7/25/2019 Religia civică

http://slidepdf.com/reader/full/religia-civica 1/4

Religia civică. Rolul autorită ilor în organizarea vie ii religioase în Transilvania medievalăț ț

Carmen Florea: Civic control of Sainthood in Late Medieval Transylvania.

• Studiul i i roune să investigheze modalită ile în care a fost articulată religia civică înș ț

ora ele Transilvaniei medievale i va urmări e!emlul oferit de cele mai imortanteș ș

centre ur"ane din Transilvania în legătură cu dezvoltarea cultelor atronilor arohiali.• #!istă în istoriografie discu ii desre ce înseamnă concetul de religie civică$ discu iiț ț

în sa iul ora elor%state italiene i a celor din nordul #uroei.ț ș ș

• &'() Si"iu$ *l"a +ulia , Magistratura ora elor a făcut u"lic c-te un document rinș

care se ouneau deciziei arohului *ntonie din Si"iu de a nu oficia anumite slu"e în

cadrul /isericii. Motivul autorită ilor a fost acela căț via a comunită ii ar fi gravț ț 

afectată.• 0rînduirea care dorea a fi resectată de magistratura ora ului a fost sta"ilită în &'12ș

între consiliul ora ului i reotul aroh al Si"iului.ș ș

• La fel ca în Si"iu$ i la Clu se etrece un astfel de lucru3 cetă enii au cerut caș ț

eiscoul Transilvaniei să intervină în autorul lor entru a men ine nemodificatăț

orînduirea "isericească.• S%ar utea considera că aceste conflicte ar sugera doar un rol crescut al laicatului în

via a religioasă.ț

•

Concetul de religie civică: concetul se "ucură de un interes ridicat în ultimeledecade$ fiind u"licate multe studii$ articole$ căr i e acest su"iect.ț

• *"ordări ale concetului de religie civică:•   &. Studiile arată o o"servare$ o critică a vie ii religioase din unctul de vedere alț

imlicării autorită ilor ora ului în r-ndul ceremoniilor "iserice ti.ț ș ș

• 2. Cercetările u"licate se concentrează i asura modului în care cultele sfin ilor auș ț

fost folosite de autorită ile din ora ele%state italiene. Ca e!emlu se ot da lucrărileț ș

care arată rolul ucat de ordinele mendicante în romovarea rorilor sfin i în r-ndulț

 atronilor ora ului.ș• Cercetările arată că în acord cu ordinele mendicante$ la rîndul lor i autorită ile localeș ț

au fost interesate să mărească anteonul sfin ilor.ț

• i cultul fecioarei Maria a fost adatat nevoilor autorită ilor italiene3 sre sf-r itulȘ ț ș

 erioadei medievale$ toate cultele au fost direct influen ate de autorită ile locale.ț ț

• 4n ora ele stat din +talia nordică cultele locale romovate au fost i un instrumentș ș

 olitic entru o" inerea surema iei olitice.ț ț

• #ste un concet ini ial aărut entru a e!lica aceste fenomene din +talia nordică$ însăț

recentele studii au indicat fatul că discu ii desre acest concet s%ar utea urta siț

7/25/2019 Religia civică

http://slidepdf.com/reader/full/religia-civica 2/4

 entru alte zone ale #uroei , cazurile ora elor de e coastele dalmatice din Fran a iș ț ș

Flandra.• *ndre 5auchez este de ărere că acest concet încă mai are nevoie de investiga ii. #l aț

sta"ilit c-teva criterii care ar tre"ui atinse atunci c-nd se încearcă definirea su"iectului.

*ceste criterii se referă la: &. imlicarea magistraturii ur"ane în regularizarea vie iiț

religioase$ imlicare care vine din anumite dreturi legale$ 2. *datarea e!igen elor ț

religioase la nevoile celor imlica i în actul guvernării$ 1. +ni iativele luate deț ț

conducerea laică a ora ului i imactul lor asura rolului arohilor. '. Su" ce formăș ș

 oate fi considerată administrarea sacrului ca i o laicizare a societă ii în #vul Mediuș ț

t-rziu.• 6onald 7einstein sugerează o e!aminare a religiei civice din ' ersective: &.

8ro"lema laicizării care oate fi eviden iată rin înlocuirea clericilor de către laici înț

 ro"leme cum ar fi crearea si roagarea valorilor religioase$ 2. Rolul tot mai

 reonderent care il au tinerii in timul ritualelor religioase$ 1. Secularizarea$ inteleasa

ca si transfer al ceremoniilor religioase din satial sacru intr%un satiu u"lic al

oraselor si uzanta valorilor religiase entru validarea activitatilor institutiilor$ '.

Sanctificarea oraselor insasi.• *ndre 5auchez roune o definitie temorara a acestui concet: un fenomen religios

influentat de interventia autoritatilor urbane care nu doar supervizau si finantau

organizarea vietii religioase, ci si au folosit anumite valori religioase ca si factori

legitimizatori ai puterii exercitate de ele.

• Religia civica este un fenomen comle! care se desfasoare e mai multe lanuri$ cel

mai evident character al sau fiind orchestrarea si uzul sacrului de catre cei care detin

 uterea oraseneasca.• Carmen Florea a incercat sa faca o critica a modului rin care cultele sfintilor au

devenit arte a initiativelor consiliilor orasenesti din Si"iu$ /rasov$ /istrita si Clu.• Cercetarile arata ca intre magistratura oraselor medievale si clerul local au e!istat

relatii stranse. 6atorita fatului ca orasele regale aveau autonomie in domeniul

ecleziastic$ rerezentantii clericali erau alesi de catre atricitatul oraselor.• Cercetari in rivinta rolului religiei civice in Transilvania se ot face cu autorul

istoriei artei. +ntre &1(9%&(99 multe "iserici arohiale au fost reconstruite$ renovate.

 oi cercetari in acest domeniu arata fatul ca aceste reconstructii si schim"arile

arhitecturale au incercat sa arate noua identitate civica a oraselor /rasov$ Si"iu$ Clu$• Carmen Florea introduce in discutie rolul cultului sfintilor$ al atronului comunitatii.• #a sune ca aceste culte atroane au functionat ca un catalyst in articularea religiei

civice in Transilvania.

7/25/2019 Religia civică

http://slidepdf.com/reader/full/religia-civica 3/4

• Fiind orase li"ere regale$ /rasov$ Si"iu$ Clu si /istrita aveau dretul de a%si allege

 rorii reoti$ acest dret fiind e!ercitat de consilierii orasului.• Toate aceste ' orase au crescut ca imortanta economica si ca surafata intre secolele

&'%&;• /rasov$ Si"iu si /istrita erau orase oulate de germani in tim ce Clu era oulat de

germani si de maghiari. *cest lucru s%a reflectat in rerezentativitatea ur"ana$ la

conducerea orasului fiind germani si maghiari in mod egal. *cest lucru se o"serva si in

randul "isericilor arohiale$ cele 1 orase avand doar una in tim ce Clu are doua

<germana$ maghiara=.• 0rasele rimesc autonomie ur"ana < oras li"ere regesti= in &1&) , Si"iu$ &1(1 , 

 "rasov$ &1&;% Clu$ &'(1% "istrita.• +n Si"iu$ la &12& rerezentantii orasului si reotul de arohie au aarat autonomia

ecleziastica a Si"iului.• La /rasov$ in &1>1 se incee reconstructia /isericii Sfintei Fecioare. +nitiativa a fost

 ornita de reotul aroh si sustinuta de catre atricienii orasului.• La Clu$ o arte din oraseni au cerut indulgente entru autorul constructiei "isericii Sf.

Mihail.• Reconstuctia "isericilor a fost facuta si cu scoul de a reflecta idealurile civice ale

acestor orase.• Conducerea orasului consta din mem"rii "reslelor$ comercianti. /lanarii erau cei mai

imlicati in guvernare , ocuand "irourile magister civium si de urati$ entru cea mai

mare arte a secolelor ?5%?5+.• /reslele aveau statute in ceea ce riveste viata religioasa. /lanarii din /rasov aveau

o"ligatia de a se ocua de mentenanta candela"rului din altar in timul anumitor 

sar"atori. Se oate resuune ca sfantul atron al acestui altar a fost Fecioara Maria.

Concetul de religie civica se oate alica aici rin fatul ca una din cele mai

 uternice "resle din /rasov$ care avea legaturi cu oameni imortanti din conducerea

oraseneasca se ocua de mentenanta altarului Fecioarei din /iserica arohiala. *ceastafunctie indelinita de "reasla "lanarilor arata ozitia lor sociala. 8ozitia sociala a

 "lanarilor se intreatrundea cu ozitia sociala ecleziastica a lor.• La Clu$ asocierea cu cele mai imortante gruuri economice si sociale se reflecta in

sfera religioasa rin romovarea sfantului atron al arohiei cluene.• @n document din &'22 descrie fatul ca un numar de maestrii "resleri au cerut

 uratilor orasului sa medieze un conflict intre ei$ in ceea ce riveste "una intretinere a

altarului sfantului Mihail. Conducerea ur"ana avea rolul de a organiza "una conducere

7/25/2019 Religia civică

http://slidepdf.com/reader/full/religia-civica 4/4

a "reslelor orasenesti. S%au imus sanctiuni foarte dure entru macelari. #i erau numiti

 gubernatores et provisores altaris sancti Michaelis patronos. • Chiar daca nu e!ista surse care sa ateste fatul ca macelarii au articiat la guvernarea

orasului$ relatiile dintre conducatorii orasului si macelari au fost evidente$ influenta lor 

in deciziile luate de conducerea orasului utand fi resuusa.• Confraternitatea mariana din Si"iu era cea care se ocua de romovarea cultului

marian. 6intre cei &; mem"rii$ &( erau mem"ri ai elitei atriciene$ dintre care && au

fost magister civium.• Ca sa aduca ace si roseritate comunitatii$ rerezentantii orasului invocau autorul

lui 6umnezeu$ Mariei si a tuturor sfintilor.• *legerea magistrilor din Si"iu era acomaniata de cele"rarea unei slu"e