RC Septembrie 2015 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

METROUL SA 21

ERBAªU SA C3

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

Editorial: Iartã-ne Doamne! 3

DOKA: Schelã portantã

cu capacitate ºi vitezã mare de lucru 4, 5

ROMFRACHT: Produse noi, performanþe noi! 6, 7

IRIDEX GROUP PLASTIC: Aditivi pentru betoane -

cheia unei construcþii de succes 8, 9

SOLARON: Tehnologii de injecþie 10, 11

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Lucrãri de reabilitare

sisteme centralizate de irigaþii 12, 13

GEOBRUGG AG: Mãsuri de protecþie

ºi consolidare pe Valea Oltului,

DN7 – KM 239 - 246 14, 15

POPP & ASOCIAÞII:

Proiectul „România” (I) 16 - 18, 20, 22

WORKPLACE SAFETY

MANAGEMENT FORUM - evenimentul comunitãþii

siguranþei ocupaþionale din România 23

TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Hotel Inter

din staþiunea Venus. Reparaþie capitalã,

reamenajare, modernizare 24

IASICON SA: Istorie ºi construcþii -

Cetatea Soroca 26, 27

Conceptul de izolare a bazei structurii aplicat

unui siloz cu structurã metalicã 28 - 30, 32, 34

HENKEL România investeºte în educaþia

muncitorilor de pe ºantierele de construcþii 35

ESCHENBACH ZELTBAU:

Arhitecturã temporarã 36, 37

ALUPROF: Sisteme moderne de pereþi de interior -

un nou sistem de perete cortinã: MB-80 OFFICE 38, 39

SALT COM: Hale metalice

cu structurã autoportantã 40, 41

TRACTOR PROIECT COMERÞ:

Utilaje ºi echipamente 42, 43

Soluþii de proiectare, execuþie

ºi reabilitare a unor structuri portuare

fundate pe coloane, amplasate

pe sectorul maritim al Dunãrii (II) 44, 46, 48, 49

Scenarii de incendiu ºi modele de foc natural

pentru determinarea rezistenþei la foc

a structurilor (*) 50, 52, 54, 55

HILTI: Burghiul cu aspirare TE-YD 51

WEST GROUP ARCHITECTURE:

Hermes Business Campus 56, 57

Potenþialul geotermal al României. Punerea

în valoare a “Geotermalului de Bucureºti” 58 - 62, 64

A treia ediþie CONTRACTOR -

26 - 27 octombrie, Radisson Blu Hotel, Bucureºti 65

e d

!t

o r

i a

l Aceasta este expresiape care majoritatea dintreoamenii acestei planete orostesc cu pioºenie indi-ferent de lãcaºul ºi religia încare cred.

Es te oare un luc ruîntâmplãtor?

Nu, pentru cã, din pãcate,este înrãdãcinatã în folclorulnostru zicala cã „omul este supus greºelii“!

Aºa sã fie, oare? Din nou… nu, pentru cã divinitatea carene-a însufleþit a avut în simþirile sale ideea cã omul, fiind ofiinþã raþionalã, are puterea sã discearnã ce este bine ºi ceeste rãu sã facã pentru a dovedi adevãrata sa menire într-olume socialã ºi nu împãrþitã de interese personale sau aleunui grup restrâns de aºa-ziºi… „oameni de bine“.

Dar, slavã Domnului, din vremuri imemoriale oamenii s-audiferenþiat în felul lor de a fi tocmai din cauza intereselorpersonale ºi nu cele ale comunitãþii în care au trãit ºi trãiescºi în zilele noastre.

Este regretabil faptul cã, deºi ne miºcãm ºi trãim uniilângã alþii, scopurile unora (ºi nu puþini la numãr) sunt strictpersonale, adicã „sã-mi fie mie cât mai bine“, restul sã se…descurce. Cã este aºa stã mãrturie faptul cã, dupã 1990, amvrut sã avem parte de o lume a libertãþii, dreptãþii ºi demo-craþiei, adicã a unei convieþuiri decente.

N-a fost sã fie aºa în primul rând pentru cã, înþeleg saunu vor sã înþeleagã, oamenii îºi fac rãu cu mâna lor, cum sespune. Altfel nu se explicã faptul cã, dupã anii dificili deexistenþã din perioada de dinainte de 1990, atunci când stãîn puterile lor sã trãiascã mai bine, adicã în perioada în carene aflãm, ei se mulþumesc cu ceea ce le oferã „bãieþiideºtepþi“ ai neamului, bãieþi care simþim pe pielea noastrãcât bine ne vor.

Degeaba unii ºi alþii se bat cu pumnul în piept cã ei factot posibilul ca nouã sã ne fie bine. Un astfel de „bine“ nu leeste, însã, propriu lor, el se revarsã cu toate consecinþelelui negative asupra multora dintre noi. Altfel nu se explicãinsistenþa cu care se acþioneazã de cãtre unii în zilele noas-tre pentru a strica roadele, aºa puþine câte sunt, ale uneivieþi mai decente. De la o poºtã se poate vedea ºi simþi cãpe mulþi „bãieþi deºtepþi“ îi deranjeazã faptul cã, în ultimiiani, s-a dovedit cã sunt resurse evidente pentru a se trãimai bine ºi mai omeneºte dacã nu se furã din ceea cecreeazã colectivitatea.

Tocmai acesta este motivul principal pentru care ei,„bãieþii deºtepþi“ adicã, nu vor sã li se taie „macaroana“ furtu-lui nelimitat ºi ca sumã ºi ca duratã în timp.

Faptul cã se construieºte mai mult ºi mai bine, pe majori-tatea palierelor economice, deranjeazã hotãrâtor buzuna-relor lor pline de necinste ºi trândãvealã în lux pe spatelecelor mulþi.

Spuneam în titlul editorialului „Iartã-Ne Doamne“. ªiacest lucru este un adevãr… adevãrat pentru cã, din pãcate,greºim noi cei mulþi, perpetuând ceva ce se desfãºoarã subochii noºtri de ani de zile. În loc sã vrem sincer sã trãim maibine, ne „înghesuim“ sã-i propulsãm prin vot în fruntea tre-burilor þãrii pe cei care au dovedit suficient pânã acum de cesunt în stare sã facã.

Dupã cum aþi observat, în rândurile de faþã n-am vorbitnimic despre construcþii pentru simplul motiv cã lor, construc-torilor, nu li se acordã decât o atenþie aleatorie, „politica pepâine“ fiind la ordinea zilei.

P.S.: O veste „tristã“ pentru bârfitorii actualei guvernãri:lucrãrile de construcþii pe semestrul I 2015 au crescut cu10,9% faþã de semestrul I 2014. Se poate, deci…

Ciprian Enache

I a r t ã Ne Doamne!- - - - –

Doka Romania | ªos. de Centurã nr. 34 | Tunari | jud. Ilfov | România | T: 021.206.49.50 | F: 021.206.49.99 | [email protected] | www.doka-romania.ro

Schelã portantã cu capacitate ºi vitezã mare de lucruDatoritã ramelor sale robuste, Staxo 100 este conceput pentru preluarea încãrcãrilor mari, chiar ºi la înãlþimi considerabile.

Siguranþã în lucru, completãdatoritã elementelor de protecþie integrate

• Urcarea/coborârea este asiguratã prin scara de acces cuprotecþie anti-alunecare, integratã în rama eºafodajului

• Puncte de agãþare a echipamentului individual de protecþie,special concepute

• Montarea/demontarea eºafodajului se realizeazã însiguranþã cu ajutorul parapeþilor de montaj disponibili pentruacest sistem

• Realizarea unor platforme de lucru cu/fãrã trapã de acces Rame metalice zincate cu elemente de fixare ºi protecþie integrate.Înãlþimile ramelor: 0,90 m, 1,20 m ºi 1,80 m

Adaptare facilã la orice proiectdatoritã flexibilitãþii sistemului

• Oferã posibilitatea reglãrii distanþei dintre rame, în funcþie deîncãrcarea necesarã. Se pot obþine distanþe între rame de0,6 m pânã la 3,00 m.

• Reglare continuã a înãlþimii, pânã la milimetru, prin combina-rea celor trei înãlþimi de rame, dar ºi prin posibilitatea dereglare a elementelor de susþinere a eºafodajului

• Acum se pot cofra ºi forme neregulate, prin utilizareapiciorului Staxo 100.

Utilizarea optimã a echipamentuluiobþinutã prin încãrcãrile mari pe care le poate prelua

• Preluare sigurã a forþelor, chiar ºi la încãrcãri mari, de pânãla 100 kN/picior

• Stabilitate înaltã, datoritã ramelor de 1,52 m lãþime

Sistem versatil ºi flexibil, prin adaptarea acestuia la diverse geometriiale structurii

Mai multe detalii la:http://www.doka.com/staxo-100

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 20156

Produse noi, performanþe noi !

ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

Soluþiile de armare dispersã a betoanelor, oferite deROMFRACHT, nu mai sunt un secret pentru piaþa par-doselilor din România.

Armarea structuralã nu este, însã, suficientã pentru aavea succes. Complementar cu fibrele pentru armarestructuralã este bine sã folosim ºi fibrele monofilament,pentru combaterea formãrii de microfisuri în beton.

Pornind de la o asemenea necesitate, am început sãproducem ºi acest tip de fibre, sub denumirea deRoWhite.

RoWhite sunt fibre cu o mare densitate pe cele600 grame care trebuie utilizate pentru a obþine efectulscontat la un metru cub de beton.

Pe lângã eliminarea microfisurilor, fibrele RoWhiteau multiple alte efecte benefice în beton. Ele crescdurata de viaþã ºi cresc, totodatã, rezistenþa la impact.

În momentul de faþã, este de neconceput sã se maiexecute un metru pãtrat de beton amprentat fãrã a utilizaacest tip de fibre.

Tunelurile de metrou sau rutiere sunt alte aplicaþii

unde acest tip de fibre sunt obligatorii, datoritã compor-

tamentului lor protector la incendiu. Construcþiile unde

se toarnã betoane masive sunt, de asemenea, uºor de

executat cu acest tip de fibre.

RoWhite sunt fibre ieftine, dar efectul lor pentru cali-

tatea betonului este imens, comparativ cu preþul. În plus,

ele sunt uºor de mixat, obþinându-se o dispersie mare în

beton, deoarece sunt tratate antistatic. De altfel, noi

suntem singurii producãtori din România care tratãm

fibrele antistatic.

ec. Florin FLORIAN

Din totdeauna, înnoirea sub toate formele ei înseamnã dobândirea unui progres material, spiritual sauvaloric, care asigurã perpetuarea existenþei noastre din toate punctele de vedere. Cu atât mai mult în dome-niul producþiei de bunuri materiale. Aici, orice noutate asigurã performanþa care duce la diversificarea,perfecþionarea ºi progresul în întreaga activitate desfãºuratã pentru obþinerea de produse ºi servicii.

Un sector unde se implementeazã noi descoperiri ºi unde se pot obþine rezultate spectaculoase estecel al construcþiilor, pentru cã aici ele conduc direct la creºterea productivitãþii ºi a durabilitãþii, lareducerea consumurilor materiale, la scurtarea termenelor de execuþie, toate însemnând îmbunãtãþireacalitãþii ºi eficienþei oricãrei investiþii.

„Credincioasã“ unor asemenea principii moderne, binecunoscuta firmã bucureºteanã ROMFRACHTlanseazã începând cu luna septembrie a.c. un nou produs pe piaþa româneascã a construcþiilor. Este vorbadespre fibrele RoWhite, care intrã în producþie, în premierã, la ROMFRACHT ºi deci, în România. Un produsfolosit, deja, cu succes în alte þãri ale lumii.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 2015 7

Lungimea fibrelor RoWhite poate sã varieze de la

3 mm la 18 mm, cele mai folosite fiind cele de 12 mm,

lungimea lor coroborându-se cu agregatele, dar ºi cu

condiþiile meteo din momentul turnãrii.

Marile companii care produc tencuieli decorative au

început, de asemenea, sã utilizeze un mix cu acest tip

de fibre, deoarece tencuiala nu mai crapã la contracþia

iniþialã. Vremea nu o putem controla ºi atunci intervenim

asupra materialelor. Acest tip de tencuialã are, deci,

avantajul de a putea fi aplicatã ºi în zile caniculare, fãrã

a prezenta binecunoscutele fisuri.

Fiind produse din polipropilenã virginã, aplicarea lor

se bucurã ºi de beneficiile rezistenþei fibrelor în beton,

atât prin densitatea fibrelor pe metru cub de beton, cât ºi

prin dispersia excelentã.

Bazându-ne pe experienþa mare în tot ceea ce

înseamnã fibrele metalice sau fibrele din polipropilenã,

am creat acest produs în aºa fel încât sã se plieze pe

cerinþele constructorilor.

Dozajul uzual de 600 g/m3 beton poate fi modificat în

funcþie de cerinþele constructorilor. În ce ne priveºte, noi

avem posibilitatea sã ambalãm fibrele, la orice gramaj,

în pungi solubile, în cutii sau în big bags.

În plus, noi venim în sprijinul oricãrui proiectant sau

constructor cu suportul tehnic necesar pentru calcularea

corectã a dozajelor armãrii, precum ºi cu metodologia de

mixare a fibrelor în beton.

Posibilitatea de a achiziþiona soluþia completã,

începând de la folia de separaþie, continuând cu fibrele de

armare dispersã, metalice sau polipropilenã, cu fibrele

RoWhite, cu sigilantul ºi cuarþul necesar, pânã la mastic,

împreunã cu calculul de dozaj, toate de la acelaºi furnizor,

conferã siguranþa unei lucrãri reuºite, cu costuri reduse.

“Este foarte important sã construim durabil, ºi eficient!” �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08


TEHNOLOGII DE INJECÞIEUna dintre problemele care afecteazã elemente sau structuri întregi din beton este reprezentatã de apariþia fisurilor.Fisurile întrerup continuitatea monolitismului betonului din element, iar apariþia lor face ca betonul sã intre într-ostare de degradare care, cu trecerea timpului, poate sã devinã tot mai severã. Odatã depistate, fisurile din structurilede beton trebuie tratate prin injectare, fie pentru consolidare structuralã, fie pentru stoparea infiltraþiilor de apã.

1. INJECTAREA FISURILOR se poate realiza prin procedee cu soluþii pe bazã de ciment sau pe bazã de rãºinisintetice.

• Consolidarea structurilor fisurate:Oferim mortare germane de injecþie - EuroGrout® Inject cugranulaþie 0 - 0,125 mm pentru repararea fisurilor de ordinstructural.

Avantaje:- aderenþã ridicatã pe suprafeþe din beton ºi oþel- capacitate mare de penetrare a fisurilor- creºtere de volum controlatã (fãrã contracþii)- impermeabile- rezistenþe iniþiale ºi finale mari- cost redus faþã de injecþiile cu rãºini sintetice

• Stoparea infiltraþiilor de apã prin fisuri:Se realizeazã în douã etape rapide, cu ajutorul rãºinilor sinte-tice de injecþie de tip PC®LEAKINJECT ºi pot fi:

Injecþii cu rãºini poliuretanice:Etapa 1: Injectarea rãºinilor poliuretanice de injecþie cu formarede spumã, care expandeazã ºi opreºte pãtrunderea apei (reac-þioneazã în contact cu apa, având efect de etanºare temporar);Etapa 2: Injectarea rãºinii poliuretanice de injecþie cu formarede gel; efectul de etanºare este unul permanent, iar fisura este complet etanºatã.

Injecþii cu rãºini acrilice:Impermeabilizeazã permanent cele mai fine fisuri, însã nu au capacitatea de a stopa unflux de apã care pãtrunde prin fisurã. Pentru aceastã situaþie se va utiliza întotdeuna orãºinã poliuretanicã de injecþie cu expandare rapidã ºi reacþie în contact cu apa. Injecþiileacrilice sunt folosite ºi pentru injecþii de tip cortinã.

2. INJECTAREA ROSTURILORÎn prima etapã se injecteazã zona din vecinãtatea rostului.În cea de-a doua etapã se injecteazã rostul propriu-zis.

�� Injecþii de tip poliuretanic sau acrilic:• PU: Rãºina este flexibilã• Acrilic: Rãºina este armatã

3. INJECÞII DE TIP CORTINÃPrin acest procedeu se creeazã o barierã impermeabilã în exteriorul structurii.În prima etapã se realizeazã o reþea de gãuri pentru injecþie:

• deasupra nivelului hidrostatic determinat• distanþa între packere - 30 cm

În a doua etapã se face injectarea propriu-zisã prin reþeaua de gãuri creatã:• dintr-o lateralã spre cealaltã• de la partea inferioarã cãtre partea superioarã

1. Lucrãri de construire pentru reabilitarea siste-melor centralizate de irigaþii în Criuleni ºi Lopatna

S.C. Hidroconstrucþia S.A., în calitate de Lider deAsociere al Consorþiului S.C. Hidroconstrucþia S.A -Iamsat Muntenia S.A., a finalizat în condiþii de calitate ºila termen, lucrãrile pentru investiþia mai sus menþionatã.

Lucrãrile au constat în:Construirea a 53 km reþea de conductã principalã,

secundarã ºi terþiarã pentru transport apã, formatã dinconducte de oþel cu Dn 400÷800 mm ºi HDPE cuDn 160÷560 mm.

Reabilitarea captãrii râului prin înlocuirea lucrãrilor decaptare, instalarea unor noi dispozitive de protecþieîmpotriva peºtilor ºi mãsuri de protecþie contra gheþii.

Staþii de pompare: SPP, NSP-1 ºi NSP-2:• refacerea clãdirii existente ºi întãrirea structurii pen-

tru respectarea legislaþiei în vigoare privind cutremurele;• furnizarea ºi instalarea noilor pompe, a motoarelor,

a conductei asociate;

• echipamente electro-mecanice, sisteme de controlautomatizare ºi SCADA;

• peisagisticã, instalare gard ºi evacuare apã din jurulstaþiilor de pompare SPP, NSP-1 ºi NSP-2;

• reabilitare drum acces cãtre staþiile de pompareSPP, NSP-1 ºi NSP-2.

Prin realizarea celor douã sisteme centralizate deirigaþii, au fost extinse suprafeþele de teren irigat laLopatna de la 50 ha la 509 ha, iar la Criuleni de la120 ha la 760 ha.

2. Lucrãrile de construire pentru reabilitarea sis-temelor centralizate de irigaþii în Coºniþa constau îninstalarea a aproximativ 85 km reþea de irigaþii din oþel ºipolipropilenã, construirea unor staþii noi de pompare,repararea celor existente ºi dotarea sistemului cu10 pompe performante. Prin realizarea acestui sistem,suprafeþele de teren irigat vor fi extinse la 2.500 ha.

Lucrãri de reabilitaresisteme centralizate de irigaþii

În contextul în care Republica Moldova beneficiazã de un program de asistenþã acordat de GuvernulStatelor Unite ale Americii, care prevede investiþii majore în domenii prioritare pentru economia þãrii,S.C. Hidroconstrucþia S.A. ºi-a extins activitatea de construcþii în strãinãtate prin 4 proiecte de irigaþiiimplementate ºi în curs de implementare.

Dintre proiectele de irigaþii finanþate prin Programul Compact al “Millennium Challenge Account -Moldova”, în execuþia S.C. Hidroconstrucþia S.A. între anii 2013 - 2015, în Republica Moldova, unul a fost fina-lizat cu succes la sfârºitul anului 2014, iar celelalte trei au termen de finalizare pânã la sfârºitul anului 2015.

3. Lucrãrile de construire pentru reabilitarea sis-temelor centralizate de irigaþii în Puhãceni ºiRoºcani constau în instalarea a 59 km reþea de irigaþiidin oþel ºi HDPE ºi construirea a 4 staþii noi de pompare,dotate cu 15 pompe. Prin realizarea acestui sistem,suprafeþele de teren irigat vor fi extinse la 2.500 ha.

4. Lucrãrile de construcþii pentru reabilitarea

infrastructurii de irigaþii în bazinul inferior al râului

Prut, Chircani – Zîrneºti presupun construirea a

10 module de irigare care includ instalarea a 29 de

pompe, instalarea echipamentului electro-mecanic, a

prizelor noi de captare a apei ºi a structurilor de control,

reabilitarea canalelor de drenaj pe o lungime de 118 km

ºi substituirea reþelei de distribuþie a apei prin conductã

PEHD în lungime totalã de 80 km. Prin realizarea aces-

tui sistem, suprafeþele de teren irigat vor fi extinse la

4.600 ha.

Beneficiarul ºi finanþatorul lucrãrilor au fost mul-þumiþi de colaborarea cu Consorþiul S.C. Hidrocon-strucþia S.A - Iamsat Muntenia S.A., în acest fel, fiinddeschisã calea pentru proiecte viitoare care ar puteafi finanþate prin fonduri alocate de Banca Mondialãºi/sau Europeanã. �


Mãsuri de protecþie ºi consolidare pe Valea Oltului,DN7 – KM 239 - 246

dipl. ing. Marius BUCUR - GEOBRUGG AG GEOHAZARD SOLUTIONS, Româniadipl. ing. George CORBESCU - GEOBRUGG AG GEOHAZARD SOLUTIONS, Elveþia

Din punct de vedere al stabilitãþii terenului s-au ridicaturmãtoarele probleme:

• pe anumite zone drumul e încadrat de un versantstâncos cu perete aproape vertical, stânca fiind fisuratãºi având potenþial ridicat de desprindere;

• pe zone întinse existã un zid de sprijin tip rambleu,cu elevaþii nãruite;

• zone întinse au afuiri la piciorul zidului de sprijin aldebleului aflat în vecinãtatea râului Olt.

Pentru a se evita lucrãri sub circulaþie, în zonele cuziduri de sprijin puternic degradate de pe partea dreaptãs-a optat pentru soluþia de dublare a acestora cu lucrãrinoi executate spre cursul Oltului. Aceste lucrãri de spri-jinire s-au executat fãrã susþineri costisitoare ale terasa-mentelor ºi fãrã a deranja suplimentar traficul rutier pesectorul de drum afectat.

În funcþie de situaþia existentã pe fiecare sector,mãsurile de prevenire ºi/sau protecþie au constat înrãnguirea versanþilor ºi curãþarea vegetaþiei, protejareaºi consolidarea lor cu sisteme de plasã ancoratã reali-zatã din oþel de înaltã rezistenþã (4.700 m2), instalareade sisteme pasive, tip bariere de protecþie împotriva

cãderilor de pietre (170,0 ml), pentru energii cinetice deimpact de 1.000 kJ ºi 2.000 kJ, precum ºi bariere deprotecþie împotriva torenþilor.

Barierele de protecþie împotriva cãderilor de pietre,având în componenþã plasã din oþel de înaltã rezistenþã,absorb energia cineticã rezultatã în urma desprinderilor /cãderilor de pietre de pe versant, absorbþia realizându-seprin deformaþii elasto-plastice. Acestea constituie oalternativã economicã la soluþiile rigide de protecþie(copertine, structuri de retenþie).

Pentru determinarea energiei cinetice ºi deci a tipuluide barierã, s-au executat, cu ajutorul unui aparat laser(telemetru), câteva secþiuni transversale ale versantuluiprin zonele considerate ca fiind cele mai periculoase.Pe baza lor, utilizând programul Rockfall 6.1, s-au fãcut

Proiectul care face obiectul prezentului articol se situeazã în zona localitãþii Lazaret, pe tronsonul dedrum DN 7, între km 239+500 - 246+230 ºi km 246+300 - 246+500. Drumul asigurã legãtura între oraºeleRâmnicu Vâlcea ºi Sibiu, beneficiarul investiþiei fiind Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Braºov.

Foto 1: Trasare ºi rãnguire versanþi

Foto 2: Foraj pentru instalarea ancorelor de fixare a plasei ancorate

simulãri de cãderi de pietre, simulãri care, prin metodeprobabilistice, au furnizat o serie de informaþii legate detraiectoria blocurilor de piatrã, de salturile maxime aleacestora sau despre energiile cinetice maxime. În urmainterpretãrii rezultatelor obþinute, s-a recomandat dis-punerea unei bariere de o anumitã capacitate energe-ticã, cu o înãlþime corespunzãtoare.

În cazul de faþã, s-au dispus sisteme care pot absorbienergii de 1.000 kJ ºi respectiv 2.000 kJ, având înãlþimide 4,0 m ºi respectiv 5,0 m.

Odatã ce amplasamentul barierei a fost identificat ºimarcat, s-a recurs la execuþia ancorajelor. Tehnologia deforaj utilizatã a fost de tip roto-percutant iar materialul deinjecþie de tip suspensie de ciment. Dupã ce suspensiade ciment a atins rezistenþa minimã, conform proiect, s-atrecut la fixarea plãcilor de bazã, urmatã de instalarea, cuajutorul unei macarale, a stâlpilor. S-au montat ºi ten-sionat cablurile de ancorare amonte aferente stâlpilor,urmând cablurile superioare ºi inferioare de suport.S-a fixat de ele plasa ºi s-au conectat panourile de plasãîntre ele. În final, s-au fãcut reglaje fine ale cablurilor, ast-fel încât unghiul fãcut de barierã ºi linia versantului sã seîncadreze în intervalul specificat în manualul sistemului.

Pentru preluarea materialului (granular / noroios),antrenat pe vale de torenþi, s-a dispus, de asemenea, unsistem pasiv de protecþie. Din punct de vedere construc-tiv, sistemul are elemente similare cu cele ale sistemelorde tip bariere flexibile împotriva cãderilor de pietre:cabluri de fixare, elemente de frânare, plasã inelarã dinoþel de înaltã rezistenþã ºi ancore pentru fixareacablurilor suport. Diferenþa constã, însã, în modul decalcul pentru dimensionarea acestor bariere.

Barierele de protecþie împotriva torenþilor preiau cusucces încãrcãri statice ºi dinamice mari. Fiind sistemedeschise, ele reþin materialul transportat de torent, per-miþând, în acelaºi timp, drenarea apei. Instalarea lor

necesitã un numãr redus de echipamente ºi manoperã,micºorând considerabil costurile ºi perioada de execuþie.

În urma calculului de dimensionare cu soft-ulDEBFLOW, pus la dispoziþie online ºi în mod gratuit deproducãtorul sistemelor de protecþie, a rezultat necesi-tatea instalãrii unei bariere cu plasã inelarã de tipVX080-H3, corespunzãtoare unei presiuni maximeadmisibile de 80 kN/m2 ºi având 3,0 m înãlþime.Deschiderea la partea superioarã a fost de 16 m.

Amplasarea barierei de protecþie împotriva torenþilor(Foto 4) s-a fãcut la aproximativ 23 m de camera decãdere existentã în acostamentul drumului. S-a alesaceastã soluþie în urma optimizãrii poziþiei din punctul devedere al volumului materialului aluvionar capabil a fireþinut în condiþii de siguranþã în spatele barierei. Astfel,capacitatea de retenþie obþinutã a fost de 186 m3.

Capacitatea maximã de retenþie a unei bariere estedependentã de topografia (deschiderea ºi adâncimeavãii ºi înclinarea talvegului) vãii amonte de locul instalãriibarierei. Experienþa relevã faptul cã gradientul dedepozitare în spatele barierei corespunde la 2/3 din gra-dientul torentului iniþial, înãlþimea remanentã a bariereifiind de 3/4 din înãlþimea iniþialã. �

Geobrugg AG - Geohazard SolutionsStr. Zizinului, Nr. 2 - RO-500414 Braºov, România | Tel./Fax: +40 268 317 187 | www. geobrugg.com | [email protected]

Foto 3: Bariera de 1.000 kJ împotriva cãderilor de pietre în exploatare

Foto 4: Bariera împotriva torenþilor în exploatare

Fig. 1: Calculul volumului de retenþie al unei bariere de protecþieîmpotriva torenþilor


Proiectul „România” (I)ing. Dragoº-Ionuþ ALEXANDRESCU, dr. ing. Mãdãlin COMAN, ing. Dragoº MARCU,

ing. Ionel BADEA, ing. Vlad DINU, ing. Mihai A. GANEA – SC POPP & ASOCIAÞII SRL

Palatul monumental situat înzona cunoscutã drept „DealulMitropoliei” din Bucureºti trece, înprezent, printr-un amplu proces deconsolidare ºi reabilitare, menit sã îiofere capacitatea de a dãinui în viitorcu aceeaºi eleganþã ºi grandoare caºi pânã acum.

În cele ce urmeazã vom trece înrevistã lucrãrile de reabilitare aPalatului Patriarhiei, dorind în ace-laºi timp sã evidenþiem atributeleunui exemplu de bunã practicã îndomeniul consolidãrii imobilelor ad-ministrative de mare anvergurã.

Demersul de consolidare a fostmotivat de lipsa unei astfel de inter-venþii generale ºi unitare asuprastructurii de rezistenþã a Palatuluipânã în prezent, precum ºi derecenta sa încadrare în clasa de riscseismic II. În egalã mãsurã, prinreabilitarea Palatului Patriarhiei, se

asigurã continuitatea unui imobil demarcã, ce a fost martor al unora din-tre cele mai notabile evenimente careau definit societatea româneascã.

Considerãm de o deosebitã im-portanþã asigurarea continuitãþii punc-telor de reper construite. Astfel declãdiri au dobândit în timp valoare desimbol, conturând atât caracterulurban al oraºului, cât ºi identitatea ºistatutul instituþiilor pe care acesteale gãzduiesc. Ne propunem, toto-datã, sã conºtientizãm organismeleadministrative relevante cu privire laimportanþa consolidãrii imobilelor demare anvergurã, aflate în folosulinstituþiilor centrale. Conservarea ºiprezervarea respectivelor imobileeste vitalã pentru menþinerea noþiu-nii de stabilitate instituþionalã, marileclãdiri ocupând locuri pregnante atâtîn spaþiul urban cât ºi în mentalulcolectiv al societãþii.

Echipa de ingineri care a alcãtuitproiectul de consolidare ºi reabilitarea Palatului Patriarhiei se bucurã de ovastã experienþã în domeniul con-solidãrilor structurale. Proiectelenotabile îndeplinite pânã în prezentnumãrã Palatul de Justiþie dinBucureºti, Palatul Victoria, GrandHôtel du Boulevard, Facultatea deDrept din Bucureºti, spitalul C.F.Witting, Biserica Evanghelicã dinSibiu, librãria Cãrtureºti-Carusel, iarîn curs de realizare se aflã proiectulde consolidare a Sãlii Palatului.Un alt proiect remarcabil este sediulUniunii Arhitecþilor din România,pentru care s-a menþinut ºi asiguratfaþada cu valoare istoricã, în interi-orul ei integrându-se o nouã struc-turã 2S+P+8E. Imobilele amintitesunt monumente istorice de importanþãnaþionalã sau localã, prezervarea lorfiind de maximã însemnãtate.

Datã fiind vasta experienþã aproiectanþilor în lucrul cu monu-mente istorice, soluþiile stabilite pen-tru reabilitarea Palatului de pe DealulMitropoliei corespund cel mai bineintereselor tuturor pãrþilor implicateîn proiect. S-a putut aduce, astfel,imobilul într-o stare de conformitatecu prevederile curente de siguranþãseismicã, ºi în egalã mãsurã, s-arealizat conservarea detaliilor rele-vante de arhitecturã, ce contureazãidentitatea deosebitã a Palatului.

SCURT ISTORIC AL IMOBILULUIPalatul care gãzduieºte în prezent

sediul Patriarhiei Bisericii OrtodoxeRomâne a fost ridicat la începutul

În articolul de faþã se prezintã lucrãrile de reabilitare ºi consolidare a Palatului Patriarhiei, monumentistoric de o deosebitã însemnãtate naþionalã. Palatul a servit, vreme de aproape 100 de ani, drept sediu alinstituþiei legislative a României.

Consolidarea Palatului reprezintã un proiect de o dificultate sporitã, datã fiind dimensiunea clãdirii,abundenþa detaliilor de arhitecturã ºi situarea acesteia pe un teren înclinat, nepotrivit pentru un astfel deimobil. Sporirea capacitãþii seismice s-a realizat prin introducerea unui sistem de nuclee rigide din betonarmat, conectate prin intermediul unor ºaibe rigide orizontale, iar contracararea efectelor terenului dificilde fundare s-a fãcut prin introducerea unui „zid exterior de sprijin” realizat din piloþi conectaþi printr-ogrindã masivã. A treia soluþie implementatã a presupus montarea de tiranþi orizontali ºi verticali prin pereþiiclãdirii, aceºtia fiind introduºi în cele mai lungi foraje realizate vreodatã prin pereþi în România.

Fig. 1: Dealul Patriarhiei la mijlocul secolului XIX


secolului XX, urmând planurile arhi-tectului Dimitrie Maimarolu. Proiectulacestuia, intitulat „România”, a câº-tigat concursul internaþional pentruanteproiectul Clãdirii Camerei Depu-taþilor ºi a Senatului, organizat înanul 1890.

Amplasamentul stabilit la sfârºitulsecolului XIX pentru viitorul Palat alCamerei era un loc marcat de isto-rie, care a gãzduit, de-a lungulultimelor secole, nucleul conduceriiadministrative ºi spirituale a þãrii.Zona, care poartã acum numele„Dealul Patriarhiei” a fost confirmatãdrept centru al puterii în anul 1656,atunci când domnitorul Constantinªerban „Cârnul” a dispus ridicareaaici a unei aºezãri religioase cedevine 5 ani mai târziu sediulMitropoliei. Pânã spre mijloculsecolului XIX, în jurul CatedraleiMitropolitane s-a dezvoltat un com-plex impresionant, fortificat, desfãºuratpe o platformã de aproximativ220 m x 90 m.

Complexul, centrat în jurulMitropoliei, a primit în timp, datoritãstabilitãþii instituþiei bisericeºti,importante atribuþiuni administrative.Astfel, dealul patriarhal a gãzduitnumeroase înscãunãri domneºti ºisemnãri de tratate supervizate debisericã, iar Divanul Domnesc,organul legislativ al vremurilor, ºi-agãsit aici, treptat, sediul. Obiceiulvremii spunea cã mitropolitul era maimarele boierilor, singurii cetãþeni cudrept de vot, dar, în acelaºi timp,conform tradiþiei, acesta nu puteapãrãsi Dealul Mitropoliei. AºezareaDivanului Domnesc (devenit apoiAdunare Obºteascã ºi în cele dinurmã Camerã a Deputaþilor) peDealul Mitropoliei a fost drepturmare fireascã pentru orânduireaþãrii din vremurile respective.

În timpul secolului XIX ansamblulde pe Dealul Mitropoliei a fost martoral unor evenimente de mare însem-nãtate care au definit naþiunearomânã, pornind de la întocmireaRegulamentelor Organice (ce precedConstituþia din 1866), veghereaevenimentelor din 1848, alegerea luiAlexandru Ioan Cuza domn al ÞãriiRomâneºti ºi înscãunarea lui în anul1859.

Noua conducere a PrincipatelorUnite, urmatã de conducerea repre-zentatã de Carol de Hohenzollern, adezbãtut îndelung necesitatea ridi-cãrii unui nou sediu al legislativului.Dezbaterile s-au materializat prininiþiativa din anul 1890 a preºedin-telui Camerei Deputaþilor, G. Gr.Cantacuzino, de a organiza un con-curs pentru anteproiectul ClãdiriiCamerei Deputaþilor ºi a Senatului.

Pentru jurizarea concursului aufost invitate personalitãþi de marcãale vremii, printre care arh. Edmondde Joly (arhitectul Camerei Depu-taþilor a Republicii Franceze), ºi PaulWallot (autorul sediului Reichstag-ului din Berlin).

Concursul a fost cu adevãratinternaþional, doar 5 din 37 deproiecte depuse fiind originare dinRomânia. Juriul a desemnat în anul1891 proiectul intitulat „România” allui Dimitrie Maimarolu drept câºtigã-torul concursului. Printre motivelecare au stat la baza hotãrârii juriului

au fost luminozitatea deosebitã aaulei de ºedinþe, ºi galeria circularãa sãlii, care permite accesul facil înaceasta. Raþiuni financiare au amâ-nat însã începerea lucrãrilor, ea ter-giversând vreme de 15 ani, pânã în1906. Dimitrie Maimarolu a semnatºi alte edificii notabile ale perioadei,precum Cercul Militar Central dinBucureºti ºi biserica Sfântul Hara-lambie din Turnu Mãgurele.

Execuþia lucrãrilor a început abiaîn anul 1906, construirea Palatuluifiind prevãzutã în patru etape.Desfãºurarea evenimentelor Primu-lui Rãzboi Mondial a curmat însãfinalizarea edificiului, fiind realizatedoar primele trei etape, în anii 1906 -1908 (etapa I), 1911 - 1913 (etapa aII-a) ºi 1914 - 1916 (etapa a III-a).În acelaºi timp, amploarea proiectuluia fost redusã, micºorându-se înãlþimeaaulei centrale, ºi renunþându-se lasimetria clãdirii. Totodatã, a mai avutde suferit ºi circulaþia perimetralãcontinuã, ce nu se mai poate realiza

Fig. 2: Proiectul ”România” al lui Dimitrie Maimarolu, adaptat în actualul Palat al Patriarhiei

continuare în pagina 18��


acum. Cu toate acestea, PalatulAdunãrii Deputaþilor a fost printrecele mai însemnate construcþii alevremii, rãmânând, pânã astãzi, unuldintre marile edificii ale Capitalei, cuo suprafaþã desfãºuratã de aproxi-mativ 16.250 mp.

Un detaliu interesant al proiectu-lui întocmit de Dimitrie Maimaroluera faptul cã Sala Paºilor Pierduþi(denumitã în prezent Europa Cris-tiana), situatã între intrarea princi-palã a clãdirii ºi aula centralã,trebuia sã încorporeze ºi sã con-serve, pe cât posibil, sala de ºedinþeexistentã la momentul respectiv,locul unde se întruneau deputaþiivremii. La demararea lucrãrilor deconsolidare acest fapt a fost confir-mat, fiind gãsite pãrþi din fundaþiilevechii sãli sub pardoseala sãliiEuropa Cristiana.

În anul 1906 proiectul viitoruluiPalat este examinat de cãtre Consi-liul Tehnic Superior, codus de ing.Anghel Saligny. În urma examinãriiproiectului, Consiliul recomandãurmãtoarele:

• Determinarea „adâncimii ºilãrgimii” fundaþiilor în baza unor son-daje;

• Realizarea „fundaþiunilor cu scãri”;• Uniformizarea presiunilor pe sol,

prin dimensionarea corespunzãtoarea fundaþiilor, pentru evitarea apariþieitasãrilor diferenþiate;

• Executarea planºeelor din betonarmat;

• Construirea scãrilor din „materienearzãtoare”.

Execuþia primului tronson alPalatului a început în acelaºi an, subgrija antreprizei româneºti a ing.E. Grant ºi a ing. G. Perlasca.

O întâmplare ineditã l-a adusasupra proiectului pe tânãrul ºitalentatul inginer Gogu Constanti-nescu. Prin rapiditatea reacþiei sale,el a reuºit sã punã în siguranþã unperete de zidãrie proaspãt ridicat,care ameninþa sã se prãbuºeascãpeste sala în care se desfãºuraudezbateri parlamentare. InginerulGogu Constantinescu a stabilit deurgenþã realizarea unei centuri dinbeton armat peste zidul ridicat,reuºind, astfel, sã asigure con-strucþia. Chiar ºi aºa, incidentulmenþionat ºi-a lãsat amprenta asu-pra construcþiei, sala de ºedinþecãpãtând, în final, o formã uºorovoidalã. În urma evenimentului,inginerului Gogu Constantinescu i-afost încredinþatã realizarea proiectu-lui de structurã a Palatului AdunãriiDeputaþilor, acesta garantând cãlucrarea va fi realizatã la cele maiînalte standarde.

Este de notat faptul cã ing. Con-stantinescu a fost, alãturi de ing.Anghel Saligny, unul dintre pionieriiutilizãrii betonului armat în România.În scurta sa carierã din þarã el areuºit sã îºi lase amprenta asupratehnicilor de proiectare, demon-strând capacitatea ºi versatilitateanoului material.

Altã întâmplare interesantã aavut loc la finalul lucrãrilor de con-struire a Palatului. Neîncrezãtori înnoul material ºi în abilitãþile tânãruluiinginer, mulþi oficiali au fost reticenþiîn a lua în primire noul sediu alAdunãrii Legislative. Drept urmare,ing. G. Constantinescu a hotãrâtîncãrcarea tuturor planºeelor cu sacicu nisip, depãºind cu mult oriceîncãrcare rezonabilã gravitaþionalãce ar fi putut apãrea în timpul uti-lizãrii. Planºeele au trecut testul, iarPalatul a fost recepþionat de îndatã.

Mãrturie a calitãþii lucrãrilor lui G.Constantinescu sunt numeroaseleclãdiri la care acesta a lucrat, clãdirice dãinuie în continuare, printre elenumãrându-se ºi sediul PrimãrieiBucureºti (vis a vis de parculCiºmigiu), Arenele Romane, ºi primulpod din beton armat cu grinzi drepte,aflat în parcul Carol.

Ridicarea Palatului a avut loc întrei etape. Prima etapã, începutã în1906, a presupus clãdirea sãlii de

ºedinþe ºi a sãlii „Paºilor pierduþi”;cele douã spaþii centrale ale edificiu-lui au fost recepþionate în anul 1909.

A douã etapã a avut loc între anii1911 ºi 1913. Iniþial, ea presupunearealizarea aripii în latura dreaptã aconstrucþiei, însã pentru a evitadãrâmarea unor aºezãminte de cults-a stabilit construirea noului tronsonpe partea stângã a clãdirii deja exis-tente. În timpul lucrãrilor s-a consta-tat calitatea scãzutã a terenului defundare, drept care s-a impusrealizarea unor fundaþii mai adânci,mãrind costurile ºi durata execuþiei.

A treia etapã de execuþie s-adesfãºurat între anii 1914 ºi 1916 ºia presupus construirea aripii dreptea Palatului. Realizarea ei a fostîngreunatã de creºterea preþurilormaterialelor de construcþii ºi de situ-aþia politicã a þãrii, influenþatã deevenimentele externe ale vremurilor.

Palatul de pe Dealul Mitropoliei aadãpostit, între anii 1908 ºi 1996,instituþiile legislative ale României, îndiversele lor forme, perioadã în carea suferit un numãr de intervenþiilocale, modificãri sau adãugiri struc-turale. În urma cutremurului dinnoiembrie 1940 cupola clãdirii asuferit avarii considerabile, inter-venindu-se pentru repararea ei.

Intervenþii suplimentare de con-solidare s-au desfãºurat ºi dupãcutremurul din martie 1977, când aufost consolidate planºee ºi o partedin pereþi. Tot atunci a fost întãritãstructura podului, prin consolidareagrinzilor cu zãbrele din beton armat.Acestea au fost montate la începutulanilor ’60, alãturi de suportul înveli-toarei, realizat dintr-o placã cugrosimea de 10 cm din beton armat.Placa de acoperiº formeazã talpasuperioarã a grinzilor cu zãbrele dinbeton armat, creând un elementcontinuu peste toate corpurile clãdirii.S-a conturat, astfel, un ansamblu deacoperiº compus, indeformabil.

Anul 1996 a marcat momentul încare Palatul Legislativului a fosttransferat în administrarea BiserciiOrtodoxe Române, el devenindPalatul Patriarhiei, prin a cãrei grijã,în anul 2010, a început demersulconsolidãrii, prin efectuarea uneiExpertize Tehnice de cãtre SC Popp& Asociaþii SRL.

Fig. 3: Etapizarea construcþiei Palatului CamereiDeputaþilor. Tronsonul 4, nerealizat pânã în prezent

�� urmare din pagina 17



STAREA IMOBILULUILA ÎNCEPUTUL LUCRÃRILOR

Clãdirea monumentalã a PalatuluiPatriarhiei a fost ridicatã la începutulsecolului XX folosind o concepþie deproiectare ºi alcãtuire inovatoare,care preconiza gândirea generaþiilorurmãtoare de ingineri ºi arhitecþi.

Asupra structurii de rezistenþã aclãdirii au lucrat nume de marcã aleingineriei româneºti, precum GoguConstantinescu, Elie Radu ºi AnghelSaligny, ingineri ce au conturat dez-voltarea ulterioarã a practicilor deproiectare. Se poate afirma cã viziu-nea lor a facilitat buna comportare aclãdirii în timpul evenimentelor seis-mice viitoare, în ciuda amplorii ridi-cate a construcþiei, neregularitãþiisale ºi a terenului dificil ºi neuniformde fundare. În egalã mãsurã, nutoate recomandãrile celor menþionaþimai devreme au fost puse în prac-ticã. Spre exemplu, în locul plan-ºeelor din beton armat sugerate deing. Anghel Saligny, au fost puse înoperã planºee formate din profilemetalice ºi elemente din beton sauzidãrie, soluþie inferioarã celei propuse.

Structura Palatului este alcãtuitãdin pereþi masivi din zidãrie ºiplanºee formate din profile metalice,cu corpuri de umpluturã din zidãriesau beton nearmat. Zona aulei esteînchisã la partea superioarã cu uninel ºi console din beton armat, ceacþioneazã ca o centurã, pe carereazemã cupola metalicã a acope-riºului ºi reþeaua de grinzi a lumina-torului sãlii.

O caracteristicã ineditã a confor-mãrii elementelor sãlii de ºedinþeeste ilustratã de modul în care suntsusþinute arcele mari ale sãlii. Dincauza deschiderii generoase a aces-tora ºi a dublei lor curburi, ele ar fitrebuit sã suporte eforturi mult prearidicate. Într-un mod inovator însã,ing. G. Constantinescu a stabilit caele sã fie arce doar în aparenþã.În fapt, elementele cu formã de arcsunt suspendate în punctul lor cen-tral de inelul perimetral din betonarmat, situat în podul aulei (fig. 4).

Dimensionarea elementelor struc-turale s-a realizat gravitaþional, însã,datã fiind importanþa clãdirii, multeelemente au fost supradimensionatefaþã de gabaritul curent folosit în

perioada respectivã. Au rezultatpereþi din zidãrie groºi de 1 m, cumult peste dimensiunile întâlniteatunci. Cu toate acestea, singureleacþiuni cunoscute în epocã erau celegravitaþionale; drept urmare, dimen-sionarea elementelor s-a realizatfãrã a se þine cont de încãrcãrile ori-zontale. Alte acþiuni analizate au fostcele datorate tasãrilor diferenþiate,pentru care s-au luat mãsuri deevitare, precum „uniformizarea pre-siunilor” ºi „adâncirea fundaþiilor”, darºi aceste mãsuri, deºi binevenite,erau realizate empiric.

Palatul Patriarhiei poate fi înca-drat într-un perimetru de aproximativ72 m x 75 m, având o înãlþimemaximã suprateranã, la vârful cupo-lei, de circa 47 m, începând cunivelul de bazã al dealului pe careeste situatã clãdirea.

Conformarea Palatului este com-plet neregulatã, atât în plan cât ºi înelevaþie, determinând diferenþesemnificative de rigiditate, ce potdeclanºa torsiuni în eventualitateaunui seism. În plan, Palatul estecompus din mai multe dreptunghiuri,delimitate între ele prin rosturi detasare, care încadreazã zona cen-tralã circularã a aulei. Dreptun-ghiurile sunt, la rândul lor, diferiteîntre ele, în funcþie de destinaþiafiecãruia. Spre exemplu, latura deest are un numãr mai ridicat depereþi decât zona de nord, unde seaflã Sala Paºilor Pierduþi. În plus,zona centralã a aulei nu esteîncadratã continuu perimetral, sec-torul de Sud-Vest al clãdirii nefiindniciodatã realizat.

Tronsoanele Palatului nu suntizolate între ele, fapt ce sporeºtecomportarea seismicã deficitarã aclãdirii. Rosturile, care delimitautronsoanele, au apãrut din cauza

secvenþierii construcþiei, pereþii dinzidãrie nefiind þesuþi între ei. Cutoate acestea, pe parcursul existenþeiedificiului, delimitarea dintre corpuria fost estompatã în cadrul diverseloretape de intervenþie.

Referitor la neregularitatea înelevaþie, aceasta este determinatãde existenþa terasatã a nivelurilorclãdirii. Astfel, tronsonul clãdirii situatpe latura de Nord, în dreptul accesu-lui principal, are regim de înãlþimeP + 1 + M, pe când restul imobiluluiare regim 2S + P + 1 + M (parþial3S + P + 1 + M). Nivelurile de subsolnu sunt în fapt situate subteran,clãdirea aflându-se pe un teren încli-nat, cu declivitate foarte mare, deaproximativ 13 m (fig. 5).

Pereþii Palatului Patriarhiei pre-zintã fisuri, vizibile în special înzonele de îmbinare între tronsoaneleclãdirii, la nivelurile superioare.Fisurile au fost cauzate, în parte, deseismele din 1940 ºi 1977 ºi detasãrile diferenþiate determinate deterenul dificil de fundare. Fisurileerau evidente îndeosebi cãtre nive-lurile superioare, din cauza ampli-ficãrii deplasãrilor. Principala cauzãa degradãrilor pereþilor dintre tron-sonul de Nord al clãdirii ºi restul imo-bilului este miºcarea masivului depãmânt, înalt de aproximativ 12 - 13 m,pe care se aflã clãdirea.

Fig. 4: Secþiune prin Sala de ªedinþe. Suspendare arce de inelul de beton armat

Fig. 5: Faþada de Est a Palatului.Se observã neregularitatea pe verticalã a clãdirii.




La începerea lucrãrilor de conso-lidare au putut fi identificate degra-dãri ale structurii de rezistenþã carenecesitã remediere:

• Tendinþa de separare a tron-sonului de Nord prin apariþia unorlinii de desprindere, ca urmare adiferenþei mari de nivel între parteade vârf ºi poalele dealului;

• Rigiditatea mare a acoperiºuluide deasupra intrãrii principale adeterminat desprinderea de pe reaze-me a grinzilor cu zãbrele din pod;

• Tronsonul de pe latura sudicãprezenta o fisurã generalã din parterpânã spre pod;

• Fisurãri ale peretelui lateralprezidiului, apãrute în urma cutre-murului din martie 1977;

• Fisurãri interioare ale tronsonu-lui sudic, în pereþi ºi la intersecþiapereþilor cu plafonul;

• În zona de Nord-Vest existãfisuri înclinate din acþiune seismicãºi tasare a colþului.

Asupra unora dintre aceste fisuris-a intervenit în trecut. Intervenþiileau corectat, însã, doar superficialdegradãrile, fãrã a remedia sub-stratul lor, drept care fisurile în cauzãau reapãrut dupã scurt timp.

Asupra clãdirii s-a intervenit atâtdupã cutremurul din 1940, cât ºi înurma cutremurului din 1977. Desprelucrãrile desfãºurate în anii ‘40 nu secunosc foarte multe detalii, inter-venþiile de atunci concentrându-se,

probabil, în zona cupolei aulei cen-trale, grav avariatã. Comportareaclãdirii la seismul din 1977 a fost, îngeneral, favorabilã, nefiind necesareintervenþii majore. Intervenþiile dedupã 1977 au presupus consoli-darea grinzilor cu zãbrele din betonarmat din podul clãdirii. Alte inter-venþii s-au materializat prin consoli-darea unor planºee ºi a unor pereþidin zidãrie, prin torcretare ºi armare(fig. 7).

În afara lucrãrilor menite sãremedieze efectele seismelor, clãdi-rea a mai suferit de-a lungul timpuluio multitudine de intervenþii locale.Ele au avut rolul de a adapta confor-marea anumitor zone diverselorfuncþiuni necesare. Astfel, au fostîndepãrtate porþiuni din uneleplanºee, pentru realizarea unor noigoluri de scarã ºi a fost modificatãpartajarea unor spaþii, prin introdu-cerea sau scoaterea pereþilor dinzidãrie. Intervenþiile asupra pereþilornu au avut, de regulã, continuitatepe verticalã, pereþii nou introduºi fiindsusþinuþi de grinzi metalice. O altãadãugire a presupus introducereaunui garaj acoperit pentru 5 autotu-risme în curtea interioarã din Sud-Estul clãdirii (fig. 8).

(Va urma)

Fig 6: Amplasament Palatul Patriarhiei

Fig. 7: Consolidãri grinzi cu zãbrele pod, realizate dupã 1977

Fig. 8: Garajul adãugat în anii ‘60 ºi realizarea unei noi scãri în anii 2000



Hotel Carmen (actual Inter) din staþiunea VenusREPARAÞIE CAPITALÃ, REAMENAJARE, MODERNIZARE

Complexul Hotelier Inter este for-mat din Clãdirea Corp Cazare ºiClãdirea Corp Parter ºi este clasifi-cat la 5*****.

Corpul Cazare oferã 98 spaþii decazare, dispuse pe 5 nivele, cucamere duble, family rooms, aparta-mente simple ºi duble. CorpulCazare dispune de Salon de Masaj,Salon Electroterapii, Salon de înfru-museþare, Salon Saunã, Salon Fit-ness. Utilitãþile sunt asigurate deunitãþile tehnice amplasate la par-terul clãdirii precum ºi pe plafonulCorpului Cazare. În zona de partersunt prevãzute, în mod deosebit,camere utilate pentru persoane cudizabilitãþi ºi însoþitori.

Corpul Parter a fost modernizat,remodelat ºi redecorat într-un stilclasic-modern, îmbinând stilul clasicarhitectural cu o notã de modernism.Prin redistribuirea spaþiului s-aucreat o Salã Polivalentã, Sala Resta-urant, Restaurant DelMar, Sala deProtocol, bucãtãrie ultramodernã,spaþii de depozitare, spaþii frigorifice.

Au fost realizate lucrãri de con-solidare a structurii de rezistenþãpentru pereþii monolit ai camerelor,precum ºi la stâlpii de rezistenþã,prin infuzie de material în structurã ºiprin readaptarea spaþiilor la noulproiect, în limitele tehnice permisepentru asigurarea cerinþelor esen-þiale privind calitatea în construcþii.S-au efectuat recompartimentãri,remodelãri ºi redistribuiri de spaþii, înacord cu noua schemã de func-þionare a Complexului Hotelier.

Au fost refãcute integral instala-þiile HVAC, sanitare, electrice, lacare s-au adãugat cele de aver-tizare ºi stingere incendiu, averti-zare inundaþii, telefonie, internet ºi

televiziune integratã, în concordanþãcu tehnologiile actuale, încât, acum,clãdirea corespunde celor maiexigente cerinþe de siguranþã, con-fort termic ºi protecþie la incendiu ºiefracþie.

A fost executatã ºi redecoratãcurtea interioarã, amenajatã o tera-sã exterioarã, echipatã cu copertineretractabile, televiziune integratã,wirelles, iluminat arhitectural cu unimpact deosebit asupra clãdirii, pre-cum ºi fântânile arteziene.

S-a realizat piscina exterioarã, cudesign ºi funcþionalitate aparte,echipatã cu lumini interioare, având,în imediata apropiere, camera tehnicã.Piscina utilizeazã apã sãratã, echi-pamentele ºi tehnologia folositãaducând apa potabilã la aceeaºiconcentraþie de sãruri ºi minerale cucea din Marea Neagrã. Piscina esteînconjuratã pe o suprafaþã de apro-ximativ 50 mp cu structurã din lemndecorativ.

S-au realizat, de asemenea, unponton fix ºi unul plutitor, ambeleechipate cu sisteme de iluminat arhi-tectural, instalaþii sanitare (duºuri,microstaþie de pompare ape uzate),sonorizare, internet wirelles, fântâniarteziene, iar pontonul mobil, dato-ritã utilitãþii lui, este certificat naval.

Lucrãrile executate în acestproiect reprezintã o carte de vizitãatât pentru investitor, prin naturainvestiþiei, cât ºi pentru TIAB SA,prin calitatea lucrãrilor executate ºiamploarea lor. Astfel, s-a realizat pelitoral un important punct turistic,modern, la cele mai înalte standardede calitate, atrãgãtor ºi interesantpentru publicul vizitator. �

Antreprenor: SC TOTAL CONFORT SRLSubantreprenor: SC TIAB SABeneficiar: SC INTERAGRO TURISM SRLProiectant general, proiectant instalaþii: SC A&B FAVORIT DESIGN SRL


Cetatea Soroca de pe malulNistrului, din Republica Moldova,este o cetate clãditã din lemnde cãtre ªtefan cel Mare în secolulal XV-lea ºi reconstruitã, ulterior (lamijlocul secolului al XVI-lea), decãtre Petru Rareº, care a înlocuitpereþii din lemn cu zidãrie din piatrã.

Izvoarele istorice menþioneazã cãridicarea unor astfel de cetãþipe Nistru, la vaduri, executate dinlemn sau din piatrã, a slujit ca în„scaunul” lor sã întroneze pârcãlabi(vechi cuvânt românesc proveninddin germanul „burgmeister”) ºi maricãpitani: Hotin, Soroca, Tighina ºiCetatea Albã.

Datoritã canionului geologic pecare l-a sãpat, Nistrul prezintã pânãîn dreptul Tighinei maluri relativabrupte iar vadurile de trecere suntdestul de puþine. În timpul domnieilui Petru Rareº, pe resturile vechiicetãþi s-a construit o cetate nouã,din piatrã, cu înãlþimea de 15 - 20 m,care se pãstreazã ºi astãzi într-ostare excepþionalã.

Cetatea Sorocãi este unicãprintre cetãþile medievale moldove-neºti prin sistemul arhitectonic deconstrucþie. Planul sãu circular areun diametru de 37,5 m, patru turnuricirculare ºi un turn de acces de planrectangular.

Dupã ridicarea puternicei fortifi-caþii, oraºul Soroca a început sãcreascã în importanþã având o funcþieadministrativã ºi comercialã, prinpunctul vamal instalat aici. Totodatã,prin fortificarea nucleului urban de laSoroca, se încerca sã se creeze unnou centru de greutate al reþeleiurbane moldoveneºti ºi în special, alcomerþului de tranzit, dupã pierdereaîn 1484 a cetãþilor din sudul Moldovei.

Pentru antreprenorul care a executat lucrãrile de restaurare, compania româneascã IASICON SA, cetateaSoroca este a doua fortãreaþã, dupã cetatea Neamþ, la care s-au efectuat asemenea lucrãri. De altfel, esterecunoscut faptul cã pe lângã lucrãri de construcþii civile, de infrastructurã ºi edilitare, IASICON SA s-aspecializat ºi în renovãri ºi modernizãri de monumente istorice sau religioase, fiind o societate per-formantã din acest punct de vedere.

Se ºtie cã proiectele ºi mai ales lucrãrile de restaurare au un grad deosebit de riguros ºi pretenþios, prindificultatea lor, în raport cu alte construcþii. Cã este aºa ne aratã ºi complexitatea lucrãrilor de renovare ºimodernizare ale acestei importante cetãþi moldoveneºti de la Soroca.

Istorie ºi construcþiiCETATEA SOROCA

Beneficiar: Consiliul Raional Soroca, Republica MoldovaAntreprenor: IASICON SA, Iaºi

Proiectant: ABRAL ART PRODUCT, Bucureºti


Revenind la zilele noastre, res-taurarea cetãþii a început în anul 2013,în cadrul Proiectului transfrontalier„Bijuterii medievale”: Cetãþile Hotin,Soroca ºi Suceava, realizat prin Pro-gramul operaþional comun România- Ucraina - Republica Moldova 2007- 2013, proiect finanþat de UniuneaEuropeanã.

Partenerii proiectului sunt PrimãriaSoroca (R. Moldova), municipiulSuceava (România) ºi Rezervaþia deStat de Istorie ºi Arhitecturã -Cetatea Hotin (Ucraina).

Din cele trei milioane de euro, câteste valoarea totalã a proiectului,douã milioane de euro i-au revenitCetãþii Soroca, cea mai micã dintrecetãþile de pe Nistru ºi singura care aconservat, deasupra portalului, capulde bour moldovenesc.

Pe 19 mai 2015, de Ziua interna-þionalã a Muzeelor, Cetatea medievalãºi-a deschis porþile pentru vizitatori,tot atunci fortãreaþa gãzduind ºi unfestival medieval.

În urma restaurãrii, Sorocãi i s-aredat aspectul din Evul Mediu. S-auefectuat lucrãri de consolidare a tur-nurilor ºi de injectare a cimentului înstructura zidãriei; totodatã, s-au ame-najat bolþile paraclisului, din cãrã-midã de format medieval, produsã laSighiºoara. Pasul cel mai importanta fost, probabil, montarea acoperi-ºurilor din ºindrilã pe cele 5 turnuri.

Tehnologiile aplicate la acestobiectiv au fost similare cu cele uti-lizate la Cetatea Neamþ; materialelediferã puþin, întrucât aici s-a folosit înspecial piatrã localã. Grinzile pentruacoperiº au fost aduse din România,

cãpriorii de 12 metri lungime sunt dinstejar, iar pentru acoperiº s-au folositaproape 80 de mii de bucãþi de ºin-drilã tratatã chimic pentru a rezistaîn timp.

Iniþial s-a creat impresia cãCetatea Soroca va fi restauratã inte-gral. De la început, însã, s-a pre-vãzut doar o restaurare parþialã.Confuzia a fost produsã de faptul cãs-a comandat, de la început, proiec-tul tehnic al restaurãrii integrale acetãþii, pentru ca urmãtoarea etapãsã fie mai uºor de realizat.

Pentru aceste lucrãri, dar ºi pen-tru amenajarea parcurilor, companiaIASICON a subcontractat întreprin-derea localã „Magistrala - Nistru”.

Datoritã fluctuaþiilor cursului Euro,pe parcursul implementãrii proiec-tului s-au realizat economii de cca6 milioane de lei iar, conform proiec-tului, urma sã se restaureze ºi sã seacopere douã turnuri. Celelalte tre-buiau lãsate pentru etapa urmã-toare. Dar, deoarece s-au obþinutaceste economii, ele au fost investitetot în cetate. În acest sens, pentru ao proteja de vânturi ºi ploi, dar ºi casã arate frumos, s-a hotãrât ca ºicelelalte trei turnuri sã fie acoperite.Deci, banii au fost utilizaþi pentruacoperirea ºi aducerea crenelurilorla cota finalã, adicã la restaurarealor integralã.

La cetatea Soroca cel mai mult adurat consolidarea pereþilor – proce-durã complicatã, care garanteazãînsã fortificarea edificiului. În pereþiiturnurilor au fost fixaþi circa ºaptesute de metri de tijã zincatã, dupã

care a fost injectat un material spe-cial, pentru a astupa spaþiul gol dintrepereþi, fiind coagulate, astfel, toatepietrele clãdirii. Din punct de vederetehnic, este o lucrare dificilã, însã eava asigura o rezistenþã deosebitãedificiului. Pe vremuri, turnurile eraucârpite cu ciment ºi cãrãmidã veche,pentru a nu se surpa pietrele, însãasemenea cârpituri reduceau farme-cul cetãþii, cu o istorie grea în spate.

Printre inovaþiile proiectului de laSoroca se menþioneazã ºi ghereteleconstruite pe dreapta fortãreþei: „Nuavem prea mulþi meºteri populari înregiune ºi trebuie sã-i susþinem pecei care sunt. Acolo îºi vor puteaexpune lucrãrile de artizanat meº-terii populari din Soroca, dar ºi ceidin raioanele megieºe. Iar turiºtii vorpleca de la Cetatea lui ªtefan ºi cuun suvenir cumpãrat din partealocului…” ne spunea un localnic. Dealtfel, în cadrul proiectului, a fostplanificatã ºi reparaþia drumului ceduce de la intrarea în oraº pânã lamonumentul istoric.

Sorocenii au doar cuvinte delaudã pentru acest proiect, deºiiniþial s-au arãtat cam deranjaþi dedefriºarea copacilor din parcul delângã cetate. Acum însã, parcul estecurat, iar acoperiºul dã un aer arhaiccetãþii.

Aºa cum am mai precizat IASICONSA are experienþa restaurãrii monu-mentelor istorice deoarece în peri-oada 2007 - 2009, compania aefectuat lucrãri similare la CetateaNeamþ, iar ulterior a reabilitat PalatulCulturii ºi Teatrul Naþional „VasileAlecsandri“ din Iaºi. �


Conceptul de izolare a bazei structuriiaplicat unui siloz cu structurã metalicã

º. l. dr. ing. Daniel BÎTCÃ, drd. ing. Emilian URSU, conf. dr. ing. Paul IOAN -Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Facultatea de Construcþii Civile, Industriale ºi Agricole

În proiectarea tradiþionalã, în cazul producerii unuieveniment seismic important, se produc degradãri atâtale elementelor structurale, cât ºi ale elementelornestructurale. Acest fapt implicã realizarea de lucrãri dereparaþie ºi consolidare post-cutremur.

Intervalul mediu de recurenþã considerat pentrucutremurul de cod (IMR = 100 de ani - conform P100-1/2006) raportat la durata de viaþã a unei construcþii faceca proiectarea tradiþionalã sã fie mai avantajoasã dinpunct de vedere al costului iniþial.

Metoda izolãrii bazei structurilor presupune introdu-cerea între teren ºi structurã a unui strat care izoleazãmiºcarea suprastructurii de miºcarea terenului. În cazulproducerii unui eveniment seismic important nu se maiproduc degradãri ale elementelor structurale ºi nestruc-turale, însã metoda implicã un cost iniþial mult mai mare.Între avantajele majore ale sistemului de izolare a bazeitrebuie subliniate asigurarea funcþionãrii continue a con-strucþiei ºi limitarea lucrãrilor de intervenþie numai lanivelul stratului de izolare.

Metoda izolãrii bazei este eficientã pentru clãdiri /construcþii cu regim mic de înãlþime ºi la care deplasãrilelaterale nu sunt împiedicate (sistemul lucreazã cudeplasãri laterale mari). Ideea metodei constã în faptulcã, pentru o construcþie rigidã, având perioada propriede vibraþie corespunzãtoare zonei de amplificaremaximã din spectrul de rãspuns elastic, prin introducereastratului de izolare, structura este flexibilizatã, perioadaproprie de vibraþie creºte semnificativ, iar efecteleacþiunii seismice sunt diminuate. Pentru ca sistemul deizolare sã fie eficient trebuie ca raportul între perioadastructurii izolate ºi cea neizolatã sã fie mai mare ca 3.

COMPONENTELESISTEMULUI DE IZOLARE

Stratul de izolare este format din izolatori seismici ºi,în mod obligatoriu, amortizori. Izolatorii au o rigiditateverticalã mare, pentru a asigura transmiterea în sigu-ranþã a încãrcãrilor gravitaþionale ºi o rigiditate lateralãredusã pentru a putea realiza izolarea miºcãrii seismice.

Raportul dintre cele douã rigiditãþi este cuprins între2.500 ºi 3.000. Principalele tipuri de izolatori sunturmãtoarele:

• izolatori din cauciuc natural (NRB);• izolatori din cauciuc natural cu miez de plumb (LRB);• izolatori din cauciuc sintetic cu proprietãþi de amorti-

zare (HDBR);• dispozitive care permit lunecarea (SB).Izolatorul de tip HDBR (fig. 1) este format din mai

multe straturi de cauciuc sintetic cu proprietãþi de amor-tizare, cu grosimea de 3 mm - 10 mm, între care suntintercalate plãci din oþel de 2,5 mm - 4 mm. Aceºti izolatorise fabricã cu diametrecuprinse între 500 mm– 1.500 mm, însã înmod uzual se folosescdiametrele de 600 mm– 1.200 mm.

Principalii parametriai izolatorului sunt fac-torii de formã S1, res-pectiv S2. Factorul deformã S1 reprezintã omãrime adimesionalãa raportului de formãpentru un singur stratde cauciuc; în cazul

Una dintre particularitãþile de proiectare a structurilor pe teritoriul României este prezenþa hazarduluiseismic. Acþiunea seismicã este, de cele mai multe ori, acþiunea de bazã care dimensioneazã elementelestructurale ale construcþiilor. Izolarea bazei reprezintã una dintre metodele moderne pentru reducereaefectelor acþiunii seismice asupra construcþiilor, prin introducerea, între teren ºi structurã, a unui sistemde izolare. Sistemul de izolare este format din izolatori seismici (au rigiditate mare pe verticalã ºi suntflexibili pe orizontalã) ºi amortizori.

În metoda tradiþionalã, energia generatã de acþiunea seismicã este disipatã prin degradãri controlate înelementele suprastructurii. În metoda izolãrii bazei, acþiunea seismicã este preluatã la nivelul stratului deizolare, iar suprastructura va rãmâne în domeniul elastic de comportare.

Ideea metodei constã în faptul cã, pentru o construcþie rigidã, având perioada proprie de vibraþie cores-punzãtoare zonei de amplificare maximã din spectrul de rãspuns elastic, prin introducerea stratului deizolare, structura este flexibilizatã, perioada proprie de vibraþie creºte semnificativ, iar efectele acþiuniiseismice sunt diminuate.

Fig. 1: Izolator de tip HDBR


unui izolator circular cu diametrul D ºi grosimea stratuluide cauciuc tR, acest raport este:

Valoarea acestui raport este cuprinsã între 35 ºi 40.Factorul de formã S2 reprezintã raportul între diametrulizolatorului D ºi grosimea totalã a stratului de cauciuc, Tq.Valoarea acestui raport este aproximativ 5. Efortul uni-tar de compres iune de lungã duratã este de10 - 15 N/mm2, iar efortul unitar de compresiune de scurtãduratã este 15 - 20 N/mm2. Deformaþiile de proiectare aleacestor izolatori sunt de 250 - 300%, iar deformaþia ultimãde 400%. Din cauza curgerii lente, a fenomenului deîmbãtrânire, a efectelor temperaturii, a istoriei încãrcã-rilor, a frecvenþei ciclurilor de încãrcare-descãrcare etc.se produce o reducere de 20% a parametrilor izolatorului.Pentru o deplasare lateralã de 300%, se obþine o amor-tizare vâscoasã echivalentã de aproximativ 20%.

Amortizorii se dispun pentru a reduce deplasãrilerelative de la nivelul stratului de izolare, precum ºi pentrua opri miºcarea. Principalele tipuri de amortizori sunt:amortizori hidraulici (amortizare de tip vâscos), amorti-zori din plumb ºi amortizori din oþel (amortizare detip histeretic).

DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATEStructura analizatã în acest articol este un siloz cu

structurã metalicã, folosit la stocarea prafului de calcar ºicare va fi amplasat în incinta Complexului EnergeticOltenia, Sucursala Craiova, din judeþul Dolj. Silozul estealcãtuit dintr-o celulã de depozitare cu un volum de3.800 m3 ºi o capacitate totalã de 4.940 de tone ºi ostructurã metalicã suport, contravântuitã centric, cudiagonale dispuse atât în „X“ cât ºi în „V“ inversat.Alcãtuirea de principiu a structurii este indicatã în figura 2.

Celula de depozitare este alcãtuitã dintr-o partecilindricã, având diametrul D = 15,30 m ºi o înãlþimeH = 15,80 m ºi o pâlnie de descãrcare prevãzutã lapartea inferioarã. Pâlnia este dispusã la un unghi de 60°ºi are o înãlþime h = 12,25 m. Rezemarea celulei dedepozitare pe structura suport se face în 8 puncte.

Structura suport are 8 stâlpi, realizaþi din douã profileHEA 500 cu secþiunea în „cruce de malta“ ºi care suntdispuºi radial la un unghi de 45°. Contravântuirile suntdin þeavã rectangularã, iar grinzile intermediare din pro-file HEA 300 ºi HEA 450, în funcþie de nivelul de soli-citare. Grinzile de la partea superioarã a suportului, pecare reazemã celula de depozitare, sunt confecþionatedin table sudate cu înãlþimea secþiunii de 700 mm.

ANALIZA STRUCTURALÃ ªI MODELUL DE CALCULEvaluarea încãrcãrilor

Evaluarea acþiunii seismice pe structura analizatã s-acalculat în conformitate cu prevederile normativului:P100-1/2006 - „Cod de proiectare seismicã - Partea I -Prevederi de proiectare pentru clãdiri“.

Amplasamentul construcþiei se caracterizeazã printr-ovaloare de vârf a acceleraþiei terenului pentru proiectareag = 0,16 g (IMR = 100 de ani) ºi o perioadã de control aspectrului de rãspuns (de colþ) TC = 1,0 s.

Acþiunea dinamicã a vântului s-a calculat în confor-mitate cu prevederile normativului CR 1-1-4: 2012 -Cod de proiectare. Evaluarea acþiunii vântului asupraconstrucþiilor.

Modelul de calcul structural a fost elaborat în progra-mul SAP2000, un program de calcul ce are la bazãmetoda elementului finit. Pentru modelarea barelor careintrã în alcãtuirea suportului s-au folosit elemente finiteliniare, iar pentru plãcile circulare ce alcãtuiesc man-taua, elemente de suprafaþã de tip shell.

Modelul de calculîn proiectarea tradiþionalã

Aºa cum am pre-cizat anterior, în proiec-tarea tradiþionalã, pentrudimensionarea supra-structurii se va consi-dera numai o fracþiunedin acþiunea seismicã,urmând ca restul sã fiedisipatã prin incursiuniîn domeniul postelasticale anumitor elementestructurale. În cazulstructurii analizate sepoate disipa energienumai în structurasuport. Mantaua celuleide depozitare este for-matã din plãci curbecirculare, cu grosimicuprinse între 8 mm ºi20 mm, cu capacitatede d is ipare foar teredusã.Fig. 2: Alcãtuirea structurii analizate Fig. 3: Modelul de calcul

(1)



Factorul de comportare ales pentru structurã a fostq = 2, clasa de ductilitate medie, deoarece structura estede tip pendul inversat, deºi sistemul de contravântuirifolosit este centric. Dupã efectuarea analizei modale s-aobservat cã primele douã moduri proprii de vibraþie suntmoduri de translaþie (direcþia 0x respectiv 0y), iar urmã-torul modul propriu este de torsiune. S-a observat, deasemenea, cã primele douã moduri proprii de vibraþiesunt moduri corelate, având perioada proprie funda-mentalã de vibraþie T1 = 0,8089 s, respectiv T2 = 0,8087 s.Astfel, pentru determinarea eforturilor în elementelestructurale, din calculul modal cu spectru de rãspuns s-aales metoda de compunere CQC (complete quadraticcombination).

Din analiza graficelor spectrului de rãspuns elastic,respectiv a spectrului de proiectare, se poate observa cãsilozul de calcar se situeazã în zona de amplificaremaximã. Deplasarea lateralã maximã obþinutã la vârfulstructurii are, sub acþiunea seismicã, valoarea δ = 6,03 cm.Forþa tãietoare de bazã rezultatã din acþiunea seismicãeste Fb = 8.380 kN, iar acþiunea dinamicã a vântuluigenereazã o forþã lateralã totalã Fv = 1.120 kN. Pentrugreutatea totalã a structurii metalice, în ipoteza adoptãriimetodei tradiþionale de proiectare, se obþine valoareaGS ~ 250 tone.

Modelul de calculîn metoda izolãrii bazei (masei)

În marea majoritate a cazurilor în care se adoptãaceastã metodã, stratul de izolare se amplaseazã labaza structurii - cazul construcþiilor civile. Existã, însã,anumite situaþii în care este mai convenabil sã izolãmnumai o anumitã parte din masã (în cazul unor structuriindustriale, cu masa grupatã).

Pentru structura analizatã s-a optat pentru dispu-nerea sistemului de izolare la partea superioarã a supor-tului, imediat sub celula de depozitare.

Sistemul de izolare adoptat este format din izolatoride tip HDBR cu diametrul D = 850 mm. Izolatorul este for-mat din plãci din cauciuc sintetic cu proprietãþi de

amortizare, cu grosimea tR = 8 mm, între care suntintercalate plãci din oþel cu grosimea tS = 3 mm. Amorti-zarea vâscoasã echivalentã a acestora este βeff = 10%.

Pentru aceastã structurã s-a luat în calcul posibili-tatea izolãrii seismice, deoarece aceasta face partedintr-un complex energetic (clasa I de importanþã - con-form P100-1/2006) ºi pentru care trebuie asiguratã ofuncþionare continuã. Silozul supus analizei este o struc-turã de tip pendul inversat, având masa suspendatã la oanumitã înãlþime. În cazul acþiunii seismice, un aportmajor pentru valorile forþelor axiale din stâlpii suportuluimetalic îl are efectulindirect. Acest efectindirect face ca anumiþistâlpi sã fie întinºi, iaralþii sã fie puterniccomprimaþi. În acestecondiþii, proiectareasistemului de izolareeste dificilã, având învedere cã izolatorii auo capacitate redusã laîntindere, iar cedareaeste de tip fragil. Pe dealtã parte, pentru ocomportare stabilã asistemului trebuie caefortul unitar de com-presiune sã nu depã-ºeascã 20 N/mm2.

Soluþia aleasã afost cea de amplasarea sistemului de izolareîntre celula de depo-zitare ºi suportul me-talic, având în vederecã ~ 90% din masastructurii este situatãdeasupra acestui suport.

Fig. 5: Modelul de calcul cu izolatoriiamplasaþi sub celula de depozitare

Fig. 6: Detaliu de amplasare a izolatorilor la baza celulei de depozitare

Fig. 4: Spectrul de rãspuns elastic,respectiv spectrul de proiectare pentru q = 2 (ζ = 0,05)




Modelarea izolatorilor în programul de calcul s-arealizat cu elemente de tip link cu o comportare liniarã.Comportarea liniarã a izolatorului, precum ºi valoarearigiditãþii efective Keff, au fost garantate de producãtor.Pentru fiecare direcþie de translaþie, valoarea rigiditãþiiefective este Keff = 1,09 kN/mm.

În modelul de calcul structural, în fiecare punct derezemare a celulei de depozitare pe structura suport,s-a introdus un element de tip link, considerat foarte rigidpe direcþie verticalã, iar pe direcþiile orizontale detranslaþie acesta are rigiditatea Keff.

Dupã efectuarea analizei modale a rezultat cãprimele douã moduri proprii de vibraþie sunt moduri detranslaþie, iar urmãtorul modul propriu este de torsiune.

Un aspect foarte important, în cazul metodei de izo-lare seismicã, este amplasarea corectã a izolatorilor ºiamortizorilor. Aceºtia se vor amplasa întodeauna astfelîncât sã nu existe torsiune. La fel ca în cazul metodeitradiþionale, s-a obþinut cã primele douã moduri propriide vibraþie sunt moduri corelate, având perioada propriefundamentalã de vibraþie T = 3,7815 s.

Pentru ca metoda izolãrii seismice sã fie eficientã tre-buie cã raportul între perioada structurii neizolate ºi ceaizolatã sã fie mai mare decât 3.

Din analiza spectruluinormalizat de rãspunselastic β(T) (fig. 8), sepoate observa cã fac-torul de amplificaredinamicã a scãzut dela valoarea maximãde 2,75 la valoarea0,577. Prin reducereafactorului de amplifi-care dinamicã se reducºi efectele acþiunii seis-mice asupra construcþiei.

Aceastã reducere reprezintã ideea metodei izolãrii seis-mice. În literatura de specialitate, pentru structuri meta-lice îmbinate cu ºuruburi, se recomandã adoptarea uneifracþiuni din amortizarea criticã ζ = 0,05.

Prin introducerea sistemului de izolare se obþinesuplimentar ºi amortizare, pentru care producãtorul izo-latorilor HDBR a garantat o fracþiune din amortizareacriticã ζ = 0,10. Nivelul acceleraþiilor structurii scade dela valoarea de 2,16 m/s2 din metoda tradiþionalã, la va-loare de 0,74 m/s în metoda izolãrii seismice.

Deplasarea maximã la vârful structurii, sub acþiuneaseismicã, are valoarea δ = 47,50 cm. Forþa tãietoare debazã rezultatã din acþiunea seismicã este Fb = 3.470 kN.Suplimentar, lângã fiecare izolator, au fost introduse dis-pozitive speciale, care sã aibã suficientã rigiditate pentrua prelua forþele laterale maxime produse de acþiuneadinamicã a vântului (fig. 6).

În cazul producerii unui eveniment seismic important,forþele capabile ale dispozitivelor pentru preluareaforþelor din acþiunea dinamicã a vântului vor fi depãºite ºiastfel se va activa sistemul de izolare. Datoritã efectuluiindirect (momentului de rãsturnare al celulei de depo-zitare, pe durata acþiunii seismice) se dezvoltã în izolatoro forþã de întindere cu valoarea maximã Fint = 448,8 kN.Aceastã forþã de întindere este anulatã de greutatea pro-prie a mantalei ºi a materialului depozitat, precum ºi deîncãrcãrile de pe acoperiºul silozului. Astfel, prin dis-punerea izolatorilor imediat sub celula de depozitare, nuse dezvoltã forþe de întindere, ce pot provoca cedãri detip fragil.

Forþa de compresiune maximã din izolator arevaloarea Fc, max = 3.705 kN.

Greutatea totalã a structurii metalice suport, înipoteza adoptãrii metodei de izolare a masei structurii,este de GS ~140 tone.

Caracteristicile izolatorului folositAºa cum am precizat anterior, izolatorul folosit este

de tip HDBR cu diametrul D = 850 mm. Diametrul plã-cilor din cauciuc de la interiorul acestuia este D’= D-10 mm= 840 mm. Acest izolator este alcãtuit din 26 de straturide cauciuc cu grosimea tR = 8 mm, între care se aflãintercalate plãci din oþel cu grosimea ts = 3 mm. Astfel,grosimea totalã a cauciucului este Tq = 208 mm, iarînãlþimea totalã a izolatorului Tb = 393 mm. Modulul deelasticitate transversal este G = 0,4 N/mm2, iar aria înplan a stratului de cauciuc este A= 554.177 mm2.

S-a obþinut o rigiditate pe direcþie orizontalã a izola-torului cu urmãtoarea valoare:

Factorul de formã S1 = 26,25, iar factorul de formãS2 = 4,03. Modulul de elasticitate la compresiune Ec’ areurmãtoarea valoare:

Fig. 7: Modelul liniar pentru izolator

Fig. 8: Factorul de amplificare dinamicã, β(T)

(2)

(3)

(4)




ANALIZÃ COMPARATIVÃPrin introducerea sistemului de izolare sub celula de

depozitare, structura este flexibilizatã, perioada propriede vibraþie creºte de 4,67 ori, iar nivelul acceleraþiilorscade cu 65% (fig. 9).

Datoritã scãderii nivelului acceleraþiilor pe care struc-tura le resimte, scad ºi solicitãrile din elementele struc-turale. Aºadar, prin izolarea seismicã a masei celulei dedepozitare se realizeazã o reducere a cantitãþii necesarede oþel cu 44% (fig. 10).

Pentru structura neizolatã, factorul de comportareconsiderat a fost q = 2, iar pentru structura izolatã s-aadoptat q = 1. Datoritã flexibilizãrii structurii, deºi pentrustructura izolatã seismic valoarea factorului de com-portare este mai mare, valoarea forþei tãietoare de bazãscade cu 59 % (fig. 11).

Principalul dezavantaj al metodei de izolare seismicãa masei îl reprezintã valorile mari ale deplasãrilor la-terale. Prin izolarea seismicã se obþine o creºtere adeplasãrii laterale, la vârful structurii, de aproximativ7,8 de ori (fig. 12).

CONCLUZIIIzolarea seimicã a masei reprezintã o metodã modernã

de reducere a rãspunsului structurii la acþiunea seis-micã. În cazul acestei metode sistemul de izolare poatefi amplasat atât la baza structurii, în marea majoritate acazurilor, cât ºi pentru a izola doar o anumitã parte dinmasã totalã, în anumite cazuri particulare.

Prin metoda izolãrii seismice, datoritã flexibilizãriistructurii, care conduce la reducerea semnificativã anivelului acceleraþiilor structurii, se reduc efectele acþiu-nii seismice ºi implicit, cantitatea de materiale folositã.

Un dezavantaj major al acestei metode, care limi-teazã utilizarea ei, este faptul cã lucreazã cu deplasãrilaterale foarte mari. Pe întreaga duratã a acþiunii seis-mice trebuie asiguratã deformarea liberã a sistemului deizolare. O atenþie deosebitã trebuie acordatã amplasãriisistemului de izolare, astfel încât sã nu existe torsiune.

Metoda izolãrii seismice implicã un cost iniþial maimare faþã de metoda tradiþionalã, însã intervenþia post-cutremur este mult mai simplã, rapidã ºi se limiteazãnumai la nivelul sistemului de izolare, permiþând, astfel,utilizarea continuã a structurii.

BIBLIOGRAFIE[1] P100-1/2006 - Cod de proiectare seismicã.

Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri;[2] V. V. OPRIªOREANU, Contribuþii la aplicarea

izolãrii bazei în proiectarea seismicã ºi în România, tezãde doctorat, UTCB 2012;

[3] D. ZAMFIRESCU, V. V. OPRIªOREANU,Evaluarea ºi consolidarea unei structuri cu pereþi dinbeton armat amplasatã în Bucureºti, Conferinþa Naþio-nalã „Ingineria Clãdirilor“ - 29 - 30 septembrie 2011,Bucureºti;

[4] CR 1-1-4:2012 - Cod de proiectare: Evaluareaacþiunii vântului asupra construcþiilor;

[5] SR EN 1993-1-1 - Eurocod 3: Proiectarea struc-turilor din oþel - Partea 1-1: Reguli generale ºi reguli pen-tru clãdiri, CEN;

[6] www.alga.it/[7] www.csiamerica.com/sap2000. �

Fig. 10: Grafic comparativ privind cantitatea de oþel folositã la realizareastructurii de susþinere a silozului

Fig. 12: Grafic comparativ privind deplasarea lateralã a structurii, δs

Fig. 9: Spectrele acceleraþiei de proiectare pentru structura izolatã ºi neizolatã

Fig. 11: Grafic comparativ privind forþa tãietoare de bazã, Fb


Încã de la lansarea brandului Ceresit în România, HENKEL s-a implicat activ în for-marea profesionalã a angajaþilor de pe ºantierele de construcþii oferind trainingurigratuite dedicate utilizatorilor finali în vederea îmbunãtãþirii abilitãþilor de punere înoperã a produselor precum ºi informaþii despre ultimele tehnologii.

În anul 2014 HENKEL România a accesat finanþare din FSE prin programul POS-DRU 2007-2013 pentru derularea proiectului ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎNFINISAJE - Creºterea calificãrii lucrãtorilor de finisãri în construcþii prin par-ticiparea la cursuri de calificare în domeniile lucrãtor finisor pentru con-strucþii ºi mozaicar - faianþar, ID Proiect: POSDRU/164/2.3/S/138898, înparteneriat cu douã fundaþii cu experienþã în derularea acestor tipuri de cursuri:Fundaþia Româno - Germanã CPPP Timiºoara ºi Fundaþia Româno - GermanãSibiu.

Obiectivul principal al proiectului ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎN FINISAJEeste creºterea nivelului de calificare pentru lucrãtorii din domeniul finisajelor pentruconstrucþii ºi pentru persoanele angajate în magazinele care comercializeazã mate-riale pentru construcþii, prin participarea la cursuri de calificare acreditate de Autori-tatea Naþionalã pentru Calificãri.

Cursurile realizate în cadrul proiectului ACADEMIA PROFESIONIªTILOR ÎNFINISAJE sunt gratuite ºi vizeazã ocupaþiile de Lucrãtor finisor pentru construcþii,Mozaicar-Faianþar, Montator sistem opac de termoizolaþie pentru clãdiri(Montator termosistem) ºi Lucrãtor în comerþ pentru mãrfuri nealimentare.

Programele de formare se desfãºoarã la nivel naþional în funcþie de necesitãþile dinpiaþã, iar cursanþii obþin dupã absolvire certificate de calificare recunoscute la nivelnaþional ºi european.Grupul þintã este format din persoane angajate în companiile din regiunile de imple-mentare a proiectului.

Pe lângã gratuitatea programului cursanþii au numeroase beneficii: instruire teore-ticã gratuitã; program flexibil în funcþie de orarul de lucru din ºantier; subvenþii ºipremii la absolvire, materiale suport pentru studiu, hranã ºi KIT de lucru (echipa-ment de protecþie ºi scule de lucru).

Bugetul acestui proiect este de aprox 1 mil. Eur. ºi vizeazã dezvoltarea de programede formare complete în domeniul lucrãrilor de finisaje ºi comercial pentru 740 depersoane angajate.

Companiile de construcþii care decid sã îºi trimitã angajaþii la cursurile din acestproiect au înþeles beneficiile pe termen lung ºi necesitatea acestei acþiuni.

Prin calificarea muncitorilor se va creºte productivitatea muncii ºi se vor reduceneconformitãþile în execuþia lucrãrilor de finisaje. Instruirea practicã se realizeazãfãrã ca angajatul sã fie scos din producþie, îmbunãtãþind astfel sistemul de manage-ment al timpului de lucru din companie.

Pânã în prezent au fost demarate 27 programe de formare, din care 7 cursuri suntîn desfãºurare, iar 20 de cursuri au fost deja finalizate, majoritatea pentru calificareade lucrãtor finisor pentru construcþii.

Aproximativ 675 de muncitori s-au înscris la cursurile realizate în cadrul proiectului,dintre aceºtia 445 cursanþi sunt deja absolvenþi posesori de certificate de calificare.

Echipa de proiect beneficiazã de suportul diviziei de funcþiuni ºi a reprezentanþilorde vânzãri ºi tehnici ai HENKEL România, care s-au implicat activ în informareafirmelor de construcþii despre obiectivul ºi cursurile dezvoltate în proiect.

Prin aceastã iniþiativã HENKEL România devine prima companie de pe piaþaautohtonã care demareazã un astfel de proiect, dând dovadã de responsabilitatefaþã de forþa de muncã din sectorul de construcþii, având ca obiective principale:

• Relansarea în România a conceptului de învãþãmânt vocaþional, scopul fiinddobândirea de aptitudini practice ºi a know how-ului necesar unui profesionist înfinisaje.

• Dezvoltarea efectivã a meseriei de lucrãtor finisor pentru construcþii ºimozaicar-faianþar pe baza cursurilor de calificare ºi diplomelor acordate laabsolvirea cursurilor, diplome recunoscute ºi acreditate de cãtre MinisterulMuncii ºi Ministerul Educaþiei.

• Creºterea calificãrii lucrãtorilor din domeniul finisajelor în construcþii, permiþândtotodatã saltul calitativ al firmelor ºi al echipelor de lucrãtori finisori spre un nivelcalitativ de top în cadrul acestor tipuri de lucrãri.

HENKEL sprijinã implementarea proiectului atât prin oferirea de locaþii proprii pentrucursul teoretic cât ºi prin oferirea gratuitã a materialelor necesare pentru partea depregãtire practicã.

În plus, cursurile se þin în licee de profil, ceea ce permite ca prin practicã sã se rea-menajeze sãlile de clasã sau spaþiile comune, astfel proiectul având ºi o laturãsocialã.

Astfel, acest proiect se aliniazã la evoluþia reglementãrilor UE privind calitatealucrãrilor de construcþii, executate cu muncitori bine instruiþi ºi calificaþi profesionalcorespunzãtor, întrucât maniera de punere în operã a produselor tehnice influ-enþeazã în mod hotãrâtor calitatea lucrãrii finale. �

HENKEL România investeºte în educaþiamuncitorilor de pe ºantierele de construcþii

Halã cu rezistenþã la zãpadã ºi pereþi din tablã trapezoidalã pentru firma WM MEYER FAHRZEUGBAU AG

Halã cu rezistenþã la zãpadã cu acoperiº ºi pereþi laterali din prelatã PVC pentru firma ROTH & RAU

MERCEDES CUP STUTTGART

MOTORRAD GRAND PRIX DEUTSCHLAND


Sisteme moderne de pereþi de interior ALUPROFUN NOU SISTEM DE PERETE CORTINÃ: MB-80 OFFICE

Acest trend îºi are reflectarea ºiîn proiectarea spaþiilor din interiorulclãdirilor, care creeazã nevoia dediverse tipuri de pereþi despãrþitori.Pe piaþã este disponibilã o ofertãbogatã de produse ce dau posibili-tatea adaptãrii ºi formãrii suprafeþeiutilitare pentru nevoile individualeale firmei, precum ºi, în caz de nece-sitate, organizarea uºoarã a acesteia.

În spaþiile de birouri, acolo undeeste necesarã izolarea fonicã deinterior, este recomandat sã montaþipereþi cu strat dublu de geamuriMB-80 OFFICE. Acest sistem este onoutate în oferta firmei ALUPROF,iar avantajele principale ale uneiasemenea structuri sunt universali-tatea în aranjarea spaþiului de birouriºi izolarea fonicã bunã, îmbinatã cu

simplitatea execuþiei lucrãrilor deconstrucþie.

Totodatã, sistemul permite uti-lizarea jaluzelelor interioare întregeamuri ºi a diverselor tipuri deumpluturi opace: plãci de mobilã cugrosime 16 mm - 18 mm sau plãci degips-carton, precum ºi ascundereacablurilor instalaþiilor în interiorulprofilelor peretelui.

Luând în considerare posibilitãþilede execuþie cu profilele din aluminiua unor diverse înveliºuri decorativeºi de protecþie, aceste separatoaresunt produsul ideal pentru amena-jarea unui birou modern. Acest tip deperete poate fi, de asemenea, îmbi-nat, în caz de nevoie, cu un pereteobiºnuit executat din gips-carton, cuo grosime de 75 mm.

Astãzi, clãdirile moderne sunt cele proiectate conform conceptului de arhitecturã deschisã. Sunt intere-sante ºi cãutate clãdirile de utilitate publicã la care sunt utilizate sisteme de faþade cu structuri mari vitrifi-cate, care permit pãtrunderea unei cantitãþi mai mari de luminã.

În practicã, posibilitãþile de uti-lizare a sistemului MB-80 OFFICE înspaþiile comerciale sunt aproapenelimitate, având în vedere cã un-ghiul de refracþie al peretelui poate fiîntre 90 ºi 180 de grade. Acest lucrupermite formarea unei structuri înorice mod pânã la înãlþimea maximãde 4,5 metri.

În pereþii de acest tip, în funcþiede estetica planificatã ºi de confortulnecesar în utilizarea încãperilor, se

pot folosi uºi glisante: clasice, cuprofile de sistem MB-45S sau inte-gral din sticlã de sistem MB-45OFFICE, precum ºi uºi batante inte-gral din sticlã de sistem MB-EXPO.

Pereþii despãrþitori sunt un ele-

ment indispensabil al fiecãrei clãdiri

moderne de birouri. Ei permit nu

numai organizarea corespunzãtoare

a spaþiului, ci ºi crearea unui mediu

de lucru ergonomic ºi prietenos.

Nu de puþine ori, prin prisma aspec-tului acestora este perceput renu-mele firmei, de aceea este atât deimportantã folosirea produselor careasigurã o calitate corespunzãtoare aexecuþiei ºi esteticii, precum ºi unnivel ridicat de funcþionalitate.

Sistemul este unul dintre nume-roasele produse ALUPROF care autoate aceste caracteristici ºi careoferã multiple posibilitãþi de adaptarela diversele cerinþe ºi nevoi alefirmelor. �


SALT COM – la dispoziþia dumneavoastrã!

AVANTAJELE HALELOR METALICE AUTOPORTANTEEXECUTATE DE SALT COM

Sunt ieftine ºi uºor de executat. Sunt reciclabile ºi lesnede ventilat ºi rãcit pe timpul verii. Pot avea numeroase uti-lizãri practice, de la hale de producþie în industrie, depozitede cereale în agriculturã, pânã la garaje ºi hangare de oricedimensiuni pentru avioane sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde), sunt exe-cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece atablei din oþel cu diferite grosimi, protejatã împotriva coro-ziunii (prin galvanizare, aluzincare sau vopsire în câmpelectrostatic), ºi având urmãtoarele caracteristici ºi avan-taje faþã de construcþiile realizate cu tehnologii clasice (custructura de rezistenþã din profile metalice, cãrãmidã, betonsau lemn):

• nu existã structurã de rezistenþã pentru susþinereaacoperiºului (stâlpi ºi ferme), prin urmare asigurã ma-ximum de spaþiu util, raportat la suprafaþa construitã;

• deschideri foarte mari, de peste 25 metri, înãlþimeaacoperiºului de max. 15 metri, lungimi nelimitate;

• costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu con-strucþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele

clientului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii perime-trale, neizolate sau izolate, cu cãi de acces multiple.

HALE METALICE AUTOPORTANTE (SEMIROTUNDE)PUSE ÎN OPERÃ DE SALT COM

• Halã 1.000 mp – Miracom, loc. Cãzãneºti, jud. Ialomiþa;• Halã 1.000 mp – A&S Internaþional 2000 SRL, loc. Feteºti,

jud. Ialomiþa;• Douã hale x 1.000 mp/buc. – Agrozootehnica Pietroiu SA,

loc. Pietroiu, jud Cãlãraºi;• 500 mp – V&G Oil 2002, loc. Focºani, jud. Vrancea.

PROIECTARE ªI EXECUÞIEALTE LUCRÃRI MAI IMPORTANTE:

• Reabilitare dig local de apãrare – comunele Alexeni ºiCãzãneºti, judeþul Ialomiþa;

• Amenajare trecere bac-gabarã peste braþul Borcea –comuna Borduºani, judeþul Ialomiþa;

• Reabilitare dig local de apãrare – comuna Cãzãneºti,judeþul Ialomiþa;

• Extindere canalizare strada Libertãþii ºi strada CuzaVodã – oraº Amara, judeþul Ialomiþa;

• Construcþie ciupercãrie – Alpha Land, comuna Ciulniþa,judeþul Ialomiþa;

• Documentaþii fazã PAD pentru 25 de staþii ºi 3 depozitedeþinute de Petrom în judeþele Ialomiþa, Brãila, Cãlãraºi ºiTulcea;

• Reabilitare Cãmin Cultural – comunele Spiru Haret ºiBerteºtii de Jos, judeþul Brãila;

• Reabilitare pod peste râul Cãlmãþui ºi construcþiepodeþe – comuna Spiru Haret, judeþul Brãila;

• Execuþie halã pentru depozitare cereale, 420 mp,beneficiar Florimar, loc. Ograda;

• Construcþie sediu Transelectrica Bucureºti – municipiulSlobozia;

• Modernizare Centru Logistic Agrimatco – Bucureºti,comuna Griviþa, judeþul Ialomiþa;

• Refacere halã metalicã cu acoperiº autoportant – cusuprafaþa totalã construitã de 460 mp pentru Agrodamar,loc. Ograda, jud. Ialomiþa;

• Execuþie showroom cu suprafaþa de 800 mp pentrusocietatea Hamei Exim, loc. Slobozia, jud. Ialomiþa;

• Case unifamiliale, case de vacanþã, spaþii comerciale,hale de producþie în judeþele Ialomiþa ºi Brãila. �

SALT COM Slobozia este o firmã specializatã în lucrãri diverse de proiectare ºi construcþii montaj: construcþiiºi modernizãri sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentru agenþi economici, lucrãri de apãrareîmpotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat ºi responsabili tehnici autorizaþicare asigurã respectarea condiþiilor de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial decalitate. SALT COM deþine sistem de management al calitãþii: ISO 9001, ISO 14001 ºi ISO OHSAS 18001.

Din 2009, SALT COM produce hale metalice cu structurã autoportantã (semirotunde) care sunt recomandatepentru aplicaþiile ce necesitã suprafeþe foarte mari, fiind ideale în special pentru centre mari de depozitare saude producþie, oferind 100% spaþiu interior util.


(Continuare din numãrul 117)CHEU VERTICAL DANA 23PORT BRÃILA LA DUNÃRE

Lucrãrile de execuþie a portuluiau început, în zona km 170 peDunãre, în anul 1886, sub coor-donarea ing. Anghel Saligny. În final,ca urmare a unor studii inginereºtide specialitate, s-a realizat un bazincu suprafaþa de 6 ha, prevãzut cucheuri verticale în lungime de cca.500 ml, pereuri pe cca. 950 ml, ma-gazii ºi silozuri de cereale. Ulterior,s-au mai executat pereuri la Dunãreîn aceastã zonã, pe cca. 460 ml ºi înincinta bazinului, pe cca. 838 ml.

În prezent, portul Brãila se întin-de pe cca. 3 km lungime, avândurmãtoarele sectoare portuare:

• cheuri pereate din piatrã brutãamonte de gara fluvialã pe cca. 1 kmlungime;

• dane de pasageri amenajate cucheuri pereate pe cca. 200 ml;

• dane plutitoare prevãzute cupontoane ºi paserele pe 500 mllungime;

• dana din vecinãtatea pescãrieiîn lungime de 100 ml amenajatã cucheu vertical pentru operare cerealeºi laminate;

• dane fluvial-maritime, în amontede accesul în bazin pe cca. 500 ml;

• bazinul Docuri care dispune decheuri în lungime totalã de 1.075 ml,din care cheuri tip estacadã pelatura adiacentã silozului de 525 ml;

• cheuri mixte pe cca. 300 ml în avalde bazin ºi debarcaderul de trecere;

• danele aval (L = 500 ml), cucheuri verticale tip estacadã, fundatepe coloane vibrate φ2,00 m.

La danele 23, 24 ºi 25 (fig. 5) îºidesfãºoarã activitatea diverºi opera-tori portuari, care, în ultimii ani, ºi-audezvoltat foarte mult volumul ºitipurile de mãrfuri operate. Pentruproiectarea în faza de studiu de feza-bilitate a danei 23, care reprezintã oextindere spre amonte a danei 24,s-au utilizat elementele principaleconstructive ale cheului vertical fun-dat indirect existent.

Condiþii geotehniceStudiile geotehnice efectuate în

amplasament au relevat o stratifi-caþie tipicã pentru zona sedimentarãa luncii Dunãrii, ºi anume un strat depraf nisipos între cota terenului ºicota -3,10, urmatã de prezenþa unorstraturi de argilã pânã la cota -20,70,

apoi straturi de nisip pânã la cota-30,70. Sub aceastã cotã s-a semnalatprezenþa pietriºului.

Lucrãri proiectateCheul din dana 23 se va realiza

prin execuþia unui cheu vertical tipestacadã, în lungime de 100,00 m,în amonte de cheul vertical existentîn dana 24.

Infrastructura (fig. 6) este reali-zatã din urmãtoarele elemente:

• Spre apã, un rând de coloaneφ2,00 m din beton armat prefabricat,introduse prin vibrare, la distanþa(longitudinal cheului) de 12,50 minterax. Lungimea coloanelor estede 38,50 m. Cota superioarã a capu-lui coloanei executate este 6,35 metiaj local, ajungând, dupã spar-gerea primilor 0,50 m de la parteasuperioarã, la 5,85 m etiaj local.Cota de fundare a coloanei este -32,15 m etiaj local.

• Spre uscat, douã rânduri depiloþi din beton armat, φ = 0,80 m,introduºi prin forare sau vibrare,aºezaþi în ºah la distanþa (longitudi-nal cheului) de 4,00 m ºi transversalcheului de 1,80 m interax. Lungimeapiloþilor este de 31,00 m. Cota supe-rioarã a capului piloþilor executaþieste 6,35 m etiaj local, ajungând,dupã spargerea primilor 0,50 m de lapartea superioarã, la 5,85 m etiajlocal. Cota de fundare a piloþilor este-24,65 m etiaj local.

Distanþa între axul rândului decoloane dinspre apã ºi axul celordouã rânduri de piloþi dinspre uscateste de 10,875 m, distanþã la care sevor poziþiona grinzile de rulare longi-tudinale pentru macarale portic de16 tf x 32 m. În grinzile de rulare seîncorporeazã ºinele CF pentru filade rulare macara.

Suprastructura cheului, între filelemacaralei, se va realiza cu grinzitransversale prefabricate cu secþi-une T peste care se va turna o placãde monolitizare din beton armat.Fig. 5: Plan de situaþie Danele 23, 24, 25 Brãila

Soluþii de proiectare, execuþie ºi reabilitarea unor structuri portuare fundate pe coloane,amplasate pe sectorul maritim al Dunãrii (II)

dr. ing. Victor DUMITRESCU, ing. Carmen POPESCU, ing. Dan IVAªCU - SC IPTANA SA Bucureºti



LOC MONTAJ PENTRU DISPOZITIVULVROS PE CALA DE TRANSFER NAVE

LA ªANTIERUL NAVAL TULCEAConstrucþia ªantierului Naval

Tulcea a început în anul 1977.Primele lucrãri cu profil hidrotehnicau constat din: syncrolift, cala detransfer nave, cala de reparaþii navecu patru locuri de lucru, cheuri dearmare în bazin, de dezarmare ºiprobe predare la Dunãre, hala demontaj. Ulterior, ºantierul s-a extins,la obiectele construite anterioradãugându-se cala de montaj, car-gouri de 15.000 t, cu douã locuri delucru. De asemenea, a fost mãritacvatoriul bazinului, a fost prelungitcheul de armare din bazin ºi cheulprobe predare la Dunãre.

Pentru montarea dispozitivelorVROS la navele produse în ºantierulnaval Tulcea s-a proiectat o cuvã cudimensiunile interioare finite în plan(6,32 x 4,50) m ºi înãlþime liberã subgrinzile de trecere h = 3,20 m (sauH = 4,20 m de la partea superioarã).Cuva este amplasatã pe cala detransfer nave din incinta ºantieruluinaval, în vecinãtatea podului delegãturã cu syncroliftul. Lucrãrile aufost finalizate în 2010.

Condiþii geotehniceStudiile anterioare execuþiei syn-

croliftului de la ºantierul Naval Tulcea,existente în baza de date IPTANASA (cota teren natural +2,94 ÷ 3,15 MNSulina), au pus în evidenþã urmã-toarea stratificaþie: strat vegetal -0,30 m; complex prãfos - nisipospânã la cota -15,00 MNS; complex

nisipos pânã la cota -42,00 MNS;nisipuri neuniforme cu pietriºuripânã la cota -64,00 MNS. Caracte-risticile acestor orizonturi analizateau fost urmãtoarele: pentru com-plexul prãfos-nisipos: unghi de fre-care internã φ = 10 ÷ 120 ºi coeziunec = 0,10 ÷ 0,15 daN/cm2; pentrucomplexul nisipos: unghi de frecareinternã φ = 22 ÷ 240 ºi coeziune c = 0.

Complexul prãfos-nisipos cuprindeurmãtoarele orizonturi (cota în MNSulina): argilã prãfoasã, galben-rugi-nie plastic consistentã pânã la cota+0.80; nisip prãfos, vânãt-cenuºiu,mare, saturat pânã la cota -0,20;praf argilos, vânãt cenuºiu, plasticmoale pânã la cota -2,70; nisip fin-prãfos cu rare lentile de argilã prã-foasã saturat ºi îndesat, refulantpânã la cota -12,70; argilã variatã,

plastic-consistentã pânã la cota -14,0;argilã prãfoasã, praf argilos, cenu-ºiu, plastic consistentã pânã la cota -15,50; nisip fin vânãt-cenuºiu, saturatºi îndesat. Nivelul apei subteraneeste la suprafaþã fiind legat denivelul variabil al Dunãrii.

Lucrãri proiectateCuva proiectatã (fig. 7) este

axatã pe linia medianã a syncroliftu-lui ºi intercepteazã filele 1’, 2, 3 ºi 4’din cala de transfer nave. Având învedere condiþiile naturale de ampla-sare (geo-topo), apropierea deDunãre ºi sarcinile de exploatare depe filele cãii de transfer, soluþia deproiectare pentru elementele princi-pale ale cuvei a fost urmãtoarea:

• perete perimetral din coloaneforate φ600 mm secante (pe 15 - 20 cm)cu fiºa de 14,00 ml. ªirul primar decoloane este realizat din beton sim-plu aditivat (conform tehnologie con-structor) cu bentonitã (bentonitã /ciment = 10%), pentru sporirealucrabilitãþii ºi gradului de etanºare.

ªirul secundar de coloane esterealizat din beton armat, elementelegeometrice fiind similare cu osecantare pe toatã fiºa lor de mini-mum 15 cm ºi maximum 20 cm, pen-tru realizarea condiþiilor de rezistenþãºi etanºeitate;

• grindã perimetralã din betonarmat la partea superioarã a coloa-nelor secante. Grinda perimetralãare secþiunea transversalã variabilãºi anume (0,60 x 1,25) m pe axele1 ºi 4 ºi (0,80 x 1,25) m pe axele Aºi B. În zona de reazem a grinzilormetalice de trecere, la intersecþiaaxelor 2 ºi 3 cu A ºi B s-a propus oevazare localã a grinzilor de (2,20 x1,25) m, rezematã pe douã coloaneforate suplimentare similare cucelelalte;

Fig. 6: Secþiune transversalã Dana 23

Fig. 7: Dispoziþie generalã cuvã




• radier din beton armat la bazacuvei, cu grosimea de 60 cm ºidimensiuni în plan finite (6,32 x4,50) m, similare cu cele ale cuvei.Radierul este încastrat în pereþii decoloane secante, prin practicareaunei niºe perimetrale ºi utilizareaunor ancore chimice. Radierul esterealizat pe un beton de egalizare cugrosimea de 10 cm ºi este prevãzutcu o baºã (60 x 60 x 60) cm pentrucolectarea apelor pluviale;

• pereþii cuvei s-au obþinut prinfinisarea peretelui de coloanesecante cu jet de apã sub presiune(2000 bari) ºi suprabetonare cubeton autonivelant armat cu fibremetalice la adãpostul unei tolemetalice pierdute cu grosimea de5 mm. Tola metalicã a fost fixatã lapoziþie cu ancore chimice de cares-a sudat, devenind faþa finitã acuvei. În mod similar radierul esteplacat cu acelaºi tip de tolã metalicã;

• grinzile de trecere metalice(2 buc.) în lungul axelor 2 ºi 3 au fostrealizate din elemente sudate (tablãgroasã ºi oþel lat) ºi rezemând înaxul pereþilor perimetrali la o distanþãd = 5,10 m.

Înãlþimea grinzilor de trecere estede 1,00 m în câmp ºi 0,65 m pereazeme. De asemenea, au fostproiectate în conformitate cu temade proiectare accesoriile cuvei.

În figura 8 sunt prezentate foto-grafii din timpul execuþiei cuvei.

ELEMENTE PRIVIND MODELAREAªI CALCULUL STRUCTURILOR

DE REZISTENÞÃÞinând seama de complexitatea

geometriei ºi alcãtuirii structurilor,

s-a urmãrit realizarea unor modelede calcul cu elemente finite care sãpoatã fi abordate din punct devedere al calculului numeric (avândîn vedere numãrul mare de grade delibertate), dar care, în acelaºi timp,sã conducã la rezultate în concor-danþã cu modul real de rãspuns alstructurii la acþiunile din exploatare,excepþionale ºi seismice. Pentruevaluarea rãspunsului structurii subinfluenþa acþiunilor considerate, s-arealizat, pentru fiecare caz în parte,un model discret spaþial cu elementefinite, considerându-se dimensiunileºi geometria realã a structurii.

În cazul cheurilor, elementelefiºate care formeazã infrastructuraau fost reprezentate utilizând ele-mente finite de barã dreaptã cu douãnoduri. Interacþiunea dintre structurãºi teren a fost modelatã prin inter-mediul unor resorturi dispuse în pla-nuri orizontale, pe douã direcþiiortogonale, în fiecare dintre nodurilede discretizare ale elementelor debarã ce modeleazã piloþii. Caracte-risticile de rigiditate ale resorturilororizontale au fost stabilite pe bazaunei legi de variaþie ce se schimbã înfuncþie de stratul de teren traversatde pilot. Legea þine seama de naturaterenului, de distanþa dintre resorturiîn lungul pilotului, de diametrul pilo-tului ºi de distanþa între rândurile depiloþi.

În modelul de calcul, ansamblulstructural format din grinzile prefabri-cate ºi placa de suprabetonare(suprastructura cheurilor) care sus-þine cele douã cãi ferate ºi calea de

rulare a macaralelor a fost modelatutilizând elemente finite de barãdreaptã în spaþiu, având activate6 grade de libertate pe nod (treitranslaþii ºi trei rotiri) ºi elementefinite plane, cu patru noduri, cu com-portare de placã ºi membranã,având activate la noduri atât gradelede libertate tip translaþie (câte 3 penod), cât ºi cele tip rotire (câte 3 penod). Caracteristicile geometrice alesecþiunilor transversale ale grinzilorau fost stabilite pe baza dimensiu-nilor ºi geometriei acestora.

Din punct de vedere al ipotezelorde calcul, pentru structura cheurilors-au considerat 3 ipoteze principale:

• Ipoteza 1 normalã (greutateproprie structurã de rezistenþã; douãconvoaie feroviare tip P10; douãmacarale cu greutatea de 260 tffiecare; suprasarcinã de 4 tf/m2 pe olungime de 7,50 m spre uscat;împingere pãmânt);

• Ipoteza 2 excepþionalã (ºerpuiremacara cca. 26 tf ºi tracþiune labolard cca. 30 tf);

• Ipoteza 3 seismicã. Acþiuneaseismicã a fost consideratã în ana-lizele efectuate pe baza spectruluide proiectare existent în P100-2006ºi prevederilor SR-EN 1998-2,SR-EN 1998-2/A1, SR-EN 1998-2/NA.Valoarea de vârf a acceleraþiei înamplasament a rezultat considerândun factor de comportare q = 1,5 con-form SR-EN 1998-2. Eforturile pesecþiunile transversale ale ele-mentelor structurale au rezultat princombinarea direcþionalã a rãspun-surilor.

CONSOLIDARE COLOANEINFRASTRUCTURÃ SYNCROLIFT TULCEA

Execuþia lucrãrii a fost finalizatãîn decembrie 2012 ºi a constat înconsolidarea coloanelor forate φ118 cm(27 bucãþi) din rândul median alsecþiunii transversale a cheului din-spre uscat al syncroliftului dinºantierul naval Tulcea.

Soluþia de proiectare prevedeacãmãºuirea coloanelor existente cuun strat de beton armat cu fibre me-talice, cu cofraj metalic pierdut înzona imersã a coloanelor. Operaþiu-nile s-au realizat dupã curãþareasuprafeþei laterale a coloanelor cuscafandri în zona imersã ºi înde-pãrtarea betoanelor degradate cujet de apã ºi aer sub presiunea de2.000 bari.

Consolidarea coloanelor s-a efec-tuat între cotele -3,60 (în urmasãpãrii în jurul coloanelor cu scafan-dri) ºi cota +3,46 (intrados capitel -Fig. 8: Fotografii din timpul execuþiei cuvei


coloanã), rezultând o fiºã totalã acoloanei care s-a consolidat de cca.7,06 m.

Suprafaþa imersã lateralã acoloanelor forate a fost curãþatãde scafandri cu mijloace manuale.Ulterior, scafandrii au procedat lasãparea în taluz în jurul coloanelorforate, pânã la cota -3,60, pentru aputea permite poziþionarea cofraju-lui. Coloanele forate au fost verifi-cate între cota -3,60 ºi cota +1,50(cota consideratã a nivelului delucru).

În jurul coloanelor forate scafan-drii au executat o platformã planã de30 cm grosime din saci umpluþi cumortar uscat, cu rolul de a permitepoziþionarea ºi fixarea cofrajului, darºi de a crea un dop la baza coloanei,

care sã împiedice pierderea betonu-lui turnat.

Elementele de cofrare au fostaduse la coloana foratã pe minipon-toane plutitoare, dupã care au fostridicate cu palane. Elementele aufost sudate între ele la poziþie for-mând tronsoanele cofrajului.

CONCLUZIIElementele fiºate de tip coloane

forate/vibrate reprezintã elementeleprincipale de infrastructurã care pottransmite, în condiþii optime, sarci-nile mari (verticale sau orizontale)proprii structurilor portuare la tere-nurile de fundare preponderentslabe caracteristice amplasamen-telor situate pe Dunãrea maritimã.

Evoluþia practicilor de proiectareeste permanentã, aceeaºi tendinþãf i ind necesarã º i în domeniu l

tehnologiilor de execuþie a cheurilorcu echipamente plutitoare.

Urmãrirea comportãrii în timp astructurilor realizate în ultimele treidecenii este obligatorie ºi trebuie sãconducã ºi la identificarea unorsoluþii creative pentru reabilitãri ºiconsolidãri.

BIBLIOGRAFIE1. IPTANA Bucureºti (2011),

Cheu vertical Dana 31 - Port BazinDocuri Galaþi, documentaþie deproiectare în faza PT + DE;

2. IPTANA Bucureºti (2011),Lucrãri de infrastructurã portuarã -Dana 23 ºi 25 parþial din portulBrãila, documentaþie de proiectareîn faza SF;

3. IPTANA Bucureºti (2009),Loc montaj pentru dispozitivul VROSpe cala de transfer nave în vecinã-tatea podului de legãturã cu syncro-liftul din ºantierul naval Stx RoOffshore Tulcea, documentaþie deproiectare în faza PT + DE;

4. IPTANA SA (2009), Soluþiede remediere ºi consolidare coloaneforate ºir median platforma de lauscat syncrolift din ºantierul navalAker Tulcea, documentaþie de pro-iectare în faza PT + DE. �

Fig. 9: Fotografii din timpul lucrãrilor de consolidare a coloanelor


Scenarii de incendiu ºi modele de foc naturalpentru determinarea rezistenþei la foc a structurilor (*)

prof. dr. ing. Raul ZAHARIA, asist. dr. ing. Ioan BOTH, prof. dr. ing. Dan DUBINÃ -Univerisitatea Politehnica Timiºoara

Scenariul dezvoltãrii unui incendiuîn cazul parcajelor este afectat în modsemnificativ de condiþiile de ventilare.Parcajul de sub Pasajul Basarab esteun parcaj complet deschis, care nu arepereþi pe nici una dintre laturi (foto 1).Prezenþa ventilãrii naturale, în cazulparcajelor deschise, nu permite atin-gerea stadiului de incendiu generalizat(flash-over), focul rãmânând localizat.În aceste condiþii focul se poate dez-volta doar prin trecerea de la primamaºinã incendiatã la maºinile aºezate alãturat.

Chiar în situaþia în care un numãr semnificativ demaºini sunt cuprinse succesiv de foc la nivelul întreguluiparcaj, la distanþã faþã de maºinile incendiate tempera-turile care se pot dezvolta rãmân scãzute, având învedere condiþiile de ventilare. Temperaturi ridicate pot sãaparã, însã, localizat, deasupra maºinilor incendiate,acolo unde, în condiþiile în care flãcãrile ating tavanul,fluxul termic de la fiecare maºinã care arde poate fiadiþionat într-o anumitã secþiune a unei grinzi metalice aPasajului. Astfel, temperatura ce se poate dezvolta într-ogrindã metalicã de deasupra maºinilor incendiatedepinde de numãrul de maºini incendiate ºi de distanþalor faþã de secþiunea respectivã de pe grindã, mãsuratãla nivelul grinzii.

Identificarea scenariului de incendiu care conduce latemperaturile cele mai ridicate în grinzile de deasupramaºinilor incendiate se reduce astfel la definirea poziþi-ilor maºinilor de la etajul parcãrii în relaþie cu grinzilePasajului, la numãrul de maºini alãturate implicate înincendiu, la definirea debitului de cãldurã degajatã defiecare maºinã implicatã în incendiu ºi la timpul în carese poate dezvolta incendiul de la o maºinã la alta.

MODELE DE FOC NATURALStandardul SR EN 1991-1-2 [1] descrie acþiunile ter-

mice ºi mecanice care trebuie avute în vedere pentru ostructurã supusã acþiunii focului, oferind curbe de focnormalizate, respectiv modele de foc natural.

Cea mai utilizatã dintre curbele nominale „tempera-turã – timp” pentru descrierea acþiunii termice în situaþiade incendiu este curba standardizatã (foc standard ISO834), care, deºi este indispensabilã pentru realizareaîncercãrilor experimentale, reprezintã o modelaresãracã a unui incendiu real. Curba standardizatã nu þinecont de niciun parametru fizic, considerând aceeaºievoluþie a temperaturii, în timp, pentru orice situaþie ºi,mai mult decât atât, temperatura creºte continuu în timp.

Cel mai simplu model de foc natural pentrureprezentarea incendiilor de compartiment este foculparametric (curba temperaturã - timp parametricã), careþine cont ºi de faza de regresie a temperaturii, fiinddefinit în funcþie de densitatea sarcinii termice, de propri-etãþile închiderilor ºi de deschiderile din acestea.Modelul este, însã, limitat ca suprafaþã ºi înãlþime a com-partimentului de incendiu ºi presupune cã temperaturaeste aceeaºi în întregul compartiment, pe toatãînãlþimea, din momentul iniþierii incendiului.

Figura 1 aratã (calitativ) diferenþa dintre modelul defoc standard ºi modelul de foc parametric. Este recunos-cut faptul cã, în majoritatea cazurilor, temperaturilerezultate, considerând focul standard, sunt mai maridecât cele obþinute utilizând modelul de foc parametric.În funcþie de parametrii menþionaþi pot exista, însã, situ-aþii în care focul parametric sã conducã, la un momentdat, la temperaturi superioare celor obþinute din curba

Articolul prezintã un studiu privind evaluarea modului de dezvoltare a unui posibil incendiu de maºinila etajul I al parcajului suprateran amplasat sub Pasajul Basarab din Bucureºti, în scopul stabilirii timpuluipentru care trebuie asiguratã rezistenþa la foc standard a grinzilor metalice ale Pasajului situate deasupraparcajului, prin mijloace de protecþie adecvate.

Analiza a fost realizatã în baza studiilor ºi rezultatelor existente la nivel internaþional, în literatura despecialitate, asupra modului de dezvoltare / propagare a incendiilor de maºini în parcaje suprateranedeschise, coroborând rezultatele experimentale cu aplicarea formulãrilor analitice din standardele de cal-cul la acþiunea focului, corespunzãtoare SR EN 1991-1-2 [1] ºi SR EN 1993-1-2 [2].

Foto 1: Parcaj deschis sub Pasajul Basarab - Bucureºti

(*) Lucrare prezentatã în cadrul celei de a XIII-a Conferinþe Naþionale de Construcþii Metalice, Bucureºti, UTCB, 21-22 noiembrie 2013



standardizatã. Având totuºi în vedere cã în curba para-metricã existã ºi faza de regresie, focul standardrãmâne, în general, mai sever, mai ales la elementele cucerinþe de rezistenþã la foc mai mari de 30 minute.

Un model complex de foc natural în SR EN 1991-1-2[1] este modelul combinat, „Two Zone - One Zone“, careeste capabil sã urmãreascã întreaga evoluþie a incendiu-lui, din momentul declanºãrii pânã în faza de flash-over,þinând cont ºi de faza de regresie. Iniþial, înãlþimea com-partimentului de incendiu este împãrþitã în douã, o zonãsuperioarã de fum caldã ºi o zonã inferioarã rece. Tre-cerea de la modelul cu douã zone de temperaturã la mo-delul cu o singurã temperaturã pe întreaga înãlþime acompartimentului corespunde momentului apariþieiincendiului generalizat. Acest fenomen se produce înanumite condiþii, spre exemplu atunci când temperaturagazelor fierbinþi din zona superioarã a atins 500°C.

Pentru modelele de foc natural, evoluþia temperaturiiîntr-un compartiment de incendiu este direct legatã de oserie de parametri, cum sunt deschiderile, sarcina ter-micã, debitul de cãldurã degajatã etc., care influenþeazãºi apariþia incendiului generalizat. Pe de altã parte,existã incendii în spaþii deschise, puternic ventilate (spreexemplu, parcajele supraterane deschise perimetral), încare apariþia fenomenului de flash-over nu mai esteposibilã ºi pentru care incendiul rãmâne localizat.

SR EN 1991-1-2 [1] oferã un model analitic pentrudeterminarea acþiunii termice a incendiilor localizate, înAnexa C. În funcþie de înãlþimea flãcãrii incendiului,localizat relativ la înãlþimea tavanului sub care se pro-duce respectivul incendiu, flacãra poate atinge sau nutavanul. În situaþia în care existã mai multe incendiilocalizate (cazul unui incendiu într-o parcare, în carefiecare maºinã se considerã a fi un foc localizat) ºiflãcãrile ating tavanul (fig. 2), fluxurile termice de lafiecare sursã se pot însuma într-un anumit punct (într-oanumitã secþiune a grinzii metalice). Fluxul termic total,într-o secþiune a grinzii metalice, depinde, astfel, de dis-tanþa r (fig. 2) mãsuratã pe orizontalã între axa verticalãa fiecãrui foc localizat (fiecare maºinã) ºi secþiunearespectivã, având în vedere cã flacãra se poate dezvoltape orizontalã la nivelul tavanului, pe o lungime Lh.

Modelul de foc localizat din SR EN 1991-1-2 este va-labil în condiþiile în care diametrul incendiului este limitatla D = 10 m (fig. 2), respectiv debitul de cãldurã degajatãal incendiului este limitat la Q = 50 MW. În cazul exis-tenþei mai multor surse de foc localizat, contribuþiile sepot însuma pânã la o limitã superioarã de 100 kW/m.Se considerã cã aceastã aproximare este conservativã,deoarece, în realitate, flãcãrile de pe tavan se pot chiarcontracara reciproc [3].

INCENDII ÎN PARCAJE DESCHISEIncendiile în parcajele deschise sunt mai puþin severe

faþã de cele din parcajele închise [4]. Aceasta se dato-reazã, pe de o parte, faptului cã desfumarea ºi evacu-area energiei termice se produce mult mai rapid ºi, pede altã parte, faptului cã incendiul poate fi detectat maiuºor, mai ales în cazul parcajelor publice, cu supra-veghere, aºa cum este cazul parcajului de sub PasajulBasarab. Din aceste motive, numãrul de maºini impli-cate în incendiile parcajelor deschise este, în general,mai mic decât în cazul parcajelor închise, fapt demon-strat de statisticile incendiilor.

În parcãrile deschise, probabilitatea unui incendiucare sã implice mai mult de trei maºini este foarte micã,iar pentru studiul dezvoltãrii unui incendiu într-un astfelde parcaj, este acoperitor sã se considere cã toatemaºinile implicate în incendiu sunt de categoria 3(maºini de clasã medie). Un scenariu de incendiu în caresunt implicate trei maºini de categoria 3 acoperã 98,7%din scenariile posibile, în conformitate cu statisticile [5].Pe aceastã bazã au fost efectuate ºi încercãri experi-mentale la foc pentru determinarea debitului de cãldurãdegajatã de o maºinã incendiatã.

Relevante pentru studiul dezvoltãrii unui incendiu demaºini în parcajul suprateran de sub Pasajul Basarabsunt câteva teste efectuate în hota calorimetricã de laCTICM, Franþa, care au oferit un model analitic pentrudebitul de cãldurã degajatã de maºini. Acest modelanalitic a fost realizat în baza unei prime serii de teste[6] ºi a fost validat de a doua serie de teste care a inclusmaºini de fabricaþie mai recentã [5]. Modelul analitic

Fig. 1: Foc standard ºi foc parametric

Fig. 2: Foc localizat - flacãra atinge tavanul [1]




pentru evoluþia debitului de cãldurã degajatã de omaºinã de categoria 3, în timp, este arãtat în figura 3.

Programul experimental a cuprins ºi teste cu câtedouã maºini alãturate, pentru a determina timpul în careincendiul se propagã de la o maºinã la alta. Testele auarãtat cã maºinile pot sã ardã una dupã cealaltã la uninterval de 12 minute.

Pentru incendii de maºini, se considerã cã diametrulincendiului rezultã din suprafaþa unui loc standard deparcare, din care se obþine un diametru echivalent, careeste mai mic decât limita impusã de SR EN 1991-1-2 [1]pentru modelele de foc localizat (10 m).

Cu privire la limitarea debitului de cãldurã degajatã aincendiului localizat la 50 MW, aceastã limitã acoperãincendiile pentru maºini de categoria 3, la care debitulmaxim de cãldurã degajatã este 8,3 MW, conformmodelului prezentat în figura 3.

SCENARII DE INCENDIUÎntr-o primã etapã, este necesarã determinarea tem-

peraturilor maxime care pot sã aparã în grinzile metaliceneprotejate ale Pasajului Basarab, urmare a unuiincendiu la etajul 1 al parcajului. În funcþie de valoareaacestor temperaturi, se poate determina mai departedurata pentru care trebuie protejate aceste grinzi la untimp echivalent, sub foc standard, pentru îndeplinireacerinþelor de rezistenþã la foc R30, R60, R90 etc.

Temperaturile maxime în grinzile pasajului se obþin înzona unde grinzile se aflã la înãlþimea cea mai micã faþãde etajul parcajului.

Temperaturile maxime obþinute în aceastã zonã ºi tim-pul de rezistenþã la foc, calculat pe baza echivalenþei cufocul standard cu ajutorul acestor temperaturi, vor deter-mina, în mod conservativ, timpul de rezistenþã la foc pen-tru toate grinzile transversale ale Pasajului situatedeasupra parcãrii. Creºterea temperaturii într-un elementde oþel neprotejat, într-un interval de timp, se determinã,în funcþie de fluxul termic net rezultat din modelul de foclocalizat, cu relaþia 4.25 din SR EN 1993-1-2 [2].

Pentru determinarea temperaturii maxime în grinzilemetalice, s-au considerat diverse scenarii de evoluþie aincendiului, implicând una sau mai multe maºini,incendiul pornind de la maºina dintr-un capãt al ºiruluisau de la maºina din mijlocul ºirului. Scenariul care acondus la temperaturile maxime în grinzile metalice afost cel care a presupus cinci maºini alãturate incendi-ate, cu declanºarea incendiului la maºina din mijloc.

Iniþierea incendiului la maºinile alãturate se facedupã câte 12 minute, simultan la câte douã maºini, caîn figura 4. În acest scenariu temperatura maximã seobþine deasupra primei maºini incendiate. Temperaturamaximã atinsã în grindã este de 872°C, cu doar 3°C maimare decât temperatura obþinutã într-un scenariuasemãnãtor de evoluþie a incendiului, dar care implicãdoar trei maºini. Aceasta dovedeºte cã, chiar în situaþiaîn care mai mult de trei maºini sunt incendiate, cu foculpornind de la maºina din mijloc, temperatura maximãobþinutã în grinzile Pasajului nu creºte semnificativ. Înconsecinþã, pentru determinarea timpului de rezistenþãla foc impus grinzilor metalice, care se va asigura prinprotecþie adecvatã, se va utiliza timpul de rezistenþã lafoc standard echivalent, bazat pe temperatura maximãde 872°C, obþinutã în grinda metalicã sub foc localizat.

Figura 5 aratã pe acelaºi grafic, comparativ, evoluþiatemperaturii în secþiunea grinzii metalice sub acþiuneafluxurilor termice adiþionate sub focurile localizateprovenite de la maºinile incendiate, în conformitate cuscenariul de foc localizat cel mai sever, respectiv subacþiunea focului standard. Temperatura maximã de

Fig. 3: Model analitic pentru debitul de cãldurã degajatã [6]

Fig. 4 Scenariul de incendiu considerat Fig. 5: Evoluþia temperaturii în grinda transversalã - Foc localizat ºi standard


872°C este atinsã, sub foc standard ISO, dupã aproxi-mativ 40 minute. În consecinþã, efectul unui foc localizatprodus de un incendiu de maºini descris prin scenariulcel mai sever, care implicã cinci maºini alãturate incendi-ate cu focul pornind de la maºina din mijloc, este echiva-lent pentru grindã cu efectul unui foc standard de 40minute. O protecþie adecvatã pentru o cerinþã de rezis-tenþã la foc standard R60 este, deci, suficientã pentrugrinzile metalice.

CONCLUZIIStudiul a arãtat cã durata incendiului, care depinde

de numãrul maºinilor implicate, nu influenþeazã tempe-raturile maxime care pot sã aparã în grinzile Pasajului.Chiar în cazul unui numãr mare de maºini implicate înincendiu, practic numãrul maxim de maºini ce pot influ-enþa în mod semnificativ temperaturile în grinzi este decinci, ceea ce corespunde în mod acoperitor ºi statisti-cilor privind numãrul de maºini implicate în incendii încazul parcajelor deschise.

Chiar dacã, în funcþie de înãlþimea tavanului faþã decota etajului I al parcajului, flãcãrile produse de unincendiu de maºini nu ating, în toate situaþiile, tavanul,acestea cuprind grinzile metalice ale Pasajului Basarab,oricare ar fi poziþia maºinilor în parcaj. În aceste condiþii,în mod conservativ, timpul de rezistenþã la foc standardR60 impus tuturor grinzilor pasajului (situate deasupraparcãrii), prin mijloace de protecþie adecvate, s-a deter-minat pentru grinzile situate la nivelul cel mai de jos faþãde etajul parcãrii, pe baza echivalãrii temperaturilor

maxime posibile obþinute prin scenariile de incendiere amaºinilor cu temperaturile obþinute pentru aceleaºi grinzisub acþiunea focului standard.

BIBLIOGRAFIE[1] SR EN 1991-1-2:2004 (2004) Eurocod 1: Acþiuni

asupra structurilor, Partea 1-2: Acþiuni generale - Acþiuniasupra structurilor expuse la foc, ASRO, România;

[2] SR EN 1993-1-2:2006 (2006) Eurocod 3:Proiectarea structurilor de oþel, Partea 1-2: Reguli gene-rale - Calculul structurilor la foc, ASRO, România;

[4] FRANSSEN, J. M., KODUR, V., ZAHARIA, R.,Designing steel structures for fire safety, CRC PressTaylor & Francis Group, A Balkema Book, London, UK,2009;

[4] JOYEUX D., KRUPPA J, ZHAO, B., Applicationde l’ingénierie de la sécurité incendie à un parc àvoitures en superstructure, Construction Metallique, No.1, 2001;

[5] JOYEUX D., KRUPPA J, CAJOT L-G, SCHLE-ICH J-B, VAN DE LEUR P, TWILT L (2002), Demonstra-tion of real fire tests în car parks and high buildings,Final Report, Contract ECSC 7215 PP025, CTICM, Metz,France;

[6] ECSC, Development of design rules for steelstructures subjected to natural fire în closed car parks,ECSC Agreement No. 7210SA/211/318/518/620/933,Final Report , European Commission, Belgium,1997. �


Hermes Business Campus

Lucrãrile la corpul B1 au început lafinalul anului 2010, iar aceastã primãclãdire propusã a fost datã în folosinþãîncã de anul trecut. Suprafaþa sadesfãºuratã este de 36.400 mp.

Cea de-a doua clãdire, corpulC2, cu o suprafaþã construitã de39.000 mp, este în curs de construire.

Ultima clãdire, corpul A3, al cãruiproiect a fost, de asemenea, finalizatºi pentru care au început lucrãrile pe15 mai, anul curent, are o suprafaþãtotalã de 47.200 mp.

Toate cele trei clãdiri adãpostescspaþii pentru birouri destinate închiri-erii, iar la parter, zone pentru alimen-taþie publicã ºi comerþ. În subteran,spaþiile vor adãposti parcãrile cu untotal de 1.060 de locuri ºi dotãriletehnice ºi utilitare.

Fundarea ºi infrastructura suntrealizate cu un radier general dinbeton armat cu o grosime de 140 cmºi incintã împrejmuitã cu peretemulat din beton armat, gros de 80cm pe înãlþimea subsolurilor.

Infrastructura are sistemul con-structiv mixt, alcãtuit din pereþi dinbeton armat ºi stâlpi de 80 cm x80 cm, pe care se reazemã planºeegroase de tip dalã.

Sistemul structural suprateraneste, de asemenea, mixt, alcãtuit dincadre ºi nuclee din beton armat. Sis-temul de cadre din beton armat esteformat din stâlpi de 80 cm x 80 cm ºigrinzi de 40 cm x 60 cm. Pe alocuri,pentru asigurarea stabilitãþii ºi limi-tarea deplasãrilor, se vor adãugapereþi din beton armat. Plãcile eta-jelor sunt tot din beton armat, cugrosimea de 18 cm.

În ceea ce priveºte finisajeleexterioare, faþada, de tip perete cor-tinã în sistem structural, este împãr-þitã în registre orizontale alternative,transparente ºi opace. Registreletransparente, prezente pe întreaga

Hermes Business Campus, un complex de birouri situat în partea de nord a oraºului, în zona platformeiPipera, pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, Bucureºti, rãspunde cererii crescute de birouri în interiorulCapitalei ºi în mod special în acest nou cartier de afaceri, oferind un standard modern ºi eficient de locuireviitorilor chiriaºi.

West Group Architecture (www.wga.ro), cu o experienþã de aproape 20 de ani în proiectarea de construcþiicivile, a finalizat proiectul, format din 3 clãdiri cu regim de înãlþime 4S+P+8E+T, respectiv corpurile A, B ºi C.

Dezvoltatorul, Atenor Group, o societate de dezvoltare imobiliarã a cãrei misiune este de a oferi rãspun-suri adecvate noilor exigenþe impuse de evoluþia vieþii urbane ºi profesionale, ºi-a propus, prin filialasa din România, NGY Propertiers Investment, sã realizeze proiectul în mai multe faze, pe un teren cu osuprafaþã de 15.000 mp. În final, complexul de birouri va avea o suprafaþã construitã totalã de aproximativ130.000 mp.

Dezvoltator: NGY PROPERTIERS INVESTMENTProiectant General: WEST GROUP ARCHITECTURE

Proiectant Structuri: ITERUM CONSTRUCTProiectant Instalaþii: PIPE DESIGNAntreprenor General: OCTAGON


înãlþime a parterului ºi la nivelul priviriipe etaje, sunt din sticlã termoizolantãcu calitãþi energetice superioare, cugeam tratat cu strat low-E ºi inserþiede argon. Registrele opace din drep-tul parapeþilor sunt realizate dinpanouri termoizolante multistrat. Laclãdirea B, în structura faþadei aufost integrate panouri fotovoltaice.

Zona intrãrii, dezvoltatã pe dublãînãlþime, respectiv parterul ºi etajul 1,este tratatã special, fiind uºor retra-sã ºi în totalitate transparentã. Etajultehnic retras este, de asemenea,tratat separat, dar astfel încât sã nufacã notã discordantã cu faþadageneralã.

Clãdirile C2 ºi A3 dispun fiecarede un atrium de dimensiuni importante.În atrium, deplasarea pe verticalãeste asiguratã de lifturi panoramice.

Curtea interioarã poate fi folositãca o extindere a funcþiunilor de ali-mentaþie publicã, de tip cafeteria ºipoate funcþiona, totodatã, ca spaþiuexterior pentru fumãtori. În acestsens, este amenajatã peisager, cuvegetaþie joasã, medie ºi insule cuvegetaþie înaltã.

Finisajele interioare pentru zonade acces, dar ºi pentru holuri ºiaccese (recepþii), utilizeazã o mix-turã de materiale de înaltã calitate,astfel încât imaginea sã fie unareprezentativã ºi în acord cu ceea ceînseamnã conceptul Hermes Busi-ness Campus. Planurile verticale,pereþii interiori, sunt finisaþi cupanouri din sticlã sau structuri dinfibrã de ciment. Pentru plafon se vorfolosi lamele metalice tip InterAlu.

Cadrele uºilor sunt executate dinoþel inoxidabil sau aluminiu iar par-doselile din materiale ceramice.

În schimb, birourile sunt finisate cupardoseli din mochetã antistaticãmontatã în sistem de pardosealãsupraînãlþatã accesibilã, realizatãdin panouri din conglomerat lemnos,încapsulate total în oþel galvanizat.Acestea permit un montaj rapid, careva putea integra cu uºurinþã sistemulelectric.

Plafoanele suspendate suntactive sau pasive, de tip InterAlu, dintablã perforatã, panouri sau lamelemetalice, în funcþie de zona unde vorfi montate. Plafoanele active suntprevãzute în zonele birourilor ºi voravea, pe zonele radiante, tuburi deîncãlzire sau rãcire.

Designul permite o inerþie termicãscãzutã ºi o conductivitate ridicatã,fiind foarte eficient din punct devedere energetic. Acestea asigurã ºio izolare fonicã, având un stratabsorbant din punct de vedere acus-tic, montat pe întreaga suprafaþã aplafonului. Se folosesc, de aseme-nea, plafoane din gips pentru spaþiilecomune, cum ar fi grupurile sanitare.

În spaþiile destinate funcþiunilorcomplementare ce servesc ansam-blul, se prevãd finisaje caracteristicefuncþiunilor respective, care vor fistabilite de comun acord cu viitoriibeneficiari.

Iluminatul intern este realizat într-unsistem compartimentat individual perzonã închiriabilã. Acesta este com-plet integrat în plafonul suspendat ºiutilizeazã corpuri de iluminat fluores-cente, pentru a se obþine cca. 450 luxper spaþiu deschis. Corpurile dima-bile sunt amplasate în zonele cuacces la luminã naturalã ºi vitraje,pentru a putea utiliza clãdirea la ran-dament energetic maximal.

Amenajãrile exterioare propunalei carosabile auto, care fac legã-tura între accesele din amplasamentºi intrãrile în parcajele subterane.Trotuarele amplasate în lungul ale-ilor carosabile permit traficul pietonalde tranzit sau accesul personalului,iar aleile pietonale sunt special ame-najate pentru circulaþia în curteainterioarã ºi în jurul clãdirilor. Spaþiileverzi sunt amenajate, pe toate latu-rile amplasamentului, cu diferite tipuride plantaþii: gazon, arbuºti ºi copaci.

Proiectul va fi auditat pentru oevaluare a performanþei ecologice,în vederea obþinerii certificatuluiBREEAM, dovedind dorinþa dezvol-tatorului de a realiza un complex declãdiri încadrat în cerinþele dez-voltãrii durabile. Obiectivele dezvol-tatorului pentru certificarea BREEAMau fost monitorizate ºi aplicate, decãtre toate pãrþile implicate, pe par-cursul realizãrii întregii investiþii. �

West Group Architecture


Potenþialul geotermal al RomânieiPUNEREA ÎN VALOARE A “GEOTERMALULUI DE BUCUREªTI”

dr. ing. Radu POLIZU - vicepreºedinte Societatea Românã Geoexchange, expert EU GEOTRAINET Designering. Radu HANGANU-CUCU - director executiv Societatea Românã Geoexchange,

US Certified Geoexchange Designer

DOMENII DE EXPLOATAREA ENERGIEI GEOTERMALE

Energia geotermalã înseamnãenergia stocatã sub formã de cãl-durã sub stratul solid al suprafeþeiterestre. [1]

În funcþie de adâncimea de lacare se exploateazã aceastã sursãenergeticã, energia geotermalã seîmparte în douã categorii [2]:

• Shallow geothermal - pentruadâncimi de pânã la 400 m;

• Deep geothermal - pentruadâncimi de peste 400 m.

POTENÞIALUL ENERGETIC ACTUALAL DOMENIULUI DEEP GEOTHERMAL

ÎN ROMÂNIAZãcãmântul „deep geothermal“ al

României este localizat în principalîn vestul þãrii.

Puterea termicã declaratã a son-delor existente este de 480 MWth(pentru o temperaturã de referinþãde 25°C). Dintre acestea, la oraactualã sunt funcþionale doar unnumãr de 96 sonde, care producapã fierbinte în domeniul de tempe-raturã de 40°C ÷ 115°C, echivalent a180 MWth. [3]

Pentru creºterea puterii termicese poate face o combinaþie întretehnologiile aferente celor douãcategorii de energie geotermalã.Astfel, dacã avem în vedere utili-zarea pompelor de cãldurã ºi rein-jecþia apei în sol cu o temperaturã demax. 10°C, puterea termicã a son-delor actuale poate creºte pânã lavaloarea de 625 MWth, ceea ce

creeazã un potenþial energetic anualde 282 mii tep/an (1 tep = 11,63 MWh).

POTENÞIALUL GEOTERMAL SITUATSUB ADÂNCIMEA DE 800 M ÷ 1.000 M,

CU TEMPERATURA DE 40°C,DIN BUCUREªTI

Dupã cum se prezintã în figura 1,conform forajelor de cercetare realizatede FORADEX, a prelucrãrilor recente ºia determinãrilor hidro-geologice [4],

Aceastã lucrare, discutatã în cadrul Congresului WREC 2015 de la Bucureºti, trateazã potenþialul ener-getic geotermal al României, atât din punct de vedere al geotermiei de adâncime, cât ºi al geotermiei desuprafaþã. Ea face posibilã cunoaºterea zãcãmântului geotermal al Bucureºtiului, aflat la o adâncime depeste 800 m ÷ 1.000 m ºi la o temperaturã de cca 40°C, posibil de valorificat cu ajutorul unor module“Geothermal district heating/cooling”, care utilizeazã pompe de cãldurã geotermale acþionate electric pringrupuri de cogenerare, de micã ºi medie putere, instalate pe locaþie.

Lucrarea propune realizarea a douã proiecte demonstrative în Bucureºti ale cãror performanþe tehnice,energetice, economice ºi de mediu sunt determinante în decizia de instalare, în Bucureºti ºi în zonele salelimitrofe, a unor astfel de variante alternative la sistemele actuale ineficiente energetic de alimentare cuenergie termicã (de încãlzire ºi de rãcire) a Capitalei ºi a zonei sale metropolitane.

Fig. 1: Localizarea principalelor zãcãminte geotermale ale României


existã în afara zãcãmântului Otopenicunoscut, un acvifer situat subadâncimea de 800 m ÷ 1.000 m, cuo temperaturã la gura sondei de40°C, actualmente nepus în valoare,întins pe întreaga suprafaþã a Capi-talei, cu extindere importantã spresud, pe care-l numim “geotermalulde Bucureºti” ºi despre care ºtimurmãtoarele [4]:

• Direcþia de curgere: Sud – Nord;• Viteza de curgere: 3÷4 m/an;• Debitul max. de exploatare per

foraj: 35 l/sec;• Încãrcarea cu sãruri: 1÷2 g/l;• Temperatura la gura forajului: 40°C.CONCEPTUL DE VALORIFICARE

ENERGETICÃ A GEOTERMALULUIDE BUCUREªTI

Conceptul propus pentru valorifi-carea energeticã a geotermalului deBucureºti este prezentat în figura 3.

Conform figurii 3, apa cu poten-þial termic ridicat este extrasã dinforajele de alimentare ºi stocatã într-unrezervor de amestec GA, de undeeste dirijatã cãtre puncte termicelocale PT, de regulã cele existentesau unele noi, prin intermediul uneireþele geotermale tur/retur, instalate,de obicei, pe traseul ºi în locul con-ductelor existente.

Punctele termice actuale sau

cele noi se echipeazã cu un sistem

de pompe de cãldurã reversibile HP,

de tipul „Apã - Apã“, alimentate elec-

tric de un grup însoþitor de cogene-

rare de înaltã eficienþã energeticã

CHP, cu care se asigurã, tot anul,

atât consumul electric al PT cât ºi

necesarul apei calde de consum, în

paralel cu producþia pompelor de

cãldurã care livreazã agent termic

cald sau rece, dupã sezon.

Distribuþia agenþilor termici întrepunctele termice ºi consumatoriifinali se realizeazã prin reþelelesecundare actuale de încãlzire ºiapã caldã de consum sau prin reþelesecundare noi, la consumatori noi.

Dupã cedarea întregului potenþialtermic (de cca 33°C), apa geoter-malã este adusã în rezervorul deamestec GA ºi, dacã temperatura saeste suficient de scãzutã, se rein-jecteazã în sol în cantitãþi egalecu debitul geotermal de temperaturãridicatã exploatat.

Dacã astfel de „Module GeoDH/C“sunt instalate în Bucureºti, la cca 40capete de coloanã din termoficareaurbanã existentã, se creeazã ocapacitate instalatã de 800 MWth,capabilã sã producã anual cca 260 miitep/an, ceea ce dubleazã, practic,potenþialul geotermal „deep“ alRomâniei, pe care-l estimãm la542 mii tep.

Pentru consumul clãdirilor ali-mentate astãzi în Bucureºti din sis-temul centralizat SACET - RADET,capacitatea geotermalã astfel insta-latã, prin punerea în valoare a geo-termalului de Bucureºti, reprezintãaproximativ 40% din necesarulactual.

Fig. 2: Structura zãcãmântului geotermal de Bucureºti [4]

Fig. 3: Modul „Geothermal District Heating/Cooling“ (GeoDH/C)



Disponibilitatea Modulelor GeoDH/C

de a produce „frig“ în sezonul cald

al anului este deosebit de impor-

tantã pentru clãdiri noi sau clãdiri

modernizate, de tip municipal,

rezidenþial sau terþiar, care trebuie

sã fie climatizate eficient energetic la

temperaturi de peste 35°C vara în

zona I din figura 4, odatã cu

creºterea temperaturii globale.

POTENÞIALUL ENERGETIC SHALLOWAL ROMÂNIEI

Din punct de vedere climatic,

România este împãrþitã în cinci zone

climatice, pe baza temperaturilor

exterioare minime anual (utilizate

pentru determinarea necesarului ter-

mic la încãlzire) ºi în douã zone cli-

matice de tip „shallow geothermal“,

utilizate în calculul energiilor anuale

de încãlzire ºi de rãcire în cazul uti-lizãrii pompelor de cãldurã geoter-male) aºa cum rezultã din celeprezentate în figura 4. [7]

Conform datelor statistice prelu-crate [7] avem urmãtoarele valori:

• Zona I - care necesitã încãlzireiarna ºi rãcire vara de tip geotermal,cu pompe de cãldurã:

- QHusable factor medie/valoare Bucureºti

1.881/2.129 [kWh/kW];- QAC

usable factor medie/valoare Bucureºti2.019/1.774 [kWh/kW]

- Zona II - care necesitã doarîncãlzire de tip geotermal, cu pompede cãldurã, iarna:

- Q Hu s a b l e f a c t o r m e d i e 2.332

[kWh/kW].Potenþialul energetic de tip shal-

low geothermal al României esteestimat la valoarea de 183 miitep/an, dacã ne bazãm exclusiv peresursele din zona geotermalã I,unde aplicaþiile posibile de puteri ter-mice mari sunt în oraºele mari decâmpie, favorizate de apropriereaunor cursuri importante de apã(Dunãrea, Mureº, Jiu, Olt etc.), carealimenteazã straturi acvifere cu debitridicat, valorificabile energetic.

UTILIZAREA MIXTÃDEEP & SHALLOW GEOTHERMALO altã variantã posibilã pentru

asigurarea încãlzirii/rãcirii eficienteenergetic a clãdirilor racordate laactualul sistem de termoficare sau lasistemele GeoDH/C este combina-rea energiei geotermale de adân-cime cu energia geotermalã desuprafaþã prin realizarea sistemelorATES, adicã „Aquifer Thermal EnergyStorage“, bazat pe polarizarea unorforaje de alimentare (+7 ÷ +8°C pestetemperatura pãmântului nepertur-bat) ºi a unor foraje de injecþie (-7°C÷ -8°C sub temperatura pãmântuluineperturbat), astfel încât ecartul utilde temperaturã de lucru sã fie de14°C ÷ 16°C, iar temperaturile deintrare în pompele de cãldurã, iarnaºi vara, favorabile realizãrii unor per-formanþe energetice foarte ridicate(SPF, adicã „Seasonal PerformanceFactor“ >4,5).

Dupã cum se poate observa dinfigura 5, apa cu potenþial geotermicridicat vehiculatã prin intermediul

Fig. 4: Zonarea climaticã a temperaturilor minime ºi zonarea geotermalã a României [7]

Fig. 5: Extinderea reþelelor geotermale GeoDH/C utilizând modulul ATES geotermal



reþelei geotermale, este folositã pen-tru polarizarea agentului termic ºi aforajelor din sistemul ATES (AqviferThermal Energy Storage).

PROIECTE DEMONSTRATIVE„GEOTHERMAL DISTRICT

HEATING/COOLING“ÎN MUNICIPIUL BUCUREªTI

Conversia centralelor termice decvartal Floreasca ºi Aviator

Protopopescu, într-un sistemGeoDH eficient energetic

Am analizat cazul Centralei Ter-mice de Cvartal Floreasca, întrucâtea reprezintã astãzi în Bucureºti celmai mare ºi mai urgent caz de inter-venþie, deoarece este o centralã ter-micã foarte veche, cu un consumtermic foarte mare (cca 33 miiMWh/an), aflatã în imposibilitate de

oprire, cu costuri de exploatarefoarte ridicate (întrucât aici cãlduranu este produsã prin cogenerare, ciprin ardere de gaz natural în cazaneatât de vechi, încât se aflã în afaracondiþiilor ISCIR de siguranþã înexploatare). Centrala Termicã Avia-tor Protopopescu face parte, alãturide Centrala Termicã Floreasca,dintr-o listã cu 46 poziþii de centraletermice de cvartal, care trebuieurgent modernizate deoarece nufolosesc cogenerare, ele arzând gaznatural în mod neeconomic.

Proiectul demonstrativ ales denoi îºi propune sã transforme Cen-trala Termicã Floreasca într-un sis-tem GeoDH, care alimenteazã cuagent geotermal ºi un modul ATES

destinat modernizãrii Centralei Ter-mice Av. Protopopescu, aºa cum searãtã în figura 6.

Dacã analizãm graficul din figura 7observãm cã, în perioada sezonuluirece, adicã între lunile octombrie ºiaprilie, este necesarã livrarea atât aenergiei termice pentru încãlzire, câtºi asigurarea apei calde de consum.În aceastã perioadã, aproape întrea-ga producþie de energie electricãrezultatã din procesul de cogenerarede înaltã eficienþã energetic estefolositã în scop propriu, pentruacoperirea consumului pompelor decãldurã (în principal), dar ºi pentrufuncþionarea pompelor de circulaþie,ºi nu numai.

Pe perioada sezonului cald,adicã din aprilie pânã în octombrie,deoarece în cadrul rezidenþial tre-buie livrat doar agent termic caldpentru prepararea apei calde deconsum, surplusul de energie elec-tricã rezultatã prin procesul decogenerare (Export) se introduce însistemul energetic naþional.

Prezentãm mai jos bilanþul termical acestui sistem ºi observãm urmã-toarele:

• Intrãrile în sistem sunt repre-zentate de gaz (pentru sistemul decogenerare) ºi sursa regenerabilã(geotermalã);

• Ieºirile din sistem sunt repre-zentate de energia termicã livratãpentru încãlzire ºi apa caldã de con-sum, energia electricã exportatã înreþeaua naþionalã publicã de dis-tribuþie a energiei electrice, precumºi de un nivel de 11% reprezentândenergia de pompare, precum ºipierderile termice ale procesuluitehnologic.

Dupã cum se poate observa dinfigura 8, energia din sursa regene-rabilã reprezintã mai mult de 50%din energia termicã livratã, astfel cã,în conformitate cu Directiva Europeanã27/2012 ºi cu Legea 121/2014,putem spune cã este vorba de un sis-tem eficient de încãlzire centralizat. [5]

Din punct de vedere financiar, seobservã cã se ajunge la un preþde livrare a energiei termice de

Fig. 6: Harta cu amplasarea forajelor “deep”ºi a celor ATES în zona Floreasca

Fig. 7: Analiza tipurilor de energie folosite anual în cazul CT Floreasca



cca. 40÷45 Euro/MWh. În acestecondiþii, din punct de vedere alinteresului populaþiei, vorbim despreun preþ foarte atractiv, suportabil petermen lung, iar dacã analizãminteresul Autoritãþii Publice Localevorbim despre un sistem public careNU necesitã subvenþii pentru pro-tecþia populaþiei.

Actualmente, în Bucureºti, sis-temul public de termoficare estesubvenþionat în proporþie de aproape100% de cãtre Primãria Capitalei.

În situaþia actualã, pentru livrareacantitãþii anuale de energie, de32.451 MWhth/an (cu haºurã roºie),este necesar un consum de gaz decca 50.000 MWh/an (cu haºurã

neagrã) (fig. 9). În acest caz, rezultãun randament energetic al insta-laþiei de 65%.

În urma modernizãrii centraleitermice se observã cã este necesarão cantitate mult mai redusã de gaz(haºurã neagrã) pentru producereaunei cantitãþi de energie termicã ºielectricã de 41.177 MWh/an (haºurãroºie). Randamentul energetic alinstalaþiei, în acest caz, datoritã uti-lizãrii energiei regenerabile în pon-dere ridicatã, ajunge la peste 140%,ceea ce denotã o comportare eco-logicã corespunzãtoare în raport cumediul ambiant a soluþiei tehnolo-gice propuse.

Transformarea clãdirilor publice,reabilitate termic, din centrul civic,în clãdiri cu un consum de energie

aproape zero (nZEB)În conformitate cu Legea

372/2005 (republicatã în 2013) ºiLegea 121/2014: „Clãdirile noi saucele renovate major din propri-etatea/administrarea autoritãþiloradministraþiei publice, care urmeazãsã fie recepþionate dupã 31 decem-brie 2018, vor fi clãdiri cu un consumde energie din surse convenþionaleaproape egal cu zero“ (nZEB). [6]

De aceea, al doilea proiectdemonstrativ propus îl reprezintãtransformarea clãdirilor publicereabilitate termic, din centrul civic, înclãdiri cu un consum de energieaproape zero (nZEB). Trebuie þinutcont de faptul cã, spre deosebire declãdirile de locuit, clãdirile publice aunevoie atât de încãlzire cât ºi derãcire pe perioada unui întreg ancalendaristic, în principal din cauzasistemelor de ventilaþie a spaþiiloraglomerate (ventilaþie înseamnã intro-ducerea controlatã de aer proaspãtatmosferic tratat, cu evacuarea cores-punzãtoare a aerului viciat).

În cazul de faþã, dupã cum sepoate observa, vorbim despre ener-gie termicã pentru încãlzire, pentruprepararea apei calde de consum,energie pentru rãcire, dar ºi energie

Fig. 8: Bilanþurile termice ºi finaciare în cazul CT geotermale Floreasca

Fig. 9: Analiza de eficienþã energeticã

Fig. 10: Harta cu locaþiile Punctelor Termice ºi ale forajelor proiectului GeoDH/C din Centrul Civic




PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIIorgu NICULA

S-a nãscut la 26 septembrie 1927în Hagieni, jud. Ialomiþa.

A urmat cursurile Facultãþii dePoduri ºi Tuneluri a Institutului deTransporturi din Moscova, obþinândtitlul de inginer constructor cu diplomade merit, în anul 1954. Dupã absol-virea cursurilor universitare, a fostrepartizat, ca asistent, în învãþãmântulsuperior, iar între anii 1956 - 1959, aefectuat stagiul de doctorat la Catedrade beton armat a Institutului de Con-strucþii din Moscova, lucrând, timp de3 ani, în laboratoarele Institutului deCercetãri pentru Beton ºi Beton Armat.

Teza sa de doctorat trateazã pro-blema utilizãrii fibrelor de înaltã rezis-tenþã din sticlã la precomprimareabetonului. Dupã stagiul de doctorat, în1959, a fost numit ºef de lucrãri laCatedra de beton armat a Institutuluide Construcþii Bucureºti.

În anul 1962, a devenit conferenþiar,iar în anul 1973, profesor, la disciplinade Beton armat ºi beton precomprimat.

În cei peste 40 de ani de activitateîn domeniul betonului armat, a efectuat100 de lucrãri cu caracter experimen-tal, multe dintre acestea fiind comuni-cate la manifestãri ºtiinþifice din þarã ºidin strãinãtate sau în revistele de spe-cialitate. Lucrãrile experimentale s-aufinalizat în acþiuni tehnice concrete ºiau contribuit la lãrgirea orizontului decunoaºtere în domeniul teoriei ºi prac-ticii betonului armat, la perfecþionareametodelor de calcul ºi proiectare.

În urma seismului din 1977, prof.Iorgu Nicula a efectuat peste 120 deexpertize tehnice asupra unor clãdiriavariate. Dispunând de o bazã de la-borator ºi personal calificat, a studiatexperimental unele cazuri de avarii,precum ºi câteva dintre soluþiile reco-mandate ºi aplicate în campania deconsolidãri.

Profesorul lorgu Nicula a consi-derat întotdeauna cã menirea cercetã-torului, a omului de ºtiinþã, este aceeade a sprijini concret procesul de asi-milare a progresului tehnico-ºtiinþific.

Pe aceastã linie, a colaborat perma-nent cu unitãþi de proiectare, de cer-cetare ºi execuþie, cu fabrici deprefabricate, oferind cu generozitatedin cunoºtinþele sale tuturor celor ce i-ausolicitat sprijinul, contribuind, astfel, larealizarea multor lucrãri inginereºtiimportante. Studiind experienþa altorþãri, alãturi de experienþa internã, prinverificãri în laborator ºi in situ, colec-tivul de proiectanþi ºi cercetãtori îndru-maþi de prof. I. Nicula a reuºit sã punãbazele unei tehnologii româneºti deconstruire a metrourilor.

La majoritatea lucrãrilor experi-mentale desfãºurate, a conceput ºirealizat tehnici noi de investigare,asigurând obþinerea unui volum optimde informaþii asupra tuturor fazelor decomportare urmãrite.

Bogata experienþã în tehnicacercetãrii betonului armat a constituitcomponenta valoroasã a pregãtiriisale profesionale, fiind, deseori, solici-tat de cercetãtori din diferite unitãþipentru a-i sprijini.

De aproape 40 de ani, prof. I.Nicula a participat activ în colectivelede elaborare ºi perfecþionare a meto-delor de calcul al elementelor din betonarmat ºi precomprimat, utilizate la con-strucþiile civile ºi industriale. De ase-menea, a iniþiat ºi condus acþiunea deintroducere a metodei stãrilor limitã îndomeniul podurilor de ºosea ºi caleferatã. Sub conducerea prof. I. Niculas-a redactat normativul pentru apli-carea metodei stãrilor limitã în con-strucþiile hidrotehnice.

Tot prof. I. Nicula a fost iniþiatorulprimului „Ghid practic pentru calculul ºiproiectarea elementelor din betonarmat cu metoda stãrilor limitã“ (coau-tor), care a apãrut în anul 1963. O altãediþie a ghidului a apãrut în anul 1972.În anul 1978, a apãrut un nouîndrumãtor de proiectare, în care aredactat partea referitoare la poduriledin beton armat ºi beton precompri-mat, din domeniul rutier ºi cel al cãilorferate. De asemenea, a publicat(coautor) lucrarea: „Beton armat”, 1982.

A prezentat lecþii la cursurile post-universitare ºi în faþa specialiºtilor dela unele unitãþi de proiectare dinBucureºti ºi alte oraºe ale þãrii, precumºi în faþa profesorilor de liceu veniþi lacursurile de perfecþionare.

A îndrumat doctoranzi pentruelaborarea tezelor ºi a fost solicitat încomisiile de examinare ºi în comisiilede susþinere a tezelor de doctorat.

Prof. I. Nicula a fost prodecan ºiprorector al Institutului de ConstrucþiiBucureºti ºi a activat, în calitate deconsilier, la Consiliul Naþional pentruªtiinþã ºi Tehnologie, în perioada 1965- 1969.

Pentru activitatea sa, a fost distinscu Ordinul Muncii ºi Ordinul Meritulªtiinþific.

Pasiunea sa pentru betonul armata fost transmisã cu dãruire colaboratorilor.

Prof. I. Nicula, personalitate deseamã a ºtiinþei ºi tehnicii betonuluiarmat ºi precomprimat din þarã, cucontribuþii remarcabile în domeniu, sesitueazã printre dascãlii ºi oamenii deºtiinþã care au muncit ºi realizat mult,fãrã a face zarvã în jurul lor. De altfel,modestia este una dintre trãsãturileesenþiale care-l definesc ºi diferenþi-azã de mulþi alþii.

Deosebit de muncitor, novator, cumultã dragoste de profesie ºi atent înrelaþiile cu semenii, prof. I. Nicula esteun exemplu de cadru didactic ºi omde ºtiinþã. Cursurile sale, de o aleasãprezentare, au încântat numeroasegeneraþii de studenþi ºi toþi specialiºtiidin domeniul betonului armat îirespectã numele.

În întreaga sa activitate a fost ºi arãmas om, ceea ce înseamnã cu multmai mult decât orice alte realizãri...Adãugându-le ºi pe acestea, avemimaginea completã a unei vieþi pasi-onate, dãruitã învãþãmântului superior,ºtiinþei ºi tehnicii construcþiilor. �


electricã livratã sistemului dedistribuþie naþionalã, dacã se urmã-reºte ºi acoperirea consumului deenergie pentru iluminatul clãdirilorpublice.

Pe baza bilanþului termic, obser-vãm cã randamentul energetic al sis-temului (randamentul de utilizare algazului) este net superior cazuluiprezentat anterior, valoarea acestuiaajungând la 200%, ceea ce repre-zintã o NOTÃ ECOLOGICÃ deexcepþie (domeniul nZEB).

Analizând performanþa energeticãa clãdirilor publice, raportat la ener-gia finalã ºi energia primarã,observãm cã, dupã retehnologizare,clãdirile trec din clasa de eficienþãenergeticã „C“ în clasa de eficienþãenergeticã „A+++“, confirmând clasi-ficarea clãdirilor ca fiind nZEB(nearly Zero Energy Buildings).

AutomatizareaPentru a putea funcþiona corect ºi

la parametrii proiectaþi, un astfel desistem trebuie sã dispunã de o insta-laþie de automatizare performantã.

De aceea, forajele de adâncime

sunt monitorizate sub aspectul vari-

aþiilor de temperaturã, atât la dife-

ritele înãlþimi ale forajelor de

alimentare, cât ºi la diferitele înãlþimi

ale forajelor de injecþie, precum ºi la

diferite nivele ale unui foraj supli-

mentar de control al interferenþelor

care pot apãrea în timp, pe parcursul

exploatãrii. Pentru monitorizare se

foloseºte metoda DTS (Distributed

Temperature Sensing) bazatã pe

fibrã opticã.

Rezultatele mãsurãtorilor sunt

preluate într-un sistem DDC (Direct

Digital Control) care monitorizeazã

ºi conduce întreg sistemul tehno-

logic de producere a energiei ter-

mice ºi electrice.

BIBLIOGRAFIE[1] Directive 2009/28/EC of the

European Parliament and of the

Council of 23 April 2009;

[2] GEOTRAINET training manual

for designers of shallow geothermal

systems, ISBN No. 978-2-9601071-0-4;

[3] ROªCA M., BENDEA C.,

CUCUETEANU D., Geothermal

energy use, country update for

România, 2013;

[4] ZEGHICI R, Contribuþii privind

implementarea surselor necon-

venþionale în sisteme de alimentare

cu energie a clãdirilor ºi evaluarea

performanþelor energetice, PhD The-

sis, 2013;

[5] Directiva Europeanã 27/2012,

Legea 121/2014 a României;

[6] Legea 372/2005 (republicatã

în 2013) ºi Legea 121/2014;

[7] POLIZU R., POPA F., Con-

tribuþii la Metodologia de calcul a

producþiei de energie regenerabilã

realizatã de cãtre pompele de cãl-

durã geotermale în Romania - ISBN

2069-1165, 2010. �

Fig. 11: Transformarea clãdirilor publice din centrul civic în clãdiri “nZEB”

Fig. 12: Schema de monitorizare a forajelor ºi echipamentelor montate în Punctele Termice


„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Dan Dubinãprof. univ. dr. ing. Raul Zahariaing. Dragoº Marcudr. ing. Mãdãlin Comaning. Dragoº I. Alexandrescuconf. univ. dr. ing. Paul Ioanº. l. dr. ing. Daniel Bîtcãdr. ing. Victor Dumitrescudr. ing. Radu Polizuing. Ionel Badeaing. Vlad Dinuing. Mihai A. Ganeaasist. dr. ing. Ioan Both

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC Septembrie 2015 – pdf

Documents

Transcript of RC Septembrie 2015 – pdf