>Cap.5 >Prescriereare.etelor(Ordonan.amedical) >Cap.5 >Prescriereare.etelor(Ordonan.amedical)

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) 5.1. Ordonan.a medical(Re.eta, Prescripia medical) Prescrierea produselor medicinale veterinare se face pe formulare cu regim special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 si 2 la norma sanitara veterinara a ordinului 184/2006. Sarcinaprescrieriimedicamentelorirevinemediculuiveterinar1,sarcinadealepreparasie liberarevinefarmacistuluisaumediculuiveterinarcuatribu.iidefarmacist. Mijlocul de legtur dintre medicul care prescrie medicamentul si farmacistul care-l prepar si l elibereaz, l constituie prescripiile sau ordonanele medicale denumite

curent reete. Reeta nmnat posesorului de animal va servi la eliberarea medicamentelor din farmaciile veterinare. n medicina veterinar modul de eliberare formula nosocomialis este din pcate nc destul de restrns, el lrgindu-se pe msura dezvoltrii reelei de clinici si spitale veterinare. ncercnd o definiie: Re.etaesteunactoficialprincaremediculveterinarseadreseazfarmacistuluisolicitnduiel iberareaunuimedicament,indicnd,totodat, moduldepreparare,dedozaresideadministrareaacestuia Fiind un act oficial, reeta angajeaz responsabilitatea

juridic, att a medicului care a redactat-o, ct si a farmacistului care o execut, fiind considerat un document medico-legal. ntocmirea ei se face cu grij, att n ceea ce priveste fondul ct si forma1. Prin fond, n acest caz, se nelege modul de alegere a substanelor medicamentoase, corecta lor mbinare, evitarea incompatibilitilor, dozarea judicioas si prescrierea adecvat pentru

administrare. Un obicei bun este acela de a pune reeta dup redactare cteva minute deoparte si de a o reciti nainte de a fi semnat si parafat. Acest lucru este benefic deoarece, n cazul distragerii ateniei medicului n activitatea sa n cabinet, se pot strecura greseli care astfel pot fi corectate. Ca form, ordonana trebuie s

ndeplineasc unele condiii care, n final, s permit farmacistului o nelegere perfect a celor exprimate. Redactarea reetelor se face pe blanchete de hrtie de form dreptunghiular cu dimensiuni de 17-20 cm lungime si 10-12 cm lime. Uneori acestea au tiprite pe ele componentele fixe ale reetei cum ar fi: antetul instituiei emitente, adresa, nr. de telefon,

invocatio Rp./, Dg., data, r. din registrul de consultaii etc.). Scrierea reetei se face cu cerneal cu past, corect, fr stersturi sau mai nou pot fi redactate pe computer. 1 Maniera de redactare trebuie s fie fr ezitare, hotrt, cu o oarecare vitez, ceea ce va demonstra posesorului de animal, competena profesional, avnd menirea

s creasc ncrederea n actul medical prestat.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) n partea stng a blanchetei, se las un spaiu de civa centimetri pe care farmacistul l utilizeaz pentru calcule sau alte adnotri pe care le va face. n prescriere, se vor folosi numai termeni convenionali stabilii internaional, cu prescurtrile admise ale acestora. Reeta se redacteaz de preferin n limba latin, aceasta fiind exprimarea internaional, ns, se

pot redacta si n limba romn (pentru uz naional) dar fr a se nlocui termenii latini convenionali care sunt unanim recunoscui. nsemnrile pe care farmacistul le face pe reete sunt denumite adnotaii (adnotatia) fiind considerate (n unele ri) chiar pri separate ale reetelor. Acestea sunt de fapt completri ale farmacistului legate de adugarea unor excipieni sau a unor

substane ajuttoare (conservani, stabilizani etc.). De asemenea nu se omite preul medicamentelor dup tarifele n vigoare. n tabelul 5.1. sunt redate principalele abrevieri folosite mai frecvent n prescripiile medicale veterinare. Tabelul 5.1. Termenii uzuali si abrevierile lor folosite n receptura veterinar Termenul latin Prescurtarea Traducerea Acidum ac. acid ad (100

ml) -pn la (100 ml) ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. n capsule gelatinoase ad chartam ceratam ad. char. cer. n hrtie cerat ad libitum ad libit. dup plac, dup voie ad scatulatum ad. scat. n cutie (ad usum externum, internum) ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern) ad usum veterinarum a.u.v. ; ad us. vet. de uz veterinar

advitrum(coeruleum, fuscum,nigrum) advitr.(coer., fusc.,nigr.) nsticl(albastr, brun,neagr) Adde add. adaug, s se adauge Aequalis aeq. egal Ampulla -fiol Ana aa cte, din fiecare cte ante cibum a.c. nainte de mas Aqua aq. ap aqua (sterilisata, bullientis, aq. (steril., bull., ap (fierbinte, fiart, sterilizat, de fntn) aqua destillata aq. destill. ap distilat Balneum baln. baie bis in diae

b.i.d. de dou ori pe zi bolus, boli bol. bol, boluri Capsulae caps. capsul Citissime Citiss. foarte repede, urgent Cito -repede compositus comp. compus Compresi compr. comprimate concentratum conc. concentrat Consperge consp. presar Cortex cort. scoar, coaj Crudus -Brut da, detur, dentur D d, s se dea detur signetur D.S. d si eticheteaz detur sub signo veneni D.s.s.ven. d cu

etichet de otrav detur tales doses D.t.d. d asemenea doze doses d. doze fervida,communis,fontana)ferv.comm.,font.)

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) ex tempore ex. temp. n momentul folosirii excipiens excip. excipient externum ext. extern extractum extr. extract extractum (fluidum, spissum, siccum) extractum (aquosum, aethereum, spirituosum) extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat) extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic) fiat solutio f. sol. f soluie fiat, fiant f. f, s se fac filtretur filtr. filtreaz flavus -galben

florea flor., Fl. Flos. flori fluidum fl. lichid, fluid folium fol. frunz fructus fruct. fruct fusus -topit globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale) gramma g. gram guttas gtts. picturi herba herb. iarb, partea aerian hora h. or infusum inf. infuzie injectione inj. injecie internum int. intern linimentum linim., lin. liniment liquidus liq. lichid liquor liq. licoare massa boli mass. bol.

mas de bol massa pilularum mass. pil. mas pilular misce M. amestec misce detur signetur M.D.S. amestec, d si eticheteaz misce fiat pulvis M. f. pulv. amestec, f pulbere mixtura mixt. mixtur mucilago mucil. mucilag numero, numerus .., .r. numr, n numr de oleum ol. ulei pars, partes p. parte, pri partes aequales p. aeq. pri egale per se -ca

atare, singur pilulae pil. pilule praeparatus praep. preparate pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fin pulvis, pulveres pulbere, pulberi purissimum puriss. foarte pur purum pur. pur, n stare pur quantum satis Q.S., q.s. att ct este necesar quantum satis ad Q.S. ad att ct trebuie pn la quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore quaque diae q.d. n fiecare zi

quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi radix rad. rdcin recipe Rp./ s se ia, primeste rectificatus rectif. rectificat rhizoma rhiz. rizom ruber, rubrum -rosu Sal -sare Scatula scat. cutie semen sem. semine sic volo -Asa vreau! Asa doresc!

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) siccum sicc. uscat signa, signetur S. eticheteaz simplex simpl., spl. simplu sirupus sir., syr. sirop solutio sol. soluie solve -dizolv species sp., spec. specii, ceaiuri spiritus spir. spirt spissum spiss. moale statim -Imediat! Pe loc! sterilisatus steril. sterilizat Sterilisetur -sterilizeaz suppositoria suppos. supozitoare tales (doses) t. (d.) asemenea (doze) ter in die t.i.d. de trei ori pe zi

tinctura tinct. tinctur tritus -zdrobit, sfrmat unguentum ung. unguent ustus -calcinat ut -ca s, pentru ca s ut dictum ut. dict. dup instruciuni venenum -otrav verte -ntoarce vitrum vitr. Sticl Citirea prescripiei medicale se face cu atenie, n asa fel nct s nu existe nici cel mai mic dubiu n legtur cu natura ingredientelor si operaiunii

2 farmaceutice necesare preparrii medicamentului. Din cauza responsabilitii pe care o are, farmacistul are dreptul si chiar obligaia de a respinge orice formulare neclar, echivoc, ilizibil, cu stersturi sau avnd greseli de exprimare. Verificarea dozelor maxime pentru pro dosis si pro die este obligatorie, farmacistul putnd apela pentru medicamentele de uz comun, uman-veterinar, la Farmacopeea Romn

sau, pentru cele de uz strict veterinar, la Farmacopeea Veterinar, la Indexul medicamentelor de uz veterinar , precum si la suplimentele si nomenclatoarele de productor aprute periodic. n cazul n care dozele pentru 24 de ore sunt depsite farmacistul are obligaia s reduc la dozele maxime admise. Dac doza maxim pentru o dat este depsit, dar cea pentru 24 de ore

este corect, prescripia nu se va modifica. De asemenea, farmacistul mai are obligaia s urmreasc dac n cadrul aceleiasi reete nu sunt prescrise substane active cu aciune similar. n aceast situaie se va ine seama de doza total a asociaiei. Etichetele ambalajelor substanelor luate n lucru se citesc cu atenie nainte si dup cntrire. Cntrirea se

execut cu balane adecvate, iar msurarea lichidelor prescrise la volum se face numai n vase gradate. 2 n ntocmirea reetelor magistrale trebuie s se cunoasc: Doza care se administreaz (doza unic, pro dosis) pentru fiecare substan medicamentoas care intr n compoziia formulrii magistrale; Numrul de administrri (doze) care se fac n cursul unei zile (pro die);

Numrul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoasterea acestora va permite calculul dozei totale de administrat pentru fiecare component al reetei n parte. n practica veterinar dozele sunt date ntre un minim si un maxim per kg corp, recomandndu-se ajustarea acestora dup fiecare caz n parte n funcie de starea fiziologic, vrsta, gravitatea cazului etc., dozele medii ale

medicamentelor fiind considerate doze uzuale.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Substanele se cntresc pe rnd, iar borcanele se aseaz imediat la locul lor, dup cntrire, n ordinea utilizrii. Medicamentul preparat se eticheteaz fr ntrziere, fcndu-se apoi un autocontrol al operaiunilor efectuate. Toate vasele si aparatura ntrebuinate la prepararea si la expedierea medicamentelor trebuie s fie n perfect stare de curenie. Prepararea unei prescripii magistrale nu se

ntrerupe pn la terminare, prepararea a dou prescripii, n acelasi timp, nefiind recomandat. Ordonanele se execut cu exactitate, respectnd toate indicaiile de ordin calitativ sau cantitativ. Este interzis omiterea sau schimbarea componentelor reetei, care ar putea antrena modificarea aciunii medicamentului. Etichetarea Eticheta medicamentului trebuie s se fac precis si cite, n conformitate cu indicaiile

prevzute n ordonana medical. Etichetarea va cuprinde numrul si adresa farmaciei, data eliberrii si denumirea preparatului. Dup operaiunea de preparare, pe reet se poate face calculul costurilor medicamentelor. Prescripiile medicale dup preparare se vor trece n registrul farmaciei unde se menioneaz pe lng prescripia medical propriu-zis, data, numele medicului sau farmacistului care a preparat formele medicamentoase.

5.1.1. Prile componente ale reetei Reeta este compus din 6 pri: 1.Inscriptio2.Invocatio(Praepositio) 3.Designatiomateriarum(OrdinatiosauPraescriptio) 4.Subscriptio5.Signatura(Instructio)etnomenaegroti6..omenmedici 5.1.1.1 Inscriptio (Superscriptio) Inscriptio ocup partea superioar a blanchetei cuprinznd: antetul instituiei emitente, numrul din registrul de consultaie, data si diagnosticul. Aceast parte poate fi tiprit direct pe blanchete tipizate, datele respective (diagnostic, numr, dat etc.) putnd fi completate n momentul ntocmirii

ordonanei. Antetul cu toate datele complete poate fi imprimat si cu ajutorul unei stampile. 5.1.1.2 Invocatio (Praepositio ) Este partea cea mai scurt a reetei ea urmnd imediat dup Inscriptio si const numai din cuvntul Recipe (ia, s se ia) prescurtat, Rp./ , scris n partea stng a blanchetei. Aceasta este o formul clasic de adresare a medicului

ctre farmacist. Pe o blanchet se pot scrie mai multe reete, pentru fiecare reet redactat, fiind obligatorie nceperea cu Invocatio.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) ntre reete delimitarea lor pe blanchet se va face prin semne distinctive (#, X, +), acestea putndu-se si numerota. O reet, trebuie obligatoriu redactat de la nceput pn la sfrsit pe aceeasi fa a blanchetei, n cazul n care se doreste continuarea si pe contrapagin se va folosi cuvntul verte (ntoarce) sau semnul . /

. , nscris n partea dreapt jos a blanchetei, ceea ce va atrage atenia farmacistului c prescripia continu. 5.1.1.3 Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio ) Este cea mai important parte a reetei si const n enunarea medicamentelor si a cantitilor n care se vor utiliza, acestea pot fi formule concepute de ctre medicul veterinar sau produse ale industriei de

medicamente. Formulele prescrise de ctre medic (formulele magistrale) vor conine denumirea componentelor si cantitile respective. Enumerarea se poate face n limba romn sau latin (si atunci se va face folosind obligatoriu genitivul pozitiv). ntotdeauna se vor folosi denumirile oficializate de farmacopee. Este total gresit s se scrie o prescripie parial n romn si parial n limba

latin, aceasta ducnd la greseli si confuzii. De asemenea, nu se admite dect utilizarea prescurtrilor consacrate. n cadrul acestui subcapitol este important o scurt rememorare a unor noiuni elementare de limb si terminologie latin, pe care le considerm foarte importante pentru formarea unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea gramaticale . Cunoasterea noiunilor de limb

latin se justific, cu att mai mult, cu ct limba internaional de redactare a reetelor este limba latin. Exemplele de mai jos vor fi un prilej de a cunoaste denumirile principalelor substane, droguri, activiti sau forme utilizate n farmacie. Farmacologia, ca disciplin medical fundamental are o omina farmacologica , D.C.I. (Denumirea Comun Internaional) a substanelor si preparatelor

medicamentoase, denumirea plantelor si a drogurilor, a soluiilor extractive, precum si a preparatelor galenice care au la baz nomenclatura latin, recomandat de O.M.S. a. Substantivul n limba latin, sunt cuprinse n cadrul a cinci tipuri de declinare : Declinarea I Substantivele de declinarea I sunt, n general, de genul feminin cu unele excepii (ex.:

agricola, -ae = agricultor). Cazul Singular Plural .ominativ tinctur -a tinctur -ae Genitiv tinctur -ae tinctur -arum Dativ tinctur -ae tinctur is Acuzativ tinctur -am tinctur as Ablativ tinctur -a tinctur is Cazul Singular Plural .ominativ bulb us bulb i Genitiv bulb i bulb -arum Dativ bulb -e bulb

is Acuzativ bulb -um bulb os Ablativ bulb -a bulb is

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Iat cteva substantive din declinarea I, folosite n prescrierea reetelor, avnd terminaia n -a : Althea alb mare Liquiritia Lemn dulce ampulla fiol, flacon magnesia Magnezie Angelica Angelic massa mas aqua ap medicina Medicin Areca uca de arec Melissa Roini (Melis) Arnica Carul znelor Mentha Ment Avena ovz mixtura mixtur, amestec Belladona Mtrgun nota not Betula Mesteacn

officina farmacie, oficin calcaria var, calcar Oliva Mslin Calendula Glbenele olla oal camphora camfor Oryza orez capsula capsul pasta past cera cear pilula pilul Chamomilla Museel placenta turt, reziduu charta hrtie planta plant Cina Limbricari Primula Ciuboica cucului Coca Arbust de cocain pulpa miez, past Coffea Arborele de cafea receptura receptur colatura filtrat resina rezin colla clei, coaj, vezic Salvia

Salvie Convallaria Lcrmioar Saponaria Spunaria creta cret Scilla Ceap de mare Datura Ciumfaie Signatura etichetare essentia esen Sophora Salcm japonez Euphorbia Laptele cinelui tabula mas Faba Fasole tabuletta tablet Farfara Podbal tela tifon, estur, pnz farina fin terebenthia terebentin formula formul Tillia Tei Frangulla Crusin Tormentilla Sclipei gelatina gelatin Tragacantha Tragacant Gentiana Ghinura tuba tub Glycyrrhiza Lemn dulce urea uree

Gutta pictur uva strugure, ciorchine Hara ou Valeriana Valeriana Ipecacuanha Ipeca vesica pung, vezic lana ln via cale Lavandula Levnic Declinarea a II-a Cazul Singular Plural .ominativ unguent um unguent a Genitiv unguent i unguent-orum Dativ unguent e unguent is Acuzativ unguent um unguent a Ablativ unguent o

unguent is Substantivele din aceast declinare se termin la nominativ singular n -us (cele de genul masculin) si n um (cele de genul neutru). Ex.: bulb us = bulb;unguent um unguent Ali termeni aparinnd declinrii a II-a avnd terminaiile -us si -um:

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Absinthium Pelin Laurus Dafin acetum oet Levisticum Leustean acidum acid lignus lemn Aconitum Omag (Mrul lupului) Linum In aluminium aluminiu Lycopodium linimentum ammoniumamoniu magnesium magneziu amylum amidon Melillotus Sulfin Anisum Anason mentholummentol antidotum antidot modus mod argentum argint morphinum morfin arsenum arsen natrium sodiu atropinum atropin Oculentum oculent aurum aur oleum ulei bacillus bastona operculum capac balneum baie

opium opiu balsamum balsam paraffinumparafin barium bariu pastillus pastil bismutum bismut Penicillus pensul bolus bol Pepsinum pepsin bromurum brom phenolphtaleinum fenoftalein butyrum unt phenolum fenol calcium calciu physostigminum fiziostigmin Capsicum Ardei iute rosu pilocapinum pilocarpin carboneumcarbon Pinus Pin Carvum Chimion Piperus Piper Centaurium Fierea pmntului pistillum pistil cereolus bujiu plumbum plumb Chelidonium Rostopasca Poligonum Troscot Chenopodium Chenopodiu praeceptum prescripie Chininum

Chinin resorcinum rezorcin chloroformum cloroform Ricinus Ricin cocainum cocain Rubus Mur, Zmeur coffeinum cofein saccharosum zaharoz colatorium filtru de tifon santoninum santonin colleplastrum emplastru cauciucat sebum seu collodium colodiu signum semn Conium Cucuta sirupus sirop cuprum cupru Solanum Cartof decoctum decoct stannium staniu Delphinium emisor de cmp stibium stibiu electuarium electuar Strammonium Ciumfaie emplastrum emplastru strophantus strofant EucalyptusEucalipt strychninum stricnin

extractum extract stylus vrf, cui Fagus Fag succus suc ferrum fier suppositorium supozitor Foeniculum Fenicul SymphitumTtneas foliculus folicul talcum talc folium frunz taurus taur fomentum cataplasm taxus tij fungus urete, ciuperc thymol timol globulus lobul titanum titan glycerolumglicerin Triticum Gru Hordenum orz ursus urs hydrargyrum mercur vaselinum vaselin hydrogenium hidrogen vehiculum vehicul, excipient Hyosciammus Mselari venenum otrav infusum infuzie VerbascumLumnric

iodoformium iodoform vinum vin iodum iod vitrum sticl kalium potasiu zincum zinc lanolinum lanolin

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Declinarea a III-a Aceast declinare are o mare varietate de forme. Cazul Singular Plural .ominativ rhizoma rhizomat a Genitiv rhizomat is hizomat -um Dativ rhizomat ib rhizomat ibus Acuzativ rhizoma rhizomat a Ablativ rhizomat -e rhizomat ibus CazulSingularPlural .ominativradixradic esGenitivradic isradic-umDativradic iradic ibusAcuzativradic-emradic e sAblativradic-eradic ibusCazulSingularPlural .ominativliquorliquor esGenitivliquor isliquor-umDativliquor iliquor ibusAcuzativliquoremliquor esAblativliquor-eliquor is In continuare sunt prezentate terminaiile la nominativ

a substantivelor de genul masculin, feminin si neutru, cu cte un exemplu de declinare: liquor,liquorism.licoareradix,radicisf.rdcinrhizoma,rizhomatisn.rizom Excepii: Unele substantive formeaz la genitiv plural -ium. Acestea sunt: a) cuvintele care se termin la nominativ cu -a dup o consoan; b) unele cuvinte care se termin n -ea si -is; c) substantivele neutre care se termin n -e, -al

si -ar. legumen, leguminis n. legum longitude, longitudinis f. lungime mel, mellis n. miere mixtio, mixtionis f. amestec muciago, mucilaginis f. mucilagiu(ii) ux, ucis f. uc Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui ordinatio, ordinationis f. ordonan ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie Papaver, Papaveris n.Mac pectus, pectoris n. piept pix, picis f. gudron Plantaginis f. Ptlagina potio,

potionis f. poiune pulvis, pulveris m. pulbere Rosa f. Mce Rumex rumex m. Mcri sal, salis n. sare Salix, Salicis f. Salcie sapo, saponis m. spun saturatio, saturationis f. saturare Secale, Secalis n. Secar semen, semenis n. smn Sinapis, Sinapis f. Mustar solutio, solutionis f. soluie stipes, stipitis m. Peduncul Subero, Suberis m. Plut sulfur, sulfuris n. sulf trituratio, triturationis

f. triturare tuber, tuberis n. tubercul tussia, tussis f. tuse vapor, vaporis n. Vapor

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Declinarea a IV-a n aceast declinare intr substantivele cu terminaia -us si -u la nominativ singular. Substantivele terminate n -us sunt masculine (ex.: fructus -fruct), cele terminat n -u sunt neutre (ex.: coernu -corn).

CazulSingularPlural .ominativfruct-usfruct usGenitivfruct usfruct-uumDativfruct uifruct ibusAcuzativfruct-um fruct uaAblativfruct ufruct ibusCazulSingularPlural .ominativcorn ucorn uaGenitivcorn uscorn-uumDativcorn ucorn ibusAcuzativcorn ucorn uaAblati rn ucorn ibusartus,artusm.articulaiecasus,casusm.cazexitus,exitusm.moartegelu,gelusn. ger,ngheatGenu,genusn.genunchiHeleborusf.SpnzQuercus,Quercusf.Stejarspiritus,spirit usm.spirt,alcoolusus,ususm.folosireCazulSingularPlural .ominativspeci-esspeci esGenitivspeci eispeci-erumDativspeci eispeci ebusAcuzativspeci-e mspeci esAblativspeci especi ebus Declinarea a V-a Substantivele din aceast declinare se termin

la nominativ singular n -es si fac genitivul singular n -ei. Ele sunt, cu unele excepii (di-es -zi si meridi-es amiaz), de genul feminin. Diei, dies n. zi glaciei, glacies f. ghea meridiei, meridies n. amiaz seriei, series f. serie species, specierum f. specie Adjectivul Substantivul si adjectivul trebuie s fie n acord

privind cazul, numrul si genul (ex: concis-us, concis-a, concis-um tiat n buci; glab-er, glabra, glabrum glabru, fr pr; nig -er, nigra, nigr-um negru; rub-er, rubra, rubr-um rosu). Cazul Singular Masculin Feminin .eutru .ominativ concis -us -a -um Genitiv concis i -ae -i Dativ concis o -ae -o Acuzativ concis -um -am

-um Ablativ concis o -a -o Cazul Plural Masculin Feminin .eutru .ominativ concis i -ae -a Genitiv concis orum -arum -orum Dativ concis is -is -is Acuzativ concis os -as -a Ablativ concis is -is -is

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) ablongus acoperit hispanicus spaniol absolutus absolut humidus umed acidus acru hydricus hidric adspersorius presrat, immaturus imatur aspersat aethereus eterat indicus indian albuminatus albuminat inspissatus concentrat albus alb internus intern amarus amar islandicus islandic ammoniatus amoniacal kalinus potasic amplus voluminos liquefactus lichefiat analgeticus analgezic liquidus lichid anhidricus anhidru longus lung anisatus anisat lotus splat anthelminticus antihelmintic luteus galben antiphlogisticus

antiflogistic maculatus ptat, pestri antispasmodicus antispastic magnus mare aquosus apos maturus matur arabicus arabic maximus maxim, foarte mare aromaticus aromatic medicatus medical asiaticus asiatic minimus minim, foarte mic aureus auriu mucosus cu mucus benzoatus benzoic mundatus decorticat Betulinus Mesteacn nervinus asupra S.'. birectificatus dublu novus nou rectificat calcinatus calcinat obductus alungit camphoratus camforat obscurus obscur candidus strlucitor odoratus mirositor carminativus

carminatic oleosus uleios Carolinus de Karlsbad opiatus opiaceu Causticus caustic oxydatus oxidat cholagogus colagog paratus gata preparat cinereus cenusiu parvus foarte mic compositus compus perliquidus (foarte) lichid compressus presat peruvianus peruvian concentratus concentrat physiologicus fiziologic condensus condensat piceus gudronat cornutus cornut plenus plin crassus gros praecipitatus precipitat cristallisatus cristalizat praeparatus preparat crudus crud, brut pulveratus pulverizat denaturatus denaturat purus pur

depuratus purificat pyrolignosus pirolignos destillatus distilat raffinatus rafinat diaphoreticus diaforetic raspatus rzuit dilutus diluat rectificatus rectificat diureticus diuretic reductus redus diurnus diurn repletus umplut, plin durus dur rotundus rotund elasticus elastic russicus rusesc electus ales saccharatus zaharat expressus stors salicylatus salicilat exsiccatus uscat sanus sntos

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) externus extern saponatus saponat factitius artificial siccatus deshidratat ferratus cu fier siccus uscat fibrosus fibros solidus solid fissus crpat, spirituosus alcoolic biongulat flavus galben stellatus stelat fluidus fluid, lichid sublimatus sublimat foetidus fetid subliquidus vscos frigidus rece suillus suin, de porc fuscus brun syntheticus sintetic gallicus galic; technicus tehnic francez gelatinosus gelatinos tectus acoperit, fumuriu germanicus german terebentinthinatus

cu terebentin globusus de form totus totul sferic glycerolatus glicerinat ustus uscat, calcinat granulatus granulat venenatus otrvitor griseus gri, cenusiu verus adevrat, veritabil grossus grosier veterinarius veterinar gummosus gumos vinosus cu vin helveticus elveian voluminosus voluminos Declinarea consonantic Adjectivele din declinarea consonantic vor fi declinate ca si substantivele din aceast declinare. Ele se mpart n trei

grupe: a) adjective care se termin la

masculin si la feminin n-er si la neutru n-e; b) adjective care se termin la masculin si la feminin n-is si la neutru n-e; c) adjective care se termin la masculin, feminin si neutru n -s sau n -x. Exemple: Cazul

Singular Masculin Feminin .ominativ brev es -es Genitiv brev ium -ium Dativ brev ibus -ibus Acuzativ brev es -es Ablativ brev ibus -ibus .eutru-ia-ium-ibus-ia-ibusCazul .ominativGenitivDativAcuzativAblativ Plural Masculin Feminin .eutru breve is -is -e brev is -is -is brev i -i -i brev em -em -e brev i -i

-ibus

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Cazul Singular Masculin Feminin .eutru .ominativ ac -er -ris -e Genitiv acr is -is -is Dativ acr i -i -i Acuzativ acr -em -em -e Ablativ acr i -i -i Cazul Plural Masculin Feminin .eutru .ominativ acr e -es -ea Genitiv acr ium -ium -ium Dativ acr ibus -ibus -ibus Acuzativ acr

es -es -ia Cazul Singular Masculin Feminin .eutru .ominativ simple x -x -x Genitiv simplic is -is -is Dativ simplic i -i -i Acuzativ simplic em -em -x Cazul Plural Masculin Feminin .eutru .ominativ simple is -is -e Genitiv simplic is -is -is Dativ simplic i -i -i Acuzativ

simplic em -em -e acer,acris,acreascuit,tios,picantbrevis,brevis,brevescurtsimplex,simplex,simplexsi mplu n continuare, sunt redate cteva exemple de adjective din declinarea consonantic. Cele care se termin n -er, -is, -e vor fi redate n toate cele trei forme. Adjectivele care la masculin si feminin se termin n -is si la neutru n -e se redau n cele dou forme. Cele care se

termin la masculin, feminin si neutru n -s sau n -x vor fi redate ntr-o singur form. animalis,animale artificialis, artificiale communis, commune detergens dulcis, dulce duplex emolliens emulsificans Fortis, forte fumans juvans laxans leniens

letalis, letale medicinalis, medicinale animal artificial comun detergent dulce dublu emolient emulsionant puternic fumegnd folositor laxativ linistitor letal medicinal mitis, mite mollis,

molle officinalis, officinale ovvilis, oville pectoralis, pectorale purgans recens roborans silvester, silvesteri solubilis, solubile solve ns subtilis, subtile venalis, venale viridis, viride vulgaris,vulgare usor, blnd moale oficinal

ovin pectoral purgativ recent roborant silvestru solubil solvent subtil obisnuit verde comun Forme de comparaie ale adjectivului

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Comparativul pentru genul masculin si feminin se formeaz cu sufixul ior, iar pentru neutru cu sufixul -ius. Toate adjectivele la comparativ se ncadreaz n declinarea consonantic. Superlativul se formeaz cu sufixul -issimus, -issima, -issimum. Adjectivele care la nominativ singular se termin n -er fac superlativul cu terminaia -erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris,

acre). Forma M F . Traducerea Pozitiv Longus longa longum lung Comparativ Longior longior longius mai lung Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung Pozitiv brevis brevis breve scurt Comparativ breviar breviar brevius mai scurt Superlativ brevissimus brevissima brevisimum cel mai scurt Pozitiv acer acris acre ascuit Comparativ acridor acrior acrius mai ascuit Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel

mai ascuit Excepii: Forma M F . Traducerea Pozitiv magnus magna magnum mare Comparativ maior maior maius mai mare Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare Pozitiv parva parva parvum mic Comparativ minor minor minus mai mic Superlativ minimus minima minimum cel mai mic Pozitiv bonus bona bonum bun Comparativ melior melior melium mai bun Superlativ

optimus optimua optimum cel mai bun Pozitiv malus mala malum ru Comparativ peior peior peius mai ru Superlativ pessimus pessima pesimum cel mai ru Adverbul Formele de adverb terminate n -e provin din adjective de declinarea a/o la gradul De exemplu: pozitiv sau superlativ. Adjectivul Adverbul Traducerea grossus, grossa, grossum grosse grosier humidus, humida,

humidum humide umed longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin Formele de adverb care se termin n -iter aparin adjectivelor declinaiei consonantice. Adjectivele care se termin n -ns, -nt si vor transforma terminaia n -nter. Exemplu: Adjectivul Adverbul Traducerea M F . brevis brevis breve breviter scurt recens --recenter

proaspt subtilis subtilis subtile subtiliter fin Verbul Exist patru forme de conjugarea verbelor:

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Verb la Termenul Traducerea Conjugarea -a filtrare A filtra Conjugarea -e miscere a amesteca Conjugarea -i lenire a atenua Consonantic solvere a solubiliza n ordonana medical verbele se exprim n general la imperativ sau la persoana a III-a singular sau plural de la conjunctiv. Acestea sunt utilizate n Instructio si Subscriptio pentru a ateniona farmacistul asupra

anumitor manopere. Exemplu: Infinitiv : dare -a se da Imperativ : da! -d! Conjunctiv : -sg.: detur -s se dea (o bucat) : -pl.: dentur -s se dea (mai multe buci). Infinitiv Imperativ Conjunctiv addere a aduga Adde! addatur, addantur cavere a se pzi Cave! colare

a strecura Cola! concidere a tia n buci Concide! conquere a fierbe Conque! conquator conspergere a consperga Consperge! contundere a zdrobi Contunde! contundatur, contundantur dare a da Da! detur, dentur dispensare a doza Dispensa! dispensetur, dispensentur dividere a diviza Divide! filtrare a filtra Filtra! formare

a forma Forma! Infundere a uda, a ineca Infunde! Iterare a repeta -Iteretur (ne iteretur) macerare a macera Macere! miscere a amesteca Misce! misceatur, misceantur obducere -a acoperi Obduce! obducantur preparare a prepara Para! recipere a primi, a lua Recipe! signare a eticheta Signa! signetu solvere a

solubiliza Solve! steriliza a steriliza Sterilisa! sterilisetur vertere a ntoarce Verte! .umeralul Cantitile se exprim sub forma numerelor cardinale, n cifre arabe. 1 Unus, una, unum 2 Duo, duae, duo 3 Tres, tres, tria 4 Quattuor 5 Quinque 6 Sex 7 Septen 8 Octo 9 Novem 10 Decem 11 Undecim 12

Duodecim 13 Tredecim 14 Quattordecim 15 Quindecim 16 Sedecim 17 Heptadecim 18 Octodecim 19 Nonadecim 20 viginti 21 Viginti unus 30 Triginta 40 Quadraginta 50 Quinquaginta 60 Sexaginta 70 Septuaginta 80 Octoginta 90 Nonaginta 100 Centum 1000 Mille Aceste cantiti se scriu n grame si se citesc n multiplii sau submultiplii acestuia: gramma -gram (singular), grammata

-grame (plural).

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) In reet se va citi: 5,0 -grammata quinque 0,5 -decigrammata quinque 0,05 -centigrammata quinque 0,005 -miligrammata quinque Numrul dozelor, flacoanelor, fiolelor, picturilor se exprim ntotdeauna n cifre romane I 1 XX 20 CCC 300 II 2 XXX 30 CD 400 III 3 XL 40 D 500 IV 4 L 50 DC 600

V 5 LX 60 DCC 700 VI 6 LXX 70 DCCC 800 VII 7 LXXX 80 CM 900 VIII 8 XC 90 M 1000 IX 9 C 100 MC 1100 X 10 CC 200 MCC 1200 Termeni latini folosii pentru grupele de medicamente Mai jos sunt redate principalele grupe de medicamente n latin. Singular

Plural Traducerea adstringent adstringentia astringent analgeticum analgetica Analgezic antarthriticum antarthitica Antiartritic anthelminticum anthelmintica Antihelmintic anthidroticum anthidrotica Antisudorific antidiarrhoicum antidiarrhoica Antidiareic antiphlogisticum antiphlogistica Antiflogistic antirheumatica antirheumatica Antireumatic antispasmodicum antispasmodica Antispastic ataractium ataractica Ataractic cardiotonicum cardiotonica Cardiotonic carminativum carminativa Carminativ cholagogum cholagoga colagog dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii diureticum diuretica diuretic expectorans expectorantia expectorant externum externa extern hypnoticum hypnotica hipnotic internum

interna intern laxans laxantia laxativ nervium nervina cu aciune asupra SC ophtalmicum ophtalmica oftalmic otologicum otologica cu aciune asupra urechii purgans purgatia purgativ rhinologicum rhinologica cu aciune asupra mucoasei nazale roborans roborantia roborant sedativum sedativa sedativ stomachium stomachia stomahic, stimulant al apetitului uterinum uterina uterin Denumirea latin a acizilor, srurilor, oxizilor si hidroxizilor:

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) acidum boricum acid boric phosphoricus fosforic acidum sulfuricum acid sulfuric salycylicus salicilic acidum hypochlorosu acid hipocloros tannicus tanic acidum chlorosum acid cloros tartaricus tartric acidum chloricum acid cloric bromatus bromur acidum perchloricum acid percloric chloratus clorur arsenicocus arsenicos fluoratus fluorur chlorosus cloros jodatus iodur nitrosus nitros sulfuratus sulfur sulfurosus sulfuros atrium carbonicum carbonat de sodiu phosphorosus fosforos atrium

hydrogencarbonicu bicarbonat de sodiu aceticus acetic atrium fosfat acid benzoicus benzoic phosphoricum de sodiu boricus boric Bismuthum carbonat carbonicus carbonic subcarbonicum de bismut chloricus cloric Zincum oxydatum oxid de zinc nitricus nitric Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu lacticus lactic atrium hydroxydatum hidroxid de sodiu n funcie de componena Designatio Materiarum se cunosc:

reete simple,

cnd Ordinatio este compus dintr-un singur component, substan medicamentoas, preparat oficinal sau produs tipizat; reete compuse, n care apar dou sau mai multe substane ce urmeaz a fi preparate mpreun. Acestea sunt n general reete magistrale, adic reetele n care farmacistul trebuie s execute o operaie de preparare dup ordonana medical, dar pot fi si tipizate. Modul de ordonare

al componentelor n reete O asezare corect pe blanchet evit nenelegerile sau o interpretare echivoc (care ar putea conduce la accidente). Substanele medicamentoase (indiferent de tipul lor)3 se nscriu una sub alta pe vertical, fiecare ncepnd cu prima liter majuscul. 3 Reetele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt concepute de ctre medic care va seleciona substanele

active, dozele si forma farmaceutic cea mai adecvat situaiei clinice si pacientului. Executarea reetei se va face n farmacie, pe baza reetei, substanele medicamentoase introduse n formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale, prevzut n farmacopee. Reetele oficinale (galenice) au compoziie bine stabilit ntlnite n farmacopee. Ele trebuie s se gseasc gata preparate n farmacie spre a fi eliberate la

cerere. Iat cteva preparate oficinale care trebuie s se ntlneasc n farmacie: liniment amoniacal, apa de var, mucilagiile, picturile pentru ochi cu sulfat de atropin 1%; cu azotat de pilocarpin 2%; spun de potasiu, sirop de clorur feroas 5%; soluia de acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, poiunea Riviere (soluia efervescent); soluia alcoolic de iod iodurat; supozitoare de glicerin, tinctura

de opiu, unguent emulgator, unguent cu glicerin, unguent cu oxid de zinc si acid salicilic (pasta Lassari) etc. Medicamentele din aceast categorie se prescriu folosinduse numele din farmacopee, fr a scrie compoziia (cnd preparatul este compus din mai multe substane active). n anumite situaii preparatele oficinale nu se utilizeaz ca atare, ci asociate cu alte substane active nglobate n

formulri magistrale (ex. julepul gumos -mucilagiul de gum arabic). Reetele tipizate (comerciale, specialiti farmaceutice). Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor n forma lor finit. Aceste medicamente au denumiri comerciale (nregistrate) care vor fi trecute pe reet nsoit n mod obligatoriu de forma farmaceutic si de cantitatea la o unitate de doz (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g exist si comprimate de

0,1 g ca si soluii 2,5 sau 10%). n conformitate cu dispoziiile n vigoare medicamentele cuprinse n nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar, dup modul de eliberare din farmacie, se mpart n: 1. medicamente care se elibereaz numai pe baz de reet care se va reine n farmacie (ex. ac. folic, adrenalin, ampicilin, kanamicin sulfat, ergometin, ocitocin etc.).; 2.

medicamente care se elibereaz pe baz de reet care nu se va reine n farmacie. Acest tip de reet este valabil timp de 6 luni de la emitere (ex. ac.nalidixic, clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. n cazul ultimelor dou medicamente valabilitatea reetei este de doar 10 zile); 3. medicamente care se elibereaz la cerere nefiind necesar prescripia medical (vat,

romplast, crbunele medicinal, viplexul, acidul acetilsalicilic etc.) De remarcat este c n unele situaii denumirea internaional a unui medicament este folosit si n farmacopee (oficinal) ct si pentru a denumi produsul comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazon, cortizon, ergomet, ciclobarbital, prednison etc.).

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Denumirile substanelor se vor scrie fr prescurtri si fr a se folosi simbolurile chimice. Nu sunt recomandate denumirile chimice (de obicei complicate) cu excepia substanelor simple (de exemplu: CuSO4, NaHCO3, nici bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de sodiu). De asemenea, nu se ntrebuineaz denumirile populare ale medicamentelor (ex: sare amar ci sulfat de magneziu).

Pr.i din denumirea medicamentelor sau formulelor farmaceutice pot fi uneori prescurtate (ex. Atropin Sulf.; tinct. T-ra sau t-ra. tinctur; extr. extract etc.), dar sunt contraindicate prescurtrile care pot genera confuzii, care pot provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu Kalii chloridi(um) nu va fi prescurtat pentru a nu se confunda cu cloratul de potasiu

Kalium chloricum

care este foarte toxic. n dreptul fiecrei substane se va trece cantitatea, n cifre arabe si se exprim n grame. Cifrele ntregi reprezint gramele, iar zecimalele sub-multiplii gramului (exemplu: 1,0 = un gram, 0,20 = douzeci de centigrame, 0,03 = trei centigrame etc.). Lichidele se pot prescrie n mililitri (mai rar n centimetri cubi).

Cifrele se vor aseza una sub alta n asa fel nct virgulele s fie exact pe aceeasi linie vertical. Pentru unele soluii, care se scriu n cantiti foarte mici, exprimarea se face n picturi folosind cifre romane si simbolul gtts. (guttas = picturi) (exemplu: Ol. crotoni X gtts.). Tot cu cifre romane se exprim numrul:

flacoanelor, fiolelor, comprimatelor, plicurile cu pulberi, pilulele, bolurile, capsulele etc. n general, nu se obisnuieste a se trece simbolul g (grame) dup cifr, virgula fiind cea care face ca acest simbol s fie subneles. De asemenea, cantitatea se poate evidenia si prin sublinierea ntregului dinaintea virgulei (de exemplu: 40,0;

0,25; 0,001). n reet se folosesc n general uniti de msur precise si mai rar uniti de msur aproximative. Pentru exprimarea greutilor se folosesc gramul (gramma=g), miligramul -3 -6 10 g si microgramul (mcg=10 gamma). -3 Pentru msurtorile de capacitate se folosesc mililitrul (ml=10 ), -6

microlitrul (10 l). Farmacopeea prevede patru moduri de exprimarea a formulrilor lichide. % g/g = cantitatea n grame de substan coninut n 100g produs final. Farmacopeea prevede c formele farmaceutice lichide de uz intern si extern (indiferent de vehicul) se prepar g/g (ex. 10 g sirop la 100 g poiune);

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) % g/v = cantitatea n grame de substan coninut n 100 ml produs final. n acest fel se vor nota concentraiile soluiilor injectabile (ex. 2g procain clorhidric la 100 ml sol. apoas); % v/v = volumul n ml coninut n 100 ml produs final (ex. alcoolul diluat conine 70% v/v alcool etilic); % v/g

= volumul n ml coninut n 100 g produs final. La medicamentele care se exprim n picturi, trebuie s fie cunoscut numrul de picturi n care poate fi divizat un gram din lichid, ex: Denumirea .umrul picturi/gram Eter 90 Alcool 95% (v/v) 63 Alcool diluat 70% (v/v) 56 Ap distilat 20 Cnd se prescriu

droguri vegetale, numele proprii ale drogurilor ncep de asemenea cu majuscule indicndu-se si poriunea drogului care intereseaz (ex.: Radix Gentianae, Herba Absinthi, Flores Chamommillas). Medicul veterinar va prescrie medicamentele n ordinea n care le amestec farmacistul. De obicei (exist si excepii) ordinea de amestecare a medicamentelor se face n ordinea crescnd a greutii lor, ultimul fiind excipientul. n

cazul substanelor toxice, puternic active sau al stupefiantelor, cantitile se scriu n cifre si litere, n parantez, pentru a se evita posibilitatea unei greseli sau a unei operaiuni frauduloase. Exemplu: Rp./ Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram ) n cazul acestor substane cnd medicul prescrie intenionat o doz mrit, peste doza maxim, el

este obligat s sublinieze cantitatea si s adauge meniunea sic volo (asa vreau, asa doresc). Aceast situaie apare cnd se instaleaz rezisten sau toleran la un medicament, motivndu-se astfel mrirea dozelor n aceste situaii. Cnd dou sau mai multe componente care se succed sunt prescrise n aceleasi cantiti, nu este necesar s se indice cantitatea la fiecare n parte, ci

doar la ultima component, cifra fiind precedat de literele aa (ana partes = n pri egale). Exemplu: nlocde: Rp/ Sulfurprecipitate10,0Zincisulfurici10,0Sapokalini10,0Aquae5,0Ung.simplicisad.80, 0Sepoateprescrie: Rp/ SulfurprecipitatiZincisulfuriciSapokaliniaa10,0Aquae5,0Ung.simplicisad.80,0

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Termenul ad (pn la) se utilizeaz uzual pentru a nu mai fi nevoie s se calculeze diferena excipientului (de obicei) pn la cantitatea dorit. n general, pentru excipieni cantitatea nu se indic, ci se scrie q.s. sau Q.S. (quantum satis = att ct trebuie). n aceste cazuri, farmacistul stabileste singur cantitatea n funcie de

tehnica de preparare si va meniona pentru prescripie, obligatoriu, cantitatea si natura excipientului folosit (aceast terminologie se poate utiliza adecvat n cazul pilulelor, bolurilor, unguentelor, pulberilor etc.). Asa cum deja s-a artat, n reetele magistrale (compuse) exist o enumerare de dou sau mai multe substane medicamentoase, care vor urma a fi preparate mpreun. nsiruirea acestor substane (remedii) nu

se face la ntmplare, ci ntr-o anumit ordine: 1. Remedium cardinale -medicament principal (de baz) 2. Remedium adjuvans -medicament secundar (ajuttor) 3. Remedium corrigens -corector al gustului si/sau al mirosului 4. Remedium constituens -medicament de constituie (excipient). Remedium cardinale -este reprezentat de substana cea mai important pentru tratamentul prescris, aceea care imprim aciunea curativ dorit. Remedium

adjuvans -este reprezentat de una sau mai multe substane care au rol de a completa aciunea medicamentului principal, fie mrindu-i activitatea prin sinergism sau potenare, fie diminundu-i unele efecte nedorite. Remedium corringens -apare n reet numai n cazul existenei unor substane cu gust si/sau miros neplcut, care se administreaz oral. Poate fi reprezentat de una sau mai multe

substane dulci sau aromate, care au rolul de a corecta astfel gustul substanelor amintite. Remedium constituens reprezint partea n care se nglobeaz celelalte substane medicamentoase. Excipienii sunt n general substane inactive. El poart si denumirea de excipiens (excipient). Astfel, pentru soluiile apoase excipientul uzual este apa; pentru unguente, vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de cacao. n

funcie de formele medicamentoase care se prepar, excipienii vor fi substane lichide, moi sau solide. Uneori, remedium corrigens si remedium constituens pot fi reprezentate de un singur medicament (ex. cazul siropurilor). 5.1.1.4. Subscriptio Este partea care urmeaz lui Designatio Materiarum. Aici, medicul veterinar indic farmacistului modul cum vor trebui preparate substanele medicamentoase, forma medicamentoas care va

rezulta si n cte doze s se divid acestea. Exprimarea n Subscriptio se face numai n termeni latini convenionali, redai prescurtat n formule bine definite.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Dup modul cum se formuleaz Subscriptio, reetele pot fi mprite n 6 grupe, dup cum urmeaz: DozateReete.edozateFormadivizatFormadispensatSimpleRp/. A.............50,0D.S. Rp/. A500,0Div.p.aeq.XD.S. Rp/. A50,0D.t.d.XS. CompuseRp/. A10,0B..................15,0C..................75,0M.f..........* D.S. Rp/. A10,0B15,0C75,0M.f.* Div.p.aeq.XD.S. Rp/. A1,0B1,5C7,5M.f.* D.t.d.XS. * se va indica forma medicamentoas de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum), linim. (linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc. Dup cum se

poate vedea din schema de mai sus, att reetele simple, ct si cele compuse se mpart n nedozate (medicamentul se elibereaz ntr-o singur doz) si dozate (medicamentul se elibereaz mprit n mai multe doze). n cazul reetelor nedozate, Subscriptio va consta n cazul reetelor simple din formula D.S. (Detur Signetur = s se dea si s se eticheteze)

si, n cazul reetelor compuse din formula M.f. (Misce fiat = s se amestece si s se fac), indicndu-se forma medicamentoas respectiv (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.). n reetele magistrale n care cantitatea de excipient nu este precizat dup Q.S., (q.s.) se va continua cu formula ut (n loc de M.

= misce). Rp./ Acetanilidi 0,30 Excipiens q.s. ut f. pilulae Exprimat n limba romn aceasta nseamn excipient att ct trebuie ca s se fac pilule . Reetele dozate Sunt cele n care medicamentul se elibereaz n mai multe doze, dup modul de mprire, avnd: Forma

divizat -n acest caz, mprirea substanelor medicamentoase se va face dup ochi , n tot attea doze egale cte se prescriu; manopera poate avea un procent de eroare admis de 8-15%. Exactitatea sa depinde n cea mai mare msur de ndemnarea si experiena farmacistului, fiind o metod expeditiv. Nu se aplic niciodat la reetele care conin substane de la Venena

si Separanda. Formula de exprimare este: Div. p. aeq. (divide in partes aequales = divide n pri egale), putnd urma apoi numrul de doze n care trebuie mprit medicamentul exprimat n cifre romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p. aeq. N VI).

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Exemplu: Rp./ Magnesii sulfas 100,0 Div.p.aeq. N. X D.S. ............... Forma dispensat. Reprezint un mod de divizare absolut exact, mprirea fcndu-se pentru fiecare doz prin cntrire, acestea devenind riguros egale. Operaiunea necesit un timp mai ndelungat dar este mult mai sigur. Medicamentele care conin substane din grupele Venena

si Separanda se prescriu ntotdeauna dozate astfel indicndu-se forma medicamentoas respectiv (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.). n reetele magistrale n care cantitatea de excipient nu este precizat dup Q.S., se va continua cu formula ut (n loc de M. = misce). Rp./ Acetanilidi 0,30 Excipiens

q.s. utf.pilulae Exprimat n limba romn aceasta nseamn excipient att ct trebuie ca s se fac pilule . Exprimarea n form dispensat este D.t.d. (detur tales doses = s se dea asemenea doze), dup care urmeaz numrul dozelor exprimate n cifre romane. Exemplu: Rp./ Phenobarbitalum 0,30 D.t.d. N. X

S. Dup cum se vede din exemplul de mai sus, dup formula D.t.d., nu mai urmeaz D.S., ci doar S. (signetur), deoarece D. (dentur) figureaz deja n formul (evitndu-se astfel repetarea termenului de dou ori). ntotdeauna, n dozarea prin metoda divizat, cantitatea se mparte la numrul de doze, pe cnd n metoda dispensat ea se multiplic la acest numr.

Si n cazul reetelor dozate vor exista reete simple si reete compuse. Ele au aceeasi formul de exprimare, cu meniunea c reetele compuse ncep ntotdeauna cu M.f. sau ut f. (asa cum s-a artat de altfel si la formele nedozate). 5.1.1.5. Signatura et nomen aegroti a. Signatura (Instructio) Este acea parte a reetei care se adreseaz

n aceeasi msur farmacistului ct si executantului tratamentului. Ea cuprinde indicaii legate de: calea de administrare (intern etichet albastr, extern etichet rosie sau parenteral prin

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) 4 injecie ) n cte reprize, frecvena (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6 n 6 ore etc.), momentul administrrii (nainte de mas) etc. Explicaiile de la Signatura se fac recomandabil n limba romn, existnd si cteva formule n limba latin (ex.: bis in die = de dou ori pe zi, ante cibum

= nainte de hrnire; ter in die = de trei ori; quaque 4 hora = la fiecare patru ore; quarter in die = de patru ori pe zi; quaque diae = n fiecare zi). n situaia n care medicaia de administrat si tratamentul necesit explicaii suplimentare se va apela la exprimarea dup aviz ceea ce nseamn c pe dosul blanchetei

sau pe o alt coal alturat reetei, medicul veterinar le va da n scris, clar si fr echivoc. La reetele tipizate se mai poate scrie la Signatura si D.S. dup prospect . Dac medicul solicit farmacistului s copieze pe eticheta formulrii ntreaga compoziie i se poate adresa prin D.S. cum formula (s se eticheteze si s se scrie

formula), iar dac medicul veterinar doreste s administreze personal medicamentul va scrie D.S. suo nomine (eticheteaz si scrie pentru uzul medicului). b. .omen aegroti Reprezint identificarea pacientului (a animalului la care se va face tratamentul). n aceast parte a re.etei se va identifica precis animalul (sau animalele) prin indicarea numrului matricol, numelui, specia, eventual sexul, vrsta, greutatea, numele proprietarului (exemplu:

cine rasa Dobermann, 10 kg; vaca nr. 9826; calul Murgu; porc de 80 kg etc.). n principiu, diagnosticul se va trece n reet atunci cnd se vor prescrie substane foarte active din grupele Venena si Separanda. 5.1.1.6. .omen medici Reeta va avea valabilitate numai dac va conine parafa si semntura medicului. Parafa (stampila) medicului va conine

numele si prenumele medicului precum si calificarea acestuia ( Dr. medic veterinar sau Doctor n medicin veterinar ). Pe blanchetele cu multe reete, omen medici va figura doar o singur dat n subsolul ultimei reete redactate. Conform instruciunilor Colegiului Medicilor Veterinari (62/15.07.1999), parafa medicilor veterinari liber profesionisti vor fi confecionate si inscripionate dup modelul de mai jos: Form:

dreptunghiular; Lungimea: 5 cm; Limea: 2 cm; Numele si prenumele; Gradul stiinific; Model: Dr. Barbu Ionel Doctor n medicin veterinar Medic primar veterinar Cod: 00181 Gradul profesional; Cod (nr. atestat de liber practic) 4 Dup acesta urmeaz enunarea concret a modalitii de administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagian; D.S. n furaj; D.S. int. n apa de

but; D.S. int. nglobat n bol de carne. Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administreaz intern dup tehnici cunoscute (D.S. ext. friciuni; D.S. ext. comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instilaii, D.S. ext. intrarectal; D.S. ext. pudrri; D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj. s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj. articular; D.S. i. ocular

etc.)

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) A.EXA VI Modelul prescripiei medical veterinare oficiale, (n conformitate cu Ordinul ANSVSA 184/2006) REGIMSPECIALSeria........./nr......... Unitateasanitarveterinaremitent.......................... Localitatea..................................................................... .. Judeul........................................................................... .... Numelepersoaneifizicesaujuridicedeintoaredeanimale................................ ..................................................................... Domiciliul/adresasediuluisocial: Localitatea..................................................................... ............... Strada.......................................................................... ................. Nr,.....Judeul.............telefon.............................. Numrul/Numereledeidentificare........................................... Categoria....................................................................... ............... Sexul........................................................................... .................. Greutateamedie/animal(kg.)................................................... Diagnostic...................................................................... ................................. ................................................................................ ....................... Nr.dinregistruleconsultaii............................../data............. Rp./ Semnturasiparafamediculuiveterinar........................................... Data........... 5.1.2. Reeta cu timbru sec Prescripiile medicale ale produselor stupefiante pentru

uz veterinar se elibereaz de ctre medicii veterinari pe reete cu timbru sec, n acelasi mod ca prescripiile pentru uzul uman. Eliberarea stupefiantelor se face n limita dozelor maxime pentru uz veterinar pe timp de 3 zile.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Modelul prescripiei medical veterinare oficiale cu timbru sec, (n conformitate cu Ordinul ANSVSA 184/2006) RegimspecialJude....................................... Localitatea.............................. Unitateasanitaraveterinar. Numeledeintoruluideanimale..................................................... Domiciliul:Comuna(orasul,municipiul) Str.....................................,Nr............,Jud..................... ................... Animalul specia................................................................... ............ Categoria....................................................................... ..................... Vrsta.......................,Greutatea(kg)....................................... ......... Diagnostic...................................................................... ..................... ................................................................................ ............................ Rp. SemnturasiparafamediculuiveterinarDataTimbrusec* 5.1.2.1. Reglementri specifice Medicamentele din grupa Venena (toxice si stupefiante) nu sunt eliberate dect pe blanchete cu reete speciale care au

imprimat o stampil cu timbru sec (stampil metalic ce imprim n relief fr tus) eliberat de ctre serviciile sanitare judeene pe baz de adres oficial. n ara noastr modul de redactare al reetelor a fost reglementat prin Ordinul A.SVSA nr. 184 din 22 aug. 2006 pe baza prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonana Guvernului 42/2004 privind organizarea

activitii sanitar

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) veterinare si pentru sigurana alimentelor, aprobat cu modificri prin Legea 215/2004 si n temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotrrea Guvernului nr. 130/2006, privind organizarea si funcionarea Autoritii Naionale Sanitare Veterinare si pentru Sigurana Alimentelor. Editarea, distribuirea, nserierea si numerotarea formularelor modelului unic de imprimat, cu timbru sec care are

regim special este n sarcina Colegiului Medicilor Veterinari din Romania. Aceste reete se in n evidene speciale, dup emitere fiind reinute n farmacia care elibereaz substanele. Totodat se nregistreaz o serie de date ce permit s se cunoasc exact destinaia luat de aceste medicamente, n registre speciale. Medicul veterinar care are dreptul de a primi formulare

cu timbru sec i revine obligaia de a completa urmtoarele rubrici ale registrului de eviden: .r. crtDataeliberrii .r.deordinealformularului Animalul (nume prenume, (numele) domiciliu, unitatea) Proprietar tratat DiagnosticReetaprescris .r.dinregistruldeconsultaiiObs. Formularele cu timbru sec se elibereaz oricrui medic veterinar liceniat, care are paraf si face o solicitare scris ctre Colegiul Medicilor Veterinari, filiala de

care aparine. Pierderea, sustragerea sau distrugerea formularelor vizate cu timbru sec va fi anunat n scris, n 24 de ore, Direciei Sanitare Veterinare si pentru Sigurana Alimentelor a judeului si Poliiei Judeene (serviciul Substane toxice si Stupefiante). Formularele vizate cu timbru sec se vor utiliza exclusiv pentru ordonane individuale, fiind interzis deturnarea destinaiei lor.

Dac prin reet sunt cerute produse stupefiante pentru uz veterinar, eliberarea lor se efectueaz n limita dozelor maxim admise (pentru uzul veterinar) timp de 3 zile. Legislaia si regimul de eliberare al produselor de la grupa Venena este n plin modificare, de aceea nu se va insista mai mult asupra altor aspecte legate de formularele cu timbru sec,

numerotarea formularelor si distribuirea formularelor. Totusi se va aminti c regimul produselor si substanelor stupefiante a fost reglementat la noi n ar nc prin Legea nr. 73/29.XII.1968, Instruciunile Ministerului Sntii nr. 103/26.II.1980 si HCM 899/1970 pentru stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele privind regimul acestor produse, acestea fiind amendate si mbuntite anual (vezi subcapitolul, Legislaia medicamentului).

Unitile unde sunt gestionate substane stupefiante vor fi controlate si avizate periodic (anual) de ctre reprezentanii Ministerului de Interne, nsoii de specialisti n domeniu din partea ministerului sau altor organe centrale sau ierarhic superioare. Regimul produselor toxice a fost reglementat iniial la noi n .ar prin Decretul nr. 466/28. XII.1979 care se refer la: fabricarea, manipularea, depozitarea, ambalarea,

livrarea, expedierea, transportul si folosirea produselor si substanelor toxice.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Ulterior, numeroase ordine specifice au adus modificrile necesare pentru ca legislaia n domeniu s fie adus la zi. Activitile de desfacere si aprovizionare cu substane din categoriile mai sus amintite sunt permise unitilor sanitar veterinare pe baza autorizaiei de funcionare emis de ctre Direciile sanitare veterinare sau Centrele sanitare antiepidemice si Inspectoratele judeene de

protecia muncii. Unitile care au obinut autorizaia au obligaia de a se nscrie la Poliia judeean pe raza creia instituia si are sediul. Registrele speciale de eviden a substanelor toxice vor fi ntocmite prin numerotare, sigilare, stampilare si vor fi semnate de ctre medicul veterinar, conductorul unitii. Registrele vor fi vizate anual de ctre organele de

poliie abilitate. 5.1.2.2 Alte indicaii legate de redactarea si eliberarea reetei Exprimri specifice n cazul cnd eliberarea medicamentelor din reet este urgent medicul poate folosi cuvinte de specifice, n ordinea gravitii si urgenei n intervenie, dup cum urmeaz: citorepedecitissimofoarterepedestatimimediat,pelocantidotumantidot Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu o alt culoare pentru a atrage atenia

farmacistului. n anumite situaii reeta mai poate cuprinde si indicaii repetatur sau interetur n cazul n care indicaia trebuie repetat sau dimpotriv (non repetatur sau non iteretur). n cazul absenei acestor indicaii, farmacistul va proceda conform reglementrilor n vigoare. Cnd medicul veterinar nu stie dac medicamentul solicitat se afl n farmacie el poate (n

cazul n care este de acord ca farmacistul s elibereze ceva 5 similar ) s se scrie n dreptul medicamentului n cauz: at similia (ceva asemntor). Solven.ii n orice reet prin cuvntul ap se va nelege ap distilat, prin alcool , alcool de 96, iar prin alcool diluat , alcool de 70.

Medicamentele lichide prescrise n cantiti mici sub form de picturi se msoar numai cu pictorul normal. 5 Dac n farmacie lipseste vreo substan din compoziia unui medicament, farmacistul este obligat s ia si el legtura cu medicul veterinar, cruia s-i propun nlocuirea substanei, altfel, farmacistul nu are voie s fac substituii doar n cazuri speciale, ntre substane

cu activitate terapeutic identic (ex. ntre srurile aceluiasi alcaloid: cofeina citrat poate fi nlocuit cu cofein natribenzoic; codeina fosfat cu sarea clorhidrat etc.).

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Cu pictorul normal 20 de picturi de ap distilat care cad liber, la 20C cntresc 1 g (0,005 g). Medicamentele lichide se elibereaz totdeauna limpezi, de aceea ele trebuie s se filtreze. Formele farmaceutice lichide nscrise n farmacopee, indiferent de dizolvant, se prepar la greutate (g/g). Fac excepie soluiile injectabile care se prepar la

volum, adic se exprim cantitatea de substan n grame, iar solventul n volume (g/v). n unele cazuri, n reete, cantitile unor componente nu sunt precizate. n acest caz se iau n lucru cantitile prevzute de farmacopee, avndu-se n vedere s se noteze pe reet cantitile utilizate. Adesea, n partea de Subscriptio pentru unele forme medicamentoase se

poate folosi si M.D.S. = Misce Detur Signetur, fiind o formulare prescurtat a prilor Subscriptio si Signetur (aplicat mai ales n cazul formulrilor lichide). Recipientele si materialele de ambalaj n care se face expediia trebuie s fie alese de necesitile de conservare. Nu se recomand eliberarea medicamentelor n sticle folosite n mod curent pentru pstrarea alimentelor

(sticle de lapte, bere, vin, buturi rcoritoare) pentru a nu da loc la confuzii. Este interzis, de asemenea, utilizarea cutiilor si dopurilor de plut care au mai fost utilizate pentru a se evita o eventual impurificare sau contaminare cu ageni bacterieni. 5.1.2.3. Eliberarea ordonan.elor n alte .ri Eliberarea ordonan.elor n S.U.A. n principiu, nu exist diferene

notabile n unele state (europene mai ales) existnd formulare tipizate (blanchete) pentru eliberare, n alte state (ex. SUA) nu exist reglementri legate de blanchet. Toate reetele din SUA trebuie ns s conin obligatoriu:

numele, adresa, telefonul si numrul atestatului medicului curant; numele si adresa posesorului de animal; date despre animal; data eliberrii

ordonanei; denumirea si cantitatea medicamentului; indicaii de folosire numele medicului si semntura. Pentru exemplificare prezentm un

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Model de reet editat n SUA. (sursa: Veterinary Pharmarmaceuticals and Biologicals, 8th Edition, 93/94) Animal sName:SophieSpecies:CanineWeight:10kgOwner sName:Ms.JohnAugustineAddress:1306 HowardAvenue,Blacksburg,VA24060Date:10/30/07RxAmoxicillin,250mg,capsulesNo.15Lab el: AdministeronecapsuleorallyeveryeighthoursVountaryFormularyPermittedDispense aswrittenSignatureofPrescriber: RichardB.Talbot,DVMRefills0-1-2-3PRNControledSubstanceRegistrationNumber n general la acest tip de reet, nu sunt recomandate abrevierile latine, fiind preferate textele clare, explicite (ex: n loc de t.i.d de trei ori pe zi se prefer three times

a day sau every eight hours = la fiecare opt ore etc.). De asemenea, instruciunile sunt foarte concise, pentru evitarea ambiguitilor (ex: nu se va folosi niciodat o formulare de tipul: take as directed = s se administreze conform instruciunilor ci, de exemplu: administer one tablet orally every 8 hours = s se administreze o tablet, oral, la

fiecare 8 ore ). Un alt aspect important, indiferent de ar, este c eliberarea cantitilor se va face doar n sistemul metric.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Eliberarea reetelor n Frana Eliberarea medicamentelor se face identic ca la noi, diferit fiind eliberarea substanelor de la categoria Venena Specimen de formular special pentru prescripia stupefiantelor din Frana (dup Dictionaire des Medicaments Veterinaire, 1997). CAR.ET.o.0016STUPEFIA.TSCAR.ET.o.0016(ART.R.5212) ORDO.A.CE.o.0001USAGEPROFESSIO.ELORDO.A.CE.o.0001PRESCRITESTUPEFIA.TS(ART.R.5212 ) .. DOCTEURVETERI.AIRE Docteur-VeterinaireRUE .. Inscritautableau .. Del OrdresousVILLE Tel . Le.o. .o.del ORDRE: .o.deserie .OM: Dudepartement .PRE.OM: ADRESSEDUDETE.TEURDEL A.IMALOrdonancefaiteleLe: PourM ... AdresseA.IMAL espece .aturduProduit ...o.Identification:

Quantite: SignatureetCachetDuDocteur-Veterinaire n general, la eliberarea ordonanelor n rile occidentale regula .i recomandarea farmacografic este utilizarea denumirilor comerciale nregistrate (existnd posibilitatea consultrii unor liste exhaustive de denumiri generice echivalente cu denumirile comerciale nregistrate).

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Eliberarea ordonan.elor n Marea Britanie Reeta este aproape identic cu cea de tip latin , avnd exact aceleasi pri ca ordonana clasic cu remarca c la toate reetele nu trebuie omis sintagma folosit: for animal treatment only = numai pentru tratamentul animalelor. Pr.ile componente ale ordonan.ei medicale sunt:

heading (antet), the

superscription (invocatio), the inscription (ordinatio materiarum), the subscription (subscriptio), the signature (signatura), micellaneous requirements (instructio), prescriber s signature and qualifications (semntura si calificarea medicului), SpecimendereetnAnglia (dup,VeterinaryAppliedPharmacology&Therapeutics,5thEdition,1991):

A.Knifton&W.JenkinsM.R.C.V.S. 270NorthStreet Manderton,Sussex 01September2007 Mixture fordog Rx Light Kaolin 20 g Light Magnesium carb. 5g Sodiumbicarb. 5g Water to

100ml Make a mixture.Send 100ml Label: Shake thebottle Give one dessertspoonfull twicedaily Foranimal treatmentonly Thisprescriptionisissuedforananimalunder mycare. Foranimal treatment only. A.Knifton,M.R.C.V.S. HHHHHHHH. L.Gentle CastleFarm, Broadbeach, Sussex

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) 5.2. Categorii de reete Exemple de reete redactate n limba romn sau n limba latin: Reet magistral:

DenumireapriicomponenteareeteiDescriereareeteiFacultateadeMedicinveterinarClinicileve erinareCaleaAradului119,Tel:256277118Data...... Nr.reg.deconsultaiiSpecieDiagnosticNumesiprenumedeintorAdresInvocatio(Praepositio)Rp ./ Designatiomateriarum(Ordinatio,Praescriptio) Stibiisulfuratirubri30,0(remediumcardinale) Ammoniichlorati20,0(remediumadjuvans) Fructusanisipulverati50,0(remediumcorrigens) Rad.Licquiritiaepulv.ad250,0(remediumconstituens) SubscriptioM.f.pulv. Signatura(Instructio)etnomenaegrotiD.S.int.2x1linguri/ziamestecatntainuldeovzlacal ulroib,Gelu,dinSDETimisoara 'omenmedici2cmpt.calculeSemnturasiparafamedicului Reet tipizat: Denumirea prii componente a reetei Descrierea reetei Inscriptio (Antetul) 2cm pt.calcule Facultatea de Medicin veterinar Clinicile veterinare Calea Aradului 119,

Tel: 256277118 Data...... Nr. reg. de consultaii Specie Diagnostic Nume si prenume deintor Adres Rp./ Penicilin crist. flac. a 400.000UI N III Invocatio (Praepositio) Designatio materiarum (Ordinatio, Praescriptio) Streptomicin sulfat flac a 1g. N VI Ser fiziologic x 10 ml fi. N IV Subscriptio M. f. sol Signatura (Instructio) et D.S. i.p. la vac cu peritonit postoperatorie n intervenie pe

nomen aegroti abdomen pentru prevenirea infeciilor si aderenelor 'omen medici Semntura si parafa medicului

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) 5.2.1. Reete pentru forme medicamentoase redactate n limba romn Pulberi Reet simpl nedozat Rp./ Sulfatiazol, pulv. 20,0 D.S. Ext. pudrri n plgile operatorii. Reet simpl divizat Rp./ Benzoat de sodiu 30,0 Div.p.aeq. N. VI D.S. int. 2x1/zi la cal sau vac n bronsite Reet simpl dispensat

Rp./ Benzoat de sodiu D.t.d. S. int. 2x1/zi 3,0 N. X Reet compus nedivizat Rp./ Tetraciclin, pulv. Suzotril, pulv. M.f. pulv. D.S. ext. n plgi operatorii 4,0 40,0 Reet compus divizat Rp./ Sulfat de magneziu Sulfat de sodiu aa Bicarbonat de sodiu M.f. pulv. Div.p.aeq. D.S. int. 2x1/zi 200,0 10,0 N. X Reet compus dispensat Rp./ Sulfat de magneziu Sulfat

de sodiu Bicarbonat de sodiu M.f. pulv. D.t.d. S. int. 2x1/zi aa 20,0 1,0 N. X Rp./ Salol 5,0 Bismut subnitric 10,0 Rd. de Nalb, pulv. Ap distilat q.s. ut. f. boli D.t.d. N. IV S. int. 2x1/zi la cal n gastroenterit Rp./ Sulfadimidin 10,0 Excipient q.s. Div.p.aeq. N. XX ut. f. massa pilularum

D.S. int. la oaie n stri infecioase Rp./ Frunze de Degeel rosu pulv. 0,10 Clorur de calciu 0,30 Excipient q.s. ut. f. pilulae D.t.d. N. IV S. int. 2x1/zi la cine cu ascit Comprimate .i drajeuri Rp./ Fenobarbital, compr. 0,10 D.t.d. N. V S. int. 1/zi Rp./ Tetraciclin

draj. a 0,250 D.t.d. N. V S. int. 4x1/zi Capsule gelatinoase Rp./ Ovizol caps. gelat. 0,150 D.t.d. N. III S. int. la berbec de 50 kg cu trichostrongilidoz Ovule (globule) Rp./ Nitrofuran 5,0 Unt de cacao q.s. ut. f. ovule vaginale N. X D.S. ext. 3x1/zi la vac n vaginit

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Boluri Rp./ Hexacloretan 80,0 Excipient q.s. ut. f. massa boli Div.p.aeq. N. VIII D.S. int. 2x2/zi la tineretul bovin Antibiotice flaconate Rp./ Propamicin flac. a 400.000U.I. N. IX Ap distilat fiole a 10 ml N. III D.S. inj. i.m. 3x1/zi timp de 3 zile la porc de 80

kg cu flegmon Unguente Rp./ Clortetraciclin 3,0 Ung. simplu ad. 100,0 M.f. ung. D.S. ext. Paste Rp./ Acid salicilic 2,0 Oxid de zinc Amidon aa 25,0 Vaselin ad. 50,0 M.f. ung. D.S. ext. Supozitoare rectale Rp./ Aminofenazon, suppos. N. VI D.S. ext. 2x1/zi la cine febril

Rp./ Anestezin, pulv. 0,05 Unt de cacao q.s. M.f. suppos. D.t.d. N. VI S. ext. 3x1/zi timp de 2 zile la cine n proctit Rp./ Rivanol 0,4 Excip. gelat. q.s. ut. f. cereolus D.t.d. N. X S. ext. i. uterin la vac post-ftare Electuarii Rp./ Acid acetil salicilic

2,0 Rd. de Lemn dulce, pulv. Sirop simplu q.s. ut.f. elect. D.S. int. la porc. Emplastre Rp./ Oxid de plumb Untur de porc Ulei de floarea soarelui aa 30,0 Ap q.s. M.f. emplastrum D.S. Ext.

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) 5.2.2. Reete pe diferite afeciuni la animale redactate n limba latin si romn n continuare sunt prezentate cteva exemple de reete si indicaii terapeutice redactate pe diferite grupuri de afeciuni: Afec.iunialepielii.imucoaselor Rp./ Kalii permanganici 0,50 Ac.borici ad 60,00 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. II D.S. ext. dup aviz Se dizolv un pachet ntr-un litru de

ap. Se foloseste pentru irigaii ale mucoaselor (bucal, nazal, vaginal) sau fistule si plgi. Rp./ Jodi 1,0 Kalii iodati 3,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonarea mucoaselor bucale (stomatite ulceroase, pseudomembrane), cervicale (cervicite) Rp./ Natrii tetraborici 7,0 Glyceroli ad 30,0 M.f. sol. D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale stomatite

Rp./ Methyleni coerulei 0,5 Glyceroli 5,0 Aq. destill. ad 15,0 D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale, faringiene sau vaginale Rp./ Aethacridini lactici 0,2 Aluminii sulfurici 10,0 Aq. destill. ad 200,0 M.f. sol. D.S. ext. cte o linguri la un litru ap distilat, pt. splturi de mucoase Rp./ Aethacridini lactici 0,15

Anesthezini 3,00 Glyceroli ad 30,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonarea mucoasei rectale,vaginale sau uterine n prolaps, nainte de repunere Rp./ Aethacridini lactici 0,1 Buthyri cacao q.s. ut.f. suppos. D.t.d. N. VI S.ext. 3x1/zi la cine, n inflamaii ale rectului si n adenit circumanal Rp./ Zinci oxydati 50,0 Zinci chlorati 5,0 Aq.

destill. 50,0 M.f. pasta D.S. ext. sub form de strat subire, prin pensulare (va apare o crust impermeabil, antiseptic, care va nlocui pansamentul) Rp./ Cera flavae Cetacei aa 40,0 Ol. Lini 30,0 Aq. destill. ad 50,0 M.f. linimentum D.S. ext. n dermatit, arsuri Rp./ Jodoformi 10,0 Zinci gelatinati ad 100,0 M.f. gelatinae

D.S. ext. pe plgi sub form cldu (dup topire) n strat subire pe plgi, inflamaii ale pielii, eczeme, formnd o pelicul antiseptic. Explica.ie: Gelatina zincat este format din: -10 g oxid de zinc; -20 g gelatin; -30 g glicerin; -40 g ap. Rp./ Zinci oxydati Amyli Talci aa 10,0 M.f. pulv. D.S.

ext. prin pudrare (n dermatitele umede)

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ Benzocaini 0,05 Ammonii ichtyosilfonici 0,20 Buthyri cacao q.s. ut.f. suppos. D.t.d. N. VI S. ext. 3x1/zi la cine, n inflamaii ale Rectului Rp./ Zinci oxydati Talci Vaselini albi M.f. pasta aa ad 20,0 100,0 D.S. ext. (eczem uscat, dermatite) Rp./ Bismuthi subgallici 10,0 Zinci oxydati Talci aa 25,0 Ol.

Lini Ung. alcoholi lanae aa 20,0 M.f. pasta D.S. ext. n eczeme, dermatite Rp./ Zinci oxydati 0,5 Ung. simplicis ad 50,0 M.f. ung. D.S.ext. (dermatite, eczem uscat, paracheratoz la viei, purcei) Rp./ Zinci oxydati Talci aa 5,0 Vaselini albi ad 100,0 M.f. ung. D.S.ext. (eczem uscat, seboree, dermatit) Rp./

Zinci oxydati Talci aa 25,0 Glyceroli 12,5 Aq. destill. ad 100,0 M.f. susp. D.S. ext. (eczem uscat, dermatite) Rp./ Zinci oxydati Magnezii carbonici aa 20,0 Bolus albae 15,0 Amyli titrici 20,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudraj n eczem umed Rp./ Zinci oxydati Talci aa 20,0 Alcoholi diluti Glyceroli aa 10,0 Aetherolei Menthae

gtts X Sol. ac. borici 3% 40,0 M.f. suspensie D.S. ext. (otit medie, urticarie, eczem acut) Rp./ Bismuthi subgallici 3,0 Zinci oxydati 27,0 Talci Amyli aa 34,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudrri (eczem umed) Rp./ Tanini Bismuthi subnitrici Amyli aa 10,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudrri (dermatit si

eczem umed, arsuri) Rp./ Picis Juniperi 10,0 Ac. salicylici Camphorae Sulfuris aa 1,0 Zinci oxydati 20,0 Vaselini 30,0 M.f. ung. D.S. ext. (eczem uscat) Rp./ Zinci oxydati 10,0 Ichtioli 20,0 Adepis suilli benzoinati 100,0 M.f. ung. D.S. ext. n dermatoze uscate Rp./ Picis liquidae 1,0 Ac. salicylici Sulfathiazoli aa 2,0

Tanoformii Zinci oxydati aa 5,0 Vaselini 30,0

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ Talci Zinci oxydati aa 50,0 Aq. destill. Glyceroli aa 100,0 M.f. mixturae D.S.ext. dup aviz n dermatite si dermatoze Rp./ Aquae calcis Ol. Helianthi aa 100,0 M.f. linimentum D.S. ext. n arsuri Rp./ Sol. iodi spirituosae Glyceroli aa 25,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonri,

n difterovariol aviar Rp./ Natrii carbonici 2,0 Alcoholi 15,0 Glycerini 10,0 Aq. destill. 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonri n urechea extern, pt. dizolvarea crustelor care ntrein iritaia si pruritul n catarul auricular Rp./ Aquae calcis Zinci oxydati aa 20,0 Ol. olivarum Vaselini aa 50,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. unciuni n arsuri

Rp./ Ac. borici 10,0 Talci Zinci oxydati aa 25,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudraj, la cine, n eczem Rp./ Ac. borici 20,0 Aq. destill. 10,0 Glycerini 90,0 M.f. sol. D.S. ext. diluat cu 100 ml ap, pentru badijonarea mucoasei vaginale Rp./ Ammoni ichtyosulfonici 5,0 Zinci oxydati Talci aa 20,0 Glyceroli 15,0

Aq. destill. ad 100,0 M.f. susp. D.S. ext. (eczeme si dermatite acute) M.f. ung. D.S. ext. (eczem uscat) Rp./ Phenoli off. 0,50 Cocaini chlorhydrici Mentholi aa 0,30 Glycerini 20,0 M.D.S. ext., pentru badijonri, la cal, pe mucoase Rp./ Phenoli off. 10,0 Ol. Thimi gtts. XX Glycerini 100,0 M.D.S. ext., cte

2-3 linguri la 1 litru ap, pt. splturi n gur la cal Rp./ Ac. lactici 10,0 Aq. destill. 1.000,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. splturi, o dat pe zi, n vaginit granuloas Rp./ Ac. borici 1,0 Aq. destill. steril. 20,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. instilaii n ochi, de 2-3 ori/zi,n conjunctivit

cataral Rp./ Ac. borici Cocaini chlorhydrici aa 0,1 Adrenalini sol. 1,0 ml Vaselini albae 10,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. aplicaii n ochi la cine, dup indicaii, n cherato-conjunctivit Rp./ Ac. borici 0,5 Ac. tannici 0,3 Aq. destill. 10,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. instilaii de 2-3 ori/zi n ochi, la

cine, n conjunctivit

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ Linimenti calci 20,0 Zinci oxydati Talci aa 10,0 Lanolini Vaselini aa 50,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. unciuni, o dat sau de dou ori/zi, n arsuri Rp./ Thymoli 0,5 Resorcini 1,0 Alcoholi ad 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonri o dat la 2 zile, n eczem Rp./

Betanaphtoli 5,0 Glycerini 50,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonri o dat la 2 zile, n eczem Rp./ Thymoli 1,0 T-rae Eucalypti 10,0 Alcoholi 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonri o dat pe zi (seara), n pruritul cutanat Rp./ Betanaphtoli 1,0 Ol. olivari 50,0 M.D.S. pt. unciuni n

favus Rp./ Pioctanini pulv. 1,0 Anesthesini pulv. 0,25 Glyceroli Alcoholi dil. aa 25,0 M.f. sol. D.S. ext. pe plgi atone Rp./ T-rae iodi 10,0 Acidi carbolici Chlorali hydrati aa 5,0 M.D.S. ext. pentru friciunea locului si n jur de tricofiii. Rp./ T-rae iodi 40,0 Guajacoli 4,0 M.D.S. ext.

pentru friciuni 1 dat la 2 zile (n molete si vezigoane) Rp./ Ac. borici 4,0 Glycerini 25,0 Vaselini 50,0 M.f. ung. D.S. ext. unciuni la cine, n eczem Rp./ Ac. picrici 5,0 Ac. borici 25,0 Sulfathiasoli 50,0 M.f. pulv. D.S. ext., pt. pudraj (n eczem) Rp./ Thymoli Mentholi aa 1,0 Vaselini ad

100,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. unciuni n plgile prin arsuri Rp./ Ac. picrici 1,0 Aq. destill. ad 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonri, o dat pe zi, n eczem pruriginoas Rp./ Thymoli Mentholi aa 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonri, o dat pe zi (seara), n prurit

cutanat Rp./ Oxytetracilcini pulv. 1,0 Hydrocortisoni acetylati 0,05 Adipis lanae anhydrici Vaselini albi aa 10,0 M.f. ung. D.S. ext. n eczem periorbitar la cine Rp./ Oxytetraciclini pulv. 150,0 Sulfanilamidi 5,0 M.f. pulv. D.S. ext. pe plag operatorie Rp./ Talci Zinci oxydati aa 50,0 Glyceroli Alcoholi Aq. destill. aa 100,0

M.f. mixturae D.S. ext. pt. badijonri de 2-3 ori/zi

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ Kalii iodati 10,0 D.t.d. N. X S. int. cte un pachet pe zi la vac (n actinobaciloz pn la iodism) Rp./ Tincturae iodi 5,0 Laudani Syndehami gtts. XXX Glycerinae Adipis lanae aa 15,0 M.f. ungv. D.S. ext. pentru unciuni (n eczeme pruriginoase si dermatite parazitare). Rp./ Ichtyoli 2,0 Dermatoli

4,0 Vaselini Albae 30,0 M.f. ungv. D.S. ext pentru aplicaii n eczeme umede Rp./ Acidi picronitrici 5,0 Alcoholi 65 50,0 Aqae. Destill. 450,0 M.f. sol. ex tempore D.S. ext. n arsuri, opreli Rp./ Creolini 10,0 Vaselini 90,0 M.f. ung. D.S. ext. o dat pe zi (n trichorexis nodosa) Rp./

Hydrargyri bichlorati 10,0 Acidi hydrochlorici 10,0 Aquae destill. 1000,0 M.f. sol. D.S. ext. ca dezinfectant Rp./ Bismuthi galici basici 2,0 Zinci oxidati 2,0 Adipis lanae 8,0 Vaselinae albae 8,0 M.f.ungv. D.S. ext. n aplicaii n dermatite Rp./ Guajacoli 1,0 Olei Olivari 20,0 M.F. sol. D.S. ext. spre a se

aplica pe plgile provenite n urma arsurilor Rp./ Picis Juniperi 10,0 Ac. salicylici Camphorae Sulfuris aa 1,0 Zinci oxydati 20,0 Vaselini 30,0 M.f. ung. D.S. ext. Rp./ Picis liquidae 1,0 Ac. salicylici Sulfathiazoli aa 2,0 Tanoformii Zinci oxydati aa 5,0 Vaselini 30,0 M.f. ung. D.S. ext. Rp./ Iodi puri 5,0 Kalii iodati 10,0 Vaselini albae 25,0 M.f. ungv.

D.S. ext. pentru o singur friciune (n cazul unor inflamaii cronice la mnji sau la alte animale tinere n loc de vezictoare) Rp./ Creolini 20,0 Sulfuris precipitati 10,0 Picis liquidae 100,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. unciuni, n panariiu Rp./ Creolini 5,0 Picis liquidae Saponis viridis aa 50,0 M.f. ung. D.S. ext.

pt. unciuni o dat la dou zile, n herpes Rp./ Creolini Balsami peruviani aa 5,0 Alcoholi ad 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonri o dat/zi, timp de 4-5 zile n demodecie

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ Rp./ Picis liquidae Naphtalini pulv. 15,0 Formalini Acidi borici 25,0 Olei vaselini aa 25,0 Mf. Pulvis M.D.S. ext. pentru aplicaii n dermatita D.S. ext. pentru a se aplica dup necrobacilar operaii septice pe copite, ongloane Afeciunipodale Rp./ Sulfathiazoli pulv. 10,0 Adipis lanae 20,0 Vaselini ad. 100,0 M.f. ung. D.S. ext. sub form de

pansament, n afeciuni podale Rp./ Picis liquidae Axungiae suillis aa 100,0 Cerae flavae 100,0 M.f. ungv. D.S. ext. pentru a se aplica pe copite, unghii cu crevase Rp./ Creolini 250,0 D.S. ext. pt. bi de copit, o dat pe zi cte 30 de minute, emulsionat n 5 litri ap cald (n pododermatit)

Rp./ Oxytetraciclini 1,0 Sulfathiazoli pulv. Zinci oxadati aa 5,0 Adipis lanae anhydrici 20,0 Vaselini flavi ad. 100,0 M.f. ung. D.S. ext. n afeciuni podale Antidiareice Rp./ Benzonaphtoli 0,2 Magneziae ustae 0,5 Carbonis medicinalis 5,0 D.t.d. N. XII S. int. cte un pachet/zi la cine, ca antiseptic intestinal si antidiareic Antiparazitare Rp./ Thiabendazoli pulv. 20,0 Excipiens q.s.

ut.f. massa boli Div.p.aeq. N. V S. int. cte un bol la 5 oi cu strongiloz Rp./ Kalii carbonicii 5,0 Sulfuris sublimati 10,0 Aq. destill. 5,0 Adipis suilli (axungia) 35,0 M.f. ung. D.S. ext., dup indicaii, n scabie Rp./ Phenoli crist. T-rae iodi Clorali hydrati aa 25,0 M.D.S. ext., pt.

badijonri n tricofiie Rp./ Phenoli off. 10,0 Spiritus vini 90,0 Aq. destill. 900,0 M.D.S. ext., dup indicaii, ca antipruriginos Rp./ Phenoli off. 20,0 Camphorae 50,0 Ol. olivarum 100,0 M.D.S. ext., pt. unciuni la cal, n dermatite parazitare Rp./ Iodi metaloidici 1,0 Kalii iodati 3,0 Betanaphtoli 5,0 Alcoholi 95 10,0 Vaselini albae 100,0

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ Natrii carbonici 15,0 Calcariae ustae 5,0 Aq. destill. 200,0 M.f. sol. D.S. ext., dup indicaii, n dermatite parazitare si dermatomicoze Rp./ Natrii carbonici 5,0 Aquqe calcii 20,0 Ol. Helinanthi 50,0 Aq. destill. 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. unciuni, n dermatite parazitare si micotice M.f. ungv D.S. ext. n tricofiii Rp./

Betanaphtoli 2,0 Amyli titrici 10,0 Vaselini Lanolini aa 25,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. unciuni o dat la 5 zile, n Rp./ Sulfuris sublimati dep Oleii lini aa 100,0 Saponis viridis Vaselini aa 200,0 M.f. ungv. D.S. ext. se vor friciona zilnic regiunile afectate ale pielii (corioptoz) dermatomicoze Ariceal Rp./ Ammonii ichtyosulfonici 1,0 Ac.

salicylici 2,0 Sulfathiyzoli pulv. 3,0 Tanoformi 6,0 Zinci oxydati 8,0 Vaselini ad. 50,0 M.f. ung. D.S. ext. n ariceal la cal Rp./ Ammonii ichtyosulfonici 5,0 Tanoformi Zinci oxydati aa 10,0 Vaselini 60,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. unciuni la dou zile Rp./ Methylrosanilinii chlorati 1,0 Alcoholi diluti 40 ad. 100,0

M.f. sol. D.S. ext. (ariceal) Rp./ Cupri acetici 5,0 Tanoformi 10,0 Picis cadi 20,0 Vaselini M.f. ung. D.S. ext. pt. unciuni (ariceal) Rp./ Methylrosanilinii chlorati 1,0 (Pyoctanini coerulei) Aq. destill. ad. 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. unciuni (ariceal) Rp./ Nitrofurali 0,5 Magnesii sulfurici sicatti 10,0 Sachari lactis ad. 100,0 M.f. pulv.

D.S. ext. (ariceal) Arsurdevar Rp./ Ac. acetici 2,5 Natrii acetici 3,0 Natrii chlorati 4,5 Aq. destill. ad. 1.000,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. splturi oculare, n arsur cu var

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Blefarit >Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Blefarit Rp./ Rp./ Ammonii ichtyosulfonici 1,0 Sulfathiazoli pulv. 1,0 Zinci oxydati 2,0 Methyleni coerulei 0,1 Adipis lanae anhydrici Adipis lanae anhydrici Vaselini albi aa 10,0 Vaselini albi aa 10,0 M.f. ung. M.f. ung. D.S. ext. pe pleoape n blefarit D.S. ext. n blefaro-conjunctivit purulent Bronhopneumonie Rp./ Inf. specii pectorale 6,0/150,0 Benzoat de

sodiu 4,0 Sirop de balsam de Tolu Sirop de codein aa 30,0 M.f. mixtur D.S. int. cte 2 linguri/zi la cine Rp./ Decocie de Radix Ipeca 0,3/150,0 Benzoat de sodiu Ap de Migdale amare aa 2,0 Sirop de codein Sirop de balsam de Tolu Sirop simplu aa 25,0 M.D.S. int. 3x1 lingurie/zi Rp./ Inf. Rad. Ipecacuanhae

0,30/140,0 Natrii benzoici 3,0 Sirupi codeini 20,0 M.D.S. int. 3x1 linguri/zi la cine Rp./ Pulv. Doweri 0,03 Stibii sulfurati aurantiaci 0,1 Sacchari albi 0,5 M.f. pulv. D.t.d. N. XII S. int. 3x1/zi la cine cu bronsit Rp./ Inf. Rad. Ipecacuanhae 0,30/140,0 Natrii benzoici 3,0 Sirupi codeini 20,0 M.D.S. int. 3x1 linguri/zi la cine cu

bronsit Rp./ Inf. Rad. Ipecacuanhae 1,0/150,0 Sirupi Althaeae 20,0 M.D.S. int. 3x1 lingurie/zi la cine cu bronsit Rp./ Codeini hydrochlorici 0,2 Sirupi simplicis 20,0 Aq. destill. q.s. ad 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3 x 1 lingurie / zi la cine (calmant al tusei) Rp./ Codeini hydrochlorici 0,2 Tinct. Belladonnae 4,5 Sirupi simplicis ad

100,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 lingurie/zi la cine (calmant al tusei) Rp./ Codeini fosforici 0,1 Natrii benzoici 3,0 Sirupi simplicis 20,0 Aq. destill. ad 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 lingurie / zi la cine (calmant al tusei si expectorant) Rp./ Codeini phosphorici 0,05 Sacchari 0,3 M.f. pulv. D.t.d.

N. IX S. int. 3x1/zi la cine Rp./ Pneumosept fiole a 10 ml N. V D.S. ext. cte 1-2/zi n inj. i.m. la vac Rp./ Pentetrazol fiole a 10 ml N. V D.S. ext. 3 fiole/zi s.c. la vac Rp./ Nicetamida fiole a 5 ml N. V D.S.

ext. 2 fiole/zi n inj. i.m. la cal sau vac la cine mare o fiol/zi

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ Natrii benzoici 30,0 Div.p.aeq. N. VI D.S. int. 2x1/zi la viei cu bronsit Rp./ Decoct Radicis Primullae 6,0/200,0 D.S. int. 3x1 linguri/zi ndulcit cu puin zahr, la cine Rp./ Coffeini natrii benzoici 25% fi. a 1ml N.V D.S. ext. n inj. s.c. la cine, porc

1 fi/zi Rp./ Natrii benzoici 10,0 Sirupi codeini 20,0 Sirupi balsami tolutani 30,0 Sirupi gumi arabici 30,0 M.D.S. int. cte o linguri/zi la cine Bronsiteacute Rp./ Decocti Primulae Radicis 4,0 ad colaturam 150,0 Sirupi simplicis 50,0 Rp./ Inf. species Pectoralis 9,0/150,0 D.S. int. 3x1 linguri/zi ndulcit cu puin zahr, la

cine n bronsit Rp./ Decoct Radicis Primullae 6,0/200,0 D.S. int. 3x1 linguri/zi ndulcit cu puin zahr, la cine, n bronsit Rp./ Infusio Ipecacuanhae Radici 0,3/100,0 Phenazoni 0,40 Natrii benzoatis 1,0 Sirupi aurantii corticis gtts. 80,0 M.f. sol. D.S. int. 1-3 linguri/zi la viel, mnz, tineret bovin Rp./ Macerati

Altheae radicis 3,0/120,0 Natrii benzoatis 2,0 Ammonii chloridi Sol. ammonii chloridi anisata aa 1,5 Sirupi auratiorum 20,0 M.f. sol. D.S. int. 3x2 lingurie/zi la viel, mnz; int. 3x1 lingurie/zi la tineret suin Rp./ Macerati Altheae radicis 2,0/70,0 T-rae Belladonnae gtts X Liquor ammonii chloridi anisati 1,0 Extracti Thymi fluidi 100,0 M.f. sol. D.S. int.

3x1 lingurie/zi la viel, mnz, porc Rp./ Aminophenazoni 2,0 Phenobarbitali natrici 0,2 Ephedrini hydrochloridi Codeini phosphatis aa 0,05 Sirupi kalii guiacolsulfonatis 30,0 Aq. destill. ad. gtts. 100,0 M.f. sol. D.S. 3x1 lingurie/zi la viel Rp./ Amynophenazoni 0,2 Butyri cacao q.s. ut.f. sup. D.S. int., rectal 2x1/zi, la cine cu stare febril Rp./

Natrii benzoatis 6,0 Tinct. Aconiti gtts. XX Aq. Amigdalarum amarum 3,0 Sirupi Balsami Tolutani Sirupi codeini aa 50,0 Aq. destill. ad 150,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 (2x1) linguri/zi la viel, mnz; int. 3x1 lingurie/zi la cine Rp./ Codeini phosphatis 0,10 Natrii benzoatis 1,5 Aq. destill. 10,0 Extracti Thymi fluidis 1,0 Sol.

ammonii chlorati anisati 0,5 Sirupi tiocoli 50,0 Sirupi simplicis 35,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 lingurie/zi

>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical)>Pescriereare.etelor(Ordonan.amedical) Rp./ T-rae Ipecacuanhae Natrii benzoatis aa 2,0 Extracti Belladonnae 0,075 Miofilin 0,8 Liquor ammonii chloridi anisati 1,0 Sirupi thiocoli ad gtts. 200,0 Aq. destill. gtts 70,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 lingurie/zi la viel, mnz Rp./ Decocti Primulae radicis 5,0/150,0 T-rae Ipecacuanhae 3,0 Natrii benzoatis 2,0 Sirupi codeini 20,0

M.f. sol. D.S. int. 3x1-2 lingurie/zi la viel, mnz, porc Rp./ Kalii iodati 1,0 Extracti Belladonnae Ephedrini hydrochloridi aa 0,10 Liquor ammonii anisati gtts 2,0 Sirupi simplicis gtts 20,0 Aq. destill. q.s. ad gtts 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 lingurie/zi la viel, mnz, porc Rp./ Ephedrini hydrochloridi Codeini phosphatis aa 0,10 Sirupi kalii guaicosulfonitis

100,0 M.f. sol. D.S. int. 2x2 lingurie/zi la viel Bronsit(lacal) Rp./ Kermes mineral 80,0 Pulv. fol. Belladonnae 40,0 M.Div.p.aeq. N. X D.S. int. 1 dat /zi, la cal 10-25 g/zi la bovine,5-15 g/zi la cabaline (fracionat) Rp./ Stibii sulfurati rubri 100,0 Natrii chlorati 150,0 Fructus Juniperi pulv. 150,0 M.f. pulv. D.S. int.

3x1 linguri/zi l cal n concentrate (uruieli) Rp./ Stibii sulfurati rubri 36,0 Natrium bicarbonici 24,0 Fol. Belladonnae pulv. 12,0 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. VI D.S. int. 2x1/zi la cal cu