Religia Egipteana

4
7/17/2019 Religia Egipteana http://slidepdf.com/reader/full/religia-egipteana-568e2546bd2a6 1/4 Religia Egipteană Cei mai religioşi dintre oameni, cum îi considera Herodot pe egipteni, au despre moarte o concepţie foarte diferită de a noastră. Pentru ei există 2 tipuri de moarte: una biologica de care nu scapă nimeni, chiar dacă ea poate fi urmată de un ciclu nesfrşit de naşteri, morţi, renaşteri!şi alta "eşnică, aceasta din urmă fiind cea mai de temut, căci ea înseamnă nimicirea totală, reîntoarcerea la nefiinţa dinaintea facerii lumii. #e aceea ritualurile lor, funerare, mumificarea, construirea unor morminte grandioase $piramidele%, dar mai ales gri&a lor permanentă de al în'estra pe cel mort cu toate acele formule magice cu a&utorul cărora sa poată străbate tărmul morţilor, pentru a a&unge din nou la lumină, la "iata. Primele mari texte funerare apar gra"ate în mormintele (egilor din )mperiul *echi, în camera în care era depusa mumia faraonului sau  pe culoarele piramidelor. Cele dinti scrieri au fost descoperite de marele egiptolog +.ariette în  piramida lui -nas sau nnos$2/01 î.Hr.!2/2 î.Hr.%, ultimul rege din dinastia a*!a. #ar ele sunt cu mult mai "echi, ca do"adă multiplele straturi de compunere si ni"elurile unor limbi diferite. 3olosite multa "reme oral, ele "or începe de acum înainte sa fie consemnate, fixate prin scris, pentru a li se  perpetua eficacitatea. Concret, textele piramidelor sunt nişte compilaţii de di"erse formule magice$descntece%, dispuse pe  pereţii diferitelor încăperi ale apartamentului funerar, aran&ate în funcţie de "aloarea lor simbolică. 4le corespund unor liturghii ce se efectuau în timpul mumificării regelui sau cu oca'ia funeraliilor. ulte dintre aceste descntece , mai ales formulele de  protecţie şi cele pentru ofrande, sunt gra"ate lngă sarcofag, pentru ca defunctul să fie ferit de pericole si să!şi poată recăpăta forţele in noua lume. 3ormulele referitoare la suirea la cer figurea'ă pe culoarul prin care se atinge "estibul si care duce spre intrare. )n epoca, speranţa dobndirii unei noi "ieţi in lumea de apoi era comuna tuturor egiptenilor, dar oamenii de rnd nu puteau spera la o supra"ieţuire ca aceea primilor faraoni, adică cea solara. 5n toate epocile, dar mai cu seama în )mperiul *echi, su"eranul se bucura de un statut aparte: fiind regele!'eu întrupat, numai el putea mi&loci între lumea oamenilor si a 'eilor.

description

dasdsd

Transcript of Religia Egipteana

Page 1: Religia Egipteana

7/17/2019 Religia Egipteana

http://slidepdf.com/reader/full/religia-egipteana-568e2546bd2a6 1/4

Religia Egipteană

Cei mai religioşi dintre oameni, cum îi consideraHerodot pe egipteni, au despre moarte o concepţie foarte diferită de a noastră.Pentru ei există 2 tipuri demoarte: una biologica de care nu scapă nimeni, chiar dacăea poate fi urmată de un ciclu nesfrşit de naşteri, morţi,renaşteri!şi alta "eşnică, aceasta din urmă fiind cea mai de temut, căci eaînseamnă nimicirea totală, reîntoarcerea la nefiinţa dinaintea facerii lumii. #eaceea ritualurile lor,funerare, mumificarea, construirea unor morminte grandioase$piramidele%, dar mai ales gri&a lor permanentă de al în'estra pe cel mort cu toateacele formule magice cu a&utorul cărora

sa poată străbate tărmul morţilor, pentru a a&unge din nou la lumină, la "iata.

Primele mari texte funerare apar gra"ate în mormintele(egilor din )mperiul *echi, în camera în care era depusa mumia faraonului sau

 pe culoarele piramidelor. Cele dinti scrieri au fost descoperite de marele

egiptolog +.ariette în piramida lui -nas sau nnos$2/01 î.Hr.!2/2 î.Hr.%, ultimulrege din dinastia a*!a. #ar ele sunt cu mult mai "echi, ca do"adă multiplelestraturi de compunere si ni"elurile unor limbi diferite. 3olosite multa "reme oral,ele "or începe de acum înainte sa fie consemnate, fixate prin scris, pentru a li se

 perpetua eficacitatea. Concret, textele piramidelor sunt nişte compilaţii dedi"erse formule magice$descntece%, dispuse pe

 pereţii diferitelor încăperi ale apartamentului funerar, aran&ate în funcţie de"aloarea lor simbolică.

4le corespund unor liturghii ce se efectuau în timpul mumificării regeluisau cu oca'ia funeraliilor. ulte dintre aceste descntece , mai ales formulele de protecţie şi cele pentru ofrande, sunt gra"ate lngă sarcofag, pentru ca defunctulsă fie ferit de pericole si să!şi poată recăpăta forţele in noua lume. 3ormulelereferitoare la suirea la cer figurea'ă pe culoarul prin care se atinge "estibul sicare duce spre intrare. )n epoca, speranţa dobndirii unei noi "ieţi in lumea deapoi era comuna tuturor egiptenilor, dar oamenii de rnd nu puteau spera la osupra"ieţuire ca aceea primilor faraoni, adică cea solara. 5n toate epocile, dar mai cu seama în )mperiul *echi, su"eranul se bucura de un statut aparte: fiindregele!'eu întrupat, numai el putea mi&loci între lumea oamenilor si a 'eilor.

Page 2: Religia Egipteana

7/17/2019 Religia Egipteana

http://slidepdf.com/reader/full/religia-egipteana-568e2546bd2a6 2/4

+scensiunea sa prin piramida, contopirea cu astrul şi renaşterea o dată cu acestaconstituiau un pri"ilegiu regal, iar textele piramidelor garantea'ă acest lucru.

#ar oricare ar fi fost modul de di"ini'are a faraonului răposat, ele "a

călători cu barca lui (a, către ţara de apus!67ara "ieţii8.)ndiferent cu care dintre'ei se identifică$siris sau (a%,renaşterea faraonului după moarte este dată dreptsigură. (e'er"ate iniţial faraonului, textele "or fi acaparate în curnd de cătresoţiile acestora, de reginele de la începutul dinastiei a*)!a$2/2 î.Hr.!291î.Hr.%.5n cursul anului 2111, în mormntul soţiei lui Pepi ), +nhesenpepi )),egiptologii france'i au descoperit hieroglife sacre de aceeaşi factură, îngri&itgra"ate şi pictate în "erde! cu culoarea resurecţiei. 5n perioada )mperiului dei&loc$2122 î.Hr.!;01 î.Hr.%, cnd 4giptul se fragmentea'ă în mai multe regateconduse de principi locali, în aparatul funerar inter"ine o schimbare ma&oră:textele nu mai sunt fixate pe pereţii mormntului, ci pe aceia ai sarcofagiilor.

Cartea Morţilor

+părută la sfrşitul dinastiei a<*))!a, =Cartea orţilor8 este efecti" o

culegere de formule$reţete% magice$sau descntece% destinate să!i permitămortuluisă înfrunte absolut toate prime&diile lumii de dincolo. 4ste o compo'iţie foarteeterogenă, cu formule moştenite din =>extele piramidelor = şi din cele alesarcofagelor, cu împrumuturi din di"erse epoci. #e cele mai multe ori acesteformule, înscrise pe acelaşi papirus nu au nici o legătură una cu alta: imnuriadresate 'eului solar stau alături de texte însoţite de glose, de pasa&e$fiindcă nuse poate "orbi despre capitole, deşi unii egiptologii se exprimă astfel% în caremortul se identifică cu un animal care îl "a a&uta să treacă de probele la care "afi supus. -nii dintre morţi pleacă la drum cu 0!21 de astfel de formule, alţii nudispun dect de una sau două. ?a origine cartea este o compilaţie care strnge

Page 3: Religia Egipteana

7/17/2019 Religia Egipteana

http://slidepdf.com/reader/full/religia-egipteana-568e2546bd2a6 3/4

laolaltă, într!un număr şi într!o ordine fluctuantă, texte independente. @!adiscutat şi încă se mai discută despre caracterul esoteric, unii specialiştidescoperindu!i chiar "alenţe iniţiate, &ustificate într!o ci"ili'aţie att de

 preocupată de moarte, aşa cum este cea egipteană. #e!abia în epoca saită$A11

î.Hr.%, în timpul dinastiei a<<*)!a, egiptenii introduc în această carte o ordinecanonică şi, respecti", nişte capitole numerotate în această ordine. >raducndaceastă "ersiune tardi"ă, sa"antul ?epsius este şi primul specialist care onumeşte astfel $ 6Cartea orţilor8%,căci "echi egipteni, atunci cnd "orbeaudespre ea, o numeau ,, formule pentru ieşirea la lumină8. -nul dintre cele maiimportante capitole ale acestei culegeri este faimosul capitol 20, cel care sereferă la cntărirea sufletului $inimii%.

4ste momentul în care răposatul se pre'intă în faţa celor 92 de &udecători Bun tribunal pre'idat de siris, care "or decide dacă merită sau nu să fie primitîn lumea 'eilor. 3iecăruia dintre &udecători, penitentul îi spune că n!a comis oanume greşeală. 4 ceea ce se cheamă o ,,spo"edanie negati"ă8. +poi, inima este

 pusă în balanţă, ceea ce nu înseamnă că "erdictul "reodată altfel dect fa"orabil,iar 

defunctul e acceptat în împărăţia lui siris. entalităţii egiptene îi este străinăideea de păcat, aşa că supra"ieţuirea nu depindea att de un comportamentmoral, de o bună purtare, ci de ştiinţa$magia% de a!i fermeca pe &udecătoriinclusi" pe 'eul >hot şichiar balanţaD Prin urmare, ceea ce hotăra soartadefunctului era ştiinţa sa magică, nu morala, aşa cum o înţele!gem noi astă'i.

Zeii Egiptului

@)()@!este 'eul Eilului şi al Celeilalte ?umi@4F4G!este 'eul 3ertilităţii

Page 4: Religia Egipteana

7/17/2019 Religia Egipteana

http://slidepdf.com/reader/full/religia-egipteana-568e2546bd2a6 4/4

)E!este 'eul (egenerării(+!este 'eul (egatului++>!este 'eiţa #reptăţiiH(-@!este 'eul 3araonului

@4>H!este 'eul #istrugerii+E!este 'eul @oarelui

>H>!este 'eul 5nţelepciuniiH+>H(!este 'eiţa )ubirii)@)@!este 'eiţa *indecării