Istoria culturii şicivilizaţiei creştine

Lect. Univ. Dr. Liliana Trofin

Obiectivele cursului:

1. cercetarea creştinismului din perspectiva istoriei, antropologiei, sociologiei, istoriei religiilor şifilosofiei pentru a se evidenţia impactul acestuiaasupra culturii şi civilizaţiei europene;

2. însuşirea de către studenţi a noţiunilor de bază şi a problematicii culturii şi civilizaţiei creştine;

3. formarea unei imagini coerente asupra evoluţiei culturii în spaţiul european şi a influenţelor externe exercitate asupra acesteia de-a lungul timpului;

4. înţelegerea raportului dintre cultură şi civilizaţie.

C1. Introducere în istoria civilizaţieicreştine

Conform Dex-ului, cultura reprezintă “Totalitateavalorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestorvalori”. De fapt, cultura este un termen modern, fiind produsul unei lumi secularizate, unde noţiunea de divinitatea lipseşte, iar vechile principiicreştine au fost înlocuite cu norme morale şi etice. Cât priveşte civilizaţia, aceasta este definită în raport cu nivelul de dezvoltare materială și spirituală a societății într-o anumită epocă istorică.

Ideile iudeo-creştine şi valorile culturii greco-romane au stat la baza culturii şi civilizaţiei europene.

Bibliografie selectivă:

Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. 1-3, Editura Universitas, Chişinău, 1991.Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a

III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Chaunu, Pierre, Civilizaţia Europei clasice, Vol. I-

III, Editura Meridiane, Bucuresti, 1989.Bălan-Mihailovici, Aurelia, Istoria culturii şi

civilizaţiei creştine, ediţia a II-a, revăzută şiadăugită, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002 .

Drimbă, Ovidiu, Istoria culturii si civilizaţiei, Vol. 1-10, Editura Saeculum I O, Editura Vestala, Bucuresti, 1997-2007.Dumitriu, Anton, Culturi eleate si culturiheraclitice, Editura Cartea Românească, Bucuresti, 1987. Marrou, Henri Irenée, Sfântul Augustin şi sfârşitulculturii antice, trad. D. Stoianovici, L.Wald, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997.

C2. Originile culturii şi civilizaţiei creştine europene

Civilizaţiile preistorice transmit Antichităţii patrimoniul lor spiritual.

Influenţele culturii Orientului Apropiat se observă în cultura şi civilizaţia europeană.

Sumerienii sunt inovatori în materie de tehnologie (metalurgie şi olărit ) şi transporturi (apariţia carului cu două roţi). Tot ei dezvoltă scrierea cuneiformă (3.000 î.e.n.)

Mesopotamia mai înseamnă: apariţia primele vase cu pânze (5.000 î.e.n.); inventarea plugului tras de vite (4.000 î.e.n.); legiferarea primelor unităţi de măsură pentru

lungime, greutate şi capacitate (între anii 2.500 î.e.n. şi 2.400 î.e.n.);

inventarea parfumului de Tapputi (mileniul II îen);

apariţia primele forme de cultură urbană; cel mai vechi etalonul de greutate (2.400 î.e.n.); construirea primelor temple; elaborarea primelor scrieri ştiinţifice, literare şi

liturgice; legiferarea primului codul de legi; inventarea arhitecturii monumentale; apariţia primelor şcoli, biblioteci şi arhive etc.

Egiptul înseamnă:

cel mai vechi regat din istorie. primul tratat ştiinţific de chirurgie (2.500 î.e.n.)

redactat pe papirus. Vezi “Papirusul Chirurgical Edwin Smith”.

• dezvoltă un sistem de numeraţie (anii 3.500 î.e.n.); egiptenii posedau cunoştinţe despre extragerea şi

topirea minereului de cupru (5.000î.e.n.); papirusul “Moscova” – conţine metoda de calcul a

volumului unui trunchi de piramidă (1.650 î.e.n. ); papirusul “Rhind” - se ocupă de soluţionarea

ecuaţiilor algebrice simple (1.650 î.e.n.); dezvoltă agricultura sistematică pe valea Nilului; 1700 – 1600 - începutul fabricării sticlei colorate cu

oxizi minerali.

Bibliografie selectivă:

Braudel, Fernand, Gramatica civilizaţiilor, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1995.

Guizot, Francais, Istoria civilizatiei in Europa, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000.Daniel, Constantin, Cultura spirituală a Egiptului

antic, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985.Drimbă, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984.Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a

III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.http://www.scribd.com/doc/17278444/-Miron-

Ciho-Civilizatia-Egiptului-Grecoroman.

http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Carmen_Schiopu_-_Fizica_generala_1/INTRODUCERE.pdf.Trofin, Liliana, Istoria religiilor (curs universitar),

Editura Universităţii din Bucureşti, Bucuresti, 2009.

C3. Fundamentele greco-romane ale culturii şi civilizaţiei creştine

Oamenii de ştiinţă greci introduc studiul abstract şi studiul experimental asupra naturii substanţelor care compun materia (în secolul VI î.e.n.).

Filozofii greci crează primele modele atomice. Arhimede enunţă principiul plutirii corpurilor la

suprafaţa unui lichid; contribuie şi la cunoaşterea principiilor de funcţionare pentru pârghii şi scripeţi.

Teoria sferelor cereşti oferă o primă imagine a universului.

Dezvoltă o tehnică de fecundarea artificială a curmalului (500 e.n.).

Inovează sculptura basoreliefurilor (personajeleies dintr-un fundal, dar nu sunt separate de acesta).

Cu ajutorul teoriei armoniei numerice pitagoricienii explică sunetele muzicale.

Termenul de Europa apare pentru prima oară la Hesiod, în lucrarea sa Theogonia, în secolul al VIII-lea î.H., desemnând unul din numele fiicelorOceanului şi ale zeiţei Tethys.

Romanii au fost primii care au utilizat oglinzile mici de buzunar.

Secolul I îen - utilizarea foalelor suflante la furnalele romane.

Meşterii romani modelează sticla prin suflare. Limba latină - mijloc de comunicare, dar şi limba

liturgică în perioada medievală.

Bibliografie selectivă:

Biedermann, Hans, Dicţionar de simboluri, Saeculum, 2007. Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a

III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Bălan-Mihailovici, Aurelia, Istoria culturii şi

civilizaţiei creştine, ediţia a II-a, revăzută şiadăugită, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002 .http://www.pub.ro/vechi/romana/politehnica

press.home.ro/www.istoriapolitica.edu/c1.html.

C4. Geneza şi evoluţia creştinismului în primele veacuri

Creştinismul a apărut în Imperiul Roman, fondatorul acestuia fiind Iisus din Nazaret.

Discipolii lui Iisus s-au numit apostoli. Creştinii au fost persecutaţi de autorităţile

Templului şi de cele romane. Persecuţiile sistematice împotriva Bisericii încep

cu domnia lui Deciu. Creştinii nu recunosc cultul imperial. Încă din primul secol îşi fac apariţia ereziile. Creştinismul are un mesaj universal (49/50 –

sinodul de la Ierusalim). Ierarhia creştină superioară e formată din

episcopi, preoţi şi diaconi. Creştinismul s-a difuzat în limba greacă şi latină. 313 – Edictul de la Milan.

Bibliografie selectivă:

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Bălan-Mihailovici, Aurelia, Istoria culturii şi

civilizaţiei creştine, ediţia a II-a, revăzută şiadăugită, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002 .Trofin, Liliana, Istoria religiilor (curs universitar),

Editura Universităţii din Bucureşti, Bucuresti, 2009.Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor

religioase, vol. 1-3, Editura Universitas, Chişinău, 1991.

C5. Civilizaţia bizantină

330-610 - caracterul civilizaţiei şi culturiibizantine este prevalent latin.

330 - Constantin cel Mare inaugurează nouacapitală a Imperiului pe malul Bosforului, care va fi numită al oficial Noua Romă.

Recucerirea Italiei de către Iustinian simentinerea stăpânirii bizantine vor transformaaceastă regiune într-o punte de legatură întreOccident şi Orient.

Cucerirea Peninsulei Iberice şi a Siciliei de către arabi a spart unitatea de civilizaţie a lumiimediteraneene.

Unii autori creştini identifică islamul cu fiara din Apocalipsă.

Bizantul se găsea la moartea lui Vasile al II-lea (1025) la apogeul expansiunii sale.

Apar şi semnele crizei, care în pofida eforturilor Comnenilor se adânceşte, culminând cu cucerirea latină din 1204.

Bizanţul pierde teren în faţa ofensivei otomane. 1543 – Constantinopolul e cucerit de Mahomed

al II-lea.

Bibliografie selectivă:

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Bălan-Mihailovici, Aurelia, Istoria culturii şi

civilizaţiei creştine, ediţia a II-a, revăzătă şiadăugită, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002 .

Popescu, Emilian, Curs de bizantinologie, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologieortodoxă, Bucureşti, 1996. Mărculeţ, Vasile, Statele medievale româneşti şi

formaţiunile de origine bizantină (secolul XIII -începutul secolului XVI), Sibiu, 2003.Brezeanu, Stelian, Istoria Imperiului Bizantin, ediţie

revăzută, Ed. Meronia, Bucureşti, 2007.

C6. Romania şi Barbaricum

•Timp de mai multe secole Imperiul Roman de Apus şi cel de Răsărit se vor confrunta cu popoarele aflate în migraţie.

- Goţii.- Hunii.- Ostrogoţii.- Avarii.- Slavii, longobarzii, etc.- Apar regatele barbare.- Bizanţul promovează o politică de integrare a

migratorilor în societate.- Creştinarea migratorilor.

Bibliografie selectivă:

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Brezeanu, Stelian, Istoria Imperiului Bizantin,

ediţie revăzută, Ed. Meronia, Bucureşti, 2007.Ovidiu Drîmbă, Istoria Culturii şi Civilizaţiei, vol.

V, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti 1998. Enciclopedie de Istorie Universală, Ed. ALL

Educaţional, Bucureşti, 2003.Le Goff, Jaques, Civilizaţia Occidentului Medieval,

Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 1970. Theodorescu, Razvan, Cultură si civilizatie

europeană, Editura Romania de Maine, Bucuresti, 2003.

C7. Cultura bizantină

În timpul persecuţiilor apare un nou gen literar –apologia.

Valorizarea culturii antice şi filtrarea ei prin prisma învăţăturii Bisericii.

Părinţii Bisericii s-au format la şcoala greco-romană (Sfântul Vasile cel Mare, Augustin etc).

Modelul cultural bizantin a pendulat între tradiţie şi înnoire.

Cultura occidentală a redescoperit operele unor autori antici greci, pe care le-au tradus în limbalatina din limba arabă. De notat că arabii au cunoscut cultura antică prin intermediul Bizanţului.

Bibliografie selectivă:

Matsoukas, Nikolaos, Istoria filosofiei bizantine, Ed. Bizantină. 2003.Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a

III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Brezeanu, Stelian, Istoria Imperiului Bizantin,

ediţie revăzută, Ed. Meronia, Bucureşti, 2007.Ducelier, Alain, Bizantinii, Teora, 1997.Christos Yannaras, Persoană şi eros, Anastasia,

2000. Panayotis Nellas, Omul, animal îndumnezeit,

Deisis, Sibiu, 1994.

C8. Civilizaţia occidentală

O societate ierarhizată. Apariţia relaţiilor vasalice (secolul VIII). Relaţiile vasalice generează o instituţie şi o

mentalitate: cavalerismul. Societatea medievală e împărţită în trei ordine

(Adalbert de Laon , secolul XI):- oratores - cei ce se roagă (clerul);- belatores - războinicii;- laboratores - cei ce muncesc (ţăranii).

•Theocraţia pontificală.•Crearea imperiului carolingian şi a imperiului

romano-german. “Imperium mundi”. Renaşterea urbană. Cruciadele şi urmările lor. Ordinele cavalereşti. Centralizarea statului.

Bibliografie selectivă:

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Pall, F., (red.), Crestomaţie de istorie universală

medie, partea I: Evul mediu timpuriu, Bucureşti, 1970. Manolescu, R., Societatea feudală în Europa

apuseană, Bucureşti, 1974.Maxim, M., Istoria medie universală, Bucureşti,

1980.Morisson, Cécile, Cruciadele, Bucureşti, Ed.

Meridiane, 1998.

Florentina Căzan, Cruciadele, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 1990.Jean Flori, Război sfînt, Jihad, Cruciadă. Violenţă şi

religie în creştinism şi islam. Traducere de Felicia Andreca, Bucureşti-Chişinău, Ed. Cartier, 2003.André Vauchez, Spiritualitatea Evului Mediu

occidental, Bucureşti, 1994.Brezeanu, Stelian, Istoria Imperiului Bizantin,

ediţie revăzută, Ed. Meronia, Bucureşti, 2007.

C9. Cultura în Occident. Aspecte generale

Augustin şi contemporanii săi.

- Opera sa leagă filosofia antică de ceamedievală.

Scolastica medievală şi reperele sale. Rolul universităţilor în cadrul culturii apusene. Catedralele – o laudă adusă divinităţii. Influenţa artei bizantine în Apusul creştin. Romanele cavalereşti. Cântece epice medievale (chansons de geste). Idealul moral şi modelele morale.

Bibliografie selectivă:

Drîmbă, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Bucureşti, 1990. Le goff, Jacques, Intelectualii în Evul Mediu, Bucureşti, 1994.Căzan, Florentina, Reevaluarea concepţiei despre om, natură şi societate în Evul Mediu, RI, tomul 38, nr. 8, 1985.Duby, Georges, Evul Mediu masculin. Despre dragosteşi alte eseuri, Bucureşti, 1992.Gurjewitsch, Aaron J., Individul în Evul Mediueuropean, Iaşi, 2004.De Libera, Alain, Gândirea Evului Mediu, Timişoara, 2000.

Marrou, Henri-Irenée, Patristică şi umanism, traducere de Cristina şi Costin Popescu, EdituraMeridiane, Bucureşti, 1996.

C10. Civilizaţia Renaşterii

Premisele istorice ale marii renaşteri europene.

Renaşterea şi artiştii ei.

Marile descoperiri geografice şi colonizarea Lumii Noi.

Reforma şi Contrareforma.

Umanismul: trăsături; caracteristici.

Sincretism religios şi moral.

Bibliografie selectivă:

Burckhardt, Jakob, Cultura Renaşterii în Italia, vol. I-II, Editura pentru Literatură, BPT, Bucureşti, 1969.Oţetea, Andrei, Renaşterea şi Reforma, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.Jean Delumeau, Civilizaţia Renaşterii, 1-2 vol.,

Editura Meridiane, Bucureşti, 1995.Favier, Jean, Marile descoperiri geografice, de la

Alexandru Macedon la Magellan, Bucureşti, Ed. Artemis, 2002.Vătăşianu, V., Istoria artei europene, vol. II, Arta

Renaşterii, Bucuresti, 1968.

C11. Europa şi Islamul

Cruciada vs. Jihad, colonizare sau imigrare?

Contribuţia Islamului la realizarea identităţiieuropene.

Influenţe şi interferenţe culturale.

Bibliografie selectivă:

Franco Cardini, Europa şi Islamul. Istoriaunei neîntelegeri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

Sourdel, Dominique. Islamul, Humanitas, traducerede Liliana Saraiev, Bucureşti, 1995.

Anghelescu, Nadia, Introducere în islam, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993.

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.

C12. Civilizaţia şi cultura europeană în epoca modernă

• Revoluţiile burgheze şi impactul lor asupra gândirii moderne.- factor de progres (impun structuri moderne, care permiteau dezvoltarea neîngrădită aeconomiei, organizarea politică pe baze noi, cegaranta drepturile naturale ale omului şi suveranitatea poporului).

Revoluţia industrială – rezultat al progresului ştiinţific şi al tehnicii.- face trecerea de la meşteşug la industrie.- produce schimbări de natură socială (apar muncitorii).

Manifestări spirituale şi culturale în epoca modernă.

Biserica şi Statul.

Bibliografie selectivă:

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Chaunu, Pierre, Civilizaţia europeană în secolul

luminilor, Buc., 1986. Platon, Al., Florin, Istoria burgheziilor europene.

Probleme şi controverse actuale, īn vol. Cultură şisocietate īn epoca modernă, īngrijit de N. Bocşan, N. Edroiu, A. Răduţiu, Cluj, "Dacia", 1990.Berindei. Dan, Romānii şi Europa īn perioadele

premodernă şi modernă, Bucureşti, EdituraEnciclopedică, 1997.

C13. Civilizaţia şi cultura europeană în epoca contemporană

Transformări socio-economice şi politice în spaţiul european.

Ideologii contemporane.

Piloni importanţi ai progresului social: ştiinţa şi tehnica.

Secularizarea şi laicizarea gândirii europene.

Vocaţia culturală europeană de asimilare a valorilor.

Bibliografie selectivă:

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Theodorescu, Răzvan, Cultură şi civilizaţie

europeană, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003.Mihailă, G, Cultura si literatura romana veche in

context european. Studii si texte. Bucuresti, 1979. Chivu, Gh., Civilizaţie şi cultură. Consideraţii

asupra limbajului bisericesc actual. Editura Academiei, Bucureşti, 1997.Tilly, Charles, Revoluţiile europene (1492-1992),

Iaşi, 2002. Besançon, Alain, Originile intelectuale ale

leninismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993.

Bocancea, Cristian, Istoria ideilor politice de la antici la moderni, Polirom, Iaşi, 2002. Ţăranu, Andrei, Doctrine politice moderne şi

contemporane, Editura Fundaţiei PRO, Bucureşti, 2005. Mcnall Burns, Edward, Ideas in Conflict. The

Political Theory of the Contemporary World, W. W. Norton & Company Inc., New York, 1960.

C14. Diversitatea culturală europeană: între modernitate şi specific etno-cultural

Stat şi Naţiune.

În căutarea identităţii europene.

Conflicte culturale.

Comunicarea şi circulaţia ideilor.

Ecumenism şi modernitate.

Unitatea Bisericii – un deziderat mereu actual.

Ortodoxia şi integrarea europeană.

Bibliografie selectivă:

Florescu, Radu, Istoria civilizaţiei creştine, ediţia a III-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.Evseev, Ivan, Enciclopedia semnelor şi

simbolurilor culturale, Amarcord, Timişoara, 1999. Funkenstein, Amos, Teologie şi imaginaţie

ştiinţifică, traducere de W. Fotescu, Humanitas, Bucureşti, 1996.Gans, Herbert J., Popular Culture and High

Culture, Basic Books, 1974 Geertz, Cliffrod, The Interpretation of Cultures.

Selected Essays, Basic Books Inc, Publishers.

NewYork, 1973Gellner, Ernst, Naţiuni şi naţionalism, traducere de

R. Adam, Antet, Bucureşti, 1994. idem, Cultură şi identitate politică, traducere de

Cristina Arghire şi Valentin Cozmescu, InstitutulEuropean, 2001, Iaşi. Călin Sinescu, Liliana Trofin, Religia – sursă

majoră de insecuritate şi conflict, in Sfera politicii, 140, 2009. Huntington, Samuel, Ordinea politică a societăţilor

în schimbare, Polirom. Iaşi, 1999. Weber, Max, Etica protestantă şi spiritul

capitalismului, traducere de Ihor Lemniu, Humanitas, Bucureşti, 1993.