CARDUL BANCAR

38
Universitatea „ Petre Andrei” Iasi Facultatea de Economie Disciplina: Economie bancara Cardul bancar

Transcript of CARDUL BANCAR

Page 1: CARDUL BANCAR

Universitatea „ Petre Andrei” Iasi Facultatea de Economie

Disciplina: Economie bancara

Cardul bancar

Nume: Nechita MarianaSpecializarea: Finante – BanciAnul II, Grupa 2

Page 2: CARDUL BANCAR

Cuprins

CARDUL BANCAR..................................................................................................................31.1 CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATA.....................................................................41.2 TIPURI DE CARDURI....................................................................................................61.3 OPERATIUNI CU CARDURI.........................................................................................9

1.3.1 EMITEREA CARDURILOR..................................................................................101.3.2 OPERATIUNI DE RETRAGERE DE NUMERAR...............................................121.3.3 OPERATIUNI DE PLATI CU CARDURI LA COMERCIANTI..........................13

1.4 COMPENSAREA INTERBANCARA A TRANZACTIILOR......................................17CU CARDURI......................................................................................................................171.5 OPERATIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI........................................................181.6 CARDURILE IN ROMANIA........................................................................................20

2

Page 3: CARDUL BANCAR

CARDUL BANCAR

Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor

deosebite in domeniile informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduri

prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intrat

definitiv in familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor

componente s-a dovedit eficienta, adica preturile echipamentelor si retelei au devenit

accesibile, atat bancilor cat mai ales populatiei, principalul beneficiar, care putea efectua plati

fara a mai folosi numerarul.

Din punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul 1946, la New York, cand o

banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs “Charge It”, care

consta in emiterea unui bon valoric numit “scrip”, pe baza caruia clientii puteau efectua

cumparaturi de la comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantii

depuneau bonurile la banca emitenta si incasau contravaloarea bunurilor vandute, banca

facand transferul banilor din conturile clientilor in conturile comerciantilor. In 1950 apare, tot

in America, cardul de plastic pentru consum si calatorii emis de o firma Diners Club si

preluat apoi de banci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960

prin Bank of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA

International), care in 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori. In Europa, prima

lansare a unui card european are loc dupa 1967, in Franta, prin “Carte Bleu”, un card care

necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile se remiteau la banca pentru

incasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind

VISA, MASTERCARD si EUROPAY. In Romania, primele carduri (VISA) au fost lansate in

1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata

electronica pe teritoriul tarii noastre au fost stabilite de Banca Nationala a Romaniei, mai

tarziu, prin Regulamentul nr. 4/2002.

Cardurile de plastic s-au extins rapid, s-au diversificat intr-o gama larga si s-au

perfectionat, atat tehnologic cat si ca proceduri de lucru, devenind, din ce in ce mai mult,

instrumentul de plata preferat pentru populatie. Cu toate acestea, potrivit statisticilor

internationale ale Grupului celor zece tari cele mai dezvoltate, pe anul 2003, cardurile

detineau pana la 60% din volumul numeric al tranzactiilor fara numerar si numai pana la 2%

din valoarea acestor tranzactii. Aceasta pondere valorica redusa este urmare a faptului ca

3

Page 4: CARDUL BANCAR

platile prin carduri se fac, de regula, de persoanele fizice care opereaza cu valori mici in

comparatie cu platile comerciale care sunt de valori mari si se folosesc alte instrumente de

plata.

1.1 CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATA

Prin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR, cardul este definit ca un instrument de plata

electronica, respectiv un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat,

care permite detinatorului sau sa utilizeze disponibilitatile banesti proprii dintr-un cont

deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit, in limita

unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in favoarea detinatorului cardului,

in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a urmatoarelor operatiuni: (a) retragerea de

numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui

instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele

de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de la sediul unei

institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica; (b) plata

bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor

catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati

etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; (c)

transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de

institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. Ca

si cecul, cardul nu este insa moneda, respectiv moneda electronica, ci numai un instrument de

plata care mijloceste transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de

tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unui numar nelimitat

de tranzactii spre deosebire de instrumentele de plata pe suport hartie care erau legate de o

singura tranzactie, iar transmiterea informatiei-bani este electronica si nu prin posta.

Cardul contine elemente de securizare si de individualizare incorporate pe suprafata sa

care sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii:

- suport fizic din material plastic si cu dimensiuni standard;

- aversul care contine elemente confectionate in relief (numarul cardului redactat in

cifre arabe, numele si prenumele posesorului in redactare cu caractere latine, data

expirarii valabilitatii [LL/AA] conform calendarului gregorian, card international

sau local); si elemente destinate informarii (sigla proprietarului de marca,

4

Page 5: CARDUL BANCAR

denumirea sau sigla emitentului, eventual o holograma de securitate,

tridimensionala, vizibila la lumina naturala);

- reversul care contine o banda magnetica standard pentru inregistrare cu cel putin trei

piste si/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnatura, avand

elemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau

modificarii semnaturii;

- pentru asigurarea interoperabilitatii sistemelor de plati electronice emitentii trebuie

sa foloseasca numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).

Initial, cardurile nu aveau banda magnetica, datele transmitandu-se telefonic catre un

centru unde se introduceau intr-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea

cardului si existenta disponibilului in cont. Aceasta operatiune necesita un timp de raspuns si

facea ca vanzarea sa sufere o anumita intarziere. Ulterior, cardurile s-au perfectionat foarte

mult si in prezent sunt de doua feluri:

- carduri cu banda magnetica;

- carduri cu microprocesor.

Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin

care se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor ( codul

BIN - engl. Bank Identification Number, codul PIN – engl. Personal Identification

Number, numele si prenumele detinatorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fara

PIN, data expirarii, alte date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare exista un

cititor de carduri care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda. In acest fel,

viteza de procesare este destul de mare si se inlatura inconvenientul intarzierii tranzactiei.

Cardurile cu banda magnetica au insa dezavantajul ca pot fi furate sau falsificate si utilizate in

mod fraudulos, ceea ce reprezinta un risc pentru posesor. Codul PIN este un numar atribuit de

emitent pentru identificarea detinatorului si se utilizeaza de acesta atunci cand foloseste cardul

la un terminal. In cazul in carea plata se face prin transfer electronic, PIN are rolul de

semnatura electronica a detinatorului cardului.

Cardurile cu microprocesor, cunoscute si sub numele de SMART CARDS sau chip-

carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) incorporata intr-o capsula de

dimensiuni mici. Aceasta tehnologie apartine unui jurnalist francez, Roland Moreno, care in

anul 1973 a inserat intr-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de cateva zeci

de kilobyts. Memoria cardului cuprinde patru zone de stucturare a informatiei, dupa cum

urmeaza:

5

Page 6: CARDUL BANCAR

- informatii neconfidentiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al

titularului, termenul de valabilitate etc.);

- informatii confidentiale (disponibilul in cont);

- informatii inaccesibile (PIN, alte chei de codificare);

- inregistrari care cuprind informatii unice privind tranzactiile si care se regasesc intr-o

“agenda”.

Cardul cu microprocesor prezinta certe avantaje fata de cardul cu banda magnetica si

este suficient sa ne referim la: (a) securitatea pe care o ofera in sensul reducerii al minim a

riscului falsificarii si intaririi controlului in momentul folosirii; si (b) capacitatea de a primi si

stoca date intr-un volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice.

Bancile sunt cele mai interesate in extinderea acestui nou tip de card, intrucat reduce riscul de

falsificare si deci pierderile care s-ar inregistra in asemenea situatii, inclusiv disconfortul in

relatiile cu clientii determinat de aparitia falsurilor, iar pe de alta parte cresc posibilitatile de a

extinde gama serviciilor fata de clienti si deci noi oportunitati de comisioane, respectiv de

venituri si implicit de profituri. Comerciantii au mai multa incredere in noul instrument de

plata intrucat acesta este mai sigur si mai operativ, iar posesorii pot extinde folosirea cardului

la mai multe operatii, deosebit de siguranta sporita conferita de acesta.

1.2 TIPURI DE CARDURI

In practica exista o diversitate destul de mare de carduri care raspund cerintelor tot mai

complexe ale clientilor. Aceste carduri se pot imparti in mai multe tipuri in functie de

urmatoarele criterii: functiile specifice pe care le indeplinesc, emitentul, zona de

acceptabilitate.

In raport de functiile specifice se disting urmatoarele tipuri de carduri:

Cardul de credit, un instrument prin care platile se fac dintr-un credit acordat de

banca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabileste la

emiterea cardului in functie de solvabilitatea clientului si de istoricul pe care acesta il are in

relatiile cu banca, pe baza unei fise scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2-

3 venituri nete lunare sau mai mult in cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele se

garanteaza cu veniturile nete a 1-2 giranti sau cu un depozit bancar colateral. Rambursarea se

face lunar, in proportie de cca. 20% din creditul existent in sold la finele lunii, astfel ca pentru

creditele primite si rambursate in cursul lunii nu se percepe dobanda. Dobanda este cea

6

Page 7: CARDUL BANCAR

practicata la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standard ale bancii (taxa

emitere card, taxa anuala de utilizare, comisioane pentru operatiuni de plati interbancare si

eliberari de numerar, taxa eliberare extras cont la cerere etc.). Valabilitatea liniei de credit este

de 1-4 ani. Operatiunile se evidentiaza intr-un cont de card de credite. Acesta poate fi conexat

cu contul pentru cardul de debit, banca preluand automat fondurile pentru rambursarea ratelor

scadente la credit si plata taxelor si comisioanelor. Rambursarea in totalitate a creditului la

termenul stabilit se foloseste in cazul cardului de calatorie si divertisment (engl. travel and

entertainment card), iar rambursarea partiala, in cazul liniei de credit, partea ramasa

considerandu-se o extensie a creditului anterior (engl. charge card). Cardul de credit este

destinat cu prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor.

Cardul de debit este un instrument prin care plata se face in limita disponibilului

existent in contul de card si se foloseste atat la efectuarea platilor pentru bunuri si servicii, cat

si la retragerile de numerar. In cont trebuie pastrat un sold minim intangibil care se majoreaza

prin transfer din contul curent. Pentru disponibilitati, posesorul primeste dobanda la vedere iar

pentru operatiunile de plati si retrageri de numerar se percep comisioane si taxe pentru diverse

servicii (utilizare card, inlocuire, magnetizarea benzii, eliberare extras cont etc). Cardurile de

debit se emit atat in lei pentru tranzactii locale, cat si in valuta pentru tranzactii in strainatate,

dar sunt si unele carduri in lei valabile si in strainatate, conversia leu/valuta facandu-se

automat la centrele de procesare (VISA). Cardurile de debit sunt cele mai des utilizate, mai

ales in tarile in care rata dobanzii la credite este ridicata.

Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea platilor

peste disponibilitatile banesti din contul de card, intr-o anumita suma asimilata creditului. Se

foloseste in cazul cardurilor pentru salarii care se alimenteaza direct cu sumele virate periodic

de firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limiteaza la cca. 75% din salariu

si se ramburseaza la virarea salariului in luna urmatoare. Garantia rambursarii este asigurata

de firma angajatoare.

Carduri de numerar. Acestea sunt carti de debit care se folosesc numai pentru

retrageri de numerar dintr-un aparat automatizat si cu un program informatic de casierie,

numit automat de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se fac

dintr-un cont de card care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular.

Carduri multifunctionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plati,

retrageri de numerar, garantare si alte operatiuni de debit.

Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de urmatoarele tipuri:

7

Page 8: CARDUL BANCAR

Carduri emise de banci (carduri bancare). Bancile emit o gama larga de carduri si

intra in competitie pentru castigarea unui segment cat mai mare de piata. Pentru a facilita

accesul clientilor, bancile incheie intre ele conventii de plati prin carduri, astfel ca un client al

unei banci poate apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are incheiata o conventie.

De asemenea, comerciantii incheie aranjamente cu bancile pentru folosirea cardurilor emise

de acestea. Asistam astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este in continua

extindere cu tendinta de globalizare.

Carduri emise de comercianti (carti private). Marile firme comerciale emit propriile

carti de plata clientilor sai pentru a permite sau facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri

sau servicii exclusiv de la comerciantii emitenti fara a acorda accesul la un cont bancar.

Aceste carduri sunt insa valabile numai in magazinele sau lantul de magazine ale

comerciantului sau a unui grup de comercianti. Pentru a atrage clientii, cardurile private

trebuie sa fie mai atractive decat cele bancare si in acest scop se ofera unele facilitati si

servicii financiare (discount la vanzare, neaplicarea de comisioane, livrari pe credit,

asigurarea gratuita a bunurilor vandute etc). Cardul se emite de comerciant, gratuit, pe baza

unei conventii incheiate de acesta cu clientul. Plata se face fie din disponibilitatile clientului

existente in contul de card la banca, fie din credit acordat de comerciant pe o perioada de pana

la un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin conventie. Plata din disponibilitati poate fi

imediata, in care caz in conventie se mentioneaza banca si contul clientului, precum si acordul

acestuia pentru solicitarea platii de catre comerciant sau plata amanata la sfarsitul lunii cand

datoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli transmis de comerciant. Plata din

credit se poate face in mai multe variante: credit comercial acordat gratuit pe 10-15 zile de la

livrare; credit pe 1-3 luni, in limita unei anumite sume, cu rambursarea in 2-3 transe; credit pe

perioade mai mari de pana la 1 an, cu rambursarea lunara; linie de credit permaneneta cu

reintregirea acesteia de catre client. Pentru atragerea clientilor, marile magazine mai ofera

celor care folosesc cardurile lor diverse facilitati ca bonuri gratuite de cumparaturi de

sarbatori, reduceri de preturi in anumite perioade, parcari gratuite la magazinele firmei etc.

Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care contine atat banda magnetica, cat si

microprocesor si care permite efectuarea unor operatiuni combinate, specifice fiecarui tip de

card.

Cardul co-branded este emis de o banca impreuna cu o entitate care, de regula, are ca

obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii.

Carduri emise de alte institutii sau organizatii. Deosebit de banci si comercianti

sunt numeroase alte institutii care emit carduri, ca de exemplu: institutii internationale

8

Page 9: CARDUL BANCAR

specializate in carduri, institutii de credit, companii de transporturi, in special cele aeriene,

agentii de turism, cluburi etc. Acestea emit carduri cu aceptablitate redusa, specifice

domeniului lor de ativitate, cu exceptia institutiilor internationale de specialitate si a

institutiilor de credit care emit carduri cu acceptabilitate larga. Dintre institutiile internationale

specializate cele mai importante sunt American Express, American Express Gold si Diners

Club. Acestea au o clientela cu resurse financiare mai mari, carora le elibereaza carduri

acreditive insotite de numeroase servicii ca garantii pentru pierderea sau furtul cartilor,

asigurari medicale pe timpul calatoriei, garantii pentru rezervare hoteliera, precum si alte

facilitati speciale. Costul acestor carduri este insa destul de ridicat. Societatile comerciale mai

emit carduri selective cum sunt cardurile pentru abonamente telefonice, carduri de asigurare,

carduri pentru a cumpara benzina (statii de benzina), deci carduri care se folosesc pentru

anumite servicii prestate de compania respectiva. Companiile de transport aeriene si rutiere

mai ofera carduri de abonament care nu sunt carduri de plata dar asigura anumite facilitati

ca reduceri de tarife, bonusuri la un anumit puncaj (numar de km parcursi), prioritate la lista

de asteptare sau la rezervare hoteliera etc.

In functie de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:

Carduri nationale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul national si se

pot emite de bancile locale, fie sub marca si firma lor, fie sub marca si denumirea unei

institutii internationale specializate. Cardurile au o utilzare tipica, adica pentru eliberari de

numerar si efectuarea de plati din disponibil sau din credite.

Carduri internationale. Asemenea carduri se emit de institutiile internationale sau de

bancile locale care au devenit membre ale sistemelor internationale pentru carduri, dar numai

sub marca si firma sistemului international folosit. Cele mai cunoscute sisteme internationale

sunt VISA INTERNATIONAL si EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite si in tara

noastra. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plati din disponibil sau din credite, in

functie de tipul cardului, atat pe plan national cat si international.

1.3 OPERATIUNI CU CARDURI

Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operatiuni de plati din

disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. Aceste operatiuni

implica emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzactiilor,

compensarea - decontarea, gestionarea intregii activitati si bineinteles o infrasructura adecvata

9

Page 10: CARDUL BANCAR

la banci si comercianti. In vederea functionarii, emitentii de carduri trebuie sa obtina

autorizarea Bancii Nationale a Romaniei si a organizatiei proprietare de marca. In acest scop,

emitentul prezinta BNR un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul de

card, serviciile ce se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatul

proprietarului de marca privind designul si conditiile tehnice de executare a cardului, tipul de

hardware si software, integrarea in sistemul de autorizare si decontare a tranzactiilor, un

business plan si evaluarea riscurilor care pot interveni in transferul, decontarea si

administrarea informatiei. Autorizarea are un caracter provizoriu pe o perioada de 90 de zile,

considerata perioada de monitorizare, dupa care se emite autorizatia definitiva.

1.3.1 EMITEREA CARDURILOR

Emiterea cardurilor este o operatiune mai complexa care include incheierea conventiei

de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor la

centrul de autorizare si la institutitiile internationale si apoi eliberarea cardului.

Conventia de card este un contract scris intre banca si viitorul posesor de card in care

se prevad: tipul de card si modul de folosire a acestuia, contul care se deschide, sumele

minime de mentinut in cont (cardul de debit), tipurile de tranzactii care se efctueaza

(achizitionare de bunuri/servicii, retragere de numerar, transfer de fonduri intre conturi,

constituire de depozite, rambursari de credite, plata de dobanzi, comisioane etc.), sumele

limita minime/maxime pentru o operatiune, tipurile de taxe (pentru emitere, exploatare),

comisioane, dobanzi (acordate la disponibilitati si percepute la credite), penalitati, precum si

drepturile si obligatiile partilor, perioada de contestare a unei operatiuni si procedurile

aferente, autoritatea abilitata sa solutioneze litigiile. Detinatorii trebuie sa aiba posibilitatea sa

obtina informatii, pe suport hartie sau prin mijloace electronice, privind soldul disponibil,

identificarea tranzactiei, locul si data acesteia, valoarea tranzactiei (suma platita, retrasa,

transferata), rata de schimb in cazul tranzactiilor in valuta. In mod similar, se incheie o

conventie intre banca si comerciant pentru acceptarea cardurilor si efectuarea decontarilor

care rezulta din folosirea cardului. Conventiile sunt actele juridice dintre parti si sunt

opozabile in justitie in cazul unor conflicte intre banca si titularul de conventie.

Pe tot parcursul existentei sale, cardul este proprietatea emitentului, de regula o

institutie de credit. Aceasta are o serie de obligatii, precum pastrarea secretului codului PIN si

a parolei, a datelor despre card si detinator, pastrarea o perioada de timp, legal stabilita, a

10

Page 11: CARDUL BANCAR

evidentelor privind tranzactiile pentru urmarirea eventualelor erori, sa asigure mijloacele

tehnice si sa efectueze operatiunile conform contractului, sa puna la dispozitia detinatorului,

la cererea acestuia, documentele privid tranzactiile etc. Emitentul raspunde pentru valoarea

pierduta din vina lui si pentru executarea necorespunzatoare a tranzactiilor (intarzieri, erori de

operare, disfunctionalitati ale instrumentului de plata sau terminalului, chiar daca acesta este

proprietatea altei banci care are relatii de operare cu banca emitenta), efectuarea operatiunilor

dupa comunicarea de catre detinator a furtului, pierderii, distrugerii, blocarii cardului etc.

Valoarea pierduta se achita in termen de 24 de ore de la recunoasterea acesteia de catre

emitent. Detinatorul cardului are, in principal, urmatoarele obligatii: sa pastreze in bune

conditii instrumentul de plata electronica, sa instiinteze emitentul imediat ce constata

pierderea, furtul, distrugerea, blocarea cardului, inregistrarea unor tranzactii eronate sau alte

erori, disfunctionalitati ale instrumentului de plata, sa nu inregistreze PIN-ul sau parola pe

card sau pe alt obiect pe care il pastreaza impreuna cu cardul, sa nu contramandeze un ordin

dat pana in momentul identificarii sumei. Raspunderea privind valoarea pierduta este integrala

a detinatorului in cazul in care acesta a actionat cu neglijenta, fraudulos si pentru toate

operatiunile efectuate pana in momentul anuntarii emitentului.

Confectionarea cardurilor are loc la banca emitenta care dispune de carti de plastic

produse de firme specializate si autorizate in acest scop. Pe carduri, banca imprima cu

echipamente speciale, numele si prenumele beneficiarului, numarul cardului, data expirarii,

precum si datele de identificare din banda magnetica ( prezentate la cardurile cu banda

magnetica). La primirea cardului, titularul este obligat sa semneze pe verso in spatiul special

desemnat.

Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea

conventiei. Toate operatiunile de incasari si plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distincte

pentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaste miscarile debitoare si creditoare si soldul

acestora si a se calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionata

de existenta la aceiasi banca a unui cont curent, fiind frecvente situatiile in care o persoana are

conturi de carduri la mai multe banci si cont curent la una dintre acestea. Contul de card se

alimenteaza la deschidere cel putin cu suma minima obligatorie de mentinut in cont si

prevazuta in conventie. In functie de tehnologia folosita, alimentara contului de card se face

de titular prin transfer din contul curent sau automat de banca pana la nivelul plafonului

convenit cu titularul. Unele banci acorda ca facilitate si decontarea unor plati care depasesc

diponibilul intr-o anumita suma cu recuperare intr-un interval scurt de timp (descoperit de

cont). Lunar, titularul contului de card primeste un extrs de cont cu toate tranzactiile efectuate

11

Page 12: CARDUL BANCAR

si soldul contului. Inchiderea contului de card are loc la cererea titularului sau din initiativa

bancii, daca se produc evenimente care impun acest lucru.

1.3.2 OPERATIUNI DE RETRAGERE DE NUMERAR

Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice,

echipamente de transmisie (relee) si softuri informatice care asigura circulatia informatiei-

bani si eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele programabile

ATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer) si automatele de schimb valutar, iar

releele sunt echipamente de tip modem.

Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma

de bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor

informatii de cont si consultanta bancara. Din punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif

blindat care are in interior un numar de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numarare

si altul de preluare a bancnotelor si de transport care sunt actionate electronic, precum si un

echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM-ul

dispune de un ecran pentru afisarea instructiunilor de lucru, o fanta pentru introducerea cartii

de plata in vederea transmiterii informatiilor la centrul informatic al bancii si primirii

raspunsului, o tastatura pentru suma de bani solicitata sau plata serviciilor si o fanta cu un

sertar pentru eliberarea numerarului. Echipamentul de transmisie se afla la unitatea bancara

care deserveste ATM-ul prin care se transmit si se primesc informatiile la si de la centrul

informatic de la centrala bancii comerciale. La primirea informatiei privind golirea casetelor,

acestea se inlocuiesc de personalul autorizat ca casete cu bancnote iar cele goale se transporta

la centrul de procesare al bancii. Pentru fiecare tip de operatiune (eliberare de numerar, plata

pentru fiecare fel de serviciu sau de informatie) se folosesc softuri specifice existente la

centrul informatic care comanda succesiunea operatiunilor. Fluxul operational pentru

eliberarea numerarului este urmatorul:

- introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri;

- tastarea PIN-ului (se admite numai o singura greseala de tastare la a doua greseala

cardul se retine de ATM);

- tastrea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta in conventie;

- eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card;

- eliberarea chitantei;

12

Page 13: CARDUL BANCAR

- restituirea cartii de plata.

In ce priveste operatiunile de plata sau informatii de cont, acestea se regasesc in

meniul care se afiseaza pe ecran, dintre care cele mai frecvente se refera la:

- plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc;

- rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor etc;

- obtinerea de extrase de cont si alte informatii de cont;

- obtinerea unor informatii fonanciare de piata (dobnazi la depozite, credite, titluri sau

alte valori mobiliare);

- operatiuni de cash management.

In toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de meniul ales si se astepta

confirmarea tranzactiei. In unele cazuri pot apare mai multe variante si atunci trebuie sa se

opteze pentru una dintre ele. In final, aparatul elibereaza o chitanta privind operatia efectuata

si returneaza cartea de plata.

1.3.3 OPERATIUNI DE PLATI CU CARDURI LA COMERCIANTI

Operatiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind numerarul

sau cecul cu operatiuni on-line si implica o relatie tripartita: comerciant, beneficiar si banca.

Comerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie ca este o banca locala

sau din strainatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata in cateva secunde.

Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of

Sale) sau uzual POS.

Deschiderea conturilor comerciantilor acceptanti (persoane juridice).

Comerciantul acceptant este persoana juridica care realizeaza acte si fapte de comert si care

accepta cardul ca mijloc de plata pentru bunurile vandute si serviciile prestate pe baza unui

contract incheiat anterior cu o banca acceptanta, de regula banca la care are contul curent, dar

pot fi si situatii in care banca acceptanta este o alta banca. Pentru operatiunile cu carduri,

comerciantii trebuie sa deschida conturi de carduri, respectiv cate un cont pentru fiecare tip de

card. In situatia efectuarii unei tranzactii la un comerciant dotat cu POS, contravaloarea

tranzactiei se blocheaza in contul clientului la banca emitenta in momentul autorizarii, iar

debitarea se realizeaza atunci cand banca emitenta primeste de la banca acceptatoare in

fisierul de tip incoming mesajul electronic de debitare. Contul comerciantului la banca

13

Page 14: CARDUL BANCAR

acceptanta se crediteaza in momentul in care aceasta primeste, prin compensare,

contravaloarea tranzactiei de la banca emitenta.

Conventia de acceptare este un contract scris care se incheie de comerciant cu banca

acceptanta si in care se prevad termenii si conditiile de acceptare (tipurile de carduri si bancile

emitente, limita de autorizare, procedurile de lucru), drepturile, obligatiile si raspunderile

partilor. Banca acceptanta pune la dispozitie comerciantului echipamentele necesare utilizarii

cardurilor, inclusiv consultanta de specialitate, furnizeaza listele cu cardurile interezise la

plata si documentele de decontare (chitantele) si asigura decontarea la termenele convenite a

tranzactiilor. Banca acceptanta atribuie un cod comerciantului care contine si codul bancii

emitente. Clauza de acceptare este obligatorie si neconditionata.

Platile prin carduri sunt, in principiu, ireversibile, adica o plata initiata de utilizator si

autorizata de emitent devine irevocabila si nu poate fi contramandata decat in anumite situatii

precis determinate. O plata efectuata prin card poate fi stornata de comerciant la solicitarea

initiatorului platii in cazul in care a avut loc o operatiune eronata. In ce priveste decontarile,

acestea se efectueaza pe teritoriul Romaniei numai in moneda nationala, indiferent de moneda

in care este emis cardul.

Acceptarea. Pe baza conventiilor/contractelor de acceptare a cardurilor incheiate cu

bancile, comerciantii efectueaza vanzari pe baza de carduri. Acceptarea este operatiunea prin

care comerciantul agreeaza decontarea prin cardul prezentat de cumparator dupa o verificare

atenta a cardului (integritate fizica, sa nu prezinte stersaturi, sau modificari, sa aiba elementele

de securizare) si a cumparatorului (un document de identitate) si daca sunt suspiciuni se

solicita bancii emitente interogarea titularului de card asupra operatiunii si se asteapta mesajul

de raspuns. Daca nu sunt probleme, comerciantul introduce cardul in masina de citit carduri

(POS), precum si datele privind suma de plata, iar cumparatorul introduce codul PIN. POS-ul

transmite centrului de autorizare ROMCARD si bancii acceptante datele de identificare si cele

privind tranzactia, iar ROMCARD dupa o anumita verificare (validitatea cardului, banca

acceptanta sa nu fie si emitenta etc) le retransmite sistemului VISA BASE I. Mesajul de

raspuns se transmite pe acelasi circuit la comerciant care este receptionat de POS.

Comerciantul elibereaza o chitanta/factura care se semneaza de cumparator (semnatura de pe

card se confrunta cu cea de pe chitanta) si se elibereaza marfa. Acest procedeu este folosit

pentru tranzactiile de mica valoare care nu necesita autorizarea bancii emitente.

Autorizarea. Autorizarea reprezinta atestarea validitatii operatiunii intre un posesor

autorizat si un comerciant acceptant si se face de centrul de autorizare al bancii emitente.

Autorizarea se da, in cazul platilor peste o anumita limita valorica a acestora (engl. issuer

14

Page 15: CARDUL BANCAR

limit), iar in cazul retragerilor de numerar pentru toate operatiunile indiferent de valoarea

acestora. Comerciantul solicita autorizarea prin ROMCARD (via banca acceptanta) iar acesta

o transmite bancii emitente prin sistemul de autorizare international (VISA International-

BASE I). Banca emitenta, care primeste mesajul prin intermediul sistemului sau informatic

(mesaj electronic), verifica in cateva secunde existenta disponibilului in cont si alti parametrii

aflati intr-o baza de date (engl. exception file) care cuprinde numerele cardurilor

pierdute/furate, numarul maxim de tranzactii, suma maxima care poate fi extrasa intr-o

anumita perioada etc. Daca nu sunt probleme, emitentul transmite in sistem mesajul de

autorizare (VISA BASE I) care il retransmite ROMCARD si prin acesta comerciantului, via

banca acceptanta. Autorizarea se da de banca emitenta in 10-15 secunde printr-un cod care se

inscrie de comerciant pe documentele de decontare (chitante). Banca trebuie sa asigure non-

stop linii de comunicatie directa atat cu comerciantul, cat si cu sistemul mondial de autorizare

pentru a inlesni conectarea clientului sau cu banca emitenta. Organizatiile internationale in

domeniul cardurilor stabilesc periodic pe fiecare tara sau grupe de tari si pentru fiecare tip de

activitate (comerciala, service, hoteliera, turism, benzinarie etc) limite de autorizare care insa

pot fi ajustate de bancile acceptatoare (ex. o banca poate impune unui comerciant autorizarea

tuturor tranzactiilor in functie de unele criterii: bonitate, natura activitatii, vad comercial

riscant, tipul de card etc). Practica internationala cunoaste atat centre de autorizare constituite

prin participarea mai multor banci, cat si centre organizate distinct de o banca.

Decontarea. La sfarsitul zilei, memoria POS se descarca in fisierul electronic al bancii

acceptatoare. Urmeaza procesul de compensare la institutia internationala de carduri si

decontarea finala care se trateaza in subcapitolul urmator. Pe baza soldurilor debitoare din

compensare, bancile emitente transmit creditarile catre bancile acceptatoare iar acestea

crediteaza conturile comerciantilor. Cu aceasta se incheie ciclul opertiunilor de plata prin

carduri. Durata decontarii unei operatiuni din momentul autorizarii pana la creditarea contului

comerciantului este, in medie, de 2 zile, daca comerciantii depun zilnic la banca isierele cu

tranzactiile din ziua precedenta, in practica insa perioda medie de decontare este de 4 zile.

Fluxul operatiunilor de plata prin carduri se prezinta in urmatoarele etape:

1 Clientul detinator al cardului achizitioneaza bunuri/servicii de la comerciantul

acceptant de card si efectueaza plata prin utilizarea cardului care se introduce in POS si se

tasteaza codul PIN;

2 Comerciantul in calitatea sa de acceptant verifica integritatea si valabilitatea cardului

(sa contina holograma, sa nu existe stersaturi, modificari sau deteriorari, sa fie in termenul de

valabilitate si sa nu figureze pe lista cardurilor pierdute/furate) si solicita autorizarea

15

Page 16: CARDUL BANCAR

tranzactiei, adresandu-se centrului de autorizare (VISA BASE I prin ROMCARD), automat

facandu-se conexiunea cu banca comerciantul, iar centrul de autorizare retransmite mesajul

bancii clientului (banca emitenta);

3 Banca emitenta verifica exitenta disponibilului in cont si alti parametrii si trimite

mesajul de raspuns DA (codul de autorizare) sau NU catre centrul de autorizare (BASE I prin

ROMCARD) si dupa procesare, acesta retransmite mesajul catre comerciant si banca acestuia;

4 Comerciantul intocmeste documentul de vanzare cumparare (chitanta) pe care se

imprima codul de autorizare, iar cumparatorul semneaza pe aceasta; comerciantul verifica

identitatea semnaturii cu cea de pe card, restituie cardul si o copie de pe chitanta si elibereaza

marfa;

5 Are loc procesul de compensare si decontare interbancara in urma caruia bancile

debitoare (bancile emitente) transfera fondurile catre bancile creditoare (bancile acceptatoare);

bancile debiteaza respectiv crediteaza conturile clientilor.

Operatiunile de plata cu carduri se pot efectua in doua medii: on-line (electronic) si

off-line (neelectronic sau manual). Mediul electronic a fost descris mai inainte si este cel mai

utilizat in tarile avansate tehnologic. Acesta nu foloseste in acceptare si decontare documente

pe suport hartie, cu exceptia chitantei care se elibereaza clientului, mesajele de transfer de

fonduri fiind electronice. Mediul off-line foloseste echipamente mecanice, telefonia vocala si

documente pe suport hartie. Mediul off-line prezinta urmatoarele particularitati: comerciantii

au la dispozitie imprintere (echipamente mecanice) utilizate pentru preluarea informatiilor in

relief de pe card prin presare mecanica pe chitante, celelalte elemente (data tranzactiei, codul

bancii) completandu-se manual de operator; autorizarea tranzactiei are loc prin telefon, telex

sau numai prin verificarea listei cardurilor pierdute/furate; decontarea se face pe baza

chitantelor tip “imprint” care se depun la banca acceptatoare, iar aceasta le transmite

ROMCARD pentru pregatirea fisierelor electronice, dupa care se restituie bancii acceptatoare;

comerciantii pot primii fondurile imediat sau la primirea efectiva a creditarii de la banca

emitenta. Acest sistem este mai greoi, perioada de decontare mai lunga, costurile mai ridicate

si riscurile mai mari.

Bancile emitente au dreptul de a refuza la plata documentele de decontare, fie din

initiativa posesorului (a, c), fie din proprie initiativa (b, d), datorita urmatoarelor motive:

(a) nevalabilitatea operatiunilor – bunurile sau numerarul care constituie obiectul

operatiunii nu au fost primite de posesorul cardului (ex. bancomatul nu a eliberat

numerarul dar operatiunea s-a inregistrat); operatiunea de vanzare- cumparare nu a

16

Page 17: CARDUL BANCAR

fost finalizata efectiv iar chitanta nu a fost anulata; comerciantii au modificat suma

operatiunii fara acordul posesorului de card;

(b) nerespectarea procedurii de autorizare – cardul era inscris pe lista celor interzise la

acceptare; carul fost utilizat pentru mai multe operatiuni de vanzare la aceiasi

unitate si in aceiasi zi in scopul evitarii autorizarii; contravaloarea bunurilor

depaseste limita de autorizare a comerciantului;

(c) erorilor de completare sau procesare a chitantelor tip;

(d) carti expirate, contrafacute, operatiuni frauduloase.

Intrucat, atat in mediul on-line cat si in cel off-line, bancile emitente nu primesc

documentele de decontare (chitantele) ci numai listele cu tranzactii, refuzurile din proprie

initiativa se fac la faza de autorizare. In practica, refuzurile se datoreaza in cea mai mare parte

sesizarilor detinatorilor de carduri. Pentru exercitarea dreptului de refuz, banca emitenta

solicita bancii accepatante restituirea platii, iar acceasta notifica comerciantului reclamatia si

recupereaza sumele din incasarile care urmeaza sau dupa un inerval de timp debiteaza

automat contul clentului, potrivit prevederilor din conventia de card.

1.4 COMPENSAREA INTERBANCARA A TRANZACTIILOR

CU CARDURI

Cardurile emise de o banca se folosesc in sistemul interbancar potrivit scopurilor si

relatiilor dintre clienti. Interbancarizarea a facut ca bancile sa accepte un numar din ce in ce

mai mare de carduri si de tranzactii, intrand in relatii de transfer de fonduri cu bancile

emitente. Intrucat operatiunile se refera la decontari fara numerar, apare si necesitatea

compensarii intre banci, in cadrul institutiei internationale de carduri prin sistemul BASE II.

In fiecare zi, BASE II calculeaza pozitiile debitoare/creditoare pentru fiecare membru. Acestia

desemneaza o banca la care are deschis contul pentru decontarea tranzactiilor (banca de

decontare). In Romania, Banca Nationala indeplineste rolul de banca de decontare. BASE II

transfera zilnic bancilor de deconare si ROMCARD soldurile din compensare si lista

tranzactiilor.

Compensarile interbancare a tranzactiilor cu carduri in lei se prezinta in urmatoarele

etape:

17

Page 18: CARDUL BANCAR

1. Posesorii de carduri in lei le folosesc atat in reteaua bancii emitente, cat si a in

retelele celorlalte banci, care sunt banci colectoare. Aceste banci primesc fondurile de la

bancile emitente in urma compensarii;

2. Bancile acceptatoare transmit tranzactiile sub forma unui fisier electronic la centrul

de procesare national (ROMCARD);

3. ROMCARD transmite fisierul electronic la VISA INTERNATIONAL din Anglia

unde au loc compensarile intre banci si rezulta situatia neta debitoare sau creditoare;

4. VISA transmite Bancii Nationale a Romaniei si bancilor participante pozitia neta a

fiecarei banci;

5. La BNR are loc transferul fondurilor din conturile bancilor emitente in cele ale

bancilor acceptante. In continuare, au loc transferurile intrabancare (debitarile si creditarile)

din conturile centralei bancii in conturile subunitatilor teritoriale deschise la sucursalele BNR.

Odata sumele ajunse la unitatile operative, bancile emitente debiteaza conturile titularilor de

card iar bancile acceptante crediteaza conturile comerciantilor. Astfel se incheie operatiunea

de plata prin card.

1.5 OPERATIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI

Dezvoltarea activitatii cu carduri a scos in evidenta si unele inperfectiuni in ce priveste

securitatea operatiunilor si a modului de utilizare de catre posesori. Masurile de securitate ca

holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnatura nu s-au dovedit suficiente si au

fost introduse masuri in operare ca limitarea sumei autorizate, a numarului zilnic de tranzactii

la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente in baza de date si

alti parametrii specifici bancilor emitente. In acelasi timp, perfectionarile tehnologice au

condus la inlocuirea suportului hartie cu cel electronic si la extinderea transmisiei telefonice,

care, in unele zone, raman vulnerabile la incercarile de frauda. Masurile de protectie mai noi

prevad codificarea mesajelor transmise prin circuitul telefonic dar acest sistem este mai

complicat si mai scump si nu este invulnerabil. In cazul tranzactiilor de valori mai importante,

comerciantii au luat masura de a interoga banca emitenta si aceasta pe detinatorul cardului

asupra realitatii operatiei, masura care presupune un raspuns suplimentar si o autorizare

intarziata, dar care s-a dovedit a fi foarte eficienta. Practica bancara cu carduri a aratat ca

frauda se produce de cele mai mule ori in activitatea de acceptare, determinata de posesorii

cardurilor sau de terte persoane.

18

Page 19: CARDUL BANCAR

Fraude determinate de posesorii cardurilor:

(a) utilizarea cardului de catre posesor fara existenta disponibilului in cont pentru mai

multe operatiuni care nu sunt supuse autorizarii (sub limita de autorizare),

speculand faptul ca operatiunea nu se verifica; banca emitenta refuza plata,

urmand ca banca acceptanta sa se indrepte impotriva comerciantului; solutia este

impunerea autorizarii in toate cazurile in care se opereaza in mediu de risc;

(b) utilizarea cardului pentru tranzactii pe care ulterior posesorul nu le mai recunoaste,

din rea intentie sau alte motive (folosirea cardului de catre un alt membru al

familiei fara stirea posesorului); in acest caz se ridica problema calitatii activitatii

de triere a clientilor de catre banca emitenta si a preocuparii pentru formarea unei

culturi bancare;

(c) transmiterea cardului altor persoane care efectueaza tranzactii (de regula in

strainatate) fara ca detinatorul sa le recunoasca; de asemenea, apare o problema de

relatii cu clientii, in special in perioada de inceput a folosirii cardurilor.

Fraude determinate de terte persoane:

(d) aflarea numarului cardului de catre o terta persoana in diverse imprejurari si

folosirea acestuia in operatiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la

un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzactii pe care le recunoaste, insa

numarul cardului a fost furnizat de un angajat al firmei unor persoane care

utilizeaza aceste informatii in tranzactii frauduloase sau transmiterea prin internet

a numarului de card si data valabilitatii pentru a beneficia de acces la un site ori

pentru a plati un bun/serviciu, aceste informatii ajungand la un hacker care le

foloseste in detrimentul detinatorului de card; din acest considerent multe banci

emitente limiteaza accesul cardurilor la tranzactii pe internet;

(e) copierea benzii magnetice a unui card valid al carui cont atasat este alimentat cu un

alt card pentru tranzactii comerciale, procedura care se numeste “skiming’’ si este

foarte greu de depistat ;

(f) folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafacute, profitand de ignoranta

comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, in cazul cardurilor

pierdute/furate comerciantul accepta operatiuni sub limita de autorizare fara a consulta lista

cardurilor nevalabile, iar in cazul cardurilor contrafacute, in care se cumpara bunuri de valori

mai mari (bijuterii, produse electronice, haine de lux etc), comerciantul fie ca nu verifica cu

atentie cardul care se poate depista ca nu este autentic, fie nu este prudent ca sa solicite

consultarea posesorului real; asemenea fraude se recupereaza, la sesizarea detinatorului real,

19

Page 20: CARDUL BANCAR

de catre banca emitenta, aceasta de la banca acceptanta si apoi de la comerciant; in vederea

contracararii acestor situatii, bancile acceptante procedeaza fie la incheierea de contracte de

asigurare, fie la obligarea comerciantului de a constitui un depozit colateral prin care sa

garanteze eventuale tranzactii frauduloase.

In general, cardurile cu procesor s-au dovedit a fi mult mai sigure, fraudele fiind

nesemnificative. Datele statistice demonstreaza acest lucru si este de asteptat elaborarea unor

procedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.

1.6 CARDURILE IN ROMANIA

Cardurile au fost acceptate pentru prima data in Romania in anul 1972, in cadrul

Oficiului National de Turism (ONT) si numai pentru persoanele fizice nerezidente. Bazele

activitatii cu carduri s-au pus in 1992 cand un numar de cinci banci, Banca Agricola, Banca

Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare, BANCOREX si Banca Comerciala “I.

Tiriac”, s-au angajat in emiterea de carduri si crearea conditiilor pentru acceptarea la plata de

catre firmele romanesti. Aceste banci si-au creat departamente specializate in operatiuni cu

carduri si au aderat la sistemele internationale VISA in1993 si EUROPAY in 1994. In 1995

aceste banci au constituit societatea ROMCARD specializata in operatiunile cu carduri si in

autorizarea platilor. Principalul motiv al crearii ROMCARD a fost aprecierea bancilor ca este

mai eficient economic sa utilizeze in comun nodurile de comunicatii ale unei societati

specializate, decat sa faca investitii separate in noduri electronice individuale de acces catre

sistemele internationale (VISA si EUROPAY). De asemenea, erau necesare si investitii

individuale in module soft pentru acceptarea cardurilor internationale. ROMCARD este un

centru de autorizare vocala (prin telefon) a operatiunilor derulate de comercianti, autorizare

electronica a eliberarilor de numerar de la ATM (bancomate), nod electronic de acces la VISA

si EUROPAY de autorizare, compensare si decontare, nod de acces pentru banci emitente de

carduri catre retelele ROMCARD. Din anul 2000, pe langa ROMCARD si-au inceput

activitatea alte doua centre de procesare a cardurilor, Pay Net si Provus care emit in numele

bancilor mici. Numarul cardurilor emise, a echipamentelor ATM si POS, precum si volumul

tranzactiilor a crescut destul de repede in ultimii ani. Piata cardurilor este dominata de trei

banci, BANC POST, BRD- Groupe Societe Generale si Banca Comerciala Romana, care la

finele anului 2002 detineau peste 82% din piata.

20

Page 21: CARDUL BANCAR

O crestere de 2,6-6,6 ori in 2002 fata de 2000, ceea ce denota un salt semnificativ.

Trebuie remarcat insa, ca marea majoritate a cardurilor, peste 90%, sunt carduri pentru

retrageri de numerar, iar volumul tranzactiilor prin POS reprezinta numai 6% din total, ceea

ce nu justifica rolul cardului ca instrument de plata. Bancile sunt preocupate pentru a largi aria

serviciilor de plata prin carduri cum ar fi plata telefonului, energiei electrice, apei, biletelor de

transport, hotel etc si de a determina tot mai multi comercianti de a accepta cardurile. Potrivit

unui studiu efectuat de compania Roland Berger Strategy Cosultants, potentialul Romaniei se

estimeaza la cca. 7-8 mil. carduri, iar pentru finele anului 2003 se estimau peste 4 mil. carduri.

Cu toate progresele inregistrate pe linia emiterii si folosirii cardurilor, tara noastra se afla pe

ultimele locuri in Europa Centrala si de Est, impreuna cu Bulgaria si Ucraina, in ce privese

numarul de carduri si valoarea unei tranzactii.

Numarul de carduri de debit active nou emise de catre BCR a crescut cu 6,75% in

2008, fata de 2007. Cardurile de credit au crescut de asemenea cu peste 6%, comparativ cu

anul precedent. Totodata, Banca Comerciala Romana a inregistrat un volum de tranzactionare

pe carduri de 16,5 miliarde lei, in 2008, in crestere de 33% fata de 2007, a anuntat Igor

Zganjer, director executiv al Directiei Carduri din BCR.

Banca a inregistrat, anul trecut, 51 de milioane de tranzactii efective, in crestere cu

41% fata de 2007. Volumul tranzactiilor la ATM a totalizat 15,3 miliarde lei (+29% fata de

2007), fiind efectuate 43,7 milioane operatiuni cu cardul, cresterea este de 15,3%.

"Economia romaneasca este dominata de platile in numerar. Comertul de retail este la un

nivel relativ scazut in Romania, in comparatie cu celelalte tari din Europa Centrala, dar va

creste rapid, avand in vedere tendinta continua de cresterea economica si a veniturilor”, a

mai spus Igor Zganjer.

Specialistii BCR apreciaza ca numarul de carduri creste dar rata de penetrare este inca

scazuta comparativ cu alte piete. De asemenea, tranzactiile la ATM si cele la POS au crescut

rapid ca numar si valoare, piata fiind insa dominata de tranzactiile la ATM. Romania este in

acest moment aliniata cu tarile din Europa Centrala in ceea ce priveste valoarea tranzactiilor

la ATM dar tranzactiile la POS sunt in continuare scazute comparativ cu alte piete.

BCR s-a inscris in trendul general, fiind lider al pietei cu peste 2,5 milioane de carduri

emise pana in prezent. Numarul de carduri de debit active nou emise de catre BCR a crescut

cu 6,75 procente in 2008, fata de 2007. Cardurile de credit au crescut de asemenea cu peste

6% comparativ cu anul precedent. BCR a raportat si o crestere a numarului si valorii

21

Page 22: CARDUL BANCAR

tranzactiilor efectuate cu cardul la ATM si POS in 2008 astfel: numarul de tranzactii a crescut

cu 9%, in timp ce valoarea acestora a crescut cu 31%, pana la peste 4 miliarde de euro.

In 2009 piata cardurilor va creste cu cel putin acelasi procent ca in 2008, adica 30%,

spun specialistii BCR. Banca Comerciala Romana va continua sa creasca peste media de

crestere de pe piata. In acelasi timp, focusul BCR va fi pe cardurile de credit, scopul fiind

dublarea numarului acestora.

22

Page 23: CARDUL BANCAR

Bibliografie:

1. Mugur Isărescu - Reflecţii economice – Pieţe, bani, bănci. Academia Română –

Centrul Român de Economie Comparată şi Consensuală, Ed. Expert, Bucureşti, 2001

2. Dorina Poanta - Instrumente de plată fără numerar – Operaţiuni prin carduri. Ed.

Cartea Universitară, 2005.

3. Mariana Diaconescu, Vasile Săvoiu - Sistemul naţional de plăţi al Băncii Naţionale a

României. Direcţia generală de plăţi şi urmărire a riscurilor bancare, 1998.

4. C. Basno, N. Dardac - Operaţiuni bancare. Ed. Didactică şi Pedagocică 2001

5. www.bnr.ro

6. Colecţia revistei Piaţa financiară, Banii Noştri

23