ROLUL PAȘOPTISMULUI ÎN LITERATURÃ

PAŞOPTISMUL-ASPECTE PAŞOPTISMUL-ASPECTE GENERALEGENERALE

Paşoptismul este mişcarea politică şi culturală ale cărei Paşoptismul este mişcarea politică şi culturală ale cărei obiective social-politice sunt modernizarea societăţii obiective social-politice sunt modernizarea societăţii româneşti şi emanciparea naţională: independenţa politică, româneşti şi emanciparea naţională: independenţa politică, libertatea naţională, unirea provinciilor româneşti.libertatea naţională, unirea provinciilor româneşti. Perioada paşoptistă (aprox. 1830-1860) are ca nucleu Perioada paşoptistă (aprox. 1830-1860) are ca nucleu Revoluţia de la 1848. Revoluţia de la 1848. Paşoptismul este şi o ideologie literară niciodată Paşoptismul este şi o ideologie literară niciodată sintetizată într-un program particular, dar supusă unor sintetizată într-un program particular, dar supusă unor comandamente exterioare: spirit critic, deschidere spre comandamente exterioare: spirit critic, deschidere spre Occident şi lupta pentru impunerea unui specific naţional, Occident şi lupta pentru impunerea unui specific naţional, conştiinţă civică şi patriotică.conştiinţă civică şi patriotică. Epoca paşoptistă marchează începutul literaturii Epoca paşoptistă marchează începutul literaturii noastre moderne. Scriitorii paşoptişti provin din clasele de noastre moderne. Scriitorii paşoptişti provin din clasele de sus, sunt educaţi în Apus, mai ales în Franţa, şi devin sus, sunt educaţi în Apus, mai ales în Franţa, şi devin promotorii renaşterii naţionale atât prin mesajul creaţiei promotorii renaşterii naţionale atât prin mesajul creaţiei literare, cât şi prin implicarea lor activă în viaţa politică. Plini literare, cât şi prin implicarea lor activă în viaţa politică. Plini de elan, ei încearcă pentru prima dată o sincronizare cu de elan, ei încearcă pentru prima dată o sincronizare cu Europa Occidentală.Europa Occidentală.

Această epocă înţeleasă în sens larg se poate împarţii Această epocă înţeleasă în sens larg se poate împarţii în trei perioade:în trei perioade:

Prima perioadă: Prima perioadă: PrepaşoptismulPrepaşoptismul 1830-1840 1830-1840 A doua periadă: A doua periadă: PaşoptismulPaşoptismul 1840-1860 1840-1860 A treia periadă: A treia periadă: PostpaşoptismulPostpaşoptismul 1860-1870. 1860-1870.

Într-o primă etapă, de efervescenţă creatoare, Într-o primă etapă, de efervescenţă creatoare, corespunzătoare primei generaţii paşoptiste, acest rol corespunzătoare primei generaţii paşoptiste, acest rol îi revine lui Ion Heliade-Rădulescu prin articolele din îi revine lui Ion Heliade-Rădulescu prin articolele din ziarul ziarul “Curierul românesc“Curierul românesc””, apărut la Bucureşti, , apărut la Bucureşti, începând cu 1829, căruia îi adaugă din 1837 începând cu 1829, căruia îi adaugă din 1837 suplimentul literar suplimentul literar ““Curierul de ambe sexe”.Curierul de ambe sexe”.Este faza Este faza entuziastă şi oarecum „naivă" a romantismului entuziastă şi oarecum „naivă" a romantismului paşoptist, când distincţia între opera originală şi paşoptist, când distincţia între opera originală şi prelucrarea unui model străin aproape că nu se făcea.prelucrarea unui model străin aproape că nu se făcea.

În această etapă se creează climatul cultural necesar În această etapă se creează climatul cultural necesar pentru formarea unei literaturi şi a unei limbi comune pentru formarea unei literaturi şi a unei limbi comune pentru toţi românii, deziderat formulat clar la 1840 de pentru toţi românii, deziderat formulat clar la 1840 de Mihail KogălniceanuMihail Kogălniceanu..

În a doua etapă, de aşezare a fenomenului literar, Mihail În a doua etapă, de aşezare a fenomenului literar, Mihail Kogălniceanu impune spiritul critic. El este redactorul Kogălniceanu impune spiritul critic. El este redactorul primei reviste exclusiv literare, Dacia literară, de la Iaşi. în primei reviste exclusiv literare, Dacia literară, de la Iaşi. în cele trei numere apărute, se publică opere ale celor mai cele trei numere apărute, se publică opere ale celor mai valoroşi scriitori ai vremii (C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, valoroşi scriitori ai vremii (C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu ş.a.), iar direcţia imprimată se Grigore Alexandrescu ş.a.), iar direcţia imprimată se reflectă în toată literatura epocii.reflectă în toată literatura epocii.

Constituirea deplină a romantismului paşoptist a fost Constituirea deplină a romantismului paşoptist a fost marcată de programul teoretic Introducţie, redactat de marcată de programul teoretic Introducţie, redactat de Mihail Kogălniceanu şi publicat în primul număr al revistei, Mihail Kogălniceanu şi publicat în primul număr al revistei, în 1840.în 1840.

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:Cele patru puncte ale articolului-program sunt: ÎÎntemeierea spiritului criticntemeierea spiritului critic în literatura română pe în literatura română pe

principiul estetic:„Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom principiul estetic:„Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana."critica cartea, iar nu persoana."

Afirmarea idealului de realizare a unităţii limbii şi a Afirmarea idealului de realizare a unităţii limbii şi a literaturii româneliteraturii române: „ţălul nostru este realizarea dorinţii ca : „ţălul nostru este realizarea dorinţii ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi." românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi."

Combaterea imitaţiilor şi a traducerilor mediocreCombaterea imitaţiilor şi a traducerilor mediocre: „Dorul : „Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional. Această manie este mai omoară în noi duhul naţional. Această manie este mai ales covârşitoare în literatură. [...] Traducţiile însă, nu ales covârşitoare în literatură. [...] Traducţiile însă, nu fac o literatură." fac o literatură."

Promovarea unei literaturi originalePromovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor , prin indicarea unor surse de inspiraţie în conformitate cu specificul naţional surse de inspiraţie în conformitate cu specificul naţional şi cu estetica romantică: Istoria noastră are destule şi cu estetica romantică: Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de poetice pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de poetice pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii.“împrumutăm de la alte naţii.“

Primii noştri scriitori moderni se afirmă în cadrul Primii noştri scriitori moderni se afirmă în cadrul curentului naţional de la Dacia literară. Ideile enunţate curentului naţional de la Dacia literară. Ideile enunţate în articolul-program şi promovate de revistă se reflectă în articolul-program şi promovate de revistă se reflectă în literatura română de la mijlocul secolului al XlX-lea, în în literatura română de la mijlocul secolului al XlX-lea, în scrieri din toate provinciile româneşti.scrieri din toate provinciile româneşti.

La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista în La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista în revistrevistãã, articole originale, compunerile originale, critica noilor apariţii , articole originale, compunerile originale, critica noilor apariţii şi “şi “Telegraful Daciei”,Telegraful Daciei”, care va include ştiri, informaţii, noutăţi, etc. care va include ştiri, informaţii, noutăţi, etc.

În spiritul său, combinând elemente romantice, dar şi În spiritul său, combinând elemente romantice, dar şi elemente de clasicism, s-au afirmat marii scriitori ai literaturii elemente de clasicism, s-au afirmat marii scriitori ai literaturii romromââne pane paşşoptiste optiste şşi post-pai post-paşşoptiste: optiste: Costache Negruzzi , Vasile Costache Negruzzi , Vasile Alecsandri, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Alecsandri, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi, Nicolae Bălcescu, Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Asachi, Nicolae Bălcescu, Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu-Haşdeu. Bogdan Petriceicu-Haşdeu.

Principiile luminoase ale Principiile luminoase ale “Daciei Literare”“Daciei Literare” au generat un climat au generat un climat propice evoluţiei literaturii naţionale (sub raport cantitativ, dar mai propice evoluţiei literaturii naţionale (sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ): acum "iau naştere toate formele moderne ale ales calitativ): acum "iau naştere toate formele moderne ale beletristicii, unele dintre acestea (mai ales în domeniul poeziei lirice beletristicii, unele dintre acestea (mai ales în domeniul poeziei lirice si prozei scurte) ajungând chiar să fie ilustrate prin creaţii de vârf. si prozei scurte) ajungând chiar să fie ilustrate prin creaţii de vârf. Fenomenul caracterizant al epocii îl constituie coexistenţa mai Fenomenul caracterizant al epocii îl constituie coexistenţa mai multor curente şi orientări literare: elemente preromantice şi multor curente şi orientări literare: elemente preromantice şi romantice, clasice si realiste, care se pot întalni chiar în opera romantice, clasice si realiste, care se pot întalni chiar în opera aceluiaşi autor. aceluiaşi autor.

“Dacia Literară” a fost publicaţia care a redresat literatura română “Dacia Literară” a fost publicaţia care a redresat literatura română şi care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevărate şi care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevărate literaturi naţionale.literaturi naţionale.

Dacia LiterarDacia Literarãã

ÎN CE CONSTÎN CE CONSTÃÃ PA PAȘȘOPTISMUL?OPTISMUL?

Programul PaProgramul Paşoptismului vizează două coordonate: şoptismului vizează două coordonate: politicăpolitică şi şi culturalăculturală.În cadrul vieţii culturale are loc întemeierea .În cadrul vieţii culturale are loc întemeierea învăţământului naţional, a teatrului şi a presei, iar literatura învăţământului naţional, a teatrului şi a presei, iar literatura începe să se diferenţieze treptat de celelalte domenii.Afirmarea începe să se diferenţieze treptat de celelalte domenii.Afirmarea unei generaţii de scriitori, gazetari istorici şi oameni politici, unei generaţii de scriitori, gazetari istorici şi oameni politici, numită de posteritate generaţia paşoptistă, determină începutul numită de posteritate generaţia paşoptistă, determină începutul modernităţii noastre culturale.Scriitorii paşoptişti au vocaţia modernităţii noastre culturale.Scriitorii paşoptişti au vocaţia începuturilor şi, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda începuturilor şi, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de diverse domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitură.Polimorfismul preocupărilor individuale se explică în scriitură.Polimorfismul preocupărilor individuale se explică în contextul epocii.contextul epocii.

Scriitorii sunt nevoiScriitorii sunt nevoiţi “să ardă etapele” care se desfăşuraseră ţi “să ardă etapele” care se desfăşuraseră succesiv în literaturile occidentale, în decursul a mai bine de un succesiv în literaturile occidentale, în decursul a mai bine de un secol şisecol şi jumătate.Curentele literare (iluminism, preromantism, jumătate.Curentele literare (iluminism, preromantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan.Principala clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan.Principala trăsătură a literaturii paşoptiste constă în coexistenţa curentelor trăsătură a literaturii paşoptiste constă în coexistenţa curentelor literare, nu numai în opera aceluiaşi scriitor, ci chiar şi în aceeaşi literare, nu numai în opera aceluiaşi scriitor, ci chiar şi în aceeaşi creaţiecreaţie..

POEZIA PAȘOPTISTPOEZIA PAȘOPTISTÃÃ Poezia paşoptistă pune bazele liricii moderne Poezia paşoptistă pune bazele liricii moderne

romaneşti. Tematica se lărgeşte enorm faţă de romaneşti. Tematica se lărgeşte enorm faţă de epoca premodernă. După anul 1830, melancolia epoca premodernă. După anul 1830, melancolia adancă , organică, va învălui versurile tuturor adancă , organică, va învălui versurile tuturor poeţilor. Se cultivă specii clasice: poeţilor. Se cultivă specii clasice: epistolaepistola, , satirasatira, , fabulafabula (Gr. Alexandrescu), (Gr. Alexandrescu), odaoda, , imnulimnul (Gh. Asachi, (Gh. Asachi, C. Bolliac, A. Mureşanu); C. Bolliac, A. Mureşanu); specii romanticespecii romantice:: meditaţiameditaţia (Vasile Cârlova, D. Bolintineanu, Gr. (Vasile Cârlova, D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu), Alexandrescu), elegiaelegia (D. Bolintineanu), (D. Bolintineanu), legenda legenda cultăcultă (D. Bolintineanu, Vasile Alecsandri), (D. Bolintineanu, Vasile Alecsandri), balada balada (Ion Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu.(Ion Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu.

1828- Scrie „Ruinurile Târgoviștei”, tipărită la 20 martie 1830, în aceeași gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.”1828- Scrie poezia „Rugăciune”, publicată postum (1839) de Heliade.1830- Revista ieșeană „Albina românească” reproduce poezia „Ruinurile Târgoviștei”. Scrie poezia „Înserarea”, publicată în „Curierul Românesc”, la 29 iunie.1831- Scrie „Marșul românilor” sau „Odă oștirei române cu ocazia înălțării steagului național”, versuri ce au circulat tipărite pe foi volante (cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839, în „Curierul Românesc”).

Vasile CârlovaVasile Cârlova (n. 4 februarie 1809,Buzau - d. 18 septembrie 1831, Craiova) a fost un poet și ofițer român, care a scris doar cinci poezii dar a intrat în “Istoria literaturii române” a lui George Calinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european.

Grigore AlexandrescuGrigore Alexandrescu (1810-1885) (1810-1885) este este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ideologiei şi ai literaturii paşoptiste în Muntenia.ideologiei şi ai literaturii paşoptiste în Muntenia.

Debutează la Curierul românesc al lui I.H. Debutează la Curierul românesc al lui I.H. Rădulescu, traduce din literatura franceză şi Rădulescu, traduce din literatura franceză şi publică mai multe volume de poezii. Ultimul, publică mai multe volume de poezii. Ultimul, ““Meditaţii, elegii, epistole,Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule satire şi fabule “(1863)“(1863), are ca titlu enumerarea unor specii , are ca titlu enumerarea unor specii romantice şi clasice, ceea ce sintetizează şi romantice şi clasice, ceea ce sintetizează şi atitudinea estetică a scriitorului: „un elegiac de atitudinea estetică a scriitorului: „un elegiac de tipul romantic şi în acelaşi timp un moralist la tipul romantic şi în acelaşi timp un moralist la modul clasic"(G. Călinescu).modul clasic"(G. Călinescu).

Motivul ruinelor şi meditaţia de tip romantic Motivul ruinelor şi meditaţia de tip romantic asupra istoriei neamului îl apropie de Vasile asupra istoriei neamului îl apropie de Vasile Cârlova, de care se detaşează prin „reflexivitatea Cârlova, de care se detaşează prin „reflexivitatea sa autentică, profundă”. Poezia “sa autentică, profundă”. Poezia “Umbra lui Umbra lui Mircea. La Cozia” Mircea. La Cozia” publicată în 1844, în revista publicată în 1844, în revista Propăşirea, a fost inspirată de impresiile dintr-o Propăşirea, a fost inspirată de impresiile dintr-o călătorie făcută cu prietenul său, Ion Ghica, în călătorie făcută cu prietenul său, Ion Ghica, în 1842, la mănăstirile din Oltenia.1842, la mănăstirile din Oltenia.

Grigore Alexandrescu

Ion Heliade-RădulescuIon Heliade-Rădulescu (1802-1872) (1802-1872)

Scriitor, filolog şi îndrumător literar, Ion Heliade-Scriitor, filolog şi îndrumător literar, Ion Heliade-Rădulescu a fost o personalitate enciclopedică, fiind Rădulescu a fost o personalitate enciclopedică, fiind considerat un deschizător de drumuri în cultura considerat un deschizător de drumuri în cultura română. A fost implicat în evenimentele de la 1848, română. A fost implicat în evenimentele de la 1848, participând la redactarea participând la redactarea Proclamaţiei de la IslazProclamaţiei de la Islaz. . Împreună cu Dinicu Golescu înfiinţează Societatea Împreună cu Dinicu Golescu înfiinţează Societatea literară (1827), care promovează ideile iluministe: literară (1827), care promovează ideile iluministe: dezvoltarea şcolii româneşti, crearea unui teatru dezvoltarea şcolii româneşti, crearea unui teatru naţional, publicarea de gazete, de traduceri şi de naţional, publicarea de gazete, de traduceri şi de opere originale. Îndrumă teatrul şi participă la opere originale. Îndrumă teatrul şi participă la înfiinţarea “Societăţii filarmonice” (1833).înfiinţarea “Societăţii filarmonice” (1833).

Ion Heliade-RIon Heliade-Rããdulescudulescu

GRAMATICA ROMGRAMATICA ROMÂÂNEASCNEASCÃÃ Gramatica românească, apărută , apărută

la Sibiu în 1828, este rezultatul la Sibiu în 1828, este rezultatul lecţiilor ţinute de Heliade la "Sf. lecţiilor ţinute de Heliade la "Sf. Sava" , unde preda între altele şi acest Sava" , unde preda între altele şi acest obiect. Prefaţa gramaticii este obiect. Prefaţa gramaticii este interesantă prin ideile înaintate cu interesantă prin ideile înaintate cu privire la scrierea şi pronunţarea limbii privire la scrierea şi pronunţarea limbii române.române.

Heliade înlocuieşte termenii Heliade înlocuieşte termenii gramaticali învechiţi, gramaticali învechiţi, necorespunzători, cu termeni moderni, necorespunzători, cu termeni moderni, ştiinţifici. De asemenea, în loc de ştiinţifici. De asemenea, în loc de singurit şi înmulţit, autorul Gramaticii singurit şi înmulţit, autorul Gramaticii româneşti introduce termenii actuali româneşti introduce termenii actuali de singular şi pluralde singular şi plural..

Dimitrie BolintineanuDimitrie Bolintineanu (1825/1819? - 1872) (1825/1819? - 1872) Poet, prozator, publicist, om politic, participant Poet, prozator, publicist, om politic, participant

entuziast la Revoluţia de la 1848 şi diplomat, entuziast la Revoluţia de la 1848 şi diplomat, Dimitrie Bolintineanu (1825/1819? - 1872) debutează Dimitrie Bolintineanu (1825/1819? - 1872) debutează în literatură cu elegia „O fată tânără pe patul morţii”, în literatură cu elegia „O fată tânără pe patul morţii”, publicată de I.H. Rădulescu în publicată de I.H. Rădulescu în “Curierul de ambe “Curierul de ambe sexe”,sexe”, în 1842. Lirica sa reprezintă imaginea fidelă a în 1842. Lirica sa reprezintă imaginea fidelă a începuturilor romantismului românesc şi a formelor începuturilor romantismului românesc şi a formelor lui în paşoptism, când literatura avea funcţie lui în paşoptism, când literatura avea funcţie militantă. El a introdus şi a consacrat în literatura militantă. El a introdus şi a consacrat în literatura română o serie de specii noi, cum sunt legenda română o serie de specii noi, cum sunt legenda istorică (de exemplu: istorică (de exemplu: Muma lui Ştefan cel Mare, Muma lui Ştefan cel Mare, Cea de pe urmă noapte a lui Mihai celCea de pe urmă noapte a lui Mihai cel MareMare), ), prin care urmărea să trezească patriotismul prin care urmărea să trezească patriotismul contemporanilor, şi poemul de dimensiuni mari contemporanilor, şi poemul de dimensiuni mari epico-liric.epico-liric.

Dimitrie Bolintineanu

PROZAPROZA

Proza vremii cuprinde Proza vremii cuprinde scrierile de inspiraţie scrierile de inspiraţie istoricăistorică (C. Negruzzi, Nicolae Bălcescu, Alecu (C. Negruzzi, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo), Russo), însemnări de călătorieînsemnări de călătorie (Vasile Alecsandri, (Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Gr. Alexandrescu), Ion Ghica, Gr. Alexandrescu), fiziologia satiricăfiziologia satirică (Ion Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi), (Ion Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi), scrieri scrieri memorialisticememorialistice (C. Negruzzi), (C. Negruzzi), nuvele romanticenuvele romantice (C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, Gr. Alexandrescu), (C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, Gr. Alexandrescu), încercări de romanîncercări de roman (Mihail Kogălniceanu, Ion (Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica) sau Ghica) sau romane propriu-ziseromane propriu-zise (Dimitrie (Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon).Bolintineanu, Nicolae Filimon).

Alecu RussoAlecu Russo (1819-1859) (1819-1859) scrie în limba scrie în limba română şi în limba franceză română şi în limba franceză AmintiriAmintiri - volum - volum autobiografic, autobiografic, Cântarea RomânieiCântarea României -poem în -poem în proză, proză, Iaşii şiIaşii şi locuitorii lui în 1840,locuitorii lui în 1840, apoi apoi Piatra Piatra teiului şi Stânca corbuluiteiului şi Stânca corbului - pagini de călătorie - pagini de călătorie în care inserează două legende populare, dar şi în care inserează două legende populare, dar şi două piese de teatru care nu ni s-au păstrat.două piese de teatru care nu ni s-au păstrat.

Principala sa operă, Principala sa operă, “Cântarea României”,“Cântarea României”, un un amplu poem în proză, aduce în atenţie mitul amplu poem în proză, aduce în atenţie mitul dacic, în care autorul vede specificul spiritualităţii dacic, în care autorul vede specificul spiritualităţii româneşti. Poemul evocă, într-un stil retoric cu româneşti. Poemul evocă, într-un stil retoric cu accente profetice, istoria noastră şi exprimă ideea accente profetice, istoria noastră şi exprimă ideea demnităţii naţionale.demnităţii naţionale.

Alecu RussoAlecu Russo

Nicolae BălcescuNicolae Bălcescu (1819-1852), (1819-1852), istoric şi istoric şi prozator,, a întemeiat societatea secretă Frăţia prozator,, a întemeiat societatea secretă Frăţia (1843), împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell, (1843), împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell, fiind unul dintre principalii organizatori ai fiind unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească. Opera Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească. Opera sa capitală, Românii supt Mihai- Voievod Viteazul sa capitală, Românii supt Mihai- Voievod Viteazul (publicată postum, în 1878), îmbină (publicată postum, în 1878), îmbină documentarea riguroasă a istoricului cu expresia documentarea riguroasă a istoricului cu expresia înflăcărată, ceea ce îl integrează în galeria înflăcărată, ceea ce îl integrează în galeria maeştrilor prozei româneşti.maeştrilor prozei româneşti.

Nicolae BNicolae Bããlcesculcescu

Ion GhicaIon Ghica (1816-1897) (1816-1897)

Ca mai toţi scriitorii din epoca paşoptistă, Ion Ca mai toţi scriitorii din epoca paşoptistă, Ion Ghica (1816-1897) s-a format la şcoala franceză, Ghica (1816-1897) s-a format la şcoala franceză, după ce a studiat în ţară la Liceul „Sf. Sava" din după ce a studiat în ţară la Liceul „Sf. Sava" din Bucureşti. Este profesor la Academia Mihăileană Bucureşti. Este profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, membru fondator al societăţii Frăţia, se din Iaşi, membru fondator al societăţii Frăţia, se implică în apariţia revistei Propăşirea, care implică în apariţia revistei Propăşirea, care continuă programul Daciei literare. Ion Ghica continuă programul Daciei literare. Ion Ghica rămâne cel mai valoros reprezentant al scrierilor rămâne cel mai valoros reprezentant al scrierilor memorialistice din epocă.memorialistice din epocă.

Ion GhicaIon Ghica

Costache NegruzziCostache Negruzzi Ceea ce a realizat Gr. Alexandrescu în domeniul Ceea ce a realizat Gr. Alexandrescu în domeniul

poeziei, a reuşit poeziei, a reuşit C. NegruzziC. Negruzzi pe tărâmul prozei: pe tărâmul prozei: el depăşeşte faza traducerilor, fiind întemeietorul el depăşeşte faza traducerilor, fiind întemeietorul prozei româneşti moderne printr-o operă prozei româneşti moderne printr-o operă durabilă. Fără a fi un spirit revoluţionar, a pus în durabilă. Fără a fi un spirit revoluţionar, a pus în practică ideile culturale şi literare ale epocii. practică ideile culturale şi literare ale epocii. Capodopera sa, nuvela istorică “Alexandru Capodopera sa, nuvela istorică “Alexandru Lăpuşneanul”, apare în primul număr al revistei Lăpuşneanul”, apare în primul număr al revistei “Dacia literară”, alături de articolul-program “Dacia literară”, alături de articolul-program “Introducţie”(1840), pe care îl iustrează.“Introducţie”(1840), pe care îl iustrează.

În 1857, îşi adună principalele scrieri literare în În 1857, îşi adună principalele scrieri literare în volumul Păcatele tinereţelor, organizat în patru cicluri. volumul Păcatele tinereţelor, organizat în patru cicluri. Ciclul Amintiri de juneţe cuprinde proză memorialistică Ciclul Amintiri de juneţe cuprinde proză memorialistică şi nuvelele romantice Zoe şi O alergare de cai, cu şi nuvelele romantice Zoe şi O alergare de cai, cu puternice conflicte, personaje antitetice, deznodământ puternice conflicte, personaje antitetice, deznodământ dramatic şi scene melodramatice.dramatic şi scene melodramatice.

În ciclul “Fragmente istorice”, sunt incluse texte În ciclul “Fragmente istorice”, sunt incluse texte inspirate din cronici: poemul epic “Aprodul Purice”, inspirate din cronici: poemul epic “Aprodul Purice”, proză de inspiraţie istorică, precum “proză de inspiraţie istorică, precum “Alexandru Alexandru LăpuşneanulLăpuşneanul”, ”, ““Sobieski şi româniiSobieski şi românii”.”.

Prin cele treizeci de scrisori din ciclul intitulat “Negru Prin cele treizeci de scrisori din ciclul intitulat “Negru pe alb”, C. Negruzzi introduce în literatura noastră pe alb”, C. Negruzzi introduce în literatura noastră scrisoarea literară în proză, specie care aparţine scrisoarea literară în proză, specie care aparţine clasicismului. clasicismului.

Costache NegruzziCostache Negruzzi

TEATRULTEATRUL TeatrulTeatrul a adus o contribuţie de seamă la a adus o contribuţie de seamă la

promovarea spiritului naţional .Iniţiativele promovarea spiritului naţional .Iniţiativele luate în privinţa dezvoltării teatrului le-au luate în privinţa dezvoltării teatrului le-au avut I.H. Rădulescu (Ţara Românească ) şi avut I.H. Rădulescu (Ţara Românească ) şi Gheroghe Asachi (Moldova) - la început Gheroghe Asachi (Moldova) - la început prin traduceri, iar apoi prin texte originale.prin traduceri, iar apoi prin texte originale.

Până în această perioadă existau Până în această perioadă existau numeroase trupe de actori care dădeau numeroase trupe de actori care dădeau reprezentaţii în limba franceză. reprezentaţii în limba franceză. Concurenţa teatrului românesc din Concurenţa teatrului românesc din perioada paşoptistă a ieşit învingătoare perioada paşoptistă a ieşit învingătoare după cum afirmă şi Rădulescu: după cum afirmă şi Rădulescu: „„Însoţit cu Însoţit cu învăţătura publică, teatrul este cel mai de-învăţătura publică, teatrul este cel mai de-a dreptul şi singur mijloc de a dărăpăna a dreptul şi singur mijloc de a dărăpăna obiceiurile cele urâte şi a forma gustul obiceiurile cele urâte şi a forma gustul unei naţii.”unei naţii.”

În 1840, conducerea Teatrului Naţional În 1840, conducerea Teatrului Naţional de la Iaşi este preluată de Mihail de la Iaşi este preluată de Mihail Kolgălniceanu, Vasile Alecsandri şi Kolgălniceanu, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi văzând în această Costache Negruzzi văzând în această instituţie o ”şcoală de moral”. Încep să se instituţie o ”şcoală de moral”. Încep să se reprezinte piese originale prin care se reprezinte piese originale prin care se făcea educaţie cetăţenească şi se stimula făcea educaţie cetăţenească şi se stimula spiritul satiric.spiritul satiric.

Satirizarea viciilor orânduirii feudale şi Satirizarea viciilor orânduirii feudale şi evocarea realităţilor feudale au fost o evocarea realităţilor feudale au fost o caracteristică a literaturii paşoptiste pe caracteristică a literaturii paşoptiste pe care o găsim şi în teatrul acelor vremuri.care o găsim şi în teatrul acelor vremuri.

- Judecarea cu severitate a moravurilor - Judecarea cu severitate a moravurilor clasei sociale exploatatoare clasei sociale exploatatoare - Condamnarea abuzurilor şi nedreptăţilor - Condamnarea abuzurilor şi nedreptăţilor

- Participarea la evenimentele politice ale - Participarea la evenimentele politice ale vremii şi la viaţa socială.vremii şi la viaţa socială.- Apariţia unor noi modalităţi de - Apariţia unor noi modalităţi de reflectare a realităţii. reflectare a realităţii.

Elementele romantice se împletesc cu Elementele romantice se împletesc cu puternicile elemente clasice, în spiritul puternicile elemente clasice, în spiritul marilor moralişti ai literaturii universale.marilor moralişti ai literaturii universale.

LITERATURALITERATURA Vasile AlecsandriVasile Alecsandri

Ataşat idealurilor paşoptiste, Vasile Alecsandri a fost Ataşat idealurilor paşoptiste, Vasile Alecsandri a fost liderul mişcării literare a epocii, fiind un deschizător liderul mişcării literare a epocii, fiind un deschizător de drumuri pentru diferite specii şi genuri literare.de drumuri pentru diferite specii şi genuri literare.

Contribuţia sa la formarea şi dezvoltarea teatrului Contribuţia sa la formarea şi dezvoltarea teatrului naţional a fost hotărâtoare în crearea unui repertoriu naţional a fost hotărâtoare în crearea unui repertoriu românesc, dar şi în construcţia operei dramatice şi a românesc, dar şi în construcţia operei dramatice şi a limbajului specific.limbajului specific.

Mare parte din piesele lui Alecsandri (comedii, Mare parte din piesele lui Alecsandri (comedii, vodeviluri, farse, „cântecele comice") au caracter vodeviluri, farse, „cântecele comice") au caracter satiric şi critic împotriva moravurilor sociale şi politice satiric şi critic împotriva moravurilor sociale şi politice ale vremii, împotriva stării pe loc, dar şi a falsului ale vremii, împotriva stării pe loc, dar şi a falsului progres, ridiculizând demagogia, snobismul şi progres, ridiculizând demagogia, snobismul şi parvenitismul.parvenitismul.

În 1863 se retrage din arena politică. Dezgustul În 1863 se retrage din arena politică. Dezgustul cauzat de pervertirea idealului se reflectă în drame cu cauzat de pervertirea idealului se reflectă în drame cu tematică socială, de o virulenţă polemică, precum tematică socială, de o virulenţă polemică, precum “Zgârcitul risipitor”“Zgârcitul risipitor”, , “Lipitorile satului”.“Lipitorile satului”.

Proza lui V. Alecsandri cuprinde Proza lui V. Alecsandri cuprinde jurnale sau jurnale sau memorii de călătoriememorii de călătorie (“Călătorie în Africa”), (“Călătorie în Africa”), scrisoriscrisori (“Vasile Porojan”) şi (“Vasile Porojan”) şi proză de ficţiuneproză de ficţiune cu un punct de cu un punct de plecare memorialistic (nuvela romantică “Buchetiera plecare memorialistic (nuvela romantică “Buchetiera de la Florenţa”, “Balta-Albă”, începutul de roman de la Florenţa”, “Balta-Albă”, începutul de roman “Dridri” etc).“Dridri” etc).

În povestirea “Balta-Albă” (publicată în 1848), tema În povestirea “Balta-Albă” (publicată în 1848), tema civilizaţiei hibride, întâlnită în diverse opere ale lui civilizaţiei hibride, întâlnită în diverse opere ale lui Vasile Alecsandri şi ale scriitorilor paşoptişti, este Vasile Alecsandri şi ale scriitorilor paşoptişti, este realizată magistral: „Sinteza între Occident şi Orient, realizată magistral: „Sinteza între Occident şi Orient, ce forma însăşi structura intimă a fiinţei sale, o face ce forma însăşi structura intimă a fiinţei sale, o face Alecsandri în spiritualul tablou al civilizaţiei române, Alecsandri în spiritualul tablou al civilizaţiei române, aşa cum o vede un francez la Balta-Albă."(G. aşa cum o vede un francez la Balta-Albă."(G. Călinescu)Călinescu)

Vasile AlecsandriVasile Alecsandri

CHIRICHIRIŢŢELEELE ChiriţaChiriţa este un personaj feminin comic reprezentativ este un personaj feminin comic reprezentativ

pentru epoca de după 1848, ridicol prin contrastul între pentru epoca de după 1848, ridicol prin contrastul între ceea ce este şi ceea ce vrea să pară. În Chiriţa în ceea ce este şi ceea ce vrea să pară. În Chiriţa în provinţie, „comedie cu cântice, în 2 acte", reprezentată provinţie, „comedie cu cântice, în 2 acte", reprezentată pe scenă în 1852, conflictul dramatic opune concepţia pe scenă în 1852, conflictul dramatic opune concepţia conservatoare reprezentată de Bârzoi, sau de fals conservatoare reprezentată de Bârzoi, sau de fals progres, reprezentată de Chiriţa, personaje zugrăvite progres, reprezentată de Chiriţa, personaje zugrăvite caricatural, şi ideile noi, progresiste, reprezentate de caricatural, şi ideile noi, progresiste, reprezentate de Leonaş, un tânăr isteţ şi cinstit, îndrăgostit de Luluţa. Leonaş, un tânăr isteţ şi cinstit, îndrăgostit de Luluţa. Demascând corupţia lui Bârzoi, Leonaş devine ispravnic Demascând corupţia lui Bârzoi, Leonaş devine ispravnic în locul acestuia şi se căsătoreşte cu Luluţa. în locul acestuia şi se căsătoreşte cu Luluţa. Deznodământul aduce victoria reprezentantului ideilor Deznodământul aduce victoria reprezentantului ideilor noi, Leonaş, adică a onestităţii şi a sentimentelor noi, Leonaş, adică a onestităţii şi a sentimentelor sincere, asupra moravurilor satirizate: parvenitismul, sincere, asupra moravurilor satirizate: parvenitismul, snobismul şi corupţia.snobismul şi corupţia.

Prin ciclul Prin ciclul ““Pasteluri”Pasteluri”, publicat în 1868-1869, în , publicat în 1868-1869, în revista revista ““Convorbiri literare”Convorbiri literare”, Vasile Alecsandri , Vasile Alecsandri impune o nouă specie în literatura română şi impune o nouă specie în literatura română şi realizează o operă de maturitate artistică. Cu aceste realizează o operă de maturitate artistică. Cu aceste „poezii ale senzorialităţii şi ale relaţiei nemijlocite cu „poezii ale senzorialităţii şi ale relaţiei nemijlocite cu natura”(Paul Cornea), se întoarce spre clasicism prin natura”(Paul Cornea), se întoarce spre clasicism prin viziunea asupra naturii, expresie (renunţă la viziunea asupra naturii, expresie (renunţă la complicaţiile prozodice, utilizează troheul lung) şi complicaţiile prozodice, utilizează troheul lung) şi echilibru compoziţional (alternanţa static-dinamic în echilibru compoziţional (alternanţa static-dinamic în cele patru catrene), prin impersonalitate şi optimism cele patru catrene), prin impersonalitate şi optimism cosmic. Diferenţa faţă de precursori în abordarea cosmic. Diferenţa faţă de precursori în abordarea temei naturii reflectă diferenţa între romantism şi temei naturii reflectă diferenţa între romantism şi clasicism, între proiecţia sensibilităţii în exterioritatea clasicism, între proiecţia sensibilităţii în exterioritatea lumii şi înregistrarea obiectivă a universului, cu lumii şi înregistrarea obiectivă a universului, cu armoniile, ritmurile şi dinamismul lui.armoniile, ritmurile şi dinamismul lui.

Militant activ al vieţii sociale şi politice din perioada Militant activ al vieţii sociale şi politice din perioada paşoptistă şi post-paşoptistă, Vasile Alecsandri îşi paşoptistă şi post-paşoptistă, Vasile Alecsandri îşi desfăşoară activitatea literară timp de o jumătate de desfăşoară activitatea literară timp de o jumătate de veac, între anii 1840-1890. veac, între anii 1840-1890.

CONCLUZIECONCLUZIE

Scriitorii paşoptişti formează prima Scriitorii paşoptişti formează prima generaţie a literaturii noastre moderne, generaţie a literaturii noastre moderne, oamenii începutului de drum (Paul oamenii începutului de drum (Paul Cornea), care manifestă deplin acord „între Cornea), care manifestă deplin acord „între a voi şi a putea, între idealism avântat şi a voi şi a putea, între idealism avântat şi vizionarism profetic”, calităţi pentru care vizionarism profetic”, calităţi pentru care sunt admiraţi de Mihai Eminescu în poezia sunt admiraţi de Mihai Eminescu în poezia Epigonii: „ Voi credeaţi în scrisul vostru...".Epigonii: „ Voi credeaţi în scrisul vostru...".

  

PROIECT REALIZAT DE ELEVELE CLASEI A XI-A E:

NIŢU DIANA ALEXANDRACÎMPEANU MIRUNA ANDREEA

IORDÃCHESCU ȘTEFANIAPELMUȘ DIANA MIRELA