CURS NR.15-SEMIOLOGIE

SEMIOLOGIA AP. RESPIRATOR

ANAMNEZA IN AFECTIUNI ALE AP. RESPIRATOR

1.DATELE PERSONALE:

-vârsta :

- în copilãrie si pubertate : sunt mai frecvente-bronsitele acute, br-pn,tusea

convulsivã, mucoviscidoza.

-la adult:orice afectiune pulm- mai frecv-pneumonii, br. cr, TBC,cc. br-pulm,

pneumoconioze ( boli profes.)

-la vârstnici: mai frecv-bronsite cr, bronsiectazii, emfizemul pulm, cc pulm.

-sexul :

-la bãrbati :mai frecv. suferintele pulm. parenchimatoase si bronsice

-la femei: mai frecv. suferintele pulm. vasculare ( HTP primarã sau secundarã

unor embolii pulm).

-profesia: poate favoriza unele suferinte respiratorii:

-cei care lucreazã în mediu cu praf, gaze iritative :bronsite cr, astm bronsic

-cei care lucreazã în mine si siderurgie :pneumoconioze (silicoza,azbestoza)

-cei care lucreazã în zootehnie : expusi la zoonoze ( psitacoza)

2.MOTIVELE INTERNÃRII:

- simptome functionale : tuse, expectoratie, durere toracicã, dispnee.

-simptome generale: febrã, frisoane, stare generalã influentatã etc.

3. ISTORICUL BOLII :

-debutul bolii :

A.Vechimea debutului:

-acut ( ore, zile): pneumonii, embolii pulmonare

-subacut (sãptãmâni, luni):pleurezii, TBC pulmonar,

-cronic (ani): astmul bronsic, bronsita cronicã,.

B.Modalitatea de debut:

1

-brusc : pneumotorax, embolie pulmonarã,

-insidios : TBC pulm, cc br-pulm,.

C.Cu ce simptome a debutat boala :

-datorate cutiei toracice: durere accentuatã la miscare , tuse, respiratie.

-datorate pleurei: durere cu caracter de arsurã ;tuse seacã, iritativã.

-datorate plãmânului : dispnee, tuse cu expectoratie, hemoptizie, durere.

-datorate bronhiilor: durere retrosternalã, tuse cu expectoratie.

-modul de evolutie a bolii : progresivã, regresivã, stationarã, intermitentã.

-dacã s-a prezentat la medic : ce diagnostic s-a pus, ce tratament a urmat, care a fost

evolutia sub acest tratament.

4.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:-boli cu contagiune familialã : TBC pulm.- boli cu predispoz. ereditarã : astmul bronsic, cc br-pulm.,

diabetul zaharat ( fav. infectiile pulm).5.ANTECEDENTE PERSONALE :-fiziologice : la femei-sarcinile multiple, alãptarea în cond. de alimentatie

necoresp.-fav. TBC pulm. -consumul de anticonceptionale orale: fav. HTP .

-patologice:- boli infecto-contagioase: rugeola, tusea convulsivã : riscul de TBC ,br.cr,

bronsiectazii.-virozele respiratorii severe :favorizeazã aparitia pneumoniilor bacteriene sau

lasã sechele- bronsite cr., astm bronsic etc.Plãmânul este adesea afectat în boli ale altor aparate si sisteme:

-plãmânul de stazã din stenoza mitralã sau IVS: fav. infectiile bronsice si pulm.-retentia hidro-salinã din ICC hidrotorax ( transudat pleural)-tromboflebitele : fav. infarctele pulmonare.-deformarea cutiei toracice alterarea ventilatiei pulm BPCO .-bolile de colagen (sclerodermia ) fibrozã pulmonarã. -neplasme e cu diverse localizãrã metastaze pulmonare.

Suferintele pulmonare determinã la rândul lor îmbolnãviri ale altor organe :-BPCO IVD (cord pulmonar cronic).-supuratiile cronice pulm amiloidozã (cu afectarea ficatului, rinichiului si

cordului)-TBC pulm : poate da diseminãri renale, osteo-articulare etc.

6.CONDITII DE VIATÃ SI DE MUNCÃ.-factori nocivi la locul de muncã : frig, umezealã, praf, pulberi, gaze iritative-boli profesionale resp: în industria morãritului, minierã, siderurgicã.

2

-poluarea atmosfericã în mediul urban-fumatul : fav. br. cr, cc br-pulm.-alimentatia carentatã, abuzul de alcool : fav. TBC pulm.-conditii psiho-sociale: în ce conditii locuieste, familie organizatã sau nu.

SIMPTOME GENERALE ÎN BOLI RESPIRATORII-în pneumonia bacterianã : debut brusc, în plinã stare de sãnãtate- cu frison solemn,

febrã în platou 38-39 °,cefalee, tahicardie,astenie.herpes labial.-în pneumonia viralã : debut insidios- cu frisonete, subfebrã, catar oculo-nazal, cefalee, mialgii, artralgii.-în TBC pulm-debut insidios-febrã prelungitã, astenie, adinamie, inapetentã, traspiratii

nocturne, ponderalã.-în cc br-pulm- debut insidios, semne de impregnare neoplazicã ( paloare, astenie,

subfebrilitãti, inapetentã, ponderalã, tromboflebite paraneoplazice).-în embolia pulmonarã : debut brusc, cu junghi toracic intens , semne de IVD acutã

(hepatomegalie dureroasã, brusc instalatã), hipo-TA, uneori atac sincopal.Ulterior apar febra de rezorbtie si icterul ( prin hemolizã în focarul de infarct).

SIMPTOME FUNCTIONALE RESPIRATORII :1.Durerea toracicã2.Dispneea de cauzã respiratorie3.Tusea4.Expectoratia5,Hemoptizia

DUREREA TORACICÃ:A.durerea toracicã parietalã : este legatã de structurile musculofibroase, de nervii intercostali,de coaste si col. vetebralã.-durerea muscularã :se accentueazã la palpare si efort ( de ex la nivelul m.pect)-durerea din nevralgia intercostalã:este localizatã de-a lungul unui nerv intercostal, este superficialã, accentuatã de tuse, strãnut si de palpare.-sd. Tietze: durere la nivelul articulatiilor condro-costale 2-4 : durere toracicã

anterioarã, accentuatã de palpare.-durerea din fisuri si fracturi costale: apare post-traumatic, accentuatã de respiratie,

tuse, palpare.-durerea din boli ale col. vertebrale:spondiloza cervicalã iritarea fibrelor nervoase

din plexul cervico-brahial dureri brahiale si toracice.2.durerea pleuralã: apare prin iritarea pleurei- acutã-pneumotorax;pleurite, pleurezii,pneumonii sau infarcte pulmonare .

3

- cronicã:în TBC pulm . si cancer.Caractere: durere cu caracter de arsurã sau de junghi prelungit,pe o zonã limitatã, însotitã de tuse seacã.Durerea se accentueazã la miscare, respiratie , tuse, strãnut.De accea bolnavul adoptã pozitie antalgicã ( culcat de partea sãnãtoasã), respirã superficial, tuseste cu grijã.3.durerea din traheo-bronsite acute: localizatã retrosternal, are caracter de arsurã,

este accentuatã de tuse.4.durerea de cauzã cardio-vascularã:-durerea coronarianã:retro- si parasternalã, cu iradiere spre gât, mandibulã,MS stg-durerea din pericaditã:durere retrosternalã continuã, acentuatã de respiratia profundã

( prin prinderea pleurei).-durerea din disectia de aortã toracicã:retrosternalã cu iradiere dorsalã.-durerea din hipertensiunea pulmonarã.: prin dilatarea A pulm ( în embolia pulm.)5.durerea esofagianã: prin spasm esofagian sau reflux gastro-esofagin.Caracter

asemãnãtor durerii coronariene.6.durerea de cauzã abdominalã cu proiectie toracicã:

-colica biliarã, abces subfrenic, abces hepatic, ulcer duodenal,infarct splenic.7.durerea toracicã psihogenã:în nevroze cardiace cu sd. de hiperventilate

-în punct fix, sub-mamelonar

DISPNEEA DE CAUZÃ RESPIRATORIE.DEFINITIE= constientizarea anormalã a respiratiei, însotitã de senzatie de disconfort.CAUZELE dispneei respiratorii-disfunctia ventilatorie de tip obstructiv, restrictiv sau mixt.:CARACTERELE dispneei:A.Dupã nr. resp/min:Nr. normal de respiratii= 10-18/min.> 18/min= tahipnee< 10/min= bradipneeB.Dupã conditiile în care apare: dispnee de efort (mare, mic, mediu) sau de repaus.-dispneea progresivã (efort repaus) : în BPCO, fibroze pulmonare.-dispneea paroxisticã : în astmul bronsic, embolia pulmonarã, pneumotorax.C.Dupã faza respiratiei în care apare dispneea : poate fi expiratorie, inspiratorie sau mixtã.-expiratorie:apare când existã un obstacol pe cãile resp. inferioare (bronhii mici si bron-

hiole)Cauze: astmul bronsic,bronsita cronicã obstructivã. Caractere :bradipnee cu expir prelungit si suierãtor ( wheezing).Bolnavul adoptã o pozitie antidispneicã în ortopnee, cu actionarea m. expiratori accesori.

-inspiratorie:apare când obstacolul se aflã la nivelul cãilor resp. superioare (laringe, trahee, bronhii mari)-prin mec. intrinsec sau prin compresiune..

Mec. intrinsec: corpi strãini inhalati, edem glotic alergic, cc. laringian.

4

Compresiune: prin formatiuni mediastinale (gusã, tumori etc)Caractere: bradipnee inspiratorie,cu inspir suierat ( cornaj) si deprimarea inspi-

ratorie a sp. intercostale (tiraj- datoritã vidului relativ intratoracic).Bolnav în ortopnee, cu facies anxios, crispat.

-mixtã:în boli bronhopulmonare grave si insuf. cardiacã.D.Disritmii respiratorii : forme particulare de dispnee, caracterizate prin modificãri ale frecventei si ritmului respiratiei.Respiratia de tip KUSSMAUL: respiratii ample (hiperpnee),

Atât inspirul cât si expirul au o perioadã de remanentã “ în platou”.Bolnavul nu este constient de dispnee, stã culcat la orizontalã.Cauze: acidoza metabolicã, cu stimularea centrului resp- acidoza diabeticã,

uremia, intoxicatia cu salicilati.Respiratia în HIPERVENTILATIE:prin stimulare corticalã a c. resp-în conditii de fricã,

emotii.-hiperpnee cu tahipnee: respiratii fecvente si ample-duce la alcalozã metabolicã, cu Ca pl ( apar parestezii si crize de tetanie,

durere toracicã prin acumulare de ac. lactic în m. resp). Respiratia CHEYNE-STOKES:prin deprimarea c. resp, la persoane cu ats. cerebralã, insuf. cardiacã, intoxic. cu barbiturice.

Este o resp. periodicã: cicluri de hiperpnee crescendo-descrescendo intercalate de

intervale de apnee de câteva secunde.In perioada de apnee : se acumuleazã CO2,

care stim. centrul respirator.In perioada de hiperpnee : bolnavul se poate trezi ,se plânge de insomnie.Risc de deces în somn prin apnee.

Respiratia BIOT: respiratii de amplitudine normalã, separate de intervale lungi si neregu-

late de apnee.Apare în stãri agonice, leziuni bulbare si medulare.

TUSEA.DEFINITIE: este un act reflex ce constã dintr-o expiratie bruscã si de scurtã duratã, cu glota închisã.Are rol de protectie, cu scopul expulsiei secretiilor traheo-bronsice si a particulelor inspirate, chiar a corpilor stãini.Semnificatie : tusea este patologicã.CAUZELE TUSEI:1.Tusea de cauzã nerespiratorie: seacã, iritativã.- centralã:tusea voluntarã sau involuntarã (tic nervos)- cardiacã: insuf.VS.2.Tusea de cauzã respiratorie:- stimuli iritativi în cãile aeriene:

-mecanici (praf)

5

-chimici (gaze)-termici ( aer rece sau fierbinte)-infectiosi (germeni virali, bacterieni sau fungi)

-stimuli pleurali:-iritativi ( pleurite,punctii pleurale )-formatiuni mediastinale : tumori, limfoame, anevrism Ao.

CARACTERELE TUSEI:1.tusea voalatã,afonã: tuse mai stearsã, cu rãgusealã-în astenii generale sau afectiuni

laringiene (laringite, TBC laringian, cc laringian).2.tusea uscatã: seacã, iritativã, fãrã expectoratie -poate fi de cauzã extrapulmonarã sau pulmonarã ( prin iritarea cãilor resp. sau pleurei).3.tusea productivã: este urmatã de eliminare de sputã prin eliminarea secretiilor alveolo- bronsice ( bronsita acutã si cronicã, supuratii pulmonare).4.tusea bitonalã: are 2 tonuri, datoritã tonusului diferit al celor 2 corzi vocale

(pareza =relaxarea uneia din corzi prin cauzã localã sau parezã de N recurent-în sd.

mediastinale)5.tusea lãtrãtoare: amplã, sonorã.

- cauzã laringianã:corpi strãini, polipi, tumori.-compresiuni peribronsice: sd. mediastinale.

6.tusea cântãtoare sau chintoasã: în reprize- secuse expiratorii urmate de secuse inspiratorii de un anumit ton-în tusea convulsivã.

7.tusea matinalã: apare dimineata, când bolnavul îsi face “ toaleta bronsiilor”.Cauze : bronsita cronicã a fumãtorului, bronsiectazia, abcesul pulmonar.Bolavul doarme de partea afectatã pt. ca secretiile iritante sã stagneze si sã nu-l deranjeze nopate prin tuse.Dimineata aceste secretii sunt eliminate.

8.tusea cardiacã: semn de IVS.-seacã iritativã : apare la efort sau în decubit dorsal, uneori anuntã un EPA.-umedã, cu expectoratie seroasã rozatã: în EPA.

COMPLICATIILE TUSEI:1.Pneumotorax : prin ruperea unor bule de emfizem.2.Hernii abdominale : prin p intra-abdominale.3.Sincopa tusivã :prin manevra Valsalva bradicardie si hipoTA.

EXPECTORATIA.DEFINITIE = materia evacuatã din cãile respiratorii prin tuse sau expir fortat.Este formatã din secretii din cãile resp. (mucus).In conditii patologice poate contine:-sânge-puroi :bronsita supuratã, evacuarea bronsicã a unor colectii pulmonare sau extra-

pulmonare, drenate trans-pleural.-fragmente de tesut pulmonar în gangrena pulmonarã.Examenul macroscopic al sputei:

6

A.Cantitatea : normal < 50 ml.Cantitatea depinde :- extinderea inflamatiei ( “ aria secretorie”)- prezenta unei colectii care se deschide în bronsii ( abces pulmonar)-capacitatea bolnavului de a elimina expectoratia ( femeile si copiii înghit

expectoratia.In comã sau post-operator-risc de asfixie prin secretii.) 1.cantitate moderat crescutã ( 50-100 ml/24 ore): astmul bronsic, bronsita acutã sau

cr,pneumonii,TBC pulmonar incipient.2.cantitate crescutã (100-300 ml/24 ore): bronsiectazie si caverne TBC.3.cantitate masivã ( > 300 ml/24 ore)=vomica : drenarea unor colectii ( abces pulmonar,

chist hidatic, empiem pleural drenat în bronsii). Vomica se instaleazã brusc si poate fi unicã sau fractionatã.Expectoratia din vomicã :

-formatã din mucus, sânge si puroi:în cazul evacuãrii unor abcese.-formatã din lichid clar “ ca apa de stâncã” : în cazul evacuãrii unui chist

hidatic. B.Aspectul sputei: depinde de consistenta, transparenta si aeratia sa.1.sputa spumoasã: ca albusul de ou-apare în EPA.2.sputa seroasã:formatã din lichid clar “ ca apa de stâncã”-specificã pt. drenarea unui chist hidatic.3.sputa mucoasã: formatã din mucus alb, aderent.Cauze: bronsite acute si cronice, astm

bronsic.In sputa din astmul bronsic : mucusul se prezintã sub formã de “ perle “, dopuri sau de spirale Curschmann. 4.sputa muco-purulentã:mucus amestecat cu mase de puroi galben-verde.Apare în:

bronsite acute supurate,bronsiectazii.5.sputa purulentã: formatã numai din puroi galben verde sau galben-cafeniu..Apare în abcese pulmonare si în colectii purulente de vecinãtate drenate trans-bronsic

(piotorace, abces subfrenic, hepatic, splenic, renal etc)In gangrena pulmonarã:sputa purulentã este noroioasã, fetidã .

6.sputa sero-muco-purulentã: apare în bronsiectazii si în supuratii cronice (caverne bacilare si hidatice infectate).Sputa sedimenteazã în 4 straturi :-sus : stratul spumos, aerat.-al doilea : stratul mucos - mucus care atîrnã sub forma unor stalactite.-al treilea : stratul seros, cel mai abundent.-al patrulea = stratul grunjos, purulent.

7.sputa numularã :discuri de puroi + mucus+serozitãti.8.sputa pseudomembranoasã :sub formã de mulaje ale bronsiilor-în bronsita pseudo-

membranoasã .9.sputa sanguinolentã (hemoptoicã): contine sânge.

-sputã spumoasã rozatã : în EPA.-firisoare de sânge în mucus :bronsite, bronsiectazii, rupere de varice

bronsice(St.M)-sputa cu cheaguri de sânge negricios: infarct pulmonar.

7

-sputa “ruginie”: sânge omogenizat în mucus-pneumonie pneumococicã.-sputa gelatinoasã în “ peltea de coacãze” :în cc pulm. -sânge pur (hemoptizie): bronsiectazii , TBC cavitar, stenoza mitralã,cc br-

pulm.C.Culoarea sputei:-albã: mucoasã-galben-verde : muco-purulentã.-galben-cafenie:abcese pulmonare.-rosieticã:sputa hemoptoicã.-cãrãmizie:în pneumonie sau în sideroza pulmonarã ( minele de Fe)-neagrã: contine pulbere de cãrbune-în antracoze (la mineri, furnalisti).C.Mirosul sputei: fad.-miros de paie mucegãite:în bronsiectazii.-fetid în abcese pulm .-pestilential în gangrena pulmonarã si în cc pulm. ramolit.

HEMOPTIZIA.DEFINITIE =eliminarea prin tuse de sânge rosu-aerat, provenit din cãile respiratorii.Diagnostic diferential : cu epistaxisul posterior ( sângerare din cavitãtile nazale) si cu hematemeza (sângerare din tubul digestiv, evacuatã prin efort de vomã)1.Hemoptizia:

-la bolnavi cu antecedente pulmonare-precedatã de senzatie de cãldurã si gâdiliturã retrosternalã-sângele este eliminat prin efort de tuse,este rosu-închis,amestecat cu mucus, cu pH alcalin.

2.Hematemeza:-la bolnavi cu antecedente digestive ( boalã ulceroasã,cirozã hepaticã)-precedatã de greatã-sângele este eliminat prin efort de vomã, este negru-în “ zat de cafea”, amestecat cu alimente,are pH acid .

3.Epistaxisul posterior:senzatie de cãldurã si gust sãrat în gurã, urmatã de evacuarea imediatã, fãrã efort, de sânge rosu-aprins.Dg. este mai greu când sângele a fost înghitit si apoi evacuat digerat, prin efort de vomã.La inspectia peretelui post. al faringelui:se evidentiazã sângele care se scurge din cavitatea nazalã.

CAUZELE HEMOPTIZIEI:1.Inflamatorii :

-bronsita acutã si cronicã, bronsiectazia-TBC pulm.-unele pneumonii ( pneumococicã, gripalã, cu Klebsiella)-abcesul pulmonar.

2.Cancerul bronhopulmonar.3.Infarctul pulmonar.4.Cauze cardio-vasculare:

8

- hipertensiunea pulmonarã venocapilarã:-stenoza mitralã : prin rupere de varice bronsice-insuf. VS : rupere de capilare si vene pulmonare.

-hipertensiunea pulmonarã arterialã:-primarã ( la femei de obicei)-secundarã unor embolii pulmonare sau unor cardiop. congenitale (DSA,DSV).

- anomalii vasculare:-teleagiectazia Rendu-Osler ( pe mucoasa cãilor resp)-anevrism de Ao rupt în cãile aeriene ( hemoptizie fulminantã).

6.Tulb. de crazã sanguinã:-diateze hemoragice-trat. anticoagulant7.Cauze rare:-sd. Goodpasture (anticorpi anti-membranã alveolo-capilarã) -granulomatoza Wegener Cauzele cele mai frecvente la noi:

1.bronsiectazia2.TBC pulm.3.stenoza mitralã4.cancerul br-pulm.

CARACTERELE HEMOPTZIEI:-dupã cantitate : micã (<50 ml), medie (50-100) crescutã (100-300 ml) sau masivã

( > 300 ml)-dupã aspectul sângelui: rosu -deschis sau negricios.Pt. dg etiologic: necesare Rgrafia toracicã si bronhoscopia.

9