2. Religia n literaturnceputurile literaturii romane sunt legate de contextul ariei culturale din rsritul Europei, un spaiu complex format pe temeliile tradiiei bizantine. n Dacia,crestinismul patrunsese chiar de la nceputul colonizarii romane,adus de legionari ,mai ales din rsritul imperiului.O dovedesc numeroase vestigii arheologice,precum si limba,unde toate cuvintele despre ceea ce poate numi Crestinismul de baza sunt latinesti:Dumnezeu,duminica,cruce,crestini,biserica,lege,rugaciune,altar.Cu toate acestea,organizarea unei ierarhii bisericieti a ateptat sfaritul marilor navaliri barbare. Romnii au pstrat slavona veche drept limba bisericeasca pana la sfarsitul secolului al XVII-lea, ns tot timpul au fost supusi patriarhatului Constantinopolului. ncepnd cu secolul al XVII-lea, limba slavon , limba oficierii serviciului divin in biseric, ncepe s fie nlocuita treptat cu limba roman. 3. n aceast perioad s-au tradus i s-au tiparit crti religioase de care aveau nevoie toti credincioii. Acestea au fost cazaniile (evanghelii explicate, cuprinznd nvturi morale dezvoltate pe marginea textuluui biblic) i pravilele(corpuri de legi). Actele de cultur din cele trei tari romane demonstreaz c mentalitatea religioas, caracteristic Evului Mediu este dominant.4. Domniile lui Matei Basarab, n Muntenia i Vasile Lupu, n Moldova, au marcat nceputul unei epoci de nviorare culturala. Prin tipografiile nfiintate cu sprijinul lui Petru Movila, fiu de voievod moldovean ajuns mitropolit al Kievului, cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbii romne literare. Zorii literaturii religioase poata astfel amprenta cartilor religioase care au ieit din aceste tipografii. 5. Religia este o componenta importanta a culturii unui popor. Sentimentul religios se manifesta atat n cadrul bisericii, ct i dincolo de zidurile ei. n biserica, legatura cu Dumnezeu se exprima public, prin mijlocirea clerului, dupa o anumita rnduial. nsa credina se oglindete i n afara institutiei ecleziale, n modul de a gndi al oamenilor, in comportament, n modul de a se exprima, n obiceiurile lor, n ceea ce creeaza: n arhitectur, n arte plastice, n muzic, n literatur.Componenta religioasa a culturii romne este foarte vie n perioada premoderna. n Evul Mediu, crestinismul, care fusese adoptat timpuriu de stramosii romanilor, devine o religie bazata pe carte.Religia i literatura dezvolta, ncepand cu secolul al XVI-lea, un palier comun, n care carturarii contribuie la modelarea limbii romane n dorina de a da glas credintei. La acest palier particip i cultura popular, prin componenta religioas, crestinismul popular, i prin creaia folcloric.6. nceputurile culturii scrise a romnilor sunt profund legate de viaa lor spirituala, de credina n Dumnezeu i de raportarea la sacru a fiecarui individ, fie el om simplu, slujitor al bisericii sau voievod. Religia, alturi de istorie, este cel dinti fundal de manifestare a culturii scrise i a literaturii. Cartea religioasa romneasca este mai nti o carte de cult n limba slavon, apoi o carte de cult n limba romna. Traducerea cartii religioase din limba slavon n limba romna prilejuieste cea dintai exprimare a creativitaii prin cuvant n limba noastra, chiar daca timid, aproape insesizabila la nceput.Dimensiunea religioasa a existenei capata treptat forme de expresie romaneasca mai nti prin actul traducerii, apoi prin actul creaiei individuale, fie n cadrul bisericii, ca literatura religioasa, fie n afara ei, ca literatur de inspiraie religioas.7. Religia si existenta omului medieval Omul medievalEvul Mediu este o perioada profund religioasa. Influenta Bisericii Catolice in Europa occidentala si centrala se face simita la toate nivelele, de la politica, la viata sociala si la manifestri artistice. Dup cum arata istoricul francez Jacques Le Goff, omul teologiei medievale este conceput ca o miza in lupta dintre Bine si Ru, dintre Dumnezeu si Satana. Omul medieval are vocaia de a fi stapanul unei naturi desacralizate, al pamantului si animalelor. Viziunea pesimista asupra omului, slab, vicios, njosit in fata lui Dumnezeu,este prezenta de-a lungul ntregului Ev Mediu. 8. Omul medieval are alt mentalitate dect omul modern, trind n alt orizont cultural. Omul medieval este prin excelen un homo religiosus, care comunic cu Dumnezeu, i cu sfinii, crede n semne i minuni, are cultul moatelor, face pelerinaje la locuri sfinte. Omul medieval vede lumea ca pe o creaie divina, I se supune necondiionat lui Dumnezeu, iar cataclismele i rzboaiele i apar ca moduri de avertizare sau pedeaps din partea lui Dumnezeu ori ca intervenie a puterii diavolului. n ambele cazuri, ieirea din impas presupune recunoaterea pcatelor i ndreptarea lor prin peniten.Realitatea din jur ofer semne la care au acces cu precdere cei iniiai: clugri si preoi, astrologii de pe lng curile domneti, voievodul nsui care domnea ca unsul lui Dumnezeu pe pamant. 9. Mentalitatea medievala se confrunt cu marile epidemii de cium, catastrofe naturale (cutremure, inundaii), perioade lungi de secet i foamete, rzboaie ce dureaz uneori zeci de ani. Toate genereaz sentimentul de instabilitate a lumii i nesiguran a vieii. Religia oficial i autoritatea bisericii coexista cu cretinismul popular; de-a lungul secolelor s-au perpetuat superstiii, credine i practici pgne legate de vechile religii ale naturii. 10. Voievodul dincolo de sala tronului Ultima lucrare tiprit,Voievodul dincolo de sala tronului privete viaa privat, distincie greu de operat ntre viaa privat i cea public a domnitorilor devenii, prin nsei atributele lor, persoane publice, adic modul n care stteau la mas sau iubeau, i guvernau viaa interioar sau i profesau convingerile religioase. Un capitol deosebit din opera Voievodul dincolo de sala tronului privete credina ca marc obligatorie a imaginii voievodului, n care remarc spiritul religios al luminatului domn Neagoe Basarab, cunosctor profund al chestiunilor teologice, un ziditor n slujba Bisericii i un protector al lcaurilor de cult din spaiile sacre ale Cretinitii, familiarizat i implementator al isihasmului n spaiul romnesc. De fapt, concluzioneaz autorul, credina ortodox a conductorilor rii a fost o marc nsemnat a domniei n rile romne nc de la nceputurile definirii acestei instituii , care n-a imitat, ci a preluat i a adaptat modelul bizantin. Ungerea i ncoronarea domnitorilor se fcea de ctre mitropolit, care, deseori, avea putere mai mare dect cel uns. Ortodoxia voievodului era unitatea de msur prin care cronicarii i judecau. Erau apreciai i ludai, n predoslovii sau epiloguri, acei domnitori (Neagoe Basarab, Matei Basarab, C. Brncoveanu, tefan cel Mare etc), care s-au dovedit, prin fapte, a fi nu numai buni chivernisitori, ci i iubitori, binecredincioi i binecinstitori ai lui Hristos.11. Tot n acest capitol, Dan Horia Mazilu aduce n discuie tolerana confesional (n special n Moldova), recunoscut i de cltorii strini, rugciunea (o specie productiv a liricii religioase), cinstirea icoanelor (obligatorie n cadrul pietii romneti, cci icoanele transportau mesajul religios i ntreinea fervoarea credincioilor), nzestrarea ctitoriilor voievodale cu moate miraculoase pentru a ntri credina i renumele bisericii pstrtoare de astfel de relicve sfinte (de aici necesitatea scrierii unor viei de sfini), pelerinajele religioase, clugrirea de bun voie i nu ca pedepsire, cum e cazul ctitorului Mnstirii Bistria, Barbu Craiovescu, clugrit dup ce a constatat desrtciunea lumii (i viind la vreme d btrnee i d slbiciune, socotind c i ale lumii snt toate dearte, singur din bunvoie am cerut voie de la mriia-sa i am mers de m-am clugrit la mnstire la Radu-vod, cum zice cronicarul Radu Popescu, clugrit i el n monahul Rafail), ca i al lui Al. Lpuneanu, clugrit dup ieirea din domnie, fiind bolnav i orb. 12. O tem ingenioas privete participarea voievodului, a familiei i a anturajului su la slujirea Sfintei Liturghii, ca etalon de solidarizare i solitudine cu religia supuilor: n timpul liturgic, guvernat de Ecclesie, se bucura de mult consideraie n interiorul Aulei domneti, att n spaiul ei public, ct i n zona unde era adpostit viaa privat , unii domnitori fiind extrem de religioi, cum e cazul lui Ieremia Movil care n-a prsit slujba nici atunci cnd otile rivale i ameninau deopotriv viaa i scaunul, cum ne ncredineaz Miron Costin. Paraclisul era o Cas a lui Dumnezeu n casa voievodului, iar duhovnicii domnitorului (de vorb cu Dumnezeu prin mijlocitori) erau, din motive de discreie, prea puin cunoscui. 13. Religia si coalaPrimele coli slavone i romneti au luat fiin n incinta mnstirilor, apoi a bisericilor de mir, pregtind dieci pentru cancelariile domneti sau copiti de manuscrise; la fel i primele coli medii (Colegiul de la Mnstirea Sfinii Trei Ierarhi din Iai) i superioare (Academia de la Sfntul Sava din Bucureti). n secolul al XVIII-lea au luat fiin coli noi, la toate centrele eparhiale, dar i pe lng mnstiri i biserici: Colea, Sfntul Gheorghe Vechi, Antim i Domnia Balaa din Piteti, Barnovschi, Sfnta Vineri i Sfntul Nicolae din Iai. n cteva mnstiri s-au nfiinat coli speciale pentru pregtirea clerului, la Putna, Obedeanu din Craiova, Antim din Bucureti, iar n 1803 s-a nfiinat Seminarul de la Socola-Iai. 15. Literatura religioasa in limba slavona Inceputurile literaturii romane originale in limba slavona sunt legate de consolidarea statelor feudale romanesti si organizarea superioara a bisericii, care a detinut timp indelungat, alaturi de cancelariile domnesti, controlul culturii scrise. Depasind faza initiala a inscriptiilor in limba slava veche (atestate pe teritoriul tarii din sec. Al X-lea- al XI-lea) si a copierii de manuscrise slavone (cele mai vechi pastrate, scrise pe teritoriul tarii inca din sec. al XIII-XIV-lea) carturarii cunoscatori ai acestei limbi trec in sec al XV-lea la redactarea unor scrieri originale, mai intai cu caracter religios, iar apoi laic. Intre sec al XVI-lea-al XVIII-lea Bizantul urmareste sa crestineze popoarele. Astfel in biserica romaneasca slavona este limba oficiala de cult religios. In secolul XVI-lea se fac primele traduceri din textile religioase. Cele mai vechi traduceri s-au pastrat in copii si s-au gasit in nordul Tansilvaniei. Aceste texte se numesc texte rotacizante (rotacismul fiind un fenomen fonetic characteristic graiului maramuresan din acea perioada care consta in transformarea lui n intervocalic in r in cuvintele de origine latina). Limba slavona, limba oficierii serviciului divin in biserica, incepe sa fie inlocuita treptat cu limba romana. Apar traduceri in limba romana si creatii individuale fie in cadrul bisericii, ca literatura religioasa, fie in afara ei, ca literatura de inspiratie religioasa.16. Primele forme de manifestare ale culturii romanesti scrise sunt legate de religia crestina, de necesitatea comunicarii in interiorul comunitatii de credinta. Manuscrisele crestine in limba slavona si in limba romana, apoi tipariturile deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios. O forma interesanta a literaturii medievale o constituie epistolele in limba slavona intre ierarhii Bisericii. Ele au un character dogmatic sau moralizator, abordeaza problem ale credintei. Ca urmare a politicii de centralizare a statului feudal, literature religioasa este orientate in a doua jumatate a secolului al XV-lea catre istoriografia de curte, dupa modelul rodosloviilor byzantine. Literatura istorica, sub haina cronicelor slavone, incepe sub stapanirea lui Stefan cel Mare, la curtea lui, ca instrument ideologic a intaririi puterii centrale. Textele rotacizante au primit denumiri dupa locul sau persoana care le-a descoperit. Numite i textele maramureene , fac parte din seria textelor literare din secolul al XVI-lea. Textele literare ajunse pn la noi din acest secol, n limba romn (sau bilingve), sunt manuscrise i tiprituri, crti bisericeti (Psaltiri, Apostol,Cazanii) saucrti populare. 17. Codicele VoroneteanCodicele Voronetean- este un manuscris datnd dinsecolul al XVI-lea, care se pstreaz la Biblioteca Academiei Romne din Bucureti i face parte dintre cele mai vechi texte romneti scrise n grairotacizant. A fost descoperit de Grigore Creu, n1871, laMnstirea VoronedinBucovina. Manuscrisul cuprinde un fragment dinFaptele apostolilor, de la capitolul 18, versetul 14, pn la sfrit, epistola lui Iacob, prima epistol a lui Petru, n ntregime, i a doua epistol a lui Petru pn la capitolul 2. Manuscrisul a fost editat deI. G. Sbiera(1885) i de Mariana Costinescu (1981). 18. Psaltirea VoroneteanaPsaltirea Voroneteana- gsit de Simion Florea Marian n 1882,la Mnstirea Voronet, a fost cumprat de acelai Dimitrie Sturdza i donat Academiei. Manuscrisul Psaltirii pstreaz i originalul slavon,ceea ce poate duce la concluzia c a fost folosit ca manual. 19. Psaltirea ScheianaPsaltirea Scheiana- Manuscrisul a aparinut luiDimitrie C. Sturdza-Scheianu, care l-a druit Academiei Romne n 1884. Are 265 de file i este o copie realizat de trei scribi a unei traduceri din slavon n limba romn a psalmilor lui David, la care se adaug zece cntri scriptuare (8 cntari ale lui Moise n care se cuprind: Rugciunea Anei, mama proorocului Samuel, Cntarea lui Isaia proorocul, Rugciunea lui Iona Proorocul, Cntarea Prea Sfintei de Dumnezeu Nscatoare, dup care urmeaz Rugciunea proorocului Zaharia), precum iSimbolul atanasianal credinei. La sfritul psalmului 151 se afl o criptogram care a fost descifrat n diferite moduri. Textul a fost editat, n facsimil, deIoan Bianu(1889) i deI.-A. Candrea(1916). 20. Psaltirea HurmuzachiPsaltirea Hurmuzachi- a luat numele dup istoricului bucovinean Eudoxiu Hurmuzachi, initiatorul colectiei de documente istorice de la Academia Romn. I.A. Candrea a studiat-o i a ajuns la concluzia c e vorba de o traducereindependent de celelalte dou psaltiri i c textul nu este copia unui manuscris anterior, ci nsui autograful traductorului din slavonete 21. Coresi(cunoscut si caDiaconul Coresi) (d.1583,Brasov) a fost un diacon ortodox, traductor si mester tipograf romn originar dinTrgoviste.Este autorul primelor crti nlimba romn. A editat n total circa 35 de titluri de carte, tiprite n sute de exemplare si rspndite n toate tinuturile romnesti, facilitnd unitatea lingvistic a poporului romn dar si aparitia limbii romne literare. Tipriturile lui, aprute n mare parte la Brasov ntre1556si1583sub influenta curentelor de reform religioasluteran sicalvinrspndite atunci nTransilvania, sunt adevrate monumente de limb veche romneasc, importante si prin predosloviile scrise de el, n care se ridic pentru prima oar, cu hotrre si claritate, problema introducerii limbii romnesti n cultul religios. Tipriturile lui Coresi utilizau graiuldinTara Romneasc,si sud-estul Transilvaniei si au avut o mare important pentru evolutia si unificarea limbii romne. Ele au stat la baza formrii limbii romne literare. Coresi a deprins tehnica tiparului de laDimitrije Ljubavi, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tiprit primele crti n limba romnTetraevanghelul(1561) - o traducere dinNoul Testamenta celor patruevanghelii,ntrebare crestineasc(lucrare cunoscutsi sub numele de Catehism, aprut n 1560 studiile mai vechi l dateaz 1559),Liturghierul(1570),Psaltirea(1570). Crtile erau ntrebuintate att n biseric ct si la scoal. 24. Mitropolitul VarlaamDespre originile si copilaria mitropolitului Varlaam nu se cunosc foarte multe lucruri. Multi cercetatori istorici au ajuns la concluzia ca mitropolitul ar proveni din partile fostului "tinut al Putnei" din judetul Vrancea, loc atestat documentar pentru prima data la 2 iulie 1431. Primele carti tiparite in Moldova

Chiar daca la marile manastiri ale Moldovei existau, de multi ani, importante centre de copiere a manuscriselor, totusi nu exista inca o tipografie, ca in Transilvania, unde la 1508, Macarie tiparea "Liturghierul". Dorinta de a infiinta tipografia a exprimat-o chiar din 1637, cand cerea ajutorul necesar tarului Rusiei. Abia in 1640, mitropolitul Petru Movila al Kievului ii trimitea primele matrite si mesteri tipografi, condusi de ieromonahul Sofronie Pociatki. La 20 decembrie 1642 iesea de sub tiparul din chiliile Manastirii "Sf. Trei Ierarhi" din Iasi, Scrisoarea de multumire a delegatilor greci la Sinodul de la Iasi, din 1642. In acelasi an a aparut un Catehism slavon, o copie pastrandu-se si astazi la Sankt Petersburg. Au mai fost tiparite urmatoarele lucrari: Cazania, Cele sapte Taine, Raspunsul la Catehismul calvinesc, Pravila lui Vasile Lupu si Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu. 26. Cazania, un cadou facut limbii romaneIdeea de a tipari o carte de invatatura pentru popor s-a nascut inca din 1629, cand Varlaam pregatise deja manuscrisul, impreuna cu medelnicerul Pavel Ureche. Propaganda protestanta era un pericol in sud-estul ortodox si de aceea, o carte de predici, de invatatura ortodoxa era necesara inMoldova. Cazania, cu titlul complet Carte romaneasca de invatatura la duminicile de peste an, la praznicele imparatesti si la sfintii mari, a aparut in 1643, ca o capodopera a limbii romane. Intr-o "Predoslovie" intitulata Cuvant impreuna catre toata semintia romaneasca, domnitorul Vasile Lupu "Domn a toata Tara Moldovei", a aratat ca "face acest dar limbii romanesti fiind carte de invatatura pre limba romaneasca".

Inspirata din mai multe surse, principala fiind Comoara lui Damaschin Studitul, Cazania are doua parti: prima cu 54 de "invataturi" la perioada Triodului, a Penticostarului si la 32 deduminici de dupa Rusalii, iar a doua contine 21 de "cazanii" la praznicele imparatesti si sfinti mai mari. Cartea a fost raspandita si in Transilvania, unde s-au gasit, potrivit cercetarilor lui Florian Dudas, 345 de exemplare tiparite si 42 de copii manuscrise. Lucrarea a fost retiparita de-a lungul vremii, pastrand cea mai mare parte a lucrarii initiale care purta pecetea personalitatii autorului.

28. Mitropolitul DosofteiMitropolitul Dosofteis-a nascut in anul 1624 la Suceava, primind la botez numele Dimitrie.A studiat pentru inceput acasa, apoi la Iasi, la Colegiul de la Trei Ierarhi, infiintat in timpul domnitorului Vasile Lupu. De aici se indreapta spre Liov, unde va studia la Scoala Fratiei Ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului". Aici a invatat limba greaca, latina, slavona bisericeasca si polona, devenind unul dintre poliglotii vremii. In anul 1649 s-a calugarit laManastirea Probota, primind numele Dosoftei.In anul 1658 a fost ales si hirotonit episcop de Husi, apoi episcop la Roman, iar in 1671 a fost ales mitropolit al Moldovei. Toata viata mitropolitului a fost o truda neincetata pusa in slujba poporului si a limbii romanesti. In vremea mitropolitului slujbele se tineau fie in greceste, fie in slavoneste, limbi pe care poporul nu le mai intelegea. Astfel, marea sa grija era ca poporul sa inteleaga ceea ce se slujeste in biserica: "sa-ntaleaga tot spasenia lui Dumnedzau cu intreg inteles". Mitropolitul Dosoftei a fost unul dintre cei mai mari carturari romani din secolul al XVII-lea, fiind cunoscut ca primul poet national, primul traducator in limba romana al cartilor de slujba religioasa, primul versificator al Psaltirii in tot Rasaritul ortodox, primul traducator in romaneste al unor carti din literatura dramatica si istorica universala, primul carturar roman care a copiat documente si inscriptii. Mai este cunoscut drept o personalitate a vietii culturale si spirituale romanesti si pentru traducerile sale din literatura patristica si pentru contributia sa la formarea limbii literare romanesti. 29. Acesta este continuator al lui Varlaam, inscaunat la numai cativa ani dupa retragerea din funtie a predecesorului sau. Cunoscator a l mai multor limbi, Dosoftei a tiparit numeroase traduceri, imbogatind literatura religioasa nu numai cu cele mai populare carti de lectura in acest domeniu ( Psaltirea in versuri, Vietile sfintilor) dar si cu texte de ritual, de slujba bisericeasca (Liturghia, Molitvenicul, Octoihul), pe care le-a publicat, pentru prima oara, in limba romana. Talmacind Psalmii lui David, Dosoftei realizeaza nu doar o simpla traducere, ci si o prelucrare a lor, desi s-a izbit de insuficientele mijloace de expresie literara pe care le putea oferi atunci in limba romana. Cu toate ca versul sau este inca stangaci, cand ia ca model versul popular, limba stihurilor lui devine imediat curgatoare, muzicala si ritmica. Unii dintre psalmii tradusi in versuri de Dosoftei au devenit, prin larga lor circulatie, colinde religioase sau cantece de stea. 30. Biblia de la BucurestiBiblia de la Bucureti (1688)sauBiblia lui erban Cantacuzinoeste prima traducere integral aBibliein limba romn. Este un monument al limbii romne vechi, jucnd un rol major n dezvoltarea limbii literare. Biblia de la Bucureti este cel mai nsemnat monument al literaturii religioase la romni, att prin ntinderea, ct i prin limba ei cea minunat, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol. George Clinescu afirma c Biblia romneasc (1688) reprezint pentru poporul romn ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani. Nicolae Iorga spunea c ea este cel dinti document sigur de limb literar stabilit pe nelesul tuturor romnilor Tiprirea a nceput n 5 noiembrie 1687 suberban Cantacuzino i s-a terminat n 10 noiembrie 1688, dup moartea acestuia, la nceputul domniei luiConstantin Brncoveanu. Tehnica redacional i tipografic a Bibliei este remarcabil pentru perioada respectiv. Este publicat n format mare, in folio . Textul este pe dou coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneal de dou culori, negru i rou. Are 938 pagini din hrtie dens. Titlul este bogat, ncadrat n chenar floral i arat c s-a tradus dupre limba elineasc spre nelegerea limbii romneti. Pe verso-ul foii de titlu se gsete stema rii (corbul cu crucea n cioc), ntr-un mare medalion oval. 31. Biblia de la Bucureti a avut o larg rspndire pe ntreaga suprafa a Romniei actuale, n ara Romneasc, Moldova i ArdealExemplare ale Bibliei de la Bucureti au circulat i n afara granielor rilor Romne. De pild, un exemplar al ei a fost nmnat fostului mitropolitDosoftei, aflat atunci n surghiun n Polonia. Un alt exemplar al acestei Biblii, care a aparinut cndva Papei Benedict al XIV (1740-1758), se afl astzi n Biblioteca Universitii din Bologna.Biblia lui erban Cantacuzino este pentru ortodoxia romneasc o carte fundamental, care a furnizat poporului textul integral al Bibliei. Din punct de vedere literar, importana sa este deosebit pentru dezvoltarea limbii literare romne. Biblia lui erban fixeaz definitiv drumul pe care avea s-l urmeze limba scris bisericeasc. Ea a utilizat tradiia fonetic a textelor luiCoresi,VarlaamiSimion tefan, mbogind lexicul i mbuntind sintaxa. Este un rezultat al prelucrrii graiului moldovenesc din traducerea lui Milescu, ardelean din Noul Testament al lui Simion tefan i muntean din interveniile frailor Greceanu. Biblia apare n istorie ca un simbol de unitate naional, deoarece circulaia sa intens i efortul depus pentru tiprirea ei au contribuit la conservarea unitii de limb a romnilor. 33. Antim IvireanuAntim Ivireanu- a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop i mitropolit romn de originegeorgiana. Mitropolit deBucureti, autor al unor celebreDidahii, ce reprezint o colecie de predici folosite la Marile Srbtori de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate cultural remarcabil a literaturii romne vechi. A fost cel care a nfiinat prima bibliotec public n Bucuretiul de astzi, n secolul XVIII. 34. Rolul lui Antim Ivireanul n propirea culturii romneTipograf, redactor, editor, creator de limbaj bisericesc n limba romn: Prin cele 63 tiprituri, lucrate de el nsui, coordonate sau patronate, n limbi diferite i de o mare diversitate, prin numeroii ucenici pe care i-a format, este considerat - alturi deDiaconul Coresi- cel mai mare tipograf din cultura medieval romneasc. A avut un rol nsemnat n introducerea complet i definitiv a limbiiromne n slujb. Dei romna nu era limba sa nativ, a reuit s creeze o limb liturgic romneasc limpede, care a fost neleas de contemporanii si i este folosit pn astzi. ntemeietor de tipografii, n premier mondial, n limbile arab i georgian: Prin activitatea sa tipografic, a sprijinit i alte popoare ortodoxe, imprimnd cri pentru slavi, greci i arabi (din Patriarhia Antiohiei). Este i autorul unei premiere mondiale n tiprit,Liturghierul greco-arabdin1701, a fost prima carte tiprit cu litere mobile din lume avnd caractere arabe. n anul1706, aceeai instalaia tipografic cu caractere arabe a fost druit patriarhuluiAtanasie Dabas, care a instalat-o laAlep. In1699a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai si, ipodiaconulMihail tefan, laAlba Iulia, unde a tiprit oBucoavni unChiriacodromion. Pe acelaiMihail tefan, l-a trimis n ara sa de origine,Georgia. Acolo, laTbilisi, ipodiaconul a pus bazele primei tiparnie cu caractere georgiene din ara natal a lui Antim, unde au fost tiprite mai multe cri n limba georgian. 35. Scriitor, autor de lucrri bisericeti: Pe lng lucrrile tiprite, au rmas de la el i cteva manuscrise: Primul manuscris rmas,Chipurile Vechiului i Noului Testament, adic obrazele oamenilor celor vestii ce se afl n Sfnta Scriptur, n Biblie i n Evanghelie i adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au fcut pe vremea lor ..., cu 22 foi text, la care se adaug 503 portrete n medalion, 3 schie i 8 desene, tot n medalion, cu personaje din Vechiul Testament (Trgovite,1709, manuscrisul original se gsete laKiev, iar nRomniaexist o copie realizat de dasclul Popa Flor, realizat pe la mijloculsecolului al XVIII-lea). Tot n manuscris a rmas i opera sa omiletic,Didahiile(cu 28 predici la diferite srbtori i 7 cuvntri ocazionale). Analiza crilor originale publicate, dar i a celor dou manuscrise duce la constatarea c Antim Ivireanul avea nu numai o frumoas cultur teologic, ci i una profan ntruct folosea nu doar citate din Biblie, dar i din literatura patristic, respectiv din filosofi antici. n multe din ele fcea o critic vehement a moravurilor vremii.Didahiilel aaz, fr nici o ndoial, n rndul celor mai de seam predicatori cretini din toate timpurile.