Referat Micotoxinele

0

Ministerul Educației și Tineretului al Republicii MoldovaUniversitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Tenologie și Management în Industria AlimentarăSpecialitatea Botenologii Industriale

La disciplina ”TOXICOLOGIA ALIMENTARĂ”

Efectuat stud. gr. BTI-091 CANDJA Viorica

Verificat dr., conf.univ. PURICE Georgeta

Chișinău 2013

Cuprins

Cuprins

1

1.Micotoxinele. Noțiuni generale………………………………………………………………………2.Principalele micotoxine. Taxonomie ………………………………………………………………..3.Ciclul biologic al micotoxinlor și alimentele susceptibile……………………………………………4.Mecanismul de acțiune al micotoxinelor ……………………………………………………………5.Ciclul biologic al micotoxinlor și alimentele susceptibile……………………………………………6.Monitorizarea, legislație, prevenție și tratament al micotoxinelor……………………………………7ANEXEBIBLIOGRAFIE

Micotoxinele și efectele lor

2

1. Micotoxinele. Noțiuni generale

Micotoxinele sunt metaboliţi secundari ai fungilor care contaminează furajele şi produsele alimentare. Datorită acţiunii toxice asupra organismului uman şi animal, ele influenţează negativ calitatea alimentului cu efecte asupra sănătăţii organismului. La ora actuala exista 300-400 de micotoxine. Un anumit fung poate produce mai multe micotoxine şi o anumită micotoxină poate fi produsă de mai mulţi fungi; acest fapt conducand la fenomene de sinergism şi de potenţare a acţiunii toxice.

Principalele specii de fungi producătoare de micotoxine sînt: Aspergillus, Penicillium, Fusarium și Alternaria.

Speciile amintite produc urmatoarele micotoxine (tabel 1):

Tabel 1. Principalele specii de fungi producătoare de micotoxine

* Deoxynivalenol, Nivalenol, T-2 Toxin, NT-2 Toxin, Diacetoxiscripenol

2. Principalele micotoxine. Taxonomie

Specie Micotoxine

Aspergillus Aflatoxin B1, G1, M1Ochratoxin ASterigmatocistinAcid ciclopiazonic

Penicillium OchratoxinCitrininPatulinAcid ciclopiazonicPenitrem A

Fusarium Tricocene*

ZearalenonFumonisinMoniliformin

Alternaria Acid tenuazonicAlternariolAlternariol-metil-eter

Claviceps Ergotalcaloid

3

AFLATOXINA. Produs metabolic al mucegaiurilor Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. Se cunosc urmatoarele aflatoxine: B1, G1, B2, G2, B2a, G2a, iar din metabolizarea aflatoxinelor rezulta aflatoxinele P1, M2, Q1, aflatoxicol.

PATULINA. Micotoxină produsă de ciupercile micro, care de această dată atacă mai ales în depozit cerealele, dar şi alte produse, îndeosebi fructe, iar printre fructe cu preponderenţă merele.

OCHRATOXIN A (OTA). OTA este a doua toxină produsă de mai multi fungi, precumAspergillus şi Penicillium şi care, întâmplător, se află în natură în diferite soiuri si probe de cereale, boabe de cafea, fasole şi fructe uscate peste tot în lume.

FUMONISIN B1 (FB1). FB1 este produs de Fusarium Verticiloides şi Fusarium proliferatum (prezente mai ales la porumb, dar şi de speciile: Fusarium napiforme, Fusariuma nthophilum, Fusarium diamini şi Fusarium nygami, prezente mai ales în Canada, SUA, Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, Mexic, Franţa, Italia,

Polonia şi Spania.

DEOXINIVALENOL (DON). Micotoxină produsă îndeosebi de Fusarium graminearum şi care este foarte prezent în spaţiul nostru, îndeosebi la grâu şi triticale şi foarte rar pe secară şi orz. Prezenţa acestor micotoxine în grâul dur (Triticum durum) este foarte frecventă şi periculoasă datorită abundenţei lor.

4

3. Ciclul biologic al micotoxinlor și alimentele susceptibile

a)Ciclul

biologicÎN PRODUSELE AGRICOLE BRUTE. Micotoxinele se formeaza in conditii specifice in urma

depozitarii furajelor şi cerearelor. Factorii care determina dezvoltarea micotoxinelor sunt: umiditatea, temperatura si pH-ul mediului, durata depozitării, modul de conservare. În studii s-a demonstrat că micotoxinele se dezvoltă la o umiditate de ±17.5, la o temperatura optimă intre 25-30 o grade Celsius, şi un pH uşor acid (intre 4.5-6). Micotoxinele se dezvoltă pe o mare varietate de produse alimentare înainte, în timpul şi după recoltare. Principalele produse agricole sensibile la contaminarea cu mucegaiuri şi producerea de micotoxine sunt: cereale, fructe, nuci, boabele de cafea, orezul şi plantele oleaginoase.

ÎN LANŢUL ALIMENTAR. Contaminarea produselor de către micotoxine se realizează în cazul când întrunesc condiţiile de mediu pentru apariţia lor, precum şi procedee neadecvate de recoltare, de stocare şi de transformare atunci când sunt cumulate. Micotoxinele pot apărea în produsele agricole în cursul prelucrării sub formă de uleiuri, unturi, snacksuri, produse de panificatie, produse de patiserie etc. prin măcinare, morărit.

b) Alimentele susceptibile

AFLATOXINELE pot exista în alimente depozitate în condiţii improprii. Alimente susceptibile la contaminarea cu aflatoxine: grîu, susan, mei, cartofi, proumb, orez, orz, soia, arahide.

OCHRATOXINELE apar in porumb, fasole uscate, boabe de cacao, soia, orz, citrice, arahide, boabe de cafea, bere, vin, condimente, suncile sarate si rinichi de porc. Contributia cea mai mare la ingerarea de ochratoxina o reprezinta cerealele si derivatele din cereale, fructe uscate, macaroane şi

5

prăjituri. Zonele cele mai infectate cu ochratoxina sunt: Australia, America de Nord si Sud, Europa. Speciile apartinand genului Aspergillus depind de nivelul ridicat al umiditatii si temperaturii, pe cand al genului Penicillium pot fi secretate si la 5o C.

PATULINA se poate gasi in următoarele produse alimentare: paine si salamuri mucegaite, fructe ( mere, pere, banane, grefuit), sucuri de mere si cidru.

ZEARALENONA: aceste mucegaiuri infectează culturi de grau, ovaz, orez, susan, dar mai ales porumb.

6

4. Mecanismul de acțiune al micotoxinelorAcţiunea biochimică a micotoxinelor constă în inhibarea sintezei proteice la nivelul

ribozomilor din celule, în consecinţă, se inhibă diviziunea celulară. Prezinta o foarte mare stabilitate chimica ceea ce face ca detoxifierea produselor prin metode fizice (sterilizare, refrigerare, deshidratare, liofilizare, iradiere) sau chimice sa fie dificila. Majoritatea micotoxinelor au efect cancerigen datorita capacitatii lor de a se fixa pe ADN si de a produce mutatii.

AFLATOXINELE. Aflatoxinele sunt un ansamblu dintre o cumarină şi trei furani, cu masa moleculara mica, solubile in apa si solventi polari, fiind usor de extras. La lumina UV prezinta fluorescenta specifica (albastru pentru AFB, verde pentru AFG, AFM1 prezintă o fluorescenţă albastru-mov).

La nivel celular, aflatoxina B1 în celulă şi este fie metabolizată de monooxigenază în reticulul endoplasmatic obţinîndu-se produşi metabolici hidroxilaţi care sunt ulterior metabolizaţi la glucuronid şi conjugaţi sulfuraţi; fie este oxidată obţinându-se epoxidul reactiv care este hidrolizat spontan şi se poate lega de proteine devenind citotoxic. Epoxidul poate reacţiona cu ADN-ul sau cu proteinele, sau poate fi transformat de o glutationă, S-transferaza la (GSH) – conjugat. Absorbtia se poate face pe cale orală sau traheală datorită lipofilelor care reglementează deplasarea printr-un mecanism de difuzie pasivă. Deplasarea se face rapid, la nivelul intestinului subţire prin porţiunea duodenală, AFB1 trecând în ficat prin vena portă. Pentru a fi toxice sau mutagene, trebuiesc metabolizate fixându-se pe macromolecule. Acest lucru este realizat de citocromul P (CYP) hepatic şi sunt transformate în metaboliţii următori: AFB2a, AFQ1, AFP, aflatoxicol H1, AFM1, aflatoxicol M1 şi epoxyde-AFB1 (cu exceptia epoxyde-AFB1 şi AFM1 sunt mai puţin toxici).

Aparitia aflatoxinelor este consecinta alterarii biosintezei de acizi graşi, din stadiul de acetat si malonat. Aflatoxina B1 afeceteaza sinteza acizilor nucleici si proteinelor, la nivel hepatic. Inhiba sinteza de ADN si ARN, precum si transcriptia genica. Efectul toxic este dat de Aflatoxina 8, 9, epoxid care se formeaza din Aflatoxina B1, si se poate combina cu ADN, conducand la mutatii genetice. Sunt termostabile chiar si la tratament termic umed, iar tratamentul cu H2O2, si cu NH3 produce doar o detoxifierea partial dar care influenteaza si valoarea nutritiva a produselor.

7

OCHRATOXINA A. Ochratoxinele sunt derivati isocumerinici, legati de L- Phe. Este absorbita partial la nivelul stomacului, insa principal cale de absorbtie e reprezentata de intestine. Se leaga de proteinele plasmatice si odata ajunsa in sange se leaga de albumina serica. Inhiba sinteza proteinelor la nivel ribozomal, precum si a sintezei de ARN si ADN rezultand astfel inhibarea diviziunii celulare. Printre efectele acestei absorbtii se numara scaderea procentului de limfocite T din circulatia sangvina, reducere concentratiile din ser a albuminei si globulinei, precum si diminuarea activitaii enzimelor glicolitice crescand activitatea enzimelor gluconeogenice. Deasemenea, interactiunea cu polifenoli a condus la marirea absorbtiei ochratoxinei la nivel intestinal datorita unei inhibitii competitive pe MRP-2 (Multidrug resistance-associated protein 2).

ZEARALENONA. Avand o structura asemanatoare hormonilor estrogeni, aceasta se cupleaza cu receptorii estrogenici, putandu-se fixa ireversibil pe receptorii estrogenici ai tesuturilor tinta.

PATULINA : Inhiba diviziunea celulara blocand mitoza in metafaza precum si respiratia celulara si tisulara.

DEOXINIVALENOL (DON) : Actioneaza prin mecanisme de inducere a apoptozei la celulele hematopoetice si imunitare, alterand imunoglobulinele. Inhiba sinteza proteica prin legarea de ARN ribosomal, afectand preponderant celulele care depend de rata sintezei proteice cum ar fii celulele limfoide sau cele ale tractului gastro-intestinal. DON este transportat prin bariera epiteliala a intestinului printr-un process de difuziune pasiva, avand un efect negativ asupra epiteliului intestinal prin distrugerea integritatii barierei intestinale.

5. Efectele ingestiei de micotoxineAFLATOXINE. Experimentele referitoare la efectele aflatoxinei B1 arată că, după 24 de

ore de la administrarea dozelor de 0,07mg/kg absorbţia este de 20%, cu o concentraţie maximă la nivelul ficatului.

Toxicitatea a fost evidentiata si la nivelul tesutului muscular. Transformarile primare suferite de aflatoxina B1 implica conversia in metaboliti hidroxilici,cea mai importanta fiind aflatoxina M1. Acest metabolit este detoxicat prin congjugarea cu acidul taurocolic si glucuronic, inainte de a fi excretat in bila si urina. Conversia aflatoxinei B1 la nivelul ficatului in aflatoxicol, si aflatoxicol H1 catre aflatoxicol Q1, este exceptionala deoarece necesita interventa unei dehidrogenaze NADH-dependenta.

Principelele efecte biologice sunt activitatea carcinogenă şi teratogenă. Principalul organ tinta al activităţii cancerigene este ficatul, care poate dezvolta carcinom hepatocelular, si alte tipuri de tumori. Potentialul mutagenic al aflatoxinei B1 a fost demonstrat prin aplicatia technici moderne pe cromozomi, atat la procariote cat si al eucariote. Activitatea teratogenetica dintre cele mai importante efecte poate enumera malformatii fetale, encefalite, degenerarea tubilori renali, si intarziere in crestere.

OCHRATOXINA A. Efectele biologice ale ochratoxinei A cuprind modificari la nivelul aparatului renal (nefropatii cronice, atrofie capilara, fibroze interstitiale, si hialinizarea glomerulilor renali). Acestora li se adaugă efectele teratogene. S-a observant o relatie semnificativa intre nefropatie balcanica, tumori ale tractului urinar, renale si uretrale, cu ingerarea alimentelor contaminate cu OTA.

8

ZEARALERONA. Expunerera neonatala determina alterarea raspunsului glandei pituitare la GnRH inhiband spermatogeneza la barbati si ovulatia la femei. Poate cauza de asemenea, tumori ale organelor genitale si celule canceroase mamare la femei.

PATULINA. Patulina este moderat toxica si nu se acumuleaza in tesuturi si in organele animalelor deoarece nu este prezenta in furaje.

6. Monitorizarea, legislație, prevenție și tratament al micotoxinelor

MONITORIZAREA BIOLOGICĂ: O COMPARAŢIE CU PESTICIDELEMicotoxinele sunt foarte numeroase şi pot acţiona

singure sau prin acumulare. Din cercetări, se evaluează că micotoxinele sunt de 10.000 ori mai periculoase decât reziduurile de pesticide. Există mai multe explicaţii la această constatare:

Pesticidele sunt extrem de monitorizate, mii de laboratoare urmărindu-le efectele de bază, efectele reziduale şi bineînţeles efectele metaboliţilor lor;

Pesticidele sunt bine selecţionate înainte de a fi lansate în producţie; sunt urmărite pe parcurs şi scoase dacă devin periculoase;

Micotoxinele sunt slab reprezentate numeric, în comparaţie cu toxinele existente în natură. În afara micotoxinelor, există şi alte toxine naturale extrem de

periculoase, altele foarte numeroase fiind încă necunoscute. Ele nu sunt monitorizate decât accidental, ceea ce le face uşor de scăpat în lanţurile alimentare;

Micotoxinele au găsit în noile plante selecţionate, productive, un mediu extrem de favorabil de dezvoltare, acestea devenind cu atât mai puţin rezistente la ciupercile micro, cu cât sunt mai productive.Din materialul genetic al celor mai productive soiuri au dispărut genele care imprimau

rezistenţa la atacul ciupercilor. Noile descoperiri biotehnologice vor repara, însă, în următorii 10-15 ani, definitiv, această deficienţă. Toxinele ciupercilor care atacă plantele de cultură sunt asemănătoare cu cele ale ciupercilor macro, care ne otrăvesc grav dacă intră în lanţul alimentar. Majoritatea contaminării cu Aspergillus Fumigatus are loc la cerealele depozitate in silozuri.

PREVENŢIA CONTAMINĂRII CU MICOTOXINE ŞI TRATAMENTMetodele de prevenţie sau tratament în contaminarea cu micotoxine cuprind:

Îndepărtarea micotoxinelor prin mijloace fizice la cereale precum sortarea şi îndepărtarea seminţelor atacate;

Tratamente chimice: de ex. tratamente cu amoniac în cazul existenţei aflatoxinei în furaje, tratamente cu etena, CO2, H2O2 ,O3;

Modalitati de prevenţie prin biotehnologie: crearea de gene rezistente la infectia cu micotoxine. Administrarea unor substanţe absorbante în furaje care blochează în tubul digestiv toxina şi o elimină

prin fecale.

9

Metodele de prevenţie sunt preferabile şi mai simple din punct de vedere tehnic metodelor de decontaminare. Măsurile care trebuie luate se referă la atacul în camp al ciupercilor, dar şi la măsuri corecte de depozitare.

Formarea micotoxinelor în camp este influenţată puternic de sistemul de lucrări ale solului, sistemul de îngrăşare, asolamentul utilizat, alegerea soiului (soiurile cu paiul scurt produc mai multe micotoxine), tratamente fitosanitare. In depozit un rol important îl joacă raportul temperatură/umiditate şi durata depozitării.

LEGISLAŢIE EUROPEANĂ: NIVELUL MAXIM ADMIS PENTRU MICOTOXINEPentru cele mai periculoase, s-au stabilit anumite limite chiar la nivelul Comisiei Europene, în

urma unor ordonanţe recente.Tabel 2. Aflatoxinele: limite maxime admise în Uniunea Europeană

Produsul alimentarNivelul maxim admis, µg/kg

B1 B1+B2+G1+G2 M1

Alune de pamant 8 15 -

Nuci 5 10 -

Alune de pamant procesate 2 4 -

Fructe uscate 5 10 -

Fructe uscate procesate 2 4 -

Cereale si derivate 2 4 -

Porumb 5 10 -

Lapte crud - - 0.05

Condimente 5 10

Produse pentru sugari 0.1 - -

Tabel 3. Ochratoxina A: limite maxime admise în Uniunea Europeană

Produsul alimentarNivelul maxim admis

µg/kg

Cereale neprocesate 5

Derivate ale cerealelor 3

Fructe uscate 10Boabe de cafea prajita 5

Boabe de cafea instant 10

Vin,vin spumant 2

Must si nectar de struguri 2

Alimente din cereale pentru sugari 0.5

Cacao,cafea verde,produse din carne,condimente -

Tabel 4. Patulina: limite maxime admise în Uniunea EuropeanăProdusul alimentar Nivelul maxim admis µg/kgSucuri si nectaruri de fructe 50Bauturi spirtoase si altele pe baza de mere 50

10

Produse din mere uscate(inclusiv compot) 25Produse din mere pentru copii 10Produse pentru copii pe baza de cereale 10

Tabel 5. Zearalenona: limite maxime admise în Uniunea EuropeanăProdusul alimentar Nivelul maxim admis µg/kgCereale neprocesate exceptand porumbul 100Porumb neprocesat 200Cereale prelucrate 75Porumb procesat 200Paine si alte preparate 50Snacksuri si cereale pe baza de porumb 50Alimente pe baza de porumb pentru copii 20

Tabel 6. Deoxinivalenon (DON): limite maxime admise în Uniunea Europeană

Produsul alimentar Nivelul maxim admis µg/kgCereale neprocesate exceptand pct 2 1250Grau dur si ovaz neprelucrat 1750Porumb neprocesat 1750Cereale procesate 750Paste 750Paine, biscuiti, snacksuri 500Alimente pentru sugari si copii 200

Republica Moldova dispunde de acte normative cu privire la contaminanţii din produsele alimentare care reglementează contaminanţii care se conţin sau pot fi prezenţi în produsele alimentare şi nivelurile maxime ale unor contaminanţi din produsele alimentare şi are ca scop protecţia sănătăţii publice [4], precum și norme sanitar-veterinare privind metodele de recoltare a probelor pentru determinarea nivelului de micotoxine în produsele alimentare [5].

11

Anexă la Regulamentul sanitar privind contaminanții din produse alimentare

Nivelurile maxime ale unor contaminanţi din produsele alimentare

I. MicotoxineSecţiunea 1. Aflatoxine

Nr. d/o

Denumirea produselor alimentare Niveluri maxime, micrograme per kilogram

(µg/kg)B1 Suma

dintre B1, B2, G1 şi G2

M1

1 2 3 4 51. Arahide care sînt supuse sortării sau altor tratamente fizice înainte

de consumul uman sau de utilizare ca ingrediente alimentare 8,0 15,0 -

2. Nuci care sînt supuse sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau de utilizare ca ingrediente alimentare

5,0 10,0 -

3. Arahide, nuci şi produse procesate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente alimentare

2,0 4,0 -

4. Fructe uscate care sînt supuse sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau de utilizare ca ingrediente alimentare

5,0 10,0 -

5. Fructe uscate şi produse procesate obţinute din ele, destinate consumului uman direct sau folosirii ca ingrediente alimentare

2,0 4,0 -

6. Toate cerealele şi toate produsele derivate din cereale, inclusiv produsele alimentare pe bază de cereale procesate, cu excepţia produselor alimentare enumerate la pct.7, 10 şi 12 din prezenta anexă.

2,0 4,0 -

7. Porumb supus sortării sau altor tratamente fizice înainte de a fi consumat de om sau de utilizare ca ingredient alimentar

5,0 10,0 -

8. Lapte neprelucrat, lapte tratat termic şi lapte destinat fabricării produselor lactate

- - 0,05

9. Următoarele specii de condimente:Specia Capsicum (Capsicum spp.), fructele uscate ale acestuia,

întregi sau măcinate, inclusiv ardei iuţi, praf de ardei iute, ardei iute roşu şi boia de ardei

Specia Piper (Piper spp.), fructele acestuia, inclusiv piper alb şi negru

Nucşoară (Myristica fragrans)Ghimber (Gingiber officinale)Curcuma (Curcuma longa)

5,0 10,0 -

10. Produse alimentare pe bază de cereale procesate şi produse 0,01 -

12

alimentare pentru copii cu vîrsta pînă la 1 an (în continuare – sugari) şi copiilor cu vîrsta între 1 şi 3 ani (în continuare – copii mici), calculat în substanţă uscată

11. Produse alimentare destinate unei alimentaţii speciale a sugarilor în primele luni de viaţă şi care îndeplinesc necesităţile nutriţionale ale acestor sugari pînă la introducerea unei alimentaţii complementare corespunzătoare (în continuare – formule de început pentru sugari) şi produse alimentare destinate unei alimentaţii speciale a sugarilor, atunci cînd se introduce o alimentaţie complementară corespunzătoare şi care constituie principalul element lichid dintr-o alimentaţie diversificată progresiv a acestor sugari (în continuare – formule de continuare), inclusiv lapte praf pentru sugari şi lapte praf de continuare, produse gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorului (în continuare – produse gata pentru utilizare)

0,025

12. Produse alimentare dietetice pentru utilizări medicale speciale, destinate în special sugarilor. Pentru lapte şi produse lactate nivelul maxim se aplică produsului gata pentru întrebuinţare, în alte produse decît laptele şi produsele lactate nivelul maxim se aplică calculat în substanţă uscată.

0,1 - 0,025

Secţiunea a 2-a. Ocratoxina ANr.d/o

Denumirea produselor alimentare Niveluri maxime (µg/kg)

1 2 313. Cereale neprocesate, plasate pe piaţă pentru prelucrare primară prin tratamente fizice sau

termice, altele decît curăţarea, sortarea şi uscarea, în măsura în care în urma acestor operaţii grăuntele rămîne intact (în continuare – cereale neprocesate)

5,0

14. Toate produsele derivate din cereale neprocesate, inclusiv produsele alimentare pe bază de cereale procesate şi cerealele destinate consumului uman direct, cu excepţia produselor alimentare menţionate în pct. 21 şi 22

3,0

15. Stafide (currants şi sultanine) 10,016. Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată, cu excepţia cafelei solubile 5,017. Cafea solubilă (instant) 10,018. Vinuri (inclusiv vinuri spumante şi exclusiv vinuri licoroase şi vinuri cu o tărie alcoolică

de cel puţin 15% vol.) şi vinuri de fructe. Nivelul maxim se aplică produselor începînd cu recolta din anul 2005

2,0

19. Vinuri aromatizate, băuturi pe bază de vin aromatizate şi cocteiluri din vinuri aromatizate. Nivelul maxim se aplică produselor începînd cu recolta din anul 2005

2,0

20. Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire, destinate consumului uman direct. Nivelul maxim se aplică produselor începînd cu recolta din anul 2005

2,0

21. Produse alimentare pe bază de cereale procesate şi produse alimentare pentru copii destinate sugarilor şi copiilor mici, calculat în substanţă uscată

0,5

22. Produse alimentare dietetice pentru utilizări medicale speciale, destinate în special sugarilor. Pentru lapte şi produse lactate nivelul maxim se aplică produsului gata pentru întrebuinţare, în alte produse decît laptele şi produsele lactate nivelul maxim se aplică calculat în substanţă uscată

0,5

Secţiunea a 3-a. Patulină23. Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe 5024. Băuturi alcoolice, cidru şi alte băuturi fermentate derivate din mere sau care conţin suc

de mere50,0

25. Produse solide din mere, inclusiv compot de mere, piure de mere destinate consumului direct, cu excepţia produselor alimentare menţionate în pct. 26 şi 27

25,0

26. Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv compot de mere şi piure de mere, destinate sugarilor şi copiilor mici, etichetate şi comercializate ca atare, produse gata pentru utilizare

10,0

27. Produse alimentare pentru copii, altele decît cele pe bază de cereale procesate destinate sugarilor şi copiilor mici, produse gata pentru utilizare

10,0

Secţiunea a 4-a. Deoxinivalenol2

8.Cereale neprocesate, altele decît grîul dur, orezul, ovăzul şi porumbul 1250

13

29.

Grîu dur şi ovăz nerpocesate 1750

30.

Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă, identificat clar în acest sens prin etichetare şi destinaţie

1750

31.

Cereale, cu excepţia orezului, destinate consumului uman direct, făină de cereale, tărîţe şi germeni sub formă de produse finale comercializate pentru consum uman direct, cu excepţia produselor alimentare menţionate în pct. 21 şi 22

750

32.

Paste făinoase (uscate) cu conţinutul în umiditate de pînă la 12% 750

33.

Pîine (inclusiv produse de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snackuri de cereale şi cereale pentru micul dejun, cu excepţia orezului

500

34.

Produse alimentare pe bază de cereale şi produse alimentare pentru copii, destinate sugarilor şi copiilor mici, calculat în substanţă uscată

200

35.

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor > 500 microni şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct

750

36.

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct

1250

Secţiunea a 5-a. ZearalenonăNr.

d/c

Denumirea produselor alimentare Niveluri maxime (µg/kg)

37.

Cereale neprocesate, altele decît porumbul şi orezul 100

38. Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă, identificat clar în acest sens prin etichetare şi destinaţie

350

39. Cereale destinate consumului uman direct, cu excepţia orezului, făină de cereale, tărîţe şi germeni ca produse finale comercializate pentru consumul uman direct, cu excepţia produselor alimentare menţionate în pct. 42-46

75

40. Ulei de porumb rafinat 40041. Pîine (inclusiv articole mici de panificaţie), produse de patiserie/cofetărie, biscuiţi,

snackuri şi cereale pentru micul dejun, cu excepţia snackurilor pe bază de porumb şi a cerealelor pentru micul dejun pe bază de porumb

50

42.

Porumb destinat consumului uman direct, snackuri pe bază de porumb şi cereale pentru dejun în bază de porumb

100

43.

Produse alimentare pe bază de cereale procesate (cu excepţia produselor alimentare pe bază de porumb procesat şi orez) şi produse alimentare pentru copii, destinate sugarilor şi copiilor mici, calculat în substanţă uscată

20

44.

Produse alimentare pe bază de porumb procesat destinate sugarilor şi copiilor mici, calculat în substanţă uscată

20

45.

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor > 500 microni şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct

200

46.


300

Secţiunea a 6-a. FumonizineNr

.d/o

Denumirea produselor alimentare Niveluri maxime (µg/kg), suma B1

şi B2

47.

Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă, identificat clar în acest sens prin etichetare şi destinaţie

4000

48.

Porumb destinat consumului uman direct, produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman direct, cu excepţia produselor alimentare menţionate în pct. 49-50

1000

49.

Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb 800

50.

Produse alimentare pe bază de porumb procesat şi produse alimentare pentru copii, destinate sugarilor şi copiilor mici, calculat în substanţă uscată

200

5 Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor > 500 microni 1400

14

1. şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului cu dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct

52.


2000

BIBLIOGRAFIE 1. Aura Sara, Septimu BORBIL. Miceti si micotoxine. Ed. Risoprint, 2007.2. Larondelle Y et al. Mycotoxin contamination of regular and organic foodstups. In: Scientific Support Plan for a Sustainable Development Policy II, Belgian Science Policy ed., 2005.3. Osborne BG et al. The effects of milling and processing on wheat contaminated with ochratoxin A. Food Addit Contam. 1996 Feb-Mar; 13(2):141-53.4. Regulamentul sanitar privind contaminații din produse alimentare nr. 520 din 22.05.20105. Proiectul Hotărîrii Guvernului „Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind metodele de recoltare a probelor pentru determinarea nivelului de micotoxine în produsele alimentare”.

Referat Micotoxinele

Documents

Transcript of Referat Micotoxinele