RC Octombrie 2015 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2AEDIFICIA CARPAÞI SA 13METROUL SA 33ERBAªU SA C4ANDCOM: Managementul investiþiilor în construcþii 4, 5SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII:Infrastructuri portuare 6, 7HIDROCONSTRUCÞIA SA: Lucrãri în strãinãtate 8, 9POPP & ASOCIAÞII:Proiectul „România” (II) 10 - 12, 14, 16ALGECO: Un singur furnizorpentru proiectul dumneavoastrã! 17TRACTOR PROIECT COMERÞ: A-WARD -instalaþii pentru basculare containere 18, 19IJF DRILLING SOLUTIONS: Echipamentespecializate pentru foraje ºi fundaþii 20, 21IRIDEX GROUP PLASTIC: Materiale geosinteticeºi materiale speciale pentru construcþii 22, 23SOLARON CONSTRUCT: Pardosealã antistaticãºi antiscântei la o nouã staþie de comprimare gaze 24, 25TERRE ARMÉE: TechSpan® - Arce Prefabricate 26, 27Comportarea stâlpilor cu secþiune mixtã oþel-betonsupuºi la acþiuni monotone ºi ciclice 28 - 30, 32, 34, 36GEOSTRU: Software, proiectare, consultanþã 31FERROBETON: Record pentru cea mai lungãgrindã de pod armatã ºi pretensionatã 35SW UMWELTTCHNIK:Produse prefabricate din beton 37RECKLI: Eficienþa utilizãrii panourilorprefabricate din beton în construcþii 38, 39IASICON SA: Sistem de management integratal deºeurilor în judeþul Iaºi 40, 41Stabilitatea pe pante a sistemelorde etanºare-drenaj de suprafaþãla depozitele de deºeuri 42 - 44, 46, 47GEOBRUGG AG: Bariere GBEîmpotriva cãderilor de pietre 47SOLDATA: Soluþii de monitorizarepentru managementul riscului pe durata construiriiMagistralei 5 de Metrou din Bucureºti 48, 49ESCHENBACH ZELTBAU: Arhitecturã temporarã -corturi, hale, scene 49AZUR: Email ºi grund cu uscare rapidã 49TOP GEOCART: Echipamente ºi sistemepentru mãsurãtori industriale, geodezie, construcþii 50, 51ALUPROF: Sisteme rezistente la foc 52, 53RIGIPS SAINT-GOBAIN: Dã liniºtea mai tareîn casa ta cu Rigips® Fonic! 54, 55VELUX: Luminã naturalã ºi aer proaspãtîn locuinþa dumneavoastrã 56 - 58SAMENT INTERNATIONAL: Sistemede ventilaþie fum ºi cãldurã 59ALGABETH: Onixul ºi aplicaþiile saleîn amenajãri ºi construcþii 60, 61URSA ROMÂNIA: Izolarea incorectã a acoperiºuluiînseamnã cel putin 600 euro pierduþi în fiecare ande proprietarii de case 62, 63PROJECT THC: Muzeul de Artã Popularã prof. dr. Nicolae Minovici. Reabilitare ºi consolidare 64 - 66HENKEL: Academia profesioniºtilor în finisaje -un proiect HENKEL România 67Personalitãþi româneºti în construcþii -Ion TECUCI 68, 69GLULAM: Lemn lamelat încleiatºi panouri termizolante cu feþe nemetalice 70 - 72Toamnã bogatã în evenimente consacrate construcþiilor 73Corelarea parametrilor caracteristiciai terenului de fundare cu rezultateleprocesãrii înregistrãrilor seismiceîn cazul clãdirilor instrumentate seismic 74 - 77Podurile: bolþi ºi arce (IX). Bolþi din beton armatcu platelaj, executate pânã la 1950 78 - 81

e d

!t

o r

i a

l Ca la bâlci!Când se spune cã roata

se învârteºte ºi mai alescând îþi aduce noroc, este osatisfacþie lãuntricã în pri-mul rând, dar poate ºi unamaterialã, mai ales când înzilele de dupã 1990 fiecaredintre noi am sperat canorocul sã fie de parteanoastrã, a tuturor.

…Ne-norocul ce poate fi, decât inversul celor amintitemai înainte?

Din pãcate, nenorocul a fost mult mai prezent în viaþanoastrã, a celor mulþi, pentru cã… pentru cã…

Punctele de suspensie exprimã destul de clar cã “roata”s-a învârtit de cele mai multe ori în defavoarea lor ºi consis-tent în favoarea “bãieþilor deºtepþi”. De aici ºi inventata “legea învârtiþilor”, o lege omniprezentã în perioada pe care o tra-versãm în ultimii 25 de ani. Aºadar, cine poate, oase roade,cine nu, nici carne moale!

Ei, “bãieþii deºtepþi” adicã, puternic înfipþi în averea þãrii,au fãcut tot ceea ce au putut, ºi dupã rezultate s-a vãzut cãau putut, creând gaºca nababilor care ne înconjoarã ºi nesfideazã etalând ori de câte ori este cazul, arãtând cã ei suntcei care au reuºit în afaceri pentru cã au deþinut ºi deþintehnica eficienþei specificã societãþii capitaliste. Nouã, celormai puþin cunoscãtori în aceastã “mãiestrie”, ne miroase dela o poºtã faptul cã tehnica lor n-a fost alta decât însuºireaprin fraudã la drumul mare a ceea ce era capital al Statului,capital care este acum nedrept în buzunarele lor burduºite.ªi pentru cã spuneam de “legea învârtiþilor” este clar cãblestemul “pleacã ai noºtri, vin ai noºtri” ne va urmãri sine-dieatâta timp cât unii neavizaþi sau ignoranþi vor fi pradã fata-litãþii, adicã „asta este ºi n-avem ce face“. Atunci sã nu nemai plângem pentru cã ne meritãm soarta.

Ce este mai trist, este faptul cã ºi atunci când sunt semnede mai bine, semne clare cã se poate accede la o viaþãdecentã în urma unor rezultate palpabile, acceptãm tacit,chiar, schimbarea… puterii, cã aºa vor unii politicieni cãroranu le este suficient cât au prãdat.

Roata norocului pentru unii ºi aceiaºi îmbuibaþi, se învâr-teºte fãrã noroc pentru cei care, de fapt, creeazã bunurile ºifondurile din care ei se înfruptã fãrã pic de jenã.

Aºa cã, în continuare, cei mulþi tânjesc dupã un trai decent.Guvernul ultimilor trei ani a demonstrat concret cã dacã nu sefurã sau se furã mai puþin, existã resurse suficiente pentru aînlãtura insatisfacþiile sociale legate de remunerãri, educaþie ºisãnãtate, ca sã amintim doar de cele unde sunt destule necon-cordanþe în raport cu scopurile unei societãþi europene în ade-vãratul sens al cuvântului.

Cei ce tot “ronþãie” cuvinte ameþitoare prin neclaritatea lorºi insistenþã pentru a ne convinge cã numai ei sunt eficienþi,deºi au arãtat în ultimii zece ani de ce sunt în stare, ar trebui sãfacã “ciocul mic”, cum se spune, pentru cã mai devreme saumai târziu fiecare pasãre pe limba ei piere.

Acum în ciuda faptului cã situaþia generalã nu este unacare sã ne satisfacã sau sã ne dea liniºtea pentru a construiceva peste harababura ultimilor 25 de ani, la ordinea zilei serepetã la nesfârºit sarabanda cãtuºelor. Totul ar fi bine ºicorect dacã acest lucru ar avea o finalitate pozitivã pentrustatul român. Dar, timpul trece ºi nimic nu se recupereazã dinceea ce s-a furat, ºi aºa autorii furturilor îºi duc pe maideparte viaþa lor obiºnuitã de huzur, afaceri oneroase ºi traipe picior mare. De averile lor nu se atinge nimeni ºi… circulcu anticorupþia îºi adaugã neîncetat noi ºi noi acte hilare!

Ciprian Enache

Roata „ne-norocului” ºi “legea învârtiþilor”

Managementul investiþiilor în construcþii

Tot mai des companiile se folosesc de abordarea„bazatã pe proiect” în managementul echipelor ºi activitãþiioperaþionale. Abordarea bazatã pe proiect implicãdesemnarea unor structuri organizatorice independente, înscopul realizãrii aºa numitelor „proiecte”.

În domeniul construcþiilor, abordarea „de proiect” încontrolul investiþiilor are un rol foarte important. Fiecareinvestiþie în construcþii are un buget ºi un domeniu de apli-care definite ºi totodatã, un interval de timp stabilit pentru afi finalizatã, de aceea poartã denumirea de „proiect”. Exem-ple tipice de proiecte realizate în domeniul construcþiilor:

• construirea unui bloc, a unei locuinþe sau a unui cartierde locuinþe;

• modernizarea unui drum;• construirea unui viaduct sau pod.Managementul investiþiilor în construcþii necesitã nu

numai coordonarea activitãþii propriei echipe, dar ºi în maremãsurã, a activitãþii subcontractanþilor. De aceea, planifi-carea corespunzãtoare ºi apoi controlul permanent asuprarealizãrii lucrãrilor proprii ºi ale furnizorilor influenþeazã mini-malizarea riscului întregii investiþii, reprezentând cheia pen-tru finalizarea acesteia la timp. Controlul costurilorproiectelor realizate este cheia pentru creºterea eficienþeiactivitãþii din cadrul întregii organizaþii. Utilizarea tehnologieiinformaþiei mãreºte, în mod semnificativ, eficienþa de planifi-care ºi management al proiectelor de construcþii.

Un sprijin deosebit în acest domeniu îl oferã platformaANDCOM PPM (Project Portfolio Management). Mulþumitãacestei platforme, este posibilã obþinerea informaþiilor coerente,reale ºi înainte de toate, corecte, referitoare la condiþiatuturor proiectelor.

Folosirea platformei ANDCOM PPM în realizareaproiectelor de construcþii influenþeazã semnificativ:

• creºterea eficienþei în planificarea proiectelor.• creºterea capacitãþii de monitorizare a progresului în

cadrul proiectului.• îmbunãtãþirea procesului de management al furnizorilor.• creºterea controlului costuri lor în realizarea

proiectelor.• creºterea eficienþei în managementul riscului.• creºterea eficienþei în managementul proiectelor.Serviciile noastre sunt adresate tuturor firmelor în care

managerii se axeazã pe proiecte sau ar dori sã lucreze înechipe de proiect, implementeazã sau iniþiazã soluþii lanivel de organizaþie într-una sau în mai multe sucursale ºi zide zi au nevoie de acces rapid la cât mai multe date pentrua reacþiona la situaþiile din cadrul organizaþiei ºi din afaraacesteia.

Dacã doriþi sã obþineþi mai multe informaþii despre pro-dusul nostru, vã invitãm sã ne contactaþi!

Eºti un manager cu experienþã. Eºti o persoanã cu spirit antreprenorial. Cauþi soluþii care îmbunãtãþesccalitatea muncii Tale, a muncii echipei Tale ºi care sã fie totodatã eficiente pentru organizaþia Ta. Este evident!

În aceastã lume a afacerilor, aflatã în continuã schimbare ºi în acest mediu extrem de competitiv, vrei sãatingi o eficienþã la cel mai ridicat nivel, într-un timp scurt, acelaºi lucru cerându-l ºi angajaþilor tãi. Vrei ca anga-jaþii Tãi sã-ºi dedice mai mult timp gândirii conceptuale, în schimbul orelor îndelungate de pregãtire a diferitelorrapoarte ºi analize de buget.

Ar trebui sã ai acces la date în trei paºi rapizi. Pentru firma noastrã acest lucru este evident, întrucâtînþelegem nevoile Tale. Le-am analizat într-atât de bine încât am creat un produs adaptat lor. De aceea te încu-rajãm sã cunoºti platforma noastrã de asistenþã în managementul proiectelor, ANDCOM PPM.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� octombrie 20156

Infrastructuri portuareSoletanche Bachy, parte a grupului Soletanche Freyssinet ºi a grupului Vinci Construction, în calitate de

antreprenor general în domeniul geotehnicii ºi ingineriei civile, dispune de o gamã completã de metode ºitehnologii specifice lucrãrilor portuare ºi maritime.

Aceste lucrãri constau fie în proiectarea ºi execuþia unor structuri noi, fie în intervenþii de remediere ºimentenanþã a obiectivelor existente. În privinþa structurilor noi se pot menþiona obiectivele de tip:

1. Cheua. Tip estacadãb. Perete mulatc. Metalic cu secþiune mixtã (combi)d. Din chesoane

2. Docuri uscate3. Estacade maritime ºi dane4. Alte structuri portuare

a. Duc d’albib. Platforme

Din lista referinþelor menþionãm câteva lucrãri:

Terminalul Cuenca del Plata,Montevideo - Uruguay: constând înconstruirea unui cheu în estacadã cuo lungime de 350 m ºi lãþime de 35 mºi crearea unei suprafeþe pentrudepozitare de 85.000 m2.

Soluþiile utilizate au fost: piloþi meta-lici, vibroîndesare, dragare, jet grouting,palplanºe ºi drenuri verticale; duratãde execuþie: 33 luni.

Terminalul Bolloré, Cotonou -Benin: constând în construirea unuicheu perete mulat cu o lungime de600 m (2 dane). Soluþiile utilizate aufost: pereþi mulaþi, ancore pasive, pro-tecþii împotriva eroziunii; duratã deexecuþie: 23 luni.

Port 2000, Le Havre - Franþa:constând în construcþia unui cheu pe-rete mulat cu o lungime de 3.750 m(10 dane (!)). Soluþiile utilizate au fost:pereþi mulaþi, ancore pasive, protecþiiîmpotriva eroziunii; duratã de execu-þie: 3 ani.

Intervenþii de remediere se fac, de regulã, pentru:• Consolidarea cheurilor existente• Mãrirea pescajului cheurilor existente• Lãrgirea docurilor uscate

Terminalul Bolloré, Lomé - Togo:constând în realizarea unui cheumetalic cu secþiune mixtã (combi)cu o lungime de 450 m.

Soluþiile utilizate au fost: piloþi me-talici, ancore pasive, palplanºe, dra-gare, protecþii împotriva eroziunii;duratã de execuþie: 18 luni.

Portul Patras - Grecia: constând în execuþia unui cheu din chesoane cu o lungime de 450 m. Soluþia utilizatã,pentru îmbunãtãþirea terenului de fundare înainte de lansarea chesoanelor, a fost vibroîndesarea de pe platformeplutitoare.

Docul uscat Safina, Dubai – EAU: constând în construirea unui doc uscat pentru vase de 270.000 t ºi a uneiplatforme de transfer. Soluþiile folosite au fost: umpluturi pentru platformele de lucru, pereþi mulaþi cu panouri T, piloþiCFA, epuismente; duratã de execuþie: 11 luni.

Portul Puerto Brisa - Columbia,estacadã maritimã (2 dane) pentruîncãrcare cãrbune din mina El Cerrejónpe vase de 180.000 t, constând în con-strucþia unei estacade maritime (jetty)cu o lungime de 1.160 m ºi lãþimea de10 m.

Soluþiile au implicat dragarea ºirealizarea unei dane în larg, cu 400 mlungime ºi 27 m lãþime, cu o duratã deexecuþie de 22 luni.

Al Raha Beach, Abu Dhabi - EAUconstând în realizarea de insule artifi-ciale în cadrul megaproiectului rezi-denþial pentru 120.000 locuitori.

Soluþiile au implicat construirea a20 km de pereþi mulaþi de 1.000 mm –1.200 mm ºi stabilizarea prin vibroînde-sare a 20 milioane de m3 de nisip marin;duratã de execuþie: 18 luni.

Portul Antofagasta - Chile: constând în consolidarea cheului exis-tent pentru a rezista unui cutremur cu ag = 0,465, prin realizarea de ancorede rocã de 90 t, înclinate spre interiorul cheului; duratã de execuþie: 22 luni.

Portul Cartagena, Terminalul El Bosque – Columbia: constând înmãrirea pescajului cheului existent cu 2 m. Soluþiile au implicat dragarea ºirealizarea de incluziuni rigide, piloþi tubaþi, palplanºe; duratã de execuþie: 8 luni.

Portul Brest, Docul Nr. 1 -Franþa constând în lãrgirea doculuiuscat existent. Soluþiile utilizate auimplicat realizarea de ecrane etanºeºi pereþi mulaþi executaþi în spatelepereþilor docului existent, ancorepasive, micropiloþi pentru ancorarearadierului; duratã de execuþie: 14 luni.

Investiþiile în infrastructura de transport navalã din România vizeazã realizarea de obiective noi ºi consolidareastructurilor existente, având ca scop lãrgirea facilitãþilor logistice. Expertiza grupului Soletanche Bachy, acumulatãde-a lungul anilor, oferã soluþii globale pentru toate aceste lucrãri care se prefigureazã în viitorul apropiat. �

SBR Soletanche Bachy FundaþiiStr. Traian (iLion Offices) Nr. 234, Et. 6, Sector 2, RO-024046 Bucureºti

Tel.: +40-31-102 37 01 | Fax: +40-31-102 37 02 | Email: [email protected] | www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com

Sucursala din Germania,

înfiinþatã în anul 1992, a executat

ºi executã o pondere importantã

a lucrãrilor din strãinãtate ale

HIDROCONSTRUCÞIA SA.

În primii 15 ani de activitate,

valorificând vasta experienþã în

domeniul construcþiilor hidro-

tehnice de mare complexitate,

HIDROCONSTRUCÞIA SA a

executat lucrãri din domeniul

infrastructuri i de transport,

precum:

• Tunelul CF – Mainz;

• Calea feratã Frankfurt/Main -

Köln;

• Prelungirea liniei de CF

Aeroport Stuttgart - Bernhausen;

• 5 poduri peste autostrada

Zwickau - Meerane ºi drumul de

ocolire Vihingen - Hengstacker-

tunel.

Lucrãri în strãinãtateHIDROCONSTRUCÞIA SA, de-a lungul activitãþii de peste 65 de ani în domeniul construcþiilor

hidrotehnice, s-a remarcat prin execuþia celor mai importante amenajãri hidroenergetice din

România – Bicaz, Vidraru, Porþile de Fier I ºi II. Necesitatea adaptãrii la condiþiile economiei de

piaþã a impus diversificarea profilului companiei, trecându-se pe scarã extinsã la execuþia de

lucrãri, altele decât cele din specificul nostru tradiþional, respectiv: construcþii civile ºi industri-

ale, drumuri (autostrãzi, drumuri naþionale ºi regionale), poduri ºi lucrãri de infrastructurã de

mediu.

Cu sediul central în Bucureºti, 7 sucursale teritoriale în þarã, 3 sucursale în strãinãtate -

Germania, Belgia ºi Irak - ºi o reprezentanþã în Republica Moldova, HIDROCONSTRUCÞIA se

menþine în topul firmelor de construcþii din România.

Tunelul Mainz, Germania

Pod peste autostrada Zwickau - Meerane

Una dintre primele astfel de construcþii, execu-tatã în perioada 28.10.2011 – 30.08.2012, afost Clãdirea de birouri BA V pentru LidlNeckarsulm. Pentru construcþia cu 6 etaje ºi 2niveluri subsol, având suprafaþa utilã de 7.800 mp,s-au executat 57.762 mp cofraje ºi s-au turnat88.304 mc beton.

Complex administrativ ºi halã de producþiepentru firma Wittenstein, executate în perioada31.05.2012 - 28.02.2013.

Suprafaþa cofrajelor: 39.230 mp;Turnare beton: 19.685 mc;Dimensiunile construcþiei: 97,2 m x 113,4 m;

Centru Comercial Kaufland ºi Hotel München,executate în perioada 16.09.2013 - 20.12.2014.

Pentru construcþia cu P+5, având o suprafaþãconstruitã de 14.062 mp, s-au executat 99.028 mpcofraje ºi s-au turnat 13.845 mc beton.

În prezent, se aflã în execuþie proiectul “DasRosenberg”, proiect care cuprinde un ansambluformat din 9 blocuri de locuinþe cu 6 ºi respec-tiv 7 etaje, cu spaþii comerciale ºi grãdiniþã la parter,curte interioarã ºi parcare subteranã pe 2 niveluri.Suprafaþa construitã: parcare 13.500 mp, spaþiicomerciale 1.700 mp ºi spaþii de locuit 20.000 mp.

Începând cu anul 2011, HIDROCONSTRUCÞIA SA s-a reorientat spre domeniul construcþiilor civile,participând la realizarea de structuri (armare, cofrare ºi betonare) pentru clãdiri de birouri, centre comer-ciale ºi ansambluri rezidenþiale în zona de sud a Germaniei.

Tradiþia, experienþa ºi poziþia SC HIDROCONSTRUCÞIA SA pe piaþa construcþiilor, atât dinRomânia cât ºi din strãinãtate, confirmate ºi de lucrãrile prezentate în acest articol, reprezintã ogaranþie cã putem oferi potenþialilor noºtri viitori parteneri siguranþã ºi încredere în execuþia unorlucrãri complexe, în condiþii de foarte bunã calitate, cu respectarea angajamentelor contractuale.

Clãdirea de birouri BA V pentru Lidl Neckarsulm

Complex administrativ ºi halã producþie pentru firma Wittenstein

Centru Comercial Kaufland ºi Hotel München

Das Rosenberg


PROPUNEREATEMEI ARHITECTURALE

Din punct de vedere arhitectural,

clãdirea ce gãzduieºte astãzi Palatul

Patriarhiei prezintã o multitudine de

detalii stilistice, caracteristice edifici-

ilor monumentale realizate în epocã.

Referitor la funcþionalitatea clã-

dirii, aceasta este conceputã în jurul

„sãlii de ºedinþe”. Ea este de formã

circularã în plan, având diametrul

interior de circa 20 m ºi înãlþimea

interioarã, pânã la luminatorul vitrat,

de aproximativ 16 m. Pe verticalã,

aula mare are douã nivele de logii,

destinate iniþial auditoriului dornic sã

participe la ºedinþele de lucru ale

Camerei Deputaþilor, ºi oaspeþilor de

onoare. Aula este împrejmuitã, la

fiecare nivel, de un coridor circular

bogat în ornamentaþii, care permite

accesul cãtre logii ºi cãtre salã.

Aula Magna impresioneazã, în

mod deosebit, prin sistemul ingenios

de iluminare, realizat printr-un lumi-

nator vitrat de dimensiuni gene-

roase. La partea superioarã, corpul

central al Palatului Patriarhiei se

închide cu un pod din grinzi cu

zãbrele metalice, care reazemã pe

contur, iar central este prevãzut un

inel de compresiune. Lumina natu-

ralã inundã podul prin 14 suprafeþe

vitrate circulare verticale, ca, mai

apoi, ea sã fie direcþionatã cãtre sala

ºedinþelor printr-un vitraliu orizontal

de mari dimensiuni (fig. 9).

O particularitate ineditã a sãlii de

ºedinþe este reprezentatã de modul

de ventilare al acesteia. Datã fiind

perioada în care a fost realizatã

clãdirea, proiectanþii edificiului nu au

avut la dispoziþie mijloace automati-zate de climatizare. Cu toate aces-tea, arhitecþii ºi inginerii care auproiectat clãdirea au rezolvat pro-blema ventilaþiei pe cale naturalã,introducând un sistem prin careaerul circulã în clãdire folosindu-sede convecþia curenþilor din sala mare.

Parte a lucrãrilor de intervenþieasupra Palatului Patriarhiei presu-pun montarea unui sistem automati-zat la nivelul ferestrelor circulareverticale, ce va putea obtura accesulluminii naturale în salã, creând unspaþiu favorabil proiecþiilor de oricenaturã.

Accesul principal cãtre aulã seface din Dealul Mitropoliei, prinfaþada principalã, intrarea fiind cãtresala „Europa Cristiana”, denumitãiniþial „Sala Paºilor Pierduþi”.

Spaþiul monumental, impresionant,localizat în latura de Nord a clãdirii,are dimensiuni generoase, de 12 mx 22 m ºi înãlþime totalã de circa7,5 m. La partea superioarã seîncheie cu bolþi joase, realizate dingrinzi cu zãbrele, printre care se aflãluminatoare vitrate, similare cu celdin aula principalã.

Laturile perimetrale aulei centralegãzduiesc diverse oficii ºi birouri.

Tronsonul estic, îndeosebi, gãzdu-

ieºte încãperi somptuoase, bogat

ornate, unde se aflau birourile celor

mai notabili reprezentanþi ai statului.

Suprafeþele încãperilor sunt ornate

cu bronz sau foiþã de aur ºi, în unele

cazuri, cu elemente sculptate sau

pictate. S-a stabilit necesitatea con-

servãrii spaþiilor respective, ºi concen-

trarea intervenþiilor cãtre alte zone

ale imobilului.

Datã fiind somptuozitatea Palatu-

lui Patriarhiei, atât prin prezenþa sa

exterioarã, cât ºi prin grandoarea

Proiectul „România” (II)ing. Dragoº-Ionuþ ALEXANDRESCU, dr. ing. Mãdãlin COMAN, ing. Dragoº MARCU,

ing. Ionel BADEA, ing. Vlad DINU, ing. Mihai A. GANEA – SC POPP & ASOCIAÞII SRL

Fig. 9: Secþiune transversalã clãdire. Se observã structura podului

Fig. 10: Propunere pentru noua circulaþie a aeruluicãtre exteriorul sãlii de ºedinþe

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� octombrie 2015 11

spaþiilor interioare, este evident cãeste necesarã o soluþie de consoli-dare minim invazivã, ce permite con-servarea tuturor trãsãturilor carecontureazã caracterul clãdirii.

Soluþia de consolidare adoptatãtrebuie sã asigure stabilitatea ºirezistenþa clãdirii la viitoare cutre-mure, sã stopeze efectele tasãrilordiferenþiate ºi, în acelaºi timp, sã seîmbine cu actuala conformare a prin-cipalelor zone ale clãdirii. Chiar ºiaºa, existã zone în care nu s-a pututevita desfacerea ornamentelor. Înacest caz, înaintea intervenþiilor s-auprelevat mulaje, astfel încât orna-mentele sã fie refãcute ulterior fina-lizãrii lucrãrilor.

O altã adiþie ce trebuie integratãîn Palatul Patriarhiei, ca parte aproiectului de reabilitare, este repre-zentatã de douã lifturi panoramice.Cele douã lifturi vor fi amplasate încurþile de luminã, astfel încât ele sãnu afecteze aspectul istoric monu-mental al Palatului.

PROPUNEREA PROIECTULUIDE STRUCTURÃ

Pentru a îndeplini cerinþele de arhi-tecturã ºi de rezistenþã structuralã,echipa de proiectare a lucrãrilor deconsolidare a fost nevoitã sã identificemijloace neinvazive de intervenþie,care sunt mascate în structura dejaexistentã a imobilului, fãrã a afectastilul interior ºi exterior al monumentuluide arhitecturã.

Drept urmare, pentru sporireasiguranþei Palatului Patriarhiei s-austabilit urmãtoarele aspecte asupracãrora este necesarã intervenþia:

• Stoparea tendinþei de deplasarea clãdirii spre Sud, cãtre baza dealu-lui pe care este situatã;

• Rigidizarea lateralã a întreguluiansamblu, pentru sporirea capacitãþiide preluare a încãrcãrilor seismice;

• Aducerea centrului de rigiditatecât mai aproape de centrul de masã alclãdirii, pentru a evita apariþia torsiunii;

• Uniformizarea rigiditãþii clãdirii,

prin crearea ºaibelor rigide orizontale;

• Echilibrarea tronsoanelor de

clãdire, din punct de vedere al rigidi-

tãþii ºi al posibilitãþii de deplasare;

• Sporirea ductilitãþii pereþilor

existenþi de zidãrie, pentru a le îmbu-

nãtãþi comportarea seismicã;

• Stoparea avansãrii ºi remedie-

rea fisurilor din pereþii imobilului, în

special cele apãrute în zona de legã-

turã dintre corpul sudic ºi latura

esticã a clãdirii.

Soluþia de consolidare propusã

poate fi împãrþitã în trei ramuri princi-

pale, ºi anume: intervenþiile realizate

cãtre exteriorul clãdirii, elementele

Fig. 11: Sala de ºedinþe

Fig. 12: Luminatorul aulei vãzut din salã ºi din mansardã

Fig. 13: Sala „Europa Cristiana”, cunoscutã în trecut drept „Sala Paºilor Pierduþi”

Fig. 14: Abundenþa ornamentelor în încãperile de pe latura de Est a Palatului

continuare în pagina 12��


noi din beton armat care se îmbinã

cu structura existentã, ºi tiranþii

înglobaþi în pereþii imobilului.

O importanþã sporitã este repre-

zentatã de comportarea de ansam-

blu a imobilului în raport cu terenul

pe care este situat. De-a lungul

anilor, din cauza profilului terasat al

terenului, clãdirea (cu precãdere

extrema ei sudicã) a suferit o ten-

dinþã de translatare cãtre Sud, ºi

anume cãtre poalele Dealului

Mitropoliei, ea constituind, practic,

un zid de sprijin. Aceastã tendinþã a

determinat tronsonarea evidentã a

imobilului, prin apariþia unor fisuri

între corpul nordic (din vârful dealu-

lui), înalt de 2 nivele, ºi cel sudic (de

la baza dealului), înalt de 4 nivele. În

acelaºi timp, fisuri pronunþate au

apãrut ºi între aripa sudicã ºi restul

Palatului.

Pentru stoparea tendinþei de

translatare a Palatului cãtre Sud,

echipa de proiectare a decis intro-

ducerea unui front de piloþi ºi a unei

centuri de sprijin, menitã sã se

împotriveascã alunecãrii terenului.

Acest „zid de sprijin” este format dinpiloþi cu diametru de 0,88 m carecoboarã la adâncimea de 12 m. Lapartea superioarã piloþii sunt soli-darizaþi printr-o grindã masivã înaltãde 1 metru, care susþine lateral cor-pul sudic al clãdirii. Totodatã, grindamasivã reprezintã ºi fundaþia a doipereþi exteriori de consolidare. Dis-punerea piloþilor a fost prevãzutãalternativ, pe douã rânduri, pentrua spori capacitatea sistemului desprijin (fig. 17).

Zidul de sprijin este amplasat laexteriorul clãdirii existente, acestafiind doar adiacent structurii imobilu-lui. Zidul înconjoarã ºi înglobeazãcapul sudic pe 3 laturi, blocând,practic, deplasãrile lui atât pedirecþia Nord - Sud cât ºi pe direcþiaEst - Vest.

Principala metodã prin care s-asporit capacitatea de preluare aîncãrcãrilor seismice este reprezen-tatã de ridicarea a 5 nuclee rigide dinbeton armat dispuse în jurul sãlii deºedinþe, ºi de introducerea unor noipereþi exteriori, care sunt construiþiîn corpul sudic al Palatului, avândrolul de a-l rigidiza.

Pereþii ºi nucleele din betonarmat se nasc de la nivelul fundaþi-ilor clãdirii, în subsolul 2 sau 3, ºiurcã pânã la placa de peste al doileaetaj, adicã placa de mansardã. Fun-darea lor s-a fãcut pe radierepilotate, individuale pentru fiecarenucleu în parte. Diametrul minipi-loþilor este de 0,4 m, ei având, deasemenea, fiºa la 12 m sub nivelulsolului.

Nucleele ºi pereþii au fost denu-miþi, la începerea lucrãrilor de con-solidare, P1 – P8, poziþionarea lorfiind notatã ca în figura 18.

Amplasarea nucleelor nou con-struite a fost aleasã astfel încâtacestea sã nu afecteze detaliile arhi-tecturale semnificative ale imobilului.

Fig. 15: Soluþia de consolidare pusã în operã

Fig. 16: Soluþia de consolidare, infrastructurã & suprastructurã

�� urmare din pagina 11



Drept urmare, nucleele au fost

amplasate în spaþii mai puþin accesi-

bile, precum spaþii tehnice, funcþiuni

sanitare sau de circulaþie verti-

calã. Pereþii nucleelor au, în subsol,

grosimi de 60 cm, din care 50 cm

sunt înglobaþi în vechii pereþi din

zidãrie, iar 10 cm ies în exterior de la

faþa zidurilor originale. La etajele

superioare, grosimea pereþilor scade,

ajungând, în unele cazuri, la 40 cm

sau 30 cm.

O abordare diferitã a fost nece-

sarã pentru conformarea pereþilor ce

mãrginesc coridorul dimprejurul

aulei centrale, parte a nucleului P1.

La fel ca nucleul, pereþii respectivi se

nasc din subsol ºi se încheie în

placa de peste etajul 2. Aceºtia,

însã, nu au putut fi perfect aliniaþi în

plan vertical, fiind necesarã mas-

carea lor la nivelele superioare.

Practic, pereþii groºi de 60 cm sunt

amplasaþi în subsolul 2, la faþapereþilor vechi, apoi, în subsolul 1,peretele nou construit este înglobatpe jumãtate (30 cm) în zidãriaveche, ca ulterior, la parter ºi pesteacesta, pereþii sã fie cu totulînglobaþi (60 cm) în zidãrie. Trecereaîntre pereþi este realizatã prin grinzide transfer de mare capacitate, cusecþiune 90 cm x 120 cm.

Poziþionarea ºi dimensionareapereþilor nucleelor a fost realizatãastfel încãt ele sã echilibreze rigidi-tatea clãdirii, remarcându-se faptulcã nucleele sunt dispuse în specialîn zonele adiacente aulei.

Zona corpului estic, mai regulatãºi mai bogatã în pereþi, nu a necesi-tat o suplimentare considerabilã arigiditãþii. Totodatã, aripa de est afost feritã de lucrãri, îndeosebi prinavizul experþilor Ministerului Culturii,care a limitat posibilitatea de inter-venþie asupra ei, pentru protejareaelementelor decorative arhitecturalede o înaltã semnificaþie.

Fig. 17: Amplasare grindã masivã de fundare ºi poziþionare piloþi, Nivel S2

Figura 18. Nucleele ºi pereþii din beton armat




Individual însã, nucleele din betonarmat nu sunt suficiente pentruîmbunãtãþirea comportãrii seismicea imobilului. Datã fiind dimensiuneaîn plan a Palatului ºi distanþa relativmare a noilor nuclee între ele, estenecesarã legarea acestora ºi soli-darizarea lor cu ansamblul clãdirii.Prin aceasta, eforturile generate încazul unui seism în întregul imobilvor fi redistribuite cãtre noile nucleedin beton armat, imobilul fiind forþatsã lucreze ca un tot unitar.

Practic, era necesarã realizareaunor ºaibe rigide orizontale pesteparter, etajul 1 ºi etajul 2, care, con-form propunerii proiectului de con-solidare, urmau sã ia forma unorplãci groase din beton armat.

În cazul plãcilor de peste parter ºietajul 2 (fig. 19.a ºi fig. 19.c),acestea se vor limita la zona circu-larã dimprejurul aulei. Peste parter,placa nouã prezintã extensii simetricepe direcþia Est - Vest, extensii ce nu

se mai regãsesc în cazul plãcii depeste etajul al doilea. Pentru ºaibarigidã de peste etajul întâi (fig. 19.b),s-a propus, iniþial, adoptarea soluþieiunei plãci generale, ce s-ar fi întinspeste întregul nivel. Plãcile din betonarmat sunt menite sã realizezeredistribuirea eforturilor generate deîncãrcãrile laterale cãtre noile nucleeridicate din beton armat.

O altã soluþie de consolidare apli-catã este reprezentatã de introdu-cerea unor tiranþi în structura de

zidãrie existentã. Aceºtia vor fidispuºi pe ambele direcþii orizontaleºi pe verticalã. Prin introducerea lorse va îmbunãtãþi ductilitatea pereþilorde zidãrie, care este caracterizatã,în mod normal, de cedãri fragile,nefavorabile în cazul unui seism.

Tiranþii sunt realizaþi din bare deoþel PC52 cu diametru de 32 mm, cetraverseazã clãdirea, fiind introduºiîn foraje executate prin pereþii imo-bilului. În acelaºi timp, barele din oþelau rolul de a lega tronsoanele clãdiriiîntre ele, stopând tendinþa lor de ase deplasa ºi a se depãrta unele dealtele (fig. 20).

În afara soluþiilor de consolidareprincipale, stabilite de echipa deproiectare, s-a mai hotãrât coasereaunor regiuni de zidãrie puternic afec-tate de tasãrile difereþiate. Coaserease va pune în operã în special înzonele adiacente corpului sudic alclãdirii, zone puternic afectate detasãri diferenþiate ºi de tendinþazonei respective de a aluneca cãtrebaza dealului.

Soluþia coaserii zidãriei se varealiza doar dupã ce se va executazidul de sprijin exterior, menit sãstopeze translatarea suplimentarãa corpului cãtre Sud. În acelaºitimp, coaseri adiþionale se vor maiexecuta în zona ce delimiteazã tron-sonul nordic (înalt de 2 nivele) derestul clãdirii, construitã pe pantaterenului, ºi deci, mai înaltã.

(Va urma)

Fig. 19: Propunerea iniþialã pentru realizarea plãcilor

Fig. 20. Propunere a traseului tiranþilor orizontali prin parter


ALGECO România este membrã agrupului ALGECO SCOTSMAN –lider mondial în domeniul construcþi-ilor modulare. Acesta oferã serviciicomplete pentru spaþii modulare,soluþii mobile pentru depozitare ºisoluþii de management pentru orga-nizãri de ºantier. Grupul ALGECOSCOTSMAN opereazã în 37 de þãri ºiare o flotã de peste 300.000 module.

ALGECO România furnizeazãsoluþii nelimitate de spaþiu pentru:

• Spitale în care se salveazã vieþi;• ªcoli în care sunt educaþi copii;• Birouri în care milioane de oameni

îºi desfaºoarã activitatea;• Magazine de unde puteþi cumpãra

orice aveþi nevoie;• Cazare pentru inginerii ºi munci-

torii ce ne construiesc viitorul;• Azile pentru oamenii care ºi-au

pierdut casele în situaþii violente.Suntem un partener de încredere,

activ la nivel internaþional, cu standarderidicate de calitate.

Fie cã aveþi nevoie temporar saupermanent, vã oferim soluþia completãde spaþiu alãturi de o gamã variatã deservicii conexe, perfect funcþionalãîntr-un timp foarte scurt.

Prin „Soluþii complete la 360°“ vãoferim proiectul la cheie ºi manage-ment post instalare: personalizãmconstrucþiile modulare din containerecu mobilier, echipamente ºi toate acce-soriile ºi serviciile necesare pentruca dumneavoastrã sã vã desfãºuraþi

activitatea în cele mai bune condiþii.Soluþia finalã conþine cele mai bunepractici alãturi de experienþa noastrã.

Produsele ºi serviciile noastre seadreseazã oricãrui buget ºi acoperãcele mai inovatoare idei ºi planuri, fiecã activaþi în domeniul construcþiilor,industriei, educaþiei, serviciilor sau aladministraþiei publice.

Alãturi de noi vã puteþi eficientizaproiectele, optimizând resursele finan-ciare, de timp ºi spaþiu.

Echipa noastrã vã oferã tot suportul:comercial, tehnic, operaþional ºi logistic.

Profesionalismul, experienþa inter-naþionalã, puterea financiarã ºi promp-titudinea noastrã vã demonstreazã cãsuntem un partener stabil ºi de încre-dere, fiind aspecte ce ne recomandãsã devenim singurul furnizor pentruproiectul dumneavoastrã.

Echipa noastrã vã stã la dispoziþiepentru dezvoltarea oricãrei idei, avândcapacitatea ºi experienþa necesarã,precum ºi dorinþa de a construi unparteneriat de lungã duratã.

Un singur furnizorpentru proiectul dumneavoastrã !

Contactaþi-ne acum pentru oferta personalizatã !

"Echipa ALGECO vã furnizeazã produse ºi serviciide cea mai bunã calitate."

Sándor Pozsik - Managing Director


Instalaþii pentru basculare containere

Instalaþiile pentru containere seîmpart în trei categorii principale:

• pentru încãrcare containere;• pentru descãrcare containere;• pentru încãrcarea orizontalã a

containerelor.Unghiul de înclinare al contai-

nerelor pentru încãrcare este cu-prins între 0o ºi 70o în variantãstandard ºi între 0o ºi 90o, opþional.

În funcþie de tipul de trailer sau decontainer, precum ºi de tehnologiade lucru, sistemele de basculare acontainerelor în vederea încãrcãrii ºidescãrcãrii sunt de mai multe feluri.

Sistemul „UNIVERSAL“:Este sistemul cel mai flexibil,

compatibil cu cea mai largã gamã detrailere existente. Containerul estedispus pe trailer cu uºile de accesspre spatele acestuia. Poate fi dotatcu buzunare pentru furcile destivuitor doar pentru varianta cuînclinare maximã de 70o.

Sistemul „FLAT DECK“:Se adreseazã utilizatorilor care

doresc sã manevreze containerul dela trailer la dispozitivul de basculare

ºi înapoi, cu ajutorul unui stivuitorsau al unei macarale.

În acest caz trailerul nu poatemanevra singur containerul.

Sistemul „LONG FRONT“:Este sistemul cel mai rãspândit,

fiind potrivit cu majoritatea tipurilor ºidimensiunilor de trailere. Poziþio-narea pe trailer se face cu uºile deacces spre cabinã.

Poate fi dotat cu buzunare pentrufurcile stivuitorului. Poate fi utilizat

atât pentru containere de 20’, cât ºide 40’.

Sistemul „SHORT REAR“:Este sistemul preferat de com-

paniile care utilizeazã numai con-tainere de 20’, cu dispunere petrailer cu uºile de acces spre spateleacestuia.

Compania A-WARD din Noua Zeelandã ºi-a început activitatea în anul 1996, când primul graifer de con-cepþie proprie a ieºit de pe linia de fabricaþie. De atunci s-a dezvoltat o gamã cuprinzãtoare de echipa-mente de lucru pentru excavatoare, cu soluþii tehnice originale, inovative, menite sã creascã eficienþaactivitãþii în domeniul demolãrilor, al manipulãrii ºi reciclãrii materialelor ºi sã aducã utilizatorilor impor-tante economii de timp ºi bani.

Aceastã deschidere permanentã spre inovaþie a culminat în anul 2006 cu brevetarea primei instalaþiipentru bascularea containerelor, în vederea încãrcãrii ºi descãrcãrii rapide a acestora.

Gama de instalaþii de basculare containere s-a diversificat permanent, având un mare succes de piaþã.În prezent, peste 450 de unitãþi lucreazã în întreaga lume.

Sistemul „UNLOADER“:Este un sistem de descãrcare a

containerelor care oferã o alternativãieftinã la trailerele basculante.

Este similar cu sistemul UNIVER-SAL de încãrcare ºi asigurã o bascu-lare a containerelui de pânã la 70o.

Sistemul de încãrcare orizontalã„MISLIDE“:

Înainte de sosirea trailerului cucontainerul de transport, se încarcãcu material un container de serviciu,special. Acesta are la un capãt unperete mobil, ce poate culisa de-alungul containerului, iar la celãlaltcapãt douã uºi, care se deschid înafarã.

Dupã ce containerul de serviciueste plin, trailerul cu containerul detransport intrã cu spatele ºi îlînglobeazã pe acesta.

Peretele mobil este cuplat auto-mat de trailerul de transport, astfelîncât, pe mãsurã ce trailerul semiºcã spre faþã, materialul din con-tainerul de serviciu este golit în con-tainerul de transport.

Toatã aceastã operaþiune durea-zã circa 5 minute, economisind ast-fel timpul de staþionare al traileruluipentru încãrcare.

Opþional, containerul de serviciupoate fi dotat ºi cu un sistem decompactare ºi balotare a materia-lului încãrcat.

Toate aceste sisteme sunt dotatecu diverse echipamente auxiliare,dintre care cele mai importante sunturmãtoarele:

• grupuri de putere electrice sauDiesel, de 15 kW sau de 30 kW;

• telecomandã ºi cântar digital;

• braþe pentru manevrarea de ladistanþã a uºilor containerului, acþio-nate hidraulic.

Detalii tehnice ºi de exploatare,sau o ofertã completã, puteþiobþine de la reprezentanþii firmeiTRACTOR PROIECT COMERÞ dinBraºov, unic distribuitor A-WARDpentru România. �

IJF DRILLING SOLUTIONS este importator

unic de utilaje pentru foraj ale producãtorului italian

Comacchio, companie care se situeazã printre

primele companii la nivel naþional ºi internaþional în

ceea ce priveºte producþia de instalaþii de foraj

pentru diametre mici ºi medii. Comacchio SRL are

reprezentanþe în 41 de þãri de pe 5 continente.

IJF DRILLING SOLUTIONS este reprezentant al:

DAI PRA S.R.L.

Producãtor de sisteme de injecþie (injectoare,

malaxoare, amestecãtoare – agitatoare), packere,

pompe;

CARANDINA S.R.L.

Produce, la cererea clientului, orice tip de

echipament pentru foraj: sape, elice continue, sis-

teme CFA, bucket pânã la Ø2.000, trasdutoare,

racorduri, hopper, friction welded drill rods;

F.G.S. Drill S.R.L.

Fabricant de prãjini de foraj, ciocane fund de

gaurã, amortizoare, racorduri api, în special din

oþel 42 CrMo4;

GEOMARC S.R.L.

Are în fabricaþie pompe, sisteme de foraj roto-

percutoare pentru carotaje ºi probe ambientale,

prãjini wire line, coroane;

GEOMISURE S.R.L.

Produce instrumente pentru monitorizarea

lucrãrilor de foraj.

IJF DRILLING SOLUTIONS este o firmã specializatã în execuþia de fundaþii speciale,cercetãri geognostice, foraje hidrogeologice, injecþii ºi ancoraje.

Servicii oferite:• Foraje hidrogeologice pentru alimentãri cu apã (foraj

puþuri, foraje de mare, medie ºi micã adâncime,deznisipãri)

• Foraje speciale cu utilaje de înaltã tehnologie (piloþiforaþi de incintã, de fundare ºi foraje pentru epuis-ment) în mediu umed sau uscat

• Foraje geoambientale• Foraje geotermice• Închiriere de utilaje pentru lucrãri de foraj: instalaþii

de foraj• Asistenþã tehnicã post vânzare• Service în 24 de ore• Consiliere ºi consultanþã tehnicã în foraje de orice tip• Ancoraje

IJF DRILLING SOLUTIONS -Echipamente specializate pentru foraje ºi fundaþii


Pardosealã antistaticã ºi antiscânteila noua staþie de comprimare gaze Romgaz de la Roman

Pardoseala germanã antistaticã ºi antiscântei pe care o furnizeazã

SOLARON CONSTRUCT este un produs de înaltã performanþã, cu rezistenþã

mecanicã mare, destinatã, cu precãdere, halelor industriale sau oricãror

altor incinte, unde, din motive tehnologice sau de siguranþã, trebuie înde-

pãrtatã încãrcarea electrostaticã. Se eliminã, astfel, riscul de explozie prin

preluarea ºi descãrcarea acestor sarcini la centura de împãmântare

a încãperii. Pardoseala antistaticã ºi antiscântei asigurã rezistenþe de

descãrcare de 104 ÷ 106 Ω.

Aplicarea sistemului epoxidic în 4 straturi, cu proprietãþi antistatice ºi

antiscântei, presupune un strat suport din beton cu o planeitate bunã ºi

prelucrat în prealabil pentru îndepãrtarea reziduurilor de orice fel ºi a

laptelui de ciment. Sistemul conductiv se aplicã pe un suport din beton a

cãrui umiditate nu trebuie sã depãºeascã 4%.

Prelucrarea suprafeþei se face prin frezare sau scarifiere, în funcþie de

aspectul iniþial al betonului, cu freze industriale conectate la aspiratoare

industriale pentru îndepãrtarea prafului.

Sunt aplicate 4 straturi de rãºini epoxidice ºi o reþea din benzi de cupru

pentru facilitarea descãrcãrii sarcinilor electrostatice la centura de

împãmântare.

Astfel, dupã frezarea betonului ºi deschiderea porilor, se aplicã stratul

de impregnare ºi consolidare a suprafeþei. Apoi, dupã eventuale injecþii de

În apropierea oraºului Roman, SNGN Romgaz SA– sucursala Mediaº beneficiazã, de curând, de onouã staþie de comprimare gaze naturale.

SC INSPET SA, una dintre firmele asociate laconstruirea noii staþii, a desemnat, încã o datã,SOLARON CONSTRUCT, pentru execuþia sistemuluide pardosealã antistaticã ºi antiscântei necesarãîn hala de compresoare ºi în camera de ulei ale staþiei.

Totodatã, au fost necesare ºi lucrãri de repa-raþii cu mortare epoxidice la betonul fundaþiilorde compresoare din incintã.

fisuri, dupã reparaþii locale ºi realizare de scafe cu raºini ºi mortare epoxidice, se amorseazã suprafaþa. Peste

acest start de amorsã se monteazã reþeaua din benzi de cupru, care ulterior se va lega la centura de

împãmântare. Urmãtoarea etapã constã în aplicarea stratului conductiv, cu conþinut mare de grafit, iar, în final,

este aplicat stratul de uzurã, autonivelant, cu proprietãþi conductive, colorat în masã în orice culoare, conform

paletar RAL K7. Este importantã, de asemenea, dezaerarea stratului final cu role cu discuri sau þepi. �


TechSpan® genereazã un sis-

tem alternativ foarte competitiv

pentru construirea de poduri,

podeþe, tuneluri feroviare sau

rutiere, tunele industriale, treceri

pietonale sau pentru animale

(ecoducte). Sistemul poate fi

uºor utilizat în combinaþie cu linia

de produse Terre Armée –

Pãmânturi Armate.

Construcþia de TechSpan®

este simplã, rapidã, cu un echipaj

mic ºi echipamente convenþi-

onale. Arcadele sunt construite

prin asamblarea elementelor pre-

fabricate din beton, într-un model

în trepte ºi simetric. Procedura

permite instalarea rapidã, fãrã

întreruperi la fluxul de trafic.

Sistemul TechSpan® se ba-

zeazã pe asamblarea jumãtãþilor

de secþiuni de arc prefabricate,

elementele din beton armat fiind

aºezate pe tãlpi de fundare la

baza structurii, rezemându-se

una pe alta la vârf. Elementul

jumãtate de arc permite

montarea rapidã cu o singurã

macara.

Inovaþia acestei tehnologii

este de a personaliza ºi de a

optimiza sistemul la cerinþele

de încãrcare speciale fiecãrui

proiect. Sistemul de proiectare

utilizeazã metoda elementelor

Inventat ºi dezvoltat de Terre Armée, sistemul de arc din beton prefabricat TechSpan® estefolosit pentru construirea tunelelor terane ºi subterane, pentru drumuri, cãi ferate ºi industriale,pentru protecþie, precum ºi pentru aplicaþii hidrotehnice.

TechSpan® - Arce Prefabricate

finite (MEF), care defineºte cu

exactitate raza optimã de curbu-

rã a arcului, pentru a minimiza

efortul de întindere. Eficienþa ºi

economia proiectãrii creºte pro-

gresiv cu înãlþimea terasamen-

tului de deasupra structurii.

Curbura arcului este opti-

mizatã pentru fiecare proiect,

având în vedere cerinþele apli-

caþiei, ale proiectului, precum ºi

constrângerile din ºantier.

Structuri cu deschideri care

depãºesc 20 metri sau cu

înãlþimea stratului de supraîncãr-

care de peste 30 metri au fost

astfel construite cu succes.

Pentru consolidãri de terenuri,

precum ºi pentru prefabricarea

arcelor, Companiile Terre Armée

se implicã la toate nivelurile,

incluzând:

• Fezabilitate;

• Proiectare;

• Furnizarea elementelor prefa-

bricate, a armãturilor ºi acceso-

rilor (pentru sistemele proprii);

• Asistenþã în ºantier pe

perioada instalãrii.

Toate materialele furnizate

sunt produse în fabrici alese cu

grijã de Companie, fiind însoþite

de marca CE.�


Comportarea stâlpilor cu secþiune mixtãoþel-beton supuºi la acþiuni monotone ºi ciclice

prof. dr. ing. Cristina CÂMPIAN, drd. ing. Alina HAUPT-KARP, prof. dr. ing. Nicolae CHIRA -Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcþii

prof. dr. ing. Hervé DEGÉE – Universitatea din Liège, Facultatea de Construcþii

Pe lângã cercetarea, pe caleexperimentalã, a stâlpilor cu secþiunecompusã oþel-beton, o altã laturãfoarte importantã a cercetãrilor estecea analiticã, de modelare matema-ticã a comportãrii, cât mai apropiatãde valorile obþinute pe cale experi-mentalã. Simularea pe calculator acomportãrii elementelor este ometodã mult mai ieftinã, rapidã ºi efi-cientã de cercetare, dar nu poateexclude ºi nu poate reduce impor-tanþa cercetãrilor experimentale.

Calibrarea modelului numeric afost realizatã pe baza a cinci rezul-tate experimentale, preluate din lite-ratura internaþionalã de specialitate.Încercãrile preluate au fost execu-tate pe stâlpi cu secþiune mixtã, cuprofil metalic complet înglobat înbeton, realizaþi cu betoane obiºnuiteºi cu betoane de înaltã rezistenþã.

PROGRAME EXPERIMENTALEUTILIZATE ÎN CALIBRAREA

ªI VALIDAREA MODELULUI NUMERICDouã dintre programele experi-

mentale utilizate pentru calibrarea ºivalidarea modelului numeric au fostrealizate în cadrul UniversitãþiiTehnice din Cluj-Napoca, România,în anul 2000, respectiv 2011 [3, 4].Cel de-al treilea program experimen-tal a fost realizat în cadrul NationalCentral University din Taiwan, 2008 [5].Al patrulea program experimental afost realizat în cadrul Universitãþii

California, din San Diego, California,SUA, 1992 [6], iar cel din urmã laChiao Tung University, Hsinchu,China, 2008 [7].

Schema staticã a tuturor stâlpilorîncercaþi experimental a fost de ele-ment în consolã (fig. 1). Stâlpii aufost solicitaþi la un efort axial de com-presiune ºi forþe laterale orizontale(fig. 2), cu excepþia celor din cadrulprogramului din Statele Unite aleAmericii, care au fost testaþi la efortaxial cu moment încovoietor ºi forþãtãietoare. În cadrul primelor trei pro-grame experimentale stâlpii au fostsolicitaþi atât monoton cât ºi ciclic, iarîn cadrul ultimelor douãprograme, stâlpii au fosttestaþi doar ciclic.

Program experimentalrealizat în cadrul UTC-N,

România, 2000Programul experimen-

tal realizat de CâmpianCristina [3], în cadrul Uni-versitãþii Tehnice din Cluj-Napoca, România, înanul 2000 a cuprinsîncercarea a 12 stâlpimicºti, cu secþiunea me-talicã complet înglobatãîn beton. Stâlpii au avutaceeaºi secþiune trans-versalã ºi au fost grupaþiîn trei grupe SI, SII ºi SIII,în funcþie de lungimea lor.

Elementele experimentale au fostrealizate în secþiune transversalã,dintr-un profil laminat I12, completînglobat în beton, având armãturãlongitudinalã 4φ10.

Lucrarea prezintã un model numeric dezvoltat pentru stâlpii cu secþiune mixtã oþel-beton, supuºi lasolicitãri monotone ºi ciclice. Modelul numeric a fost realizat utilizând programul de element finit FineLg[1], dezvoltat în cadrul Universitãþii din Liège, departamentul ArGenCo. Pentru validarea modelului s-aufolosit încercãri experimentale preluate din literatura internaþionalã de specialitate.

Încercãrile, efectuate în cadrul Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca, National Central University dinTaiwan, Universitãþii California din San Diego ºi Universitãþii Chiao Tung, Hsinchu, China, au fost fãcuteatât cu betoane obiºnuite cât ºi cu betoane de înaltã rezistenþã. Au fost determinaþi diferiþi parametri aiîncercãrilor, recomandaþi de TGW13 a Comisiei Europene [2], cum ar fi: ductilitatea parþialã ºi totalã, disi-parea de energie, capacitatea portantã, indicele de rigiditate, degradarea rezistenþei etc.

Fig. 1: Schema staticã

Fig. 2: Modalitatea de testare a stâlpilor experimentali


Caracteristicile privind materia-lele sunt prezentate în tabelul 1.Cedarea elementului s-a produs prinformarea articulaþiei plastice la bazastâlpului (fig. 3).

Program experimental realizatîn cadrul UTC-N, România, 2011Programul experimental efectuat

în anul 2011 de V. Sav [4], tot încadrul Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca, a cuprins încercarea stâlpi-lor cu secþiune mixtã cu profil metaliccomplet înglobat în beton, realizaþidin beton de înaltã rezistenþã declasã C70/85. Secþiunea transver-salã a stâlpilor a fost similarã cu ceadin programul realizat în anul 2000(fig. 4).

Profilul metalic înglobat a fost detip IPN120. Armãtura flexibilã uti-lizatã a fost 4φ10 PC52. Etrierii audiametrul φ8 OB37, dispuºi la 10 cmdistanþã, pe zona potenþial plasticã,respectiv la 20 cm pe restul elemen-tului. Stâlpii încercaþi de V. Sav auavut lungimea de 2.00 m, respectiv3.00 m. Au fost efectuate testeexperimentale pentru determinareacaracteristicilor materialelor compo-nente (tabelul 2).

În comparaþie cu stâlpii realizaþidin betoane obiºnuite, în cazul celordin betoane de înaltã rezistenþãcedarea a fost mult mai violentã ºicasantã (fig. 4).

Program experimental realizatla NCU, Chung-Li, Taiwan, 2008Studiul experimental realizat de

H. L. Hsu, F. J. Jan ºi J. L. Juang [5]a cuprins încercarea stâlpilor compuºioþel-beton, solicitaþi monoton laîncovoiere dupã direcþia secundarãºi ciclic la efort axial de compresiuneºi încovoiere, dupã direcþia princi-palã de rezistenþã. Dimensiunilesecþiunii mixte au fost de 370 mm x370 mm (fig. 5). Au fost utilizateºase tipuri de profile metaliceînglobate în beton, ºi anume:H100x100x6x8, H150x100x6x9,

H150x150x7x10, H200x100x5,5x8,H200x150x6x9 ºi H200x200x8x12.

Tipul armãturii utilizate a fostaceeaºi în cazul tuturor elementelorîncercate, ºi anume 4φ20 armãturãlongitudinalã ºi etrieri dispuºi la100 mm distanþã în zonele plasticpotenþiale ºi la 150 mm, în rest.Rezistenþa oþelului din armãturalongitudinalã ºi transversalã a fost:314 MPa, 543 MPa ºi respectiv586 MPa. Rezistenþa la compresi-une a betonului a fost determinatãprin încercãri experimentale, rezultând

o valoare de 38 MPa. Cedarea ele-mentelor a fost similarã cu a ele-mentelor din celelalte programeexperimentale, prin formarea articu-laþiei plastice la baza stâlpului (fig. 5).

Program experimental realizat laUC, San Diego, California, SUA, 1992

Încercãrile realizate de J. M.Ricles ºi S. Paboojian [6] au fost pestâlpi micºti, cu profil completînglobat în beton, supuºi la efortaxial, încovoiere ºi forþã tãietoare.Profilul înglobat utilizat a fostW8x40, rezultând o secþiune mixtãpãtratã de 406 mm x 406 mm.

Secþiunea transversalã a stâlpilortestaþi experimental precum ºimodalitatea de cedare sunt prezen-tate în figura 6.

În tabelul 3 sunt prezentatecaracteristicile secþionale ale stâlpi-lor testaþi, precum ºi rezistenþelematerialelor obþinute în urma încer-cãrilor experimentale.

Fig. 3: Secþiunea transversalã ºi modalitatea de cedare



Tabelul 1: Caracteristici elemente testate experimental




Program experimental realizatla CTU, Hsinchu, China, 2008Încercãrile experimentale reali-

zate de Weng ChengChiang, YinYenLiang, Wang JuiChen ºi LiangChingYu [7] au fost efecutate încadrul laboratorului departamentuluide Inginerie Civilã al UniversitãþiiChiao Tung din China. Stâlpii micºtiîncercaþi de aceºtia au avut aceeaºisecþiune transversalã, ºi anume600 mm x 600 mm, cu aceeaºiînãlþime de 3.250 mm. Stâlpii auavut înglobat în beton un profil cruce2H350x175x6x9 (fig. 7). Armãturalongitudinalã a fost realizatã din 16bare φ25 mm dispuse câte patru lafiecare colþ ºi 4 bare suplimentareφ13 mm dispuse diametral. Spiraleleperimetrale au avut diametrul deφ3 mm, iar cele de colþ de φ10 mm.

Spiralele au fost poziþionate în zonaformãrii articulaþiei plastice, la o dis-tanþã cuprinsã între 95 mm ºi 115mm pe o lungime de 1.00 m, iar, înrest, la 150 mm. Au fost efectuateteste pe materiale, iar rezistenþeleobþinute sunt prezentate în tabelul 4.Modalitatea de cedare este prezen-tatã în figura 7.

MODELAREA NUMERICÃA STÂLPILOR CU SECÞIUNE

COMPUSÃ OÞEL-BETONCalibrare model numeric

ºi legi de materialeModelul numeric a fost realizat în

programul de element finit FineLg,program dezvoltat în cadrul departa-mentului ArGenCo al Universitãþii dinLiège. Stâlpii au fost consideraþi cafiind bare plane cu 3 noduri, conformfigurii 8. Nodurile 1 ºi 3 au câte treigrade de libertate (m, u, q). Nodul 2

are un singur grad de libertate (m)ce permite a se lua în considerare oeventualã deplasare relativã întreoþel ºi beton. În analizã a fost fostconsideratã o interacþiune perfectãîntre oþel ºi beton. Deoarece s-aumodelat rezultate experimentale,pentru toate materialele s-au folositvalorile caracteristice ale rezistenþe-lor. Elementele metalice (profilul ºiarmãtura flexibilã) sunt definite cu olege de material biliniarã pentruanaliza neliniarã, conform figurii 9.Pentru beton, se foloseºte o lege dematerial tip parabolã dreptunghi careia în considerare rezistenþa la întin-dere a acestuia, conform figurii 10.

Valoarea rezistenþei la întindereeste calculatã conform normativ SREN 1992-1-1 [8]. Fenomenele decontracþie ºi curgere lentã a betonu-lui nu sunt luate în considerare.Suplimentar, s-a folosit valoareaconfinatã a betonului, valoare calcu-latã folosind legea Mander [9, 10] încazul betonului obiºnuit ºi legeaCusson-Paultre [11, 12] în cazulbetonului de înaltã rezistenþã. Pentrumodelarea încãrcãrii de tip ciclic s-autilizat legea Menegotto-Pinto (fig. 11).

Validare model numericValidarea modelului numeric este

prezentatã în figura 12, prin com-pararea rezultatelor obþinute experi-mental cu cele numerice. În figurile12a ºi 12b sunt prezentate compara-þiile pentru stâlpii din programul 2.1,încercaþi monoton ºi ciclic, în figu-rile 12c ºi 12d - pentru stâlpii dinprogramul 2.2 (monoton ºi ciclic), înfigurile 12e ºi 12f - pentru stâlpii dinprogramul 2.3 (monoton ºi ciclic), înfigurile 12g ºi 12h - pentru stâlpiidin programul 2.4 ºi în figurile 12i ºi12j - pentru stâlpii din programul 2.5.Pânã la atingerea forþei maxime, va-lorile obþinute numeric sunt aproapeidentice cu cele obþinute expe-rimetal, diferenþa fiind de sub 5%.Dupã atingerea forþei maxime,modelarea nu mai este atât de acu-ratã, diferenþele obþinute fiind depânã la 15%.

Pentru o modelare cât maiexactã, cel mai important a fost: uti-lizarea valorilor reale ale rezis-tenþelor materialelor ºi a modulilorde elasticitate, utilizarea valorilorconfinate ale betonului ºi alegereacorectã a parametrilor de degradare,în cazul analizei sub solicitãri ciclice.








COMPORTAREA STÂLPILORCU SECÞIUNE COMPUSÃ

OÞEL-BETONProcedura general acceptatã în

Uniunea Europeanã, pentru încer-carea experimentalã a elementelormetalice, este cea a ConvenþieiEuropene de Construcþii Metalice,„Recommended Testing Procedurefor Assesing the Behavior of Struc-tural Steel Elements under CyclicLoads“ [2]. Una dintre modalitãþilede evaluare a proprietãþior stâlpilorcu secþiune compusã oþel-beton esteaceea de a interpreta parametriiconform procedurii ECCS.

Parametrii menþionaþi permitpunerea în evidenþã a urmãtoarelorcaracteristici mecanice ale stâlpilorcu secþiune compusã oþel-beton cu

profil metalic complet înglobat înbeton: gradul de ductilitate al ele-mentului, capacitatea portantã a ele-mentului, rigiditatea elementului saucapacitatea de absorbþie a energiei.Toþi aceºti parametri sunt definiþi caraport între valoarea de la încer-carea ciclicã ºi cea corespunzãtoaretestului de referinþã (testul monoton,sau, în lipsa acestuia, aplicarea pro-cedurii scurte pentru determinarealimitei elastice ºi a forþei aferente).Pentru exemplificare s-au prezentatîn figurile 13 evoluþia diferiþilor para-metri pentru stâlpii având aceeaºisecþiune transversalã, aceeaºi lungi-me, dar realizaþi din beton obiºnuit(BO) sau din beton de înaltã rezis-tenþã (BIR). Secþiunile alese suntstâlpii cu lungimea de 3.00 m din

programele experimentale realizatela UTC-N în 2000 ºi 2011.

Evoluþia plastificãrii se caracteri-zeazã cu ajutorul ductilitãþii, parþialãsau totalã. Acest parametru repre-zintã raportul dintre valoareadeplasãrii maxime (pozitivã sau ne-gativã) în ciclul i ºi limita elasticã.Se poate observa cã ductilitateaparþialã (fig. 13a) creºte de la unciclu la altul. Ductilitatea parþialã nuþine cont de degradarea instantaneeintervenitã într-o jumãtate de ciclu,pe când ductilitatea totalã þine contde un ciclu întreg (fig. 13b). Seobservã cã ºi ductilitatea totalã are ocomportare similarã cu cea parþialã,crescând de la un ciclu la altul.

Toate valorile obþinute în urmaîncercãrilor experimentale ne con-duc la concluzia cã stâlpii cu secþi-une mixtã oþel-beton, cu profilmetalic complet înglobat în beton,sunt tipuri de stâlpi ductili. În figura13c este prezentatã variaþia raportu-lui de ductilitate pentru stâlpii testaþiexperimental. Se poate observa, ºiîn acest caz, o creºtere a ductilitãþiide la un ciclu la altul. Ductilitateareprezintã o mãsurã concludentã acapacitãþii unui sistem structural dea disipa energie. Siguranþa unei struc-turi este mai mare atunci când disi-parea de energie se face printr-unnumãr mare de articulaþii plastice.Un parametru care ne oferã indiciiasupra aspectului degradãrii, pe par-cursul ciclurilor, este raportul dintreforþa maximã la ciclul i ºi valoareaforþei aferente limitei elastice din tes-tul de referinþã. Dupã cum se poateobserva în figura 13d, dupã atin-gerea valorii maxime a capacitãþiiportante are loc o degradare a rezis-tenþei de la un ciclu la altul.

Scãderea valorii capacitãþii por-tante, a rezistenþei ºi a modulului deelasticitate în domeniul postcriticpoate cauza o scãdere importantã alucrului mecanic de deformare nece-sar atingerii unei deplasãri date. Odegradare mai accentuatã a putut fiobservatã în cazul stâlpilor dinbetoane de înaltã rezistenþã, factorulcel mai important, în acest sens,fiind, bineînþeles, betonul, care sedegradeazã cel mai rapid pe par-cursul încercãrii. Parametrul de vari-aþie a energiei disipate descrie celmai bine comportamentul ciclic al

Fig. 8: Element finit utilizat în analizã

Fig. 11. Legea Menegotto-Pinto

Fig. 9: Lege oþel Fig. 10: Lege beton




unui element. Panta curbei de vari-aþie creºte (figura 13e), astfel ener-gia înmagazinatã creºte în modregulat, de la un ciclu la altul. Se poa-te observa cã stâlpii cu secþiunemixtã oþel-beton sunt o soluþie com-petitivã în zonele seismice ºi nunumai, datoritã multitudinii de avan-taje pe care le prezintã (secþiuni

economice, protecþie împotriva foculuietc.) ºi capacitãþii de disipare aenergiei. În scopul evidenþierii com-portãrii stâlpilor cu secþiune mixtã lasolicitãri de tip seismic sunt prezen-tate ºi curbele forþã-energie. Energiaa fost evaluatã prin aria obþinutã înurma trasãrii curbelor histeretice subîncercãri ciclice.

CONCLUZIIModelarea numericã este o

metodã eficientã ºi mult mai eco-nomicã de cercetare, în comparaþiecu încercãrile experimentale, însãnu le poate exclude pe acestea.Rezultatele obþinute experimental ºivalidate apoi ºi numeric demon-streazã o aplicabilitate largã în zone

Fig. 12: Validare model numeric



Record pentru cea mai lungã grindã de podarmatã ºi pretensionatã

FERROBETON aduce în România experienþa interna-þionalã a grupului CRH în domeniul execuþiei de ele-mente din beton prefabricat ºi precomprimat.

FERROBETON îºi desfãºoarã activitatea într-o fabricãsituatã lângã Ploieºti, în apropierea ºoselei de centurã.Unitatea de producþie are o capacitate de 2.200 de mcpe lunã ºi a fost construitã în 2008, dupã modelul imple-mentat în Belgia ºi în Polonia. Dotatã cu cea mai nouãtehnologie pentru fabricarea betonului, staþia propriepoate produce beton de înaltã clasã pânã la C80/95.Liniile de producþie au lungimi de 120 metri ºi 180 demetri, permiþând turnarea elementelor cu lungimi depânã la 60 de metri, într-o perioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare. Manipulareaelementelor este asiguratã de poduri rulante, cu ocapacitate totalã de 180 de tone.

FERROBETON deþine recordul de grindã de podarmatã ºi pretensionatã, de 40 de metri lungime, carepoate fi vãzutã la pasajul Mihai Bravu din Bucureºti.

Gama de servicii ºi produse oferite de companieinclude atât partea de proiectare, producþie, transport ºimontaj al elementelor prefabricate, cât ºi proiectarea ºiexecuþia structurilor din beton monolit.

FERROBETON România contribuie la realizarea, însistem prefabricat, a întregii suprastructuri aferentediverselor poduri, nu doar prin grinzile pretensionate ºiprin predale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugojului,centura Constanþei, Autostrada A2 ºi Autostrada Deva –Sibiu.

Toate produsele realizate de FERROBETON Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,FERROBETON România deþine certificãri pentru con-trolul producþiei diverselor elemente prefabricate dinbeton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �


seismice a stâlpilor compuºi cu profilmetalic complet înglobat în beton. Înceea ce priveºte betonul de înaltãrezistenþã, din cauza cedãrii casante,multe cercetãri experimentale ºinumerice trebuie efectuate în continu-are pânã la aplicabilitatea practicã.

BIBLIOGRAFIE[1] FineLg User’s manual, V9.0

(2004) - University of Liège (M&S) /Design office Greisch (BEG);

[2] ECCS (1986): Recommendedtesting procedure for assessing thebehaviour of structural steel ele-ments under cyclic loads, Doc. no 45of European Convention for Con-structional Steelwork, TWG 1.3, 1986;

[3] CÂMPIAN CRISTINA, Contri-bution à l’étude du comportament etau calcul de poteaux mixtes acier-béton (sous des charges transver-sales de variation monotone oucyclique alternée), Tezã de doctorat,INSA Rennes, Franþa, 2001;

[4] SAV VLÃDUÞ, Stâlpi cu secþi-une mixtã oþel-beton folosind betonde înaltã rezistenþã, Tezã de doc-torat, Cluj Napoca, 2011;

[5] HSU, H-L, JAN, F., JUANG,J-L, Performance of compositemembers subjected to axial and bi-axial bending, Journal of Construc-tional Research 65, 869-878, 2009;

[6] J. RICLES, S. PABOOJIAN,Seismic performance of steel-encased composite columns, Jour-nal of Structural Engineering, Vol.120, No. 8, 1994;

[7] WENG CHENGCHIANG, YINYENLIANG, WANG JUICHEN, LIANGCHINGYU, Seismic cyclic loadingtest of SRC columns confined with5-spirals, Science in China Series E:Technological Sciences, Vol. 51, No.5, pp. 529-555, May 2008;

[8] ASRO. SR EN 1992-1-1,Eurocod 2: Proiectarea structurilorde beton; Partea 1-1: Reguli gene-rale ºi reguli pentru clãdiri, Iunie,

2006. Bucureºti: Asociaþia de Stan-dardizare din România (in Romanian);

[9] MANDER J. B., PRIESTLEYM. J. N. and PARK R., Theoreticalstress - strain model for confinedconcrete, Journal of Structural Engi-neering, ASCE, Vol. 114(8), p. 1804 -1826, 1988;

[10] MANDER J. B., PRIESTLEYM. J. N. and PARK R., Observedstress - strain behaviour of confinedconcrete, Journal of Structural Engi-neering, ASCE, Vol. 114(8), p. 1827 -1849, 1988;

[11] CUSSON D., PAULTRE P.,High-strength concrete columnsconfined by rectangular ties, ASCE,Journal of Structural Engineering,vol. 120, no. 3, pp. 783-804, 1994;

[12] LEGERON F., PAULTRE P.,Uniaxial Confinement Model for Nor-mal and High Strength ConcreteColumns, ASCE, Journal of Struc-tural Engineering, Vol. 129, No. 2,pp. 241-252, February 1, 2003. �

Fig. 13: Parametri stâlpi testaþi experimental



Sistem de management integrat al deºeurilorîn judeþul Iaºi

Proiectul „Sistem de management integrat al deºeurilor înjudeþul Iaºi” este co-finanþat de Uniunea Europeanã prin POSMediu – Axa Prioritarã 2, Domeniul Major de Intervenþie 1.

Contractul de finanþare a fost semnat la 16 mai 2013.Proiectul se deruleazã pe o perioadã de 31 de luni, cufinalizare la data de 31 decembrie 2015. Valoarea totalã aproiectului este de 69.350.207 de euro (fãrã TVA). Costurileeligibile sunt în valoare de 55.095.293 euro din care50.577.479 euro vor fi acoperite prin contribuþia UniuniiEuropene, în proporþie de 83,5% (42.232.195 euro), aGuvernului României, prin Bugetul de stat, în proporþie de15,5% (7.839.509 euro) ºi din Bugetul local, 1% (505.775 euro).

OBIECTIVUL GENERAL al investiþiei îl reprezintãcreºterea standardului de viaþã al populaþiei ºi îmbunãtãþireacalitãþii mediului din judeþul Iaºi, prin implementarea unuisistem integrat de management al deºeurilor în conformitatecu cerinþele legislative ale Uniunii Europene din sectorulde mediu ºi cu respectarea angajamentelor asumate deRomânia prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeanã.

OBIECTIVELE PROIECTULUIa) Reducerea cantitãþii anuale de deºeuri biodegradabilePentru anul 2016, cantitatea de deºeuri biodegradabile

care va trebui deviatã de la depozit este de aproximativ134.847 tone.

b) Reducerea considerabilã a depozitãrii deºeurilorprovenite din ambalaje

Pentru recuperarea materialelor utile din deºeurile deambalaje se vizeazã, pentru 2016, urmãtoarele þinte:

• min. 60% – pentru hârtie ºi carton;

• 22,5% – pentru mase plastice;• 60% – pentru sticlã;• 50% – pentru metale;• 15% – pentru lemn.c) Implementarea sistemului de colectare selectivãd) Îmbunãtãþirea ºi extinderea echipamentelor exis-

tente de colectare ºi transporte) Optimizarea logisticii prin eficientizarea gestio-

nãrii deºeurilorf) Depozitarea controlatã a deºeurilor în cadrul

depozitului conform de la Tutorag) Asigurarea unei bune vizibilitãþi a proiectului ºi

obþinerea unui bun nivel de conºtientizare a publiculuicu privire la rigorile ºi avantajele SMID în judeþul Iaºi

PROCESE TEHNOLOGICEPrin proiectul „Sistem de management integrat al

deºeurilor în judeþul laºi“ sunt prevãzute a se executaurmãtoarele staþii de transfer:

• Staþia de transfer de la RUGINOASA cu o capacitatede 44.000 t/an, care deserveºte Zona 1 Ruginoasa ºiTârgu Frumos;

• Staþia de transfer de la BÃLÞAÞI cu o capacitate de17.000 t/an, care deserveºte Zona 2 Bãlþaþi.

Staþiile de transfer pentru deºeuri joacã un rol importantîn sistemul general de management al deºeurilor, servinddrept legãturã între programul comunitar de colectare adeºeurilor menajere ºi asimilabile ºi locaþia finalã pentrudepozitarea deºeurilor.

Potenþialul tehnic, tehnologic, material ºi uman de care dispune îi oferã firmei IASICON SA din Iaºi posibili-tatea sã abordeze lucrãri de construcþii din mai toatã paleta specificã acestui sector investiþional. Mãrturie staulucrãrile executate de la înfiinþarea sa pânã în prezent, lucrãri care cuprind construcþii dintre cele mai diversifi-cate ca scop ºi folosinþã ºi pe care le-am prezentat ºi în revista noastrã.

În acest numãr vã aducem în prim plan o lucrare pretenþioasã, cu multiple efecte pozitive pentru sãnãtateamediului în care trãim.

Veþi cunoaºte, astfel, amploarea ºi complexitatea unui astfel de obiectiv, din ce în ce mai necesar pentrulocalitãþile noastre.

Beneficiar: Consiliul Judeþean IaºiProiectant: ROMAIR CONSULTING, Bucureºti

Antreprenor: IASICON SA, Iaºi


În practicã, staþiile de transfer servesc aceluiaºi scop debazã - compactarea deºeurilor colectate ºi transportate pedistanþe relativ scurte de autospecialele cu volum mic ºimediu, în vederea încãrcãrii în vehicule de mare volum.Gradul de compactare al deºeurilor pentru transport creºte latransportul lung curier faþã de cel scurt curier (de colectare),rezultând, astfel, o încãrcare masicã mai mare. Astfel, creºteeficienþa economicã a transportului deºeurilor cãtre locaþiilede depozitare sau tratare aflate la mare distanþã.

Într-o staþie de transfer nu se depoziteazã deºeurile petermen lung, compactarea ºi încãrcarea deºeurilor încamioanele mari de transport lung curier fiind realizatã, deobicei, la câteva ore dupã descãrcare.

Motivul principal pentru a utiliza o staþie de transfer estereducerea costurilor de transport al deºeurilor cãtre locaþiilede depozitare. Compactarea încãrcãturilor mici din cami-oanele de colectare a deºeurilor pentru a le transfera înunele mai mari în vederea transportului la distanþe marireduce costurile, deoarece echipele pierd mai puþin timp cudeplasarea la ºi de la locaþiile de depozitare, colectând,astfel, mai multe deºeuri. De asemenea, se reduc atât con-sumurile de combustibil, cât ºi costurile de întreþinere pen-tru flota de autovehicule, traficul se descongestioneazã iaremisiile poluante se reduc.

În plus, o staþie de transfer oferã:• Oportunitatea de a tria deºeurile, înainte de a fi prelu-

crate sau depozitate;• Flexibilitate în selectarea opþiunilor privind depozitarea;• Locaþie pentru categoriile de deºeuri ce nu sunt

cuprinse în schema generalã de management (agabaritice,din debarasãri de spaþii etc.).

Pe lângã activitãþile de pregãtire a deºeului pentrutransport la depozitul ecologic, la staþiile de transfer lucrã-torii fac ºi trierea primarã a deºeurilor, prin identificareaacelor categorii care nu se încadreazã în filierele deselectare, compostare sau depunere directã; de exemplu,deºeuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sausubstanþe cu potenþial infecþios. Eliminarea deºeurilornecorespunzãtoare se face mai eficient la staþiile de trans-fer decât la locaþia depozitului ecologic.

Structura staþiilor de transferStructura amplasamentului ia în calcul utilizarea

vehiculelor de transport folosite pentru colectare, avehiculelor de transport lung curier ºi a vehiculelor per-soanelor sau instituþiilor ce aduc direct deºeurile la staþia detransfer, precum ºi tehnologia folositã pentru a descãrca, amanipula, a compacta ºi a transfera deºeurile.

Planurile locaþiilor includ urmãtoarele amenajãri ºi dotãriprincipale:

• Intrãri ºi ieºiri. Includ benzi pentru accelerare /frânare pe drumurile publice ºi puncte de acces pentrudeºeurile care sosesc ºi pleacã la / de la staþia de transfer.Unele locaþii sunt prevãzute cu acces separat pentru vizita-tori ºi angajaþi, astfel încât vehiculele acestora sã nublocheze benzile destinate camioanelor.

• Zone pentru camioanele aflate în aºteptare. Se potforma cozi în zona cântarelor la intrare, zona de descãrcareºi zona cântarelor la ieºire. Spaþiul pentru camioaneleaflate în aºteptare trebuie delimitat clar, iar cozile nu trebuiesã se întindã pânã în intersecþii.

• Locaþia cântarului. Aici sunt cântãrite încãrcãturilecare intrã ºi ies ºi tot aici sunt colectate taxele (dacã estecazul).

• Zona principalã de transfer. Cea mai mare parte aactivitãþii unei staþii de transfer are loc în clãdirea principalãde transfer. Aici, camioanele îºi descarcã încãrcãtura într-opâlnie cu rol de buncãr, ce se aflã la capãtul unei rampe deacces care asigurã o înãlþime suficientã pentru alimentareaprin cãdere a capului de presare.

• Sistemul de compactare. Este reprezentat de un capfix de presare a deºeurilor în containerele metalice cu carese va face transportul lung curier al deºeurilor. Capul fixde presare este prevãzut cu sistem de împingere, cuacþionare hidraulicã, cu înaintare lentã ºi revenire rapidã,pompã hidraulicã, rezervor de ulei hidraulic, instalaþie dealimentare de forþã ºi panou de comandã ºi automatizare.

• Containerele de transport. Sunt containere metalice,cu capacitãþi între 24 m3 ºi 32 m3 executate din tablã tratatãpentru lucrul în medii dificile. Au o structurã de rezistenþãcare permite compactarea deºeului în interiorul lor. Suntprevãzute cu elemente interioare de dirijare a deºeului, înprocesul de umplere cu compactare ºi au forma uºor co-nicã, pentru a facilita descãrcarea prin rãsturnare. Suntprevãzute cu urechi de andocare la capul fix de presare,sibar de separare a volumului de deºeu compactat decapul de alimentare ºi sistem de agãþare specificmaºinilor port-container. Au, de asemenea, uºa de descãr-care cu pivotare în sus cu acþionare hidraulicã.

• Sistemul de siftare. Asigurã schimbarea (siftarea)containerelor, la atingerea gradului de umplere / com-pactare specific. Sistemul asigurã toate operaþiunile în modautomat: decupleazã containerul plin prin închidereasibarului de separare, deplaseazã containerul plin în lateral,prin culisare pe un cãrucior cu deplasare pe ºine, pozi-þioneazã un container gol în dreptul capului de presare,cupleazã containerul gol la capul de presare, deschidesibarul de separare ºi comandã începerea procesului deumplere/compactare.

• Zona de aºteptare. Pentru verificarea încãrcãturilorcare intrã ºi pentru blocarea încãrcãturilor necorespunzã-toare sau a materiilor care urmeazã a fi scoase din circuitulde procesare în staþia de transfer.

• Zone tampon. Spaþiu deschis, teren, copaci, berme ºipereþi care reduc impactul asupra comunitãþii.

• Echipamentul de transport de la punctul de transferla zona depozitului ecologic are o capacitate medie de15 tone ºi un volum de încãrcare de aproximativ 20 m3. Pemãsurã ce se va impune schimbarea parcului auto devehicule de transport lung curier, dacã situaþia drumurilorva permite, se va trece la sarcini utile nominale mai mari, depânã la 30 de tone.

Zona locaþiei va fi înconjuratã de un gard de sârmãînalt de 3 m, pentru a þine la distanþã intruºii ºi animalele ºipentru a þine în interiorul staþiei deºeurile, în cazul în careacestea sunt accidental împrãºtiate de vânt. Se va lua înconsiderare posibilitatea de a planta copaci, pentru aajunge la o izolare vizualã ºi fonicã naturalã a activitãþii deadministrare a deºeurilor.

(foto: www.managementuldeseuriloriasi.ro)

(Va urma)


Stabilitatea pe pantea sistemelor de etanºare-drenaj de suprafaþã

la depozitele de deºeuriSTUDIU DE CAZ

prof. univ. dr. ing. Loretta BATALI, dr. ing. Gheorghe PANÞEL - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Depozitele de deºeuri sunt con-strucþii care acoperã suprafeþe foartemari. Dacã proiectarea lor estedefectuoasã, pot apãrea accidentece pot avea un impact major asupramediului înconjurãtor. Deºi în Românianumãrul acestor accidente este mic,deoarece ºi numãrul de depozite dedeºeuri conforme este foarte mic, iarcele neconforme nu sunt urmãrite,asta nu înseamnã cã proiectarea lorse poate face pe bazã de proiectetip, minimale. Este recomandat caaceste proiecte sa conþinã investi-gaþii detaliate, atât ale amplasamen-tului, cât ºi ale tuturor materialelor cevor intra în alcãtuirea viitoruluidepozit de deºeuri, nu sã fie bazatedoar pe date din literatura de spe-cialitate.

În România existã un numãrmare de depozite de deºeuri necon-forme, de halde de steril ºi alteforme neconforme de depozitare adeºeurilor solide. Deoarece închide-rea lor se doreºte a fi realizatã câtmai repede ºi cât mai ieftin, aceastase face prin proiecte minimale, carenu examineazã ºi comportarea mate-rialelor care intrã în alcãtuirea unorasemenea sisteme de închidere.

PROBLEME LEGATE DE STABILITATEADEPOZITELOR DE DEªEURI

Un depozit de deºeuri îºi poatepierde stabilitatea într-una din etapelesale de viaþã, ºi anume: în timpulexecuþiei lucrãrilor de terasamente,

al instalãrii sistemelor de etanºare,în timpul depozitãrii deºeurilor (fazade exploatare) sau dupã închidereadepozitului. În conformitate cu legis-laþia românã, sistemele de etanºare-drenare a depozitelor de deºeuri

Închiderea depozitelor de deºeuri neconforme, a haldelor de steril sau a altor forme necontrolate dedepozitare a deºeurilor solide este impusã prin legislaþia naþionalã ºi europeanã. Pentru unele tipuri dedepozite neconforme, în scopul accelerãrii închiderilor au fost abordate norme simplificate de acoperire,ceea ce a favorizat, printre altele, realizarea de proiecte minimale, care nu iau în considerare multe aspectelegate de comportarea sistemelor de etanºare-drenaj utilizate pentru acoperire.

Articolul de faþã îºi propune sã prezinte problematica generalã a stabilitãþii pe pante a sistemelor deînchidere, modul lor de analizã ºi de investigare a comportãrii diferitelor interfeþe implicate. Este prezentat,de asemenea, un studiu de caz al unei alunecãri produse la o închidere de haldã de steril minier, prin inter-mediul cãruia se demonstreazã încã o datã necesitatea analizãrii stabilitãþii pe pante, a efectuãrii de încer-cãri pentru determinarea parametrilor de frecare la interfaþã, în cadrul unui proiect de închidere de depozitde deºeuri. Plecând de la acest studiu de caz au fost efectuate mai multe încercãri de forfecare directã lainterfaþa dintre diferite materiale geosintetice sau dintre materialele geosintetice ºi materialele din corpulhaldei sau straturi minerale de acoperire.

Fig. 1: Tipuri de cedare a depozitelor de deºeuri [1]: (a) alunecarea sistemului de colectare a levigatului;(b) alunecarea stratului de acoperire final, (c) cedãri rotaþionale ale taluzului; (d) cedãri rotaþionale prin

masa deºeurilor; (e) translaþia deºeurilor peste sistemul de etanºare.


sunt multistrat, adicã sunt alcãtuitedin mai multe straturi de materialepãmântoase ºi materiale geosinte-tice. De aceea, unul dintre factoriiimportanþi în determinarea poten-þialelor cedãri este conlucrarea din-tre aceste materiale. În plus, potapãrea ºi cedãri de tip geotehnic,clasice, în funcþie de caracteristicileamplasamentului ºi de natura ºiaºezarea deºeurilor. În figura 1 suntprezentate câteva tipuri de cedare adepozitelor de deºeuri.

Stabilitatea depozitelor de deºe-uri este influenþatã de o varietatemare de factori, deoarece în alcã-tuirea lor intrã un numãr mare deinterfeþe care pot duce la cedãrilocale. În continuare vor fi prezentaþio serie de factori ce influenþeazã sta-bilitatea depozitelor de deºeuri [1]:

• rezistenþa la frecare la interfaþadintre materialele geosintetice;

• rezistenþa la frecare dintre mate-rialele geosintetice ºi pãmânturi;

• rezistenþa la forfecare internã ageocompozitelor bentonitice (dacãeste cazul);

• rezistenþa la forfecare a deºe-urilor;

• rezistenþa la forfecare a materi-alelor din bazã ºi de pe taluzuri;

• panta ºi înãlþimea excavaþiilor îndebleu;

• înãlþimea ºi panta masei de deºeuri;• eforturile normale;• presiunea interstiþialã din porii

materialelor;• stratificaþia terenului de fundare;• nivelul apei subterane;• hidrologia zonei în care se aflã

amplasamentul;• condiþiile de îngheþ;• eforturi dinamice ºi/sau seismice.

Metode de analizãa stabilitãþii pantelor

Aceste metode se împart în douãmari categorii: metoda echilibruluilimitã ºi metoda elementului finit.Metoda echilibrului limitã se bazeazãpe echilibrarea forþelor care acþio-neazã asupra masei alunecãtoare.

Ea se rezumã la determinarea unui

factor de siguranþã care este egal cu

suma forþelor ce se opun pierderii de

stabilitate, împãrþit la suma forþelor

care conduc la pierderea stabilitãþii.

Dacã acest factor este mai mic de 1,

înseamnã ca panta este instabilã, iar

dacã factorul este mai mare de 1

înseamnã cã panta este stabilã.

La ora actualã, în practicã, existã

trei metode de analizã prin echilibrul

limitã. Acestea sunt: metoda panteiinfinite, metoda penei ºi metodafâºiilor (fig. 2).

Pe de altã parte, metoda elemen-tului finit este o procedurã numericãîn care masa de pãmânt consideratãeste împãrþitã într-un numãr de ele-mente interconectate. Forþele suntcalculate pentru fiecare element înparte. O datã ce se cunosc forþele,se pot determina eforturile din mate-rial (fig. 3).

Fig. 2: Metode de echilibru limitã pentru analiza pantelor unui depozit de deºeuri. (A) Analiza unui mate-rial necoeziv uscat, prin metoda pantei infinite: (a) distribuþia eforturilor, (b) distribuþia simplificatã aforþelor [2]; (B) Analiza prin metoda penei: (a) cele douã pene - activã ºi pasivã, (b) poligonul forþelor

unitare, (c) calculul greutãþii [2]; (C) Diagrama forþelor în metoda fâºiilor [3]

Fig. 3: Exemplu de reþea de analizã cu ajutorul elementului finit [2]



STUDIU DE CAZÎn continuare se prezintã un

studiu de caz prin intermediul cãruiase va arãta, încã o datã, importanþaunei analize riguroase a stabilitãþiisistemelor de etanºare multistratinstalate pe pantã. Aceastã analizãar trebui sã conþinã un studiu alfiecãrei interfeþe care va intra înalcãtuirea unui astfel de sistem.

În cadrul studiului de caz, seprezintã închiderea unei halde dedeºeuri solide inerte, provenite de laun iaz de decantare. Iazul avea untaluz cu panta de 1:3, fãrã berme ºi olungime cuprinsã între 50 m ºi 120 m.Alcãtuirea sistemului de închidereeste urmãtoarea: peste materialuldin corpul iazului este amplasatã ogeomembranã rugoasã din HDPE,peste care a fost instalat ungeocompozit de drenaj, alcãtuit dingeotextil + georeþea drenantã + geo-textil, ºi deasupra un strat de ecolo-gizare de 0,35 m grosime, alcãtuitdin steril minier.

O proiectare deficitarã a dus laalunecarea geocompozitului dedrenare pe geomembranã ºi ruperealui (fig. 4). În urma accidentului afost conceput un program experi-mental pentru a determina cauzeleacestuia. El a conþinut încercãri deforfecare directã la fiecare interfaþã

care a intrat în alcãtuirea sistemului,dar ºi încercãri de exfoliere pe mate-rialul geocompozit.

Geomembrana este una rugoasãpe o faþã, fiind instalatã cu rugozi-tatea în sus. S-a observat cã rugozi-tatea nu este uniformã pe toatãsuprafaþa, fiind zone în care poate ficonsideratã netedã.

Geocompozitul de drenaj prezintãdouã geotextile neþesute subþiri,consolidate termic, între care existão georeþea din HDPE. Cele trei ele-mente ale ansamblului sunt soli-darizate prin puncte de lipire izolate,pãrþi din ruloul pus la dispoziþie fiinddeja dezlipite.

În cadrul programului experimen-tal au fost efectuate un total de 5seturi de încercãri de forfecaredirectã, pe urmãtoarele configuraþii:

1. materialul din strat de ecolo-gizare (forfecare internã);

2. materialul din corpul iazului(forfecare internã);

3. sistemul complet de etanºare,format din materialul din corpul iazului+ geocompozit + geomembranã +materialul din strat de ecologizare.Frecarea a avut loc pe interfaþa din-tre geocompozitul de drenaj (geotex-tilul inferior al acestuia) ºi materialuldin corpul iazului;

4. sistemul complet de etanºare,format din materialul din strat deecologizare + geocompozit de drenaj+ geomembranã + materialul dincorpul iazului. Frecarea a avut locîntre interfaþa geomembranei ºimaterialul din corpul iazului;

5. frecare la interfaþa geocompozitde drenaj (geotextilul acestuia) -geomembranã.

În figura 5 este prezentat apa-ratul de forfecare directã cu casetãmare în care au fost realizate încer-cãrile ºi un exemplu de configuraþieanalizatã.

Încercãrile de forfecare directãau fost fãcute cu viteza de 1 mm/min,iar eforturile normale aplicate au fostde 100, 200, 300 kPa. În urma aces-tor încercãri au rezultat unghiurile defrecare internã (φ) ºi coeziunea celordouã materiale pãmântoase (c),respectiv unghiurile de frecare lainterfaþã ale celor 3 interfeþe ana-lizate (δ). Acestor valori li s-a aplicatun coeficient parþial de siguranþã de1,25, în conformitate cu Eurocod 7,obþinându-se valorile de calcul pre-zentate în tabelul 1.

Se observã cã unghiurile de fre-care pe cele trei interfeþe implicatevariazã între 14° ºi 19°, ceea ceînseamnã cã interfeþele dintre geo-membranã ºi corp iaz, respectiv din-tre geomembranã ºi geocompozitulde drenaj sunt potenþial instabile, iarcea de-a treia, interfaþa geocompozit- strat de ecologizare, este la limitã.

Plecând de la aceste valori s-acalculat analiza stabilitãþii întreguluisistem pe pantã. În figura 6 esteprezentatã schema care a stat labaza calculului. În urma calculelor arezultat cã stabilitatea geomem-branei este asiguratã. În schimb,geocompozitul de drenaj ar trebui sãpreia o forþã de tracþiune foarte mare(cca. 100 kN/ml de lãþime de mate-rial) din cauza lungimii mari a pantei(120 m). Întrucât aceastã forþãdepãºeºte rezistenþa la tracþiune ageocompozitului de drenaj, ar fi tre-buit executatã o tranºee de ancorareintermediarã.

Fig. 4: Cedarea sistemului de etanºare

Fig. 5: Încercãri de forfecare directã




În mod normal, nu sunt admiseînnãdiri în direcþie transversalã pepantã, dar aºa s-a procedat peteren, în acest caz. Înnãdirile ar fitrebuit verificate la forþa de tracþiune.Rezultatul a fost cã înnãdirile aucedat, fiind ºi impropriu executate.

Din observaþiile fãcute pe ampla-sament a rezultat cã geocompozitulde drenaj nu a avut rezistenþa nece-sarã pentru preluarea forþelor maride tracþiune rezultate din pantafoarte lungã.

Pentru a investiga rezistenþainternã a geocompozitului de drenaj,s-a încercat întâi testarea sa înaparatul de forfecare. S-au umplutambele cutii ale aparatului cu plãcidin lemn, pentru a putea aduceplanul de forfecare la interfaþa dintregeotextilul superior ºi georeþea.

Încercarea a luat sfârºit atuncicând caseta superioarã a avut odeplasare de 95 mm. Curba efort deforfecare - deplasare rezultatã (fig. 7a)a fost crescãtoare pânã la sfârºitulîncercãrii, fãrã a prezenta un maxi-mum. De asemenea, s-a observatcã geotextilul superior s-a alungit, iardesprinderea de pe georeþea nu s-afãcut în totalitate (fig. 7b). S-a con-cluzionat cã acest tip de încercarenu este adaptat pentru determinarearezistenþei interne a unui astfel dematerial.

În continuare, geocompozitul dedrenaj a fost testat prin încercareade exfoliere, conform SR EN ISO13426-2, pentru determinarea rezis-tenþei interne. Pentru aceastã încer-care s-a folosit aparatul TestometricFS 300HT din laboratorul de materi-ale de construcþii al UTCB.

Încercarea s-a fãcut pe probe cudimensiuni de 200 mm x 200 mmcare au fost exfoliate în prealabil peo lungime de 100 mm, pentru a per-mite prinderea probei în aparat(fig. 8a). Dupã prinderea probei înaparat s-a efectuat încercarea pânãla exfolierea completã (fig. 8b).

S-au efectuat un total de 5 încercãri,din care au rezultat valorile rezistenþeila exfoliere din tabelul 2.

Tabelul 1: Valori de calcul ale parametrilor rezistenþei la forfecare

Fig. 6: Schema de calcul pentru analiza stabilitãþii sistemului de închidere pe pante

Fig. 7: (a) Curba efort de forfecare - deplasare;(b) Forfecare directã geocompozit de drenaj. 1 - zona de desprindere

Fig. 8: (a) Exfolierea geocompozitului de drenaj, prinderea mostrei ºi momentul ruperii;(b) Graficul forþei de exfoliere.

Tabelul 2: Valorile efortului de exfoliere


În concluzie, în urma încercãrilorse poate constata neuniformitateaîmbinãrii dintre geotextil ºi georeþea,acest lucru putând fi observat ºi lamaterialul din care s-au prelevat pro-bele, deoarece în el existau secþiuniunde geotextilul era dezlipit de pegeoreþea.

CONCLUZIIUtilizarea materialelor geosinte-

tice la depozitele de deºeuri a permisreducerea semnificativã a impactuluiasupra mediului ºi mãrirea volumuluide deºeuri depozitate. Introducerealor în legislaþie ºi normativele tehnicea reprezentat un pas important, darcondiþia este ca ele sã fie proiectateºi utilizate corect.

În general, ar trebui fãcute analizede stabilitate ale depozitelor dedeºeuri în diferite etape, precumexcavaþia, construcþia, operarea ºiînchiderea depozitului. Astfel, ar tre-bui efectuate urmãtoarele tipuri deanalize: analizã de stabilitate pentru

situaþia de excavaþie, analizã destabilitate a sistemului de etanºare-drenaj de bazã pe taluzurile depozi-tului, analiza stabilitãþii masei dedeºeuri în timpul umplerii depozitu-lui, analizã de stabilitate a sistemuluide etanºare-drenaj de suprafaþã petaluzuri ºi analizã de stabilitate dupãînchiderea depozitului. Dacã acesteanalize ar fi fãcute corespunzãtor, cusiguranþã numãrul accidentelor ar fimult redus.

Studiul de caz prezentat a subli-niat, încã o datã, importanþa uneiproiectãri corecte a închiderilordepozitelor de deºeuri (ºi, în general,a sistemelor instalate pe pante),care trebuie sã se facã pe baza unorvalori corecte ale frecãrii la interfaþadintre diferitele materiale implicate.Determinarea lor se poate face prinîncercãri de forfecare directã (cucasetã mare) sau cu ajutorul planuluiînclinat. Pentru produsele geocom-pozite este necesarã determinarearezistenþei interne, de exemplu prinexfoliere.

BIBLIOGRAFIE1. XUEDE QIAN, ROBERT M.

KOERNER, DONALD H. GRAY

(2002), Geotechnical aspects of

landfill design and construction;

2. HARI D. SHARMA, SAN-

GEETA P. LEWIS (1994), Waste

Containment Systems, Waste Stabi-

lization, and Landfills: Design and

Evaluation;

3. FREDLUND, D. G., KRAHN,

J., (1977), Comparison of Slope Sta-

bility Methods, Canadian Geotechni-

cal Journal, Vol. 14, p. 429;

4. GP 107-04, Ghid privind pro-

iectarea depozitelor de deºeuri cu

materiale geosintetice;

5. PANÞEL, G., 2011, Actual

Issues On Geosynthetic Materials

Used In Landfills. Case Studies,

Buletinul UTCB, seria Mathematical

Modelling in Civil Engineering, Vol. 7,

No. 4, p. 207. �


• CENTAUR Monitorizarea 3D a clãdirilor din

împrejurimi ºi a structurilor aflateînãuntrul zonei de influenþã poate fiefectuatã manual sau automat, întimp real, prin sistemul de monitori-zare a terenului denumit CENTAUR.

Avantajele unui sistem CENTAUR,în comparaþie cu tradiþionala reþea topo-graficã de precizie, sunt multiple:

• Nu este necesarã oprirea trafi-cului;

• Nu existã eroare umanã;• Nu este necesar niciun punct de

instalare;• Monitorizare continuã;• Calitate înaltã ºi cantitate mare

de date;• Posibilitate de avertizare în timp

real. Acurateþea sistemului CENTAUR

este mai mare de 1 mm.

• ATLASTehnica de monitorizare prin

satelit ATLAS se bazeazã peexploatarea de imagini radar dinsatelit (SAR).

Mãsurãtorile ATLAS se efectu-eazã prin intermediul unor þintereflectorizante permanente, a cãrorreflecþie rãmîne constantã în setulde date. Acestea sunt situate peclãdiri, unghiuri de acoperiº, podurietc. a cãror orientare ºi suprafaþãpermit o reflectare perfectã a unde-lor radar. Pentru proiectul M5

Bucureºti, monitorizãm ~220.000 depuncte. Acurateþea medie a rezul-tatelor este mai mare de 3 mm.

• Instrumente geotehnice clasiceAu fost realizate mai multe foraje

pentru a monitoriza apele subteraneprin intermediul piezometrelor ºideformaþiile solului prin instalarea deinclinometre ºi extensometre.

Mãsurãtorile pot fi efectuate manualsau automat. În cazul mãsurãtorilorautomate, fiecare piezometru esteechipat cu un senzor electric pentrua mãsura presiunea. Extensometrelecu coardã vibrantã au fost folositeîn apropierea pereþilor mulaþi. Înschimb, extensometrele manualeau fost utilizate în tuneluri, întrestaþii. Inclinometrele au fost insta-late în foraje în apropierea excavaþi-ilor sau în interiorul pereþilor mulaþi.Mãsurãtorile pentru determinareaînclinaþiei sunt atât manuale, cît ºiautomate. Pentru a monitoriza ten-siunea aplicatã pe structurile derezistenþã, au fost instalate mãrcitensiometrice pe recuzita din staþie.Acest tip de senzor mãsoarãmicrodeformarea relativã a structurii.

• Platforma de date GESOCOPEÎn cazul unei monitorizãri auto-

mate în timp real, senzorii suntconectaþi la un sistem de data-log-ging care colecteazã, stocheazã ºitransmite datele la o bazã de date

centralizatã GEOSCOPE. Mãsurãto-rile manuale sunt, de asemenea,transferate în aceeaºi bazã de date,cu scopul de a centraliza toate infor-maþiile pe o platformã unicã.

Centralizarea informaþiilor este oproblemã-cheie pentru investitori,antreprenori ºi consultanþi, iar pentrua lua decizii adecvate, datele trebuieanalizate în integralitatea lor.

Beneficiile GEOSCOPE, ca instru-ment de management:

• Instrument de gestionare adatelor puternic ºi de încredere;

• O interfaþã intuitivã, uºor de uti-lizat pentru vizualizarea, filtrarea ºianaliza datelor din ºantier, în timpreal;

• Nivel ridicat de securitate ºiconfidenþialitate;

• Vizualizãri relevente ºi dateprezentate în funcþie de câmpul deactivitate al utilizatorului;

• Dezvoltare ºi îmbunãtãþire con-tinuã a programului.

CONCLUZIE: Pentru orice proiectde infrastructurã, managementulriscului este unul dintre factorii cheiecare duce la realizarea cu succes aproiectului. Din faza de proiectare,se pregãteºte un program detaliat demonitorizare care sã includã toatesoluþiile necesare, adaptate niveluluide riscuri identificat.

Pentru mai multe detalii, vãinvitãm sa vizitaþi pagina noastrãweb: www.soldata.ro. �

Soluþii de monitorizare pentru managementul risculuipe durata construirii Magistralei 5 de Metrou

din BucureºtiELABORAREA PROIECTULUI DE MONITORIZARE

Nicolas POITRINEAU - General Manager Middle East / South East Europe

Monitorizarea lucrãrilor în staþii, precum ºi a Scuturilor, se realizeazã prin tradiþionala reþea topograficãde precizie, prin numeroase staþii totale denumite CENTAUR, prin interferometrie radar din satelit denu-mitã ATLAS ºi prin instrumente geotehnice clasice. Sunt efectuate ºi mãsurãtori manuale de mediu pentrucontrolul zgomotului, vibraþiilor, calitãþii aerului ºi apei. Toate rezultatele sunt centralizate în GEOSCOPE,o bazã de date pentru procesare, vizualizare, raportare ºi alarme automate.

Leica Zeno TrueStory - MONITORIZAREA PROFILELOR DE SOL

În vederea desfãºurãrii în condiþii optime a procesului de Monitorizare aprofilelor de sol în judeþul Timiº, OSPA Timiºoara a achiziþionat un instrumentGNSS – Leica CS25 Plus, pentru culegerea de date geospaþiale din teren,

date stocate, fotografiate ºi descrise într-obazã de date spaþialã – GIS, pentru o

localizare de mare acurateþe a profilelor desol care urmeazã a fi executate de cãtre per-sonal specializat din cadrul OSPA Timiºoara.

Leica CS25 Plus ruleazã pe o platformãWindows 7, având un display generos, pen-tru a putea utiliza în teren informaþia exis-tentã pe hãrþile pedologice în format digitalºi georeferenþiate care se regãsesc înarhiva instituþiei. �

Client: OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ªI AGROCHIMICE TIMIªOARA - OSPA

Obiective:• Monitorizarea profilelor de sol în judeþele Timiº ºi Caraº Severin• Suprapunerea datelor geospaþiale culese din teren peste hãrþi ale solurilor

ºi/sau cadastrale în format TIFF, georeferenþiate• Culegerea ºi analiza spaþialã a datelor geografice cu privire la terenurile

din Judeþul Timiº

Echipament:• Leica CS25 Plus + Zeno Connect Zeno Field

Echipamente ºi sistemepentru mãsurãtori industriale, geodezie, construcþii

Leica Zeno Case Study - MONITORIZAREA PROFILELOR DE SOL

Cu aproape 200 de ani de experienþã, Leica Geosystems este pionier în dezvoltarea ºi producþia desoluþii profesionale pentru topografie. Specialiºtii noºtri, extrem de motivaþi de dezvoltare, îºi folosescspiritul inovator pentru a transpune ideile în realitate. Produsele rezultate impresioneazã prin pre-cizie, fiabilitate ºi robusteþe. De aceea, profesioniºtii din industrie au încredere în Leica Geosystems.


În acest numãr al revistei vã prezentãm detalii tehnice ale sistemelor MB-78EI ºiMB-SR50 EI, sisteme cu rezistenþa la foc de pânã la 90 min, dar ºi fotografii ale unor obiec-tive realizate atât în þarã cât ºi în Europa, care cuprind ºi aceste sisteme.

MB-78EIEste un sistem din aluminiu, rezistent la foc,

pentru construirea uºilor ºi aºa-zisului ”peretefereastrã” fix de compartimentare. Este destul deuºor în greutate pentru execuþie, transport ºimontaj dar destul de robust ºi rezistent datoritãprofilului tricameral, având dimensiunea de78 mm. Rãspunde tuturor cerinþelor de rezistenþãla foc din clasele EI15, EI30, EI45, EI60, EI90.Sistemul este clasificat ca nepropagator de foc(NFP). A fost testat conform normelor europeneEN 13501-2, EN 1363-1, EN 1634-1, EN 1364-1.

Cu sistemul MB-78EI, un sistem modern,având elemente de protecþie împotriva focului ºi a fumului, f irmaALUPROF SYSTEM ROMÂNIA a executat numeroase lucrãri în Bucureºti,dintre care enumerãm: Twin Towers Pipera - Barba Center, Cubic Center etc.

Sisteme rezistente la foc• MB-78EI pentru compartimentãri interioare

• MB-SR50 EI pentru pereþi cortinã

Lybid Plaza - Chmielnicki, Ukraina

Cubic Center, Bucureºti

Compania ALUPROF SA Polonia, prin subsidiara ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA, pune la dispoziþiaclienþilor sãi atât sisteme clasice pentru uºi ºi ferestre, sisteme pentru pereþi cortinã, sisteme pentru com-partimentãri interioare, sisteme cu izolare termicã îmbunãtãþitã, cât ºi sisteme pentru uºi, compartimentãriinterioare rezistente la foc MB-78EI ºi pereþi cortinã rezistenþi la foc MB-SR50 EI.

Sistemele sunt rezistente la foc pânã la 15, 30, 45, 60, 90 min. ºi chiar pânã la 120 min.


MB-SR50 EIEste un sistem perete cortinã,

traversã - montant, proiectat pen-tru execuþia faþadelor ºi a pano-urilor rezistente la foc. Rãspundetuturor tipurilor de cerinþe ºi celormai mari provocãri ale normelor înconstrucþii, aºa încât a obþinutclasificãrile EI15, EI30, EI45,EI60, conform standardului BS-EN 1364-3. Sistemul este clasificat ca nepropagator de foc (NFP).ALUPROF SA este primul furnizor de sisteme din aluminiu rezistente la focdin Europa care a primit certificatul CERTIFIRE de la Institutul EXOVA.

Colaboratorii noºtri vor constata cã, prin utilizarea sistemelor din aluminiu ALUPROF, obþin lucrãri cu o esteticãdeosebitã, în conformitate cu cerinþele arhitecturale moderne, beneficiind de un raport optim preþ - calitate,având, în acelaºi timp, asigurat ºi suport tehnic care include la rândul lui ºi softul specializat. �

Twin Towers Pipera - Barba Center, Bucureºti

Biznes Centrum, St. Petersburg


Dã liniºtea mai tare în casa tacu Rigips® Fonic!

Living-ul sau camera de zi este unuldintre cele mai importante spaþii dintr-olocuinþã ºi, în consecinþã, trebuie sãacordãm o atenþie deosebitã atuncicând vine vorba de amenajarea sa, ast-fel încât sã ne permitã sã ne relaxãm -sã ne bucurãm de compania prietenilor,de un film sau sã ascultãm muzicapreferatã.

Pentru a creºte gradul de confortdintr-un living trebuie sã gândim amena-jarea nu doar din punct de vedereestetic sau funcþional, ci ºi din punct devedere al controlului nivelului de zgomot,deoarece un nivel ridicat de zgomot nepoate afecta calitatea vieþii în general– creºte nivelul de stres, se reduceputerea de concentrare, creºte nivelulde obosealã.

Zgomotul aerian poate proveni de la vecini, dar se poate propaga ºi între camerele propriei noastre locuinþe.Conform legislaþiei în vigoare (normativul C 125/1-2013), nivelul admis de zgomot aerian interior echivalent într-o

încãpere este de 35 dB, între încãperi ale aceluiaºi apartament indicele de izolare la zgomot aerian R’w trebuie sã aibã35 dB, iar între apartamente R’w trebuie sã aibã 51 dB, zgomotul perturbator fiind estimat la 80 dB.

Pentru a obþine un grad ridicat de confort acustic, Saint-Gobain Rigips recomandã plãcile din gips-carton Rigips® Fonic.Ele sunt potrivite atât în cadrul soluþiilor pentru pereþii despãrþitori în spaþii rezidenþiale (blocuri, case), cât ºi în spaþii pentrucare intimitatea este importantã – spitale, hoteluri, centre SPA etc.

Soluþiile pe bazã de gips-carton oferã multiple avantaje din punct de vedere al izolãrii faþã de zgomotul aerian, compa-rativ cu zidãria, precum BCA sau cãrãmidã. Pereþii din zidãrie sunt elemente constructive grele, care încarcã structura derezistenþã a clãdirii ºi cu performanþe modeste de izolare acusticã, acestea ajungând uneori ºi la Rw = 34 dB.

Pentru locuinþe noi, ce urmeazã a fi construite, o soluþie mult mai bunã o reprezintã construirea peretelui despãrþitordintre sufragerie ºi camere adiacente (de ex. dormitoare) cu plãci Rigips® Fonic în dublu strat pe fiecare faþã a peretelui(douã straturi de plãci din gips-carton de 12,5 mm), utilizând vatã mineralã (grosime 50 mm) în cavitatea peretelui despãrþi-tor (montat pe structurã UW/CW 75). Obþinem, astfel, o izolare acusticã eficientã (Rw = 53 dB), adicã o reducere a discon-fortului acustic ºi o greutate a compartimentãrii de 4 ori mai micã comparativ cu pereþii din zidãrie.

Pentru locuinþe deja construite, în special pentru blocurile vechi, o soluþie pentru îmbunãtãþirea confortului acustic oreprezintã placarea dublã a peretelui comun dinspre vecini cu placã Rigips® Fonic. Folosind douã straturi de placã dingips-carton de 12,5 mm, montate pe structurã independentã (UW/CW 75) ºi izolaþie din vatã mineralã (grosime 50 mm) seobþine o izolare acusticã suplimentarã, acest sistem fiind testat în laborator cu un rezultat Rw de 41 dB.

Rigips® FonicPlacã din gips-carton tip D, cu miez de ipsos cu

densitate sporitã ºi înveliº din carton albastru rezistent.Pentru compartimentãri cu izolare acusticã îmbunã-tãþitã. Clasa de reacþie la foc A2s1-d0, greu com-bustibil. Produs conform standardului SR EN 520 +A1:2010.

MONTAJ:

Pentru obþinerea unui efect maxim,profilele de racordare UW se pre-vãd pe suprafaþa de racord (talpã) cubenzi de etanºare din polietilenãexpandatã, cu rol de garniturã pentrustructura peretelui, esenþialã în rea-lizarea izolãrii acustice. Pe pereþii adi-acenþi se executã racordul cu profileCW fixate tot prin intermediul benzii deetanºare.

Izolarea din interiorul cavitãþiiperetelui, realizatã cu vatã mineralã,dupã panotarea primei feþe a pereteluiºi montarea instalaþiilor electrice nece-sare, completeazã setul de mãsuri învederea obþinerii izolaþiei acusticedorite. La cele douã straturi de placãRigips® Fonic se vor chitui îmbinãrilela fiecare rând, pentru evitarea punþilorfonice. �

Sã înþelegem liniºtea ºi zgomotul prin decibeli (dB):

0 dB liniºte: laborator de acusticã (pragul de audibilitate)

10 dB: studio de înregistrãri (liniºte neobiºnuitã)

20 dB: foºnetul frunzelor, grãdinã liniºtitã

30 dB: dormitor

35 dB: interiorul unui apartament liniºtit

40 dB: birou liniºtit, discuþie cu voce scãzutã, bibliotecã

50 dB: ploaie, restaurant tihnit, paºnic

60 dB: automobil în deplasare

65 dB: conversaþie animatã, televizor (pragul de jenã ºi obosealã)

70 dB: salã de clasã gãlãgioasã, sonerie de telefon (nivel gãlãgios dar suportabil)

75 dB: þipãt, aspirator

80 dB: concert de muzicã clasicã, stradã cu trafic foarte intens, tramvai

90 dB: lãtrat, maºinã de tuns iarbã, ATV, maºinã modificatã (pragul de pericol)

100 dB: lanþ audio: claxon, ciocan pneumatic la 2 m, ghilotinã (greu suportabil > enervare)

110 dB: discotecã, concert rock, sirenã de ambulanþã, anumite motociclete

120 dB: presã-ciocan, circuit de formula 1, foc de armã de mic calibru (pragul de durere)

130 dB: avion la decolare la 100 m (pot cauza surditatea)

140 dB: avion cu reacþie la decolare

150 dB: avion supersonic la decolare

160 dB: rachetã de asalt

170 dB: rachetã spaþialã la decolare

Nota: Cumularea a douã surse de zgomot identice duce la creºtereanivelului de zgomot cu 3 dB, fiind vorba de o funcþie logaritmicã: 50 dB + 50 dB = 53 dB

IMPORTANT! Alegerea tipului potrivit de perete despãrþitor, de exemplu alegerea profilelor din oþel, a tipurilor deplãci din gips-carton ºi a tipurilor de izolaþii (tipul de vatã mineralã, densitatea, grosimea) au un impact deosebitasupra parametrilor tehnici ai peretelui. Aceºti parametri se referã la izolarea fonicã, rezistenþa la foc ºi rigiditate.

Informaþii suplimentare pe www.rigips.ro sau la tel. 021 207 57.50/51.


VELUX = luminã naturalã ºi aer proaspãtîn locuinþa dumneavoastrã

Redacþia: Produsele firmei VELUXsunt foarte cunoscute pe piaþa dinRomânia, atât de cãtre specialiºti,cât ºi de publicul larg. Mult mai puþiniînsã cunosc, probabil, semnificaþianumelui VELUX format din douãcuvinte VE (de la Ventilaþie) ºi LUX(care, în latinã, înseamnã Luminã),marcã înregistratã încã din anul1942. În ce mãsurã aceste deziderate,gândite de fondatorii firmei, se regã-sesc ºi la noile produse conceputede specialiºtii firmei ºi ce importanþãau ele pentru beneficiarii acestorproduse?

Noemi RITEA: Oamenii au fostcreaþi pentru a trãi în aer liber, dar,de fapt, ne petrecem 90% din timp înspaþii interioare. În aceste condiþii,climatul interior joacã un rol extremde important din perspectiva sãnã-tãþii oamenilor. Factorii decisivi pen-tru un mediu de viaþã mai bun suntlumina naturalã (inclusiv parametriipsihologici - comunicarea cu exteri-orul, priveliºtea ºi orientarea), cali-tatea aerului ºi confortul termic.

Facem un efort deosebit atuncicând ne alegem hrana ºi apa (2 l/zi)ºi totuºi, aerul pe care îl respirãm areun impact mai mare asupra sãnãtãþiinoastre (15 kg/zi - 12,000 litri). Prac-tic, pe durata vieþii, 55% din con-sumul total de apã, hranã ºi aer esteaerul din spaþiul interior al clãdirilor.

Deci, este important nu doar ceea cemâncãm sau câte exerciþii fizice fa-cem, ci ºi în ce fel de locuinþe trãim.

Locuinþele sunt, de fapt, mediicreate artificial, iluminate, ventilate,aerisite, încãlzite sau rãcite tot artifi-cial. Ele ne despart de mediul natu-ral ºi, de regulã, au o calitatescãzutã a aerului, niveluri de ilu-minare naturalã insuficiente, discon-fort termic, iar toþi aceºti parametrigenereazã probleme de sãnãtate,precum astmul sau alergiile. Tot maimulþi oameni suferã de depresie ºiafecþiuni legate de sezonalitate, iar30% dintre clãdirile noi sau recentrenovate sunt cauza îmbolnãviriiocupanþilor lor.

Stã în puterea noastrã sã schim-bãm lucrurile pentru a beneficia deun mediu de locuit sãnãtos. Studiiledemonstreazã cã lumina naturalãare un impact pozitiv asupra sãnã-tãþii, productivitãþii, abilitãþilor deînvãþare ale copiilor ºi, în general,asupra stãrii noastre de bine. La fel,aerul proaspãt, prin ventilaþia natu-ralã, este vital pentru un climat inte-rior sãnãtos, reducând consecinþeletoxinelor emise de surse, precumaparatele electronice sau soluþiilechimice din casã, minimizând astfelriscul alergiilor. O cantitate optimãde luminã naturalã ºi o ventilaþie

naturalã sunt precondiþii pentru asi-gurarea confortului interior ºi a unuiconsum cât mai redus de energie încasele noastre.

A construi sustenabil presupuneconceperea unei case astfel încâtorientarea, conformarea geometricã,materialele ºi tehnologiile utilizate sãasigure un mediu interior sãnãtos ºisã aibã un impact cât mai redusasupra mediului. Grupul VELUXconstruieºte deja case durabile,numite ºi Case Active, în care cli-matul interior, circulaþia aerului ºilumina naturalã sunt optimizatedatoritã folosirii ferestrelor demansardã.

În ciuda crizei din sectorul european de construcþii, Grupul danez VELUX, lider mondial pe piaþa feres-trelor de mansardã, a încheiat anul 2014 cu rezultate economice foarte bune: o ratã a profitului crescutã cu12,3% ºi un profit net de 1,3 miliarde DKK.

Aceste rezultate se datoreazã, în principal, investiþiilor fãcute în Noua Generaþie de ferestre demansardã, care aduc mai multã luminã, asigurând un confort crescut ºi o eficienþã energeticã ridicatã.

Acestea sunt câteva aspecte pe care dorim sã le dezvoltãm în interviul cu dna Noemi RITEA – GeneralManager al VELUX România.

Noemi RITEA – General Manager VELUX România



Red: Sã nu neglijãm însã faptulcã, folosind o perioadã lungã de timplumina naturalã, reuºim sã econo-misim energie ºi, implicit, avem cos-turi reduse.

N.R.: Într-adevãr, cu toate pro-gresele tehnologiei, nicio sursã deluminã artificialã nu poate reproduceefectele benefice ale luminii naturalesau variaþia sa, ca urmare a par-cursului diurn solar, anotimpurilorsau a schimbãrilor meteorologice.

Pentru a asigura un iluminat inte-rior corect, scopul dorit este ca ilumi-natul electric sã nu fie necesar peîntreaga perioadã a zilei. Folosindprodusele VELUX, încãperea va filuminoasã, cu o aparenþã odihni-toare, realizatã printr-un iluminatnatural generos. Pe lângã factoriibenefici sãnãtãþii, un spaþiu bine ilu-minat natural, împreunã cu un sis-tem de control al iluminatului electricde calitate, poate sã conducã laobþinerea unei economii de energieîn iluminat de 30% - 70%.

Red.: Dacã ne referim la feres-trele de mansardã, care sunt avanta-jele acestora în viaþa de zi cu zi, încomparaþie cu alte ferestre?

N.R.: Datoritã caracterului parti-cular dat de planurile înclinate, man-sardele au, în plus, avantajul de a fiiluminate natural în toate spaþiile,chiar ºi în cele care nu au acces lafaþadã. Indiferent, însã, cât de mareeste fereastra din faþadã, nivelul deiluminare naturalã va fi suficient doarpânã la 4 m – 5 m de la peretele ver-tical. Luminatoarele suplimenteazãcantitatea de luminã pãtrunzând înprofunzimea încãperii.

În condiþii similare, ferestrele înplan înclinat aduc cu 100% maimultã luminã în comparaþie cu feres-trele verticale cu aceeaºi suprafaþãvitratã ºi cu 200% mai multã luminãîn comparaþie cu lucarnele de ace-leaºi dimensiuni.

Lumina naturalã este bunã nudoar pentru sãnãtate ºi pentrustarea noastrã generalã de bine, darºi pentru faptul cã permite reducereaconsumului energetic al locuinþei, ºi

implicit a costurilor. Iarna, locuinþeledotate cu ferestre de mansardã be-neficiazã, astfel, de aport solar, carese traduce prin încãlzire pasivã,reducând nevoia de încãlzire artifi-cialã. Vara, ai nevoie sã protejezilocuinþa de supraîncãlzirea datoratãsoarelui, iar rulourile exterioare para-solare VELUX nu permit cãlduriisolare sã pãtrundã în interior,reducând cãldura, fãrã a folosiaparate de aer condiþionat. Iar„Tunelul solar VELUX“ este o soluþieidealã pentru holuri ºi bãi iluminateelectric, deoarece capteazã luminasolarã ºi o aduce în astfel de spaþiiprin intermediul unui tub reflectori-zant, fiind difuzatã în interior printr-oaplicã elegantã. Tunelul oferã onouã experienþã a spaþiului interior.

Red.: V-aþi referit în prima parte ainterviului la preocupãrile firmeiVELUX pentru construirea clãdirilorsustenabile, denumite de dumnea-voastrã Case Active. Ce sunt CaseleActive ºi ce avantaje oferã elelocatarilor?

N.R.: Casa Activã este clãdireacare produce mai multã energiedecât consumã ºi reprezintã o viziu-ne holisticã a trei factori esenþiali -echilibrul energetic, climatul interiorºi mediul înconjurãtor - vizând un stilde viatã sãnãtos, responsabil ºi con-fortabil.

• Energie – O Casã Activã esteeficientã din punct de vedere ener-getic, iar energia de care are nevoieeste produsã din resurse regenerabile.

• Climat interior – Casa Activãoferã un climat interior mai sãnãtosºi un confort interior sporit, graþieaportului generos de luminã ºi aerproaspãt.

• Mediu înconjurãtor – CasaActivã are un impact pozitiv asupramediului înconjurãtor, printr-o abor-dare ecologicã a întregului sãu ciclude viaþã.

Grupul VELUX se implicã în modactiv în activitatea Alianþei pentruCase Active care s-a înfiinþat în2010. Alianþa pentru Case Active aremenirea de a transforma conceptul

de Casã Activã într-un standard cali-tativ în domeniul construirii de clãdiricivile, fie ele locuinþe, birouri sauunitãþi de învãþãmânt.

Alianþa pentru Case Active, pescurt AHA (Active House Alliance)aduce împreunã companii, organiza-þii, universitãþi ºi institute preocupatede schimbãrile climatice ºi de redu-cerea emisiilor de dioxid de carbon,care au dezvoltat ºi susþin la nivelinternaþional conceptul de CasãActivã. Grupul VELUX a urmat din-totdeauna principiile construcþiilorsustenabile ºi a sprijinit iniþiativaCasei Active prin construirea unorcase experimentale în Europa, încadrul proiectului Model Home 2020,ºi sprijinã în continuare proiecte noi.

“Un experiment este mai bun decât1.000 de pãreri ale experþilor”, a spusfondatorul companiei, Villum KannRasmussen, care a transformataceastã idee într-o virtute. Defiecare datã când se lanseazã unprodus nou, acesta este supusunei serii complete de experimente.Dedicaþia cu care ne dorim sãdezvãluim adevãrul despre pro-dusele noastre a constituit sursa deinspiraþie pentru misiunea uriaºã dea dezvolta ºi construi 21 de casedemonstrative în diferite zone cli-matice. Timp de 10 ani, aceste casene-au ajutat sã colectãm o cantitateimensã de informaþii valoroasedespre cum se comportã produselenoastre în situaþii reale de viaþã.

Cu fiecare experiment, GrupulVELUX doreºte sã demonstreze cã,folosind principiile Casei Active, sepot construi clãdiri care sã respectemediul ºi sã ofere un climat interiorsãnãtos ºi sigur.

Produsele VELUX sunt soluþiiconcrete, cu eficienþã demonstratãpentru o arhitecturã sustenabilã.Prin investiþiile în cercetare ºi ino-varea continuã a produselor oferite,compania VELUX contribuie semni-ficativ la eforturile internaþionale dereducere a emisiilor de carbon lanivel global. �


Prezentã de ºase ani pe piaþa româneascã, Sament GROUP îºibazeazã filozofia pe profesionalism, calitate ºi eticã în afaceri.

Aflatã într-un continuu proces de dezvoltare ºi extindere a activitãþiiîn România, Sament INTERNATIONAL SRL se poate lãuda cu numeroaseproiecte finalizate cu succes, printre cele mai recente numãrându-se:

• DELONGHI, Cluj - fabrica de producþie - proiect cu cerinþe sporiteprivind eficienþa energeticã

• Holzindustrie Schweighofer, în localitatea Reci, judeþul Covasna• Hemeiuº, judeþul Bacãu• Ice Logistic Park - Ghimbav, judeþul Braºov• Mall Promenada - Bucureºti• Schieffer - Lugoj, judeþul Timiº• Terapia Cluj - Casa articole pentru produse farmaceutice• Mediplus Exim - Iaºi• Alcedo – Carei, judeþul Satu Mare• Complex agroalimentar în municipiul Zalãu• PRESSAFE - Timiºoara• Altex - Timiºoara• Cora - Constanþa• Aeroportul Henri Coandã - Bucureºti

Sament GROUP în RomâniaSament INTERNATIONAL SRL -

profilatã în inginerie, profund

implicatã în Sistemele pentru:

• ventilaþie fum ºi cãldurã

• Daylight - faþade ºi acoperiº

• ventilaþie naturalã

• ventilaþie industrialã

• fum ºi prevenirea incendiilor -

perdele de fum / fixe sau

automate

• management stingere incendii

• umbrire, SUN - pasivã ºi activã


Onixul este una dintre cele mai spectaculoase pietre pentru construcþii, ea putând fi pusã în valoare înmoduri deosebit de interesante. Recomandãm folosirea onixului atât în spaþii particulare, precum bãi,bucãtarii sau livinguri, cât ºi în hoteluri, restaurante sau baruri, în aplicaþii precum blaturi, mese de recepþie,decoraþiuni verticale, brâuri etc.

Cunoscut mai degrabã ca piatrã semi-preþioasã, care era ºi este utilizatã înobiecte de podoabã, onixul ne surprindeatunci când îl descoperim ca fiind unelegant ºi durabil material pentru con-strucþii. ªi asta pentru cã onixul este opiatrã naturalã foarte aspectuoasã, carepoate fi folositã în locuinþele noastre încele mai diverse forme ºi aplicaþii.Onixul este o rocã mineralã carbona-ticã, cu suprafaþa netedã ºi puþinporoasã, având la bazã calcitul. În con-strucþii, datoritã frumuseþii ºi eleganþeisale, onixul a devenit extrem de popularprintre posesorii de case în care sedoreºte o atmosferã de modernism ºilux, greu de asigurat cu alte tipuri demateriale de finisaj.Coloritul elegant ºi strãlucitor al onixuluipoate merge de la negru la galben,trecând prin nuanþe de ocru sau verde,din care se creeazã ape cu adevãratuluitoare, în funcþie ºi de tãietura aleasã de meºter. Apele ºi venaturile interesante pe care le poate avea onixul,combinaþiile cu alb sau alte nuanþe, uneori chiar contrastante, i-au atras, dintotdeauna, aprecieri estetice deosebite.De altfel, onixul a fost apreciat ca fiind o piatrã valoroasã încã din cele mai vechi timpuri. Transluciditatea acestuimaterial poate fi pusã în valoare printr-o sursã de luminã adiacentã, montatã în spatele pietrei, efectul rezultat fiindunul deosebit, cu un impact foarte plãcut pentru privitor. Montajul onixului este asemãnãtor cu al oricãrei alte pietre,necesitând doar spaþiu pentru instalaþia luminoasã adiacentã. Manopera suplimentarã meritã, însã, efortul.

Utilizãri în mediul casnicOnixul este prezent cel mai des în decoraþia bucãtãriilor ºi a bãilor. El poate fi utilizat ca element de placare apereþilor verticali, dar ºi a pardoselilor. În ornamente, însã, se potriveºte ºi mai bine. Mulþi proprietari îI aleg pentruºeminee, duºuri sau chiar pentru a crea obiecte de sine stãtãtoare, inclusiv lavoare sculptate în piatrã.Deoarece onixul aratã mai bine atunci când este lustruit, în cazul în care este utilizat la placãri de pardoseli e depreferat sã fie folosit în locuri mai pretenþioase, acolo unde nu este trafic mare. În ceea ce priveºte placareapereþilor, onixul este ideal în spaþiile cu luminã naturalã sau cu instalaþii de iluminat bine gândite, pentru a i se puneîn valoare indicele de refracþie.

Utilizãri în spaþii publiceUn blat de bar din onix aratã spectaculos, mai ales datoritã instalaþiilor deiluminat care îl pot pune în valoare. Aplice din onix, luminate la rândul lor, potfi adãugate pe pereþii adiacenþi barului.În hotelurile pretenþioase, onixul îºi gãseºte aplicaþii în aproape orice spaþiu:sãli de conferinþã, recepþii, holuri, cabine de baie sau de duº etc.De la noi, onixul poate fi livrat sub formã de plãci cu lungimi ºi grosimi variatesau sub formã de lastre mari ori blocuri, deoarece din el pot fi confecþionate oserie de obiecte, de la detalii arhitecturale, muchii ºi intarsii, pânã la piese demobilier, chiuvete din piatrã, fântâni sau statuete decorative. Nu de puþine orieste folosit ca material pentru corpuri de iluminat aspectuoase, lãmpi sauabajururi, dat fiind efectul sãu de transparenþã. �

Mai multe detalii gãsiþi la http://www.algabeth.ro/onixul-si-aplicatii-in-constructii/

Onixul ºi aplicaþiile sale în amenajãri ºi construcþii


URSA România: “Izolarea incorectã a acoperiºului înseamnãcel putin 600 euro pierduþi în fiecare an de proprietarii de case”

Orice izolare corectã începe cuacoperiºul. Dacã acesta nu estebine izolat, proprietarii de case pierdsume importante de bani, atât înperioada rece a anului, cât ºi vara.“Din calculele noastre reiese cãaproape toate casele nou construiteîn România (peste 90%) au o pro-blemã cu izolarea mansardei, dincauza folosirii unui material de izo-lare dimensionat greºit ºi a montãriiincorecte a izolaþiei. Proprietariiplãtesc mai multã energie pentru aîncãlzi casele iarna, dar ºi mai multãenergie pentru a le rãci în timpulverii. Am fãcut calcule ºi surprizanoastrã a fost cã fiecare poateeconomisi aproximativ 600 euro pean, la suta de metri pãtraþi construiþi,dacã izolarea casei ar fi fãcutãcorect. Aceºti bani sunt cheltuiþiacum pe combustibil pentru încãlziresau pe curent electric pentru aerulcondiþionat”, declarã Sorin Panã,director comercial URSA România.

În prezent, grosimea de termoizo-laþie cea mai utilizatã la izolareaacoperiºului este de 15 cm, în unelecazuri coborând sub 10 cm. Spe-cialiºtii recomandã ca aceasta sãaibã 30 cm sau chiar 40 de cmgrosime, perfectã pentru izolareafonicã ºi termicã cu vatã de sticlã, lacondiþiile climatice din România.

“De asemenea, calitatea materialuluiizolant este esenþialã. Din pãcate, înþara noastrã consumatorii opteazãpentru varianta de izolare cea maiieftinã, fãrã se gândi la consecinþe.Aceºtia cheltuie, în medie, între 200- 300 euro pentru 100 mp de con-strucþie, în loc de peste 1.000 euro,cat ar costa în mod normal. Banii vorfi recuperaþi în mai puþin de 3 ani.Rezultatele vânzãrilor aratã cã

izolaþiile premium nu sunt preferateîn România, prin urmare vânzãrilede astfel de produse sunt foartemici. Ne lipseºte informaþia ºi nuavem cultura economiei de resurse,nu gândim sustenabil. Pe de altãparte, nici nu existã entitãþi care sãexplice proprietarilor cã, pe termenlung, acest „ieftin” la momentul achi-ziþiei înseamnã mult mai „scump” întimp. Altfel, ajungi sã nu poþi dormivara într-o locuinþã mansardatã fãrãaer condiþionat dat la maximum, iariarna, orice ai face, tot este rãcoarela etaj. Noi am început anul trecut unprogram de educare menit a-iconºtientiza pe beneficiarii finali ailucrãrilor de importanþa izolãriicorecte a acoperiºurilor”, explicã, încontinuare, Sorin Panã.

Societatea URSA România estesubsidiara localã a companiei cuacelaºi nume, unul dintre cei maimari producãtori de materiale izola-toare din Europa, parte a grupuluiinternaþional de companii URALITA.În România, URSA este prezentã cuprodusele sale de 20 de ani, comer-cializând vatã de sticlã URSAGlasswoll ºi vata mineralã URSATerra, produse în Slovenia. Compa-nia URSA activeazã pe piaþã din2003. Anul trecut, URSA România aînregistrat o cifrã de afaceri de5,5 milioane de euro. �

Din studiile noastre, nu ºtim sã existe o casã pasivã locuitã în România. Existã case bine izolate, darsunt în numãr foarte mic. Cercetãrile realizate de specialiºtii de la URSA România aratã cã sunt cam o miede case care se calificã în rândul caselor bine izolate din România.

URSA este unul dintre cei mai mari producãtori de materiale izolatoare din Europa, parte a grupului internaþionalde companii URALITA, având 14 unitãþi de producþie ºi o vastã reþea de distribuþie. URSA deþine, totodatã, ºi poziþiade lider pe piaþa Est-Europeanã ºi în Rusia. Gama de produse este reprezentatã de douã tipuri de materiale izola-toare: vata mineralã ºi polistirenul extrudat (XPS).


Proiectul de faþã urmãreºte valorificarea patrimoniu-lui istoric al Bucureºtiului, obiectivul sãu general fiindconsolidarea, reabilitarea, protejarea ºi valorificareadurabilã a monumentului Muzeul Nicolae Minovici.

ISTORICUL CLÃDIRIILa capãtul ºoselei Kiseleff, în partea de nord a Capi-

talei, a fost ridicatã în 1905 una dintre cele mai remarca-bile case în stil românesc ale Bucureºtiului, proiectatãde arhitectul Cristofi Cerchez, la solicitarea ºi îndru-marea prof. dr. Nicolae Minovici.

Construcþia, astfel rezultatã, asociazã arhitecturalocuinþei româneºti fortificate, de tip culã, cu elementede arhitecturã popularã, precum: prispã, scara exte-rioarã, foiºorul, cãrora li se insereazã elemente decora-tive de sorginte brâncoveneascã.

Clãdirea a adãpostit colecþia de artã a familieiMinovici, care numãra la debut 5.450 obiecte de artãpopularã sau derivate ale acesteia, precum þesãturi,costume, obiecte din lemn, obiecte din ceramicã,icoane, ouã încondeiate etc.

Pe data de 17 iulie 1937, potrivit actului de donaþieautentificat de Tribunalul Ilfov, clãdirea cu patrimoniul sãumuzeal ºi însoþitã de 13.878 mp este donatã de cãtrefamilia Minovici Primãriei Municipiului Bucureºti.

Dupã mai multe schimbãri ale Administratorului ºideposedãri de patrimoniu, în urma Hotãrârii de Guvernnr. 806 din 2 decembrie 1997, ansamblul imobiliar „VilaMinovici“ ºi “Colecþia de artã popularã dr. NicolaeMinovici” revin, în alcãtuirea lor de astãzi, în proprietateapublicã a Consiliului General al Municipiului Bucureºti.

SITUAÞIA ACTUALÃMuzeul de artã popularã „Prof. Dr. Nicolae Minovici“ În prezent, clãdirea este clasatã ca monument istoric

cu gradul de importanþã A. Muzeul, însã, nu maifuncþioneazã din 2004, din cauza degradãrii structurale,

care ar pune în pericol atât eventualii vizitatori cât ºipersonalul sãu.

Clãdirea este compusã dintr-un subsol parþial, parterºi un etaj continuat cu foiºor, pe o structurã alcãtuitã dinzidãrie portantã din cãrãmidã, cu planºee din lemn ºiºarpantã înaltã, pe scaune, învelitã cu þiglã solzi.

Parterul este compus dintr-o salã mare, în care acce-sul se face din douã pãrþi direct din exterior, pe o parte ºialta fiind aºezate celelalte încãperi ale acestui nivel ºiscara interioarã. Asemeni culelor din care vila este inspi-ratã, intrãrile în casã sunt aparent ascunse ºi bine prote-jate, cu accese distincte la parter ºi etaj, ceea ce poatesã asigure o funcþionare distinctã a celor douã niveluri.

Etajul, cu douã mari încãperi centrale ºi cu celelaltelateral, se deschide pe douã pãrþi cãtre exterior, printr-ospectaculoasã logie de facturã brâncoveneascã, în careaccede scara exterioarã. Acest spaþiu este deschis cucoloane care sunt legate cu arcade bogat ornamentate.

Balconul, având componente din lemn, este preluatºi pe faþada opusã, spre parc, acolo unde se înalþãfoiºorul ce dominã clãdirea. Este indiscutabil cã înintenþia arhitectului Cristofi Cerchez a existat dorinþaunei preluãri în plan a casei boiereºti cu parterul alcãtuitdin spaþii destinate depozitãrii ºi serviciilor, inclusivbucãtãria orientatã spre nord, iar în etajul protejat fiindamplasatã locuinþa cu spaþii de zi - camera de oaspeþi,sufrageria, camera de cafea ºi spaþiul de noapte – dor-mitorul legat de camera de toaletã. Ca tampon întrezona de zi ºi cea de noapte, existã micul paraclis plasatspre rãsãrit, boltit ºi bogat decorat. Peste acest încântã-tor spaþiu cu destinaþie liturgicã se înalþã foiºorul, caamintire a vechilor clopotniþe medievale. Plafonul

Muzeul de Artã Popularã prof. dr. Nicolae Minovici- reabilitare ºi consolidare -

Beneficiar: Municipiul BucureºtiConstructor: SC PALEX CONSTRUCÞII INSTALAÞII SRL

Proiectant: SC POLARH DESIGN SRLDiriginte ºantier: SC PROJECT-THC SRL

Simona-Gabriela CROITORU, consultant Resurse Umane - PROJECT-THC SRL

foiºorului este pictat în fresce cu arabescuri, iar de jurîmprejur existau, iniþial, 40 de clopoþei de cristal caremarcau ineditul edificiului.

Podul, prin intermediul cãruia se face accesul înfoiºor, este format dintr-o ºarpantã înaltã pe scaune ºioferã toate condiþiile pentru amenajarea unei mansardeîn care sã poatã fi organizate spaþiile de birou alemuzeului. Arhitectura austerã a culei este îndulcitã cuagrementarea faþadelor cu elemente aparþinând peri-oadei brâncoveneºti, cunoscutã pentru bogãþia orna-mentului ºi performanþele pietrãriei, care prelucreazãîntr-o desãvârºitã tehnicã în similipiatrã coloane,balustrade ºi ancadramente pentru ferestre ºi uºi, puseîn contrast cu albul câmpurilor tencuite, cu cãldura lem-nului ºi broderia delicatã a fierului. Culoarea puternicã aînvelitorii ceramice vine sã completeze armonia com-poziþionalã a arhitecturii monumentului.

Atelierul de restaurare În prezent, în partea de sud-vest a incintei muzeului

se gãseºte o construcþie - parter recentã, care adã-posteºte un mic atelier de restaurare a obiectelor depatrimoniu ale muzeului. Construcþia cu o suprafaþã de65,5 mp (54,18 mp utili), are o formã dreptunghiularã înplan, cu dimensiunile de 4,88 m x 13,43 m, este înzidãrie de cãrãmidã ºi acoperitã cu ºarpantã în 4 ape.

Proiectul are ca scop, în afara restaurãrii ºi con-solidãrii, punerea în valoare a monumentului. Astfel,toate lucrãrile ce se vor întreprinde în acest sens, în spe-cial amenajarea iluminatului exterior ºi a spaþiului verde,trebuie sã aibã în vedere un aspect foarte important,anume faptul cã monumentul nu poate trãi fãrã cadrul încare a fost conceptul iniþial.

LUCRÃRI LA MUZEUL DE ARTÃ POPULARÃ“PROF. DR. NICOLAE MINOVICI”

Lucrãri de consolidare, rezistenþãºi restaurare - arhitecturã

Proiectul de arhitecturã urmãreºte sã readucã monu-mentul la aspectul sãu iniþial în toate componentele deplan, arhitecturã ºi decoraþie, marcând parcursul sãu întimp prin urmãtoarele:

• Fixarea tencuielii originale, cu refacerea lacunelorcu mortar de var;

• Planºeele din lemn de peste parter ºi peste etaj sevor consolida ºi se vor trata ignifug ºi antiatacuri biolo-gice, dupã desfacerea plafoanelor existente din rabiþ.Ulterior se vor reface plafoanele de peste parter ºi pesteetaj cu gips-carton, pentru sporirea rezistenþei la foc ºivor fi finisate cu var;



• Restaurarea ºi remontarea tâmplãriei interioare ºiexterioare ºi protejarea acesteia contra focului ºi aatacurilor biologice;

• Refacerea balcoanelor din lemn de stejar - grinzi,podinã, balustrade, mâna curentã dupã modelul exis-tent, conform detaliilor. Elementele din lemn vor fi prote-jate contra focului ºi a atacurilor biologice;

• Restaurarea stâlpilor ºi grinzilor din lemn de stejardin exterior ºi protecþia acestora contra atacurilor biolo-gice ºi a focului;

• Restaurarea scãrilor din piatrã ºi a celor interioaredin lemn; scãrile din lemn vor fi protejate contra focului ºia atacurilor biologice;

• Restaurarea streaºinii din lemn de stejar conformdetaliilor originale;

• Realizarea unui sistem de iluminat exterior pentrupunere în valoare a monumentului.

Respectând arhitectura iniþialã cu soluþii de iluminatoriginale, se vor recondiþiona ºi reutiliza plafonierele con-fecþionate din ceramicã popularã, care vor fi reechipatecu surse fluorescent compacte, cu aspect de bec cuincandescenþã, cu puteri echivalente la flux luminos.

Candelabrele din fier forjat sau alamã se vorrecondiþiona ºi reutiliza. Va fi evitat iluminatul muzeisticmodern (cu spoturi orientabile pe ºina de curent), înfavoarea pãstrãrii caracterului iniþial al perioadei ºispecificului vilei. Acest deziderat va fi realizat prin uti-lizarea unor candelabre în acelaºi stil, mai ample, (cu unnumãr de surse mai mare), cu care se va obþine o ilu-minare superioarã, necesarã pentru punerea în valoarea colecþiilor de artã popularã, fãrã a altera aspectul arhi-tectural original al monumentului.

În sãlile de expunere de la parter, iluminatul muzeis-tic va fi realizat ºi prin montarea unor spoturi orientabilepe rama metalicã perimetralã a candelabrelor recon-diþionate.

Iluminat decorativ faþadeLogia de la etaj va fi iluminatã cu proiectoare, asigu-

rându-se un iluminat indirect (baie de luminã). La fel seva proceda în foiºor. Coloanele se vor profila pe fundalluminos. În interiorul vilei, deasupra ferestrelor ºi uºilorde acces, se vor monta reflectoare cu LED, care vorrealiza un iluminat filtrat prin trafourile ornamentale.Pentru acoperiºul foiºorului se vor utiliza proiectoare cuLED, care vor spãla cele 4 ape ale acestuia.

Lucrãri de componente artistice • Curãþarea suprafeþelor interioare ºi exterioare cu

picturã, restaurarea acesteia ºi completarea ei; • Restaurarea sistemului de clopoþei de cristal care

împodobea foiºorul; • Curãþirea ancadramentelor ºi a coloanelor din piatrã

artificialã; • Restaurarea stemei de pe faþada cu intrarea;• Restaurarea grilelor metalice originale ºi înlocuirea

celor noi cu copii dupã modelele existente în documen-taþia istoricã;

• Restaurarea profilelor de corniºã.

Lucrãri de arhitecturã – atelier de restaurarePentru a asigura o bunã funcþionare a acestui atelier

este necesarã o reabilitare funcþionalã ºi tehnicã, ceeace presupune urmãtoarele lucrãri:

• Climatizarea spaþiilor, pentru o mai bunã conser-vare a obiectelor de patrimoniu;

• Refacerea finisajelor interioare ºi exterioare. În celedouã încãperi, în care se vor desfãºura activitãþi derestaurare a unor obiecte grele din piatrã/similipiatrã, seva turna o pardosealã de uzurã (epoxidicã) iar pereþii ºitavanele vor fi finisate cu vopsea lavabilã pe glet deipsos. Grupul sanitar va fi finisat cu gresie, faianþã ºivopsitorie lavabilã ºi echipat cu obiecte sanitare. Holulaccesibil publicului va fi finisat cu pardosealã de granitiar pereþii ºi tavanul cu vopsea lavabilã pe glet de ipsos.

Lucrãri de arhitecturã – muzeu familia MinoviciSe propune restaurarea acestui corp pentru a adã-

posti un mic muzeu dedicat familiei Minovici. Muzeul,unde se vor expune panouri/fotografii de epocã, va fiaccesibil publicului.

Pentru destinaþia de muzeu al familiei, iluminatul va firealizat cu candelabre recuperate ºi restaurate dinmuzee, care nu se mai utilizeazã în locaþia principalã.

Candelabrele vor fi echipate cu surse fluorescentcompacte. Se prevãd prize cu contact de protecþie pen-tru iluminat ºi curãþenie.

Lucrãri de arhitecturã – amenajãri exterioarePentru a permite un circuit tematic în parcul Vilei

Minovici trebuie refãcut, de asemenea, sistemul de alei,conform fotografiilor de epocã, montat un sistem de ilu-minat exterior ºi restaurate obiectele de artã din incintã.În acest sens, au fost propuse urmãtoarele lucrãri:

• Confecþionarea ºi montarea porþii de acces din lemn(conform fotografii de epocã), tratatã ignifug ºi contraatacurilor biologice. Poarta care va avea 3 stâlpi cusecþiune pãtratã va fi acoperitã cu o ºarpantã în 4 ape ºicu o învelitoare din ºiþã. Distanþa între primii doi stâlpi vapermite, ocazional, accesul carosabil.

• Restaurarea obiectelor decorative din similipiatrã:felinare, bãnci din similipiatrã, fântânã decorativã, jar-diniere;

• Montarea unei platforme dalate în jurul muzeului ºirefacerea sistemului de alei, conform fotografiilor deepocã;

• Realizarea unui acces pentru vizitatori pe latura deest a incintei, printr-o poartã dupã modelul celei originale.

Iniþiativa Municipiului Bucureºti de a consolida ºireabilita monumentul Muzeu Nicolae Minovici urmãreºtevalorificarea patrimoniului istoric al Bucureºtiului princonservarea ºi restaurarea acestuia ºi menþinerea stilu-lui arhitectonic tradiþional.

Totodatã, prin readucerea în circuitul turistic a acestuiimportant obiectiv va spori atractivitatea Capitalei ºi vacreºte competitivitatea regiunii Bucureºti-Ilfov. �


Academia Profesioniºtilor în Finisaje sau Academia tehnicã HENKEL este un proiectiniþiat de HENKEL România, Divizia de Adezivi, prin care producãtorul de materiale pen-tru construcþii s-a implicat în formarea profesionalã a angajaþilor de pe ºantierele de con-strucþii oferind traininguri gratuite dedicate utilizatorilor finali în vederea îmbunãtãþiriiabilitãþilor de punere în operã a produselor precum ºi informaþii despre ultimele tehnologii.

În anul 2014, HENKEL România a accesat finanþare din FSE prin programul POSDRU2007-2013 pentru continuarea proiectului ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎNFINISAJE, în parteneriat cu douã fundaþii cu experienþã în derularea de programe de for-mare profesionalã în sectorul de construcþii: Fundaþia Româno - Germanã dinTimiºoara ºi Fundaþia Româno - Germanã din Sibiu. Astfel a luat naºtere proiectulCreºterea calificãrii lucrãtorilor de finisãri în construcþii prin participarea la cursuride calificare în domeniile lucrãtor finisor pentru construcþii ºi mozaicar-faianþar,ID Proiect: POSDRU/164/2.3/S/138898.

Obiectivul principal al proiectului ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJE estecreºterea nivelului de calificare pentru lucrãtorii din domeniul finisajelor pentru construcþiiºi pentru persoanele angajate în magazinele care comercializeazã materiale pentru con-strucþii, prin participarea la cursuri de calificare acreditate de Autoritatea Naþionalã pentruCalificãri.

Cursurile realizate în cadrul proiectului ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJEvizeazã ocupaþiile de Lucrãtor finisor pentru construcþii, Mozaicar-Faianþar, Montatorsistem opac de termoizolaþie pentru clãdiri (Montator termosistem) ºi Lucrãtor încomerþ pentru mãrfuri nealimentare.

Pentru desfãºurarea cursurilor s-a aplicat sistemul dual de învãþãmânt profesional prinîmbinarea organicã dintre teorie ºi practicã, astfel cã programele de formare profesionalãau fost structurate în trei pãrþi: o parte de pregãtire teoreticã de specialitate, o parte deinstruire practicã de specialitate în atelierul ºcoalar ºi o parte de pregãtire practicã despecialitate în mediul real de muncã, în unitãþi economice de profil.

Cursanþii care au participat la programele de formare derulate în cadrul ACADEMIEIPROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJE au fost încântaþi de profesionalismul experþilor ºi for-matorilor care asigurau instruirea ºi de maniera de desfãºurare a cursurilor: „A fostacoperitã întreaga gamã de lucrãri din sfera finisajelor, placajelor de mozaic ºi plãciceramice ºi am lucrat cu cele mai moderne materiale ºi tehnologii din domeniu puse ladispoziþie de HENKEL România ºi partenerii sãi.“, spune unul dintre cursanþi.

Pânã la finele anului 2015 cursurile realizate în cadrul proiectului ACADEMIA PROFE-SIONIªTILOR ÎN FINISAJE sunt gratuite ºi se desfãºoarã la nivel naþional în funcþie denecesitãþile din piaþã.

Grupul þintã este format din persoane angajate în companiile din regiunile de imple-mentare a proiectului.

Pe lângã gratuitatea programului, cursanþilor li s-au oferit numeroase beneficii: instruireteoreticã gratuitã; program flexibil în funcþie de orarul de lucru din ºantier; subvenþii ºipremii la absolvire; materiale suport pentru studiu, hranã ºi KIT de lucru (echipament deprotecþie ºi scule de lucru).

Bugetul acestui proiect este de aprox 1 mil. Eur. ºi vizeazã dezvoltarea de programe deformare complete în domeniul lucrãrilor de finisaje ºi comercial pentru 740 de persoaneangajate.

În cadrul proiectului ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJE - Creºterea cali-ficãrii lucrãtorilor de finisãri în construcþii prin participarea la cursuri de calificareîn domeniile lucrãtor finisor pentru construcþii ºi mozaicar-faianþar, ID Proiect:POSDRU/164/2.3/S/138898, au fost realizate peste 30 de programe de formare, majori-tatea pentru calificarea de lucrãtor finisor pentru construcþii. Peste 700 de muncitori aubeneficiat de instruire gratuitã ºi numeroase alte avantaje în cele 18 luni de proiect,iar 90% dintre cursanþi au obþinut certificate de calificare recunoscute de MinisterulEducaþiei la nivel naþional ºi european.

Prin calificarea muncitorilor s-a urmãrit creºterea productivitãþii muncii individuale ºireducerea neconformitãþilor în execuþia lucrãrilor de finisaje prin conlucrarea cu ingineriidin companii; instruirea practicã fiind realizatã fãrã ca angajatul sã fie scos din producþie,îmbunãtãþind astfel sistemul de management al timpului de lucru din companie.

Dincolo de partea de pregãtire profesionalã a muncitorilor din companii, HENKEL Româniaa contribuit prin acest program la dezvoltarea de parteneriate regionale în domeniul edu-caþiei ºi stimularea învãþãmântului profesional ºi tehnic prin iniþierea de parteneriate întreliceele de construcþii ºi agenþii economici locali, fiind astfel un promotor al dezvoltãriicomunitãþii locale.

Tot pentru consolidarea relaþiilor la nivel regional ºi identificarea mai facilã a beneficiarilordin proiect, în luna iulie HENKEL România a organizat trei seminarii de diseminare(Seminariile ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJE) la Bucureºti, Piatra Neamþºi Târgu Mureº, prilej cu care au fost dezbãtute teme precum necesitatea formãrii profe-sionale în sectorul de construcþii, calitatea programelor de formare destinate angajaþilor,bariere ºi limitãri în ce priveºte organizarea programelor de formare pentru muncitorii dinsectorul de construcþii etc.

La Seminariile ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJE au participat reprezen-tanþi ai companiilor din sectorul de construcþii, companii interesate de calitatea lucrãrilorde construcþii atât din prisma materialelor utilizate cât mai ales de calitatea forþei demuncã din sector ºi maniera de realizare a lucrãrilor ºi reprezentanþi ai instituþiilor deînvãþãmânt profesional ºi tehnic publice ºi private.

HENKEL România deruleazã acest program educaþional în completarea acþiunilor depromovare a inovaþiei, tehnologiei, educaþiei ºi consultanþei, piloni care vor contribui întimp la alinierea României la standarde europene în materie de formare profesionalãcontinuã a adulþilor.

Astfel, programul ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJE va continua sã sedezvolte la nivel naþional ca un centru de excelenþã în pregãtirea profesionalã pentrumeseriaºii din domeniul finisajelor pentru construcþii ºi nu numai. �

ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJEUn proiect HENKEL România


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIIon TECUCI

S-a nãscut la 8 octombrie 1938 în comuna ªuºani,judeþul Vâlcea.

Dupã terminarea Liceului Mihail Eminescu din Bucureºti,a urmat Facultatea de Hidrotehnicã - Institutul de Con-strucþii Bucureºti, pe care a absolvit-o în anul 1961.

Activitatea de proiectare a început-o la Institutul pentruPlanuri de Amenjare ºi Construcþii Hidrotehnice cu 1/2normã, cealaltã jumãtate de normã având-o în învãþãmânt,ca preparator la Catedra de Hidraulicã ºi ConstrucþiiHidrotehnice din Institutul de Construcþii Bucureºti.

În anul 1968 a trecut, cu normã întreagã, la IPACH,ajungând de la inginer proiectant la ºef de proiect la bara-jele Stânca Costeºti, Bucecea, Sãcele, Surduc, GuraRâului. Ca ºef proiectant de complex, a elaborat proiectelebarajului Goleºti de pe râul Argeº (amplasarea sub centralahidroelectricã a unei staþii de pompare cu un debit instalatde 15 m3/s ºi un descãrcãtor cu capacitate de evacuareproiectatã de 5.600 m3/s, capabil sã menþinã, în timpulviiturilor, un nivel al apei în lac apropiat de nivelurile înregim natural - permiþând diminuarea efectului de alu-vionare al lacului de acumulare -, unicat în þarã); de aseme-nea, pentru barajul Frumoasa, din judeþul Harghita (barajdin umpluturã de pãmânt, de mare înãlþime, cu evacuatortip pâlnie); barajul Gura Râului, amenajarea StâncaCosteºti, canalul magistral Siret - Bãrãgan etc.

Între anii 1979 - 1993, ca inginer principal gr. I, a devenitºef proiectare baraje la Institutul de Cercetãri ºi Proiectarepentru Gospodãrirea Apelor, dupã care a fost numit directortehnic.

Ca preºedinte al Comisiei tehnico-economice deavizare a proiectelor, a coordonat activitatea de proiectarea numeroase baraje.

Între anii 1982 - 1984, a fost adviser ºi inginer consul-tant pentru baraje de deviaþie ºi prize de apã la firmaWESCO-MAHAB a Ministerului de Energie al Iranului.

În anul 1987, a devenit doctor inginer (demonstrând înteza sa cã se pot calcula canalele cu macrorugozitate artifi-cialã, dar ºi râurile naturale cu macrorugozitate, cu formulesimilare celei Chezey, unde rolul razei hidraulice esteîndeplinit de raportul dintre adâncimea apei deasupramacrorugozitãþii la puterea 1/2; de asemenea, cã se poatedefini un coeficient de macrorugozitate similar celui derugozitate Manning, stabilit în funcþie de densitatea derugozitate pe care o ºi expliciteazã).

În anul 1985, proiectând Canalul magistral Siret - Bãrãgan,iniþiazã primul studiu de impact al lucrãrilor hidrotehniceasupra mediului înconjurãtor.

Dupã anul 1990, s-a dedicat abordãrii ansamblului pro-blemelor gestionãrii resurselor de apã ale României,devenind coordonatului primei Strategii naþionale degospodãrire a apelor.

Activitatea de cercetare. În anul 1999, pãrãsind activi-tatea de proiectare, s-a încadrat la Institutul Naþional deMeteorologie, Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor, studiindºi cercetând în domeniul managementului resurselor deapã ºi al riscului la evenimente extreme - inundaþii ºisecete. Obþinând gradele de cercetãtor ºtiinþific III, II, I, afost numit ºeful secþiei „Scheme de amenajare“, conducã-torul grupului de lucru ºi coordonatorul elaborãrii Strategieinaþionale de management al riscului la inundaþii, aprobatã,în anul 2005, prin Hotãrârea de Guvern nr. 1864.

În prezent, este coordonatorul elaborãrii planurilor deamenajare ale bazinelor hidrografice de pe teritoriulRomâniei, care vor marca evoluþia managementuluiresurselor de apã ale þãrii pe urmãtorii 20 - 25 de ani.

Activitatea didacticã. A lucrat ca preparator ºi asistent,încã din primii ani dupã absolvire, a continuat, ulterior, legã-tura cu învãþãmântul, ca ºef de lucrãri ºi profesor asociat la

Barajul Gura Râului, pe râul Cibin Barajul Stânca Costeºti, pe râul Prut

Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, predândcursurile: Hidraulicã, Hidrologie, Amenajarea cursurilor deapã la Facultatea de Hidrotehnicã; profesor asociat la Uni-versitatea Bucureºti, predând cursul Gestionarea durabilã aresurselor de apã ºi la Universitatea Politehnica, cursul deEconomia mediului.

Dr. ing. Ion Tecuci a publicat (autor sau coautor) peste70 de lucrãri în diferite reviste din þarã ºi strãinãtate.Lucrãrile sale, în domeniul barajelor, au fost prezentate lacongresele internaþionale ale Comisiei Internaþionale aMarilor Baraje: Viena (1991); Durban (1994); Florenþa(1997), Beijing (2000), Montreal (2003), Barcelona (2006).

Amintim cã dr. ing. Ion Tecuci este membru al Comite-tului Naþional al Marilor Baraje, preºedinte al Grupului degospodãrire a apelor din Asociaþia Românã de ªtiinþe

Hidrologice, membru al Centrului National de Reconstrucþiea Râurilor, membru în Colegiul de redacþie al revisteiHidrotehnica.

Este expert MLPTL ºi expert MMGA pentru siguranþa înexploatare a barajelor.

Dr. ing. Ion Tecuci a îmbinat activitatea practicã ºi deconcepþie inginereascã în domeniul managementuluiresurselor de apã cu cea de studii ºi cercetãri.

Activitatea valoroasã a unui om extrem de muncitor,tenace, cu voinþã, sincer, cu dragoste de semeni, de bine ºide adevãr, îl situeazã în rândul personalitãþilor de seamãale ºtiinþei ºi tehnicii hidrotehnicii româneºti.

Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii –autor Hristache Popescu (în colaborare cu Adrian Popovici)

Barajul Goleºti, pe râul Argeº Canalul Siret - Bãrãgan


Un brand românesc de referinþã

Glulam (glued laminated timber) este un produs inovativconceput pentru a ameliora calitãþile ºi a creºte valoareaunuia tradiþional, foarte probabil primul utilizat în construcþii,anume lemnul.

Versatilitatea lui îl recomandã pentru producþia ele-mentelor structurale utilizate la execuþia piscinelor ºibazinelor de înot, halelor industriale ºi agrozootehnice,sãlilor de sport, centrelor comerciale, bisericilor, locuinþelor,podurilor pietonale ºi auto, monumentelor sau elementelorde design interior ºi exterior.

Procesul tehnologic de producþie începe încã de lafurnizorii de lemn, prin sortarea cherestelei de molid astfelîncât sã fie asiguratã o anumitã densitate, o dispunere ainelelor de creºtere în secþiunea lamelelor, sã fie înlãturateunele defecte ºi acceptate doar nodurile sãnãtoase.

Lamelele precis calibrate sunt uscate în regim industrialîntr-un mediu controlat de calculator pânã când umiditateaacestora scade la 12 %.

Ulterior acestea intrã în fluxul de fabricaþie, sunt frezatela capete ºi îmbinate în dinþi cu adeziv poliuretanic,rezultând astfel elemente lungi care, dupã rindeluireafeþelor, sunt presate în pachete pentru a obþine grinzi, fiindîncleiate cu adeziv bicomponent melamino-ureo-formalde-hidic în mediu climatizat (temperaturã ºi umiditate contro-late), cu respectarea anumitor timpi de întãrire a adezivului.

Elementelor structurale încleiate ºi uscate le suntrindeluite cele patru feþe ºi teºite muchiile longitudinale,urmând a fi livrate netratate sau cu tratament de suprafaþãaplicat, pentru interior sau exterior.

Conform solicitãrii beneficiarilor sau cerinþelor proiectu-lui, grinzile pot fi chertate, debitate la capete dupã desenulde producþie sau frezate decorativ.

Lemnul lamelat încleiat dimensionat structural corectasigurã o rezistenþã la incendiu de 60 min, neignifugat.

Pentru clãdiri la care se impun cerinþe speciale, rezis-tenþa la incendiu a elementelor structurale poate fi crescutãprin calcul dimensional ºi / sau prin tratarea suprafeþei ele-mentelor cu soluþii de ignifugare.

Adezivii utilizaþi asigurã încleierea elementelor pentruexploatare în condiþii de exterior ºi sunt certificaþi de insti-tute europene de prestigiu.

Printr-un proces de fabricaþie mai puþin costisitor decâtpentru alte materiale de construcþii, se produc astfel relativuºor diferite sisteme din grinzi drepte sau cu con-trasãgeatã, cu simplã sau dublã pantã, bumerang, cadre,elemente curbe cu razã ºi secþiune constantã sau variabilã.

Dimensionarea acestora se face în funcþie de eforturilerezultate din calcule de rezistenþã, secþiunea transversalãputându-se adapta dupã necesitãþi, prin corelarea înãlþimiigrinzii cu solicitarea la care aceasta este supusã.

Produsele sunt certificate de ICECON – Româniaconform SR EN 14080:2013, în clasele de rezistenþãGL 20h, GL 24h ºi GL28h.

GLULAM ºi-a început activitatea în anul 2004, deschizând în România o niºã de piaþã prin producþia delemn lamelat încleiat – glulam ºi cea de panouri termoizolante tip sandwich cu feþe nemetalice.

Renumele ºi încrederea beneficiarilor le-a câºtigat în timp prin profesionalism ºi respectarea unorprincipii corecte de business.

Antreprenori generali, firme de construcþii, arhitecþi, proiectanþi ºi clienþi finali recunosc compania ca pecel mai important producãtor ºi executant autohton de structuri din lemn.

GLULAM reprezintã un brand ºi un concept unitar care înglobeazã servicii de consultanþã, proiectare,fabricaþie, distribuþie ºi montaj.

Adrian PUICÃ - director vânzãri, GLULAM SA

Lemnul lamelat încleiat are greutate proprie redusã, are o capacitate portantã mare, se poate modela pentru aobþine forma doritã, se poate ajusta dimensional, rezistã bine la acþiunea agenþilor externi, se comportã excelentla miºcãri seismice, are o bunã rezistenþã la foc, este estetic ºi susþine creativitatea arhitecturalã, asigurã confortultermic al clãdirilor, este natural ºi ecologic, se finiseazã cu uºurinþã ºi se asambleazã într-un timp redus.

LEMN LAMELAT ÎNCLEIAT – GLULAM

Gama Glupan de panouri termoizolante a producãtoru-lui completeazã încã o reþetã de succes în combinaþie cuelementele structurale din glulam, pentru obþinerea unorconstrucþii uºoare cu deschideri mari fãrã stâlpi intermedi-ari, iar pe zona rezidenþialã pentru confecþionarea unorpereþi exteriori uºori pe structurã de lemn ºi izolarea ter-micã a acoperiºurilor ºi mansardelor.

Panourile combinã calitãþile spumei poliuretanice PURde înaltã densitate cu cele ale plãcilor de OSB3 ºi Vidiwall(ghips armat cu fibre celulozice), prefabricatul rezultat fiindun sandwich cu grosimea de 75, 105 sau 125 mm.

Acestea se comportã ca elemente autoportante pentru exe-cuþia învelitorilor ºi neportante pentru confecþionarea pereþilorexteriori, înlocuind din punct de vedere al izolãrii termice pereþide zidãrie cu grosimea cuprinsã între 350 – 600 mm.

Panoul se confecþioneazã prin injectarea în matriþe indi-viduale a spumei poliuretanice între plãcile de faþã, cu opresiune care îi asigurã acesteia o densitate în stare solidãde peste 42 kg/m3, obþinându-se astfel o structurã tip fagurecu alveole închise de dimensiuni microscopice, fãrã capila-ritate ºi idealã pentru izolarea termicã.

Stratul de spumã poliuretanicã este frezat pe contur înplanul median al panoului, pregãtindu-se în acest fel pre-fabricatul pentru îmbinarea la montaj.

Livrarea se face împreunã cu kit-ul de montaj, constândîn lamele din lemn care fac legãtura între panouri,holzºuruburi pentru fixarea pe structurã, plachete depre-siune ºi adeziv poliuretanic lichid pentru etanºarea rosturilor.

Utilizarea panourilor Glupan la termoizolarea clãdirilorpoate aduce o economie a energiei necesare încãlziriiambientale de 40 – 50 % comparativ cu sistemul de con-strucþie tradiþional.

Structurile confecþionate din elemente de glulam ºi ter-moizolate cu panouri din gama Glupan îmbinã rezistenþa ºicalitãþile estetice ale materialelor, rezultând astfel con-strucþii calde, organice, cu un grad sporit de confort.

Numeroasele proiecte materializate în decursul timpuluiatestã experienþa ºi profesionalismul departamentelor deproiectare, producþie ºi montaj ale companiei.

Între acestea se numarã câteva de referinþã: • Bazinul de înot ºi polo Steaua - Bucureºti• Acoperiºul Iulius Mall - Cluj• Bazinul olimpic de înot - Braºov • Amenajarea interioarã a salinei - Turda• Parcul de agrement Divertiland - Chiajna• Hala de depozitare a îngrãºãmintelor chimice - Giurgiu• Manejul ºi Sala de festivitãþi Panicel – Râºnov• Acoperiºul Primãriei sectorului 1 – Bucureºti• Manejul – Bârdeºti• ªarpanta Sãlii de conferinþe UNEJ – Bucureºti• Bazinul de înot Crizantema – Târgoviºte

Panourile termoizolante Glupan au greutate proprie redusã, izoleazã termic excelent ºi îºi menþin eficienþa ter-moizolaþiei practic nemodificatã în timp, au calitãþi de izolare acusticã, nu creeaza punþi termice, nu formeazã con-dens, nu absorb umiditate, se comportã bine la incendiu, nu afecteazã sãnãtatea, se pot debita ºi ajusta cuuºurinþã la montaj, se asambleazã într-un timp redus ºi sunt compatibile cu finisajele clasice de interior ºi exterior.

PANOURI TERMOIZOLANTE CU FEÞE NEMETALICE – GLUPAN



Proiectul se referã la structura de rezistenþã din lemnlamelat încleiat executatã pentru acoperirea bazinuluide înot semiolimpic din cadrul Complexului turistic denataþieTârgoviºte.

Caracteristicile amplasamentului sunt urmãtoarele:• viteza de referinþã a vântului vref = 31 m/s• încãrcarea din zãpadã pe sol S0,k = 2,00 kN/m2

• acceleraþia de proiectare a terenului ag = 0,30g m/s2

• perioada de colþ Tc = 1,0 s• clasa de importanþã III.Construcþia are formã dreptunghiularã în plan, este

alcãtuitã dintr-o singurã deschidere de 43,70 m între axelestâlpilor de beton ºi cincisprezece travee din care zece decâte 3,60 m ºi cinci de câte 6.10 m.

Structura din lemn lamelat încleiat reazemã la cota+9,00 pe capetele superioare ale stâlpilor din beton armatcare fac parte din structura în cadre adiacentã bazinului.

Sistemul structural al acoperiºului este alcãtuit din arceplane triplu articulate din glulam, dispuse pe direcþie trans-versalã. Pe direcþie longitudinalã, între arce sunt prevãzutepane de acoperiº simplu rezemate care constituie suportulpentru panourile termoizolante de acoperiº tip Glupan SP105 OSB-Ghips.

Pentru preluarea forþelor orizontale s-a prevãzut un sis-tem de contravântuiri metalice care intersecteazã arcele îndreptul panelor de compresiune.

În zona cea mai înaltã a arcelor, pe toatã lungimeaacoperiºului, cu excepþia primelor douã ºi ultimelor douãtravee, se aflã un luminator cu structura alcatuitã din arce ºipane de lemn lamelat încleiat.

Pentru închiderea frontoanelor s-a prevãzut un sistemde stâlpi ºi rigle din glulam pe care s-au montat panouri ter-moizolante Glupan SP 105 OSB-Ghips.

Elementele din lemn lamelat încleiat au urmãtoarele secþiuni:• Arce 185 x 1.100 mm pentru traveele de 6,10 m• Arce 140 x 1.100 mm pentru traveele de 3,60 m• Pane de acoperiº 90 x 320 mm pentru traveele de 6,10 m• Pane deacoperiº 90 x 200 mm pentru traveele de 3,60 m• Pane de compresiune 160 x 280, 140 x 280, 115 x 280,

90 x 280 mm, în funcþie de poziþia acestora pe arce• Stâlpi de fronton 160 x 560, 140 x 440, 115 x 240 mm

în funcþie de poziþia lor faþã de capetele arcelor• Rigle de fronton 90 x 240 mm• Grinzi luminator 90 x 600, 90 x 160 mm• Arce luminator 90 x 200 mm• Pane luminator 65 x 120 mm

Prinderile arcelor, ale stâlpilor de fronton ºi ale panelorde compresiune se realizeazã prin intermediul conexiunilormetalice confecþionate din table sudate ºi galvanizate termic.

Prinderea panelor pe arce s-a realizat prin intermediulunor conexiuni tipizate din tablã ambutisatã, galvanizate.

Materialele au urmãtoarele caracteristici:• lemn lamelat încleiat GL28c, GL24h• oþel OL 37, OL52• tije filetate grupa 8.8 Montajul structurii s-a desfãºurat pe durata a opt sãptãmâni,

ultimele douã fiind rezervate frontoanelor ºi luminatorului.

Un aspect interesant îl constituie faptul cã pentru mon-tarea primelor douã cadre s-au creat de la sol douã sub-ansamble cu panele de compresiune, contravântuirile ºipanele de acoperiº gata montate. Dupã ridicarea ºi cuplareaacestora, s-a obþinut o travee contravântuitã care a consti-tuit reperul pentru montarea urmãtoarelor cadre.

PREZENTAREA TEHNICÃ A PROIECTULUI:BAZIN DE ÎNOT CRIZANTEMA

UN PROIECT SPECIAL MARCA GLULAM !

Bogdan GHIOC – ºef departament proiectare, GLULAM SA

Toamnã bogatãîn evenimente consacrate construcþiilor

Asociaþia Inginerilor Constructori din România ºi Facultatea de Construcþii civile,industriale ºi agricole – Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti vã invitã la ceade-a II-a Conferinþã Naþionalã “INGINERIA CLÃDIRILOR”, care va avea loc în Bucureºtiîn data de 16 octombrie 2015.

Puteþi obþine detalii la adresa: [email protected]

Tematica:• Impactul Eurocodurilor structurale în ingineria clãdirilor• Concept ºi conformare structuralã• Reabilitarea ºi restaurarea clãdirilor• Protecþia seismicã a structurilor• Modelarea matematicã în ingineria clãdirilor

• Materiale ºi tehnologii actuale pentru realizarea clãdirilor• Exigenþe tehnico-functionale în concepþia ºi proiectarea clãdirilor

• Dezvoltare urbanã ºi proiecte cu fonduri europene• Management, consultanþã ºi urmãrirea investiþiei• Sisteme de fundare specifice zonelor urbane

A II-a Conferinþã Naþionalã “INGINERIA CLÃDIRILOR”Bucureºti, 16 octombrie 2015

CONTRACTOR Engineering and Construction Contracting Conferencereuneºte pe 26 ºi 27 octombrie 2015, la Radisson Hotel Bucureºti, peste250 de participanþi, conferinþa internaþionalã fiind dedicatã constructorilor,proiectanþilor, arhitecþilor, investitorilor ºi dezvoltatorilor de pe piaþa imobili-arã, investitorilor din sectorul public ºi cel privat.

Conferinþa are patru secþiuni tematice în cadrul cãrora sunt prezentate proiecte de investiþii în construcþii îndomeniile: Sãnãtate, Educaþie ºi Culturã, Rezidenþial ºi Comercial, Sector public urban.

CONTRACTOR este un eveniment creat de ABplus Events ºi face parte din seria expoconferinþelorinternaþionale pentru arhitecþi ºi contractori, alãturi de INGLASS, LAUD, GIS ºi RIFF.

Puteþi obþine informaþii despre CONTRACTOR pe site-ul evenimentului, www.contractor.com.ro, sauwww.facebook.com/expoconferinta.contractor

CONTRACTOR Engineering and Construction Contracting ConferenceBucureºti, 26 ºi 27 octombrie 2015

România încotro? Ar putea fi întrebarea retoricã, pentru care specialiºtiidomeniului construcþiilor metalice din România se întrunesc din doi în doiani pentru a cãuta rãspunsuri, a identifica noi direcþii, a împãrtãºi expe-rienþele de proiectare ºi de cercetare acumulate de-a lungul anilor.

Conferinþa Naþionalã de Construcþii Metalice din România – care a debu-tat în anul 1973 la Facultatea de Construcþii din Timiºoara, la iniþiativa academicianului Dan Mateescu – a “crescut”la Timiºoara ºi devine mai maturã cu fiecare ediþie.

Sub egida „Construieºte cu Steel” în 19 - 20 noiembrie 2015 va avea loc cea de-a XIV-a Conferinþã Naþionalã deConstrucþii Metalice la Cluj, gazdã fiind Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Facultatea de Construcþii, prin Depar-tamentul „Structuri”, în colaborare cu Asociaþia Producãtorilor de Construcþii Metalice din România (A.P.C.M.R.).

Mai multe detalii la: UTCN, Facultatea de Construcþii, E-mail: [email protected], www.cm14.ro

Tematica• Fabricaþie ºi execuþie• Standarde ºi coduri• Structuri din bare cu pereþi subþiri• Structuri din elemente cu secþiune mixtã oþel-beton• Structuri în zone seismice• Rezistenþa la foc• Îmbinãri structurale

• Sustenabilitatea structurilor metalice• Robusteþea structurilor metalice• Consolidãri structurale• Structuri inovative• Oþelul în arhitecturã• Studii de caz• Domenii conexe construcþiilor metalice

CONSTRUIEªTE CU STEEL – A 14-a Conferinþã Naþionalã de Construcþii MetaliceCluj-Napoca, 19 ºi 20 noiembrie 2015


Corelarea parametrilor caracteristici ai terenului de fundarecu rezultatele procesãrii înregistrãrilor seismice

în cazul clãdirilor instrumentate seismicCornelia-Florentina DOBRESCU, Maria ªTEFÃNICÃ, Elena Andreea CÃLÃRAªU -

INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureºti

Miºcãrile seismice ºi efecteleacestora asupra construcþiilor, peamplasamente situate în zone cupotenþial de risc seismic, sunt con-siderate fenomene complexe ca:mecanism de sursã, recurenþã,propagare de unde între sursã ºiamplasament, comportare neliniarãa structurilor ºi a terenului de fun-dare. În vederea elucidãrii com-portãrii acestora este necesarãprocesarea înregistrãrilor seismicedin timpul cutremurelor puternice, încazul clãdirilor instrumentate seismic.

Undele seismice transmise de lafocar prin teren ajung la zona decontact dintre teren ºi fundaþiile con-strucþiilor, antrenând în miºcareterenul ºi fundaþia, iar acestea, larândul lor, transmit construcþiilorvibraþiile produse. În acest mod,clãdirile sunt supuse unui regim deoscilaþii, din cauza cãrora aparforþele de inerþie ce reprezintã încãr-cãrile seismice asupra structurii caredimensioneazã construcþia. Pe lângãcelelalte acþiuni, în mod simplificat,se poate considera un lanþ formatdin trei componente: focar - drum depropagare a undelor - condiþii localede teren.

COMPORTAREA TERENULUILA ACÞIUNI SEISMICE

Miºcãrile seismice care acþio-neazã la suprafaþa terenului în zonade influenþã (zona activã) a con-strucþiilor au un caracter oscilant ºiantreneazã construcþia într-o miº-care seismicã, generatoare demiºcãri violente, caracterizate prinvalorile unor parametri ca: depla-sarea, viteza ºi mai ales acceleraþia,care reprezintã funcþii în raport cutimpul. Miºcarea terenului în timpulunui seism ºi distrugerile asociateacestuia sunt puternic influenþate decondiþiile locale de amplasament.

În cazul acþiunilor seismice,importanþa pãmânturilor din jurulfundaþiilor construcþiilor este foartemare deoarece prin ele se transmitîncãrcãrile dinamice cu pondereacea mai mare, care, de obicei,dimensioneazã construcþia.

Comportarea terenurilor subîncãrcãri dinamice poate prezentaaspecte foarte diferite faþã de com-portarea la încãrcarea staticã. Uneleterenuri, sub încãrcãri ciclice, îºisporesc rezistenþa prin compactare(de exemplu nisipurile afânate),altele îºi pot pierde rezistenþa (nisi-purile saturate sau argilele sensibile).Comportarea dinamicã a terenurilordepinde de mãrimea deformaþiilorcauzate, de durata ºi frecvenþaprocesului.

Studii referitoare la comportareaconstrucþiilor în timpul miºcãrilorseismice, în funcþie de natura tere-nului de fundare, urmãresc:

• influenþa proprietãþilor fizico-mecanice ale terenului asupra inten-sitãþii locale a miºcãrii terenului;

• care sunt terenurile supuse înpermanenþã unor transformãri fiziceîn timpul propagãrii undelor seismiceºi cum afecteazã aceste transformãristructurile care sunt fundate pe ele;

• ce influenþã au caracteristicileterenului (parametri geotehnici)asupra comportãrii structurilor careinteracþioneazã cu terenul în timpulmiºcãrii seismice.

Determinarea caracteristicilor miº-cãrii terenului, în funcþie de condiþiilelocale de amplasament, este osarcinã dificilã, din cauza diversitãþiistructurii geologice.

Analiza, din punct de vedereingineresc, a rãspunsului terenuluiîntr-un amplasament în timpul unuiseism, trebuie sã aibã în vedereurmãtoarele aspecte:

• modificarea semnalului seismicdin cauza factorilor geometrici(topografie, structurã geologicã) ºi afactorilor mecanici (variaþia propri-etãþilor terenului); modificãri aleconþinutului de frecvenþe ºi amplifi-carea/dezamplificarea parametrilormiºcãrii etc.;

Miºcãrile seismice ºi efectele acestora asupra construcþiilor, pe amplasamente situate în zone cupotenþial de risc seismic, sunt considerate fenomene complexe ca: mecanism de sursã, recurenþã, propa-gare de unde seismice între sursã ºi amplasament, comportare neliniarã a structurilor ºi a terenului defundare. Pentru elucidarea comportãrii acestora este necesarã procesarea înregistrãrilor seismice în cazulclãdirilor instrumentate seismic ºi corelarea parametrilor geotehnici ai terenului ºi parametrilor struc-turilor cu rezultatele înregistrãrilor din timpul cutremurelor vrâncene puternice.

Lucrarea de faþã cuprinde studii de caz privind exemplificarea practicã bazatã pe determinarea în regimdinamic a parametrilor caracteristici ai terenului de fundare pe amplasamente din municipiul Galaþi, încazul clãdirilor instrumentate seismic ºi corelarea cu înregistrãrile seismice.

Rezultatele unor cercetãri au permis formularea unui set de concluzii privind corelaþiile între stratifi-caþia terenului pe amplasament, parametrii geotehnici, caracteristicile miºcãrii seismice ºi comportareaclãdirilor echipate cu accelerografe; astfel, lucrarea cuprinde studii de caz privind exemplificarea peamplasamentul din municipiul Galaþi, bloc I.1, cartier Þiglina.


• modificarea proprietãþilor tere-nului (presiune interstiþialã ºi densi-tate sporitã, lichefiere, tasãri etc.);

• probabilitatea „macro” miºcãrilorterenului (alunecãri de teren, cedãriale terenului, cãderi de roci etc.);

• variabilitatea rãspunsului de laun amplasament la altul, datã de:

- caracteristicile terenului înamplasament;

- topografia amplasamentului ºigeometria straturilor de teren;

- poziþia amplasamentului în raportcu ruperea la sursã.

Primele douã cauze sunt prepon-derente în majoritatea situaþiilor, atreia fiind semnificativã în zona epi-centralã. Existã, bineînþeles, ºi multesituaþii în care topografia ºi dis-punerea straturilor sunt asemãnã-toare ºi atunci proprietãþile terenuluijoacã un rol predominant.

COMPORTAREA CONSTRUCÞIILORLA ACÞIUNI SEISMICE

În analiza comportãrii unor con-strucþii la solicitãrile rezultate dinacþiunea seismicã, s-a pornit de laideea cã, în mod obiectiv, cutremurulfiind el însuºi un fenomen natural acãrui manifestare este greu previ-zibilã în timp, comportarea con-strucþiei va fi determinatã de maimulþi factori:

• capacitatea de rezistenþã anti-seismicã;

• perioada de realizare a con-strucþiei;

• clasa ºi importanþa construcþiei(destinaþie, regim de înãlþime, struc-tura de rezistenþã);

• rãspunsul dinamic al construcþiei,care depinde de intensitatea acþiuniiseismice ºi de compoziþia spectralãa miºcãrii seismice;

• caracteristici intrinseci ale con-strucþiei: inerþie, rigiditate, capacitatede amortizare, ductilitate;

• interacþiunea dinamicã dintreteren ºi structurã;

• condiþiile locale de amplasament(condiþii geologice, morfologice,geotehnice, hidrogeologice etc.).

În timpul miºcãrii seismice, clã-dirile pot suferi numeroase tipuri deavarie care pot fi clasificate în avariistructurale ºi nestructurale. Avariilestructurale se localizeazã la sistemulportant de la care preia încãrcãrileverticale ºi orizontale, iar avariile

nestructurale nu afecteazã integri-tatea structurii de rezistenþã; înschimb, sunt afectate elementele decompartimentare, elementele deco-rative, instalaþii etc. Avariile care aparla clãdiri depind de tipul de structurã,de vârsta ºi starea de uzurã a clãdirii,de tipul terenului pe care este ampla-satã, de tipul miºcãrii seismice etc.

În legãturã cu influenþa terenuluide fundare, avarierile la construcþiipot fi clasificate în douã mari categorii:

• degradãri provocate de tasarea,înclinarea sau rãsturnarea con-strucþiei, ca urmare directã a defor-mãrii sau ruperii prin suprasolicitarea terenului de fundaþie; acestedegradãri sunt însoþite de fisurãri ºialte avarii în structurã, care însã nuformeazã cauza principalã a dis-trugerii;

• degradãri a cãror manifestareprincipalã constã în fisurarea celeimai mari pãrþi a construcþiei sau îndislocarea, în plan orizontal, lanivelul terenului cu avarii gravenumai în aceastã zonã.

Pentru asigurarea siguranþei con-strucþiilor la acþiuni seismice trebuieluate în considerare urmãtoareleaspecte:

• evitarea pãmânturilor suscepti-bile la lichefiere, amplasamente cuterenuri pentru care factorul de sigu-ranþã la lichefiere este redus;

• îmbunãtãþirea caracteristicilorterenului prin compactare sauînlocuirea terenului de fundare.

În studiul interacþiunii teren-struc-turã sau mai exact teren-fundaþie-structurã, trebuie avute în vedere treifenomene:

• influenþa tipului de pãmântasupra proprietãþilor de amortizareale structurilor, respectiv asupramiºcãrilor ºi forþelor induse în struc-turã în timpul unui cutremur;

• influenþa prezenþei construcþieiasupra formei accelerogramei înteren, în imediata ei vecinãtate;

• influenþa construcþiilor asupradeformaþiilor permanente ale terenu-lui de fundare. Valoarea perioadei decolþ Tc reprezintã un indicator asupraconþinutului în frecvenþe a miºcãriiterenului.

Din analiza comportãrii la cutre-mur a diferitelor tipuri de construcþii,

precum ºi a materialelor ºi ele-mentelor de construcþii, s-audesprins principalele cauze aleavarierilor intervenite care stau labaza normativelor de proiectare anti-seismicã elaborate dupã cutremuruldin 4 martie 1977.

STUDIU DE CAZPE AMPLASAMENTUL CLÃDIRII

INSTRUMENTATE SEISMICDIN MUNICIPIUL GALAÞI

Pentru studiul de caz s-a ales unamplasament din municipiul Galaþi,unde clãdirea este instrumentatãseismic (Str. Brãilei, Bloc I.1, cartierÞiglina). În aceastã locaþie au fostprelucrate, în funcþie de înregistrãri,urmãtoarele:

• spectre de amplitudine (spectreFourier), adicã reprezentarea graficãa relaþiilor amplitudini - frecvenþecorespunzãtoare înregistrãrilor seis-mice;

• spectre de rãspuns, adicã valo-rile maxime ale rãspunsului exprimatprin deplasãri relative, viteze rela-tive, acceleraþii absolute.

Caracterizarea geotehnicãa amplasamentului

În vederea determinãrii stratifica-þiei terenului ºi a parametrilor geotehniciai pãmântului în amplasamentulblocului, s-a executat un foraj geo-tehnic circular pânã la adâncimea decca. 30,0 m, adâncime generatã deaspectul depozitelor superficiale ºi deprezenþa apei subterane.

Stratificaþia de ansamblu a tere-nului este reprezentatã printr-un ori-zont coeziv urmat, în adâncime, deun complex preponderent necoeziv.

Succesiunea litologicã, cu eviden-þierea de straturi din amplasamentulblocului ºi valorile parametrilor geoteh-nici ai terenului se prezintã astfel:

• 0 ± 0,00 ÷ 0,50 m - umpluturãde pãmânt ºi resturi din construcþii:moloz ºi resturi de cãrãmizi;

• 0,50 m ÷ 16,0 m - loess galbenuscat, consistenþã tare, puþin com-presibil în stare naturalã, sensibil laumezire;

• 16,0 m ÷ 20,0 m - loess galben-cafeniu, plastic consistent de com-presibilitate mijlocie, sensibil laumezire;

• 20,0 m ÷ 30,0 m - nisip slab prã-fos ºi de la 26,20 m nisip fin mijlociucafeniu-gãlbui, îndesat.



Elemente structurale ale clãdiriiBlocul de locuinþe din cartierul

Þiglina I.1, strada Brãilei, instrumen-tat seismic cu accelerografe SMA-1la nivelul inferior (subsol) ºi superior,are un regim de înãlþime S+P+10E(155 apartamente), cu structurã derezistenþã de tip fagure executat pringlisare.

Clãdirea este fundatã pe radiergeneral din beton armat, pe unpachet de loess galben-cafeniu plasticconsistent, sensibil la umezire, carea fost consolidat prin intermediulpiloþilor bãtuþi din pãmânt cu lungimel = 9,0 m ºi diametrul d = 1,05 m.

Evaluarea instrumentalã a clãdiriila cutremurele vrâncene

Principalii parametri ai cutremu-relor în timpul cãrora s-au obþinutînregistrãri la blocul I.1 au rezultatdupã un cutremur local la data de11.09.1980 ºi dupã cele vrâncenedin 04.03.1977, 30.08.1986, 30 ºi31.05 din 1990 ºi în 28.04.1999(Tabelul 1).

Prelucrarea ºi interpretarearezultatelor

Prelucrãrile datelor înregistrate lanivelul inferior - la bazã - ºi nivelulsuperior - la ultimul etaj - au permisdeducerea spectrelor de rãspuns(fig. 1), a spectrelor de amplitudineFourier (fig. 2), cât ºi funcþiile detransfer (fig. 3). Analiza rãspunsuluiînregistrat evidenþiazã diferenþe întreproprietãþile dinamice structuralemanifestate în timpul miºcãrilor seis-mice severe ºi anume cel din30.08.1986 cu MG-R = 7,0 ºi30.05.1990 cu MG-R = 6,7 ºi celemanifestate în timpul cutremurelormoderate, cum a fost cel de supra-faþã din 11.09.1980 cu MG-R = 4,0 ºidin 28.04.1999 cu MG-R = 5,1.

Analiza rãspunsului terenuluiîn amplasament la acþiunile seismice

Pentru a urmãri rãspunsul tere-nului în amplasament, cunoscândsuccesiunea straturilor în profilul lito-logic, se remarcã fundarea bloculuiI.1 pe un strat de grosime mare for-mat din pãmânturi macroporice sen-sibile la umezire, ce fac parte dincategoria loessurilor, care, din punctde vedere granulometric, este, în ceamai mare parte, o argilã prãfoasãsau un praf argilos.

Dintre cele trei fracþiuni, proporþiade argilã (~30%) este cea mai con-stantã pe întreaga adâncime apachetului de pãmânt loessoid.Fracþiunea de nisip prezintã ouºoarã creºtere în prima jumãtate apachetului de loess, rãmânând con-stantã pe toatã grosimea. Praful,fracþiunea dominantã a pãmântuluiloessoid, se prezintã în jurul valoriide 45 %. Împrãºtierea în adâncime avalorii medii a caracteristicilor granu-lometrice prezintã variaþii mici. Valo-rile împrãºtierii sunt cuprinse între5% - 6,5 %, cu excepþia celor de laextremitãþile pachetului de pãmântloessoid.

În ceea ce priveºte caracteristi-cile de stare între cele douã limite deplasticitate (wP ºi WL), pãmânturile

prãfoase sau argiloase s-au defor-mat în amplasament fãrã a se rupe,fãrã a reveni din punct de vedereelastic ºi fãrã a prezenta variaþii devolum. Datoritã stabilitãþii limitelor deplasticitate, valorile medii ale indi-celui de plasticitate (IP) sunt aproapeconstante in jurul valorii de 20%,reprezentând graniþa între pãmân-turile de plasticitate mijlocie ºi mare.Indicele de consistenþã (IC) ºi umidi-tatea naturalã (w%) au valori reduse.Abaterea medie pãtraticã are variaþiimici, de 3,5% pentru umiditate ºi 0,12%pentru indicele de consistenþã.

Principala caracteristicã a pãmân-tului loessoid macroporic din ampla-samentul blocului I.1 din cartierulÞiglina (de altfel din tot MunicipiulGalaþi) este capacitatea acestora de

Tabelul 1: Principalii parametri ai cutremurelor în timpul cãrora s-au obþinut înregistrãrila blocul I.1, cartier Þiglina, Galaþi

Fig. 1: Spectre de rãspuns de nivel (la bazã ºi la ultimul nivel)

Fig. 2: Spectre de amplitudine Fourier (la bazã ºi la ultimul nivel)

Fig. 3: Funcþii de transfer



a da naºtere la tasãri suplimentareprin umezire, în situaþii speciale degreutate specificã sau încãrcareexterioarã.

Aceste tasãri se produc atuncicând presiunea verticalã depãºeºteo anumitã valoare iniþialã, ºi anumerezistenþa structuralã.

Întrucât din forajul geotehnic exe-cutat pe amplasament nu s-a sem-nalat apa subteranã la un nivelridicat, acest fenomen nu a avut locîn timpul cutremurelor vrâncene. Osituaþie care ar fi putut sã conducã lao tasare suplimentarã ar fi fost gene-ratã de pierderea apei din instalaþiilehidroedilitare, dar nici acest lucru nua fost semnalat, ceea ce ne conducela un alt fenomen de lichefiere alloessului.

Ca o argumentare, în monografia„Cutremurul de pãmânt din Româniade la 4 martie 1977“, la capitolul„Comportarea diferitelor categorii deconstrucþii, din zonele afectate decutremur“, din fondul de construcþiinoi din municipiul Galaþi, un bloc Cdin centru, cu regim de înãlþimeP+3E, care a suferit anterior degra-dãri la parter din cauza pierderilor deapã, a fost consolidat, iar dupãcutremurul din 4 martie 1977 s-audegradat colþurile zidãriei din cauzatasãrilor suplimentare. În schimb,fondul de construcþii vechi, careocupã terasa Þiglina ºi pantele deracordare, constituit din construcþiidin zidãrie portantã P+E pe fundaþiide beton simplu, au necesitat demo-larea.

Comportarea blocului I.1,cartier Þiglina, Galaþi

rezultatã din mãsurãtoriale deformaþiilor pe verticalã

În acest context, a fost urmãrit înexploatare blocul I.1 din cartierulÞiglina, Galaþi. Blocul este amplasatpe strada Brãilei, are regim de

înãlþime S+P+9E ºi este fundat peradier general, pe un pachet deloess galben-cafeniu plastic consis-tent, sensibil la umezire.

Dupã o urmãrire atentã a defor-maþiilor verticale ale terenului de fun-dare începând cu anul 1965, dupãcutremurul din 1977 blocul a fostechipat cu accelerografe de tipSMA-1 din reþeaua seismicã INCERCpentru înregistrarea cutremurelorputernice.

Clãdirea a fost echipatã cu patrumãrci de tasare, amplasate lacolþurile blocului. Înregistrarea ºiprelucrarea rezultatelor s-a efectuatfaþã de reperii de referinþã amplasaþiîn afara razei de influenþã a blocului.

Dupã execuþia blocului, la cere-rea beneficiarului, s-a urmãrit com-portarea în timp în urmãtorii 3 - 4 ani,perioada în care proiectantul a pre-vãzut consumarea tasãrilor pe toatãzona activã sub fundaþie. Evoluþiadeformaþiilor terenului de fundarepentru clãdirea din cartierul Þiglinaeste prezentatã în Tabelul 2.

Faþã de cele prezentate se poatetrage concluzia cã valorile tasãrilormãsurate se încadreazã în limitanormalã (conform STAS 3300/2-85)cu menþiunea cã, în exploatare,dupã cca. 3 - 4 ani de la execuþie, încorpul de legãturã al blocului cu oclãdire anexã destinatã policlinicii decartier, au apãrut fisuri ºi s-a defor-mat tâmplãria.

CONCLUZIITerenul influenþeazã compor-

tarea construcþiilor la acþiunea seis-micã prin:

• amplificarea sau atenuareaamplitudinii de la teren la construcþie(în terenuri afânate miºcarea seamplificã, în terenuri tari miºcarea sediminueazã);

• modificarea caracteristicilordinamice;

• disiparea energiei prin amorti-zarea terenului.

Între avarierile cauzate unei con-strucþii ºi teren se pot face urmã-toarele legãturi:

• în terenuri tari, cauza avarieriloro constituie forþele de energie;

• în terenuri slabe, rolul hotãrâtorîl au tasãrile inegale.

Pe un teren slab, o clãdire rigidãse avariazã numai dacã are dimensi-uni mari în plan, iar clãdirile elasticese avariazã din cauza forþelor deinerþie.

Din comportarea in situ a con-strucþiilor se poate concluziona cã:

• structurile rigide simt miºcareaseismicã la nivelul soclului;

• structurile elastice intrã în osci-laþie la sosirea primelor unde seis-mice ºi continuã oscilaþia chiar ºidupã încetarea cutremurului.

BIBLIOGRAFIE1. BÃLAN S., CRISTESCU V.,

CORNEA L., Cutremurul de pãmântdin România de la 4 Martie 1977,Editura Academiei, Bucureºti, 1982;

2. BORCIA I. S., Procesareaînregistrãrilor miºcãrilor seismiceputernice specifice teritoriului României.Teza de doctorat. Bucureºti 2006 -UTCB;

3. DOBRESCU C., Caracteri-zarea digitalã a loessurilor din Galaþiºi Bãrãgan. A X-a Conferinþã Naþi-onalã de Geotehnicã ºi Fundaþii,Bucureºti, 2004;

4. NP 125/2008, Normativ privindfundarea construcþiilor pe pãmânturisensibile la umezire;

5. ***, Fundarea construcþiilor pepãmânturi macroporice, referat cuconcluzii asupra cercetãrilor ºi expe-rimentãrilor efectuate în perioada1963 - 1996, INCERC (1965);

6. ***, Studii ºi cercetãri privindfundarea pe loessuri ºi pãmânturiloessoide, INCERC (1974);

7. ***, Studiu geotehnic ºi hidro-geologic „Elaborarea planului urba-nistic zonal pentru zonele construiteprotejate ale municipiului Galaþi“,URBAN-INCERC (2012). �

Tabelul 2: Evoluþia deformaþiilor terenului de fundare pentru clãdirea din Þiglina


(Continuare din numãrul 115, iunie 2015)

Istoricul podurilor din România, înperioada 1904 - 1914, este strânslegat de apariþia ºi evoluþia dezvol-tãrii tehnice a betonului armat.

Principalele etape ale evoluþieibetonului armat în România au fostprezentate de A. Ivanovici în Bule-tinul Societãþii Politehnice nr. 10 dinOctombrie 1931, cu ocazia aniver-sãrii a 50 de ani de la înfiinþarea soci-etãþii, 1881 - 1931 (Buletin pag. 1212).

Cu aceeaºi ocazie, Podurile aufost prezentate de Ion lonescu(Buletin pag. 1230-1278).

Betonul armat, ca material noupentru construcþii, a apãrut în anul1867 în Franþa, odatã cu brevetul luiMonier, pentru vase de flori execu-tate din beton ºi armate cu fier.

Pentru construcþii, primele breveteau apãrut în anul 1869, pentru plãciºi în anul 1873, pentru poduri.

La început, betonul armat a pro-gresat cu neîncredere, deoarecelipseau norme de calcul ºi atestãri,urmate de cercetãri ºi încercãri.

România s-a situat, de la început,printre primele þãri care au folositbetonul armat la silozurile de laBrãila ºi Galaþi în 1889.

Descrierea modului de execuþie apereþilor de la silozurile din Brãila ºiGalaþi este fãcutã de ing. AnghelSaligny, iniþiatorul soluþiei, în BuletinulSocietãþii Politehnice din anul 1889.

Interesul manifestat de ingineriiromâni pentru folosirea betonuluiarmat a constituit o preocupare per-manentã, prin încercãri, studii delaborator ºi metode de calcul, cupublicarea unor articole în BuletinulSocietãþii Politehnice.

Se pot menþiona câteva aprecierifãcute în perioada ce a urmat:

• În anul 1901, ing. O. Alexandriniexpune stadiile cercetãrilor, prezintãnormele de calcul admise ºi reco-mandã mai multã încredere înfolosirea pe scarã largã a betonuluiarmat.

• În Buletinele anilor 1904 - 1905,ing. Gogu Constantinescu expune o

teorie proprie a betonului armat, ºianume ipoteza cã, „dupã deformaþii,secþiunile plane rãmân în continuareplane, nu este adevãratã, din cauzãcã betonul este un marterial neo-mogen“. Pe baza cercetãrilor ºi aîncercãrilor efectuate, teoria secþiu-nilor plane a fost acceptatã pentrusolicitãrile care nu depãºesc limitade elasticitate.

Expuneri, teorii cu aprecieri ºi for-mule de calcul au mai fost prezentateîn Buletinul Societãþii Politehnice ºiîn anul 1908 de ing. CristeaNiculescu, în 1909 ºi 1911 de ing.E. P. Prager, care a fãcut observaþiiasupra tabelelor de calcul din manu-alul Kersten, care conþin erori ºi pen-tru care face propuneri de corectare;în anul 1915 ªtefan Mirea a publicatun studiu pentru calculele coloanelor etc.

Primele poduri din beton armatau fost executate pe ªoseaua Tecuci- Vaslui, între anii 1904 - 1906, cudeschideri pânã la 6,00 m, în sistemVierendeel. Proiectarea lor a fostfãcutã de inginerii din Serviciul Studiiºi Construcþii din cadrul MinisteruluiLucrãrilor Publice.

Mai târziu, primul pod de ºosea afost construit peste râul Bistriþa, laHangu, cu patru deschideri în lun-gime totalã de 115 m ºi fundaþii dinchesoane cu aer comprimat. Lucra-rea a fost proiectatã de ing. TiberiuEremie ºi executatã de AntreprizaC. M. Vasilescu.

În anul 1907 s-a înfiinþat, la noi,prima societate pentru construcþii dinbeton armat - Societatea Beton ºiFier, constituitã de inginerii TiberiuEremie, Gogu Constantinescu ºiGheorghe Dima.

Societatea Beton ºi Fier a execu-tat o serie de poduri ºi construcþiiimportante cu fundaþii cu chesoanedin beton armat, coborâte cu aercomprimat, din care menþionãmurmãtoarele:

• Podurile de la Adjudul Vechi ºiRãcãtãu, cu câte nouã deschideri de37,50 m, podul peste Bârlad, laTecuci, cu o deschidere de 50,00 mºi podul peste Siret, la Rogoaza, cu6 deschideri de 60,00 m, ceea ce areprezentat cel mai mare pod dinRomânia realizat pânã în prezent înaceastã soluþie.

Dupã sistemul Melan, cu armãturãrigidã, s-a executat numai pasajulPloieºti peste 6 linii de cale feratã.

În aceeaºi perioadã s-au execu-tat poduri din beton armat pe grinzi:podul peste Prahova, de la Câmpina,cel din Moldova, la Tupilaþi º.a.m.d.

În continuare sunt prezentateelementele caracteristice ale princi-palelor poduri executate în perioada1904-1914 ºi 1925-1950, în soluþiacu bolþi din beton armat cu platelaj.

• Podul peste râul Olt, la Izbiceni,judeþul Olt, cu patru deschideri de60,00 m (fig. 1), bolþi dublu încas-trate ºi platelaj la partea superioarã,în prezent dezafectat, dupã execuþiaamenajãrii hidroenergetice de laIzbiceni - foto 1 - 4.

Pe baza unor imagini foto fãcuteîn perioada de exploatare a poduluide la Izbiceni ºi a unui releveusumar de la podul Rogoaza, s-areuºit elaborarea unui releveu cuelemente suficiente pentru a face oapreciere mai exactã a lucrãrii (fig. 1- elevaþii ºi fig. 3 - secþiuni trans-versale).

Podurile: bolþi ºi arce (IX)BOLÞI DIN BETON ARMAT CU PLATELAJ, EXECUTATE PÂNÃ LA 1950

Fig. 1: Pod peste Olt la Izbiceni, DJ 543, Corabia - Lunca - Tr. Mãgurele, L = 272,0 mReconstituire pe baza fotografiilor fãcute înainte de amenajarea hidroenergeticã Izbiceni. Elevaþie


Aceeaºi soluþie, cu elemente ca-racteristice apropiate, a fost adop-tatã ºi la podul peste râul Siret, laRogoaza - foto 5, cu ºase des-chideri de 60,00 m, dezafectat, deasemenea, ca urmare a amenajãriihidroenergetice de pe Siret, în zonaSascut (fig 2 - elevaþii ºi fig. 3 -secþiuni transversale).

Suprastructurile podurilor au avutdeschideri de 60 m, bolþi dubluîncastrate, cu lãþime de 5,00 m,raportul f/L = 8/60, grosime la naºteri1,30 m, cu 1,00 m la cheie ºi platelajdin beton armat, pe câte trei stâlpi însecþiune transversalã la intervalede 2,50 m, cu bolþiºoare la parteasuperioarã.

Partea carosabilã a podurilor afost de 5,00 m, cu trotuare de 0,90 m.

La podul peste Siret de laRogoaza, la racordarea cu terasa-mentele, stâlpii de susþinere ai plate-lajului au fost realizaþi cu bolþi decca. 6,00 m deschidere - fig. 2.

Infrastructurile podurilor s-auexecutat cu fundaþii directe, dinchesoane cu aer comprimat laadâncime de cca. 10 m, cu o pilãculee la mijloc, cu dimensiuni de10,00 m - 12,50 m - foto 6 - publicatã

în Buletinul Societãþii Politehnicenr. 10, din octombrie 1931 (singuramãrturie prezentã a existenþei podu-lui peste râul Siret la Rogoaza).

În foto 7 se poate vedea platela-jul podului vechi peste Olt, la Izbi-ceni, la anumite nivele ale lacului deacumulare fãrã rampe de acces,scos din circulaþie.

Ca observaþie generalã, se poateafirma cã la construcþia amenajãrilorhidrotehnice de pe râuri, de obicei,este ignoratã prezenþa podurilor lastabilirea amplasamentelor ºi nu seiau în calcul situaþiile în care acestelucrãri ar putea fi pãstrate. În majori-tatea cazurilor, asemenea lucrãri facparte din patrimoniul naþional ºireprezintã etape importante îndomeniul lucrãrilor de construcþii, cuun loc prioritar în cel al podurilor.

Fig. 2: Pod peste Siret la Rogoaza, DJ 119A, Sascut - Rogoaza - Huruieºti. Reconstituire pe bazafotografiilor fãcute la podul peste Olt la Izbiceni, neexistând poze cu podul peste Siret la Rogoaza

Fig. 3: Pod peste râul Olt la Izbiceniºi pod peste râul Siret la Rogoaza.Consolidare. Secþiuni transversale

Foto 1: Pod peste Olt la Izbiceni, DJ 543, Corabia -Lunca - Tr. Mãgurele. Vedere amonte, deschiderea 1 - 2.

Înainte de amenajarea Oltului, la Izbiceni

Foto 2: Pod peste Olt la Izbiceni. Vederedeschiderea 3 pila centralã - pilã culee.


Foto 3: Pod peste Olt la Izbiceni.Deschiderea 2. Vedere amonte.


Foto 4: Pod peste Olt la Izbiceni. Racordare cuterasamentele. Culee mal drept.


Foto 6: Pod peste Siret la Rogoaza.Chesonul de la pila culee.

Buletinul Societãþii Politehnice 1931

Foto 5: Pod peste Siret, la Rogoaza.Vedere generalã dupã imaginile

de la Olt la Izbiceni



• Poduri peste râul Siret, laAdjudu Vechi - foto 8 ºi la Rãcã-ciuni (Rãcãtãu) - foto 9, bolþi dubluîncastrate cu câte nouã deschideride 37,50 m ºi platelajul din betonarmat la partea superioarã.

În aceeaºi soluþie a fost executatºi Podul peste Siret, la Rocna,judeþul Neamþ, cu patru deschideride 37,50 m.

Proiectele au fost fãcute de Ser-viciul de Studii ºi Construcþii dincadrul Direcþiei Generale de Poduriºi ªosele. Podurile au fost calculate laîncãrcarea cu un compresor de 23 t,pe lungime de 5,00 m ºi încãrcãriuniform distribuite de 500 kg/m2, cuoameni pe trotuare ºi de 400 kg/m2

pe partea carosabilã, care pot fiasimilate cu încãrcãrile actuale dinclasa l S60 A13.

Podul de la Adjudu Vechi, judeþulVrancea, a fost executat în anul 1912.

De menþionat preocuparea rea-lizãrii de construcþii cât mai econo-mice pentru podurile menþionatepeste Siret. S-au elaborat proiectepentru deschideri de 26 - 30 m ºipentru deschideri de 37,50 m, cu ungrad mare de refolosire, de tipulProiectelor tip de mai târziu.

Pentru aceste lucrãri s-a adoptatsoluþia cu deschideri de 37,50 m,toate podurile fiind executate deSocietatea Beton ºi Fier, începândcu anul 1907.

Proiectele, cu toate detaliile de cofrajºi armare, sunt publicate în Buleti-nele anuale ale Societãþii Politehnice.

În fig. 4 sunt prezentate datepentru Suprastructurã iar în fig. 5, 6ºi 7 date pentru infrastructuri, culee ºipile - extrase din proiectele publicate.

Fig. 4: Poduri peste Siret la Adjudu Vechi, Rãcãtãuºi Rocna. Conform Buletinului Societãþii

Politehnice. Secþiune longitudinalã suprastructurã


Politehnice. Elevaþie pilã curentã


Politehnice. Culee: secþiune longitudinalãFig. 7: Poduri peste Siret la Adjudu Vechi, Rãcãtãu ºi Rocna.

Conform Buletinului Societãþii Politehnice. Secþiune pilã curentã: fundaþie ºi elevaþie

Foto 7: Pod peste Olt la Izbiceni.Inundat în acumularea Izbiceni

Foto 8: Pod peste Siret, la Adjudu Vechi.(Album MLP 1904 - 1914)

Foto 9: Pod peste Siret, la Rãcãtãu (Rãcãciuni).(Album MLP 1904 - 1914)



Dintre lucrãrile menþionate, a mairãmas în exploatare podul pesteSiret, la Adjudu Vechi - foto 10, 11, 12ºi 12a. Podul peste Siret, la Rãcã-ciuni, a fost dezafectat cu ocazia exe-cutãrii amenajãrii hidrotehnice de laRãcãciuni. De asemenea, podulpeste Siret, de la Rocna, cu patrudeschideri de 37,50 m, a fost distrusîn timpul rãzboiului. La podul pesteSiret de la Rãcãciuni se putea lua înconsiderare ºi posibilitatea menþi-nerii lui în exploatare, þinând seamade etapa când a fost executat ºi devaloarea lui istoricã, corelat cuamplasarea amenajãrii hidrotehnice.

În prezent, podul peste Siret de laAdjudu Vechi a fost reabilitat prin lãr-girea pãrþii carosabile la 7,80 m ºitrotuare de 1,00 m, consolidareafundaþiilor de la pile - foto 11, racor-darea cu terasamentele - foto 12 ºilucrãri de consolidare a malurilor cuanrocamente - foto 9 ºi 10.

La lãrgirea pãrþii carosabile, laplaca de suprabetonare din zonaconsolelor, s-au executat grinzitransversale între pereþi, încastrateîn lonjeroane marginale, mãrimeaconsolelor fiind de 2,25 m - foto 12a.

Podul a fost atestat pentru clasaE de încãrcare.

La podurile proiectate dupã anul1950, pilele culei au fost proiectatecu mãrirea dimensiunilor fundaþiilorla nivelul coeficientului de siguranþãla rãsturnare, în cazul unor distrugeriparþiale. Exemple: Viaductul PoianaTeiului ºi podul peste Siret de la Hoit.

În anul 1944, la sfârºitul rãzboiu-lui, trei deschideri spre Adjud au fostdistruse, rãmânând în stare bunãnumai ºase deschideri. Refacereadeschiderilor distruse s-a fãcut înaceeaºi soluþie, cu bolþi dublu încas-trate cu calea sus, cu deschideri de37,50 m, dupã proiectul elaborat decãtre D.S.A.P.C. Bacãu - ªef proiecting. Jan Dumitrescu, ConstructorICP Bucureºti - ªantierul Focºani -director Gh. Vasilescu.

La nivelul apelor scãzute s-a con-statat cã pila 3, limita suprastructuriidistruse, are o fundaþie diferitã, alcã-tuitã din fundaþia principalã cudimensiunile normale ºi o fundaþiesuplimentarã spre deschiderea 4, deformã lamelarã, cu radier din betonarmat ºi elevaþie excentricã.

Se apreciazã cã a fost adoptatãaceastã soluþie din cauza uneiamplasãri greºite a fundaþiei, care a

impus modificarea soluþiei pentrusuprastructurã.

Modificarea fundaþiei la pila 3 aavut avantajul realizãrii unei pile-culei, care a oprit degradarea supra-structurii pe trei deschideri.

Soluþia cu pile - culei amplasateîn zona centralã s-a adoptat la toatepodurile cu peste patru deschideri.Cu siguranþã ºi la podul AdjuduVechi, pila centralã are dimensiunisporite, care limiteazã efectul dis-trugerilor în cazuri fortuite. Exemplu:Siret la Rogoaza, Olt la Izbiceni,Argeº la loneºti etc.

• Podul peste Siret, la Rocna,cu patru deschideri de 37 m, a fostexecutat în aceeaºi perioadã ºi înaceeaºi soluþie cu podurile pesteSiret de la Adjudu Vechi ºi Rãcãciuni- foto 13.

Podul a fost distrus, probabil, înjurul anului 1944. De la podul vechise mai gãsesc culeea mal stâng,fundaþia, elevaþia ºi ºterea bolþii -foto 14.

(Din vol. Podurile: Bolþi ºi arce,autor Gh. Rudi Buzuloiu)

(Va urma)

Foto 10: Pod peste Siret la Adjudu Vechi.Vedere mal drept. Pod reabilitat

Foto 11: Pod peste Siret la Adjudu Vechi. Vederemal stâng. Consolidare pile. Pod reabilitat

Foto 12: Pod peste Siret la Adjudu Vechi.Racordare cu terasamente

Foto 12a: Pod peste Siret la Adjudu Vechi.Consolidare ºi lãrgire cale ºi trotuare cu grinzi

încastrate în lonjeroanele marginale

Foto 13: Pod peste Siret la Rocna.Vedere generalã. Foto album MLP 1904 - 1914

Foto 14: Pod peste Siret la Rocna.Culee mal stâng. Racordare cu terasamentele

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. dr. ing. Cristina Câmpianprof. dr. ing. Nicolae Chiraprof. dr. ing. Loretta Batalidr. ing. Gheorghe Panþeling. Dragoº Marcudr. ing. Mãdãlin Comaning. Dragoº I. Alexandrescudr. ing. Cornelia - Florentina Dobrescudr. ing. Maria ªtefãnicãdr. geol. Elena Andreea Cãlãraºuing. Ionel Badeaing. Vlad Dinuing. Mihai A. Ganea

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC Octombrie 2015 – pdf

Documents

Transcript of RC Octombrie 2015 – pdf