Nr. 17, Iunie 2013 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

O nOuă legătură ferOviară între rOmânia Şi Bulgaria

prin podul Calafat – Vidin

• Lucrări noi sau reluate pe reţeaua de tramvai din Bucureşti

• Privatizarea CFR Marfă câştigată de o companie română

• Summitul feroviar al Moldovei6-7 iunie 2013, Chişinău

1

2013 Iunie

CUPRINS

Protocol pentru exploatarea mocăniţei din apuseni• metrorex nu prevede profit pentru 2013• Primul pol de cercetare feroviară din românia va fi înfiinţat la Cluj• Privatizarea BDZ Cargo a fost sistată

02 Ştiri

Cfr Sa demarează mai multe licitaţii pentru ridicarea restricţiilor de vitezăCfr Sa a demarat şi în luna iunie mai multe licitaţii pentru lucrări de reparaţii şi mentenanţă a infrastructurii în ...

08 licitaţii

Club feroviarStr. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.roSenior Partner Club Feroviar: Ştefan RoşeanuDirector Marketing: Cristina TrifonRedactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia Gheorghieş, Elena IlieFoto: Radu DrăganGrafica: Petru Mureşan

Foto: © Club Feroviar

40 info legislativ

O nouă legătură feroviară între românia Şi Bulgaria prin podul Calafat – vidinla data de 14 iunie a acestui an, după amânări succesive ale termenului stabilit iniţial pentru anul 2010, a fost ...

14 infrastructură

36 fotoreportajlucrări la linia de tramvai pe noua stradă Berzei

De la strategie la model de transportO nouă întâlnire pe marginea elaborării master Planului de transport al româniei a avut loc la Club feroviar ...

10 întâlniri Club feroviar

Privatizarea Cfr marfă câştigată de o companie românăgfr, singurul potenţial cumpărător care a depus o ofertă angajantă, a fost desemnat câştigătorul procesului de ...

12 Operatori

lucrări noi sau reluate pe reţeaua de tramvai din BucureştiDupă o lungă perioadă în care nu au mai fost deschise...

18 urban

tramvaiul gt4 modernizat a intrat în exploatare la iaşiPe platforma unui vagon gt4 mai vechi a fost realizat la Paşcani un tramvai modernizat, denumit gt4m ....

22 industrie

au început excavaţiile la încă o staţie a magistralei 5Chiar daca fondurile necesare sunt în continuare minime...

24 Şantiere

acordul de Parteneriat 2014-2020document strategic pentru dezvoltarea româniei cu fonduri ue

26 instituţii

Summitul feroviar al moldovei6-7 iunie 2013, ChişinăuPoziţia strategică a republicii moldova, la graniţa cu ue...

30 evenimente Club feroviar

CFR CălătoRi aChiziţionează staţii de alimentaRe Cu RezeRvoaRe

supRateRane

CFR Călători a demarat procedurile de atribuire a unui contract ce vizează achiziţionarea, am-plasarea şi punerea în funcţiune a şase staţii de distribuţie carburanţi cu rezervoare su-praterane pentru alimentarea cu motorină a locomotivelor şi automotoarelor. Scopul este îmbunătăţirea eficienţei sistemului de man-agement a alimentării cu motorină şi a econo-miei de combustibil. Rezervoarele urmează să fie instalate in următoarele unităţi: revizia de vagoane Craiova (capacitatea maximă 50 mii litri), revizia de vagoane Piatra Olt (capaci-tatea maximă 120 mii litri), revizia de vagoane Constanţa (capacitatea maximă 120 mii litri), postul de revizie vagoane Teiuş (capacitatea maximă 15 mii litri), postul de revizie vagoane Feteşti (capacitatea maximă 120 mii litri) şi revizia de vagoane Târgu Mureş (capacitatea maximă 150 mii litri). Pompele şi rezervoarele trebuie să respecte normale şi standardele în vigoare, să fie dotate cu filtre de apă şi sedi-

mente, degazor, monitorizare a operaţiunilor prin calculator şi acces codat. Furnizorul trebuie să acorde o garanţie de 10 ani pen-tru rezervorul staţiei şi de minim doi ani pen-tru pompă. Valoarea estimată a contractului este de 1,1 milioane lei, fără TVA. Toate cele 6 staţii de alimentare au termenul de punere în funcţiune de 12 luni de la semnarea contractu-lui. Fondurile necesare investiţiei sunt asigu-rate din surse proprii ale CFR Călători. A.M.

ploieşti ReaCtualizează haRta stRategiCă de zgomot

Municipiul Ploieşti a atribuit societăţii S.C. Accon Environmental Consultants S.R.L. contractul pentru realizarea hărţii strategice de zgomot, pentru suma de 310.150 lei, sub valoarea estimată iniţial de 600.000 lei. La licitaţie au fost depuse trei oferte, doar două fiind admisibile. Contractul presupune cartarea zgomotului şi reactualizarea hărţilor strategice de zgomot unitare şi a planurilor de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot emis de traficul rutier, feroviar şi industrie. Planurile de

2

alţi 130 de km înChiRiaţi de FulgeR tRanspoRt Rapid inteRuRban de CălătoRi sRl

Pe 17 iunie, CFR SA a organizat o nouă licitaţie, prin Bursa Română de Mărfuri, pentru închiri-erea de linii neinteroperabile. Rezultatele acestei licitaţii, neanunţată înainte presei, spre deo-sebire de celalate licitaţii de până acum, au fost anunţate de Ministerul Transporturilor pe 18 iunie. RC-CF Trans SRL a adjudecat secţia de circulaţie Costeşti – Roşiori Nord, secţie închiriată anterior de insolventa companie Servtrans, care a şi operat trenuri de călători până anul tre-cut. Ulterior, operarea a fost preluată de Regiotrans, care are şi contract de serviciu public pe această linie de la începutul anului.Fulger Transport Rapid Interurban de Călători SRL, companie apărută în luna mai, a adjudecat cele trei secţii de circulaţie din judeţul Suceava: Dorneşti - Gura Putnei – Putna, Gura Humorului – Dărmăneşti şi Dornişoara – Floreni, împreună cu linia Crasna - Huşi. Linia Crasna-Huşi, linie de 33 km în judeţul Vaslui, a mai fost închiriată de RC-CF Trans în 2010, fără ca Regiotrans să ajungă să opereze aici. Pe linia Dornişoara – Floreni nu se mai circulă de cca un an şi jumătate; la fel şi pe Dorneşti – Gura Putnei – Putna, după ce fusese închiriată de compania Ferotrafic - T.F.I. S.R.L. în 2011, care ulterior a renunţat. În schimb, pe linia Gura Humorului – Dărmăneşti circulă zilnic 10 trenuri CFR Călători.Deşi vestea închirierii liniilor din Suceava şi Vaslui şi posibila revenire a trenurilor pe aceste trasee a fost primită cu încântare în zonă, după cum reflectă articolelele din diferite publicaţii, inedita companie Fulger Transport Rapid Interurban de Călători SRL nu a făcut publice deocamdată intenţiile sale cu privire la valorificarea liniilor închiriate în aceste ultime luni. La licitaţia anterioară, compania a închiriat scurta linie Sebeş-Petreştii de Pădure din judeţul Alba. Durata de preluare a secţiilor adjudecate este de 25, respectiv 30 de zile. F.G.

ŞTIRI

Foto

: for

um.tr

enur

i.ro

2013 Iunie

3ŞTIRI

acţiune vor sta ulterior la baza dezvoltării urban-istice locale. Serviciile de cartare vor fi realizate pentru aglomerarea urbană Ploieşti, formată din municipiul Ploieşti şi comunele Brazi, Bărcăneşti şi Blejoi. Asocierea între Municipiul Ploieşti şi cele trei comune în vederea revizuirii hărţilor strategice de zgomot a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 291 din 13 august 2012. Potrivit anunţului de participare, durata contractului este de 90 de zile. Proiectul este finanţat de la bugetul local, părţile obligân-du-se prin contractul de asociere să contribuie proporţional cu suprafaţa şi numărul populaţiei (Municipiul Ploieşti: 62,83%, comuna Brazi: 15,76%, comuna Bărcăneşti: 13,45%, comuna Blejoi: 7,96%). D.F.G.

CFR CălătoRi a Continuat şi în luna iunie atRibuiRea de ContRaCte

pentRu Revizii

CFR Călători continuă procedurile de atribuire de contracte pentru servicii de revizii şi reparaţii planificate la vagoanele de călători din dotare. Toate contractele sunt atribuite prin procedură de negociere direct din cauza faptului că doar companiile care au modernizat şi livrat vago-anele către CFR Călători pot realiza reviziile şi reparaţiile specifice uzurilor de exploatare.Astfel un prim contract atribuit în iunie vizează servicii de reparaţii tip RTG şi înlocuirea osiilor

şi discurilor de frână neconforme pentru vago-anele seriile 19-70 şi 21-70. Contractul a fost atribuit companiei Atelierele Griviţa Bucureşti. Valoarea finală a contractului este de 4,6 mil-ioane lei.Un contract cadru pentru servicii de reparaţii tip RTG a fost încheiat şi pentru vagoanele de dormit seria 70-91. Contractul a fost atribuit companiei Astra Vagoane Arad pentru suma de 2,5 milioane lei. Aceeaşi companie se va ocupa de servicii de reparaţii şi pentru vagoanele bar-bistro seria 89-76 în urma atribuirii unui contract în valoare de 2,8 milioane lei.

De asemenea un contract pentru livrarea de piese de schimb necesare instalaţiilor pneu-matice ale locomotivelor diesel LDE 621 GM a fost atribuit companiei Knorr Bremse SRL. Valoarea finală a contractului este de 254,2 mii lei.

snh-sa ContRaCtează seRviCii de manevRă FeRoviaRă şi tRanspoRt

Societatea Naţională a Huilei S.A. a atribuit Grup Feroviar Român un contract de servicii de manevră feroviară pe liniile căilor ferate industriale aflate în proprietatea SNH-SA. Oferta câştigătoare a fost de 6,35 milioane lei, sub valoarea estimată iniţial pentru contract de 7,79 milioane lei. Potrivit anunţului de participare, durata contractului este de şapte luni, iar volu-mul de marfă estimat pentru a fi manevrat până la 31 decembrie 2013 este de 639.538 tone de cărbune. La licitaţia deschisă au fost primite trei oferte, din care două au fost admisibile.SNH-SA a atribuit şi companiei CFR Marfă un alt contract, pentru servicii de transport fer-oviar de cărbune brut de la staţiile CFR Petroşani, Livezeni, Lupeni la halta de mişcare Vul-can. Oferta CFR Marfă a fost de 805.376 lei, uşor mai mică decât valoarea maximă estimată iniţial, de 859.403 lei. La licitaţia deschisă au fost primite două oferte, ambele fiind admisibile. Conform anunţului de participare, contractul are o durată de şapte luni, volumul de marfă estimat pentru a fi transportat până la 31 decembrie 2013 fiind de 40.306 tone de cărbune brut. CFR Marfă va trebui să transporte cărbune brut cu asigurarea necesarului zilnic de vagoane pe traseele Lupeni – Vulcan (5,1 km), Livezeni – Vul-can (7,3 km) şi Petroşani – Vulcan (12,5 km). Vagoanele goale vor fi asigurate în gările Lupeni, Livezeni şi Petroşani. Vago-anele goale descărcate de la SPCVJ vor fi preluate din staţia CF Iscroni şi vor fi transportate pe traseele Iscroni – Lupeni (13,6 km), Iscroni – Livezeni (3,3 km) şi Iscroni – Petroşani (8,5 km). D.F.G. Fo

to: C

lub

Fero

viar

Fo

to: C

lub

Fero

viar

4 ŞTIRI

pRimul pol de CeRCetaRe FeRoviaRă din România va Fi înFiinţat la Cluj

Universitatea Babeş-Bolyai şi grupul german Siemens vor înfiinţa în cadrul universităţii un pol de cercetare în domeniul feroviar, primul de acest fel din România. „Siemens este un portdrapel al ştiinţei şi tehnologiei europene. … Vom face la Cluj, la UBB, un pol de cercetare în domeniul feroviar, primul de acest fel şi cel mai modern din România, ca să ajutăm şi infrastructura feroviară, care ştim la ce nivel se află. Pentru viitor, va reprezenta o mare importanţă ţinând cont de faptul că transportul pe calea ferată este mai puţin poluant şi trebuie să menţinem această infrastructură. Facem acest pol cu aju-torul Siemens, vom face proiecte pentru a ajuta la menţinerea transportului pe calea ferată la nivel naţional şi a legăturilor prin Ungaria cu Vestul Europei la cele mai bune niveluri”, a de-clarat rectorul UBB, Ioan Aurel Pop. D.F.G.

Un contract cadru în valoare de 3,9 milioane lei a fost atribuit companiei Reloc Craiova pentru servicii de reparaţie tip RR la ramele electrice seria 58 cu 3 vagoane. A.M.

metRoRex nu pRevede pRoFit pentRu 2013

Prin HG nr. 285 din 21 mai 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 301 din 27 mai 2013, Gu-vernul României a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al Metrorex S.A. pe anul în curs. Bugetul prevede venituri totale de 687,1 milio-ane lei, din care 685,9 milioane de lei venituri din exploatare. Cheltuielile totale ale companiei sunt preconizate să se ridice la acelaşi nivel cu cel al veniturilor totale, compania urmând să încheie anul cu profit zero. Cheltuielile de exploatare sunt estimate la 674,9 milioane lei, din care 275,5 milioane lei cheltuieli cu bunuri şi servicii şi 303,8 milioane lei cheltuieli cu person-alul. Metrorex va avea la dispoziţie 395,2 mil-ioane lei pentru finanţarea investiţiilor, din care 380 milioane lei vor proveni de la bugetul de stat. Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 302,4 milioane lei. Bugetul nu menţionează existenţa unor venituri din fonduri europene. Compania va finaliza anul cu 4.265 de angajaţi,

nefiind preconizate disponibilizări. Bugetul anticipează de asemenea datorii de 40 milioane lei şi creanţe de 18,5 milioane lei. D.F.G.

snim valea jiului aCoRdă ContRaCte de tRanspoRt şi manevRă FeRoviaRă

Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului S.A. a acordat prin negociere fără anunţ de participare mai multe contracte de transport feroviar de cărbune brut şi manevră feroviară pe liniile ferate industriale. Valoarea totală a contractelor este de 2.528.900 lei.Unul din contracte, pentru care s-au primit trei oferte (toate fiind admisibile) şi care are o valoare de 331.900 lei, a fost atribuit Societăţii Naţionale a Huilei S.A., Sucursala Prepararea Cărbunelui Valea Jiului. Contractul implică ser-vicii de manevră feroviară pe liniile ferate in-dustriale ale staţiei CFU Coroeşti – staţii racord aferente. Tot SNH-SA, Sucursala Prepararea Cărbunelui Valea Jiului a obţinut şi al doilea con-tract, în valoare de 1.012.000 lei. Acest contract, pentru care s-au primit de asemenea trei oferte, toate admisibile, vizează servicii de manevră feroviară între punctul de încărcare Paroşeni şi staţiile racord Vulcan, Iscroni şi Coroeşti. Un alt contract, pentru servicii de transport feroviar de cărbune brut de la staţia CFR Petroşani, grupa tehnică Lupeni, la staţia CFR Vulcan, a fost acordat CFR Marfă, Sucursala Banat-Ol-tenia. Valoarea contractului, pentru care s-au depus două oferte, ambele admisibile, este de 595.000 lei. Un alt contract a fost atribuit Grup Feroviar Român, pentru suma de 590.000 lei. Contractul, pentru care s-au primit două oferte, ambele admisibile, priveşte servicii de manevră feroviară pentru Mina Petrila şi Mina Uricani.SNIM Valea Jiului desfăşoară de asemenea o licitaţie deschisă pentru acordarea unui alt con-

Foto

: new

s.ubb

cluj.ro

5

2013 Iunie

ŞTIRI

tract privind transportul feroviar de cărbune brut de la staţia CFR Petroşani, grupa tehnică Lupeni la staţia CFR Vulcan. Valoarea estimată a contractului este între 740.170 lei şi 1,21 mil-ioane lei. Cantitatea de marfă prevăzută pentru a fi transportată până pe 31 decembrie 2013 este de 37.200 tone, cu posibile suplimentări până la 59.800 tone. D.F.G.

Consis pRoieCt va ReaCtualiza un pRoieCt de RepaRaţii Capitale

CFR S.A. a atribuit societăţii Consis Proiect S.R.L. prin negociere fără anunţ de participare contractul pentru reactualizarea proiectului de reparaţii capitale pe linia de cale ferată Valea Florilor-Boju, fir I, km 464+687,09-472+747,08 (sucursala CREIR CF Cluj). Valoarea ofertei câştigătoare a fost de 237.000 lei, în uşoară scădere faţă de valoarea estimată iniţial de 250.000 lei. Consis Proiect S.R.L. a depus o ofertă şi la licitaţia deschisă pentru contractul de expertiză tehnică şi proiectare pentru podul la km 172+603, pe linia 412 Apahida-Baia Mare, între staţiile Lăpuşel şi Baia Mare. La această licitaţie, Consis Proiect concurează cu alte două societăţi. D.F.G.

legislaţia pRivind inteRopeRabili-tatea sistemului FeRoviaR aliniată

Cu noRmele ue

În vederea îndeplinirii solicitărilor Comisiei Eu-ropene din dosarul EU Pilot nr. 3208/11/MOVE privind transpunerea Directivei 2008/57/CE din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare), publicată în „Jurnalul oficial al Uniunii Euro-pene”, nr. L 191 din 18 iulie 2008, autorităţile

române au alcătuit un proiect de HG pentru modificarea HG nr. 877/2010 privind interop-erabilitatea sistemului feroviar. Comisia Europeană a apreciat în dosarul re-spectiv că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile, atrăgând atenţia asupra – transpunerii necorespunzătoare a preved-erilor art. 21 alin. (5) din Directiva 2008/57/CE referitoare la valabilitatea în România a autorizaţiei de punere în funcţiune a unui ve-hicul feroviar acordate de un stat membru al Uniunii Europene;– transpunerii necorespunzătoare a preveder-ilor art. 23 alin. (2), alin. (3) lit. (a), alin. (5), art. 25 alin. (1), alin. (2) lit. (a) şi (b), alin. (3) şi (4) din Directiva 2008/57/CE privind referirea care trebuie făcută la prevederile corespunzătoare din Directiva 2008/57/CE şi Directiva 2004/49/CE.Proiectul de HG, publicat pe site-ul Ministeru-lui Transporturilor pe data de 17 iunie, trans-pune astfel în totalitate prevederile art. 21 alin. (5), art. 23 alin. (2), alin. (3) lit. (a), alin. (5), art. 25 alin. (1), alin. (2) lit. (a) şi (b), alin. (3) şi (4) din Directiva 2008/57/CE. Cea mai importantă modificare introdusă este aceea că „o autorizaţie acordată de un stat membru al Uniunii Europene este valabilă în România” [art. 21, alin. (5)]. D.F.G.

măsuRi pentRu uRgentaRe a pRoieCteloR Finanţate pRin poR şi

debloCaRea plăţiloR pRin post

Pe data de 12 iunie a.c. Autoritatea de Manage-ment pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 (AM POR) a emis Instrucţiunea 108 privind modificarea procesului de evaluare, selecţie şi contractare pentru proiectele de-

pRotoCol pentRu exploataRea moCăniţei din apuseni

Asociaţia pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România a încheiat un protocol de colabo-rare cu primăriile din Abrud, Roşia Montană şi Câmpeni, în vederea administrării, promovării, reabilitării şi exploatării liniei înguste de cale ferată pe ruta Abrud-Gura Roşiei-Câmpeni. Distanţa care va fi parcursă de Mocăniţă va fi de aproximativ 11 kilometri. Potrivit preşedintelui asociaţiei, Georg Hocevar, Mocăniţa ar putea parcurge acest traseu începând cu data de 20 iulie 2013, doar în scop turistic.De la 1 iunie 2013, a fost iniţiat şi un program de curăţenie şi verificare a traseului şi completare a materialului rulant sustras, materialele necesare urmând a fi asigurate de Asociaţia pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste.Ansamblul Calea Ferată Îngustă Abrud-Vidolm (Mocăniţa) a fost clasat drept monument istoric (AB-II-a-B-20914). În acelaşi timp, monumente istorice au fost declarate şi haltele din Abrud, Roşia Montană, Câmpeni, Bistra, Lupşa, Baia de Arieş, Brăzeşti, Sălciua, Ocoliş, Vidolm, podurile de la Câmpeni, Poşaga de Jos şi tunelul Lunca Arieş. Linia Abrud-Vidolm a fost finalizată în 1912. D.F.G.

pRivatizaRea bdz CaRgo a Fost sistată

După mai multe amânări ale termenului de depunere a ofertelor angajante, Agenţia de Priva-tizare şi de Monitorizare Post-Privatizare din Bulgaria a anunţat că anulează procedura de privatizare a 100% din BZD Cargo (BDZ Tovarni Prevozi), unitatea de transport feroviar de marfă a holdingului de stat BDZ, care a fost iniţiată la jumătatea lui noiembrie 2012. Motivul invocat l-a constituit faptul că holdingul BDZ nu a putut transmite Agenţiei când va fi ridicată poprirea asupra 100% din activele societăţii, decisă în februarie a.c. de Tribunalul Oraşului Sofia. Poprirea a fost hotărâtă la cererea băncii germano-irlandeze Depfa Bank, cu sediul la Dublin, care deţine obligaţiuni în valoare de circa 6,3 milioane de leva (3,2 mil. euro) din prima emisiune făcută de BDZ. Decizia de suspendare a privatizării a fost luată de comun acord cu Ministerul Transporturilor. De altfel, după numirea în funcţia de ministru al Transporturilor la sfârşitul lunii mai, Danail Papazov a anunţat că va încerca să pună capăt privatizării BDZ Cargo, motivul invocat fiind faptul că prin vinderea acestei societăţi vor fi puse în pericol mii de locuri de muncă. Susp-endarea privatizării ridică însă noi probleme privind supravieţuirea BDZ, ale cărei datorii ar fi urmat să fie stinse în proporţie de circa 50% cu fondurile obţinute din vânzarea BDZ Cargo şi a altor active.Grup Feroviar Român, care a fost selectat pe lista scurtă pentru privatizarea BDZ Cargo alături de alte trei companii, a pierdut astfel deocamdată ocazia de a se extinde şi în Bulgaria. De altfel, şi pe alte pieţe regionale poziţia grupului din care face parte GFR este ameninţată, potrivit presei Grampet urmând a pierde producătorul sârb de material rulant Zelvoz din Smederevo (Serbia). Comisia de arbitraj a Camerei de Comerţ din Serbia s-a pronunţat re-cent, după doi ani de procese, în favoarea Agenţiei de Privatizare din Serbia, care a reziliat pe 20 aprilie 2011 contractul de vânzare a Fabricii Zelvoz încheiat cu consorţiul alcătuit din SC Remar SA şi SC Grampet SA pe 20 decembrie 2007. Con-tractul presupunea achiziţia a 70% din Zelvoz pentru suma de 1,15 milioane de euro şi efectuarea unor investiţii în valoare de 7,5 milioane de euro. Agenţia a susţinut că a reziliat contractul deoarece consorţiul nu şi-a îndeplinit obligaţiile din programul social şi nu a menţinut continuitatea afacerii, arată B29, preluat de „Cotidianul”. Grupul Grampet a comunicat însă că şi-a îndeplinit obligaţiile pe care le avea în Serbia şi a efectuat investiţii în valoare de aproape 8,5 milioane de euro în urma preluării Zelvoz. Grampet va con-testa decizia Agenţiei sârbe de Privatizare, urmând a supune cauza instituţiei internaţionale de arbitraj IC-SID Washington (International Centre for Settlement of Investment Disputes). D.F.G.

6 ŞTIRI

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

puse în cadrul acestui program. Instrucţiunea introduce măsuri de urgentare a procesului de evaluare, selecţie şi contractare pentru toate proiectele care cad sub incidenţa ajutorului de stat regional, inclusiv de minimis, depuse în cadrul POR 2007-2013, în vederea finalizării etapei de contractare a acestora până la data de 31 decembrie 2013. Etapa de vizită la faţa locului se va desfăşura astfel concomitent cu etapa de verificare a conformităţii proiectului tehnic, moment în care vor fi preluate şi docu-mentele care necesită revizuirea unor secţiuni din cererea de finanţare. În cazul în care etapa de vizită la faţa locului nu se poate organiza înainte de data de 4 octombrie 2013, solicitan-tul va pierde dreptul la finanţare.Actul stabileşte de asemenea că din 20 august 2013 vor fi suspendate toate depunerile de

proiecte care cad sub incidenţa ajutorului de stat regional pentru toate regiunile, indiferent de procentul existent al alocării regionale şi de gradul de depăşire sau nedepăşire a acestuia. Vor fi selectate cererile de finanţare care pot prezenta documentaţia completă a proiectului tehnic, imediat după finalizarea etapei de eval-uare tehnică şi financiară, în cadrul etapei de conformitate şi eligibilitate, până pe 16 septem-brie 2013 cel mai târziu. Pentru proiectele teh-nice depuse după data de 16 septembrie 2013 cererea de finanţare va fi respinsă. Tot din data de 16 septembrie 2013, termenul de depunere a unei contestaţii privind rezultatul procesului de selecţie scade la 15 zile calendaristice. Ul-tima documentaţie aferentă unui contract de finanţare se va transmite la AM POR cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2013.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013, plăţile au fost reluate în urma ridicării presuspendării de către Comisia Europeană, prin scrisoarea Ares(2013)2448974 – 21/06/2013. Ridi-carea presuspendării a avut loc ca urmare a implementării de către AM POST a tutu-ror măsurilor dispuse prin Scrisoarea de

întrerupere plăţi (iunie 2012) şi Scrisoarea de presuspendare (decembrie 2012). AM POST are autorizate, în prezent, cheltuieli în valoare de 1,2 mld. lei, care urmează a fi transmise Autorităţii de Certificare şi Plăţi pentru decontare din bugetul UE. Bugetul AM POST din fonduri structurale se ridică la 4,5 miliarde euro. D.F.G.

Pro�

l com

pani

e / C

ompa

ny p

ro�l

e

DB SCHENKER RAIL ROMÂNIA

DB Schenker Rail este cea mai mare companie feroviară din Europa, ■având o �otă de peste 114.000 vagoane şi peste 3.400 de locomotive, pe continent. În activitatea sa la nivel European, DB Schenker Rail se bazează pe colaborări şi achiziţii şi este reprezentată prin companii naţionale individuale în toată Europa.

DB Schenker a extins ramura feroviară în Sud-Estul Europei consolidându-şi prezenţa locală prin DB Schenker Rail Bulgaria EOOD şi DB Schenker Rail România SRL. Mulţumită celor două sucursale, DB Schenker este acum capabilă să efectueze propriile transporturi feroviare în Bulgaria şi România pe lângă serviciile de manevră, continuând astfel să dezvolte transportul feroviar în Sud-Estul Europei. Numeroase companii naţionale şi internaţionale au acordat deja un vot de încredere şi se bazează pe DB Schenker pentru a le transporta mărfurile în regiune sau să utilizeze numeroasele oportunităţi din cadrul reţelei internţionale de tranzit către ţări ca Grecia, Turcia şi Rusia.

DB Schenker Rail România este prezentă în România încă din anul 2000. Funcţionând ca Logistic Services Danubius SRL (LSD) o �lială 100 % a DB Mobility Logistics AG, compania oferă tracţiune de trenuri complete şi servicii de logistică. DB Schenker Rail România şi-a facilitat activitatea internaţională încheind acorduri de frontieră cu Ungaria, Serbia şi Ucraina. Birourile sale principale sunt situate în Bucureşti şi Timişoara, existând mai multe locaţii de manevră la nivel naţional. DB Schenker Rail România are în prezent 200 de angajaţi şi o �otă compusă din 36 de locomotive şi 500 de vagoane, în �otă �ind inclusă şi o locomotivă electrică de fabricaţie românească, DB Schenker Rail România �ind singurul operator feroviar privat ce a achiziţionat o locomotivă românească.

DB Schenker Rail is Europe's largest rail freight company, with a �eet of ■114,000 freight cars and 3,400 locomotives on the continent. In its Europe-wide business, DB Schenker Rail relies on collaborations and acquisitions and is represented by individual national companies all across Europe.

DB Schenker has expanded the rail family in Southeast Europe and strengthened its local presence by establishing DB Schenker Rail Bulgaria EOOD and DB Schenker Rail Romania SRL. Thanks to its two subsidiaries, DB Schenker is now able to conduct its own rail transports in Bulgaria and Romania in addition to o�ering shunting services, thus continuing to expand rail freight transport in Southeast Europe. Numerous national and international companies already rely on DB Schenker to transport their goods by rail in the region, or utilize the numerous opportunities within the international network for transit to countries like Greece, Turkey and Russia.

DB Schenker Rail Romania is present in Romania since 2000. Functioning as Logistic Services Danubius SRL (LSD), a 100% subsidiary of DB Mobility Logistics AG, the company o�ers transports of complete train and logistics services. DB Schenker Rail Romania has facilitated his international activity by closing border agreements with Hungary, Serbia and Ukraine. Its main o�ces are located in Bucharest and Timisoara, there are several shunting locations nationwide. DB Rail Schneker Romania currently has 200 employees and a �eet of 36 locomotives and 500 wagons, the �eet includes a Romanian electric locomotive, DB Schenker Rail Romania is the only private railway operator that has acquired a Romanian locomotive.

Eduard Iancu - General ManagerStr. Delea Nouă, Nr. 3, Delea Center Bucureşti, RomâniaTel: +40 21 3312207Fax: +40 21 3312209Website: www.bahn.com.ro

PORTOFOLIU / PORTFOLIO

CONTACT / CONTACT DETAILS

CUI / VAT No.: RO 1306842ORC / Reg. No.: J35/482/2000Cifră afaceri / Turnover:17 151 290 EURNr. angajaţi / Employees: 170Certi�cări calitate / Quality certi�cates: Da / YesCerti�cări AFER / AFER certi�cates: Da/YesCompanii reprezentate / Represented companies: DB Schenker Rail

INFORMAŢII GENERALE / GENERAL INFORMATION

Operatori de transport feroviar şi deţinători de ■vagoane private

Railway transport operators and private car ■owners

8 LICITaţII

două proceduri lansate vizează reparaţii în vederea ridicării restricţiilor de viteză pe raza sucursalei CF Galaţi. Lucrările se vor desfăşura între staţiile Făurei şi Ruşeţu, Oneşti şi Târgu Ocna, racordul Buzău Sud – Boboc şi în staţia Cricov. Lucrările constau în readucerea liniei la parametrii geometrici prin buraje şi înlocuirea a 2248 traverse. Val-oarea contractului este de 979,6 mii lei, fără TVA. A doua procedură pentru sucursala Galaţi prevede un contract pentru înlocuirea traverselor speciale de lemn pe podurile me-talice. Podurile vizate se afla la km 240+823, linia 500 între Pufeşti şi Adjud, km 226+625, linia 602 între General Eremia Grigorescu şi Cosmeşti şi km 74+541, linia 500 între Valea Călugărească şi Cricov. În total vor fi în-locuite 1372 traverse. Valoarea contractului este de 379 mii lei, fără TVA. Pentru ambele contracte termenul de execuţie este de 3 luni de la atribuire. De asemenea tot pentru liniile de pe raza sucursalei Galaţi a fost demarată procedura de atribuire a unui contract pen-tru achiziţia şi transportul de piatră spartă. Contractul prevede achiziţia a 9000 tone de piatră de carieră concasată pentru calea de rulare. Transportul se va efectuă în 10 tranşe a câte 900 tone pe liniile 500, 504, 700 şi 704. Valoarea estimată a contractului este de 362,9 mii lei, fără TVA. Termenul de livrare este de 2 luni de la atribuirea contractului. Alte 11,340 tone de piatră spartă urmeză să fie achiziţionate pentru sucursala Braşov în termen de 5 luni, valoarea estimată a con-tractului fiind de 363 mii lei.

Un contract în valoare de 1,6 milioane lei urmează să fie atribuit pentru lucrări speci-fice în vederea ridicării restricţiilor de viteză pe raza sucursalei CF Cluj. Lucrările vizează consolidarea suprastructurii liniei prin înlocui-rea traverselor de lemn şi a materialului de prindere în curbe între staţiile Coşbuc – Tel-ciu pe linia secundară 422, pe distanţa de 4,3

km. Traversele din beton vor fi recondiţionate pe linia 300 între staţiile Telechiu – Tileag, pe distanţa de 3,5 km. În staţia Halmeu vor fi efectuate lucrări de consolidare a suprastruc-turii liniilor 7 şi 8 prin înlocuirea traverselor de lemn uzate. De asemenea lucrări de con-solidare a suprastructurii sunt prevăzute şi pentru linia dintre staţiile Diosig – Săcuieni Bihor, pe distanţa de 2,5 km. Termenul de execuţie este de 120 zile.

CFR SA a demarat şi procedurile de atribuire a unui contract pentru lucrări spe-cifice pentru ridicarea restricţiilor de viteză pe mai multe tronsoane ale liniei 300 Bu-curesti Nord – Episcopia Bihor, pe raza sucursalei Braşov. Lucrările vizează înlo-cuirea traverselor de lemn şi beton, burajul liniei, completarea prismei de piatră spartă şi transportul materialelor pentru readucerea liniei la paramentrii normali. Lucrările vor fi executate pe tronsoanele Augustin – Racoţ, km 223+800-224+300, Apaşa – Augustin, km. 209+800-212+500, Predeal-Timişu de Sus, km. 150+300-150+850, Racoţ-Rupea, km. 237+800-238+800, Beia-Mureni, km. 266+500-269+400, Mureni-Vânatori, km. 281+743-284+600 şi Aiud-Unirea, km. 421+550-421+600. Termenul de execuţie este de 62 zile. Valoarea estimată a lucrărilor este de 1,1 milioane lei. Lucrările vor fi ex-ecutate in termen de 5 luni. Fondurile nec-esare sunt alocate din bugetul de stat.

RepaRaţii la instalaţiile Ced şi instalaţiile sCb

Pe raza secţiei CT4 Deva vor fi executate lucrări de reparaţii la instalaţiile CED în staţia Băniţa. Conform anunţului de participare, în termen de 4 luni de la atribuirea contrac-tului vor avea loc lucrări de înlocuire a ca-blurilor necorespunzătoare cu cabluri noi, poziţionarea, mufarea şi izolarea cablurilor

Cfr Sa DemareaZă mai multe liCitaŢii Pentru riDiCarea

reStriCŢiilOr De viteZăCFR Sa a demarat și în luna iunie mai multe licitații pentru lucrări de reparații și

mentenanță a infrastructurii în vederea ridicării restricțiilor și menținerii stan-dardelor de siguranță. acestea vizează regionalele Cluj, Brașov și Galați.

de Andrei Marian

9

2013 Iunie

LICITaţII

noi de la semnale până la cutiile terminale. Valoarea estimată a contractului este de 699,7 mii lei, fără TVA. Tot lucrări de reparaţii şi înlocuire a echipamentelor sistemelor de semnalizare vor avea loc şi în staţia Reşiţa Nord, aflată pe raza secţiei Timişoara. Aici lucrările au termen de execuţie de 5 luni iar valoarea estimată a contractului este de 943,3 mii lei. Lucrări la instalaţiile SCB/CED/BLA urmează să aibă loc şi pe distanţa Topolovăţ - Recaş. Contractul ce va fi atribuit are valoarea estimată de 638 mii lei şi ter-men de execuţie de 4 luni de la semnare.

Mai multe proceduri separate de atribuire au fost demarate pentru lucrări la instalaţiile SCB în staţia Ungheni şi distanţa Ungheni – Cristeşti, pe raza secţiei CT2 Feteşti, în staţia Zorleni şi pe raza secţiei Constanţa. Contractele au valoarea totală estimată de 1,7 milioane lei, fără TVA. Termenele de execuţie a lucrărilor sunt de maxim 90 zile de la semnarea contractelor.

Trei contracte pentru lucrări la instalaţiile SCB sunt în curs de atribuire pentru secţiile Oradea şi Dej. Aici sunt vizate staţiile Epis-copia Bihor, Săcuieni, Bihor, Someş Odor-hei, Dej Călători, Reteag, Mariţel, Năsăud, Feldru şi intervalele BLA Sărăţel – Bistriţa, Mariţel – Sieu, Sieu – Monor, Reteag – Dej Triaj, Jucu – Bonţida – Iclod – Gherla, şi Ji-bou Mirsid. Valoarea estimată a celor trei contracte este de 1,4 milioane lei, fără TVA. Termenele de execuţie sunt de 3 luni de la semnarea contractelor.

alte luCRăRi în Regionala Cluj

În staţiile Beclean şi Năsăud vor avea lucrări de reparaţii la peroane, pentru acestea au fost demarate proceduri de atribuire în vede-rea realizării expertizelor tehnice necesare si

a documentaţiilor de avizare a lucrărilor. Val-oarea estimată a ambelor contracte este de 20 mii lei, fără TVA. Termenul de întocmire a documentelor necesare este de 60 zile de la semnarea contractului. De asemenea un contract pentru servicii de consultanţă pentru expertiză şi documentaţie tehnică urmează să fie atribuit pentru pregătirea lucrărilor de reparaţie la un pod de pe linia CF 300. Podul este localizat la km 493+018, fir I. Valoarea serviciilor este de 30 mii lei, cu termenul de pr-edare de 40 zile de la semnarea contractului. Între staţiile Războieni – Călăraşi Turda vor fi executate lucrări de consolidare a terase-mentului instabil în zona de la km 438+950 – 439+054 pentru împiedicarea pătrunderii apei şi a surpărilor. Valoarea estimată a con-tractului este de 1,1 milioane lei, fără TVA.

Un contract în valoare de un milion de lei urmează să fie atribuit pentru servicii de în-tocmire a documentaţiei tehnice şi execuţie a lucrărilor de modernizare la o trecere de nivel aflată pe linia 416. Lucrările vizează trecerea la nivel aflată la km 25+805 între staţiile Beclean pe Someş şi Sintereag. De asemenea pentru modernizarea unei treceri la nivel alfate pe linia 421, la km 62+328 în-tre staţiile Bistriţa – Bistriţa Bârgăului, a fost demarată o procedură de atribuire a unui contract cu valoarea estimată de 700 mii lei, fără TVA. Pentru ambele contracte termenele de execuţie sunt de 120 zile. Şi pe linia 300 la km 506+010, hm Baciu, urmează să fie modernizată trecerea la nivel. Contractul prevede servicii de proiectare şi execuţie cu valoarea de 700 mii lei. Termenul de execuţie este de 120 zile.

Toate lucrările şi achiziţiile sunt finanţate din bugetul de stat şi bugetul Ministerului Transporturilor pentru programul anual de întreţinere a infrastructurii feroviare.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

10 ÎNTÂLNIRI CLUB FeRovIaR

RepRezentanţii Ministerului Transpor-turilor şi ai companiei responsabile de reali-zarea Master Planului General de Transport s-au întâlnit pe 14 iunie cu membrii Club Feroviar, alături de reprezentan’i ai Primăriei Bucureşti şi ai Grupului de Mobilitate de pe lângă Primăria Bucureşti, împreună cu cei ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, pentru a discuta în principal pe marginea legăturii între Master Planurile de Transport la nivel regional şi cel care se realizează la nivel naţional.

Deşi în discuţiile precedente pe această temă, la Club Feroviar, s-a plecat în special

de la premisa că Master Planul reprezintă o strategie pentru domeniul transporturilor în viitorii ani, fiind anunţat ca documentul strategic de bază pentru orice document de programare sau planificare ulterior în sectorul transporturilor, ceea ce se realizează acum la Ministerul Transporturilor cu aportul com-paniei Aecom este în principal Modelul de Transport Naţional cu bazele de date asoci-ate acestuia.

Ionuţ Georgescu, Director General al Direcţiei Generale Strategie, Management şi Afaceri Externe, a specificat că Master Planul General de Transport este de fapt un

De la Strategie la mODel De tranSPOrt

o nouă întâlnire pe marginea elaborării Master Planului de Transport al României a a vut loc la Club Feroviar, de această dată cu reprezentanți ai

Ministerului Transporturilor și ai firmei aecom.de Florentina Ghemuţ

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

11

2013 Iunie

proces de analiză şi prioritizare, pe criterii economice, a proiectelor care vor fi imple-mentate de Statul Român, prin diverse surse de finanţare, inclusiv fondurile europene.„Master Planul nu va fi un document pe care să-l putem citi, analiza, Master Planul este un proces de analiză şi de stabilire a priorităţilor”, a specificat Ionuţ Georgescu.

Această analiză se face în baza unui Model Naţional de Transport, un program (software) în care datele de trafic odată introduse, vor identifica probleme, modul de folosire a in-frastructurii, puncte de congestie etc.Modelul Naţional de Transport va ajuta la analiza proi-ectelor viitoare, arătând statistic influenţa lor asupra traficului secundar.

Analiza de bază va fi una economică, de tip cost-beneficiu, dar vor fi cuantificate şi criterii de politică publică, cum ar fi planurile de dezvoltare regională. Va fi luat în calcul şi impactul transferului de la transportul rutier la feroviar. Rezultatul final va fi o listă de proi-ecte prioritizate.

Martin Bright, Directorul pentru România al Aecom, a arătat că informaţiile de trafic fo-losite au fost în cea mai mare parte bazate pe statisticile anului 2011. Modelul de Transport ia în calcul originea şi destinaţia pasagerilor şi a mărfurilor. Costurile de operare pentru fiecare vehicul ar fi o informaţie foarte inter-esant de luat în calcul, a punctat Bright.

Avându-se în vedere rata de rentabilitate

economică a proiectelor propuse, care va sta la baza prioritizării proiectelor, se întrevede deja o problemă pentru proiectele feroviare majore, care sunt foarte scumpe. Reprezen-tantul Aecom a spus că vor pune accent în mod deosebit pe creşterea fondurilor şi a preocupării pentru mentenanţa infrastructurii. Toate lucrările de reparaţii vor fi evaluate pe baza Master Planului.

În privinţa transportului feroviar de călători, Ionuţ Georgescu a confirmat faptul că la nive-lul Ministerului se doreşte licitarea tuturor tra-seelor de călători până în 2016. Preconizata achiziţie de material rulant nou – în principal rame electrice, poate fi susţinută cu fonduri europene doar dacă cumpărătorul va fi Min-isterul Transporturilor, care va închiria apoi ramele către operatori odată cu licitarea tra-seului.

În viitoare programare financiară, Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) nu vor putea primi bani din fondurile structurale pentru proiecte de infrastructură dacă nu vor avea un model de transport regional interconectat cu cel naţional. În acest sens se lucrează deja la realizarea unui model care să poată fi folosit de ADR-uri, a mai precizat Ionuţ Geor-gescu. Vor fi astfel realizate opt modele de transport regionale, pentru fiecare regiune de dezvoltare. Modelele de transport urbane nu sunt luate în calcul de Master Planul de Transport naţional.

ÎNTÂLNIRI CLUB FeRovIaR

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

12 oPeRaToRI

până pe data de 5 iunie, toţi cei trei potenţiali investitori înscrişi pe lista scurtă în urma procedurii de precalificare pentru cumpărarea a 51% din capitalul social al CFR Marfă (OmniTRAX Inc. – SUA, Grup Feroviar Român şi asocierea S.C. Transferoviar Grup S.A. – Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria) au depus plicurile care trebuiau să conţină oferta preliminară şi neangajantă, precum şi comentariile asupra contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, inclus în dosarul de prezentare. În urma verificărilor, s-a constatat că plicul depus de către OmniTRAX Inc. nu conţinea oferta preliminară şi neangajantă şi nici comentariile asupra contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, procedura de privatizare continuând astfel doar cu doi potenţiali cumpărători, GFR şi asocierea Transferoviar – Donau-Finanz GmbH. Până pe data de 19 iunie, doar GFR a depus o ofertă de cumpărare în plic sigilat, fiind astfel singurul ofertant rămas în cursă pentru achiziţionarea CFR Marfă, după retragerea asocierii Trans-feroviar – Donau-Finanz GmbH.

Deschiderea plicului şi negocierile cu GFR pe baza ofertei făcute de acesta au avut loc, conform calendarului iniţial, pe data de 20 iunie. Oferta tehnică depusă de GFR a fost

corectă, dar oferta financiară implica plata în rate a preţului pentru pachetul de 51% din CFR Marfă. După şapte ore de negocieri cu Comisia de privatizare, GFR a fost declarat câştigător, acceptând să achite integral preţul şi asumându-şi investiţii de aproximativ 900 milioane de lei în CFR Marfă şi investiţii de mediu de 1,5 milioane de euro, a precizat min-istrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

Contestaţii

OmniTRAX Inc. a contestat pe 14 iunie 2013 procedura de privatizare a CFR Marfă, acuzând un „proces netransparent” şi un „cal-endar de privatizare care nu oferea niciunui investitor de bună credinţă ocazia să depună o ofertă legitimă şi argumentată, deoarece procedura permitea doar o săptămână pen-tru auditarea a peste 10.000 de documente, cu date în format neprelucrabil”. În plus, Om-niTRAX a susţinut că nu a primit accesul la situaţii contabile precise şi că a cerut în mod repetat prelungirea perioadei de audit la 45 de zile, solicitare refuzată de Ministerul Transpor-turilor. Tribunalul Bucureşti a dispus anularea cererii OmniTRAX de suspendare a proce-durii de privatizare a companiei CFR Marfă,

Privatizarea CFr MarFă CâŞtigată De O COmPanie rOmână

GFR, singurul potenţial cumpărător care a depus o ofertă angajantă, a fost desemnat câştigătorul procesului de privatizare şi ar putea deveni acţionarul majoritar al CFR

Marfă dacă privatizarea va fi aprobată de Consiliul Concurenţei.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

de Felicia Gheorghieş

13

2013 Iunie

compania americană având la dispoziţie 15 zile pentru a depune recurs, a anunţat la în-ceputul lunii iulie presa.

Şi asocierea Transferoviar – Donau-Finanz GmbH a făcut referire în anunţul de retragere din procesul de privatizare la faptul că a depus mai multe cereri de amânare a datei de depu-nere a ofertelor, având în vedere volumul mare de informaţii care trebuiau analizate pentru evaluarea CFR Marfă, cererile fiind respinse de Ministerul Transporturilor. Deşi a menţionat că ar putea face contestaţie, deocamdată nu există informaţii privind o contestaţie depusă de această asociere.

ContRaCtul de vânzaRe-CumpăRaRe

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumpărare, publicat pe site-ul MT pe data de 28 iunie a.c., prevede că trans-ferul dreptului de proprietate asupra a 51% din capitalul social al CFR Marfă şi plata integrală a preţului de cumpărare în valoare de 904.980.000 lei vor avea loc în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care sunt îndeplinite toate condiţiile suspensive prevăzute în contract, inclusiv aprobarea tranzacţiei de către autorităţile de concurenţă competente. Numărul total de acţiuni vândute va fi determinat la data finalizării tranzacţiei astfel încât să reflecte procentul de 51%.

Conform proiectului de hotărâre, GFR va trebui să îşi îndeplinească, printre altele, obligaţiile de mediu referitoare la CFR Marfă şi obligaţiile rezultate din legislaţia muncii şi protecţiei sociale, legislaţia sindicală, con-tractele de muncă încheiate cu angajaţii, contractul colectiv de muncă şi acordurile cu sindicatele. Acestea se adaugă obligaţiilor continue prevăzute la punctul 7.3.1 din An-exa la HG nr. 46/2013 privind aprobarea Strategiei de privatizare a CFR Marfă (in-cluzând, printre altele, obligaţiile de mediu, de menţinere a obiectului principal de activi-tate al CFR Marfă, de respectare a angaja-mentelor prevăzute în acordurile cu NATO şi Forţele Armate ale SUA, de menţinere a liniei de feribot între Europa şi Asia şi de monitorizare postprivatizare pe o perioadă de cel puţin cinci ani). Cuantumul investiţiilor de mediu nu este însă precizat în proiectul de hotărâre şi nu există nicio menţionare a celorlalte investiţii asumate de GFR.

Se mai stipulează că statul român va avea dreptul de a nominaliza doi administratori în Consiliul de Administraţie al CFR Marfă, atâta timp cât va deţine cel puţin 10% din capitalul acesteia. Proiectul prevede totodată că orice

hotărâri care privesc reducerea sau majora-rea capitalului social, schimbarea formei ju-ridice, fuziunea sau divizarea precum şi, pe o perioadă de cinci ani de la data finalizării, cesiunea către terţi a acţiunilor societăţii se iau cu o majoritate de cel puţin două treimi din capitalul social, iar hotărârile privitoare la modificarea obiectului principal de activitate al CFR Marfă sau la dizolvarea societăţii se adoptă cu unanimitate de voturi.

În cazul neîndeplinirii vreuneia din obligaţiile contractuale, GFR va fi obligat la plata unei penalităţi de 5% din preţul de cumpărare, cu excepţia obligaţiilor continue, a căror încălcare, în tot sau în parte, va îndreptăţi statul român să recurgă la rezilierea contrac-tului.

sChimbăRi la CFR maRFă

Prin OUG 61/2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 363 din 18 iunie, obligaţiile fiscale ale CFR S.A. faţă de ANAF au fost preluate de CFR Marfă, iar debitul restant al CFR Marfă faţă de CFR S.A. a fost stins parţial. În plus, s-a aprobat stingerea prin conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale preluate de CFR Marfă şi a debitelor existente ale acesteia faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele fondurilor speciale. În urma acestei măsuri, CFR Marfă mai are datorii de aprox-imativ 100 milioane de euro, care vor fi prelu-ate de GFR, a afirmat Relu Fenechiu.

GFR a anunţat că prioritară va fi eficientiza-rea CFR Marfă, fiind necesară o restructurare a acesteia, dar redimensionarea personalu-lui nu va atinge dimensiunile vehiculate în presă. MT a demarat deja o procedură pentru ca 1.000 de salariaţi ai CFR Marfă care vor dori să plece din companie să poată benefi-cia de salarii compensatorii, a declarat Relu Fenechiu. Pe lângă aceşti 1.000 de angajaţi, ar trebui găsită o soluţie şi pentru alţi 500 de salariaţi, a precizat Gruia Stoica.

Chiar şi după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, GFR nu va putea prel-ua controlul asupra CFR Marfă până când privatizarea nu va primi avizul Consiliului Concurenţei. Cu toate că Relu Fenechiu a de-clarat că i-a cerut Consiliului să grăbească cât mai mult luarea unei decizii, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a preci-zat că nu crede că instituţia va putea da foarte repede o decizie în acest caz, termenul maxim legal fiind de şase luni. Consiliul Concurenţei a mai anunţat la sfârşitul lunii iunie că a în-ceput colaborarea cu reprezentanţii Comisiei Europene în procesul de privatizare a CFR Marfă şi că aşteaptă dosarul de notificare, care trebuie întocmit de GFR.

oPeRaToRI

14

podul este parte a Coridorului Paneuropean de Transport IV, pe ramura sudică, care leagă oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Acesta este al doilea pod pe Dunăre dintre România şi Bulgaria. Inaugurarea podului a avut loc în prezenţa premierului bulgar Plamen Oresarski, a premierului român Victor Ponta şi a Comisarului European pentru Politică Regională, Johannes Hahn. De exploatarea podului se ocupă o firmă mixtă româno-bulgarăpodul va fi traversat gratuit de pietoni şi biciclişti, pentru

autoturisme şi camioane taxa este cuprinsă între 6 şi 37 euro. Podul va fi denumit „Noua Europă”, acest nume fiind stabilit de partea română împreună cu preşedintele Bulgariei la ultimul Consiliu European. Amintind câteva informaţii generale despre proiect, vom insista în continuare pe realizarea infrastructurii de acces pentru partea din România, beneficiind de informaţii furnizate de către compania AZVI, care a construit infrastructura de acces rutieră şi feroviară pe teritoriul ţării noastre.

INFRaSTRUCTURa

La data de 14 iunie a acestui an, după amânări succesive ale termenului stabilit inițial pentru anul 2010, a fost inaugurat Podul Calafat – vidin, un nou pod de

legătură feroviară și rutieră între România (orașul Calafat) și Bulgaria (orașul vidin).

de Andrei Marian

O nOuă legătură ferOviară între rOmânia Şi Bulgaria

prin podul Calafat – Vidin

Foto

: FC

C

15

2013 Iunie

sCuRt istoRiC al pRoieCtului

Acordul pentru realizarea podului a fost semnat între România şi Bulgaria încă din anul 2000. În anul 2001, cu finanţare de la o bancă germană, au fost realizate studiile geotehnice şi hidrotehnice pentru stabilirea zonei finale pentru care va fi elaborat proiectul tehnic de realizare a podului. Studiul de fezabilitate precum şi proiectul tehnic au fost întocmite în anul 2003 de consorţiul britanico-spaniol Scott Wilson Holding / Iberinsa / Flint&Neill Partnership, tot în anul 2003 fiind aleasă şi varianta finală a podului. Licitaţia pentru execuţia şi consultanţa proiectului a fost lansată în anul 2004, pentru ca după parcurgerea tuturor procedurilor necesare, contractul să fie atribuit companiei spaniole FCC pentru construcţia podului. Contractul pentru serviciile de consultanţă a fost atribuit consorţiului franco-britanic Ingérop / High-Point Rendel. Pe parcursul lucrărilor au fost angajaţi un număr maxim de 400 angajaţi, din care 250 bulgari şi restul români, alţi peste 1000 fiind implicaţi indirect în proiect.

Pentru partea bulgară proiectul prevedea construcţia unui pod mixt (feroviar/rutier) cu patru benzi auto, o cale ferată simplă şi o pista pentru biciclişti. Infrastructura de acces a constat în realizarea unui terminal feroviar pentru mărfuri, reconstrucţia gării existente, construcţia a 7 km de cale ferată nouă şi realizarea a 4 noduri rutiere noi.

Valoarea contractului pentru construcţia podului de către FCC ajunge la 99,9 milioane euro cu un cost total al proiectului de 236 milioane euro. Pentru partea bulgărescă finanţarea a fost asigurată prin programul ISPA (70 milioane euro), BEI (70 milioane euro), Banca Germană (20 milioane euro), guvernul Franţei (5 milioane euro) şi buget intern (86,4 milioane euro).

pRoieCtul pe teRitoRiul României

În România, proiectul a constat în construirea infrastructurii rutiere şi feroviare de acces la pod şi amenajarea zonelor adiacente. Proiectul a fost acceptat pentru finanţarea din fonduri ISPA în anul 2005. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost demarată în anul 2008 şi încheiată la data de 20 ianuarie 2009, când asocierea de firme spaniole AZVI/Vimac a fost declarată câştigătoarea licitaţiei. Ultima etapă a procedurii de atribuire a constat în semnarea contractelor între asociere şi autorităţile române - CFR, CNADNR şi Ministerul Transporturilor. Finanţarea lucrărilor la accesul dintre pod şi malul românesc a fost asigurată de Uniunea Europeană prin programul ISPA cu 33,8 milioane euro şi de Guvernul României cu 33 milioane euro. Infrastructura rutieră pentru accesul în zona podului este formată din 7 bretele de acces, 4 poduri cu deschideri cuprinse între 350 m şi 150 m, un sens giratoriu şi 10 km de sistem rutier în regim de autostradă.

INFRaSTRUCTURa

Foto

: AZV

I

16 INFRaSTRUCTURa

inFRastRuCtuRa FeRoviaRă de aCCes

Realizarea infrastructurii feroviare a cuprins trei secţiuni. Prima secţiune cuprinde gara principală de acces de pe partea Română localizată la Golenţi. Cele 4 linii ale staţiei au fost reabilitate pe o lungime totală de 7,3 km şi au fost înlocuite 18 aparate de cale. Sistemele de drenaj ale apei, peroanele şi iluminatul în zona macazurilor au fost reabilitate total. De asemenea, lucrările au constat în electrificarea şi reabilitarea sistemelor de energoalimentare din zona staţiei Golenţi. Au fost realizate lucrări de implementare a noilor sisteme de telecomunicaţii, inclusiv a unui sistem de informare a călătorilor. Datorită lucrărilor la infrastructură a fost executată şi înlocuirea şi repararea sistemelor se semnalizare CED şi BLA.

A doua secţiune de linie este cuprinsă între staţia Golenţi şi racordul Calafat, având o lungime de 5,3 km. Pe această secţiune au avut loc lucrări de înlocuire a traverselor din

beton (500 bucăţi), completarea cu piatră spartă şi aducerea liniei la parametrii prin buraje. De asemenea au fost reabilitate sistemele de electrificare, energoalimentare, telecomunicaţii şi semnalizare.

A treia secţiune de linie este cuprinsă între racordul Calafat şi podul Vidin şi reprezintă linia nou construită, cu lungimea de 3,6 km. Toate aparatele de cale, sistemele de eletrificare şi energoalimentare pe această secţiune sunt noi. De asemenea sistemele de telecomunicaţii şi semnalizare, precum şi iluminatul în zona macazurilor sunt noi. Pe toate secţiunile au fost instalate sisteme de semnalizare ETCS nivelul 1 cu sistem multiparcurs de primire – expediere a trenurilor în staţia Golenţi.

I-am întrebat pe reprezentanţii Azvi care au fost problemele în derularea acestui proiect. Domnul Dumitru Cojocea, Sef Departament Suprastructura Feroviara, ne-a punctat printre problemele tehnice întâmpinate pe parcursul lucrărilor alinierea infrastructurii de acces rutier şi feroviar cu podul, din cauza diferenţelor între cotele

Foto

: AZV

I

17

2013 Iunie

române şi cele bulgare, dar şi probleme legate de interoperabilitatea sistemului de semnalizare româno-bulgar pentru realizarea sistemului unic de semnalizare pentru primirea şi expedierea trenurilor. De asemenea, probleme importante au fost întâmpinate în staţia Golenţi unde sistemele de drenaj au fost modificate complet faţă de proiect şi stâlpii liniei de contact au fost subdimensionaţi în proiectul iniţial, fiind necesară modificarea detaliilor de execuţie. „Am întâmpinat probleme deosebite în a gasi piatra spartă Calitatea A pentru utilizarea în cadrul proiectului feroviar, materialul utilizat ca substratul căii PSS şi şina de cale ferată”, ne-a mai declarat domnul Cojocea. Piatra spartă a fost adusă din cariera Revărsarea (Isaccea, judeţul Tulcea) şi transportată cu barja pe fluviul Dunărea (aproximativ 700 km). Materialul PSS a fost adus de la cariera Ariceşti, judeţul Prahova iar şina a fost importată de la Voest Alpine Austria.

Firmele care au participat la realizarea proiectului împreună cu asocierea AZVI/Vimac prin execuţie şi furnizare de materiale sunt Apolodor, CCCF Timişoara, Piomar Betoane, Straco Grup şi Prebet Aiud pentru domeniul rutier. La capitolul feroviar lucrările de cale ferată au fost realizate de către compania Azvi impreună cu subcontractorul SCCF Craiova, reţeaua de contact, sistemele de energoalimentare şi telecomunicaţii au

fost furnizate şi implementate de IMSAT Bucureşti, sistemele CED/BLA au fost furnizate şi instalate de compania Siemens. Materialele pentru terasamentul căii de rulare au fost furnizate de Transconstruct Snagov, Sorocam şi Elpreco. Aparatele de cale au fost furnizate de Vae Apcarom Buzău iar traversele au fost furnizate de către Travertec Buzău.

valoRi de tRaFiC estimate

Conform estimărilor din Memorandumul de Finanţare a proiectului, până în anul 2030 podul ar urma să fie traversat de 8400 de vehicule şi de 30 trenuri pe zi. Se estimează că traficul va ajunge la 100.000 vehicule în primul an de operare a podului.

Linia de cale ferată a fost proiectată şi executată pentru viteze maxime de 160 km/h. Totuşi, după cum a punctat domnul Cojocea, nivelul maxim de trafic feroviar va fi atins cu greu până la electrificarea şi modernizarea liniei de pe teritoriul României, tronsonul Craiova – Calafat, linie care în prezent are o viteză medie de circa 30 km/h şi maximă de 40 km/h.

La data redactării acestui articol, cel puţin operatorul CFR Marfă nu are trase de transport pe acest tronson, neexistând încă contracte pentru transportul de marfă pe această rută.

INFRaSTRUCTURa

Foto

: FC

C

18 URBaN

LuCrări noi sau reLuate Pe reŢeaua de traMvai

din BuCureŞti

După o lungă perioadă în care nu au mai fost deschise șantiere de modernizare a liniilor de tramvai, Primăria Capitalei a demarat proiectul de modernizare a liniilor

pe șoselele Iancului și Pantelimon. Totuși alte lucrări sunt departe de a fi terminate iar altele au fost realizate incomplet din cauza problemelor financiare sau

de exproprieri.

şoselele ianCului şi pantelimon au intRat în ReabilitaRe

În luna iunie au început lucrările de rea-bilitare a liniilor de tramvai şi a sistemului rutier pe Şoseaua Iancului între Şoseaua Mihai Bravu şi Şoseaua Pantelimon, parte a proiectului ce vizează lucrări atât pe

Şoseaua Iancului cât şi pe Şoseaua Pante-limon. Linia intrată în modernizare în iunie are o lungime de 1,4 km cale dublă şi va fi modernizată în sistem de linie înglobată în beton care permite şi accesul automobilelor de intervenţie pe traseul tramvaiului.

Faţă de Iancului, Şoseaua Pantelimon va beneficia de o linie de tramvai cale proprie tip green track care va permite creşterea

de Andrei Marian

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

19

2013 Iunie

vitezei comerciale pe acest tronson prin eliminarea traficului auto pe acest tronson. Lucrările pe Şoseaua Pantelimon vizează modernizarea 4,1 km de cale dublă pe tron-sonul cuprins între Şoseaua Vergului (com-plex comercial Pantelimon) şi intersecţia Bulevardului Ferdinand şi Ziduri Moşi. Proi-ectul de modernizare include şi realizarea unui terminal intermodal în zona complexu-lui comercial Pantelimon pentru facilitarea schimbului dintre mijloacele de transport ur-bane şi cele care fac legătura cu provincia. De asemenea se are în vedere realizarea unui complex park & ride în zona terminalu-lui. În afară de lucrările la calea de rulare a tramvaielor, proiectul cuprinde reabilitarea intregului sistem rutier, a trotuarelor, reali-zarea de parcări pentru eliberarea primei benzi a şoselelor precum şi realizarea de piste pentru biciclişti care să corespundă legislaţiei în vigoare. Lucrările demarate luna aceasta au termen de finalizare luna octombrie 2014. Lucrările sunt executate de firma Tehnologica Radion. (vezi şi arti-colul din Club Feroviar, nr. 7, august 2012)

două tRonsoane Reabilitate au Fost RedesChise în iunie

După o perioadă destul de lungă fără noi tronsoane reabilitate, luna aceasta au fost redeschise liniile pe Bulevardul Aerogării şi strada Piatra Morii. Pe Bulevardul Aerogării

lucrările au fost demarate în anul 2011 şi au constat în reabilitarea şi consolidarea pasajului suprateran Băneasa, reabilitarea a 1,4 km cale dublă a liniei de tramvai şi refacerea întregului sistem rutier. Totuşi, în ciuda duratei lungi de execuţie, lucrarea nu este finalizată în totalitate nici în prezent din cauza problemelor legate de exproprierile în zona capătului de la Aeroport Băneasa. Aici urmează să fie realizat un terminal intermo-dal cu parcare tip park & ride, termenul de finalizare nu este cunoscut din cauza proce-durilor grele de expropriere. De asemenea, cele două staţii modernizate de pe acest traseu sunt primele din Bucureşti dotate cu supraveghere video permanentă. Lucrarea face parte din proiectul de modernizare a tra-seului liniei 5 care face legătura între Piaţa Sfântul Gheorghe şi Aeroport Băneasa, un traseu cu lungimea de 8,7 km cale dublă din care în prezent mai sunt de modernizat două tronsoane importante pe strada Alexandru Şerbănescu (1,1 km cale dublă) şi Bulevar-dul Barbu Văcărescu (3,2 km cale dublă).

Al doilea tronson redeschis luna aceasta este situat pe strada Piatra Morii (cartierul Dămăroaia), unde lucrările au durat aprox-imativ două luni de zile fiind realizate în regie proprie de către RATB. Aici au fost înlocuiţi 350 m de cale dublă, linia veche tip CF înglobată în piatră cubică a fost înlocuită cu linie tip CF cu traverse. Totuşi, materialele utilizate nu sunt noi, fiind recu-

URBaN

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

20

perate în urma altor lucrări de modernizare. În urma lucrărilor a fost reactivat şi macazul care permite gararea vagoanelor pe doua linii la capătul situat la Cartier Dămăroaia. Linia a fost reabilitată în contextul în care acest tronson va ramâne principalul traseu de tramvai din zona Dămăroaia – Bucureştii Noi datorită închiderii liniei pe bulevardul Bucureştii Noi între Bulevardul Gloriei şi Laromet din cauza lucrărilor la magistrala 4 de metrou.

luCRăRile în desFăşuRaRe avansează gReu

În afară de lucrările din zona Iancului – Pantelimon, în prezent se mai lucrează la reabilitarea liniei de tramvai pe bulevar-dul Liviu Rebreanu şi pe străpungerea Buzeşti – Berzei – Uranus. Pe bulevardul Liviu Rebreanu lucrările au început în luna iulie 2011 şi în prezent calea de rulare este finalizată şi se lucrează la sistemul rutier. În total au fost reabilitaţi 1,7 km de cale dublă împreună cu sistemul rutier aferent. Linia veche cu dale de beton cu şina tip

Oţelul Roşu a fost înlocuită cu linie de nouă generaţie tip CF montată în sistem cale de rulare Green Track. Din cauza expropri-erilor pentru lărgirea tronsonului cuprins între Nicolae Grigorescu şi Bulevardul 1 Decembrie 1918, lucrarea este momentan realizată doar jumătate, termenul de finali-zare fiind deja depăşit cu 6 luni.

Linia de tramvai de pe strada Berzei, a cărei modernizare este parte a proiectului ”Străpungerea Buzeşti – Berzei – Uranus”, proiect care au presupus şi demolarea unor clădiri de patrimoniu, au fost oprite în urma anulării de către Tribunalul Bucureşti a Plan-ului Urbanistic Zonal în aprilie 2011, dar şi întârziate din cauza problemelor cu reţelele edilitare vechi aflate pe traseul viitorului bulevard şi conductele de canalizare care au fost înlocuite total. Totuşi, anul acesta, după demolarea Halei Matache, contestată de mai multe organizaţii non-guvernamen-tale, lucrările au ajuns într-o etapă aproape finală astfel încât noul termen de finalizare şi de punere în funcţiune a bulevardului şi liniei de tramvai este luna septembrie 2013. Lucrările la acest bulevard au inclus mod-

URBaN

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

21

2013 Iunie

ernizarea a 1,9 km cale dublă de tramvai. Deşi lucrările sunt finalizate în zona Dinicu Golescu – Calea Plevnei, tramvaiele nu au fost încă repuse în funcţiune pe acest tron-son dinspre Gara Basarab.

un impoRtant tRonson Reabilitat a Rămas abandonat din Cauza

luCRăRiloR pRost administRate

Tronsonul cuprins între Calea Vitan şi Şoseaua Olteniţei cu lungimea de 2,7 km cale dublă, modernizat în anul 2008, a fost închis în anul 2011 pentru realizarea unui pasaj rutier suprateran la intersecţia Bulevar-dul Tineretului cu Calea Văcăreşti. Lucrările la pasaj au fost abandonate de mai multe ori, linia de tramvai rămânând închisă pentru o perioadă nedeterminată, deşi calatorii sunt afectaţi, linia de autobuze care înlocuieşte tramvaiele fiind o soluţie temporară şi mult mai ineficientă decat tramvaiele care asigură o capacitate şi viteză comercială optimă. Din păcate în prezent nu se cunoaşte un termen apropiat pentru redeschiderea acestui tron-son, mai ales că se are în vederea deschide-

rea unui nou şantier pentru pasajul subteran de la Piaţa Sudului.

mai multe tRonsoane impoRtante Rămase de modeRnizat

În ciuda faptului că de mai bine de 10 ani sunt permanent şantiere în desfăşurare pe liniile de tramvai, nu au fost încă moderni-zate toate liniile din Bucureşti. Astfel, au mai rămas importante tronsoane, cum sunt bulevardele Chişinău, Lacul Tei, Nerva Tra-ian, Şincai şi Ion Mihalache. Reţeaua de tramvai din Bucureşti are 163,5 km de cale dublă, din care 80 de km este reabilitată.

URBaN

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

22 INDUSTRIe

tramvaiul gt4 mODerniZat a intrat în exPlOatare la iaŞi

Pe platforma unui vagon GT4 mai vechi a fost realizat la Pașcani un tramvai modernizat, denumit GT4M. Cu ajutorul fondurilor europene, municipalitatea

Iași doreste sa modernizeze întreg parcul de tramvaie.

pe 27 iunie 2013, în Piaţa Palatului din Iaşi a avut loc prezentarea oficială a tramvaiului GT4 modernizat, în prezenţa primarului municipiu-lui, reprezentaţilor RATP şi a reprezentanţilor Electroputere VFU Paşcani. Tramvaiul a fost modernizat în urma colaborării dintre RATP Iaşi şi fosta uzină Remar Paşcani, devenită în primăvară Electroputere VFU Paşcani. Valoa-rea aproximativă a procesului de modernizare este de 500 mii euro. Tramvaiul modernizat face parte dintr-un lot de 10 vagoane tip GT4 second hand aduse în anul 1997 din Stuttgart (Germania).

Deşi văzut ca fiind un tramvai nou, în reali-tate modernizarea a vizat implementarea unui nou sistem de tracţiune dar şi un design mod-ern, şasiul şi structura vagonului rămânând de la vagonul original construit în anii 80. Sistemul de tracţiune şi alimentare a servici-ilor auxiliare este implementat împreună cu o firmă românească, cu sediul in Bucureşti. Tramvaiul are un sistem de tracţiune bazat pe motoare de curent alternativ controlate de invertoare trifazate. Pe lângă sistemul de frânare de serviciu, tramvaiul mai este dotat cu frână de staţionare cu discuri acţionate hidraulic şi frână cu patină electromagnetică. Confortul călătorilor a fost sporit prin imple-mentarea unui sistem de aer condiţionat in salon, totuşi un dezavantaj al tramvaiului este că nu are podea coborâtă sau facilităţi pen-tru persoanele cu dizabilităţi. Tramvaiul are 29 de locuri pe scaune şi 109 în picioare iar viteza maximă limitată electronic este de 60 km/h. Odată cu implementarea noului sistem de tracţiune, tramvaiul a fost echipat şi cu un sistem de comandă şi diagnoză în timp real care permite detectarea eventualelor prob-leme tehnice.

Intrarea în exploatare a tramvaiului mod-ernizat reprezintă pentru autorităţile din Iaşi o nouă etapă în procesul de modernizare a reţelei de tramvai după ce mare parte din

calea de rulare a fost modernizată începând cu anul 2006. Conform directorului RATP, Maricel Gherca, se are în vedere accesarea de fonduri europene în următorii ani, pentru a începe un proces mai amplu de modernizare a materialului rulant. Tot acesta a declarat că în prezent reţeaua de tramvai din Iaşi necesită un număr de 100 de tramvaie pentru acoperirea optimă a tuturor traseelor. Direc-torul general al Electroputere VFU Paşcani a anunţat cu acest prilej că în cazul în care va fi semnat un contract, fabrica poate mod-erniza 100 de tramvaie în doi ani, în funcţie de cererea beneficiarului. În prezent, parcul de tramvaie al municipiului Iaşi este format din 150 de tramvaie second hand, în general model GT4 aduse din Germania după ce au fost retrase din circulaţie ultimele vagoane Tatra T4.

Tramvaiul a intrat în exploatare la căteva zile după prezentarea oficială, circulând pe mai multe trasee din municipiu.

de Andrei Marian

Foto

: Cur

ieru

l Ias

i

The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT

8th edition8-9 October 2013Bucharest, Romania

For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com

Media Partners:

CITY ON THE MOVEMetropolitan

Club Railway PROthe railway business magazine

Organisers:

INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS

Join the summit for railway business champions

www.railwaysummit.com

24 ŞaNTIeRe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

au înCePut exCavaŢiiLe La înCă o staŢie a MagistraLei 5

Chiar daca fondurile necesare sunt în continuare minime, lucrările la magistrala 5 de metrou avansează în zona depoului de la valea Ialomiței și la stațiile de pe

drumul critic al TBM-urilor.

în luna iunie au fost direcţionate către lucrări fondurile aprobate în primăvară din taxa pe timbrul de mediu, dar nici acestea nu asigură continuarea lucrărilor în ritm nor-mal. În prezent, întârzierile acumulate ajung la doi ani de zile, cu multe staţii încă în faza incipientă iar la prima staţie a magistralei – Eroilor 2, nu au început nici lucrările la pereţii mulaţi.

În staţiile aflate pe drumul critic al TBM-urilor lucrările avansează după posibilităţile finan-ciare şi de trafic. Astfel, la staţia Academia Militară unde cele două utilaje sunt asam-blate încă din iarnă, lucrările se concentrează pe realizarea depozitului pentru pământul excavat şi a benzilor transportoare care vor duce pământul de la utilaje până la depozit. Pamântul excavat pe şantier până în prezent este transportat şi depozitat în zona gropilor de gunoi de la marginea oraşului unde sunt necesare rectificări ale solului.

Prima staţie aflată pe traseul TBM-urilor este rămasă în stadiul incipient al lucrării din

cauza faptului că nu există încă acordul pen-tru devierea traficului rutier în zonă, deşi toate pregătirile au fost realizate în luna iunie. Aici trebuie finalizat planşeul superior şi demarată excavaţia primului nivel.

Cea mai importantă evoluţie se regăseşte în staţia Favorit unde la începutul lunii iulie a fost finalizat planşeul superior şi încă din iunie se excavează primul nivel al staţiei (deja 50% excavat) şi se pregătesc lucrările la planşeul dintre nivelul 1 şi nivelul peronului. La staţia Tudor Vladimirescu, lucrările sunt con-servate încă de la începutul anului, din cauza subfinanţării nu se începe excavaţia primului nivel al staţiei. Tot din cauza subfinanţării, lucrările sunt în continuare oprite şi la staţia Parc Drumul Taberei, unde se aşteaptă devi-erea traficului pentru continuarea pereţilor mulaţi. Aici, pentru realizarea lucrărilor trebuie să existe o bază financiară solidă care sa permită lucrul intens, zona fiind un important nod de transport reperezentat de linia tram-vaiului 41 şi principalele linii de autobuze din

de Andrei Marian

Staţia Favorit

25

2013 Iunie

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

ŞaNTIeRe

Drumul Taberei. Acesta va fi închis pe toată durata lucrărilor şi implicit va aduce un dis-confort pentru călători.

În staţiile Romancierilor, Valea Argeşului şi Râul Doamnei se lucrează la planşeele supe-rioare aflate în diferite faze de execuţie, totuşi ritmul nu este unul accelerat din cauza lipsei de fonduri şi a faptului că staţiile nu sunt încă pe drumul critic al TBM-urilor.

Datorită complexităţii lucrărilor şi a faptu-lui ca afectează un număr mare de riverani, la staţia şi depoul Valea Ialomiţei lucrările avansează în ritm alert. Aici a fost finalizată structura centrală a depoului urmând ca în luna următoare să înceapă montarea grin-zilor care susţin planşeul superior al zonei staţiei şi a depoului. De asemenea, sunt aproape finalizate lucrările la pereţii mulaţi

ai tunelului de racord dintre staţie/depou şi staţia Romancierilor. În prezent, se lucrează permanent la excavarea pământului din tunel între zona staţiei/depoului şi zona bulevardu-lui Drumul Taberei, acesta fiind aproximativ 50% finalizat. Menţinând ritmul actual, con-structorii speră să finalizeze lucrările de am-ploare în toată zona Valea Ialomiţei până la sfârşitul anului.

În momentul de faţă, finalizarea proiec-tului depinde de cât de repede vor realiza autorităţile din România documentaţiile şi proiectele necesare pentru începerea finanţării acestui proiect din fonduri europene. Un acord în acest sens a fost încheiat între autorităţi şi Comisia Europeană, dar fondurile încep să fie alocate doar după aprobarea documentaţiei tehnice a proiectelor.

Staţia Valea Ialomiţei

26

pe data de 6 iunie, Ministerul Fondurilor Eu-ropene a transmis Comisiei Europene întâia versiune a documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de parteneriat 2014-2020, cuprinzând o primă viziune strategică privind utilizarea Fondurilor Europene Struc-turale şi de Investiţii 2014-2020, o propunere privind alocarea acestora şi trasarea cadru-lui instituţional de implementare.

Acordul de parteneriat şi programele sub-secvente fac parte din setul de documente de programare pe care fiecare stat membru trebuie să le elaboreze, în colaborare cu partenerii şi în dialog cu Comisia Europeană, pe baza Cadrului Strategic Comun al CE, care descrie priorităţile de investiţii şi acţiunile cheie pentru perioada 2014-2020.

Documentul consultativ al Acordului înaintat CE va fi revizuit atât în funcţie de evoluţia ne-gocierilor între Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European privind cadrul legislativ european pentru implementarea Fondurilor Structurale şi de Investiţii 2014-2020, cât şi în funcţie de re-zultatele procesului naţional de consultare publică.

obieCtive tematiCe

Conform documentului consultativ, Româ-nia va aloca în următoarea perioadă bugetară 39,34 miliarde euro din fonduri europene şi din cofinanţarea naţională, în conformitate cu obiectivele tematice core-late cu priorităţile Strategiei Europa 2020 şi priorităţile naţionale.

Obiectivele tematice spre atingerea cărora vor fi îndreptate investiţiile privesc: 1) con-solidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării; 2) îmbunătăţirea accesului şi a utilizării, precum şi creşterea calităţii teh-nologiilor informaţiei şi comunicaţiilor; 3) îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sec-torului pescuitului şi acvaculturii; 4) sprijinirea tranziţiei către o economie cu consum scăzut de dioxid de carbon în toate sectoarele; 5) promovarea adaptării la schimbările climati-ce, a prevenirii şi a gestionării riscurilor; 6) protecţia mediului şi promovarea utilizării efi-ciente a resurselor; 7) promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul reţelelor de infrastructură cheie; 8) promovarea ocupării forţei de muncă şi spri-jinirea mobilităţii acesteia; 9) promovarea in-cluziunii sociale şi combaterea sărăciei; 10) investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii; şi 11) consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă.

Printre priorităţile incluse în obiectivul tem-atic nr. 7 se numără: finalizarea reţelei ru-tiere TEN-T centrale (fostul Coridor IV) şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei de dru-muri naţionale, judeţene şi comunale; mod-ernizarea reţelei feroviare TEN-T centrale şi globale, a gărilor cu trafic intens şi a materi-alului rulant; dezvoltarea transportului fluvial, cu atenţie specială pentru intermodalitate; dezvoltarea şi modernizarea aeroporturilor internaţionale şi regionale care pot fi conec-tate la reţeaua TEN-T centrală; dezvoltarea

INSTITUţII

aCOrDul De Parteneriat 2014-2020 doCuMent strategiC Pentru

dezVoltarea româniei Cu fonduri ue

Programele operaţionale de Infrastructură Mare şi Dezvoltare Regională ocupă primele două locuri în topul finanţărilor prevăzute de documentul consultativ al

acordului de parteneriat trimis în iunie Comisiei europene.

Felicia Gheorghieş

27

2013 Iunie

PRoIeCTe

Showcase in the Railway Catalogue 2013-2014

Railway b2b Connections +

with business intelligence support

provided byInnovative Railways. Competitive Business.

The Romanian Railway Catalogue provides comprehensive data on companies, organisations and institutions in the railway arena. It is the only railway product and service information source distributed to local purchasers interested in identifying prestigious suppliers.

■ Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts■ Free circulation at the most important railway events and reunions■ Available in print and CD format, free to consult online■ Showcase along with unrivaled business insights on the Romanian railway market■ Products & services information will also be posted in the Knowledge Center section of Railway PRO

Includes: ■ Current edition of the Romanian Railway Catalogue 2012 – 2013

■ Wider Black Sea Area Railway Map, country profiles and key statistics ■ Romanian railway market briefs

■ Latest editions of Railway PRO magazine

www.catalog.clubferoviar.ro

28 INSTITUţII

şi modernizarea transportului urban (inclusiv a reţelei de metrou din Bucureşti) şi achiziţia de vehicule noi. Vor fi de asemenea finanţate proiecte pentru creşterea siguranţei transpor-turilor, inclusiv privind implementarea de sis-teme moderne de management al traficului pentru toate modurile de transport. Obiectivul nr. 7 va atrage 62% din Fondul de Coeziune şi 18% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) (25% din totalul fondurilor UE alocate României). Rezultatele aşteptate constau în facilitarea accesului şi conectivităţii pentru transportul de pasageri şi marfă, în-curajarea utilizării modurilor de transport ecologice, precum şi creşterea siguranţei transporturilor. Pentru acest obiectiv tematic există condiţionalităţi ex-ante neîndeplinite deocamdată, privind luarea de măsuri pentru a asigura capacitatea organismelor interme-diare şi a beneficiarilor de a duce la capăt proiectele. Pentru rezolvarea acestei prob-leme în domeniul feroviar, documentul con-sultativ al Acordului menţionează procedura de restructurare în curs a CFR S.A. pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative.

Proiectele de transport se regăsesc şi în

obiectivul tematic nr. 4 (modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport public, parte integrantă a propunerilor de dezvoltare urbană integrată şi sustenabilă, pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi a eficienţei energetice). În cadrul acestui obiectiv, priorităţile investiţionale referitoare la trans-port se vor axa pe: implementarea de planuri de mobilitate sustenabilă în transporturile urbane, dezvoltarea reţelelor de transport, ameliorarea logisticii transportului de marfă, vehicule şi material rulant eficiente din punct de vedere energetic. Obiectivul tematic nr. 4 va beneficia în total de 25% din FEDR, 4% din Fondul de Coeziune, 2% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 2% din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

În ansamblu, 53% din fondurile europene vor fi alocate obiectivelor tematice nr. 1-4, principalele motoare de creştere inteligentă şi sustenabilă, 44% obiectivelor tematice nr. 5-7 pentru investiţii în energie, mediu şi transport, iar 28% obiectivelor tematice nr. 8-11 pentru investiţii în dezvoltarea capacităţii, incluziune socială şi infrastructură aferentă.

Proiectele de infrastructură feroviară TEN-T vor fi gestionate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare

29

2013 Iunie

INSTITUţII

pRogRame opeRaţionale

Acordul de parteneriat propune repartizarea fondurilor UE care vor fi primite de România în următoarea perioadă bugetară, estimate la 26 miliarde de euro, spre zece programe operaţionale. Suma totală de 26 miliarde euro urmează să provină din FEDR, Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, FEADR şi FEPAM şi nu ia în calcul finanţările obţinute prin mecanismul Conectarea Euro-pei.

Se prevede astfel distribuirea a 6,98 miliarde euro (27%) pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare şi a 6,99 miliarde euro (27%) pentru Programe Operaţionale Region-ale. 0,6 miliarde euro vor fi alocate cumulat pentru Programele de Cooperare Teritorială România-Ungaria şi România-Bulgaria. Fon-duri similare (6,6 miliarde de euro) vor fi alo-cate pentru Programul Operaţional Dezvoltare Rurală, în timp ce restul PO vor beneficia de sume mai mici (Programul Operaţional Capi-tal Uman – 2,18 miliarde euro, Programul Operaţional Competitivitate – 1,35 miliarde euro, Programul Operaţional Capacitate Administrativă – 0,96 miliarde euro, Progra-mul Operaţional Asistenţă Tehnică – 0,3 mil-iarde euro, iar Programul Operaţional pentru Pescuit – 0,22 miliarde euro).

În cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare sunt incluse proiecte de infrastructură rutieră, feroviară şi portuară din reţeaua TEN-T, precum şi proiecte pentru utilităţi publice, prevenirea riscurilor, mediu şi biodiversitate şi proiecte de eficientizare a utilizării energiei în industrie. Proiectele feroviare din acest PO vor avea ca organism intermediar Ministerul Transporturilor şi vor fi finanţate din Fondul de Coeziune. Autoritatea de management pentru acest PO va fi Minis-terul Fondurilor Europene.

Programele Operaţionale Regionale vor reuni proiecte de infrastructură locală rutieră, feroviară şi portuară, de dezvoltare urbană şi locală (incluzând reţele de transport public şi infrastructura aferentă, moştenirea culturală, centre sportive şi multifuncţionale), de eficienţă energetică, de educaţie, infrastructură socială şi de sănătate, competitivitate şi mediu de afaceri. Aceste PO vor avea ca organism in-termediar Agenţiile de Dezvoltare Regională,

iar ca autoritate de management Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Pub-lice. Programele Operaţionale Regionale vor fi finanţate din FEDR. Tot din FEDR vor fi finanţate şi Programele de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria şi Româ-nia-Bulgaria.

evoluţia ulteRioaRă

În prima parte a lunii iulie ar putea avea loc la Bruxelles o nouă rundă de discuţii, even-tualele observaţii rezultate în urma acesteia urmând să fie incluse la jumătatea lunii iulie în documentul care va fi retrimis CE, a de-clarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, după transmiterea documentului consultativ Comisiei Europene. Acordul de parteneriat trebuie să fie aprobat până la fi-nalul anului, a mai precizat ministrul.

Potrivit calendarului de activităţi publicat pe site-ul MFE, în iunie-august vor fi elaborate primele documente consultative pentru pro-gramele operaţionale aferente Acordului de parteneriat, care vor fi publicate pentru con-sultare publică şi transmise Comisiei Euro-pene în august. A patra reuniune tematică cu serviciile CE va avea loc în septembrie, iar în septembrie-octombrie vor fi revizuite primele documente consultative pentru programele operaţionale.

Primul proiect al Acordului de partene-riat 2014-2020 va fi validat de Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Partene-riat (CIAP) în octombrie. A cincea reuniune tematică cu reprezentanţii CE va avea loc în noiembrie, în aceeaşi lună putând să fie transmis în mod oficial CE proiectul de Acord de parteneriat, dacă la acea dată pachetul legislativ 2014-2020 a devenit oficial. Trans-miterea oficială a proiectelor de programe operaţionale ar putea avea loc în decembrie.

Dezminţind informaţia raportată de Institutul pentru Politici Publice, potrivit căruia CE ar fi respins documentul consultativ al Acordului de parteneriat transmis de România, Shirin Wheeler, purtătoarea de cuvânt a comisaru-lui european pentru politică regională, Johan-nes Hahn, a adăugat că reprezentanţii CE speră să poată începe finalizarea acordurilor de parteneriat cu statele membre în această toamnă, „odată ce se va ajunge la un acord asupra reformelor”.

Obiectiv tematic FEDR FSE Fondul de Coeziune

FEADR FEPAM TOTAL

Sprijinirea tranziţiei către o economie cu consum scăzut de dioxid de carbon în toate sectoarele

2,20 0,00 0,25 0,15 0,00 2,60

Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul reţelelor de infrastructură cheie

1,52 0,00 4,33 0,00 0,00 5,85

Repartizarea fondurilor pentru obiectivele tematice nr. 4 şi 7 (miliarde euro)

30 eveNIMeNTe CLUB FeRovIaR

Chişinăul a găzduit anul acesta, între 6 şi 7 iunie, Summit-ul Feroviar al Republicii Moldova, ediţia a doua. Evenimentul a fost organizat de către Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) alături de Club Feroviar, cu sprijinul Ministerului Trans-porturilor din Republica Moldova.

Participanţii la Summit implicaţi în crea-rea şi implementarea politicilor de dez-voltare a sectorului feroviar din Republica Moldova, cu sprijinul partenerilor europeni, au analizat subiectul modernizării reţelei de infrastructură către graniţa cu Uniunea

suMMituL Feroviar aL MoLdovei6-7 iunie 2013, Chişinău

Poziţia strategică a Republicii Moldova, la graniţa cu Uniunea europeană şi traversată de Coridorul IX Paneuropean şi cu legătură către Coridorul vII

Fluviul Dunărea, generează oportunităţi importante de dezvoltare pentru traficul de mărfuri şi călători pe relaţiile europa – asia. În acest context, aflându-se în zona de

contact între ecartamentele 1435 mm şi 1520 mm, Calea Ferată din Republica Moldova îşi îndreaptă atenţia către intensificarea legăturilor cu căile ferate din Uniunea europeană, cu cele din europa de est,

Caucaz şi asia Centrală, precum şi către dezvoltarea coridoarelor internaţionale de transport pe teritoriul Republicii Moldova.

de Elena Ilie

31

2013 Iunie

eveNIMeNTe CLUB FeRovIaR

Europeană precum şi modernizarea parcu-lui de material rulant pentru reducerea con-sumurilor energetice şi a poluării. Proiectele feroviare importante, pentru realizarea unui transport transfrontalier mai eficient pe plat-forma Eurasiatică, precum realizarea liniei cu ecartament de 1435 mm Chişinău-Ungheni, a liniei Chişinău-Giurgiuleşti, construirea unui terminal logistic modern în capitala Re-publicii Moldova, proiectele de modernizare ce vizează încurajarea traficului de mărfuri şi pasageri pe relaţiile Rusia-Kazahstan-Ucraina-Moldova-Uniunea Europeană, sunt câteva dintre temele ce au fost abordate în cadrul dezbaterilor.

În prima zi a evenimentului participanţii au dezbătut teme precum dezvoltarea infra-structurii feroviare – soluţie pentru atrage-rea fluxurilor de marfă şi călători în traficul Europa – Asia şi calea ferată din Moldova – servicii optime pentru transportatorii de mărfuri.

Compania de Căi Ferate din Republica Moldova (CFM) îşi îndreaptă atenţia către revitalizarea sistemului de transport fero-viar. În acest sens, se urmăreşte majorarea vitezei de tranzit pe calea ferată, moderniza-rea parcului de vagoane destinate transpor-tului de marfă precum şi înnoirea parcului de vagoane destinate transportului de călători pe relaţiile internaţionale.

Transportul feroviar din Moldova favorizează şi dezvoltarea legăturilor cu statele Uniunii Europene, cu regiunea Caucazului şi Europa de Est. În perioada următoare Ministerul Transporturilor va pune accentul pe dez-voltarea transportului intermodal şi explo-atarea la maxim a potenţialului transportului feroviar de marfă, precum şi pe atragerea de investiţii pentru modernizarea materialului ru-lant. Vom încerca să atragem fonduri străine pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi vom sprijini dezvoltarea de coridoare inter-modale pentru facilitarea tranzitului de con-tainere”, a declarat Ministrul Transporturilor din Republica Moldova, Vasile Botnari.

„Un proiect important este Zubr, serviciul de transport containere ce asigură legătura între Marea Neagră şi Marea Baltică. Statele participante sunt Belarus, Moldova, Ucraina, Polonia, Liutuania şi Estonia. Timpul de tran-

32 eveNIMeNTe CLUB FeRovIaR

zit pe calea ferată va fi semnificativ mai redus datorită procedurilor de trecere a graniţelor, care vor fi facilitate. De asemenea, în primul semestru din acest a fost lansat transportul din China, acesta desfăşurându-se şi prin portul Giurgiuleşti. La finalul lui 2012 a fost lansat un alt proiect prin care Calea Ferată din Moldova, împreună cu Rusia, Ucraina şi Kazahstan au organizat un tren de contai-nere pe Coridorul XII (OSJD). În comparaţie cu transportul maritim, trenul a ajuns la destinaţie cu 2 săptămâni mai repede, costul transportului fiind mai mic în procent de 12% faţă de transportul maritim”, a declarat Vitalie Struna, la acea dată director general al CFM (ulterior, acesta a demisionat funcţia fiind preluată de către Serghei Tomşa n.r.).

Programul de restructurare privind al com-paniei de cale ferată din Republica Moldova a fost inclus în programul de guvernare ur-mând a fi adoptat. Începând din 2012, com-pania şi-a optimizat gradul de cooperare şi interacţiune atât cu instituţiile europene cât şi cu cele din partea estică. Au fost deja sta-bilite departamentele de activitate pe cele trei segmente importante infrastructură, transport de marfă şi transport de călători. Compania va elabora şi o strategie pentru evitarea cheltuielilor încrucişate, pentru a stabili independenţa fiecărui segment. Cel mai probabil, după restructurare compania va deveni una de tip holding.

„Consolidarea cooperării în sectorul de transporturi între Uniunea Europeană, Caucaz şi Asia Centrală este vitală pen-tru uniformizarea sistemului de transport internaţional şi a standardelor ceea ce va contribui la eficientizarea transportului. Gu-vernul Republicii Moldova sprijină sporirea interoperabilităţii transportului feroviar. Ast-fel, alinierea obiectivelor este dependentă de implementarea reformei de restructurare şi modernizare a sistemului feroviar naţional. Tendinţele recente ale transportului feroviar din Republica Moldova sunt încurajatoare pentru dezvoltarea transportului feroviar. Conform estimărilor, până în 2020 există

un potenţial de creştere de 40% a trans-portului între Europa, est şi Asia Centrală, ceea ce ne determină să atragem investiţii pentru modernizarea infrastructurii pentru a răspunde cerinţelor viitoare”, a declarat Andrei Popov, Vice-ministru – Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova.

„Reforma sectorului feroviar din Re-bublica Moldova trebuie sa fie un proces susţinut, pentru a permite captarea tuturor oportunităţilor de afaceri generate odată cu creşterea atractivităţii rutelor tereste în transporturile de mărfuri şi călători pe plat-forma eurasiatică. Moldova prin poziţia sa geografica joacă un rol important în asigura-rea unor rute performante în zona de nord a Mării Negre, dar şi pe relaţia dintre statele CSI şi zona Balcanilor”a afirmat Ştefan Roşeanu, Senior Partner Club Feroviar.

Petru Saracuţa, Directorul Serviciului Linii din cadrul Căilor Ferate Moldova, a susţinut o amplă prezentare despre starea tehnică a aparetelor de cale, situaţia actuală a in-frastructurii feroviare şi despre programele curente de investiţii în reparaţii capitale şi modernizări la calea ferată.

Finalizarea construcţiei sectorului de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti, reabilitarea sec-torului de cale ferată Basrabeasca – Prut – Cahul legătura cu portul Giurgiuleşti precum şi construirea liniei ferate cu ecartamentul 1435 mm pe sectorul Ungheni – Chişinău se numără printre priectele principale pentru compania de cale ferată din Moldova.

„Lucrările de reabilitare a liniilor magistrale trebuie să bineficieze de o asistenţă tehnică şi financiară externă.”, sunt de părere specialiştii de la Calea Ferată din Moldova.

Potrivit Strategiei de dezvoltare a căilor ferate din Republica Moldova, a fost realizat un program de finanţare ce cuprinde câteva proiecte majore printre care se numără fi-nalizarea liniei Cahul – Giurgiuleşti, al cărui cost se ridică la 16 milioane euro dar şi fi-nalizarea liniei Ungheni – Chişinău, în lun-gime de 107 km, costul fiind aproximat la 435 milioane euro.

Ioan Buciuman, Director Departamen-tul Ştiinţific în cadrul Autorităţii Feroviare Române (AFER) a vorbit despre rolul AFER în sistemul de transport feroviar transeuro-pean precum şi despre Proiectul, denumit SUSTRAIL: Sustenabilitatea Transportului Feroviar de Marfă – Proiectarea unui sistem vagon de marfă / cale pentru tonaj ridicat cu disponibilitate îmbunătăţită şi costuri reduse. Proiectul vizează îmbunătăţirea durabilităţii şi a competitivităţii transportului feroviar de marfă prin reducerea timpilor de întreţinere

33

2013 Iunie

eveNIMeNTe CLUB FeRovIaR

şi a costurilor, facilitând sporirea traficului şi deschiderea faţă de noi oportunităţi de piaţă. AFER este parteneră în acest proiect finanţat cu fonduri UE prin intermediul FP 7.

Dionisie Ardelean, Directorul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire feroviară – CENAFER, a vorbit despre proiect-ele derulate de instituţie pentru formarea profesională în domeniul feroviar.

Carmen Costache, Director General Ad-junct al Administraţiei Porturilor Dunării Mari-time – Galaţi a susţinut, în cadrul Summitului Feroviar din republica Moldova, o prezen-tare interesantă şi utilă despre rolul Dunării maritime pentru revitalizarea transportului intermodal fluvio – feroviar dar şi pentru realizarea interoperabilităţii reţelelor de transport europene şi consolidarea relaţiilor de transport pe platforma Eurasiatică. Car-men Costache a punctat şi nevoia urgentă de investiţii în Portul Galaţi, singurul port românesc ce dispune şi de linii ferate cu ecartament larg, precum şi posibilităţi de transpunere/transbordare a vagoanelor,

fapt ce îi conferă un avantaj pentru derula-rea activităţii de transport intermodal.

Principalele atuuri de dezvoltare pentru Centrul intermodal regional de transport marfă în zona Iaşi au fost prezentate de către Emilia Popescu, reprezentant al Consiliului Judeţean Iaşi. Realizarea centrului intermo-dal de marfă la Iaşi presupune crearea unui pol de creştere economică în zona Moldovei prin concentrarea de structuri de afaceri la Iaşi, numită „Future Hub Iaşi”. Obiectivul va fi finanţat prin POS-T, Axa prioritară 3 - Pro-movarea transportului intermodal, valoarea investiţiei se ridică la 39,9 milioane euro. Realizarea proiectului “Future Hub Iaşi” urmăreşte atragerea unor companii care vor oferi servicii integrate în domeniile logisticii şi a transportului feroviar de mărfuri.

Cea de-a doua zi a Summit-ului de la Chişinău s-a axat pe discuţii şi dezbateri privind soluţiile de finanţare şi proiecte de investiţii în spaţiul 1435 / 1520mm. Acest panel de discuţii a fost organizat cu sprijinul Comunităţii Companiilor Europene de Cale

34 eveNIMeNTe CLUB FeRovIaR

Ferată (CER) şi al Asociaţiei Industriei Fero-viare Europene (UNIFE).

Rosario De Blasio, Coordonator operaţional de control al calităţii - Misiunea de Asistenţă la Frontieră a Uniunii Europene (EUBAM) a vorbit despre câteva din proiectele derulate de EUBAM în Republica Moldova şi Ucrai-na.

Serghei Onoicu, Directorul Departamen-tului de Transport din cadrul Companiei de Cale Ferată din Moldova a evidenţiat câteva din problemele-cheie ale traficului de mărfuri în direcţia Europa-Asia.

În opinia reprezentantului CFM, prin-tre cauzele ce determină volumul redus al traficului de tranzit se numără calitatea slabă a infrastructurii, concurenţa traficului rutier şi a celui aerian dar şi incapacitatea de a răspunde rapid la schimbările de pe piaţă în ceea ce priveşte componenţa tari-fului aplicat tranzitului de mărfuri.

Introducerea tehnologiilor informaţionale moderne şi a principiilor logisticii în procesul de transport sunt doar câteva din măsurile

ce ar îmbunătăţi semnificativ traficul de mărfuri pe relaţia Europa – Asia.

Elena Gordeeva, Director de Operaţiuni– Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a precizat că „până la finalul acestui an, BERD ar putea furniza Căilor Ferate din Republica Moldova un credit de 25 milioane euro pentru reabilita-rea şi reparaţia parcului de material rulant de călători, cu durata de viaţă depăşită”

BERD a alocat în 2012 un credit de 12 milioane USD pentru realizarea proiectului de construcţie a terminalului multimodal din Portul Internaţional Giurgiuleşti. Costul to-tal al proiectului este de 30 milioane USD, iar prin finanţarea BERD va fi asigurată construcţia infrastructurii feroviare cu ecar-tament mixt în cadrul terminalului.

Adriana Nicula, reprezentant al Progra-mului Operaţional Comun de cooperare România, Republica Moldova şi Ucraina a subliniat importanţa derulării unor proiecte de infrastructură comune în cele trei ţări ale acestui program, precizând că până în prezent „nu s-a primit nicio aplicaţie, din

35

2013 Iunie

eveNIMeNTe CLUB FeRovIaR

partea celor trei state, pentru proiecte de finanţare a îmbunătăţirii traficului feroviar din zonele de graniţă. Acest fapt nu ar trebui să împiedice aplicarea de cereri de finanţare pentru perioada 2014 – 2020”.

Alexandr Zaica, Directorul Serviciului Teh-nic din cadrul Companiei de Cale Ferată Moldova, a făcut o scurtă prezentare a at-elierelor de repraţii şi modernizări material rulant din suordinea CFM.

Alexei Chitoroagă, Directorul Serviciului Locomotive, a vorbit despre proiectele de modernizare a locomotivelor aflate în parcul de material rulant al CFM. Una din sarcinile principale a companiei de cale ferată din Republica Moldova constă în elaborarea variantelor de reconstrucţie a depourilor de locomotive de la Chişinău, Basarabeasca şi Bălţi.

Alexandre Darras, ataşat din partea Delegaţiei UE în republica Moldova a vor-bit despre accelerarea integrării politice a ţărilor estice, despre susţinerea prin inter-mediul Parteneriatului Estic a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare în ţările

membre ale acestui parteneriat. Darras a făcut apoi o scurtă trecere în revistă a actu-alelor politic şi strategii ale Uniunii Europene menite să revitalizeze şi să consolideze reţelele transeuropene de transport feroviar. Republica Moldova este membră a Pro-gramului TRACECA, fapt care îi sporeşte şansele de a deveni un hub important în transportul internaţional de mărfuri pe plat-forma eurasiatică.

Veaceslav Pîrlog, Directorul Departamentu-lui Economic din cadrul CFR a vorbit despre perioada de recesiune economică şi modul în care aceasta a determinat scăderea flux-ului de mărfuri precum şi proiecte viitoare, menite să revitalizeze traficul de mărfuri la nivel naţional şi internaţional din Republica Moldova.

Participanţii la Summit au subliniat în prin-cipal importanţa creării şi dezvoltării cori-doarelor internaţionale de transport pe teri-toriul Republicii Moldova, care vor soluţiona problemele de transport, influenţînd pozitiv nu numai indicii activităţii sistemului de transport ci şi indicii macroeconomici.

36 FoToRePoRTaj

LuCrări La Linia de traMvai Pe noua stradă Berzei

Linia de tramvai de pe Strada Berzei din București a intrat în reabilitare în 2010, odată cu demararea proiectului de creare a unei artre lărgite pe ruta Buzești-Berzei-

Uranus, arteră gândită să faciliteze traficul rutier între nordul și centrul capitalei. Lucrările au fost oprite mult timp în urma anulării de către Tribunalul Bucureşti a

Planului Urbanistic Zonal în aprilie 2011. Reluate în 2013, după demolarea Halei Matache, contestată de mai multe organizații non-guvernamentale,

lucrările au ajuns într-o etapă aproape finală.Păstrarea liniei de tramvai este o bilă albă pentru acest proiect, denumit, cum altfel,

decât Strapungerea Buzești-Berzei-Uranus. Probabil singura bilă albă, între multe bile negre primite pentru demolările clădirilor de patrimoniu, distrugerea unei zone de tradiție comercială și construirea unei artere cu trăsături de

autostradă în interiorul orașului…

Fotoreportaj realizat de Radu Drăgan

Scoaterea liniei de tramvai în 2011, în dreptul Halei Matache

37

2013 Iunie

FoToRePoRTaj

Amplasarea noii linii de tramvai in 2013

2011

38 FoToRePoRTaj

39

2013 Iunie

FoToRePoRTaj

aCte legislative apăRute în monitoRul oFiCial

320 / 30 iunie 2013Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

323 / 4 iunie 2013Decizie referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/2011 privind înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti

Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice

327 / 5 iunie 2013Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, pentru fondurile necesare pentru constituirea unei entităţi comerciale mixte româno-bulgare pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria)

333 / 7 iunie 2013Ordin privind măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 445/2011 al Comisiei din 10 mai 2011 privind un sistem de certificare a entităţilor responsabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 653/2007

pRopuneRi legislative supuse dezbateRii publiCe pe site-ul

ministeRului tRanspoRtuRiloR şi inFRastRuCtuRii

Proiectul de HOTĂRÂRE de Guvern pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni între Statul Roman, prin Ministerul Transporturilor, în calitate de vânzător, şi Societatea Comercială GRUP FEROVIAR ROMAN S.A., în calitate de cumpărător, având ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet de acţiuni, reprezentând 51% din valoarea capitalului social al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A.Data publicării: 28 iunie 2013

aCte legislative ale uniunii euRopene în dezbateRe

12 iunie 2013Propunere de „REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport”Acord dintre Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European. Propunerea urmează a fi adoptată de Parlament în sesiune plenară

10 iunie 2013Propunere de „DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (Reformare) ”- propunere inclusă în Pachetul Feroviar 4Consiliul TTE al Consiliul Uniunii Europene a aprobat abordarea generală, în aşteptarea poziţiei în primă lectură a Parlamentului European

INFo LeGISLaTIv40