I. PREZENTAREA PRIMĂRIEI ORAŞULUI HUEDIN

Activitatea de bază a Primăriei oraşului Huedin este administraţia publică locală.Ca organ al administraţiei publice locale Primăria oraşului Huedin are iniţiative şi

hotărăşte, cu respectarea legii, în probleme de interes local cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice şi are competenţa generală în teritoriul oraşului Huedin. Primăria colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale de resort precum şi cu organele locale, agenţii economici şi instituţiile organizate în oraş în vederea soluţionării unor probleme de interes comun.

Primăria oraşului Huedin are ca obiect de activitate organizarea, conducerea şi desfăşurarea unor activităţi menite să asigure funcţionarea corespunzătoare a puterii legislative, executive şi judecătoreşti.

Aparatul propriu este compus din 39 de persoane, din care 8 persoane sunt cu studii superioare, iar restul persoanelor sunt cu studii medii.La fel şi condiţiile de muncă sunt adecvate, începând cu anul 2006 s-a introdus o reţea de calculatoare cu programe performante, care acoperă toate necesităţile personalului, fiecare persoană având post de lucru distinct pentru activitatea pe care o desfăşoară. Primăria oraşului Huedin are o structură organizatorică complexă cu foarte multe compartimente şi servicii specifice, dar avănd în vedere că activitatea pe care o desfăşor este în cadrul serviciului Impozite şi Taxe locale, în continuare voi face analiza din punct de vedere a riscurilor întilnite la o bancă (Primăria neputând fi asimilată cu o întreprindere), având în vedere că activitatea de bază a acestui compartiment se concentrează la încasarea veniturilor, totodată în cadrul acestui serviciu se eliberează diferite sume de bani, începând de la salarii la diferite ajutoare şi subvenţii primite de la stat sau de la alte instituţii.

II. CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND RISCUL

Definirea riscului are multe variante întâlnite în literatura de specialitate. Astfel: este „posibilitatea de-a ajunge într-o primejdie, de-a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă”, „riscul este practic ameninţarea ca un eveniment să afecteze abilitatea unei companii de a funcţiona şi de a-şi urmări îndeplinirea obiectivelor strategice. Riscul apare în general nu atât din probabilitatea că nu se va întâmpla ceva bine, ci din posibilitatea de a se întâmpla ceva rău.” De asemenea „viaţa economică este guvernată de incertitudine şi orice proiecţie a unor evenimente viitoare este, prin definiţie, lovită de riscul de a nu se realiza în parametrii prevăzuţi”. El există permanent şi se produce sau nu în funcţie de condiţiile create. Riscul este prezent în toate acţiunile şi evenimentele omenirii. Riscul este într-o permanentă schimbare el evoluează în complexitate, pe lângă tradiţionalele expuneri la hazard, adăugându-se riscuri operaţionale, financiare, strategice, de piaţă, de ţară, legislative, umane, de fraudă, iar caracterul complex al riscului poate fi atribuit mai multor factori care în literatura de specialitate se grupează în factori macroeconomici numiţi şi externi şi microeconomici numiţi şi interni.

1

Când conceptul de risc a fost definit, practic s-a deschis uşa oportunităţilor pentru descoperirile din ştiinţă şi tehnică, care nu au făcut altceva decât să împingă omenirea înainte, în salturi. Dar, doar conştientizarea riscului nu e sufiecientă; e nevoie de identificarea acelui punct în care acesta poate deveni o ameninţare. Este deci, nevoie de sensibilitate atât în perceperea riscului, cât şi în adaptarea măsurilor manageriale.

Riscul nu e neapărat negativ. Cel pozitiv se cheamă „oportunitate“ şi are ca rezultat un beneficiu. Riscul este întotdeauna definit în viitor, are o „probabilitate“ să se întâmple şi un „impact“ sau o „consecinţă“.

Riscul reprezintă un cost al afacerii care e necesar să fie cunoscut şi gestionat. O bună practică managerială a riscului aduce beneficii acţionarilor. A gestiona riscul cu care se întâlneşte un agent economic o corporaţie naţională sau multinaţională, o instituţie financiară necesită cunoaşterea factorilor care presupun riscuri, măsurarea şi contacarea lor. Modurile de analiză a lor au impact direct în configurarea produselor şi serviciilor şi asigură transparenţa tuturor riscurilor. Unele riscuri sunt independente, unele sunt relaţionate între ele, iar altele depind de fiecare.

O altă definiţie arată că, „riscul bancar este generat de o mulţime de operaţii şi proceduri. De aceea în domeniul financiar cel puţin, riscul trebuie privit ca un conglomerat sau complex de riscuri, de cele mai multe ori independente, prin aceea că pot avea cauze comune, sau că producerea unuia poate genera în lanţ şi alte riscuri.”

De-a lungul timpului, s-au conturat etapele esenţiale ale managementului riscului, de care trebuie să ţină cont, dacă se doreşte atingerea sau obţinerea unor performanţe maxime şi continuarea procesului ascendent al civilizaţiei şi progresului în toate sferele vieţii.

Aceste etape ale managementului riscului sunt: -      identificarea şi definirea riscurilor -      analiza riscurilor şi evaluarea acestora -      gestiunea şi controlul riscurilor.

Raportarea la diferitele riscuri care apar, tratarea acestora şi decizia privind modul de gestionare a lor, altfel spus, poziţia faţă de risc poartă amprenta unicităţii managementului, unicitate dată de apetitul la risc. Pentru a descifra managementul riscului unei afaceri organizaţionale cât şi individuale, e necesar a se analiza fiecare element de risc în parte. Linia optimului în risc este importantă nu numai pentru investitorii individuali ci şi pentru managementul oricărei companii. Monitorizarea riscului este importantă, dar mult mai important este ca oamenii potriviţi să se afle în locurile potrivite şi în acelaşi timp, să fie motivaţi, pentru că în ultimă instanţă, managementul riscului depinde de oameni.

Identificarea riscurilor

Un prim pas în managementul riscului îl reprezintă identificarea acestora care ar putea afecta mediul de afaceri, companiile, indivizii. Pentru a se asigura o analiză cât mai cuprinzătoare a activităţii desfăşurate şi a riscurilor rezultate, e necesară implicarea personalului din toate departamentele pentru identificarea corectă şi exactă a riscurilor posibile.

2

Dacă riscurile sunt mai bine înţelese şi gestionate, creşte performanţa în funcţionarea neîntreruptă de vreo pierdere neprevăzută. Aşa cum un gram de prevedere poate echivala cu un kilogram de tratament.

Se poate concluziona că schimbarea înseamnă nesiguranţă, iar nesiguranţa înseamnă risc. Rezultatele merită efortul, deoarece administrarea eficientă a riscurilor aduce beneficii importante.

Analiza şi evaluarea riscurilor

Analiza şi evaluarea riscurilor trebuie să fie un proces continuu. Chiar dacă la început va fi identificat un număr mare de riscuri, unele dintre ele sunt mai importante decât altele. Este important a se analiza şi evalua care dintre expunerile la risc au potenţialul de a împiedica instituţia să-şi atingă obiectivele.Analiza se face prin:

-identificarea tuturor situaţiilor care pot genera un risc;-elaborarea scenariilor de pierdere pentru evenimentele identificate;-alocarea diferitelor expuneri de risc pentru fiecare element identificat;-se analizează frecvenţa istorică în care s-au produs riscuri identice sau

asemănătoare;-se compară frecvenţa cu mărimea riscului;

Evaluarea riscurilor - Evaluarea riscurilor este un proces complex care foloseşte tehnici şi instrumente matematico-economice.

Clasificarea riscurilor bancare

Riscurile bancare sunt complexe, iar clasificarea lor ţine seama de trăsăturile specifice factorilor generatori de riscuri, precum şi de elemente generale ale riscurilor. După cum se ştie, riscurile bancare cu care se poate confrunta o bancă în activităţile sale zilnice, sunt grupate în mai multe clasificări.

Clasificarea efectuată de Banca Reglementărilor Internaţionale

Clasificarea efectuată de Reglementările Internaţionale de la Basel, are la bază elemente de riscuri financiare, riscuri parteneriale, riscuri comerciale, operaţionale şi riscurile gestiunii interne bancare interne. Dintre acestea amintim:

Riscurile financiare sunt următoarele:

– riscul ratei dobânzii

– riscul cursului de schimb

– riscul de lichiditate

– riscul de plasament

Din punct de vedere operaţional, există riscurile:

– generate de nivelul de informatizare a băncii– şi cele determinate de calitatea operaţiunilor

Riscurile gestiunii bancare interne sunt următoarele:

3

– riscul de strategie

– riscul controlului intern

– riscul de comunicare

– riscul de reglementare

– riscul resurselor umane

Riscurile determinate de caracteristicile activităţii bancare Acestea se regăsesc în următoarele categorii:

riscuri financiare - riscul de lichiditate- riscul de capital

riscuri de prestare - riscul operaţional- riscul tehnologic

- riscul introducerii de noi produse

riscuri ambientale - riscul de fraudă- riscul economic

- riscul legal

Riscul determinat în funcţie de geneza activităţii bancare grupându-se în următoarele tipuri de riscuri:

riscuri de exploatare riscuri financiare

După expunere riscurile pot fi: riscuri pure riscuri fizice riscuri financiare riscuri criminale şi frauduloase riscuri de răspundere riscuri lucrative riscuri de piaţă riscuri de afacere riscul de lichiditate

După natura lor riscurile sunt: risc comercial riscuri provocate din cauză de forţă majoră risc politic risc valutar riscul ratei dobânzii

Banca Naţională a României în reglementările sale enumera 10 riscuri şi anume: riscul de credit riscul de dobândă riscul de lichiditate riscul de solvabilitate riscul valutar riscul de contrapartidă

4

riscul asupra patrimoniului riscul nerespectării regulilor deontologice risc de administrare risc informatic

III. RISCURILE IDENTIFICATE LA PRIMĂRIA HUEDIN

Riscul operaţional

In ansamblul riscurilor, riscurile operaţionale se referă la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude interne şi externe, neaplicarea corectă a procedurilor de lucru, metode inadecvate de control, management inadecvat al riscului, distrugerea documentelor şi a bazelor informatice, greşeli umane şi altele. Până la apariţia plăţilor electronice, riscul operaţional avea un rol mai puţin important, dar generalizarea acestor plăţi, viteza de circulaţie a informaţiei-bani, posibilităţile de penetrare a sistemului, pierderile înregistrate de sistemul bancar şi posibilitatea apariţiei unor crize de încredere în sistem au făcut ca acest risc să fie reconsiderat. În cadrul riscului operaţional, riscul privind instrumentele de plată prezintă anumite particularităţi, astfel: Riscul în activitatea de casierie. -Riscul de inexactitate a sumelor primite sau eliberate în numerar care conduc la minusuri sau plusuri de casierie. Practica a demonstrat că oricât de bine ar fi pregătit un casier pot avea loc unele greşeli umane la primirea sau eliberarea numerarului mai ales în perioadele de vârf de activitate din timpul zilei. Pentru diminuarea riscului şi reducerea stresului la care sunt supuşi casierii, casieria a fost dotată cu maşină de numărat bani. Acesta este cel mai frecvent tip de risc în activitatea de casierie, dar, în general, sumele înregistrate ca pierderi nu sunt de valori mari. -Riscul de încasare a unor bancnote false, ca urmare a unei verificări necorespunzătoare. Pe piaţă apar din ce în ce mai multe tentative de bancnote falsificate şi casierii trebuie să devină foarte atenţi. -Riscul în activitatea de depunere a sumelor încasate la Trezoreria oraşului. Riscul se acoperă prin asigurarea cu personal însoţitor. -Riscuri generate de neutilizarea corespunzătoare a sistemelor electronice de securitate. Neajunsurile în folosirea sistemelor de securitate (imprudenţa în folosirea codurilor de acces a sistemelor electronice de securitate, neîntreţinerea corespunzătoare a acestora, lipsa unui control periodic etc) pot favoriza producerea de infracţiuni. -Riscul finalizării cu întârziere a plăţii debitorilor ( în primul rând persoane juridice) prin bancă, datorită unor greşeli ca: neoperarea sau operarea cu întârziere a unor documente ca urmare rătăcirii acestora sau transmiterea la adrese eronate, acceptarea unor documente de decontare greşit întocmite sau incomplete, procesarea unor documente fără semnăturile autorizate sau procesarea de plăţi în condiţiile lipsei de disponibilităţi în conturile debitorilor plătitori. - Riscul în operaţiunile cu cecul. Operatiunile cu cecurile implică un anumit grad de risc determinat de specificul instrumentului de plată, respectiv nesincronizarea dintre emitere şi plată şi evenimentele care pot apare în acest interval. Riscul poate fi de mai multe feluri, astfel:

5

- riscul de emitere a unui cec fără acoperire, adică fără a avea disponibil suficient în cont. - riscul de fals, fraudă, pierdere, distrugere, anulare, care face neoperantă decontarea şi este necesară reluarea acesteia printr-un nou cec. Cele mai riscante sunt cecurile la purtător care în caz de pierdere sau furt dau posibilitatea noului posesor să beneficieze de sumele înscrise pe cec. Problemele de securitate nu depind doar de tehnologie, ci în foarte mare măsură de procesele utilizate şi de oameni. Din acest motiv abordarea problemei securităţii trebuie făcută pe ansamblu, şi nu doar privită din perspectiva punctuală a implementării unor tehnologii şi sisteme de securitate.La nivelul primăriei oraşului Huedin aceste riscuri în activitatea de casierie sunt prezente, dar putem spune că s-au luat măsurile necesare pentru eliminarea lor şi astfel nu s-au semnalat evenimente mai deosebite.

Riscul sistemului informatic

Unul dintre riscurile operaţionale importante îl reprezintă riscul de sistem informatic, care poate produce pierderi însemnate. Datorită faptului că aproape întreaga activitate a serviciilor foloseşte tehnica informatică, riscurile acestui domeniu sunt deosebite, iar managementul riscului informatic este deosebit de complex. Riscul informatic este generat de factorii care concep programele informatice, apoi de folosirea echipamentului informatic, de folosirea energiei electrice şi a telecomunicaţiilor.

Măsurile care trebuie luate pentru prevenirea riscului informatic sunt următoarele: Atunci când se defectează un computer şi e posibilă pierderea informaţiilor din

memoria acestuia, trebuiesc instituite proceduri prin care toate documentele din memoria unui calculator trebuie să aibă copii pe CD care să fie depozitate separat în seifuri; când nu se poate folosi un computer care s-a defectat, trebuie să existe un calculator de rezervă; iar în cazul întreruperii tensiunii electrice, trebuie să existe alimentare dublă prin generatoare proprii sau proceduri de salvare. Pentru a nu se depăşi competenţa, de către unii salariaţi trebuiesc stabilite competenţe individuale cu parole de acces şi trebuiesc efectuate controale eficiente.

În cadrul primăriei oraşului Huedin sistemul informatic este foarte bine pus la punct, există salvări lunare pe CD în primul rând în cele mai importante servicii, cum ar fi Impozite şi Taxe şi Contabilitate, iar în cadrul acestor două servicii fiecare post de lucru este protejat cu sursă de alimentare de rezervă pentru protecţie în caz de avarie – pană de curent.La fel fiecare post de lucru este parolat şi au competenţele corespunzătoare acordate.

Riscul de dezastru

Pentru a preveni dezastrele, catastrofele naturale, trebuie întocmite planuri ample de criză. Paşii ce sunt urmaţi în soluţionarea unui risc de dezastru încep cu punerea în aplicare a unui plan detaliat pentru întâmplări neprevăzute, care include planuri pentru sistemul secundar de computere (backup), seturi de date de rezervă actualizate frecvent, surse de rezervă de energie electrică. Competenţa planului de rezervă trebuie să fie

6

apreciată ca viabilă împotriva oricărei posibilităţi ca atât facilităţile principale, cât şi cele de rezervă să fie afectate de acelaşi incident.

În cadrul instituţiei este întocmit un plan complex împotriva dezastrelor , până în momentul de faţă neavând sesizări negative din partea forurilor superioare, care au verificat aceste planuri, chiar în unele aplicaţii de simulare instituţia a fost evidenţiată cu calificativ foarte bun la nivel de judeţ.

Riscul personalului angajat

Personalul angajat este una din cele mai importante resurse al oricărei instituţii. Riscul de personal presupune realizarea încălcărilor voite ale normelor, regulilor de conduită şi ale legilor. Este un risc foarte important şi greu de sesizat. El se măsoară doar după ce evenimentul de risc s-a consumat şi pagubele s-au produs.

Este una din cele mai grele probleme cu care se confruntă orice instituţie. Practic întreaga gamă a riscurilor poate să fie determinate de incorectitudinile personalului propriu. Controlul riguros al tuturor operaţiilor şi activităţilor este una din metodele de prevenire a riscului personalului angajat.

În cadrul primăriei oraşului Huedin există o echipă bună, care nu a provocat riscuri acestei instituţii, majoritatea personalului este angajat încă de la infiinţarea acesteia şi astfel fiecare îşi cunoaşte sarcinile, drepturile, limitele operaţionale şi putem spune că până în momentul de faţă nu au fost încălcate normele şi legile.

Riscul legislativ

Riscul de schimbare a legislaţiei, constă în schimbările făcute de guverne în legislaţia internă.Fiecare compartiment trebuie să fie bine informat cu privire la proiectele legislative care sunt preconizate, respectiv să fie conştient de impactul pe care noua legislaţie îl poate avea asupra activităţii lor. Riscul de neîncadrare în reglementările în vigoare poate crea probleme serioase.

Putem afirma că în general toate instituţiile se confruntă cu o schimbare continuă a legislaţiei, astfel şi la primăria oraşului Huedin este oarecum o problemă aducerea la zi a tuturor actelor normative, având în vedere că numărul persoanelor angajate în cadrul serviciilor este destul de redusă, astfel încât nu mai rămâne timp fizic pentru rezolvarea acestei probleme.Totuşi cadrul legal este respectat, existând chiar o cultură în acest sens şi procedând unitar, chiar prin consultări sau puneri de acord a unor modificări care sunt interpretative. Riscul tehnologic

Acest risc este regăsit în cadrul compartimentului în procesul de derulare a operaţiunilor, respectiv în circuitul documentelor şi putem spune că nu este un risc major, deoarece operaţiunile efectuate de fiecare persoană în parte sunt foarte bine delimitate, toate operaţiunile dispuse pentru a fi efectuate se fac pe bază de documente semnate, verificate şi ştampilate corespunzător, fie atunci când se primesc din cadrul Primăriei, fie atunci când acestea provin de la alte instituţii şi contribuabili.

7

Riscul de lichiditate

Acest risc putem spune că este mai puţin prezent în cadrul primăriei oraşului Huedin ţinând cont de faptul că bani lichizi există tot timpul din încasările zilnice care se efectuează din impozite şi taxe prin casieria proprie.

IV. CONCLUZIE

La Primăria oraşului Huedin riscurile sunt uşor măsurabile şi pot fi identificate şi corectate foarte repede, având în vedere că personalul angajat este foarte bine pregătită profesional, la fel este la zi cu toate modificările apărute în legislaţie şi trebuie să amintim că majoritatea persoanelor au o experienţă bogată şi vastă în activitatea pe care o desfăşoară, multe dintre ele lucrând în cadrul acestei instituţii de mai mulţi ani.

La fel există o anumită cultură organizaţională, un spirit de colegialitate şi promptitudine în rezolvarea tuturor sarcinilor de serviciu.

8