidianul.ro

Ion SmeeIanu, Directorul General al Poştei Române:

„CnPR a moştenit trei ani de datorii grele”

6 ¦ MAI 2013

Actualitate

Un Oficiu deschis non stopÎn incinta Oficiului Poştal 41 Bucureşti a fost înfiinţat, de curând,

un oficiu tip „Business”, primul de acest fel din ţară. Până pe 3 de-cembrie 2012, Oficiul Poştal din Banu Manta a funcţionat ca oficiude prezentare după care, datorită efectuării unor lucrări de reparaţieşi reconfigurare a spaţiului, acesta şi-a desfăşurat, temporar, activi-tatea, în cadrul Oficiului Poştal 55. Din data de 24 ianuarie, OP 41 Bu-cureşti oferă clienţilor, pe lângă prestaţiile poştale tradiţionale,servicii dedicate în special pentru persoanele juridice. În acest scop,în incinta oficiului au fost create două mari zone, una deschisă pu-blicului 24 de ore din 24 timp de şapte zile pe săptămână pentrudistribuirea trimiterilor la căsuţa poştală, şi una deservită de salariaţiipoştali ai oficiului.

Beneficii pentru clienţiÎn cea de-a doua încăpere există un front-office cu o cameră des-

tinată întâlnirii cu persoanele juridice în vederea încheierii contrac-telor şi, de asemenea, patru ghişee, din care trei pentru deservireapersoanelor juridice, şi unul pentru persoanele fizice. Tot în acest spa-

ţiu se află şi zona deback-office, cu spaţiide prelucrare dedicatecorespondenţei şi me-sageriei, casierie, grupsanitar şi, bineînţeles,magazie de depozi-tare unde are loc şiefectuarea schimbuluide expediţie.

Cele mai multe de-talii le-am aflat de ladiriginta Oficiului 41,Gabriela Concescu.„Accesul la căsuţelepoştale se face numaipe bază de cartelă, deciclientul poate să vină şiîn afara orelor de pro-gram să îşi ridice cores-pondenţa. Programulde lucru cu publicul estepână la ora 21.30, faţăde celelalte oficii caresunt deschise pânăseara la ora 19.00. Deasemenea, clienţiinoştri beneficiază gra-tuit de internet wireless.Oficiul 41 este dotat, dela începutul lunii fe-

bruarie a.c., cu maşină de francat şi, bineînţeles, cu sistem de alarmă.Clientul, persoană juridică, atunci când vine la discuţii în vederea încheieriiunui posibil contract, este întâmpinat într-o încăpere separată, în front-office, unde vorbim cu el şi încercăm să ajungem la un acord. Pentru clientmaşina de francat este un mare beneficiu pentru că nu mai e nevoit să li-pească el timbrele. Are o viteză mare, franchează câteva zeci de scrisoriîntr-o secundă, şi ne ajută, în special, în cazul volumelor mari de trimiteri.”

Campania de promovareOdată cu mutarea în sediul proaspăt renovat, a început şi campa-

nia de promovare. În scopul atragerii unui număr mare de clienţi, sa-lariaţii poştali au contactat persoanele fizice situate în apropierea OP41 pentru a le prezenta activitatea noului Oficiu Poştal tip Business.„Am trimis 690 de scrisori însoţite de flyere. Sper să reuşim să convingemşi clienţii firmelor private de curierat. Şi cred că vom reuşi. Interacţionândmereu cu clienţii, am învăţat să ne pliem pe cerinţele lor. Am fost la multefirme pentru negocieri. Unui client trebuie să îi spui, în primul rând, tarifulşi timpii de circulaţie”, ne-a mai spus diriginta Oficiului. La fel de multăexperienţă profesională au dobândit şi ceilalţi angajaţi ai oficiului.„Este o provocare şi o mândrie pentru noi să lucrăm în acest oficiu, în-cercăm să aducem clienţi, să fie un oficiu cu perspectivă”, e de părereElena Feleagă, oficiant cu o vechime de 36 de ani în poştă.

La OP 41 Business lucrează opt oficianţi, un oficiant superior, uncasier şi un diriginte, deci în total 11 salariaţi. Aici, mai mult ca în ori-care alt oficiu poştal, este nevoie de personal. „Programul cu publiculeste de la ora 8, dar la ora 6.30 un oficiant preia cursa să putem prelucratrimiterile de la BRD care vin la căsuţă, sunt câteva sute zilnic”, ne explicăGabriela Concescu.

Colete multe... venituri mari!Miile de colete care tranzitează Oficiul Poştal sunt datorate, în pri-

mul rând, clienţilor fideli. „Avem client o firmă care ne aduce în jur de5000 de colete pe lună, sunt colete cu ramburs care aduc venituri. Recor-dul a fost atins în ianuarie, peste 7300 de colete”, mai spune diriginta. Înprivinţa veniturilor, OP 41 urmează, evident, un trend ascendent. „Îndecembrie am avut venituri de 59.000 lei, în ianuarie 97.977, iar în februa-rie 98.000, deci aproape un miliard de lei vechi”, mai spune ea.

Cu siguranţă, OP 41 nu va rămâne singurul Oficiu Poştal tip Busi-ness al Poştei Române. Acesta este doar începutul. C.N. Poşta Românăare capacitatea de se integra în sistemul poştal european şi continuă,prin aceasta, procesul de dezvoltare atât al subunităţilor poştale, câtşi al serviciilor destinate clienţilor săi. (Ada Cojan)

Oficiul POªtal 41 Bucureªti,

Poşta Română continuă procesul de diversificare aserviciilor poştale oferite clienţilor săi, servicii carerăspund cerinţelor pieţei prin calitate, siguranţă şitransparenţă, diferenţiate net de oferta concurenţei.

imul ociu tip „Business” din România

Colectivul salariaţilor poştali de la OP 41

Gabriela Concescu şi Elena Feleagă la negocieri cu un client

Oficiantele adriana Foca şi alexandra Marinescu

10 ¦ MAI 2013

Poştă & Poştaşi

A plecat de josNICOlaE şERBăNECI, diriginte la OPDC Sibiu este unul

dintre aceşti oameni. Din cei 45 de ani ai săi, 27 i-a petrecut înpoştă. Ne-a povestit cum, la insistenţele unui unchi de-al său,şef de secţie în poştă pe vremea când el era încă în armată, pă-rinţii l-au înscris la Liceului industrial nr. 2 din Sibiu, liceu cuspecific poştal şi de telecomunicaţii, cu scopul de a se angaja,mai târziu, la o centrală telefonică. Dar cum socoteala de acasănu se potriveşte cu cea din târg, în 1985, la terminarea liceului,Nicolae s-a angajat în sistemul poştal pe postul de cartator laDirecţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii Sibiu, „cea maide jos meserie după cea de muncitor necalificat”, cum credeael atunci. Chiar şi aşa, după spusele lui, a făcut totul cu plăcereşi cu dăruire.

Poveşti la gura sobeiActualul diriginte de poştă a trăit vremuri dinainte de Re-

voluţie, cu impiegaţi şi vagoane de poştă, cu cai şi căruţe care,pentru mulţi, nu sunt altceva decât nişte poveşti de ascultatla gura sobei.

„În scurt timp, am devenit însoţitor pe cursele poştale auto,sau altfel spus rezervă în magazie la Oficiul de Tranzit de la gară,cum se numea pe atunci, în anii '80. Mergeam şi pe vagoane poş-tale la Craiova, Bucureşti, Arad. În decursul deplasării efectuamcartare de colete şi scrisori. Oficiul de Tranzit, respectiv cartarea,pregătea obiectele de corespondenţă pe vagoanele poştale cucare noi aveam schimb de expediţie, VP 14, VP 21, acestea fiinddenumirea vagoanelor poştale. Schimbul de expediţie se făcea îngările unde aveam opriri, acolo predam sacii de corespondenţăpentru VP 21 care mergea într-o anumită direcţie. Noi primeamsacii pentru VP 15 care avea altă destinaţie. Desfăceam acei saci şi

D acă timpul ar fi mai răbdător cu noi şi dacă ne-ar ţine pingelele la opinci,ne-am tot preumbla prin ţară în lung şi-n lat să auzim poveştile de demultale poştaşilor noştri. Mulţi dintre ei şi-au dedicat întreaga viaţă activităţii

poştale şi au făcut din meseria lor o pasiune. Sunt oameni cu dragoste de viaţă şi depoştă, oameni care au înţeles că bogăţia se măsoară în împlinirea sufletească şi că,fără dăruire şi perseverenţă nu poţi avea satisfacţii. Sunt oameni care au pornit de josşi care au înţeles că poşta înseamnă, mai presus de orice, muncă în echipă. Sunt oamenicare poartă cu ei amintirea anilor petrecuţi în poştă şi a căror poveste trebuie spusămai departe.

O viaţă, o poveste:poşta

POªTAªUL414 ¦ 13

Legislaţie

ceam şi prin Ludoş, care este la vreo cinci, şase kilometri depărtare.Mergeau oamenii cu căruţa pe câmp, la sapă, şi îi întrebam:«Nene, mă iei şi pe mine?» Mă urcam în căruţă şi mă duceam pânăacolo. Iar la întoarcere îmi dădea dirigintele o bicicletă şi zicea:«Du-te cu ea şi o laşi lui Niculae, la pod, că apoi o iau eu de acolo.»Ce vremuri! Plecam dimineaţa, veneam seara, dar mi-a plăcutmunca de teren. Am avut o soţie înţelegătoare, doar ştia cummerg treburile în poştă. Când ajungeam la oficiul de la Metiş, neaChescu, dirigintele oficiului, tremura tot. «Ce tremuri, nea Ches-cule?, îl întrebam. Ai furat?» «Să mă bată Dumnezeu, că n-amfurat.» «Păi de ce tremuri?» «Păi dumneata ştii că aşa tremur eu.»Era omul în vârstă. De acolo plecam pe jos până coboram la Ve-cerd, peste deal, cale de vreo opt kilometri de mers pe jos, dupăcare luam autobuzul. Era mult de umblat, dar îmi plăcea să hoi-năresc pe câmp, prin pădure, eram şi tânăr, aveam vreo 23 de anipe atunci”, îşi aminteşte Nicolae.

Un vis împlinitPasionat de sistemul poştal şi de tot ceea ce învăţase în toate

etapele prin care trecuse, tânărul plin de ambiţii a decis sămeargă mai departe. În 1992 a terminat cursul de diriginţi, iardupă un an a devenit diriginte la OP Cisnădie din judeţul Sibiu.A rămas pe acest post timp de şapte ani, dar nici aici nu s-a datîn lături de la munca de teren. În anul 2000, când au fost înfiin-ţate Oficiile Poştale de Distribuire Centralizată, Nicolae Şerbă-neci a primit postul de diriginte la OPDC Sibiu, având însubordine nici mai mult, nici mai puţin de 115 factori poştali,pe scurt toţi factorii din municipiul Sibiu. În 2001, a urmat o re-distribuire a factorilor poştali, jumătate au rămas la OPDC, oparte au fost repartizaţi la OP 3, iar restul la OP 6. În prezent, laOPDC Sibiu lucrează 43 de factori şi opt oficiante.

Lecţia de viaţăAstăzi, după aproape 30 de ani de poştă, Nicolae Şerbăneci

poate spune că a deprins îndeajuns de multă experienţă pro-fesională încât să poată oferi, oricând, un sfat poştaşilor careau nevoie de îndrumare.

„Oamenii nu seamănă unul cu celălalt, trebuie să îi ajuţi pefiecare în parte, să îi sprijini moral. Eu am fost toată viaţa un omdeschis. Le-am spus oamenilor că, indiferent de problemă, săvină să vorbim pentru a găsi o soluţie. Toate pornesc de la ne-ajunsuri. Le-am spus: «Mai bine vii la mine pentru un împrumut,dar să nu-ţi vină în minte ideea să pui mâna pe ce nu-ţi aparţine.Zici că iei banii lui nea Ghiţă şi mâine, poimâine îi pui înapoi fărăsă ştie. Dacă se întâmplă ceva cu tine? Te îmbolnăveşti, îţi rupiun picior, şi mai eşti şi dat afară. Păi se poate?!» Am încercat să-miapropii oamenii pentru că doar aşa se construieşte o echipă. Ampus suflet în ceea ce am făcut, îmi place să mă implic mai alescând e vorba de oameni.”

Viaţa e un şir de momente, unele mai bune, altele mai puţinbune. De la Nicolae Şerbăneci am învăţat să nu le lăsăm sătreacă pe lângă noi, ci să ne bucurăm de clipele frumoase, sătragem învăţături din greşeli şi să ne acceptăm aşa cum sun-tem. „Sfatul meu pentru colegii poştaşi este: Fii tu însuţi! Nu în-cerca să fii altceva decât eşti, şi atunci îţi vei da seama şi dedefectele pe care le ai şi le vei putea repara. Şi învaţă din greşeli.A greşi este omeneşte, nu există om pe pământ să nu greşească,dar trebuie să înveţi din acea greşeală şi să ţi-o asumi. Ceea cefac eu se numeşte «îndrumare şi control». Deci mai întâi infor-mez omul, îl îndrum, îi explic, poate nu ştie. Dacă şi a doua oarăface acelaşi lucru, înseamnă că e reavoinţă.”

Reportaj realizat de Ada Cojan

Sediul OPDC Sibiu se află în incintaunei clădiri istorice din centrul oraşului

În data de 1 martie 2013, SIlVIa MaRIa CORENDEa,diriginta Oficiului Poştal Drăgăşani 1, s-a pensionat,după o activitate de aproximativ 40 de ani în PoştaRomână.

S-a angajat în Poştă în data de 29 mai 1974, pe postulde telefonistă la O.P. Drăgăşani 1. Din data de 22 iulie1977 a lucrat ca oficiant la acelaşi Oficiu Poştal.

Din data de 23 octombrie1985 a fost casier la O.P.Drăgăşani 1, până în data de 1 ianuarie1991, când a de-venit oficiant la O.P. Drăgăşani 2 (OPRM Drăgăşani).

Din data de 1 aprilie 1996 şi până în prezent a lucrat laO.P. Drăgăşani în funcţia de diriginte.

Doamna Maria Corendea a fost uncoleg şi un salariat deosebit. A ştiut săfacă faţă multor probleme deosebite,atât în funcţii de execuţie, cât şi maitârziu, în funcţii de conducere (17 ani ).

Nu a fost uşor, dar s-a achitat cu multăresponsabilitate de atribuţiile de serviciu.

A ştiut să consolideze un colectiv unit, şi să realizeze oatmosferă plăcută la locul de muncă.

În viaţa de familie, a trebuit să facă cele orânduite deviaţă. În anul 1997 s-a căsătorit cu un coleg, pe atuncioficiant, care a devenit, între timp, inspector CFG.

Mai târziu, viaţa i-a oferit prilejul să fie mămică de douăori. În educarea copiilor săi, o fată şi un băiat, unul dintreei jurist şi celălalt economist, a dat dovadă de multă grijăşi atenţie, şi a ştiut să le îndrume paşii în viaţă.

Radu Gheorghe - Inspector exploatare OJP Vâlcea

Eşti salariat poştal şi părinte al unuicopil de până-n 14 ani (împliniţi până lafinele anului în curs) de care eşti taremândru?

Trimite pozele puştiului sau puştoai -cei tale în format electronic pe adresa dee-mail silviu.tanase@posta-romana.roşi nu uita să specifici în respectivul mailnumele şi prenumele copilului, data naş-terii, oraşul de domiciliu, unde învaţă (gră-diniţă sau şcoală generală), ce hobby-uri are,materii preferate etc. Plus funcţia părin-telui (părinţilor) care lucrează în poştă.

Ba al meu e mai frumos!

MiCU tUDOr PetrU

Data naşterii: 13 martie 2007

Oraşul de domiciliu: Oprişeni, judeţul Iaşi

Pasiuni: îi place să scrie, să picteze şisă meşterească fel de fel de lucruri.

Când va fi mare şi-ar dori să devină pompier.

Tatăl său este agent poştal la Agenţia Oprişeni - OPRM Iaşi.

La vede,doamnă dirigintă !

DariUs CalOtă

Data naşterii:31 martie 2005

Oraşul de domiciliu:Târgu-Jiu, judeţul Gorj

Învaţă la Şcoala Gene-rală "Alexandru Ştefu-lescu", din Târgu-Jiu.

Tatăl său, Dumitru DanCalotă , lucrează laOPDC Târgu-Jiu, ca factor poştal.

lUCa Mihai gheOrghesCU

Data naşterii:30 aprilie 2010

Oraşul de domiciliu:localitatea Macovişte,judeţul Caraş-Severin.

Pasiuni: dansul şi muzica 

Tatăl său, Mihai Gheor-ghescu, este factor poştal în cadrul OPRM Oraviţa.

18 ¦ MAI 2013

POªTAªUL414 ¦ 19

Filatelie

EMISIUNI FILATELICE NOI

Aflată de mulți ani în topul preferințelor filatelice,Romfilatelia adoptă tema propusă de PostEurop în2013 şi introduce o nouă emisiune de timbre poştale,sub genericul Europa, intitulată Vehicule poştale,dedicată colecționarilor din întreaga lume.

Vector important în dezvoltarea unei societăți, ve-hiculul poştal a marcat evoluția serviciilor poştale, dela scrisori şi mesaje transmise prin soli călători pânăla apariția mijloacelor mecanice şi electrice de trans-port poştal.

Emisiunea Europa 2013 – Vehicule poştale esteformată din două timbre poştale, cu valorile nomi-nale de 2,10 lei şi 14,50 lei, care ilustrează momentemajore din dezvoltarea serviciilor poştale: preluareade către automobil a serviciului de curierat şicucerirea spațiului aerian de către om - aparițiaaparatului zburător, facilitând, astfel, transmitereamesajelor şi creşterea vitezei de expediție.

Alături de cele două timbre poştale, emisiuneafilatelică conține şi un plic prima zi, iar ca forme demachetare au fost realizate coli de 32 de timbre, mini-coli de 6 timbre şi 2 modele de blocuri de 4 timbre.

Începând cu ziua de marți, 30 aprilie 2013, emisiuneade timbre poştale Europa 2013 – Vehicule poştale vaputea fi achiziţionată de la toate magazinele Rom-filatelia din Bucureşti şi din ţară.

Cu ocazia celebrării, pe 26 aprilie, a Zilei Mondiale aProprietăţii Intelectuale, Romfilatelia introduce în circulaţieo emisiune de timbre poştale dedicată acestui eveniment.

Şi cum, în fiecare an, Organizaţia Mondială a Propri-etăţii Intelectuale (OMPI), creată în 1967, lansează un slo-gan al manifestărilor dedicate acestei zile, în 2013, mesajulsub care se desfăşoară Ziua Mondială a Proprietăţii Intelec-tuale este Creativitatea – Noua generaţie.

Pentru a conferi un mod aparte de abordare a acesteitematici, pe timbrele poştale, Romfilatelia ilustrează treipersonalităţi feminine şi invenţiile lor sub titulatura Femeileşi Inventica.

Astfel: – timbrul cu valoarea nominală de 1 leu o înfăţişează peŞtefania Mărăcineanu (1882-1944), cunoscută în lumeaştiinţei ca fiziciana care a descoperit, în 1924, radioacti-vitatea artificială. Trebuie, însă, să menţionăm că desco-perirea a fost atribuită, pe nedrept, soţilor Irène şiFrédéric Joliot-Curie, care au primit un Premiu Nobel;

– pe marca poştală cu valoarea nominală de 3,30 lei estereprezentată Josephine Cochrane (1839-1913), născutăîn SUA – statul Illinois, inventatoarea maşinii de spălat vase;

– timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei o prezintă peGrace Murray Hopper (1906-1992), pionier în domeniulinformaticii, care a dezvoltat primul compilator pentruun limbaj de programare şi a creat unul dintre primelelimbaje de programare moderne – COBOL, dezvoltateindependent de echipamente.

Aşadar, alături de cele trei mărci poştale, emisiuneamai conţine un întreg poştal şi un plic prima zi, iar ca formede machetare au fost folosite colile de 32 de timbre şi mini-colile de 6 timbre.

În acelaşi timp, pe întregul poştale este ilustrată o ale-gorie a inventicii, folosind o gravură şi elemente decorativedin prima pagină a Brevetului Regal care atribuia ŞtefanieiMărăcineanu invenţia unui mijloc de a provoca ploaia.

Începând cu ziua de vineri, 26 aprilie 2013, emisiunea de mărci poştale Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale– FEMEILE ŞI INVENTICA va putea fi achiziţionată de la toatemagazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

De la poştalionla avion

TRADIŢIE ŞI MODERNITATE ÎNISTORIA VEHICULELOR POŞTALE

PROPRIETaTEa INTElECTUală ŞI FEMEI CaRE aU

REVOlUŢIONaT lUMEa