COLEGIUL TEHNIC INFOEL – BISTRIŢA

25
COLEGIUL TEHNIC INFOEL – BISTRIŢA PROIECT INTERDISCIPLINAR ELECTRONICĂ ANALOGICĂ - TIC STUDIUL TRANZISTOARELOR BIPOLARE

description

COLEGIUL TEHNIC INFOEL – BISTRIŢA. PROIECT INTERDISCIPLINAR ELECTRONICĂ ANALOGICĂ - TIC. STUDIUL TRANZISTOARELOR BIPOLARE. AUTORI PROIECT GRUPA 1 CLASA a X a E Magda Darius Gabriel Toma Bianca Hognogi Dan Nelu Rus Ovidiu Galb în Andrei Chereja Ovidiu. COORDONATORI PROIECT: - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of COLEGIUL TEHNIC INFOEL – BISTRIŢA

Page 1: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

COLEGIUL TEHNIC INFOEL – BISTRIŢA

PROIECT INTERDISCIPLINAR ELECTRONICĂ ANALOGICĂ - TIC

STUDIUL TRANZISTOARELOR BIPOLARE

Page 2: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

AUTORI PROIECTGRUPA 1 CLASA a X a E

Magda Darius GabrielToma Bianca

Hognogi Dan NeluRus Ovidiu

Galbîn AndreiChereja Ovidiu

COORDONATORI PROIECT:Prof. RUSU CONSTANTINProf. COSTINAŞI SIDOR

Page 3: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

1. SCOPUL PROIECTULUI

• Proiectul – este o metodă complementară de evaluare, cu caracter aplicativ, întocmit pe baza unei anumite teme.

• Obiectivul principal al acestui proiect este familiarizarea elevilor cu modul de realizare a unui proiect tehnic şi obţinerea unui produs final prin îmbinarea cunoştinţelor tehnice de electronică şi TIC.

Page 4: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

• Să câştige încrederea în sine în forţele proprii.

• Să-şi asume rolurile care îi revin în echipă.

• Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

• Să utilizeze cunoştinţele teoretice de electronică pentru realizarea sarcinilor care-i revin în cadrul proiectului.

• Să utilizeze abilităţile şi deprinderile practice dobândite pentru realizarea sarcinilor care-i revin în cadrul proiectului.

• Să utilizeze cunoştinţele de TIC pentru realizarea şi prezentarea în format electronic şi online al proiectului.

• Să-şi evalueze nivelul de pregătire teoretică precum şi deprinderile şi abilităţile practice în raport cu cerinţele proiectului.

Page 5: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

3. STRUCTURA PROIECTULUIA. COMPONENTA TEORETICĂ

A1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTOARELE BIPOLARE• A1.1. STRUCTURA ŞI SIMBOLURILE TRANZISTOARELOR BIPOLARE• A1.2. FUNCŢIONAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR• A1.3. PARAMETRII ŞI CARACTERISTICILE ELECTRICE• A1.4 CARACTERISTICA DE IEŞIRE ŞI REGIMURILE DE FUNCŢIONARE

A2. FUNCŢIILE ŞI CONEXIUNILE TRANZISTOARELOR BIPOLARE• A2.1 FUNCŢIILE TRANZISTORULUI BIPOLAR• A2.2 CONEXIUNEA EMITOR COMUN• A2.3 CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ• A2.4 CONEXIUNEA COLECTOR COMUN A3. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE• A3.1 PUNCTUL STATIC DE FUNCŢIONARE. Caracteristici. Determinare.• A3.2 POLARIZAREA CU DIVIZOR REZISTIV• A3.3 POLARIZAREA CU DOUĂ SURSE DE TENSIUNE

Page 6: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

B. COMPONENTA PRACTICĂB1. IDENTIFICAREA TERMINALELOR TRANZISTOARELE BIPOLARE• B1.1. FAMILII DE TRANZISTOARE BIPOLARE ŞI ÎNCAPSULAREA • B1.2. IDENTIFICAREA TERMINALELOR CU MULTITESTERUL DIGITAL B2. DEPANAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE• B2.1. DEFECTE INTERNE ALE TRANZISTOARELOR BIPOLARE • B2.2. DEFECTE ALE CIRCUITELOR DE POLARIZARE SPECIFICE

TRANZISTOARELOR BIPOLARE

C. COMPONENTA TICC1. PREZENTAREA PROIECTULUI ÎN FORMAT ELECTRONICC1.1. EDITAREA PROIECTULUI ÎN WORD ŞI PRINTAREA ACESTUIA C1.2. PREZENTAREA PROIECTULUI ÎN POWER POINTC2. PREZENTAREA PROIECTULUI ONLINE Se publică proiectul pe platforma educaţională wikispaces la adresa: http://proiecte-electronica.wikispaces.com

Page 7: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

4.ATRIBUŢII INDIVIDUALE ÎN CADRUL PROIECTULUI

NC NUMELE ŞI PRENUMELE ATRIBUŢIE

1TOMA BIANCA REALIZARE ŞI EDITARE

COMPONENTA A1

2CHEREJA OVIDIU REALIZARE ŞI EDITARE

COMPONENTA A1

3HOGNOGI DAN NELU REALIZARE ŞI EDITARE

COMPONENTA A2

4RUS OVIDIU REALIZARE ŞI EDITARE

COMPONENTA A3

5GALBÎN ANDREI REALIZARE ŞI EDITARE

COMPONENTA B1

6MAGDA DARIUS REALIZARE ŞI EDITARE

COMPONENTA B2

Page 8: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

5. ATRIBUŢII ÎN CADRUL GRUPEI

NC NUMELE ŞI PRENUMELE ATRIBUŢIE

1CHEREJA OVIDIU REALIZARE PROIECTULUI ÎN

WORD

2RUS OVIDIU REALIZARE PROIECTULUI ÎN

WORD

3HOGNOGI DAN NELU REALIZARE PROIECTULUI ÎN

POWER POINT

4MAGDA DARIUS REALIZARE PROIECTULUI ÎN

POWER POINT

5GALBÎN ADNREI REALIZARE PROIECTULUI ÎN

FORMAT WIKI

6TOMA BIANCA REALIZARE PROIECTULUI ÎN

FORMAT WIKI

Page 9: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

6. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL PROIECTULUI

• Tranzistorul bipolar- este un dispozitiv electronic realizat din materiale semiconductor, format din trei regiuni (EMITOR, BAZA, COLECTOR) separate prin doua joncţiuni pn.

• În funcţie de tipul regiunilor, tranzistoarele bipolare se împart in două categorii: NPN si PNP.

Tranzistorul bipolar de tip NPN este format din două regiuni N separate de o regiune P.

Tranzistorul bipolar de tip PNP este format din două regiuni P separate de o regiune N.

A1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTOARELE BIPOLAREA1.1. STRUCTURA ŞI SIMBOLURILE TRANZISTOARELOR BIPOLARE

Page 10: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector este polarizată invers cu o tensiune mult mai mare decât tensiunea bază-emitor.

Emitorul este sursa de purtători care determină curentul prin tranzistor, iar colectorul colectează purtătorii ajunşi aici. Baza controlează curentul prin tranzistor în funcţie de valoarea tensiunii de polarizare a joncţiunii bază-emitor.

Joncţiunea emitor-bază (polarizată direct) injectează un curent de emitor IE care este colectat în cea mai mare parte de joncţiunea colector-bază (polarizată invers), acest proces definind efectul de tranzistor.

Tranzistorul bipolar transferă curentul din circuit de intrare de rezistenţă mică, în circuitul de ieşire de rezistenţă mare, de unde denumirea TRANSFER REZISTORUL TRANZISTOR.

A1.2. FUNCŢIONAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

Page 11: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Factorul de amplificare în curent din bază în colector (βcc) – reprezintă raportul dintre curentul continuu prin colector (IC) şi curentul continuu prin bază (IB)

β este o mărime statică de curent continuu, care indică de câte ori este mai mare curentul prin colectorul tranzistorului decât curentul prin baza tranzistorului. Acest parametru mai poartă denumirea de câştig în curent al tranzistorului.

Factorul de amplificare în curent din emitor în colector (αcc) – reprezintă raportul dintre curentul continuu prin colector (IC) şi curentul continuu prin emitor (IE)

Acest parametru este întotdeauna subunitar deoarece curentul de colector (IC) este întotdeauna mai mic decât curentul de emitor (IE) .

A1.3. PARAMETRII ŞI CARACTERISTICILE ELECTRICE

Page 12: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

• Aceste caracteristici sunt grafice ce reprezintă dependenţa dintre curenţii ce trec prin terminalele tranzistorului şi tensiunile ce se aplică la aceste terminale. Fiecare schemă de conectare a unui tranzistor se caracterizează prin patru familii de caracteristici:

• IIEŞ = f (UIEŞ) la IINT = constant – caracteristici de ieşire; • UINT = f (IINT) la UIEŞ = constant – caracteristici de intrare; • IIEŞ = f (IINT) la UIEŞ = constant – caracteristici de transfer a curentului; • UINT = f (UIEŞ) la IINT = constant – caracteristici de reacţie inversă după tensiune.

A1.4 CARACTERISTICA DE IEŞIRE ŞI REGIMURILE DE FUNCŢIONARE

Page 13: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Din graficul caracteristicii de ieṣire a tranzistorului se observǎ ca tranzistorul bipolar are douǎ funcṭii importante.

Funcṭia de amplificare- cậnd tranzistorul functioneaza in regim activ normal.

Funcṭia de comutare- cậnd tranzistorul funcṭioneaza in regim de blocare si in regim de saturaṭie.

A2. FUNCŢIILE ŞI CONEXIUNILE TRANZISTOARELOR BIPOLARE

A2.1 FUNCŢIILE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Page 14: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

In aceastǎ conexiune Emitorul este comun intrǎrii si ieṣirii circuitului. Conexiunea este utilizata in circuitele de amplificare in tensiune, curent ṣi putere. Este cea mai utilizata conexiune, deoarece are cea mai eficientǎ combinaṭie de amplificare in tensiune si curent.

Marimile caracteristice conexiuni emitor comun• Impedanṭa de intrare este medie ( 500Ω-1500Ω)• Impedaṭa de ieṣire este mare (30kΩ-50kΩ)• Amplificare in curent mare (10-100)• Amplificare in tensiune mare (peste 100)• Amplificare in putere foarte mare ( pana la 10.000)• Semnalul de ieṣire este difazat cu 1800 fata de semnalu de intrare

A2.2 CONEXIUNEA EMITOR COMUN

Page 15: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

In aceastǎ conexiune BAZA este comuna intrarii si ieṣirii, semnalul de intrare este aplicat pe emitor iar semnalul de ieṣire este cules de pe colector. Amplificarea in curent ( –alfa) este raportul dintre curentul de ieṣire si curentul de intrare.

Mǎrimile caracteristice conexiunii bazǎ comunǎ impedanṭa de intrare este micǎ (30Ω-160Ω) impedanṭa de ieṣire este mare (250kΩ-550Ω) amplificare in curent unitar amplificare in tensiune mare (pana la 1000) amplificare in putere mare (pana la 10000) semnalul de ieṣire este in faza cu semnalul de intrare

A2.3 CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ

Page 16: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

In aceastǎ conexiune COLECTORUL este comun intrǎri si ieṣiri semnalului de intrare este aplicat pe baza iar semnalul de iesire este cules de pe emitor.

Amplificarea in curent ( gama) este raportul dintre curentul de iesire si curentul de intrare.

Marimile caracteristice conexiunii colector comun impedanṭa de intrare este mare (2kΩ-500kΩ) impedanṭa de ieṣire este mica (50Ω-1500Ω) amplificarea in curent mare (peste 10) amplificarea in tensiune mare unitare (peste 1) amplificarea in putere mare (peste 10) semnalul de ieṣire este in faza cu semnalul de intrare.

A2.4 CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

Page 17: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Prin polarizarea unui tranzistor se înţelege, modul de conectare a surselor de alimentare la bornele tranzistorului, astfel încât acesta să funcţioneze ca amplificator.

Prin polarizarea corectă a unui tranzistor se urmăreşte stabilirea şi menţinerea valorilor corecte pentru tensiunile şi curenţii din circuit şi determinarea punctului static de funcţionare.

A3. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE

A3.1 PUNCTUL STATIC DE FUNCŢIONARE

Page 18: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Prin această metodă, tranzistorul se polarizează prin intermediul unui divizor de tensiune rezistiv, de la o singură sursă de alimentare. Rezistenţele divizorului de tensiune înlocuiesc o

a doua sursă de alimentare necesară polarizării celor două joncţiuni ale tranzistorului.

Divizorul de tensiune este format din rezistenţele Rb1 şi Rb2

A3.2 POLARIZAREA CU DIVIZOR REZISTIV

Page 19: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Schema prezentată mai jos a fost realizată cu simulatorul Multisim. În schemă este un voltmetru care indică valoarea tensiunii colecto-emitor (Uce) ,un ampermetru care indică valoarea curentului din colector (Ic) şi un ampermetru care indică valoarea curentului din

bază (Ib).

Polarizarea BAZEI din sursă de tensiune separată

A3.3 POLARIZAREA CU DOUĂ SURSE DE TENSIUNE

Page 20: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Tranzistoarele, în funcţie de destinaţia lor se realizează într-o gamă largă de capsule,ele pot avea capsule din metal sau material plastic, care au dimensiuni mai mici sau mai mari în funcţie de destinaţia pe care o au.

• În funcţie de destinaţia lor tranzistoarele se împart în 3 mari categorii: • tranzistoarele de semnal mic – se utilizează la frecvenţe joase (sub 100 kHz) şi curenţi mici

(sub 1A)• tranzistoare de puterele – la aceste se utilizează la curenţi mari (peste 1 A)• tranzistoarele de radio-frecvenţă (RF) – se utilizează la frecvenţe foarte înalte

B1. IDENTIFICAREA TERMINALELOR TRANZISTOARELE BIPOLARE

B1.1. FAMILII DE TRANZISTOARE BIPOLARE ŞI ÎNCAPSULAREA

Page 21: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

ETAPA 1:se identifică baza tranzistorului

*Se fixează comutatorul unui multitester digital pe poziţia Ω (pentru măsurarea rezistenţei electrice)

* Se plasează o tastă a multitesterului pe unul din terminalele tranzistorului iar cu cealaltă se măsoară rezistenţele electrice faţă de celelalte două terminale.

ETAPA A DOUA : se identifică tipul tranzistoruluiSe plasează o tastă a multitesterului pe bază şi cealaltă tastă pe unul din celelalte două

terminale ale tranzistorului în sensul în care multitesterul indică rezistenţă mică.

ETAPA A TREIA : se identifică Emitorul şi Colectorul. Se plasează o tastă a multitesterului pe bază iar cu cealaltă tastă se măsoară şi se notează

valoarea rezistenţelor faţă de celelalte două terminale. Terminalul faţă de care rezistenţa este mai mare va fi Emitorul tranzistorului iar celălalt Colectorul tranzistorului.

B1.2. IDENTIFICAREA TERMINALELOR CU MULTITESTERUL DIGITAL

Page 22: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Funcţionarea anormală a unui circuit cu tranzistoare bipolare, se datorează unui defect intern al unui tranzistor, sau defectării unui rezistor din circuitele de polarizare a tranzistoarelor.

În cazul rezistoarelor pot aparea întreruperi ale acestora. În majoritatea cazurilor aceste defecte aduc tranzistorul în regimul de blocare sau de saturaţie

Pentru depanarea defectului se măsoară tensiunile şi curenţii din circuit şi în funcţie de valorile acestora se poate localiza defectul respectiv.

B2. DEPANAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

B2.1. DEFECTE INTERNE ALE TRANZISTOARELOR BIPOLARE

Page 23: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

Cea mai rapidă metodă de a afla dacă joncţiunile unui tranzistor sunt întrerupte sau străpunse este măsurarea rezistenţelor joncţiunilor cu un multitester digital. Pentru aceasta vom

considera structura trenzistorului bipolar ca un ansamblu de două diode contactate ca in figura de mai jos .

Structura tranzistoarelor bipolare cu diode

O joncţiune (BE sau BC) este întreruptă dacă multitesterul în ambele sensuri de măsurare indică rezistenţă foarte mare (sau infinită). O joncţiune (BE sau BC) este străpunsă dacă multitesterul în ambele sensuri de măsurare indică rezistenţă mică. O joncţiune (BE sau BC) este scurtcircuitată dacă multitesterul în ambele sensuri de măsurare indică rezistenţă foarte mică.

B2.2. DEFECTE ALE CIRCUITELOR DE POLARIZARE SPECIFICE TRANZISTOARELOR BIPOLARE

Page 24: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA

7. BIBLIOGRAFIE

• Electronică analogică – Vol. I Autor. Prof. RUSU CONSTANTIN

• Site-ul http://eprofu.ro/electronica

• Auxiliare şi materiale de învăţare de pe site-ul http://eprofu.ro/ct/index.html

• Manual TIC clasa a X-a

Page 25: COLEGIUL TEHNIC INFOEL  – BISTRIŢA