Analiza influenţei ferecăturilor asupra stratului pictural al icoanelor

Ana-Maria BUDU1, Viorica VASILACHE2, Ion SANDU2

1 Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru I. Cuza”, Iaşi2 Platforma de Formare si Cercetare Interdisciplinară “Arheoinvest”, Laboratorul de Investigare

Stiintifica si Conservare a Patrimoniului Cultural Bulevardul Carol I, nr. 11, Iasi, 700506, Romania

Unele icoane ortodoxe folosite în diverse ritualuri liturgice sau cele din colecții sunt împodobite cu ferecături confecționate din tablă de cupru, argint sau aur, ornamentate sau nu prin poleire, emailare, încrustare și filigranare [Pentcheva, 2010]. Acestea sunt confecţionate prin ambutisare/batere din tablă din cupru, ca atare, argintată sau aurită, din argint, argint aurit sau aur [Sandu, 2005]. Ferecătura poate acoperi aproape întreaga suprafață sau anumite elemente picturale mai importante din sistemul iconografic, cum ar fi: mâinile sau picioarele personajelor, aureolele sau coronițele, manșete ornamentate prin poleire, arme, casete etc. [Christopher, 1976].

Aceste ferecături erau aplicate fie la punerea în operă, fie ulterior, favorizând sau nu acumularea de murdărie pe stratul pictural prin crearea de spaţii închise. Multe din ele prezintă adesea pictura afectată de utilizare sau curățare neadecvată, suferind diverse forme de deteriorare și degradare.

În acest sens, s-a luat în studiu două icoane cu ferecătură, care au suferit în timp deteriorarea și degradarea picturii, mai ales sub ferecături prin utilizare liturgică, etalare și curățiri succesive neadecvate.

Scopul analizelor a fost prezentarea efectul ferecăturilor şi criptoclimatului asupra stratului pictural.

Pentru analiza murdăriei şi stratului pictural de sub ferecături s-a folosit probe prelevate de pe icoana „Maica Domnului Hodighitria” de la Biserica Nicoriţă din Iaşi şi de pe icoana „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Văratec, Neamţ. Icoana Macii Domnului a fost realizată în sec. XIX, pictată în ulei pe lemn şi prezintă ferecături din argint la nivelul aurelor, mâinilor și picioarelor. Coroniţa Maicii Domnului și aura Mântuitorului au fost fixate în cuișoare de argint numai în partea inferioară, cele de la mâini şi picioare erau prinse din loc în loc pe margini. După extracția ferecăturilor s-au observat depozite de murdărie aderentă şi neaderentă: praf, resturi vegetale, resturi de hârtie (ziare, pomelnice), insecte. La nivelul mâinilor, schimbarea cromatică era mai puţin vizibilă, dar se putea observa depunerea de murdărie neaderentă (praf, scame), şi, în plus, un contur inălţat (aproximativ 1mm) pe linia de contact a ferecăturii cu stratul pictural. Pe lângă acestea, stratul pictural a fost afectat de cuiele ce fixau metalul, care au dus la apariţia de lacune prin unele extrageri anterioare. Pe reversul ferecăturii s-au găsit depozite casante impregnate cu produși de coroziune alb- verzui (Fig. 2).

1

Fig.1. Fotografia icoanei (a), cu detalii de sub ferecaturi la nivelul mâinii Maicii Domnului (b) și a aureolei Mântuitorului (c) (săgeţile indică locul de prelevare a probelor)

S-au prelevat probe de murdărie de pe stratul pictural de sub ferecătura de la nivelul coroniţei Maicii Domnului, de la nivelul conturului mâinii Pruncului(Fig. 1.a), de lângă cuiele care fixau ferecătura de la mâna stângă a Maicii Domnului (Fig.1.b) și de pe versoul ferecăturilor mâinilor Maicii Domnului (Fig. 2).

Fig. 2. Imagini ale versoului ferecăturilor mâinilor Maicii Domnului (săgeţile indică locul de prelevare a probelor de pe ferecături)

Icoana Sfântului Gheorghe este tot de sec. XIX, autorul folosind tehnica picturii în ulei. Ferecătura a acoperit anumite zone din suprafaţă, evidenţiate prin diferenţa de aspect a stratului pictural şi depozitele de praf, scame. S-au observat şi deteriorări ale stratului pictural: murdărie aderentă, eflorescenţe, desprinderi şi lacune. ( Fig. 3, 4).

2

Fig. 3. Icoana „Sf. Gheorghe”, Văratec: imagine de ansamblu (săgeţile indică punctele de prelevare a probelor)

Fig. 4. Icoana „Sf. Gheorghe”, Văratec: detaliu

Probele au fost prelevate din lacune de la nivelul depozitelor albicioase (în zona din stânga sus, unde este pictat îngerul), din grund şi de pe coada balaurului, unde pigmentul era de culoare roşie. Probele s-au analizat cu ajutorul microscopiei electronice de tip SEM, model VEGA II LSH realizat de firma TESCAN Czech, cuplate cu un spectrometru de raze X, tip QUANTAX QX2, produs de BRÜKER/PROENTEC Germania.

3

Rezultate și discuții

În urma analizelor s-a constatat că grundul icoanei „Maicii Domnului” este din ipsos (CaSO 4), care în timp, sub influenţa umidităţii atmosferice din biserică și a unor intervenții de curățare neautorizate, au condus în criptoclimatul creat sub ferecătură la procese evolutive de deteriorare și degradare a stratului pictural. Astfel, la toate zonele acoperite cu ferecătură, spre marginile acestora erau depozite sub formă de excrescențe formate din ipsos spongios cu componente organice ancrasate, pigmenți și produși de coroziune din ferecatură pentru că gipsul dă hidroliză acidă care atacă metalul, dar și lianții, vernisul și pigmenții cu reactivitate alcalină. Sub două ferecături (cele de la mâinile Macii Domnului) preparația, sub influența exsudatelor provenite în urma operațiilor de spălare și variațiilor dure a umidității atmosferice, a suferit procese de spongierere/gonflare, urmate de ancrasarea materialelor picturale și a murdăriei acumulate în timp, formând acel contur pe suprafaţa stratului pictural, aderând la versoul ferecăturii. Acest grund prezenta dispersii de fum, dar şi produşi de coroziune ai argintului, cuprului și ferului provenite din componentele ferecăturii și a cuielor de fixare.

Pe suprafaţa stratului pictural, folosind metoda SEM-EDX, s-au identificat urme de silicaţi (praf), produşi de coroziune ai argintului, substanţe organice (cel mai probabil fum) etc.

Astfel, la proba prelevată de lângă cuiul de fixare a ferecăturii (Fig. 5) s-au identificat prin SEM-EDX cantităţi ridicate de oxigen, carbon, calciu, siliciu, aluminiu și sodiu, provenite din materialele picturale, alături de urme de argint, cupru, fer, sulf, fosfor şi magneziu, provenite din produșii de coroziune, materialele de curațare, pigmenții picturii și din gipsul preparației (Tabelul 1). Deci, lângă acel cui de fixare a ferecăturii s-au acumulat alături de gips, produşi organici (fum/gudroane), alumino-silicaţi (pigmenți și praf), produşi de coroziune ai ferecăturii, urme de materiale folosite la curațarea picturii și a ferecăturii. Mai mult ca sigur, urmele de fosfor și sodiu provind de la produsele folosite la lustruirea ferecăturii (fosfați și tripolifosfați). Urmele de magneziu, aluminiu, fer sub formă de silicaţi sau oxizi provin din pământul verde (terra verte) utilizat în pictură, iar sulful și calciul din gips.

Analiza SEM-EDX a unei probe de murdărie de sub ferecătură a evidenţiat cantităţi crescute de fosfor, calciu, dar şi prezenţa sodiului, sulfului şi carbonului (Fig. 6 ). Deci, pe lângă grund din gips, acestea conțin şi urme de produşi de curăţare şi compuşi organici (fum/gudroane).

Fig. 5. Spectrul EDX pentru depozitul de murdărie de lângă cuiul ferecăturii

însoţit de imaginea SEM (2000X, bse)

4

Fig. 6. Spectru EDX al probei prelevate de sub ferecătură însoţit de

imaginea SEM (500X, bse)

S-a observat că o a treia probă prelevată de sub ferecătură conţine o cantitate mai mare de pământuri colorate (pigmenți) impregnate de gipsul provenit din preparație și produşi de coroziune (figura 7, Tabelul 1). S-a analizat SEM-EDX o probă de murdărie cleioasă de culoare neagră şi s-a constatat un conţinut crescut de carbon provenit din arderea tămâiei, parafinei şi cerii, restul elementelor fiind în concentrație şi cu o compoziţie apropiată de celelalte probe, un amestec de pigmenți, gips și produși de coroziune (Fig. 8).

Fig. 7. Spectrul EDX al produşilor de coroziune de pe ferecătură însoţit de imaginea SEM (2000X, bse)

5

Fig. 8. Spectru EDX al probei de murdărie cleioasă însoţită de

imaginea SEM (1000X, bse)

Probele prelevate de pe ferecătură prezentau cantităţi crescute de oxigen, calciu, carbon, siliciu și sodiu şi urme de aluminiu, argint, cupru, fer, magneziu și sulf, ceea ce ar putea fi interpretat ca un amestec de material pictural, grund (gips), produşi de curaţare și de coroziune, care prin gonflarea gipsului sub influența umidității a înglobat marginea ferecăturii (Fig. 9).

Fig. 9. Spectru al probei de pe ferecătură însoţit de imaginea SEM (500xbse)

Analiza microscopică a unei probe de pigment cu murdărie a relevat prezenţa unor particule mici, albicioase, iar compoziţia elementală a evidenţiat un conţinut crescut de carbon şi oxigen, sugerând prezenţa un formaţiuni de natură organică (Fig. 10). Reţeaua de filamente vizibilă în imaginea SEM confirmă prezenţa fungilor la nivelul stratului pictural.

6

Fig. 10. Imagine SEM a pigmentului cu murdărie ce prezintă spori şi hife de fungi

Analiza unui depozit albicios cu scame (Fig. 11) de pe icoana „Sf.Gheorghe” a arătat că grundul este pe bază de carbonat de calciu. De asemenea, s-a folosit şi un pigment pe bază de plumb la pictură sau la realizarea unui strat de imprimatură, ceea ce s-a observat şi la analiza unei probe de grund acoperită de o peliculă de culoare verzuie (Fig.12). Pe lângă aceste elemente mai apar siliciul, aluminiul, ferul, magneziul care pot proveni din praf sau din impurităţile grundului. În plus, analizele au evidenţiat şi prezenţa argintului, cuprului şi clorului care au rezultat din degradarea ferecăturii.

7

Fig. 11. Spectrul SEM-EDX al probei cu scame, însoţit de

imaginea microscopică (1000xbse)

Fig. 12. Spectrul SEM-EDX al grundului verde însoţit deimaginea microscopică (1000xbse)

S-a observat că suprafaţa probei cu pigment de culoare roşie prezintă particule deschise la culoare şi fibre (Fig. 13). Analiza compoziţiei unei fibre de pe suprafaţă a arătat că aceasta e de natură organică (are o cantitate mare de carbon şi oxigen), dar ea conţine şi elemente anorganice, cum ar fi plumb, sodiu, siliciu, calciu, aluminiu, magneziu, fer, cupru. Se pare că fibra a absorbit elemente din compoziţia stratului pictural. Analiza efectuată pe zona unei particule albicioase, notată „140”, a arătat, de asemenea, un conţinut crescut de carbon şi de oxigen, plumb, sodiu şi calciu. Acest fapt se poate explica prin saponificarea pigmentului pe bază de plumb cu acizii graşi din structura liantului. În timp suprafaţa stratului pictural capătă un aspect neregulat din cauza acestor săpunuri care se mineralizează.

Pe suprafaţa probei de pigment roşu imaginea SEM a mai evidenţiat prezenţa de hife şi spori, ceea ce indică un strat pictural atacat de fungi, mai ales că locul de unde a fost prelevată proba este situat în partea inferioară a icoanei, unde se acumula mai multă apă condensată pe ferecătură.

8

Fig. 13. a - Imagine SEM a pigmentului roşu (1000 xse), cu zonele de analiză a fibrei (139) şi a particulei albicioase (140); b – detaliu al suprafeţei cu hife şi spori

S-a mai observat că stratul pictural prezintă o reţea fină de cracluri (proba avea dimensiuni de 1x1.5 mm), ce favorizează pătrunderea vaporilor de apă la nivelul grundului (fig. 14).

Fig. 14. Detaliu al suprafeţei peliculei de culoare roşie ce prezintă reţeaua fină de cracluri

ConcluziiFerecăturile au fost folosite cu scopul de a proteja icoana sau de a o înfrumuseţa, dar formează

spaţii închise în care se acumulează praf, resturi textile şi vegetale care absorb umiditatea atmosferică şi o întreţin pentru o mare perioadă de timp. Umiditatea crescută duce la gonflarea grundului mai ales în zonele de contact cu ferecătura şi la apariţia unor procese de coroziune. În plus, favorizează dezvoltarea fungilor la nivelul stratului pictural, care îşi va pierde din coeziune prin consumarea de către fungi a materialelor organice. Prezenţa de materiale anorganice la nivelul fibrelor textile sugerează absorbţia de către acestea a unor elemente din stratul pictural, care este, astfel, degradat. Curăţarea ferecăturilor cu

9

diferite substanţe mai mult sau mai puţin corespunzătoare face ca acestea să se acumuleze sub ferecătură, la nivelul stratului pictural, şi să-l degradeze.

Mulţumiri

Această lucrare a fost publicata cu sprijinul financiar al proiectului „Sistem integrat de îmbunătățire a calității cercetării doctorale și postdoctorale din România și de promovare a rolului științei în societate”, POSDRU/159/1.5/S/133652, finanțat prin Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Bibliografie

[1]Christopher, Walter, Revue des etudes byzantine, 1976, 34(34), pp.349-351 [2]Pentcheva, Bissera V., The Sensual Icon. Space, Ritual and the Senses in Byzantium, The

Pennsylvania State University Press, 2010 [3]Sandu, Ion, Ioan Gabriel Sandu, Aspecte moderne privind conservarea bunurilor culturale.

Nomenclatură, tipologii şi cazuistici, vol.I, Ed. Performantica, Iaşi, 2005

10