FACULTATEA DE LITERE
Relaia istorie-ficiune sub raportul influenelor postmodernismului occidental
asupra postmodernismului est-european
Doctorand:
La data de 21 septembrie 2020, ora 11.00, drd. MIHALACHE D. P. Paul Stelian, va susine în edin public (online, cu link- ul: https://us02web.zoom.us/j/81276650514?pwd=bFNp MDFUczJGaEFXaU50ck84Q24xQT09 ), teza de doctorat cu titlul „Relaia istorie-ficiune sub raportul influenelor postmodernismului occidental asupra postmodernismului est-european”, în vederea obinerii titlului tiinific de doctor în domeniul Filologie. Comisia de doctorat are urmtoarea componen: Preedinte: Prof. univ. dr. DorinaLcrmioara PETRESCU, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iai Conductor tiinific: Prof. univ.dr. Constantin Dram, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iai Refereni: Prof. univ. dr. Mihaela Mudure, Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj Napoca; Prof. univ. dr. Codrin Cuitaru, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi ; Prof. univ. dr.tefan Borbely , Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj Napoca. Teza poate fi consultat la BibliotecaFacultii de Litere.
hermeneutice cu privire la natura i
sensul
istoriei...........................................................10
sensul
istoriei....................................................10
2. Apendix 1: Teorii asupra adevrului.
Adevrul coresponden
Conditions: from Frege's Grand Design to
Davidson's).....................................................37
limbajului......................................................43
limbaj..............................................................44
gramaticii universale.......................................50
istorie..............................................................66
teoriile
relativiste..............................................69
sexualitii – Statutul femeii în
abordare hermeneutic).....................74
2. Sfâritul istoriei..................................102
Capitolul III: Metaficiuni
2. Istorie i ficiune.................................119
Rou...............................................................124
literar a globalizrii.
Literatur mondial, orientalism,
b) Soluii pentru literatura comparat: o
redefinire conceptual............................133
miezul nopii............................................150
b) Putem vorbi despre postmodernism în
literatura ultimului deceniu?..........................166
Ulyses.............................................................171
8
Est.................................................................211
(romanul optzecist)......................212
b) Textualismul francez...........................225
c) Poestmodernismul american................228
ficiune istorie. Am abordat raportul (ficiune-
istorie) din perspectiv filosofic (trecând prin
Kant, Hegel, Nietzsche, Heidegger,
culturale, a teoriei literare (inclusiv elemente
de poetic).
(Vest-Est) (de care ne-am ocupat mai ales în
ultimul capitol, dar am urmrit o analiz în
paralel, sau în oglind, pe tot parcursul
lucrrii) este înelegerea distinciei
analiza critic a vreunui roman; lucrarea este
una teoretic. Ne-am ocupat aproape în
exclusivitate de proz. I-am citat astfel pe cei
10
Lawrence Doctorow, Don Dellilo, Thomas
Pynchon, Julian Barnes, etc). Când am vorbit
despre postmodernismul est-european, i-am
(tefan Agopian, Bedros Horasangian, Mircea
Nedelciu, Alexandru Vlad,, etc).
literturii occidentale i a celei din est încearc
s rspund la întrebarea privitoare la
posibilitatea de a vorbi despre un
postmodernism est-european sub regim
postmodernism în afara spaiului
parte
identifice fundamentele filosofice ale
influent teorie i cea de care ne-am ocupat mai
pe larg este teoria relativist, în formularea lui
Hayden White. De asemenea, am discutat ideile
(controversate ale) lui Francis Fukuyma, din
Sfâritul istoriei i ultimul om. Pentru a înelege
elementele constitutive ale gândirii celor doi
(Heyden White i Francis Fukuyama) am fcut o
incursiune în filosofia limbajului (de secol XX)
i în epistempologie – teorii asupra adevrului.
Miza dezbaterii (din primul capitol) pe lâng
trecerea în revist a unor perspective care au
determinat în mare msur viziunea
postmodern cu privire la istorie i adevr este
de a stabili (în baza argumentelor din istoria
12
susine White – despre o distan ontologic,
ireconciliabil, dintre evenimentul istoric real,
fixat în timp, i încercarea (ulterioar) de a-l
recupera – sarcin esenial a istoriei.
Sistemele filosofice ale lui Immanuel Kant
i Georg Wilhem Friedrich Hegel au costituit
ansamblul ideatic în baza cruia i-au conceput
teoriile Heyden White i Francis Fukuyama –
ambii autori pe cât de controversai, pe atât de
influeni ori de câte ori este pus în discuie
postmodernismul literar.
a principalelor doctrine filosofice revendicate de
postmodernism: perspectismul lui Friedrich
la limbaj, adevr i limitele cunoaterii.
În perioada relativ recent (mai ales în
ultimele trei, patru decenii) exist filosofie
autointitulat ca postmodern. În cea de-a patra
13
slbirea fiinei. Sintagma (fundamental pentru
postmodernitate) îi aparine lui Gianni Vattimo,
conceptul îns este asociat de filosoful italian cu
gândirea lui Martin Heidegger i prefigurat înc
din secolul al XIX-lea, de Søren Kierkegaard i
Friedrich Nietzsche.
recunoaterea imposibilitii de a susine în
continuare gândirea forte – acea gândire care
opereaz cu concepte universalizabile i care
postuleaz distincia inexorabil dintre (i
totodat apartenea la acelai sfer de
inteligibilitate) subiect i obiect. Aproape toate
dezbaterile socio-culturale i antropologice
postmodernitate sunt extensii ale afirmaiei lui
Nietzsche, cum c omul se deprteaz irevocabil
de centru.
tari? […] Cei mai moderai, aceia
14
credin extrem, aceia care nu doar
c admit, dar i iubesc o bun parte
din întâmpltor, din absurd, aceia
care tiu s gândeasc, privitor la om,
cu o însemnat reducere a valorii lui,
fr a deveni prin asta mruni i
slabi: cei mai avui în sntate, cei
care sunt la înlimea majoritii
nenorocirilor – oamenii care sunt
cu contient orgoliu fora atins de
om. (Nietzsche, Opere, vol. VIII, II,
p. 118-119, în Gianni Vattimo i Pier
Aldo Rovatti, Gândirea slab, p. 27).
Descrierea supraomului lui Nietzsche nu
are nimic de a face cu ceea ce, indui în eroare
de însi semantica termenului, unii dintre
comentatorii de secol XX au interpretat ca
prototip al arianului propus de fascism
înaintea i în timpul celui de-al Doilea Rzboi
15
rezultatul despririi ireconciliabile dintre
perspectivism ateu cvasi-optimist i
priviri înapoi, în istorie. Este descrirea
vizionar a omului contemporan, locuitor al
unei lumi postmoderne.
întrebarea: Ce legtur poate fi stabilit între
intuiia profetic a unui filosof de final de
secol XIX i raportul dintre ficiune i istorie
în literatur? Rspunsul are în vedere
extrapolarea sinatgmei gândire slab i de
aplicabilitatea ei nu doar pentru filosofie, ci i
în literatur. De altfel, postmodernismul însui
nu reprezint o serie de apariii editoriale
aleatoriu înrudite, ci o practic artistic care
16
în filosofie.
întrebarea: Ce legtur poate fi stabilit între
intuiia profetic a unui filosof de final de
secol XIX i raportul dintre ficiune i istorie
în literatur? Rspunsul are în vedere
extrapolarea sinatgmei gândire slab i
aplicabilitatea ei nu doar în cazul filosofiei, ci
i în literatur. De altfel, postmodernismul
însui nu reprezint o serie de apariii
editoriale aleatoriu înrudite, ci o practic
artistic care are în spate un program teoretic
adânc ancorat în filosofie.
la teoriile relativiste menionate mai sus, am
expus în continuare teoria lui Fredrich
Jameson cu privire la postmodernism.
17
am încercat un studiu aplicat pe lucrarea lui
Michel Foucault, Istoria sexualitii. Dac
istoria este îneleas (de postmoderniti) în
gril perspectivist, ca metanaraiune
aici modul în care unele concepte (cu
aplicabilitate practic) variaz la rândul lor, în
fucnie de aceleai criterii.
fenomenul postmodern (cu precdere
ansamblul de circumstane socio-culturale care i-
au favorizat apariia. Am considerat necesar
necesar discutarea unor termeni ca umanism,
postuman, postumanitate, sfârit al istoriei i, în
primul rând, perechea conceptual
modernitate).
18
modernitate (respectiv postmodernism i
care desemneaz fenomenul (i conceptul de)
postmodern.
romanul estic se desprinde de realismul
caracteristic modernitii i încearc s se
sincronizeze cu literatura din postmodernismul
american i vest-european.
analizat conceptul de metaficiune istorigrafic
(sintagma Lidei Hutcheon) i am încercat s
facem cât mei explicit diferena dintre romanul
istoric (în paradigm reaslist) i romanul
postmodern, pseudoistoric. În plus, am urmrit
19
excepia unor teoreticieni cu o viziune radical
(cum ar fi Richard Rorty), nu este vorba despre
o neîncredere în sens tare, despre contestarea sau
punerea la îndoial a tot ceea ce istoria atest ca
adevrat, ci, mai degrab, despre o suspiciune
metodologic, în literatura occidental, o
tendin spre relativizare i perspectivism
specific postmodernitii i o neîncredere
conjunctural în Europa de Est – datorat
regimurilor totalitare comuniste, care controlau
atât prezentul cât i trecutul.
În finalul capitolului am fcut o analiz
aplicat pe romanul lui Orhan Pamuk, M
numesc Rou, urmrind cu precdere raportul
dintre ficiune i istorie.
literar a globalizrii. Literatur mondial,
orientalism, postcolonialism am adus în discuie
câteva concepte relevante pentru studiul
20
comparat, orientaism, postcolonialism – toate
postmodernitatea (i postmodernismul). Am
Pascale Casanova, César Domínguez, Singrid
Weigel, Theo D’Haen sau E. W. Said.
Studiu comparativ despre postmodernism i
postmdernitate – chiar dac vizeaz în primul
rând raportul istorie-ficiune i influenele
exercitate de lumea vestic asupra Europei
Centrale i de Est – trebuie s aib în vedere i
dezbaterile referitoare la concepte ca literatur
mondial, orientalism sau postcolonialism.
intrm în detalii. Prin urmare, am expus câteva
puncte de vedere consacrate asupra
problematicilor în cauz.
21
intereseaz.
aspecte ale poeticilor postmodernismului, despre
raportul dinre form i coninut i despre
procedeele literare recurente în proza
postmodern. Înc la nivelul teoriei interne a
textului, diferenele dintre modernism i
postmodernism sunt adesea imposibil de stabilit
cu acuratee. Am analizat un caz limit, romanul
lui James Joyce, Ulyses (Ulise), scris între 1918
i 1920 i publicat pentru prima oar integral doi
ani mai târziu, la Paris.
În încheierea capitulului am vorbit despre
imagine i despre simbol în romanul
postmodern.
stabilim modalitile în care pot fi corelate
postmodernismul occidental i fenomenul
22
regim totalitar, comunist, dinainte de 1989-1990,
nu puteam înc vorbi despre postmodernitate –
dei elemente ale postmodernitii occidentale se
simeau deja simite i aici.
Exist, cu siguran, o serie de aspecte din
perspectiva crora proza optzecist din România
este triburat textualismului francez i
postmodernismului american. Odat preluate
funcie de contextul cultural i de regimul
politic.
vorbi despre o literatur postmodern în afara
spaiului postmodernitii.
Bibliografie Selectiv
I. Operele literare selectate 1. Agopian, tefan, Tache de catifea, Editura Cartea
Româneasc, Bucureti, 1981;
Litera, Bucureti, 2017;
Polirom, Iai, 2017;
Univers, Bucureti, 1997;
cltor, traducere din limba italian de Anca
Giurescu, Editura Art, Bucureti, 2015;
6. Crtrescu, Mircea, Orbitor: Aripa stâng,
Editura Humanitas, Bucureti, 1996;
Humanitas, Bucureti, 1997;
spaniol de Tudora andru Mehedini, Editura
Polirom, Iai, 2017;
10. Doctorow, Edgar Lawrence, Cartea lui Daniel,
traducere din limba englez de Virgil Stanciu,
Editura Leda, Bucureti, 2008;
din limba maghiar de Anamaria Pop, Editura
Curtea Veche, Bucureti, 2008;
Veche, Bucureti, 2008 ;
englez de Alexandra Coliban, Editura Polirom,
Iai, 2014;
traducere din limba englez de Mioara Tapalaga,
Editura Polirom, Iai, 2011;
2017;
25
Veche, Bucureti, 2004;
Româneasc, 1990;
Editura Humanitas, Bucureti, 2006;
Cartea Româneasc, Bucureti, 1987;
de Mircea Ivnescu, Editura Univers, Bucurti,
1996;
traducere din limba spaniol de Mihai Contuniari,
Editura Humanitas, Bucureti, 2015;
Humanitas, Bucureti, 2019;
româneasc, Bucureti, 1990;
Rai, Editura Paralela 45, Piteti, 2008;
25. Orwell, George, O mie nou sute optzeci i patru,
traducere din limba englez de Mihnea Gafia,
Editura Polirom, Iai, 2012;
Jupuita, Editura Paralela 45, Piteti, 1994;
27. Pamuk, Orhan, M numesc Rou, traducere din
limba turc de Luminia Munteanu, Editura Curtea
veche, Bucureti, 2006;
limba sârb de Mariana tefnescu, Editura
Nemira, Bucureti, 1998;
traducere din limba englez de Rare Moldovan,
Editura Polirom, Iai, 2020;
31. alamov, Varlam, Povestiri din Kolîma, traducere
din limba rus i note de Ana-Maria Brezuleanu i
Magda Achim, Editura Polirom, Iai, 2015;
27
din limba croat de Octavia Nedelcu, Editura
Polirom, Iai, 2010;
Bucureti, 1985;
II. Exegeza operelor literare 1. Bloom, Harold, E. L. Doctorow’s Ragtime, in
Bloom’s Guides (ebook);
Postmodernism, London, 2008;
3. Fiction as a False Document: The Reception of E.
L. Doctorow in The Postmodern Age; edited by
John Williams, Columbia, SC: Camden House,
1996;
University of South Carolina Press, 1992;
5. Grigorescu, Dan, Realitate, mit, simbol. Un
portret. Editura Univers, Bucureti, 1984;
III. Surse teoretice fundamentale 1. Barthens, Hans, The Ideea of the Postmodern. A
History, Routledge, London, 1995;
reproductibilitii sale mecanice, traducere din
limba englez de Christian Ferencz-Flatz, Editura
Tact, Cluj-Napoca, 2015;
Lucreia Vcar, Editura Humanitas, Bucureti,
2007;
Bucureti, 2007;
româneasc, Editura Humanitas, Bucureti, 2006;
4. Crtrescu, Mircea – Postmodernismul românesc,
Editura Humanitas, Bucureti, 1999;
’80 în proz scurt, Editura Paralela 45, Piteti,
1998;
Scenariu de deconstrucie a istoriei de pe o poziie
non-istoric, Editura Universitii „Alexandru
Ioan Cuza”, Iai, 1997;
Tradition, în Southeastern Europe/L-Europe du
Sud-Est, 30, 2003, p 65-74;
8. Cuitaru, Codrin Liviu, Studii de anflistic i
americanistic, Editura Junimea, Iai, 2016;
9. Foucault Michel, Istoria sexualitii, traducere din
limba francez de Beatrice Stanciu i Alexandru
Onete, Editura de Vest, Timioara, 1995;
18. Fukuyama, Francis – Sfâritul istoriei i ultimul
om, traducere din limba englez de Mihaela
Eftimiu, Editura Paideea, Bucureti, 1997;
19. Hassan, Ihab, The postmodern Turn, Ohio State
University, 1987;
filosofie a istoriei, traducere din limba german de
Petru Drghici i Radu Stoichi, Editura
Humanitas, Bucureti, 1997;
History, Theory, Fiction, Routledge, London,
1998;
30
Routledge, London, 1989;
1990;
traducere din limba german de Nicolae Bagdasar
i Elena Moisuc, Editura IRI, Bucureti, 1998,
Ediia a III-a, îngrijit de Ilie Pârvu;
25. Kant, Immanuel, Spre pacea etern. Un proiect
filosofic, traducere din limba german i note de
Rodica Croitoru, Editura All, Bucureti, 2008;
26. Lyotard, Jean-François, Condiia postmodern:
Raport asupra cunoaterii, traducere din limba
francez de Ciprian Mihali, Editura Babel,
Bucureti, 1993;
din 28 august, 2015 al revistei Observator
Cultural;
31
2010;
traducere din limba german de Francisc
Grünberg, Editura Universitas, Bucureti, 2010;
30. Ricœur, Paul, Despre interpretare. Eseu despre
Freud, traducere din limba francez de Maria
Popescu i Valentin Protopopescu, Editura Trei,
Bucureti, 1998;
Routledge & Kegan Paul Ltd, London, 1978;
32. Vattimo, Gianni – Sfâritul Modernitii. Nihilism
i hermeneutic în cultura postmodern, traducere
din limba italian de tefania Mincu, Editura
Pontica, Constana, 1993;
slab, traducere din limba italian de tefania
Mincu, Editura Pontica, Constana, 1998;
34. White Hayden, Metahistory, The Historical
Imagination in the Ninetheenth-Century Europe,
The Johns Hopkins University Press, Baltimore,
Maryland, 1973;