Revista Bistritei - XXI-1, 2007 - Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa ...
306
Complexul Muzeal REVISTA BISTRITEI , XXI/1 2007 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Transcript of Revista Bistritei - XXI-1, 2007 - Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa ...
Revista Bistritei - XXI-1, 2007 - Complexul Muzeal Judeean Bistria-Nsud,---- Colegiul de redacie -------------------,
Culegere computerizat, prelucrare imagini i desene: Elena PLENICEANU
Orice coresponden referitoare la publicaia "Revista Bistriei" se va adresa:
Complexul Muzeal Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./fax: 0263-211063
Toute corespondance sera envoyee a l'adresse: Complexul Muzeal Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./fax: 0263-211063 Roumanie
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Editura Accent, 2007 Str. Dorobanilor nr. 98 Tel./fax: 0264-265922 e-mail: [email protected]
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Contribuii la studiul industriei preistorice a materiilor dure animale din Transilvania: descoperirile neo-eneolitice de la Alba Iulia-"Lumea Nou", jud. Alba .... 7 Contribrztions a /'etrzde de ]'industrie prehistorique des matieres dures animales en Transylvanie: les decouvertes neo-eneolitiques de Alba Iulia-"Lwnea Nou", dep. d'Alba, Roumanie
Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS
Date noi privind industria preistoric a materiilor dure animale descoperit în aezarea neo-eneolitic de la Miercurea Sibiului-"Petri", jud. Sibiu ........................... 31 Nouvelles donnees sur l'industrie prehistorique des matieres drzres animales decouve1te dans le site neo-eneolithiqtze de Miercurea Sibiului-"Petri", dep. de Sibiu, Roumanie
Carol KACSO
"Importuri" Suciu de Sus în culturile epocii bronzului din Transilvania ......................... 43 Suciu de Sus-"importe" in den bronzezeitlicl1en kulturen transsilvaniens
Mihai ROTEA, Monica TECAR, Dan TAMBA Complexul ritual de la imleul-Silvaniei aparinând culturii Wietenberg .. .................... 63 Ritual complex of Wietenberg culture from imleul-Silvaniei
Dumitru PROTASE
Castrul roman de la Orheiu Bistriei .................................................................................... 93 Dus rmische Kastell von Orheiu Bistriei ......................................................................... 112
Cristian GZDAC, Radu ZGREANU Reinterpretarea evidenei numismatice. Studiu de caz: Castrul auxiliar de la Gherla .... 17 5 Reviewing the Numismatic Evidence. A Case Study: the Auxilimy F01t from Gherla
Corneliu GAIU Bronzurile cu email din castrul roman de la Iliua ........................................................... 181 Les bronzes emailles de camp romain d'Iliua
Radu ARDEVAN, Volker WOLLMANN Câteva inscripii descoperite la Iliua ............................................................................... 241 Quelqrzes inscriptions decouveJtes a Iliua
Radu ZGREANU Tipuri de monumente sculpturale romane necunoscute de la Gherla ............................ 255 Unknown Types of Roman Momunents in Gherla
Cosmin ONOFREI Ma urii în Dacia ..................................................................................................................... 269
Les Maures en Dacie
Nicolae GUDEA
Un mesaj de pe Limes Dacicus pentru urheologii spanioli: "despre un detaament din legiunea VII Gemina Felix la Porolissum pe limesul dacic" ...................................... 283
5
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Sorin NEMETI
Magia în Dacia roman II. Geme magice din colecia Cabinetului Numismatic al Academiei Române ................................................................ 293 La magie dans la Dacie romaine. II. Gemmes magiques de la collection du Cabinet Numismatique de ]'Academie Roumaine
Recenzii
C. Kacs6 (editor), Bronzezeitliche Kulturerscheinungen im karpatischen Raum. Die Beziehungen zu den benachbarten Gebieten. Ehrensymposium fiir Alexandru Vulpe zum 70. Geburtstag. -Fenomenele culturale ale epocii bronzului în spaiul carpatic. Relaiile cu regiunile învecinate. Simpozion omagiul dedicat lui Alexandru Vulpe la împlinirea vârstei de 70 de ani. Baia Mare 10.-13. Oktober/octombrie. 2001. Bibliotheca Marmatia 2. Editura Casei Corpului Didactic (Baia Mare 2003), 490 pagini cu numeroase ilustraii. ......................................................................................................... 297
Nicolae GUDEA
Câteva notie privind omisiuni, inadvertene precum i adugiri la "Atlas dicionar al Daciei romane". Coordonator M. Brbulescu Cluj-Napoca, Editura Tribuna Press, 2005,
147 p. ····································································································································· 300
Contribuii la studiul industriei preistorice a materiilor dure animale din Transilvania: descoperirile neo-eneolitice de la Alba Iulia-"Lumea Nou", jud. Alba
Corneliu BELDIMAV* Mihai GLIGOR**
Diana-Maria SZTANCS***
1. Contextul
Cercetrile de salvare desfurate în situl arheologic de la Alba Iulia, punctul "Lumea Nou" (ALN) în perioada 2005-2006 au prilejuit explorarea unor complexe i recuperarea unor importante materiale relative la trei secvene de ocupare în decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturii Vinca, faza B, grupului cultural Foeni i culturii Petreti (vezi rapoartele de cercetare pe anii 2005-2006)1. Din complexele aferente acestora, ca i din stratul de cultur s-a recuperat o cantitate important de materiale osteologice, de origine animal i uman, ca i un lot de artefacte aparinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta din urm face obiectul prezentului raport de analiz. Mai mult de jumtate din efectivul avut la dispoziie (34 piese) provine din cercetrile desfurate în anul 2005; 27 piese au fost descoperite în anul 2006. Parte a artefactelor aparinând IMDA provine dintr-un numr de 9 complexe (locuine adâncite de tip bordei; locuine de suprafat; gropi). Dou complexe aparin culturii Vinca, faza B (bordeiul B3 i groapa G1). Din inventarul lor s-au recuperat 8 piese; alte 3 piese provin din nivelul aferent acestei culturi. 5 complexe au fost atribuite de autorul cercetrilor grupului cultural Foeni (bordeiul Bl, locuina de suprafa L1, groapa Gl, groapa anex a complexului Cl- G-C1, groapa/complexul cu resturi scheletice umane- G-RSU). De aici s-au recoltat 21 piese, iar din nivel alte 19. Culturii Petreti îi apartin dou complexe (locuina de suprafat Ll i groapa/complexul cu resturi scheletice umane- G-RSU), care au livrat câte o pies; din nivel se mai adaug 8 piese.
2. Obiective
•
Printre avantajele oferite de studiul IMDA de la ALN putem mentiona: • posibilitatea studiului sistematic al unor loturi IMDA aparinând unor culturi i grupuri culturale abordate pân acum sporadic sau deloc pe acest plan
* Universitatea Cretin «Dimitrie Cantemir», Facultatea de Istorie, Bucureti. '* Universitatea «1 Decembrie 1918», Institutul de Arheologie Sislemic, Alba Iulia. '** Universitatea «Lucian Blaga», Facultatea de Istorie i Patrimoniu «Nicolae Lupu», Mastcr Patrimoniu, Sibiu. 1 Gligor et a/ii 200G; Gligor et a/ii 2007; Gligor, Florescu, Breazu 200G.
Beldirnan 1999; Beldiman 2007; Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldirnan, Sztancs 2005a- cu bibliografia; Beldiman, Szlancs 2005b; Beldiman, Szlancs 2005c; Beldiman, Szlancs ZOOG.
3 Beldiman, Sztancs 2005a- cu bibliografia.
Revista Bistriei, XXI/1, 2007, pp. 7-30
7
(cultura Vinca, faza B; grupul cultural Foeni; cultura Petreti); • formularea unor consideraii asupra tipologiei artefactelor i a paleotehnologiei specifice neo-eneoliticului în spaiul intracarpatic; • posibilitatea definirii unor tipuri/subtipuri noi sau rare ale IMDA preistorice; • analiza artefactelor IMDA provenind din complexe speciale, precum gropile cu resturi scheletice animale i umane; • posibilitatea definirii unor repere specifice - metodologice, tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale, la care s se raporteze datele similare din alte situri, publicate sau inedite; • posibilitatea augmentrii lotului prin dezvoltarea spturii în urmtorii ani i explorarea a noi complexe; • ansa unei cercetri extinse - exhaustive i multidisciplinare a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte seturi de date.
3. Metodologie
Aspectele metodologice ale demersului care vizeaz studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu mai multe ocazii recente4
• Este vorba de: • criteriile i structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/ subtipuri/ variante/ subvariante); • structura repertoriului descoperirilor, a fiei individuale, a vocabularului etalonat; • coordonatele analizei, care urmresc etapele «lanului operator»: elementele debitajului i ale fasonrii; amenajrile specifice; • înregistrarea i interpretarea urmelor macro- i microscopice ale procedeelor de fabricare, precum i a urmelor generate de utilizare; formularea ipotezelor legate de rolul funcional al artefactelor. Tratamentul statistic al datelor în formul tabelar st la baza stabilirii concluziilor legate de specificul IMDA studiate, permiând, în cadrul culturilor i al fazelor acestora, sesizarea unor aspecte importante, care se constituie în obiectivele demersului diacronic: prezena elementelor comune i a situaiilor puin frecvente sau rare în cadrul culturilor i fazelor/subfazelor acestora; aportul tradiiei i al inovaiei; specificul cultural i definirea «fosilelor indicatoare»; difuziunea influenelor etc.
4. Baza documentar. Provenienta. Asocierile
În situl ALN au fost explorate în anii 2005-2006 niveluri cu depuneri arheologice preistorice databile în neo-eneolitic i atribuite: culturii Vinca, faza B; grupului cultural Foeni; culturii Petreti. Lotul IMDA de la ALN are un efectiv total de 61 piese (N total = 61). Piesele sunt pstrate în coleciile Univ. Alba Iulia, lAS. Ele provin atât din complexe atribuite culturilor i grupului cultural menionate (N = 31), cât i din nivelurile aferente (N = 30) (fig. 1-5). Distribuia pe culturi arat dominarea cantitativ a artefactelor aparinând grupului cultural Foeni (N = 40); 11 piese sunt atribuite culturii Vinca, faza B (N = 11); cultura Petreti este reprezentat prin 10 piese (N = 10). Cele mai multe artefacte au fost descoperite în: inventarul B3- cultura Vinca (7 piese); inventarul B1- grupul cultural Foeni (9 piese) i inventarul G-RSU- grupul cultural Foeni (5 piese). Restul complexelor a livrat 1-3 piese. Asocierile tipologice în complexe (locuine, gropi, gropi/arii de depunere a defuncilor) includ 2-4 tipuri (unelte, rar materii prime), ilustrând contexte de fabricare, utilizare, stocare i abandon: B3 (1 A7 + 1 A15 + 1 B9 +V A2 d) (cultura Vinca); Bl (1 A7 + 1 A9 + 1 All); Ll (1 Al + 1 A7); G-Cl (1 A7 + 1 A15 + 1 A17); G-RSU (1 A3 + 1 A7 + 1 All + 1 G4) (grupul cultural Foeni) (vezi tabelele nr. 1-4 i fig. 1-5). Sunt de menionat trei contexte speciale: groapa anex a complexului C1 (G-Cl), grupul cultural Foeni; în inventarul acesteia, autorul cercetrilor menioneaz prezena unui craniu de vit i a unui schelet întreg de câine; în zona gâtului acestuia a fost gsit un pandantiv perforat de scoic; este vorba, probabil, de un complex ritual; materialele respective nu au fost disponibile pentru realizarea prezentului raport; groapa/complexul cu resturi scheletice umane (G-RSU), grupul cultural Foeni; groapa/complexul cu resturi scheletice umane (G-RSU), cultura Petreti. La solicitarea noastr, autorul spturilor a precizat, pe baza criteriilor stratigrafice i tipologice, apartenena cultural a complexelor. Aceste atribuiri crono-culturale, care pot fi supuse nuanrii sau revizuirii pariale, în funcie de interpretarea final a rezultatelor cercetrilor, au stat la baza departajrii artefactelor pe culturi i au impus ordonarea datelor în repertoriu, derularea analizei tehnologice etc. În afara acestor repere, nu putem oferi, deocamdat, date suplimentare asupra contextului de provenien a artefactelor.
4 Beldiman, Szlancs Z005b; Beldiman, Szlancs 2005c; Beldiman, Szlancs ZOOG; Beldiman, Szlancs 2007.
8 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
5. Repertoriu
Pentru repertorierea artefactelor i buna lor departajare i identificare/regsire pe nivelurile corespunztoare culturilor definite în situl de care ne ocupm am adoptat urmtoarele convenii: situl a primit abrevierea ALN; nivelul aferent culturii Vinca, faza B a fost individualizat de noi prin cifra 1; nivelul atribuit grupului cultural Foeni a fost desemnat prin cifra Il; nivelul aferent culturii Petreti a fost individualizat prin cifra III. Au rezultat, astfel, siglele: ALN/1, ALN/11 i ALN/III. Analiza artefactelor s-a derulat pe laturile constituite pe culturi. În repertoriu au fost inserate cele 61 fie-tip ale artefactelor, reunind, în formul sintetic, observaiile i prelevrile referitoare la totalitatea parametrilor cuantificabili semnificativi în plan tipologie, morfometric i paleotehnologic. Pe baza datelor din fiele de repertoriu (neincluse în textul lucrrii de fa) se formuleaz concluziile analizei inserate în prezentul raport.
6. Tipologia
,
artefactele prezente în repertoriul sitului ALN aparin unor tipuri relativ comune, neputând evidenia, deocamdat, piese rare sau unicat; sub acest aspect atrage, totui, atenia, prin contextul de provenien (asociere cu resturi scheletice umane) i starea sa de conservare excepional, pandantivul ALN/III 8, de tipul III B3, realizat pe fragment de canin de mistre i atribuit culturii Petreti. Se constat caracterul auster al gamei tipologice, marcat de predominarea vârfurilor diverse (grupa tipologic 1 A, N = 51); în cadrul ei, frecvente sunt cele realizate pe semimetapodii de ovicaprine (1 A7, N = 18), pe segmente de raz de corn de cerb (1 A17, N = 11), pe fragmente de corpuri costale de bovine (1 A15, N = 7) i pe semimetapodii de bovine (1 A9, N = 6). Urmeaz netezitoarele pe fragmente de oase lungi de bovine (1 B1, N = 5), piesele tehnice (V A2, materii prime, canini de mistre, N = 2), vârfurile oblice din corn de cerb (1 G4, N = 1), pandantivele pe fragment de canin de mistre (III B3, N = 1) i mrgelele de os (III D1, N = 1).
6.1. Cultura Vinca
Structura tipologic a lotului atribuit culturii Vinca (N = 11) include un numr de 2 categorii (1 Unelte; V Diverse), 3 grupe tipologice (1 A Vârfuri; 1 B Netezitoare; V A Piese tehnice) i 11 tipuri. Cel mai bine reprezentat este categoria uneltelor (1); aceasta include 10 piese, între care domin în mod absolut vârfurile.
6.2. Grupul cultural Foeni
Structura tipologic a lotului atribuit grupului cultural Foeni (N = 40) include o singur categorie (1 Unelte), 3 grupe tipologice (1 A Vârfuri; 1 B Netezitoare; 1 G Vârfuri oblice) i 11 tipuri; i aici vârfurile diverse domin în mod absolut efectivul studiat.
6.3. Cultura Petreti
Structura tipologic a lotului atribuit culturii Petreti (N = 10) include un numr de 3 categorii (1 Unelte; III Podoabe; V Diverse), 5 grupe tipologice (1 A Vârfuri; 1 B Netezitoare; III B Pandantive; III D Mrgele; V A =
Piese tehnice) i 6 tipuri. Cel mai bine reprezentat este categoria uneltelor (1); aceasta include 7 piese, între care domin, de asemenea, vârfurile.
7. Morfometria
Parametrii morfometrici (exprimai în mm) sunt redai sintetic în tabelul nr. 7. Din punctul de vedere al expresivittii dimensionale se remarc grupa tipologic a vârfurilor (1 A), ea având efectivul cel mai mare (N =
51, dintre care 44 piese întregi sau întregibile). Adoptându-se clase de lungimi stabilite în mod convenional se
5 Beldirnan 1999; Bcldirnan, Sztancs 2005a- cu bibliografia.
9 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
observ predominarea vârfurilor de clas mic [II, N = 24 piese) i mijlocie [III-IV, N = 19 piese); exemplarele de clas mare sunt excepionale [V, N = 1) [tabelul nr. 8). Corelarea claselor de lungimi cu tipurile va putea aduce noi precizri în privina raportului morfometrie/tipologie. Efectivele prea reduse nu permit conturarea altor concluzii pe baze statistice.
8. Studiul tehnologic
•
8.1. Materii prime
Achiziia materiilor prime semnific parcurgerea unor etape succedate într-un interval de timp scurt. Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taums); ovicaprinele [Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul [Cervus elaplms) i cpriorul [Capreolus capreolus); suidele- porc mistre [Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a ovicaprinelor [24 piese) i a bovinelor domestice [22 piese), urmate de cerb [11 piese), mistret [2 piese) i cprior [1 pies). Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii oaselor lungi- 39 piese [metapodii, 30 cazuri; oase lungi neidentificabile, 8 cazuri; ulna, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmeaz, în ordine: coarnele de cervide- raze, ax [12 cazuri, dintre care 11 de cerb i 1 de cprior); oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice- bovine [7 cazuri); dinii de mamifere slbatice- defense de mistret (3 cazuri). Situaia statistic general a materiilor prime [identificarea specific i scheletic) este redat în tabelele nr. 5-6, iar parametrii fiecrei piese sunt inserai în tabelul nr. 9.
8.1.1. Cultura Vinca
Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taums); ovicaprinele [Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul [Cervus elaplms) i cpriorul [Capreolus capreolus); suidele- porc mistre [Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a ovicaprinelor [4 piese) i a bovinelor domestice [4 piese), urmate de cerb, cprior i mistre [câte o pies). Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii oaselor lungi - 5 piese (metapodii, 4 cazuri; oase lungi neidentificabile, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmeaz, în ordine: oasele plate (corpuri cos tale) de mamifere domestice- bovine [3 cazuri); coarnele de cervide- raze, ax [2 cazi.ui, dintre care 1 de cerb i 1 de cprior); dinii de mamifere slbatice- defense de mistret [un caz).
8.1.2. Grupul cultural Foeni
Sunt atestate 3 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul (Cervus elaplms). Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a ovicaprinelor [18 piese) i a bovinelor domestice (16 piese), urmate de cerb (6 piese). Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii oaselor lungi- 31 piese [metapodii, 24 cazuri; oase lungi neidentificabile, 6 cazuri; ulna, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmeaz, în ordine: coarnele de cervide- raze, ax [6 cazuri, dintre care 5 de cerb i 1 de cprior) i oasele plate [corpuri costale) de mamifere domestice -bovine [3 cazuri).
8.1.3. Cultura Petreti
Sunt atestate 4 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taums); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul [Cervus elaplms) i suidele- porc mistre (Sus scrofa
" Beldiman 1999; Beldiman, Szlancs 2005a- cu bibliografia; Beldiman, Szlancs 2005c.
10 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
ferus}. Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a cerbului (4 piese}, urmat de ovicaprine, bovine domestice i mistre (fiecare specie reprezentat prin câte 2 piese}. Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii coarne lor de cervide - raze ( 4 cazuri, cerb); urmeaz oasele lungi - 3 piese (metapodii, 2 cazuri; oase lungi neidentificabile, un caz}; dinii de mamifere slbatice - defense de mistre (2 cazuri}; oasele plate (corpuri costale} de mamifere domestice- bovine (un caz}.
8.2. Fabricarea- Debitajul
Debitajul urmrete prelevarea unui fragment de materie prim i schiarea formei brute a artefactului. Pentru lotul analizat el înregistreaz aplicarea unui numr de 6 procedee distincte: percuia direct/despicarea; percuia direct/fracturarea; percuia direct/cioplirea; percuia indirect/despicarea; nuirea axial (unilateral i bilateral}; abraziunea în suprafa. Aceste procedee sunt atestate ca unic intervenie în etapa debitajului sau, de cele mai multe ori, ca procedee complementare, care se combin în scheme de debitaj relativ simple, cu dou-trei etape distincte. Evaluarea cantitativ generic indic faptul c domin în mod absolut recurgerea la procedeul simplu, cu grad redus de precizie, al percuiei directe/despicrii (35 cazuri}, aplicat mai ales în cazul debitajului oaselor lungi i plate. Urmeaz, în ordinea reprezentrii pe artefactele studiate: procedeul sofisticat, de precizie, al nuirii axiale (unilaterale sau bilaterale} (19 cazuri}, aplicat în cazul debitajului oaselor lungi i al dinilorde mistre; percuia direct/fracturarea (16 cazuri}; percuia direct/ cioplirea (13 cazuri}, procedee aplicate în cazul debitajului cornului de cervide. Între procedeele rar aplicate sunt abraziunea axial i percuia indirect/despicarea (câte 4 cazuri}. Procedeele decela te sunt aplicate în formul unic (PD/D, PD/F) sau combinate în scheme cu 2-3 componente (As + PD/D; PD/D + PD/C; PD/D + PI/D; PD/C + PD/F; a + PD/D; a+ PD/D + PD/F). În ambianta tehnologic a culturilor neo-eneolitice, utilajul litic cioplit i lefuit utilizat în debitajul materiilor dure animale se regsete în mod curent (lame, gratoare, burine, vârfuri, dltie, topoare, polizoare, lespezi pentru lefuit etc.}; urmele specifice pstrate pe artefacte dovedesc folosirea acestei game de unelte. Datele relative la etapa debitajului în cadrul lotului analizat sunt redate sintetic în tabelul nr. 9.
8.2.1. Cultura Vinca
8.2.2. Grupul cultural Foeni
8.2.3. Cultura Petreti
Etapa debitajului înregistreaz aplicarea a 5 procedee tehnice: percuia direct/fracturarea (PD/F); percuia direct/cioplirea (PD/C); percuia direct/despicarea (PD/D); nuirea axial (a}; percuia indirect/despicarea (PI/D). Domin percuia direct/fracturarea i percuia direct/cioplirea (câte 5 cazuri}; percuia direct/
despicarea este atestat în 4 cazuri, fiind urmat de nuirea axial (3 cazuri} i percuia indirect/despicarea (un caz}.
8.3. Fabricarea- Fasonarea
Fixarea în suport. Procedeele fasonrii i ale finisrii nu sunt cu mult mai numeroase decât cele aplicate în etapa debitajului. Se urmrea atât obinerea formei definitive a obiectului, cât i amenajarea unor detalii morfo-
11 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
tehno-funcionale specifice. De asemenea, aici se includ i: tratamentul termic; amenajarea dispozitivului care servea la fixarea prin suspendare pe o fibr sau fir oarecare (perforaii); finisarea suprafeelor sau a perforaiilor (alezarea) etc. Observm predominarea abraziunii multidirecionale (Am) ca procedeu de baz al fasonrii, generalizat în realizarea artefactelor din materii dure animale începând cu neoliticul (54 cazuri). Urmeaz percuia direct/cioplirea (PD/C), aplicat mai ales în realizarea artefactelor de corn (12 cazuri). Aplicarea (probabil) a tratamentului termic (TrT) (prin înclzirea la flacr sau coacerea în cenu fierbinte) se întâlnete în cazul vârfurilor de os. Aici trebuie exprimat rezerva legat de posibilitatea ca unele piese s fi fost arse accidental. Între procedeele rar semnalate în cadrul lotului analizat se înscriu: perforarea bilateral (PfB) prin rotaie rapid- cu sfredelul (Sfr) i alezarea (Al), prezente la amenajarea specific- fasonarea uneltelor de esut i a obiectelor de podoab (3 cazuri); abraziunea axial (Aa), 2 cazuri; excavarea (scobirea) esutului spongios al cornului de cerb (Se), un caz; perforarea bilateral (PfB) prin rotaie alternativ (RatA)- folosindu-se probabil o pies litic manevrat direct i alezarea (Al), prezente la amenajarea specific- fasonarea uneltelor masive din corn de cerb (topor, splig), un caz. Procedeele…
Culegere computerizat, prelucrare imagini i desene: Elena PLENICEANU
Orice coresponden referitoare la publicaia "Revista Bistriei" se va adresa:
Complexul Muzeal Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./fax: 0263-211063
Toute corespondance sera envoyee a l'adresse: Complexul Muzeal Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./fax: 0263-211063 Roumanie
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Editura Accent, 2007 Str. Dorobanilor nr. 98 Tel./fax: 0264-265922 e-mail: [email protected]
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Contribuii la studiul industriei preistorice a materiilor dure animale din Transilvania: descoperirile neo-eneolitice de la Alba Iulia-"Lumea Nou", jud. Alba .... 7 Contribrztions a /'etrzde de ]'industrie prehistorique des matieres dures animales en Transylvanie: les decouvertes neo-eneolitiques de Alba Iulia-"Lwnea Nou", dep. d'Alba, Roumanie
Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS
Date noi privind industria preistoric a materiilor dure animale descoperit în aezarea neo-eneolitic de la Miercurea Sibiului-"Petri", jud. Sibiu ........................... 31 Nouvelles donnees sur l'industrie prehistorique des matieres drzres animales decouve1te dans le site neo-eneolithiqtze de Miercurea Sibiului-"Petri", dep. de Sibiu, Roumanie
Carol KACSO
"Importuri" Suciu de Sus în culturile epocii bronzului din Transilvania ......................... 43 Suciu de Sus-"importe" in den bronzezeitlicl1en kulturen transsilvaniens
Mihai ROTEA, Monica TECAR, Dan TAMBA Complexul ritual de la imleul-Silvaniei aparinând culturii Wietenberg .. .................... 63 Ritual complex of Wietenberg culture from imleul-Silvaniei
Dumitru PROTASE
Castrul roman de la Orheiu Bistriei .................................................................................... 93 Dus rmische Kastell von Orheiu Bistriei ......................................................................... 112
Cristian GZDAC, Radu ZGREANU Reinterpretarea evidenei numismatice. Studiu de caz: Castrul auxiliar de la Gherla .... 17 5 Reviewing the Numismatic Evidence. A Case Study: the Auxilimy F01t from Gherla
Corneliu GAIU Bronzurile cu email din castrul roman de la Iliua ........................................................... 181 Les bronzes emailles de camp romain d'Iliua
Radu ARDEVAN, Volker WOLLMANN Câteva inscripii descoperite la Iliua ............................................................................... 241 Quelqrzes inscriptions decouveJtes a Iliua
Radu ZGREANU Tipuri de monumente sculpturale romane necunoscute de la Gherla ............................ 255 Unknown Types of Roman Momunents in Gherla
Cosmin ONOFREI Ma urii în Dacia ..................................................................................................................... 269
Les Maures en Dacie
Nicolae GUDEA
Un mesaj de pe Limes Dacicus pentru urheologii spanioli: "despre un detaament din legiunea VII Gemina Felix la Porolissum pe limesul dacic" ...................................... 283
5
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Sorin NEMETI
Magia în Dacia roman II. Geme magice din colecia Cabinetului Numismatic al Academiei Române ................................................................ 293 La magie dans la Dacie romaine. II. Gemmes magiques de la collection du Cabinet Numismatique de ]'Academie Roumaine
Recenzii
C. Kacs6 (editor), Bronzezeitliche Kulturerscheinungen im karpatischen Raum. Die Beziehungen zu den benachbarten Gebieten. Ehrensymposium fiir Alexandru Vulpe zum 70. Geburtstag. -Fenomenele culturale ale epocii bronzului în spaiul carpatic. Relaiile cu regiunile învecinate. Simpozion omagiul dedicat lui Alexandru Vulpe la împlinirea vârstei de 70 de ani. Baia Mare 10.-13. Oktober/octombrie. 2001. Bibliotheca Marmatia 2. Editura Casei Corpului Didactic (Baia Mare 2003), 490 pagini cu numeroase ilustraii. ......................................................................................................... 297
Nicolae GUDEA
Câteva notie privind omisiuni, inadvertene precum i adugiri la "Atlas dicionar al Daciei romane". Coordonator M. Brbulescu Cluj-Napoca, Editura Tribuna Press, 2005,
147 p. ····································································································································· 300
Contribuii la studiul industriei preistorice a materiilor dure animale din Transilvania: descoperirile neo-eneolitice de la Alba Iulia-"Lumea Nou", jud. Alba
Corneliu BELDIMAV* Mihai GLIGOR**
Diana-Maria SZTANCS***
1. Contextul
Cercetrile de salvare desfurate în situl arheologic de la Alba Iulia, punctul "Lumea Nou" (ALN) în perioada 2005-2006 au prilejuit explorarea unor complexe i recuperarea unor importante materiale relative la trei secvene de ocupare în decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturii Vinca, faza B, grupului cultural Foeni i culturii Petreti (vezi rapoartele de cercetare pe anii 2005-2006)1. Din complexele aferente acestora, ca i din stratul de cultur s-a recuperat o cantitate important de materiale osteologice, de origine animal i uman, ca i un lot de artefacte aparinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta din urm face obiectul prezentului raport de analiz. Mai mult de jumtate din efectivul avut la dispoziie (34 piese) provine din cercetrile desfurate în anul 2005; 27 piese au fost descoperite în anul 2006. Parte a artefactelor aparinând IMDA provine dintr-un numr de 9 complexe (locuine adâncite de tip bordei; locuine de suprafat; gropi). Dou complexe aparin culturii Vinca, faza B (bordeiul B3 i groapa G1). Din inventarul lor s-au recuperat 8 piese; alte 3 piese provin din nivelul aferent acestei culturi. 5 complexe au fost atribuite de autorul cercetrilor grupului cultural Foeni (bordeiul Bl, locuina de suprafa L1, groapa Gl, groapa anex a complexului Cl- G-C1, groapa/complexul cu resturi scheletice umane- G-RSU). De aici s-au recoltat 21 piese, iar din nivel alte 19. Culturii Petreti îi apartin dou complexe (locuina de suprafat Ll i groapa/complexul cu resturi scheletice umane- G-RSU), care au livrat câte o pies; din nivel se mai adaug 8 piese.
2. Obiective
•
Printre avantajele oferite de studiul IMDA de la ALN putem mentiona: • posibilitatea studiului sistematic al unor loturi IMDA aparinând unor culturi i grupuri culturale abordate pân acum sporadic sau deloc pe acest plan
* Universitatea Cretin «Dimitrie Cantemir», Facultatea de Istorie, Bucureti. '* Universitatea «1 Decembrie 1918», Institutul de Arheologie Sislemic, Alba Iulia. '** Universitatea «Lucian Blaga», Facultatea de Istorie i Patrimoniu «Nicolae Lupu», Mastcr Patrimoniu, Sibiu. 1 Gligor et a/ii 200G; Gligor et a/ii 2007; Gligor, Florescu, Breazu 200G.
Beldirnan 1999; Beldiman 2007; Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldirnan, Sztancs 2005a- cu bibliografia; Beldiman, Szlancs 2005b; Beldiman, Szlancs 2005c; Beldiman, Szlancs ZOOG.
3 Beldiman, Sztancs 2005a- cu bibliografia.
Revista Bistriei, XXI/1, 2007, pp. 7-30
7
(cultura Vinca, faza B; grupul cultural Foeni; cultura Petreti); • formularea unor consideraii asupra tipologiei artefactelor i a paleotehnologiei specifice neo-eneoliticului în spaiul intracarpatic; • posibilitatea definirii unor tipuri/subtipuri noi sau rare ale IMDA preistorice; • analiza artefactelor IMDA provenind din complexe speciale, precum gropile cu resturi scheletice animale i umane; • posibilitatea definirii unor repere specifice - metodologice, tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale, la care s se raporteze datele similare din alte situri, publicate sau inedite; • posibilitatea augmentrii lotului prin dezvoltarea spturii în urmtorii ani i explorarea a noi complexe; • ansa unei cercetri extinse - exhaustive i multidisciplinare a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte seturi de date.
3. Metodologie
Aspectele metodologice ale demersului care vizeaz studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu mai multe ocazii recente4
• Este vorba de: • criteriile i structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/ subtipuri/ variante/ subvariante); • structura repertoriului descoperirilor, a fiei individuale, a vocabularului etalonat; • coordonatele analizei, care urmresc etapele «lanului operator»: elementele debitajului i ale fasonrii; amenajrile specifice; • înregistrarea i interpretarea urmelor macro- i microscopice ale procedeelor de fabricare, precum i a urmelor generate de utilizare; formularea ipotezelor legate de rolul funcional al artefactelor. Tratamentul statistic al datelor în formul tabelar st la baza stabilirii concluziilor legate de specificul IMDA studiate, permiând, în cadrul culturilor i al fazelor acestora, sesizarea unor aspecte importante, care se constituie în obiectivele demersului diacronic: prezena elementelor comune i a situaiilor puin frecvente sau rare în cadrul culturilor i fazelor/subfazelor acestora; aportul tradiiei i al inovaiei; specificul cultural i definirea «fosilelor indicatoare»; difuziunea influenelor etc.
4. Baza documentar. Provenienta. Asocierile
În situl ALN au fost explorate în anii 2005-2006 niveluri cu depuneri arheologice preistorice databile în neo-eneolitic i atribuite: culturii Vinca, faza B; grupului cultural Foeni; culturii Petreti. Lotul IMDA de la ALN are un efectiv total de 61 piese (N total = 61). Piesele sunt pstrate în coleciile Univ. Alba Iulia, lAS. Ele provin atât din complexe atribuite culturilor i grupului cultural menionate (N = 31), cât i din nivelurile aferente (N = 30) (fig. 1-5). Distribuia pe culturi arat dominarea cantitativ a artefactelor aparinând grupului cultural Foeni (N = 40); 11 piese sunt atribuite culturii Vinca, faza B (N = 11); cultura Petreti este reprezentat prin 10 piese (N = 10). Cele mai multe artefacte au fost descoperite în: inventarul B3- cultura Vinca (7 piese); inventarul B1- grupul cultural Foeni (9 piese) i inventarul G-RSU- grupul cultural Foeni (5 piese). Restul complexelor a livrat 1-3 piese. Asocierile tipologice în complexe (locuine, gropi, gropi/arii de depunere a defuncilor) includ 2-4 tipuri (unelte, rar materii prime), ilustrând contexte de fabricare, utilizare, stocare i abandon: B3 (1 A7 + 1 A15 + 1 B9 +V A2 d) (cultura Vinca); Bl (1 A7 + 1 A9 + 1 All); Ll (1 Al + 1 A7); G-Cl (1 A7 + 1 A15 + 1 A17); G-RSU (1 A3 + 1 A7 + 1 All + 1 G4) (grupul cultural Foeni) (vezi tabelele nr. 1-4 i fig. 1-5). Sunt de menionat trei contexte speciale: groapa anex a complexului C1 (G-Cl), grupul cultural Foeni; în inventarul acesteia, autorul cercetrilor menioneaz prezena unui craniu de vit i a unui schelet întreg de câine; în zona gâtului acestuia a fost gsit un pandantiv perforat de scoic; este vorba, probabil, de un complex ritual; materialele respective nu au fost disponibile pentru realizarea prezentului raport; groapa/complexul cu resturi scheletice umane (G-RSU), grupul cultural Foeni; groapa/complexul cu resturi scheletice umane (G-RSU), cultura Petreti. La solicitarea noastr, autorul spturilor a precizat, pe baza criteriilor stratigrafice i tipologice, apartenena cultural a complexelor. Aceste atribuiri crono-culturale, care pot fi supuse nuanrii sau revizuirii pariale, în funcie de interpretarea final a rezultatelor cercetrilor, au stat la baza departajrii artefactelor pe culturi i au impus ordonarea datelor în repertoriu, derularea analizei tehnologice etc. În afara acestor repere, nu putem oferi, deocamdat, date suplimentare asupra contextului de provenien a artefactelor.
4 Beldiman, Szlancs Z005b; Beldiman, Szlancs 2005c; Beldiman, Szlancs ZOOG; Beldiman, Szlancs 2007.
8 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
5. Repertoriu
Pentru repertorierea artefactelor i buna lor departajare i identificare/regsire pe nivelurile corespunztoare culturilor definite în situl de care ne ocupm am adoptat urmtoarele convenii: situl a primit abrevierea ALN; nivelul aferent culturii Vinca, faza B a fost individualizat de noi prin cifra 1; nivelul atribuit grupului cultural Foeni a fost desemnat prin cifra Il; nivelul aferent culturii Petreti a fost individualizat prin cifra III. Au rezultat, astfel, siglele: ALN/1, ALN/11 i ALN/III. Analiza artefactelor s-a derulat pe laturile constituite pe culturi. În repertoriu au fost inserate cele 61 fie-tip ale artefactelor, reunind, în formul sintetic, observaiile i prelevrile referitoare la totalitatea parametrilor cuantificabili semnificativi în plan tipologie, morfometric i paleotehnologic. Pe baza datelor din fiele de repertoriu (neincluse în textul lucrrii de fa) se formuleaz concluziile analizei inserate în prezentul raport.
6. Tipologia
,
artefactele prezente în repertoriul sitului ALN aparin unor tipuri relativ comune, neputând evidenia, deocamdat, piese rare sau unicat; sub acest aspect atrage, totui, atenia, prin contextul de provenien (asociere cu resturi scheletice umane) i starea sa de conservare excepional, pandantivul ALN/III 8, de tipul III B3, realizat pe fragment de canin de mistre i atribuit culturii Petreti. Se constat caracterul auster al gamei tipologice, marcat de predominarea vârfurilor diverse (grupa tipologic 1 A, N = 51); în cadrul ei, frecvente sunt cele realizate pe semimetapodii de ovicaprine (1 A7, N = 18), pe segmente de raz de corn de cerb (1 A17, N = 11), pe fragmente de corpuri costale de bovine (1 A15, N = 7) i pe semimetapodii de bovine (1 A9, N = 6). Urmeaz netezitoarele pe fragmente de oase lungi de bovine (1 B1, N = 5), piesele tehnice (V A2, materii prime, canini de mistre, N = 2), vârfurile oblice din corn de cerb (1 G4, N = 1), pandantivele pe fragment de canin de mistre (III B3, N = 1) i mrgelele de os (III D1, N = 1).
6.1. Cultura Vinca
Structura tipologic a lotului atribuit culturii Vinca (N = 11) include un numr de 2 categorii (1 Unelte; V Diverse), 3 grupe tipologice (1 A Vârfuri; 1 B Netezitoare; V A Piese tehnice) i 11 tipuri. Cel mai bine reprezentat este categoria uneltelor (1); aceasta include 10 piese, între care domin în mod absolut vârfurile.
6.2. Grupul cultural Foeni
Structura tipologic a lotului atribuit grupului cultural Foeni (N = 40) include o singur categorie (1 Unelte), 3 grupe tipologice (1 A Vârfuri; 1 B Netezitoare; 1 G Vârfuri oblice) i 11 tipuri; i aici vârfurile diverse domin în mod absolut efectivul studiat.
6.3. Cultura Petreti
Structura tipologic a lotului atribuit culturii Petreti (N = 10) include un numr de 3 categorii (1 Unelte; III Podoabe; V Diverse), 5 grupe tipologice (1 A Vârfuri; 1 B Netezitoare; III B Pandantive; III D Mrgele; V A =
Piese tehnice) i 6 tipuri. Cel mai bine reprezentat este categoria uneltelor (1); aceasta include 7 piese, între care domin, de asemenea, vârfurile.
7. Morfometria
Parametrii morfometrici (exprimai în mm) sunt redai sintetic în tabelul nr. 7. Din punctul de vedere al expresivittii dimensionale se remarc grupa tipologic a vârfurilor (1 A), ea având efectivul cel mai mare (N =
51, dintre care 44 piese întregi sau întregibile). Adoptându-se clase de lungimi stabilite în mod convenional se
5 Beldirnan 1999; Bcldirnan, Sztancs 2005a- cu bibliografia.
9 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
observ predominarea vârfurilor de clas mic [II, N = 24 piese) i mijlocie [III-IV, N = 19 piese); exemplarele de clas mare sunt excepionale [V, N = 1) [tabelul nr. 8). Corelarea claselor de lungimi cu tipurile va putea aduce noi precizri în privina raportului morfometrie/tipologie. Efectivele prea reduse nu permit conturarea altor concluzii pe baze statistice.
8. Studiul tehnologic
•
8.1. Materii prime
Achiziia materiilor prime semnific parcurgerea unor etape succedate într-un interval de timp scurt. Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taums); ovicaprinele [Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul [Cervus elaplms) i cpriorul [Capreolus capreolus); suidele- porc mistre [Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a ovicaprinelor [24 piese) i a bovinelor domestice [22 piese), urmate de cerb [11 piese), mistret [2 piese) i cprior [1 pies). Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii oaselor lungi- 39 piese [metapodii, 30 cazuri; oase lungi neidentificabile, 8 cazuri; ulna, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmeaz, în ordine: coarnele de cervide- raze, ax [12 cazuri, dintre care 11 de cerb i 1 de cprior); oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice- bovine [7 cazuri); dinii de mamifere slbatice- defense de mistret (3 cazuri). Situaia statistic general a materiilor prime [identificarea specific i scheletic) este redat în tabelele nr. 5-6, iar parametrii fiecrei piese sunt inserai în tabelul nr. 9.
8.1.1. Cultura Vinca
Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taums); ovicaprinele [Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul [Cervus elaplms) i cpriorul [Capreolus capreolus); suidele- porc mistre [Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a ovicaprinelor [4 piese) i a bovinelor domestice [4 piese), urmate de cerb, cprior i mistre [câte o pies). Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii oaselor lungi - 5 piese (metapodii, 4 cazuri; oase lungi neidentificabile, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmeaz, în ordine: oasele plate (corpuri cos tale) de mamifere domestice- bovine [3 cazuri); coarnele de cervide- raze, ax [2 cazi.ui, dintre care 1 de cerb i 1 de cprior); dinii de mamifere slbatice- defense de mistret [un caz).
8.1.2. Grupul cultural Foeni
Sunt atestate 3 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul (Cervus elaplms). Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a ovicaprinelor [18 piese) i a bovinelor domestice (16 piese), urmate de cerb (6 piese). Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii oaselor lungi- 31 piese [metapodii, 24 cazuri; oase lungi neidentificabile, 6 cazuri; ulna, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmeaz, în ordine: coarnele de cervide- raze, ax [6 cazuri, dintre care 5 de cerb i 1 de cprior) i oasele plate [corpuri costale) de mamifere domestice -bovine [3 cazuri).
8.1.3. Cultura Petreti
Sunt atestate 4 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice [Bos taums); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele- cerbul [Cervus elaplms) i suidele- porc mistre (Sus scrofa
" Beldiman 1999; Beldiman, Szlancs 2005a- cu bibliografia; Beldiman, Szlancs 2005c.
10 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
ferus}. Ca pondere a speciilor, menionm prezena dominant a cerbului (4 piese}, urmat de ovicaprine, bovine domestice i mistre (fiecare specie reprezentat prin câte 2 piese}. Sub raportul elementelor scheletice se constat frecvena utilizrii coarne lor de cervide - raze ( 4 cazuri, cerb); urmeaz oasele lungi - 3 piese (metapodii, 2 cazuri; oase lungi neidentificabile, un caz}; dinii de mamifere slbatice - defense de mistre (2 cazuri}; oasele plate (corpuri costale} de mamifere domestice- bovine (un caz}.
8.2. Fabricarea- Debitajul
Debitajul urmrete prelevarea unui fragment de materie prim i schiarea formei brute a artefactului. Pentru lotul analizat el înregistreaz aplicarea unui numr de 6 procedee distincte: percuia direct/despicarea; percuia direct/fracturarea; percuia direct/cioplirea; percuia indirect/despicarea; nuirea axial (unilateral i bilateral}; abraziunea în suprafa. Aceste procedee sunt atestate ca unic intervenie în etapa debitajului sau, de cele mai multe ori, ca procedee complementare, care se combin în scheme de debitaj relativ simple, cu dou-trei etape distincte. Evaluarea cantitativ generic indic faptul c domin în mod absolut recurgerea la procedeul simplu, cu grad redus de precizie, al percuiei directe/despicrii (35 cazuri}, aplicat mai ales în cazul debitajului oaselor lungi i plate. Urmeaz, în ordinea reprezentrii pe artefactele studiate: procedeul sofisticat, de precizie, al nuirii axiale (unilaterale sau bilaterale} (19 cazuri}, aplicat în cazul debitajului oaselor lungi i al dinilorde mistre; percuia direct/fracturarea (16 cazuri}; percuia direct/ cioplirea (13 cazuri}, procedee aplicate în cazul debitajului cornului de cervide. Între procedeele rar aplicate sunt abraziunea axial i percuia indirect/despicarea (câte 4 cazuri}. Procedeele decela te sunt aplicate în formul unic (PD/D, PD/F) sau combinate în scheme cu 2-3 componente (As + PD/D; PD/D + PD/C; PD/D + PI/D; PD/C + PD/F; a + PD/D; a+ PD/D + PD/F). În ambianta tehnologic a culturilor neo-eneolitice, utilajul litic cioplit i lefuit utilizat în debitajul materiilor dure animale se regsete în mod curent (lame, gratoare, burine, vârfuri, dltie, topoare, polizoare, lespezi pentru lefuit etc.}; urmele specifice pstrate pe artefacte dovedesc folosirea acestei game de unelte. Datele relative la etapa debitajului în cadrul lotului analizat sunt redate sintetic în tabelul nr. 9.
8.2.1. Cultura Vinca
8.2.2. Grupul cultural Foeni
8.2.3. Cultura Petreti
Etapa debitajului înregistreaz aplicarea a 5 procedee tehnice: percuia direct/fracturarea (PD/F); percuia direct/cioplirea (PD/C); percuia direct/despicarea (PD/D); nuirea axial (a}; percuia indirect/despicarea (PI/D). Domin percuia direct/fracturarea i percuia direct/cioplirea (câte 5 cazuri}; percuia direct/
despicarea este atestat în 4 cazuri, fiind urmat de nuirea axial (3 cazuri} i percuia indirect/despicarea (un caz}.
8.3. Fabricarea- Fasonarea
Fixarea în suport. Procedeele fasonrii i ale finisrii nu sunt cu mult mai numeroase decât cele aplicate în etapa debitajului. Se urmrea atât obinerea formei definitive a obiectului, cât i amenajarea unor detalii morfo-
11 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
tehno-funcionale specifice. De asemenea, aici se includ i: tratamentul termic; amenajarea dispozitivului care servea la fixarea prin suspendare pe o fibr sau fir oarecare (perforaii); finisarea suprafeelor sau a perforaiilor (alezarea) etc. Observm predominarea abraziunii multidirecionale (Am) ca procedeu de baz al fasonrii, generalizat în realizarea artefactelor din materii dure animale începând cu neoliticul (54 cazuri). Urmeaz percuia direct/cioplirea (PD/C), aplicat mai ales în realizarea artefactelor de corn (12 cazuri). Aplicarea (probabil) a tratamentului termic (TrT) (prin înclzirea la flacr sau coacerea în cenu fierbinte) se întâlnete în cazul vârfurilor de os. Aici trebuie exprimat rezerva legat de posibilitatea ca unele piese s fi fost arse accidental. Între procedeele rar semnalate în cadrul lotului analizat se înscriu: perforarea bilateral (PfB) prin rotaie rapid- cu sfredelul (Sfr) i alezarea (Al), prezente la amenajarea specific- fasonarea uneltelor de esut i a obiectelor de podoab (3 cazuri); abraziunea axial (Aa), 2 cazuri; excavarea (scobirea) esutului spongios al cornului de cerb (Se), un caz; perforarea bilateral (PfB) prin rotaie alternativ (RatA)- folosindu-se probabil o pies litic manevrat direct i alezarea (Al), prezente la amenajarea specific- fasonarea uneltelor masive din corn de cerb (topor, splig), un caz. Procedeele…
