RC Mai 2016 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

ERBAªU SA C3

METROUL SA 57

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

CONEST IAªI - Peste 50 de ani de activitate 4 - 6

DEKO PROFESSIONAL:

Vopsea superlavabilã pentru interior 7

TRACTOR PROIECT COMERÞ:

Produsele BAUER expuse la BAUMA 2016 8, 9

ARACO: Riscuri semnificative pentru sectorul

de construcþii în 2016! 10, 11

Durabilitatea mediului construit. ªtim totul?

Atunci, unde greºim? 12, 14

CREATON: Acoperim din cheltuieli

ca sã fii acoperit 50 de ani! 15

IRIDEX GROUP PLASTIC: Consolidarea

pãmânturilor cu Sistemele Tensar 16, 17

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Dorin Pavel –

întemeietor al hidroenergeticii în România 18, 19

Produsele pentru construcþii,

pe traseul spre marcajul CE 20, 22, 23

Workshop: Materiale ºi produse inteligente

pentru protecþia la zgomot, vibraþii

ºi miºcãri seismice - Bucureºti, 13 mai 2016 21

AZUR: Vopseaua Qtek Ultralavabilã cu silicon 23

Reamenajarea sediului administrativ

AZOMUREª 24 - 26, 28, 29

NOVART ENGINEERING: Implementarea BIM

în România - între dorinþã,

putinþã ºi avantaj competitiv 27

AQUAPROIECT SA: Studii - Proiectare -

Consultanþã. Ingineria mediului

& Managementul apelor 30, 31

ESCHENBACH: MULTI-LIGHT -

sistem uºor de cort 32, 33

Soluþii de fundare pentru infrastructura

unui pod din beton armat 34 - 37

Arhitectura - liant între ºtiinþã si artã 38, 39

ALUPROF: Aroganþa arhitectonicã 40, 41

Arta Tehnologicã, motorul civilizaþiei 42, 43

Un simplu proiect scurt: Structuri speciale -

ºarpantele 44 - 46

ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerie

ºi servicii de consultanþã tehnicã 47

TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Lucrãri

de restaurare, extindere ºi remodelare

funcþionalã a Hanului Gabroveni 48, 49

În actualitate,

consumul de energie în construcþii 50, 52, 53

Podurile: bolþi ºi arce (XIII). Bolþi din beton armat

cu platelaj, executate dupã 1950 54 - 56

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Emil SIMIU 58

AICPS: Cea de-a XXVI-a Conferinþã Naþionalã -

Bucureºti, 3 - 4 iunie 2016 59

Reducerea riscului seismic în construcþii 60 - 65

e d

!t

o r

i a

l

Nu, nu-i vorba despreartiºtii ºi animalele exoticecare defilau odinioarã prinoraºele noastre, pentru aatrage ºi invita în arena cir-curilor cât mai mulþi amatoride astfel de spectacole. Nu,este vorba despre “circariipostdecembriºti” care s-auperindat, se perindã ºi aproa-pe sigur se vor perinda pe la treburile þãrii, fie cã sunt politicienisau aleºi ai naþiunii.

Noii circari despre care vorbim sunt domni ºi doamne la“patru ace”, care mai de care etalându-ºi în campaniile electoraletalentele manageriale, politice, juridice ºi desigur ºi umane, cucare sunt ei “înzestraþi” pentru a ocupa funcþii importante, de pelocurile cãrora sã emane lansarea României în tumultuoasa viaþãoccidentalã.

Cã una zic ºi alta fac nu mai trebuie demonstrat pentru cã lace am asistat dupã 1990 ne este suficient de clar ºi edificator,deviza lor a fost ºi este, dupã cum s-a vãzut, dominatã de slo-ganul “ce-i al meu este al meu, ce-i al tãu este tot al meu”. Nu tre-buie, în acest sens, decât sã vezi de fapt cum au apãrut ca dinpãmânt nababii ºi ciocoii vremurilor noastre.

De ce am zis „circ la drumul mare”? Pur ºi simplu pentru cã,deºi mai este puþin timp pânã la alegerile propriu-zise, locul cen-tral îl ocupã „personajele” circului electoral ºi nu programele con-crete ºi realiste cã lucrurile se vor schimba în viitor în bine. Sausunt foarte vag exprimate. ªi pentru ca treburile sã fie cât maipopulare ºi, bineânþeles, tentante, sã vedeþi cã va domina„bogata” ofertã de gãleþi pentru apã, tradiþionalii mici însoþiþi debere, ba chiar ºi sicrie în mediul rural, precum ºi orice „momealã”care sã te îmbie pentru a vota unul sau altul dintre „catindaþii”noilor vremuri care ne aºteaptã.

Spuneam, aºadar, despre planuri realiste pentru o perioadãcât mai lungã, programe care sã contureze odatã ºi pentru multãvreme ce avem de fãcut pentru a „ieºi” din râpa în care ne aflãmde aproape 26 de ani. ªi, deºi se ºtie de multã lume cã principalacale de reuºitã sunt investiþiile ºi deci, construcþiile, acesteahiberneazã într-o ceaþã greu de desluºit în mintea ºi aºa înceþo-ºatã a politicienilor ºi aºa-ziºilor tehnocraþi.

Ei bine, ce fac constructorii în acest timp? Pãi, ce sã facã ºiei?! Firmele mai mari lucreazã, în general, la realizarea investiþi-ilor aflate în derulare sau finalizare iar cele de dimensiuni mediisau mici „miºunã”, care pe unde poate sã apuce orice gen delucrãri pentru a-ºi trage sufletul de la o zi la alta. Sigur, nu estenici pe departe ceva normal dar nevoia te sileºte dacã vrei sã maiactivezi drept constructor. Cu toate cã se ºtie ºi se vede de maimulþi ani o asemenea situaþie, acest lucru nu deranjeazã, dinpãcate, pe nimeni dintre cei care ar trebui sã amelioreze oasemenea stare de lucruri.

De ce oare nu ia nimeni dintre cei îndreptãþiþi mãsurile deredresare a situaþiei din construcþii ºi mai ales de recuperare aunor sume uriaºe blocate, fãrã ca acestea sã se regãseascã înobiective concrete? Cu deosebire în zona infrastructurii rutiere ºiutilitare, unde nimeni nu dã vreo explicaþie pentru sumele irositepe apa sâmbetei sau furate ca-n codru?

ªi-atunci? Atunci, fiecare face cum îl duce capul, sau când îlduce, sã fure de oriunde pentru „alimentarea” nejustificatã aaverii personale.

Iar circul la drumul mare îºi continuã existenþa ºi chiar sedezvoltã pentru cã se pare cã el convine multora, atâta vreme câtnu rãspunde efectiv nimeni ºi pentru nimic.

Pânã când o asemenea situaþie? Cred cã nimeni nu ºtie, înciuda faptului cã legea în acest caz ar trebui urmãritã dacã esterespectatã ad literam. În rest, ce putem spune, decât cã n-ar firãu sã fie bine!

Ciprian Enache

CIRC LA DRUMUL MARE !Exhibiþii ºi exhibiþioniºti

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 20164

CONEST IAªIPeste 50 de ani de activitate

Irinel George TOFAN - director general CONEST Iaºi

Pentru a oferi o garanþie în pluscalitãþii lucrãrilor executate, compa-nia noastrã ºi-a certificat toateprocesele, produsele ºi serviciile,conform standardelor impuse, atât lanivel naþional cât ºi internaþional.În acest sens, am implementat unSistem Integrat de Management îndomeniul calitãþii: SREN ISO 9001:2008;SREN ISO 14001:2005; SR OHSAS18001:2008; SA 8000:2008; SRISO/CEI 27001:2013; SREN ISO50001:2011, mediului, SSM, secu-ritãþii informaþionale, eficienþei ener-getice ºi responsabilitãþii sociale.

Pentru a susþine dezvoltareadurabilã, CONEST Iaºi a desfãºuratun program amplu de investiþii însectorul lucrãrilor de infrastructurãrutierã. În perioada 2012 – 2015 aufost alocate bugete semnificative pen-tru dezvoltarea parcului tehnologic

al companiei, investiþii care vor con-tinua ºi în perioada urmãtoare.

Evoluþia pozitivã a valorii acti-velor companiei, peste 50% în ultimiidoi ani, va continua ºi în anii urmã-tori, cu accent deosebit pe activelede producþie generatoare de plusvaloare în activitatea curentã ºisuport pentru creºterea producti-vitãþii muncii.

2015 a însemnat consolidareapoziþiei companiei, ca jucãtor de an-vergurã în industria construcþiilor lanivelul Regiunii de Nord - Est, într-unsector aflat în continuare subinfluenþele negative ale crizei eco-nomice propagate la nivel europeanºi mondial.

Cifra de afaceri a companiei s-asituat pe acelaºi trend puterniccrescãtor început în urmã cu 5 ani,odatã cu investiþiile semnificative în

De peste 50 de ani, CONEST ºi-a canalizat toate resursele cãtreatingerea performanþei în execuþia lucrãrilor de construcþii civile, indus-triale, edilitare, instalaþii, de drumuri ºi poduri, restaurare ºi modernizaremonumente istorice.

Ne-am pus în valoare experienþa personalului nostru acumulatã îndecursul anilor ºi am realizat obiective importante, atât pe plan regional(Regiunea Nord-Est a þãrii), naþional, cât ºi peste hotare (Ucraina, Iraq,Republica Moldova ºi Rusia) ºi deoarece în centrul atenþiei noastre seaflã grija ºi preþuirea faþã de clienþi, profesionalismul ºi inovaþia suntimplementate din plin în fiecare proiect.

Universitatea Al. I. Cuza - Corp A

Universitatea de Arte George Enescu - Filarmonica

Regenerare urbanã Lãpuºneanu - Piaþa Unirii, IaºiRegenerare urbanã Lãpuºneanu - Piaþa Unirii, Iaºi Regenerare urbanã Lãpuºneanu - Piaþa Unirii, Iaºi

Irinel George TOFAN

continuare în pagina 6��


dezvoltarea capacitãþilor tehnologice,dar mai ales în resursa umanã.În anul 2015 am atins o cifrã de afa-ceri de 37.000.000 Euro, iar pentruperioada 2012 – 2015, o valoarecumulatã de 110.000.000 Euro.

La rezultatele bune pe care le-amobþinut, o contribuþie importantã aavut-o dotarea tehnico-materialã asocietãþii noastre, între care:

• 2 Baze de producþie performanteîn Iaºi ºi Târgu Neamþ, fiecare avândîn componenþã:

- staþie de mixturi asfaltice;- staþie de betoane ºi mortare;- secþie de elemente prefabricate

din beton ºi beton armat;- secþie de producþie pavele ºi

borduri vibropresate;- secþie confecþii metalice ºi

armãturi.• Laborator modern de încercãri

în construcþii, autorizat gradul II,care efectueazã determinãri pentruprofilele G.T.F., B.BA.BP., A.R.,M.B.M., M.T.Z., A.N.C.F.D., D+MD,Z.P., U.N.C.E.C.

• Depozite logistice pentru mate-riale de construcþii / dotãri / scule /echipamente în suprafaþã totalã de30.000 mp.

• Parc auto complex ºi o bazã demecanizare. Avem în dotare unnumãr de circa 100 de utilaje care

deservesc ºantierele celor trei diviziiale companiei, precum: autoutilitare,autobasculante, buldoexcavatoare,buldozere, macarale fixe ºi mobile,autogradere, încãrcãtoare frontale,trailere, cilindri compactori, vibrofi-nisor asfalt, frezã asfalt, maºinã derãspândit emulsie, perii mecanice.

• Balastierã - investiþie de circa 2milioane euro, care asigurã materiaprimã (sorturi naturale ºi concasate)pentru betoane ºi mixturi asfaltice.

• Avem implementat, de aseme-nea, un soft integrat, EnterpriseResource Planning (ERP), careasigurã managementul costurilor, alresurselor utilizate în cadrul tuturorproiectelor, al calitãþii lucrãrilor ºi altermenelor de execuþie.

Dintre lucrãrile semnificativedin ultimii 5 ani, amintim:

• Centrul expoziþional Moldova -Iaºi;

• Consolidare Corp A - Universi-tatea „Al. I. Cuza“, Iaºi;

• Reabilitare ºi restaurare Filar-monica Iaºi (Casa Balº) - Universi-tatea de Arte „George Enescu“, Iaºi;

• Reabilitare ºi modernizareMaternitate ºi Ambulatoriu „CuzaVodã“, Iaºi;

• Pasaj pietonal subteran HalaCentralã, Iaºi;

• Pasaj rutier suprateran „OctavBãncilã“, Iaºi;

• Dezvoltare ºi reabilitare Arterafuncþionalã Sud, Iaºi;

• Modernizarea reþelei de linii detramvai din Iaºi;

• Aducþiune apã, staþii de epu-rare, reþele de canalizare – Iaºi,Suceava;

• Cartierul rezidenþial „Platoulînsorit” cu 30 de locuinþe individuale,Iaºi;

• Managementul Integrat alDeºeurilor în Municipiul Iaºi.

Cea mai importantã resursã anoastrã o reprezintã angajaþii com-paniei. Avem, astãzi, 500 de angajaþidintre care peste 92% sunt calificaþi.

CONEST îºi perfecþioneazã înpermanenþã angajaþii pentru caaceºtia sã atingã un nivel înalt depregãtire în domeniu, oferindu-le înmod continuu traininguri care au caobiectiv cunoaºterea ºi aplicareaprocedurilor specifice managemen-tului de proiect.

Dorinþa noastrã de a fi întot-deauna primii în industria construc-þiilor a devenit realitate în decursulultimilor ani. Munca în echipã, utila-jele performante, ideile inovatoare ºicapacitatea de a face faþã oricãreiprovocãri sunt doar câteva din ele-mentele care au fãcut din CONESTIaºi una dintre cele mai apreciatecompanii de construcþii.

În cei peste 50 de ani de expe-rienþã ºi profesionalism, CONEST ademonstrat angajamentul ºi preþu-irea faþã de clienþii sãi prin pregãtireapermanentã a personalului, prin dez-voltarea tehnologicã, prin atenþia ladetalii ºi prin implicarea activã îngãsirea soluþiilor potrivite nevoilorclienþilor. �Baza de producþie IaºiBalastiera Rãuceºti

Pasajul Octav Bãncilã (Axa de dezvoltare Nord - Sud)Cartierul rezidenþial „Platoul însorit“, Iaºi Artera funcþionalã Sud, Iaºi

�� urmare din pagina 4


La ediþia din 2016, BAUER ºi-aexpus produsele pe platforma exte-rioarã, destinatã producãtorilor deechipamente pentru tehnologia fun-daþiilor speciale în construcþii, lastandul FN 520. Pavilionul acoperit,etajat, a fost amplasat la mijloculspaþiului de expunere, delimitândzona destinatã maºinilor BauerMaschinen de cea a exponatelorfirmelor subsidiare.

Au fost puse în evidenþã celedouã linii de maºini pentru foraj rotativdin seria BG: ”ValueLine”, destinateexclusiv forajului de piloþi cu bare

telescopice de tip Kelly ºi ”Premium-Line” maºini multifuncþionale. Aces-tea, pe lângã forajul cu bare Kelly,pot fi echipate pentru toate tehno-logiile de foraj rotativ, precum: forajcu ºnec continuu (CFA), foraj fãrãscoaterea la suprafaþã a materialuluiforat (FDP), foraj pentru piloþi de ba-last, sau pentru pereþi diafragmã, cufreze care amestecã materialul foratcu laptele de ciment introdus prininteriorul tubului de foraj (CSM).

O atracþie a standului BAUER afost amenajarea unui model deºantier de construcþii pentru tehnolo-gia pereþilor diafragmã.

De decenii, BAUER prezintã la BAUMA inovaþiile sale din domeniul ingineriei echipamentelor pentru fun-daþii speciale. Prima sa participare a fost în anul 1989, atunci expoziþia fiind amplasatã în mijloculMünchenului, exact pe locul în care acum se organizeazã ”Octoberfest”. În tot acest timp, Bauer MaschinenGroup s-a schimbat considerabil. Împreunã cu firmele sale subsidiare, poate oferi astãzi întreaga gamã deechipamente din domeniul ingineriei fundaþiilor speciale.

Unitatea de freze BC 35 a fostamplasatã pe o macara de bazã MC96, fiind reprodus ºi ghidajul necesarpentru perete, la nivelul solului. O uni-tate de graifere pentru pereþi dia-fragmã DHG V, montatã pe o maºinãde bazã GB 46, a fost amplasatãalãturi, poziþionatã la 90o. Instalaþiilepentru prepararea ºi injecþia fluidelorde foraj necesare, produse de firmasubsidiarã MAT Mischanlagentechnik,au întregit componenþa punctului deexecuþie a pereþilor diafragmã.

Toate maºinile includ pachetul deoptimizare a regimului energetic(Bauer EEP - ”Energy Efficiency Pack-age”), ºi motoare echipate conformnormelor de emisii Tier 4 final. Astfel,s-au obþinut reduceri ale consumuluide combustibil de pânã la 20%.

De asemenea, un accent deo-sebit s-a pus pe îmbunãtãþirile legatede siguranþa în exploatare ºi dementenanþã. Putem aminti aici nouaplatformã integratã de service.Aceasta poate fi trasã în afarã ca unsertar, capotele motorului devenindastfel balustrade ºi/sau acoperiº deprotecþie.

Klemm Bohrtechnik GmbH dinDrolshagen este specializatã în pro-ducþia de echipamente pentru forajecu diametre mici, utilaje pentru forajede ancorare ºi sisteme de injecþie deînaltã presiune (”jet grouting systems”).

La Bauma 2016, a fost prezen-tatã noua generaþie de utilaje pentruforaj, care sunt dotate cu grupurienergetice noi, grupuri care includtoate modernizãrile legate de redu-cerea consumului de combustibil ºide încadrarea în normele de emisiiTier 4 final.

Hausherr are o lungã experienþãîn fabricaþia de utilaje pentru exploziiîn cariere ºi mine la suprafaþã, pre-cum ºi pentru explorãri minerale.A expus cea mai mare maºinã a sa,modelul HBM 160 (160 kN).

ABS Trenschless a prezentatechipamentul de foraj orizontal desubtraversare ABS 600, dotat cu dis-pozitivul pentru rocã durã, CRB 100.

RTG Rammtechnik este un cen-tru de competenþã BAUER pentrumasturi telescopice ºi capete vibra-toare. Acestea sunt astfel proiectateîncât sã poatã fi uºor adaptate pediferite maºini de foraj rotativ.

În expoziþie au fost expuse douãinstalaþii RTG: RG 19 T cu mast tele-scopic ºi vibrator hidraulic MR 150AVM ºi utilajul RM 20 cu mast fix,echipat cu ciocan hidraulic cufrecvenþã mãritã, HRS 6.

Pe acelaºi mast este montat unsistem de pre-foraj cu ºnec continuu.

Mastul fiind rigid, pe el se pot montaalternativ, prin intermediul unui sis-tem de cuplare rapidã, fie un capvibrator, fie diverse capete de rotire.În expoziþie au fost prezentate, lângãmaºinã, un cap dublu de rotire ºi uncap de rotire pentru lucrul cu ciocande fund.

PRAKLA are o veche reputaþieinternaþionalã ca producãtor deinstalaþii de foraj pentru puþuri deapã. La Bauma a prezentat noul sãumodel RB 60.

În spaþiul interior a fost amenajatun punct de simulare a operãrii peun utilaj de foraj rotativ BG 28, carea fost foarte atractiv pentru vizitatori.

Tot la interior s-au amenajat stan-duri ale diviziei de service ºi piesede schimb, ale departamentului deºcolarizare ºi pentru sistemele demonitorizare de la distanþã. �


ASOCIAÞIA ROMÂNÃ A ANTREPRENORILOR DE CONSTRUCÞII:Riscuri semnificative pentru sectorul de construcþii în 2016!

Se impun mãsuri angajante politic ºi economic!A. Contextul actuala. Volumul valoric al activitãþii în acest sector a crescut

în 2015 cu cca 10% raportat la anul 2014. Creºterea, înpuncte procentuale, este aparent semnificativã, pentru cãea se raporteazã la o valoare modestã înregistratã în 2014ºi este conjunctural majoratã de finalizarea proiectelor dincadrul financiar comunitar 2007-2014 (n+2).

b. Practic s-a ajuns la o valoare comparabilã cu ceadin 2010, în condiþii de productivitate mult mai redusã ºicu marje modeste de profitabilitate, la care se adaugãpreþul consistent plãtit de sectorul de construcþii în planulinsolvenþelor ºi falimentelor!

c. Reforma în achiziþii publice e departe de a fi finali-zatã, directiva comunitarã nefiind încã implementatã înlegislaþia internã!

d. Relansarea investiþionalã pentru 2016 este departede a fi confirmatã iar efectele vor fi profund negative înplanul menþinerii competitivitãþii operatorilor de construcþiidin sector!

e. Semnalele pozitive din segmentele rezidenþiale ºicomerciale sunt combãtute de semnalele negative dinzona de infrastructurã, mediu ºi dezvoltare regionalã!

f. Reducerea semnificativã a expunerilor bancare pesectorul de construcþii, complementatã cu absenþa uneibãnci de investiþii autohtone.

B. Principalele riscuri ale anului 2016 rãmânancorate în:

• Intrarea în inactivitate a multor societãþi de con-strucþii, generatã de nivelul redus al investiþiilor publice,în ciuda dimensiunii electorale a anului 2016 ºi apotenþialului de lucrãri de construcþii necesare.

• Sincope consistente în asigurarea finanþãrii pe pro-iectele începute.

• Menþinerea poziþiilor abuzive ale entitãþilor achizi-toare cu capital de stat în materie de condiþii contrac-tuale, caiete de sarcini etc.

• Incapacitatea autoritãþilor de a promova proiecte înparteneriat public-privat, inclusiv accesare EFSI.

• Toleranþa com-plice a multor entitãþiachizitoare în ceea cepriveºte utilizarea unoroperatori fãrã certifi-care prealabilã a capa-b i l i tã þ i i tehn ice º iumane, în lipsa unorreglementãri legaleadoptate.

• Termenul preco-nizat de finalizare ºiadoptare a noului pachet de legi privind achiziþiile publiceºi anume cel de 18.04.2016, coroborat cu perioadanecesarã asimilãrii ºi implementãrii acestuia la nivelulentitãþilor achizitoare, creeazã premisele unui aneºuat din perspectiva reluãrii dinamicii pozitive ºisustenabile a activitãþii din sectorul de construcþii. Risculmajor este ca eventuala legislaþie, adoptatã în termenulmaxim de implementare a Directivei CE, sã nu fie ope-rantã în condiþiile nepromovãrii legislaþiei secundare ºiterþiare necesare!

• Efectele negative generate de implementareaîntârziatã a MPGT.

• Surprinzãtoarea reorientare strategicã a CNADNRcare începe sã facã proiectare ºi lucrãri în regie proprie,o problemã semnificativã de competitivitate ºi de con-curenþã, cu efecte incalculabile încã asupra pieþei deproiectare/consultanþã ºi de construcþii.

• Publicarea spre consultare, cu întârziere, aGhidurilor pentru principalele programe operaþionalesectoriale pentru cadrul financiar european 2014-2020.

• Neimplementarea încã a unor condiþii contractualerezonabile (tip FIDIC), cu efecte negative clare îndinamica sustenabilã a pieþei de construcþii.

• Actualizarea Legii calitãþii într-un format chestionabilºi care nu prevede certificarea obligatorie a operatorilordin sectorul de construcþii, în ciuda solicitãrilor MDRAPºi a organizaþiilor patronal/profesionale din sectorul deconstrucþii.

• Respectarea neuniformã a miciiamnistii fiscale de cãtre organismeleteritoriale ale ANAF ºi abuzurile ANAFasupra societãþilor de construcþii careopereazã în spaþiul UE.

Laurenþiu Plosceanu –Preºedinte ARACO

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 2016 11

• Sincopele din implementarea Programului deguvernare în ceea ce priveºte crearea unui fond naþionalde investiþii, a unei bãnci naþionale de dezvolatare ºiatragerea de fonduri europene, inclusiv EFSI.

• Idem pentru continuarea procesului de restructurareºi eficientizare a activitãþii companiilor în care statuldeþine controlul ºi implementarea principiilor de guver-nanþã corporativã.

• Idem pentru instituirea unui mecanism structurat deconsultare regulatã cu mediul de afaceri, ca elementcheie în elaborarea unor politici de dezvolare durabilã.

• Strategia de competitivitate nu pune accent pe sec-torul de construcþii decât din perspectiva reabilitãrilorenergetice de clãdiri!

• Programul de luptã antidumping social promovat deGuvernul belgian.

• Proiectul de modificare a Directivei CE privinddetaºarea lucrãtorilor.

• Dezinteresul guvernamental în materie de pro-movare a unor programe de reabilitare a structurilorînalte critice, programe de consolidare la risc seismic,programe de desazbestizare etc.

• Dezinteresul guvernamental în materie de implicarea organizaþiilor profesionale ºi patronale, relevante înelaborarea Codului Urbanismului ºi Construcþiiloranunþat de MDRAP.

C. Principalele mãsuri ºi propuneri pe careARACO le susþine la începutul anului 2016 sunt:

1. Asumarea de cãtre guvernul actual ºi de guvernulcare va fi nominalizat în urma alegerilor din 2016 arelansãrii proceselor investiþionale ºi comunicarea pu-blicã de cãtre ministerele de profil ºi autoritãþile locale aprogramelor de investiþii pentru 2016/2017, cu pre-cizarea asigurãrii/disponibilitãþii resurselor financiareaferente.

2. Promovarea prioritizatã de cãtre GuvernulRomâniei, prin ministerele aferente, a investiþiilor în con-tinuare ºi a celor noi în domeniile infrastructurii rutiere, ainfrastructurii CF, a infrastructurii de mediu, a infrastruc-turii energetice clasice ºi verzi, a infrastructurii edilitare,a infrastructurii din domeniul sãnãtãþii, a infrastructuriiagricole ºi din turism, a construcþiilor de locuinþe noi

(inclusiv locuinþe sociale), a programelor de reabilitareenergeticã a clãdirilor vechi ºi noi, private sau publice.

3. Restatuarea condiþiilor generale de contractare tipFIDIC adaptate realitãþilor economice din România înlegislaþia internã, conform strategiei naþionale privindachiziþiile publice aprobatã prin HG 901/2015 ºi a con-sultãrilor din luna martie dintre MFE ºi mediul asociativpatronal ºi profesional din construcþii.

4. Finalizarea negocierilor dintre Guvern ºi FIDICpentru reactualizarea licenþei.

5. Atenþionarea entitãþilor achizitoare cu capital publicasupra implicaþiilor rezultate în urma acordãrii de lucrãripublice pe baza preþului cel mai scãzut sau prinacceptarea ofertelor anormal de joase valoric, caredevin sursa de competiþie nelealã, fraudã socialã ºi care,de cele mai multe ori, se finalizeazã cu costuri finale maimari ºi o afectare semnificativã a nivelului calitãþiilucrãrilor.

6. Promovarea unei soluþii legale, agreatã de asoci-aþiile profesionale ºi patronale din sectorul de construcþii,privind certificarea capabilitãþii tehnice a operatorilor dinconstrucþii, fapt prevãzut ºi în noua legislaþie a achiziþiilorpublice propusã spre adoptare;

7. Monitorizarea dinamicã a implementãrii MasterPlanului General de Transport.

8. Stoparea tendinþei abuzive a CNADNR de aacorda contracte pentru serviciile de consultanþã cãtreDRDP, cel puþin din perspectiva conflictului de interesegenerat (inclusiv servicii de proiectare sau antrepreno-riat în regie proprie).

9. Promovarea ºi susþinerea financiarã a unor pro-grame speciale (eficientizare energeticã, structuri critice,protecþie antiseismicã, eliminare azbest din clãdirileexistente).

10. Elaborarea ºi promovarea unor programe depregãtire a echipelor tehnice de la entitãþile achizitoare,în vederea însuºirii prevederilor noului pachet legislativprivind achiziþiile publice.

11. Profesionalizarea structurilor aparþinând primãri-ilor în scopul fluidizãrii ºi debirocratizãrii procesului deacordare a avizelor.

12. Reactualizarea întregului pachet de legi/acte nor-mative cu impact asupra sectorului de construcþii –L.10/1995; L.50/1991; L.350/2001; HG 766/1994;HG 273/1994; etc, în scopul adaptãrii acestora larealitãþile zilei dar ºi armonizãrii cu noul pachet legislativprivind achiziþiile publice.

13. Reorganizarea structurii guvernamentale rezultateîn urma alegerilor din 2016, prin organizarea unui minis-ter distinct, care sã gestioneze direct, profesional ºi efi-cace problematica complexã a sectorului de construcþii!

Laurenþiu Plosceanu – Preºedinte ARACO08.04.2016


Durabilitatea mediului construit.ªtim totul? Atunci, unde greºim?

dr. ing. Irina POPA - INCD „URBAN-INCERC”, Sucursala INCERC Bucureºti

CE ªTIM?Având în vedere preocupãrile ge-

nerale la nivel naþional de dezvoltaredurabilã a societãþii româneºti, unaccent deosebit a fost pus ºi pe dez-voltarea durabilã în construcþii, printoate componentele pe care acestconcept le-a dezvoltat succesiv înultimul deceniu: ecologicã, economicã,socialã ºi culturalã. Prin acest mod deabordare, durabilitatea construcþiilorconstituie în prezent, pentru specia-liºtii în domeniu, o cerinþã constantã,necesar a fi aplicatã în fiecare dintreetapele de proiectare, punere înoperã, exploatare ºi întreþinere a unuiobiectiv construit.

Cu toate acestea, deºi ne însuºimprincipiile de sustenabilitate ºi durabili-tate în construcþii, deºi suntem în pascu noile cuceriri ale ºtiinþei materialelorºi tehnologiei ºi beneficiem de exis-tenþa unui cadru legislativ adecvat ºide o gamã largã de documente nor-mative, se pare cã nu sunt întruniteîntotdeauna toate condiþiile prin caresã fie asiguratã durabilitatea cores-punzãtoare a fondului construit.

Datã fiind experienþa îndelungatã aspecialiºtilor din Sucursala INCERCBucureºti în activitatea de investigare,diagnosticare ºi remediere a stãrii dedegradare a diferitelor tipuri de con-strucþii, se poate afirma cã, la ora actu-alã, sunt frecvente situaþiile în care,dupã doar câteva luni sau doarcâþiva ani de exploatare a unorobiective, sunt semnalate problemeprivind comportarea în timp, con-strucþiile respective fiind afectatenu doar estetic, dar mai ales sub

aspectul funcþionalitãþii ºi chiar alsiguranþei lor. Mai mult, þinând contde contextul menþionat anterior, con-siderat caracteristic cel puþin la nivelteoretic pentru domeniul construcþiilorîn România, rezultã cã aceste situaþiisunt îngrijorãtor de frecvente iar astfelse ridicã un mare semn de întrebare:

UNDE GREªIM?Ne punem aceastã întrebare fiind

în cunoºtinþã de cauzã, având învedere diversitatea cazurilor cu careau avut contact, în ultimii peste 20de ani, specialiºtii INCERC, actual-mente INCD URBAN- INCERCSucursala Bucureºti. De asemenea,este de reþinut faptul cã problemele denatura celor precizate apar la ele-mente de construcþii de diverse tipuri,de la cele din beton armat (stâlpi,pereþi structurali, pardoseli º.a.), laelemente de construcþie din oþel, pânãla pardoseli costisitoare din plãci demarmurã, ºi aceasta în ciuda faptuluicã multe dintre lucrãri sunt executatecu materiale ºi tehnologii moderne.

În urma rezultatelor investigaþiilorpe teren efectuate în cadrul SucursaleiINCERC Bucureºti în ultimii ani, dinevaluarea la faþa locului a stãrii dedegradare a obiectivelor ºi, dupã caz,din rezultatele încercãrilor in situºi/sau a încercãrilor/analizelor de labo-rator asupra elementelor de con-strucþie ºi/sau a materialelor afectate,s-a conturat natura principalelor defi-cienþe care au condus la aspecteleconstatate. Dintre aceste cauze con-siderãm a fi mai importante:

1. Deficienþele la achiziþia mate-rialelor de construcþie - achiziþi-onarea ºi punerea în operã a fiecãruimaterial de construcþie ce urmeazã a fiutilizat într-o lucrare, fãrã a solicita înprealabil o documentaþie completãcare sã precizeze clar caracteristiciletehnice ºi proprietãþile, ºi prin acesteacalitatea produsului. Astfel, apareriscul alegerii incorecte a tehnologieide punere în operã, respectiv necu-noaºterea condiþiilor optime deexploatare ºi întreþinere a lucrãrii.Consecinþele, în cel mai bun cazneplãcute din punct de vedere estetic,sau costisitoare în cazul unor lucrãride mare anvergurã sau/ºi care uti-lizeazã materiale scumpe (fig. 1), potajunge sã punã sub semnul întrebãriifuncþionalitatea elementului de con-

strucþie sau, dupã caz, chiar a clãdiriiîn ansamblul ei. În acest sens, þinemsã precizãm în mod special cã, înafara declaraþiei de conformitate /declaraþiei de performanþã eliberatã deproducãtor, trebuie solicitate ºi fiºelede produs, instrucþiunile de utilizare ºi,atunci când produsele nu se înca-dreazã într-un standard armonizat,este de o mare importanþã solicitareaºi citirea cu atenþie a AgrementuluiTehnic. Agrementul Tehnic, necesar afi în termen de valabilitate la momentulachiziþionãrii produsului, trebuie ca,prin modul în care este elaborat, princonþinutul sãu tehnic, prin încercãrilerelevante efectuate ºi listate, sãdefineascã, sã expliciteze ºi sã core-leze o gamã largã de informaþii, dintrecare: produsul, domeniul sãu de uti-lizare acceptat în construcþii, apti-tudinea de exploatare, durabilitatea ºiîntreþinerea produsului aplicat, fabri-caþia ºi controlul, punerea în operã,precum ºi condiþiile de concepþie, fa-bricare, livrare ºi aplicare.

2. Deficienþele în proiectare -spre exemplu, alegerea defectuoasã amaterialului, fãrã a þine seama decondiþiile concrete de punere în operãºi exploatare, lipsa sau proiectareadefectuoasã a protecþiei anticorozive,fãrã consultarea unui specialist îndomeniu. În esenþã, urmãrirea în prin-cipal a criteriului economic ºi negli-jarea acelor „detalii” care conferãcalitate, performanþã ºi durabilitateunei lucrãri în construcþii. Oare de cene mai mirãm când, într-o parcare,stratul de uzurã nu ºi-a mai îndeplinitrolul la mai puþin de un an dupã apli-care (fig. 2)? E vina iernii, a îngheþ-dezgheþului sau a unor deficienþe în

Fig.1. Pardosealã nouã din plãci de marmurã.Eflorescenþe apãrute la scurt timp

dupã punerea în operã Fig. 2. Parcare. Degradare strat de uzurãcontinuare în pagina 14��


proiectare, de fapt a utilizãrii unei vari-ante de pardosealã care e mai multieftinã decât adecvatã condiþiilor reale deexploatare?

3. Neatenþia ºi/sau nivelul slabde pregãtire a forþei de muncã –situaþii în care ajungem sã analizãm„substanþe neidentificate strãine”apãrute în mod neaºteptat într-unbeton armat proaspãt turnat (fig. 3)sau chiar sã ne întrebãm dacã nucumva substanþa strãinã este însuºibetonul?... Apoi, mai cã nu ne vine sãcredem cã turnarea se fãcuse de faptcu materiale perfect identificabile darfolosind forþã de muncã slab pregãtitãsau cu o dozã nepermis de mare deneatenþie în curãþarea ºi pregãtireaechipamentului de turnare, mai ales încazul utilizãrii sale de la o lucrare laalta. ªi totuºi, încã ne întrebãm: cefuncþii ar mai fi putut îndeplini acelbeton/beton armat dacã nu s-ar fidepistat situaþia ºi implicit, care ar fiputut fi efectele?

3. Necunoaºterea urmãrilor pecare le aduce economisirea nea-decvatã a materialelor de construcþie- spre exemplu, nu mai constituie unmotiv de mirare faptul cã un sistem per-formant multistrat de protecþie anti-corozivã a betonului poate deveniineficient cu mult înainte de vreme dacã,la aplicarea protecþiei, cheltuielile sunt„optimizate” prin reducerea suprafeþeide protejat(!), în ciuda agresivitãþii ridi-cate a mediului de expunere iar numãrulreal de straturi de produs aplicat poate fiel însuºi o necunoscutã într-un aseme-nea context!

4. Un nivel relativ scãzut decunoaºtere a aspectelor teoretice ºipractice privind coroziunea ºi pro-tecþia anticorozivã a construcþiilor,grad insuficient de profesionalismºi conºtiinciozitate în domeniulconstrucþiilor, în special în etapelede exploatare ºi urmãrire acomportãrii în timp a obiectivului.

Considerând rezolvate ºi aflate subcontrol aspectele privitoare la pro-iectare ºi execuþie, încet dar sigur ºi cuurmãri din ce în ce mai grave, în lipsaunor acþiuni adecvate, îºi fac simþitãprezenþa deficienþele privind exploa-tarea, urmãrirea comportãrii în timp ºiîntreþinerea construcþiilor. Din pãcate,prea mulþi s-au obiºnuit ºi cu acesteneajunsuri deoarece se considerã cãproblemele respective nu sunt o priori-tate atâta timp cât construcþiile stauîncã în picioare (fig. 4 ºi fig. 5). ªi totuºigreºim ºi aici, cãci ajungem sãspunem, în prea multe cazuri, cã „sepoate ºi aºa” iar acest lucru seîntoarce cândva împotriva fiecãruia,într-un fel sau altul.

AªADAR:În loc de concluzii, în acest context,

noi încã ne simþim datori sã tragem unsemnal de alarmã general asupra aceea ce încã se neglijeazã în Româniaîn domeniul construcþiilor:

• Situaþiile neconforme conduc, maidevreme sau mai târziu, la cheltuielisuplimentare semnificative de materi-ale, energie, manoperã ºi timp, iar încazuri extreme, la pierderi de vieþiomeneºti, care ar putea fi evitate dacãlucrãrile ar fi efectuate în conformitatecu procedurile, reglementãrile naþionaleºi codurile în vigoare;

• Chiar atunci când sunt utilizatemateriale ºi tehnologii performante,

calitatea ºi eficienþa acestora nu potcompensa întotdeauna erorile facto-rului uman, ci dimpotrivã, genereazãcheltuieli ºi mai mari;

• Este necesarã depunerea unoreforturi susþinute, direcþionate într-omãsurã mai mare asupra factoruluiuman din domeniul construcþiilor înRomânia, acesta având o mare con-tribuþie la realizarea unor lucrãri decalitate ºi la asigurarea durabilitãþiifondului construit.

Încã putem repara unele dintrevechile greºeli dacã le recunoaºtemºi le acordãm importanþa cuvenitã!Le putem preveni ºi pe altele noidacã ne folosim de cunoaºtereaspecialiºtilor în construcþii! ªi nu înultimul rând, a nu se uita: încã avemspecialiºti care cunosc domeniulconstrucþiilor din România ultimilor20-25 de ani, cu bune ºi cu maipuþin bune, ºi care încã mai cred cãbinele stã în puterea noastrã!

BIBLIOGRAFIE• Studii, cercetãri ºi încercãri de

laborator efectuate în INCD „URBAN -INCERC” Sucursala INCERC Bucu-reºti, anii 2012- 2014;

• POPA I., VASILE V., (2010), Zonalitoralã a Mãrii Negre – o solicitareseverã pentru construcþiile supra-terane din beton armat, Urbanism.Arhitecturã. Construcþii, Vol. 1, Nr. 1,pg. 61-70;

• TEOREANU I., (1982), Durabili-tatea Betonului, Editura Tehnicã,Bucureºti;

• GRECEA D., SZITAR M.,CIUTINÃ A., (2011), Criterii ºi sistemede evaluare ale mediului construit,Buletinul AGIR nr. 2/2011, aprilie-iunie,pg.28-38;

• AFUNANYA, J. E., (2015),Assessment of Construction Errors inReinforced Concrete Beams, Interna-tional Journal Of Civil And StructuralEngineer ing Volume 6, No 1,pg.105-118. �

Fig.3. Beton întãrit, cu conþinut de substanþã albã,„neidentificatã”

Fig. 4 Fig. 5

Fig. 4 ºi 5: Degradãri la clãdiri aflate în exploatare, cauzate de o întreþinere necorespunzãtoare


Inspiraþi-vã în voie bunãºi daþi frâu liber ideilor dumneavoastrã de design!

În cazul alegerii tipului de înveli-toare, un factor important îl repre-zintã mãsura în care þiglele expuseintemperiilor îºi pãstreazã culoareaºi frumuseþea. Pentru mulþi, durabili-tatea acoperiºului este echivalentãcu durabilitatea culorii ºi a suprafeþeiþiglelor. Acest lucru conþine multadevãr.

Calitatea tehnicã a acoperiºuluie s t e , î n m u l t e p r i v i n þ e , î n

concordanþã cu rezistenþa culorii ºi asuprafeþei. Totodatã, sã nu uitãm:între diferitele învelitori, între diferi-tele þigle ceramice pot exista dife-renþe calitative importante.

Din ce motiv culoarea þiglelorceramice este cea mai rezistentã?

Care este diferenþa dintre supra-faþa naturalã ºi cea tratatã? În ambele situaþii rãspunsul este

legat de calitatea ºi culoarea argileiºi de legãturile chimice formate, întimpul procesului de ardere, întremateria primã ºi materialele naturaleadãugate. Angoba intensificã dura-bilitatea suprafeþei þiglei ºi devineparte integrantã a þiglelor ceramice,iar glazura asigurão gamã impresio-nantã de culori.

60 de nuanþe de culori asortate, posibilitãþi de combinare nelimitate ºi un joc de forme ºi culorimereu noi – toate aceste elemente creeazã efecte atractive pentru cele mai frumoase acoperiºuri din lume.

Nãscut la 31 mai 1900 în Lancrãm, jud. Alba,devine un strãlucit absolvent al Politehnicii Federaledin Zürich, în specialitatea electromecanicã. În anul1922 este singurul laureat al premiului “Studio Labori”cu diplomã ºi 500 franci aur, al Universitãþii, pentrulucrarea “Reglarea mecanicã a turbinelor de apã –evaluare ºi analizã criticã”. Rezultatelor deosebite dinperioada studiilor li se adaugã, în mod firesc, soli-citarea conducerii Universitãþii de a-ºi continua activi-tatea în cadrul acesteia.

În acea perioadã, Ministerul Instrucþiunii Publiceînfiinþeazã o comisie care sã studieze chestiunea

ªcolilor Superioare Tehnice, independente de Univer-sitãþi, dupã modelul franco-german, ºi care sãformeze aptitudinile tehnice ale viitorilor ingineriromâni. Din Comisie fãceau parte Anghel Saligny,Gheorghe Þiþeica, G. Ionescu-Siseºti, ªtefan MinaMinovici, Vintilã Brãtianu, Constantin Buºilã ºi alþii.

Profesorul Constantin Buºilã îl contacteazã laZürich pe proaspãtul membru al corpului didactic alPolitehnicii Helvete, propunându-i revenirea în þarã.Întoarcerea în þarã are loc în anul 1925 însã îiprovoacã o primã dezamãgire, salariul de la Soci-etatea Electricã Anonimã Românã fiind inferior celui

din Elveþia, precum ºi celui promis.Încearcã, fãrã succes, sã accea-

dã în rândurile corpului didactic alPolitehnicii Bucureºti, cerc foartebine închis în acea perioadã.

În anul 1929 devine directoradjunct al ºantierului HidrocentraleiDobreºti, iar din 18 iunie 1930, ziuapunerii acesteia în funcþiune, pânã lasfârºitul anului 1932, director deexploatare, perioadã caracterizatãde el însuºi ca fiind “cea mai fericitãperioadã din viaþa mea ºi a familieimele”.

Supervizeazã în continuare con-struirea liniei de 60 kV Dobreºti-Târ-goviºte, legãtura cu linia de 60 kVde la Goleºti ºi continuarea pe 6conductori pânã la Bucureºti(Grozãveºti).

Finanþarea lucrãrilor a fost asigu-ratã de Primãria Bucureºti.

Dorin Pavel – întemeietoral hidroenergeticii în România

Memoria unui popor reþine cu osebire mari personalitãþi literare, politicieni care au fãcut falã naþieiprin deosebitele realizãri, uneori internaþional-conjuncturale, creatori în domeniul artelor vizuale sauinterpretative, lãsând cãtre un uneori nemeritat final pe scara valorilor marile personalitãþi ce augenerat un important “salt înainte” al progresului tehnic ºi tehnologic al unei naþii.

Una dintre personalitãþile de seamã ale ingineriei româneºti, pe care mereu ne face plãcere são readucem în atenþia celor tineri pentru a le indica repere, modele demne de urmat, este cea aprofesorului Dorin Pavel.

ing. ªtefan CONSTANTIN - SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

Uzina, de tip semiautomat, echi-patã cu 4 turbine Pelton furnizate deVoith, la care se adaugã încã una“de casã” pentru necesarul deservicii interne, are puterea instalatãde 16 MW ºi a fost cea mai marecentralã hidroelectricã din þarã pânãîn anul 1960, atunci când a fostdetronatã de Centrala Bicaz. Sis-temul de automatizare, furnizat deconcernul Voith-Brown-Boveri, apermis utilizarea unei scheme cunumai 16 angajaþi, incluzând opera-rea ºi paza pentru centralã, linii ºistaþii. Generatoarele, de fabricaþieBrown-Boveri, funcþioneazã ºi astãzi cuintervenþii minime ºi fãrã modificãri.

În anul 1933 apare monumentalalucrare “Plan général d’aménage-ment des forces hydrauliques enRoumanie” al cãrei autor este,conþinând schemele a 567 hidrocen-trale în România ºi constituind, pânãîn ziua de astãzi, baza proiectelor hidroenergeticerealizate ºi în curs de realizare.

Profesorul Dorin Pavel a încercat ºi a reuºit sã ofere oserie de soluþii legate de alimentarea cu apã aBucureºtilor, precum ºi soluþii de asanare a bãlþilorColentinei, oferindu-ne pentru perioada 1935-1939lucrarea “Salba de lacuri a Bucureºtilor”. A avansat ideeacolectãrii unei pãrþi din debitul râului Ialomiþa pentru ali-mentarea Colentinei, soluþii de dezvoltare a lacurilor pelocul fostelor mlaºtini ºi de legare a acestora prin lucrãride ecluzare, folosind diferenþa naturalã de pantã.

Tot din seria realizãrilor teoretice ale acestuia, alegsã fac vizibil interesul lui pentru organizarea unorstudii sistematice de mãsurare a debitelor pe râurileinterioare ºi Dunãre, cu aplicabilitate imediatã înproiectarea lucrãrilor de regularizãri, alimentare cuapã, asanãri ºi irigaþii, fluviul ocupând o poziþie aparteîn preocupãrile sale.

Spirit vizionar, a admis în memoriile sale cã „s-anãscut cu un sfert de veac prea devreme”. Pentru noia creat, însã, pentru o jumãtate de secol în avans.

A oferit soluþii alternative traseului CanaluluiDunãre – Marea Neagrã, iniþiat între Cernavodã ºiTasaul, demonstrând fragilitatea soluþiilor impuse deneprofesioniºti. Timpul i-a dat dreptate, lucrarea fiindîntreruptã în anul 1953.

Nãscut într-o familie de dascãli, era normal sã fieatras cu toatã fiinþa de învãþãmânt ºi sã încerce perma-nent sã-ºi întregeascã vocaþia, din anul 1935 pânã înanul 1970 devenind titular al mai multor cursuri, dincare amintesc: Maºini hidraulice, Hidroenergeticã,Staþii de pompare ºi Reþele de transport hidraulic la

Facultatea de Construcþii Bucureºti ºi PolitehnicaBucureºti, ex- catedrae publicând peste 150 de arti-cole ºi 22 de cursuri. Activitatea publicisticã a fost com-pletatã de numeroase conferinþe ºi articole în presã.

Devine membru al Academiei de ªtiinþe în anul1934, Profesor Emerit în anul 1964, de douã ori lau-reat al Premiului de Stat, de douã ori laureat alOrdinului Muncii ºi o datã Steaua României, fiind pre-miat ºi de autoritãþile iugoslave pentru contribuþiaadusã la edificarea SE Porþile de Fier.

Îºi încheie activitatea odatã cu trecerea sa în nefi-inþã, la 6 iulie 1979, lãsând aproape terminat volumulde memorii “Arhitectura Apelor”, cu o ultimã propoziþieca un epitaf…

“Curm amintirile, lãsându-le neterminate. Fie caaceastã carte a vieþii mele sã aparã ca SimfoniaNeterminatã a lui Schubert, un apus frumos ºi trist, pecare nu-þi vine sã-l pãrãseºti niciodatã”.

BIBLIOGRAFIE1. Prof. Univ. Dr. Ing. Florin Teodor TÃNÃSESCU

– A X-a Conferinþã Internaþionalã Multidisciplinarã“Profesorul Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticiiromâneºti” – Sebeº, 2010;

2. Prof. Radu CÃRPINIªIANU – Revista Fundaþiei“Dacoromania”

3. Ac. Prof. Univ. Dr. Doc. Ing. Ioan ANTON,Universitatea Politehnica Timiºoara – Revista AGIR;

4. Prof . Univ. Dr. Ing. Mihai POPESCUº i Ing. ªtefan CONSTANTIN – Comunicare Uni-versitatea Ovidius Constanþa, 2002;

5. Ing. ªtefan CONSTANTIN – Articole dinseria “Mari Români”. �


Produsele pentru construcþii,pe traseul spre marcajul CE

ing. Teodora TÃNASE - ªef Organism de Certificare Produse - OCP INCD URBAN-INCERC

Standardul european armonizatÎn cazul în care produsul pentru construcþii este

acoperit de un standard european armonizat, acesta tre-buie sã poarte marcajul CE, cu o anumitã graficã, dartrebuie sã fie însoþit ºi de declaraþia de performanþãemisã de producãtor / reprezentantul legal. Chiar dacãla prima vedere lucrurile par destul de încâlcite, AnexaZA a fiecãrui standard armonizat reglementeazã ca-racteristicile esenþiale ale produsului, sistemele de evalu-are ºi verificare a constanþei performanþei produsului ºide asemenea, în funcþie de fiecare sistem de evaluare ºiverificare a constanþei performanþei, sarcinile producã-torului ºi ale organismului notificat.

Sistemele de evaluare ºi verificareÎn conformitate cu Anexa V a Regulamentului (UE)

Nr. 305 al Parlamentului European ºi al Consiliului din9 martie 2011, cu modificãrile ulterioare de stabilire aunor condiþii armonizate privind comercializarea pro-duselor pentru construcþii ºi de abrogare a Direc-tivei 89/106/CEE a Consiliului, sistemele de evaluare ºiverificare a constanþei performanþei produsului sunturmãtoarele: Sistemul 1+, Sistemul 1, Sistemul 2+, Sis-temul 3, Sistemul 4.

Sistemul 1+În cazul Sistemului 1+ de evaluare ºi verificare a con-

stanþei performanþei produsului, producãtorul emitedeclaraþia de performanþã în urma efectuãrii controluluiproducþiei în fabricã ºi încercãrii suplimentare aeºantioanelor prelevate din fabricã, în conformitate cuun plan de încercãri bine stabilit, ºi pe baza certificatuluide evaluare ºi verificare a constanþei performanþei pro-dusului emis de organismul notificat.

Organismul notificat emite certificatul de evaluare ºiverificare a constanþei performanþei produsului pe bazaîncercãrilor de tip, a inspectãrii iniþiale a fabricii ºi a con-trolului producþiei în fabricã, a supravegherii ºi evaluãriicontinue a controlului producþiei în fabricã ºi a încer-cãrilor, prin sondaj, a unor eºantioane prelevate înainteaintroducerii produsului pe piaþã.

Sistemul 1În cazul sistemului 1 de evaluare ºi verificare a con-

stanþei performanþei produsului, producãtorul trebuie sãefectueze controlul producþiei în fabricã ºi sã încerceeºantioane prelevate în fabricã, în conformitate cu unplan de încercãri bine stabilit. În sarcina organismuluinotificat intrã încercãri de tip, inspectarea iniþialã afabricii ºi a controlului producþiei în fabricã ºi suprave-gherea ºi evaluarea continuã a controlului producþiei înfabricã, în urma cãruia emite certificatul de evaluare ºiverificare a constanþei performanþei produsului.

Sistemul 2+Sistemul 2+ de evaluare ºi verificare a constanþei

performanþei produsului, spre deosebire de sistemul 1,degreveazã organismul notificat de încercãrile de tip,acesta având responsabilitatea inspectãrii iniþiale afabricii ºi a controlului producþiei în fabricã ºi suprave-gherii ºi evaluãrii continue a controlului producþiei în fa-bricã, în urma cãrora emite certificatul de conformitate acontrolului producþiei în fabricã.

Organismele notificate Rolul organismelor notificate este de furnizare de

servicii, în calitate de terþe pãrþi, de evaluare ºi verificarea constanþei performanþei produselor pentru construcþiiºi de furnizare a dreptului de utilizare a numãrului deidentificare ca organism notificat, necesar în formareamarcajului CE ºi emiterii declaraþiei de performanþã decãtre producãtor/reprezentantul legal.

Poate chiar ºi acum lucrurile par destul de compli-cate, dar prin respectarea câtorva paºi simpli, lucrurilemerg de la sine. În primul rând, trebuie identificat orga-nismul notificat în a cãrui competenþã intrã familia pro-dusului de construcþii respectiv. De ajutor în acest senseste site-ul http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/nando/index.cfm unde se regãsesc toate organismelenotificate (Nando «New Approach Notified and Desig-nated Organisations» Information System).

De exemplu, în domeniul de competenþã al organis-mului notificat OCP INCD URBAN-INCERC, se potenumera familiile de produse agregate, produsele ter-moizolante, membranele, produsele prefabricate ºielementele de zidãrie (http://incd.ro/despre/organisme-notificate/).

Nu o datã în viaþã am fost puºi în faþa unei probleme a cãrei rezolvare pãrea complicatã ºi fãrã sorþi deizbândã. Într-o asemenea situaþie se poate încadra ºi introducerea produselor pentru construcþii pe piaþaromâneascã, de “ajutor”, în acest sens, fiind ºi legislaþia naþionalã în vigoare, neprietenoasã, la primavedere, cu toatã lumea. De ce trebuie sã fie atât de multe hârtii, aprobãri ºi certificate? Chiar ºi pe lângãmarcajul CE se mai cere ceva…. De ce? Nu suntem membri UE?

Pentru cã o simplã grupare de litere CE se aflã, de multe ori, pe produse fãrã a fi realul marcaj CE…!Varietatea produselor pentru construcþii aduce cu ea ºi varietatea modalitãþilor de introducere pe piaþã.De mai mulþi ani, aproape toate firmele din domeniu ºtiu condiþiile care leagã produsele de agrementultehnic iar acesta a devenit ceva obiºnuit. Mai puþin sunt, însã, înþelese cazurile în care produsul pentruconstrucþii intrã sub incidenþa unui standard european armonizat sau naþional.



Materiale ºi produse inteligentepentru protecþia la zgomot, vibraþii ºi miºcãri seismice

- workshop -Bucureºti, Sala Protocol – ICECON SA, 13 mai 2016

Societatea Românã de Acusticã, în parteneriat cuInstitutul de Cercetãri pentru Echipamente ºi Tehnologiiîn Construcþii, organizeazã cel mai important evenimentºtiinþific din România dedicat domeniului “acusticã ºivibraþii în construcþii”.

Obiectivul acestei manifestãri ºtiinþifice este pre-zentarea ºi promovarea de noi soluþii tehnice eficiente,materiale ºi tehnologii de combatere a zgomotului ºivibraþiilor pentru clãdiri, instalaþii ºi echipamente industri-ale. Cei peste 47 de participanþi înscriºi la eveniment vorprezenta 82 de lucrãri care conþin rezultatele activitãþilordesfãºurate în cadrul programelor de cercetare-dez-voltare-inovare, precum ºi rezultate ale cercetãrilor pro-prii realizate în baza unor contracte comerciale.

Prezentarea lucrãrilor se va face pe baza posterelorrealizate de participanþi ºi va fi completatã cu proiecþiade materiale informative ºi discuþii libere. La finalulevenimentului, comisia de jurizare desemnatã de orga-nizatori va acorda premii pentru lucrãrile care prezintãcel mai înalt nivel tehnico-ºtiinþific ºi un grad ridicat deaplicare pentru o dezvoltare durabilã ºi sustenabilã îndomeniul construcþiilor.

Acest workshop reprezintã locul ideal în care cererease întâlneºte cu oferta, locul în care producãtorii, dis-tribuitorii ºi specialiºti din domeniu se întâlnesc faþã înfaþã facilitând schimburile de informaþii tehnice ºi ºtiinþi-fice, evaluarea noilor produse ºi soluþii tehnologice ºistabilirea unor relaþii de colaborare / parteneriat.

Societatea Românã de Acusticã - S.R.A. este o aso-ciaþie profesionalã, constituitã la data de 7 februarie1994, având ca scop stimularea interesului pentrudomeniul acusticã ºi vibraþii, prin dezvoltarea cercetãriifundamentale ºi aplicative în domeniu, concentrareaeforturilor specialiºtilor ºi facilitarea schimburilor deinformaþii tehnice ºi ºtiinþifice în þarã ºi în strãinãtate.

Începând cu anul 2007, S.R.A. a fost acceptatã camembru cu drepturi depline al European AcousticsAssociations (EAA) cu sediul în Belgia, la Bruxelles.

Pentru diseminarea ºi promovarea aplicãrii în indus-trie a rezultatelor obþinute de membrii sãi, S.R.A.editeazã revista „Romanian Journal of Acoustics andVibration“ - ISSN 1584-7284. Aceastã publicaþie

selecteazã lucrãri cu un înalt nivel ºtiinþific reprezenta-tive pentru problematica curentã din domeniu, fapt con-firmat prin obþinerea în anul 2010 a acreditãrii ConsiliuluiNaþional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Supe-rior cu clasa B+, respectiv prin indexarea revistei înbazele de date ºtiinþifice recunoscute internaþional(Copernicus, ProQuest, Zentralblatt MATH, ELSEVIER,EBSCO, SCOPUS).

Principalele teme / lucrãri ce vor fi prezentate încadrul evenimentului ºtiinþific „Materiale ºi ProduseInteligente pentru Protecþia la Zgomot, Vibraþii ºi MiºcãriSeismice”, sunt urmãtoarele:

• Sisteme moderne de mãsurare a zgomotului ºivibraþiilor – G. Tache, Enviro Consult;

• Panouri inteligente în concepþie modularã cu selec-tivitate multifrecvenþialã adaptate pentru absorbþia zgo-motului specific traficului rutier urban – conf. dr. arh.Gabriela Mindu;

• Structuri compozite fonoabsorbante ºi fonoizola-toare – conf.dr. ing. Nicuºor Drãgan;

• Evaluarea performanþelor de izolare acusticã lazgomot aerian pentru elemente de construcþii – conf. dr.ing. Ovidiu Vasile;

• Performanþa acusticã a Sãlii Polivalente din Cluj-Napoca – drd. arh. Laurenþiu Palade;

• Plãci fonoabsorbante ºi termoizolante obþinute dindeºeuri reciclate de ABS – dr. ing. Mariana Stanciu;

• Corelaþia dintre microstructura lemnului ºi calitateaacusticã a instrumentelor muzicale – prof. dr. ing. IoanCurtu;

• Evaluarea performanþelor funcþionale pentruaparatele de reazem din elastomeri utilizate la poduri ºiviaducte – ing. Sorin Popa;

• Evaluarea pierderii prin inserþie ºi prin transmise laatenuatoarele de zomot modulare – conf. dr. ing. OvidiuVasile;

• Nonlinear oscillations of a mass with cubic stiffness,harmonic excitation and dry friction – dr. ing. NicolaeStãnescu;

• Plãci compozite pe bazã de deºeuri ceramice pentruizolarea la zgomot aerian – drd. ing. Cristina Dima. �

Pentru detalii suplimentare vã rugãm sã accesaþi site-ul Societãþii Române de Acusticã: www.sra.rosau sã utilizaþi datele de contact: e-mail: [email protected], tel. +40 21 202 55 00.


Procesul de evaluare ºi verificare a constanþei perfor-manþei produsului, într-unul din sistemele 1, 1+ ºi 2+,este împãrþit în mai multe etape, de regulã partea deanalizã a documentaþiei, partea de audit de certificare,încercãrile de tip, decizia privind certificarea produsuluiºi supravegherea continuã.

Auditul de certificare presupune inspecþia iniþialã lalocul de producþie ºi inspecþia fabricii ºi a sistemului decontrol al producþiei (CPF) aplicat de producãtor. Dinpunct de vedere metodologic, inspecþia fabricii ºi a sis-temului de control al fabricii se desfãºoarã folosind cametode de lucru tehnici de audit (chestionare, discuþii,examinare ºi analizã înregistrãri etc.), dar fãrã a fi apli-cate toate cerinþele procedurale referitoare la un audit desistem, aºa cum este descris în SR EN ISO 19011.

Tot în timpul auditului de certificare, în cazul sis-temelor 1 sau 1+ , se face eºantionarea, în urma cãreiaau loc încercãrile de tip pentru toate caracteristicileesenþiale prevãzute de standardul armonizat ºi de stan-dardele conexe, în corelare cu utilizarea declaratã desolicitant.

Toate dovezile oficiale ale tuturor etapelor parcurseîn cadrul procesului de certificare (de exemplu: Raportulde evaluare a documentaþiei, Raportul de audit,Rapoarte de încercare etc.) sunt analizate de cãtre ocomisie care verificã ºi evalueazã constanþa perfor-manþei cu cerinþele specificate, prin compararea rezul-tatelor încercãrilor de tip ºi inspecþiei iniþiale cu cerinþelereferitoare la produs/sistem CPF, indicate în standardularmonizat ºi/sau în documentaþia tehnicã a solicitantului,pe de o parte, ºi pentru demonstrarea conformitãþii cucerinþele specificate, pe de altã parte.

În cazul în care este constatatã conformitatea pro-dusului, organismul notificat emite, în funcþie de sistemulde evaluare ºi verificare a constanþei performanþei pro-dusului, certificatul de evaluare ºi verificare a constanþeiperformanþei produsului/certificatul de conformitate acontrolului producþiei în fabricã.

Certificatele au o duratã de valabilitate prestabilitãde 3 ani, corespondentã ciclului de certificare. Totuºi, unCertificat emis rãmâne valabil atâta timp cât condiþiilelegate de emiterea sa nu s-au schimbat semnificativ.Aceste condiþii se pot referi la standardul armonizat, laprodusul însuºi, la condiþiile de producþie, la sistemul decontrol al producþiei sau la alte aspecte, inclusiv la rezul-tatele evaluãrilor ulterioare emiterii certificatului. Atuncicând certificarea este menþinutã în condiþii modificate,Certificatul iniþial este anulat ºi retras, fiind înlocuit cu unCertificat modificat corespunzãtor, al cãrui termen devalabilitate este însã limitat pânã la termenul de valabili-tate al certificatului iniþial, respectiv pânã la încheiereaciclului de certificare.

Supravegherea continuã a produsului certificatîncepe de la data emiterii deciziei de acordare a certi-ficãrii ºi înceteazã la încheierea ciclului de certificare de3 ani sau atunci când se retrage certificarea acordatã.Pe parcursul supravegherii au loc acþiuni cu ofrecvenþã planificatã, ca ºi acþiuni neplanificate, descriseîn continuare.

Evaluãrile curente de supraveghere se bazeazã,în funcþie de sistemul aplicat pentru certificarea pro-duselor, pe activitãþi de determinare constând dininspecþii de rutinã ale locului de producþie ºi ale CPF(sistemele 1+, 1, 2+) ºi încercãri prin sondaj peeºantioane prelevate din fabricã sau de pe piaþã (sis-temul 1+), precum ºi, indiferent de sistemul aplicat, pealte activitãþi de supraveghere (în principal, cu privire laverificarea modului de rãspuns al solicitantului lasarcinile ce-i revin în cadrul procesului de certificare).

Evaluãrile suplimentare se bazeazã, în corelare cusistemul aplicat pentru certificarea produselor ºi înfuncþie de motivele care le-au generat, pe una sau maimulte activitãþi de determinare, constând din inspecþiiextraordinare ale locului de producþie ºi ale CPF, care,ca amploare, pot avea un caracter limitat, extins saucomplet faþã de inspecþia iniþialã, ºi/sau încercãri de tipulterioare efectuate, dupã caz, pe eºantioane prelevatedin fabricã sau de pe piaþã.

Evaluãrile de urmãrire, asociate evaluãrilor curentede supraveghere ºi evaluãrilor suplimentare, se sta-bilesc ºi se deruleazã dupã aceleaºi reguli ca ºi evalu-area de certificare.

Sistemul 3În cazul sistemului 3 de evaluare ºi verificare a con-

stanþei performanþei produsului, producãtorului îi revinesarcina controlului producþiei în fabricã, dar intervine ºilaboratorul notificat, care efectueazã încercãri de tip pebaza eºantionãrii efectuate de fabricant.

Ca dovezi oficiale, laboratorul notificat emite unRaport de încercare privind evaluarea ºi verificarea con-stanþei performanþei produsului pentru construcþii, carerãmâne valabil atâta timp cât nu sunt modificate carac-teristicile produsului.

Sistemul 4Sistemul 4 de evaluare ºi verificare a constanþei per-

formanþei produsului nu impune nicio sarcinã organis-mului notificat, producãtorul putând sã emitã declaraþiade performanþã pe baza încercãrilor de tip ºi a controlu-lui producþiei în fabricã. Mai simplu spus, producãtorulemite declaraþia de performanþã pe propria rãspundere.

Marcajul CEPânã acum am vorbit despre marcajul CE ºi decla-

raþia de performanþã, despre obligaþiile producãtorului ºiale organismului notificat, fãrã a preciza faptul cã Regula-mentul (UE) nr. 305/2011 impune obligaþii tuturor facto-rilor implicaþi, pe tot lanþul de fabricare – distribuþie -import. Cu alte cuvinte, pe lângã producãtori, atât impor-tatorii cât ºi distribuitorii au obligaþia ca produsele pentruconstrucþii care se supun standardelor armonizate sãpoarte marcajul CE, însoþit de declaraþia de performanþã.

În acest cadru, marcajul CE nu reprezintã o certifi-care a calitãþii, ci este o condiþie prealabilã obligatorie deliberã circulaþie a produselor, vizând sãnãtatea sau sigu-ranþa publicã. Este un „paºaport” care garanteazãrespectarea cerinþelor tehnice de siguranþã ale pro-duselor, pentru a fi comercializate în mod legal ºi a per-mite libera circulaþie a produselor pentru construcþii întoate þãrile UE.


CONCLUZIIAplicarea marcajului CE ºi emiterea declaraþiei de

performanþã de cãtre producãtor/reprezentantul legal sepoate face numai dupã ce un organism notificat a eva-luat ºi verificat constanþa performanþei produsului ºi aemis, dupã caz:

• un certificat de evaluare ºi verificare a constanþeiperformanþei produsului;

• un certificat de conformitate a controlului producþieiîn fabricã;

• un raport de încercare privind evaluarea ºi verifi-carea constanþei performanþei produsului.

De reþinut este ºi faptul cã anumite produse au unsemn CE care reprezintã export din China, acest semnfiind foarte asemãnãtor cu cel al Uniunii Europene. Dife-renþa este cã în semnul China Export, cele douã litere nuau un spaþiu între ele, aºa cum este semnul european.

Cei interesaþi pot primi toate clarificãrile nece-sare de la OCP INCD URBAN-INCERC.

BIBLIOGRAFIE• Regulamentul (UE) Nr. 305 al Parlamentului Euro-

pean ºi al Consiliului din 9 martie 2011 (rectificat 2013 cf.

Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, 12.4.2013), de

stabilire a unor condiþii armonizate pentru comer-

cializarea produselor pentru construcþii ºi de abrogare a

Directivei 89/106/CEE a Consiliului. http://www.ctpc.ro/

legislatie/Regulament_305_2011.pdf, http://www.mdrap .ro/

userfiles/regulament305/ rec_reg_305_ro_nou.pdf;

• Hotãrârea de Guvern nr. 622 din 2004, republicatã

în Monitorul Oficial, partea I din 487 din 20/07/2007,

modificatã 2012, privind stabilirea condiþiilor de intro-

ducere pe piaþã a produselor pentru construcþii.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=49332;

• European Commision. www.ec.europa.eu;

• European Commision. Growth. Single Market and

Standards. Tools and Databases. Notified bodies Nando.

http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/nando/

index.cfm;

• Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Con-

strucþii, Urbanism ºi Dezvoltare Teritorialã Durabilã

URBAN-INCERC, http://incd.ro/despre/organisme-

notificate/ �Semnul Conformitate Europeanã Semnul "China Export"

Sursa: ro.wikipedia.org


Reamenajarea sediului administrativAZOMUREª

dr. ing. Alexandru DAMIAN - HYPAR PROIECT SRL, Cluj, membru în Comisia Naþionalã CisCdr. ing. Ovidiu PRODAN - UNIVERSITATEA TEHNICÃ din Cluj-Napoca

ing. Alexandra BERINDEAN - HYPAR PROIECT SRL, Cluj

Amplasamentul clãdirii se înca-dreazã în zona climaticã având va-loarea încãrcãrii caracteristice dinzãpadã pe sol de sk = 1.5 kN/m2,conform codului de proiectareCR 1-1-3/2012 [2] iar în zona de acþi-une a vântului, valoarea de referinþã apresiunii dinamice qb = 0,40 kN/m2,conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012 [3], respectiv în zona seis-micã, valoarea acceleraþiei terenuluipentru proiectare ag = 0,12g ºi peri-oada de colþ Tc = 0,7s, conformcodului P100-1/2006 [4].

Prin funcþiunea sa ºi importanþaeconomicã, clãdirea se încadreazãîn clasa de importanþã III, conformnormativului P100-1/2006, iar cate-goria de importanþã a clãdirii este C– (normalã), conform HG 766/97.

Construcþia a fost executatã îndouã etape, prima în anul 1964, iar adoua, respectiv mansarda, în 1999.Modificãrile structurale survenite în

timp constau în extinderea con-strucþiei prin execuþia mansardei ºiprelungirea caselor de scarã pentruaccesul la mansardã, respectivunele recompartimentãri interioare ºirefaþadizarea clãdirii.

Beneficiarul a solicitat analizarea,din punct de vedere al rezistenþei ºistabilitãþii, a posibilitãþii efectuãrii unorrecompartimentãri structurale interi-oare (fig. 2, 3), pentru amenajareaunor birouri de tip “open space”.

În lucrare se prezintã soluþii aplicate la consolidarea sediului administrativ AZOMUREª din TârguMureº, în vederea reamenajãrii unor birouri de tip „open space”. Clãdirea care face obiectul prezenteilucrãri este situatã pe str. Gh. Doja nr. 300 din Târgu Mureº ºi are regimul de înãlþime P+2E+M (fig. 1).

Fig. 1: Aspect general clãdire

Fig. 2: Plan parter - existent


Analiza structuralã se bazeazã pe:• Releveele ºi propunerea de

modificare, întocmite de CUBICONINVEST SRL ºi PRO ATRIUM SRL;

• Cartea tehnicã (incompletã) aconstrucþiei;

• Informaþiile privind structura derezistenþã, obþinute prin investigaþiiºi sondaje directe la faþa locului;

• Codurile ºi normativele în dome-niu, în vigoare (P100/1-2006, CR 6-2006 [5], P100/3-2008 [6] etc).

INVESTIGAÞII EFECTUATE.REZULTATE OBÞINUTE.

Obiectivele investigaþiilor au fost:• Evaluarea stãrii tehnice a ele-

mentelor structurii de rezistenþã;• Determinarea capacitãþii portante

actuale a elementelor structurale;• Indicarea soluþiilor tehnice pentru

consolidare.Investigaþiile au avut în vedere

obiectivele menþionate mai sus ºi aucuprins:

• observaþii vizuale ºi sondaje;• decopertãri pentru identificarea

materialelor utilizate (fig. 4, 5, 6);

• investigaþii ºi sondaje pentrudeterminarea sistemului structural alclãdirii;

• sondaje pentru determinareadimensiunilor elementelor de rezis-tenþã ºi finisajelor;

• determinarea rezistenþei betonu-lui prin încercãri nedistructive;

• realizarea de fotografii ale clã-dirii ºi ale zonelor sondate/investigate.

Amplasamentul este situat pe unteren plan. În urma sondajelor efec-tuate în teren a rezultat urmãtoareastratificaþie:

• 0,00 m ÷ 0,10 m, trotuar protecþie;• 0,10 m ÷ 1,20 m, umpluturã din

pãmânt aluviuni de râu;• 1,20 m ÷ 1,60 m, argilã maronie

negricioasã;• 1,60 m ÷ 2,60 m, argilã gãlbuie

maronie cu alternanþe cenuºii;• 2,60 ÷ 2,80 m, argilã maronie

nisipoasã;• 2,80 ÷ 4,00 m, nisip maroniu

cenuºiu mijlociu spre fin.Apa subteranã apare în foraje la

adâncimi de peste 3,10 m.

Din punct de vedere geotehnic ºial condiþiilor de fundare este unteren bun, cu risc geotehnic redus,respectiv categoria geotehnicã 1.

Alcãtuirea (fig. 2, 3, 7) ºi stareatehnicã a structurii de rezistenþã aclãdirii, pe baza investigaþiilor efec-tuate, este urmãtoarea:

• fundaþii continue, directe subpereþi, din beton, fãrã centuri dinbeton armat, de 80-100 cm lãþime,pentru pereþii interiori longitudinali,respectiv fundaþii izolate sub stâlpiiexteriori având dimensiunile la talpã1,80 m x 1,80 m pentru stâlpii inter-mediari ºi 2,0 m x 2,0 m pentrustâlpii de colþ (conf. Studiului geo).Între fundaþiile izolate existã fundaþiicontinue la adâncimea de – 1,20 mºi lãþimea de 0,45 m;

• pereþi structurali din zidãrie decãrãmidã plinã, cu grosimea de25 cm ÷ 37,5 cm, transversali ºi lon-gitudinali, respectiv stâlpi din betonarmat monolit în axele A ºi E, cudimensiunile 25 cm x 25 cm,cãptuºiþi cu zidãrie de cãrãmidã cugoluri;

Fig. 3: Plan parter – propus

Fig. 4: Aspect sondaj exterior perete mansardã Fig. 5: Aspect sondaj sâmbure de beton C7, parter Fig. 6: Aspect sondaj grindã GA1 (ax 7/EC)



• planºee din fâºii de beton armatcu goluri, peste parter ºi etajul 1, îndeschiderile laterale, ºi din plãci pre-fabricate de beton armat pe zonacoridorului, respectiv din chesoanede beton armat, peste etajul 2; însoluþia iniþialã, planºeu dublat cuunul din lemn la mansardare. Aces-tea reazemã pe grinzi ºi pereþi dinzidãrie de cãrãmidã plinã, cu centuridin beton armat monolit; existã ºiunele zone de planºeu (de la intrareºi casa scãrii) din beton armatmonolit;

• structura de rezistenþã pentrumansardã (etajul 3) este din lemn,compartimentãrile ºi închiderile dingips carton ºi tablã cu izolaþie termi-cã, iar învelitoarea din tablã Lindab.

Fundaþiile izolate ale stâlpilorsunt încastrate la adâncimea de1,80 m, faþã de cota terenuluiamenajat.

Din sondajele efectuate la ele-mentele structurii de rezistenþã s-auconstatat urmãtoarele:

• lipsa sâmburilor din beton armatîn D5 ºi D6 (faþã de proiectul iniþial);

• dimensiunile ºi armarea sâm-burilor D10 ºi C7 din pereþii interiori,ca ºi a stâlpilor exteriori corespundcu cele din proiect (25 cm x 25 cm,

cu excepþia celui din D10 care aresecþiunea 35 cm x 35 cm, armaþi cu4Ø16 ºi etrieri Ø6/20/25 cm, fig. 5);

• dimensiunile ºi armarea grin-zilor GA2 (sondaj ax 3, A-B) de laplanºeul peste parter corespund cucele din proiect (25 cm x 40 cm, cu3Ø20, la partea inferioarã în zonacentralã ºi etrieri Ø6/20 cm);

• dimensiunile ºi armareagrinzilor GA1 (sondaj ax 7, C-E) dela planºeul peste parter corespundparþial cu cele din proiect (25 cm x50 cm, cu 2Ø25+3Ø16, faþã de2Ø25+3Ø20 în proiect, la parteainferioarã în zona centralã, ºi etrieriØ6/25 cm, fig. 6).

Rezistenþa betonului s-a determi-nat prin încercãri nedistructive, cumetoda de duritate superficialã, con-form normativului C 26/85 [1] (învigoare la data efectuãrii expertizeitehnice). Pe baza indicilor de reculobþinuþi la încercarea betonului, ºiþinând cont de faptul cã duritateastratului de beton de la suprafaþãeste mai mare decât duritateabetonului interior, se apreciazã cãrezistenþa betonului corespundeunui beton între clasa C 8/10 ºiC 12/15 (marca B170 ÷ B200), cores-punzãtor cu cel prevãzut în proiect.

Referitor la starea de conservarea elementelor ºarpantei din lemn, caºi a structurii de rezistenþã din lemnde la mansardã, s-a constatat cãacestea sunt în stare foarte bunã; seapreciazã cã rezistenþa lor nu esteafectatã.

Adâncimea de fundare actualã,de cca 1,20 m, pentru fundaþiile con-tinue, respectiv 1,80 m, pentru fun-daþiile izolate, faþã de CTA,depãºeºte adâncimea de îngheþ.

EVALUAREA PRIN CALCULEvaluarea prin calcul, în gru-

parea fundamentalã ºi în grupareaspecialã, efectuatã cu ocazia exper-tizãrii din anul 2013 aratã cã:

• grinda transversalã GA 1, cuarmãtura rezultatã în urma sondaju-lui - mai redusã decât cea din proiect- de la planºeul peste parter, aremomentul de încovoiere capabil(174,5 kNm) mai mare decât celefectiv (126,9 kNm). De asemenea,grinda continuã GA3 din axul 10 arecapacitatea portantã mai mare decâtsolicitarea efectivã maximã în situ-aþia proiectatã, atât în câmp cât ºi pereazeme.

• presiunile maxime efective înzona sâmburelui din beton armatpropus din C10 sunt de 292 kPa,respectiv 311 kPa în sâmburele dinbeton armat D10, care devine stâlpdupã modificãrile propuse. Presiu-nile de mai sus sunt superioare pre-siunii convenþionale corectate, de285/297 kPa. Depãºirile presiuniiconvenþionale corectate sunt sub 5%.

• indicatorul R3, privind asigu-rarea la seism, este supraunitar înconfiguraþia actualã, dar este maimic decât 0,65, considerând golurilesolicitate în pereþii structurali existenþi.

CONCLUZII Clãdirea a trecut peste cutre-

murele de mare intensitate din 1970încoace, fãrã avarii la elementelestructurale.

Clãdirea, executatã în 1964,dupã norme care nu mai corespundla ora actualã, nu îndeplineºte întotalitate cerinþele codurilor învigoare P100-1/2006 [4], CR 6-2006[5], P100-3/2008 [6]. Acest lucru sereferã atât la condiþiile constructive,cât ºi la capacitatea de preluare asolicitãrilor gravitaþionale ºi seismice.Fig. 7: Secþiune transversalã existentã




Popularitatea conceptului Building Information Modelling(BIM) creºte tot mai mult în România, ca urmare a creºteriiponderii folosirii acestuia în þãrile cu economii avansate, înunele dintre acestea fiind deja parte a standardelor obligatoriipentru construcþii. Beneficiile BIM provin în principal din faptulcã BIM înseamnã un mai bun mod de management al infor-maþiei în investiþii ºi nu doar o modelare 3D a proiectului sauconstrucþiei. O descriere cuprinzãtoare a ceea ce înseamnãBIM regãsim în Specificaþia Accesibilã Public/Public AccesibleSpecification (PAS) 1192-2:2013 – Specificaþie pentru mana-gementul informaþional pentru faza investiþionalã în proiectelede construcþii utilizând Building Information Modelling, ce stã labaza adoptãrii BIM în Marea Britanie.

A patra revoluþie tehnologicã, digitalizarea, îºi pune preg-nant amprenta pe toate industriile, iar una dintre consecinþele“ciocnirii tehnologiei cu industria construcþiilor” este conceptulBIM. Proiectele de construcþii nu mai pot fi concepute ºi rea-lizate fãrã utilizarea de instrumente informatice, aplicaþii soft-ware de proiectare, estimare, planificare ºi control, comunicareºi gestiune electronicã a datelor ºi informaþiilor etc. ºi fãrã con-lucrarea dintre aceste instrumente.

Deºi piaþa oferã o multitudine de aplicaþii software carepot contribui la succesul unui proiect de construcþii, ceea ceface ca un proiect sã fie de succes este utilizarea corectã,

proceduratã a acestora de cãtre toþi membrii echipei multidisci-plinare de proiect. Informaþia generatã de acest complex deaplicaþii trebuie gestionatã corespunzãtor, captatã ºi utilizatãpe întreg ciclul de viaþã al construcþiei, inclusiv în faza de ope-rare ºi mentenanþã ºi postutilizare a construcþiei. Un rol criticeste jucat de inter-operabilitatea formatelor în care segenereazã informaþia, astfel încât datele sã poatã fi prelucratecu uºurinþã dintr-un format în altul, generând, în acest mod,valoare adãugatã.

Cum folosim corect BIM? Care sunt paºii principali?Pentru aplicarea corectã a principiilor BIM, un investitor tre-

buie sã fie capabil sã-ºi defineascã cerinþele informaþionale lanivel organizaþional - Organisation Information Requirements(OIR), la nivel investiþional – Asset Information Requirements(AIR) ºi la nivel de implementare a proiectelor – Employers’Information Requirements (EIR).

Constructorii care adoptã BIM elaboreazã standarde pro-prii, pornind de la specificaþiile ºi standardele elaborate dediversele organisme implicate în dezvoltarea BIM la nivel inter-naþional. Aceste standarde de BIM ale constructorilor sunttranspuse la nivel de proiect, rezultând standardul BIM alproiectului. În rãspuns la EIR, constructorii elaboreazã BIMExecution Plan (BEP), pre ºi post contract, care trateazã toateaspectele necesare livrãrii respectivului proiect.

Implementarea BIM în România -între dorinþã, putinþã ºi avantaj competitiv

SC NOVART ENGINEERING SRLB-dul Mircea Vodã, Nr. 42, Sector 3, BucureºtiTel.: +40 722 405 744 | Fax: +40 358 816 467

Email: [email protected] | www.4projects.ro | www.novartengineering.ro

NOVART ENGINEERING, ca pionier al conceptului BIM în România, implementeazã Viewpoint for Projects încã din2012, tehnologie de colaborare online pentru construcþii, esenþialã în livrarea unui proiect BIM, asigurând CommonData Environment (CDE), mediul comun de date al proiectului. CDE este necesar pentru gestionarea Project InformationModel (PIM), adicã totalitatea informaþiilor grafice, inclusiv Building Information Model-ul, ºi non-grafice generate înrealizarea proiectului.

NOVART ENGINEERING asigurã consultanþã beneficiarilor publici sau privaþi, dar ºi constructorilor, în realizareastrategiei de implementare BIM în cadrul organizaþiilor acestora, elaborarea documentaþiilor specifice, suport înalegerea aplicaþiilor software, implementarea metodologiei pe care oamenii ºi oraganizaþiile implicate în proiecte sã ofoloseascã pentru a obþine rezultate precum o mai bunã proiectare ºi execuþie în construcþii ºi rezolvarea multor pro-bleme cu care ne confruntãm zilnic pe ºantiere, respectiv slaba calitate a documentaþiei de proiectare ºi controlul defici-tar al informaþiilor.

Sursa: PAS 1192-2:2013 - Specificaþie pentru managementul informaþionalpentru faza investiþionalã în proiectele de construcþii utilizând Building InformationModelling - Ciclul livrãrii informaþiei.

Sursa: PAS 1192-3:2014 - Specificaþie pentru managementul informaþionalpentru faza de operare a investiþiilor utilizând Building Information Modelling –Relaþia dintre elementele managementului informaþional.


Având în vedere cã indicatorulR3 este mai mic decât 0,65, în urmamodificãrilor structurale solicitate debeneficiar, se impune, conform [6],efectuarea unor lucrãri de conso-lidare ale cãror soluþii de principiuse prezintã în continuare:

• Deschiderea unor goluri mari înpereþii longitudinali interiori ºi trans-versali - se poate face prin execuþiaunor cadre înlocuitoare din betonarmat (fig. 8), închise la parter, caresã preia încãrcãrile verticale pedeschiderea creatã ºi sã le transmitã,

prin partea inferioarã, fundaþiei con-tinue din beton, fãrã centurã armatãla partea superioarã. Cadrul dinbeton armat va fi solidarizat cu cen-tura, la partea superioarã a pereteluidezafectat, cu pereþii alãturaþi ºi cufundaþia prin ancore fixate chimic.

Forþele orizontale ce revin pere-þilor actuali vor fi preluate de cadrelecare bordeazã golul creat ºi de mon-tanþii de zidãrie rãmaºi. Aceºtia sevor cãmãºui cu beton armat petoatã înãlþimea (P+E1+E2) ºi peambele feþe, cu prevederea deagrafe care sã solidarizeze cele douãstraturi de cãmãºuire.

Se va asigura ancorarea chimicãa armãturilor din cãmãºuirea pere-þilor în fundaþiile existente ºi în cen-tura pereþilor de peste etajul 2 (cubare în formã de L), ca ºi continu-izarea acestora prin planºeele depeste parter ºi etajul 1.

• Þinând cont de alcãtuirea plan-ºeelor (în cea mai mare parte dinfâºiile prefabricate cu goluri) estenecesar ca rigiditatea lateralã trans-versalã sã fie cât mai uniformã pelungimea construcþiei, pentru a seevita apariþia unor solicitãri mari înplanul planºeelor din sarcinile seismice.

• Desfacerea parþialã a pereþilorse va face cu grijã pentru a nu pro-duce fisuri în restul structurii.

• Având în vedere cã prima etapãprevede doar amenajarea parterului,se impune ca ancorarea armãturilorverticale, la partea superioarã aparterului, sã se facã în centura saugrinda planºeului peste parter, ur-mând ca ulterior sã fie asiguratã con-tinuizarea armãturilor.

• Execuþia unor ºpaleþi structuralimarginali cãmãºuiþi, pe toatã înãl-þimea (P+E1+E2), pe ambele feþe,de tipul celor din axele 4-5, începândde la fundaþii, în axele 6, 7 ºi 9, întreax E ºi C, respectiv ax 9, între ax A ºiB, solidarizaþi cu sâmburii din betonarmat din axele A ºi E, cu pereþii lon-gitudinali ºi cu grinda planºeului.Solidarizarea, la partea superioarã aperetelui, cu grinda din beton armatse va face prin buceardarea intrado-sului grinzii ºi umplerea golului decca. 3-4 cm dintre grindã ºi peretelenou cu pene metalice ºi mortar vâr-tos cu ciment expansiv. Se poateavea în vedere ºi varianta unor fun-daþii sub ºpaleþii marginali, legateîntre ele cu grinzi de fundare (fig. 9).

Fig. 8 a, b, c: Armare cadre din beton armat

Fig. 9 a, b: Realizare grindã de fundare


• Fundaþiile noi vor fi astfeldimensionate încât presiunea peteren sã fie de cca. 75% din pre-siunea în restul construcþiei, pentru anu apãrea tasãri diferenþiate semni-ficative ºi se vor solidariza cu fun-daþiile cu care se intersecteazã prinarmãturi fixate cu mortar de cimentîn goluri practicate în fundaþiile exis-tente. De asemenea, suprafaþa fun-daþiilor existente în contact cu celenoi se va curãþa, bucearda, spãla ºiamorsa cu lapte de ciment sausoluþii similare.

• Consolidarea cu un sâmburedin beton armat a capãtului pereteluiax C, la parter, la intersecþia cu axul10 rãmas liber (cu ancorarea armã-turilor în fundaþie ºi grinda planºeuluipeste parter, respectiv cu solidari-zarea lui cu peretele existent prinbare de armãturi fixate chimic, la uninterax de cca. 60 cm).

• Îmbunãtãþirea lucrului de ºaibãrigidã al planºeelor prin „con-tinuizarea” grinzilor transversale ºi acenturii pereþilor transversali pringrinzi metalice în axele de la 2 la 9,pe deschiderea coridorului longitudi-nal ax B-C, sub plãcile prefabricatede deasupra coridorului, conectate

cu acestea ºi în capetele grinzilorsau în centurile din beton armat.Conectarea se va face cu ancorefixate chimic.

• Prevederea unui stâlp nou cufundaþie corespunzãtoare în D11,respectiv consolidarea prin cãmãºu-ire a sâmburelui din beton armat dinD10, care devine stâlp.

• Consolidarea planºeului în zonaholului nou propus ax 9-12, respectivC-E prin prevederea unei grinzi înaxul D, între axele 11 ºi 12.

• Umplerea unor goluri, ca ºizidãria nouã la contactul cu ceaveche, se va face prin îndepãrtareatencuielii din zona interioarã goluluiºi asigurarea þeserii zidãriei noi cucea veche, ca ºi prevederea unorbare de solidarizare în rosturilezidãriei noi ancorate în zidãriaveche. Se va folosi acelaºi tip decãrãmidã la zidãria nouã, avândaceeaºi înãlþime ca ºi în restulpereþilor.

• Se vor asigura mãsuri cores-punzãtoare de susþinere a planºe-ului în zonele cu desfaceri parþialede pereþi.

Verificãrile prin calcul aratã cãprin modificãrile solicitate, ca ºi prinmãsurile de reabilitare/consolidarepropuse nu rezultã variaþii semnifica-tive ale încãrcãrilor gravitaþionale ºinici ale celor seismice. Clãdirea sepoate încadra, prin soluþiile de con-solidare propuse, în Clasa de riscseismic III sau IV, prin detaliereaacestora în Proiectul tehnic, funcþiede opþiunea beneficiarului.

REFERINÞE[1] Normativ pentru încercarea

betonului prin metode nedistructive,indicativ C26 – 1985;

[2] Cod de proiectare. Evaluareaacþiunii zãpezii asupra construcþiilor,indicativ CR1-1-3/2012;

[3] Cod de proiectare. Evaluareaacþiunii vântului asupra construcþi-ilor, indicativ CR1-1-4/2012;

[4] Cod de proiectare seismicã,indicativ P100-1/2006;

[5] Cod de proiectare pentrustructuri din zidãrie, indicativ CR 6-2006;

[6] Cod de proiectare seismicã –Partea a III – Prevederi pentru eva-luarea seismicã a clãdirilor existente,indicativ P100-3/2008. �


SC AQUAPROIECT SASTUDII - PROIECTARE - CONSULTANÞÃ

INGINERIA MEDIULUI & MANAGEMENTUL APELOR

SC AQUAPROIECT SA furnizeazã studii deproiectare ºi consultanþã pentru construcþii hidroteh-nice (baraje, lacuri de acumulare, derivaþii ºi aducþi-uni, amenajãri de râuri etc.), construcþii civile,administrative ºi industriale, reþele de alimentare cuapã inclusiv staþii de tratare, reþele de canalizareinclusiv staþii de epurare, drumuri ºi poduri, subtraver-sãri, apeducte, sisteme de irigaþii, sisteme de drenaj,staþii de pompare, depozite ecologice de deºeuri,managementul deºeurilor, decontaminare ºi recon-strucþie ecologicã situri contaminate, studii de mediu.Studiile de teren (topo/geo) ºi analizele de laboratorgeotehnic ºi de calitate a apei necesare serviciilor deproiectare sunt întocmite ºi efectuate în cadrul depar-tamentelor specializate ale AQUAPROIECT SA.

Misiunea noastrã este de a oferi clienþilor serviciide calitate superioarã ºi rezultate de încredere lapreþuri competitive, asigurând creativitate în aplicareade soluþii optime ºi moderne.

Echipa noastrã de ingineri, cu o deosebitã expe-rienþã în fiecare domeniu în care activãm, împreunãcu potenþialul asigurat de noua generaþie despecialiºti, beneficiind de aparaturã ºi de tehnologiimoderne, constituie valoarea noastrã cea mai de preþ.

Portofoliu• Avem o contribuþie semnificativã în majoritatea

lucrãrilor în domeniul managementului apelor ºi amaster-planurilor, atât în România, cât ºi la nivelinternaþional.

• Am proiectat peste 130 de baraje din beton, con-traforþi sau din materiale locale pentru acumulãri deapã, cu înãlþimi de la 15 m la 125 m ºi volume de acu-mulare de la 1 milion m3 la 1 miliard m3.

• Am întocmit proiecte pentru lucrãri de regula-rizare a cursurilor de apã ºi pentru protecþia împotrivainundaþiilor a peste 2.000 de localitãþi, 3.100 obiectiveeconomice, 2,3 milioane de ha terenuri agricole etc.

Proiecte recente:• Barajele Grunjren, Bastora, Merawa, Regiunea

Autonomã Kurdistan în Irak;• Sistem de alimentare cu apã ºi canalizare în

Cojuºna, Republica Moldova;• Amenajarea râului Moldova pentru apãrarea fron-

tului de captare din oraºul Baia, judeþul Suceava;• Centru de management integrat al deºeurilor,

inclusiv staþie de sortare ºi de tratare a levigatului laRoºieºti, judeþul Vaslui;

• Decontaminarea ºi reconstrucþia ecologicã a fos-telor situri petroliere;

• Master-planul barajelor pentru Regiunea Kurdistan,Irak;

• Planul pentru prevenirea, protecþia ºi diminuareaefectelor inundaþiilor în patru bazine hidrografice:Olt, Someº, Banat ºi Argeº.

SC AQUAPROIECT SA reprezintã unul dintre cele mai mari institute de proiectare din România îndomeniul gospodãririi apelor ºi ingineriei mediului. Societatea are sediul central în Bucureºti, filialeîn Chiºinãu - Republica Moldova ºi Erbil – Irak ºi o experienþã de peste 60 de ani în acest domeniu.

Înfiinþatã în anul 1953, având sute de proiecte de succes, capabilitate tehnicã demonstratã, o bazãde date de interes naþional ºi un sistem modern de management, AQUAPROIECT SA este capabilã sãlucreze la standarde internaþionale ºi sã îndeplineascã cerinþele noii realitãþi a pieþei, respectândprincipiile dezvoltãrii durabile. �

MULTI-LIGHT …sistem uºor de cort

MULTI-LIGHT - Pagodã

MULTI-LIGHT - Cort evenimente

MULTI-LIGHT - Pavilion

Construcþia constã din profile rotunde dealuminiu eloxat, care sunt fixate la punctelede legãturã prin sleide din oþel galvanizat.

Profilele se cupleazã printr-un sistem simpluºi eficace. Drept urmare, nu sunt necesareºuruburi ºi bolþuri.

DATE TEHNICE

Lãþime: 2-3-4-5 mÎnãlþime la streaºinã: 2,26 mDotare: PVC alb sau colorat, Polyglas, Podea


Soluþii de fundarepentru infrastructura unui pod din beton armat

prof. univ. dr. ing. Vasile GRECU - Universitatea Tehnicã „ Gheorghe Asachi“ Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii;

dr. ing. Cãtãlin TROFINOV - SC TROCON SRL Botoºani

Conform temei de proiectareemise de beneficiar, a normelortehnice ºi a normativelor în vigoare,podul a fost proiectat cu o bandã decirculaþie alcãtuitã dintr-o platformãde 6 m, partea carosabilã de 5 m ºidouã acostamente de 0,5 m, racor-darea realizându-se pe 5 m, în con-formitate cu STAS 8924/1991. Pelângã rolul de serviciu public -deservire trafic local, trafic de tranzit,trafic special (salvare, pompieri,poliþie, intervenþie), trebuia sã fieîndeplinit ºi rolul social de asigurarea accesibilitãþii ºi mobilitãþii popu-laþiei din zonã.

CARACTERISTICI GEOTEHNICEALE TERENULUI DE FUNDARE

Amplasamentul este situat înDepresiunea Hârlãu – Hodora, înintravilanul satului Pârcovaci, de oparte ºi de alta a râului Bahlui.

Terenul fiind liber de construcþii,amplasamentul care a fost studiat seîncadreazã într-o zonã cu stabili-tatea localã ºi generalã asiguratã încontextul actual.

Pentru investigarea amplasa-mentului s-au realizat douã foraje cudiametrul de 100 mm care sã punã

în evidenþã stratificaþia existentã peviitorul amplasament al podului dinbeton armat.

Forajele s-au poziþionat pe celedouã maluri, unul situat pe malulstâng al râului Bahlui (F1) ºi aldoilea pe malul drept al râului (F2).

Forajul F1, amplasat pe malulstâng al râului Bahlui, a strãbãtutstratificaþia de pe amplasament pe ogrosime de 8,50 m. Forajul F2,amplasat pe malul drept al Bahluiu-lui, are o adâncime de 9,50 m.

Din analiza ºi interpretarea rezul-tatelor de laborator, a reieºit urmã-toarea stratificaþie existentã.

Forajul F1 amplasat pe stângarâului Bahlui:

• nisip galben cu pietriº rar, cuîndesare medie, de la 0,5 m devinecenuºiu în grosime de 1,30 m;

• nisip prãfos argilos, de culoarecenuºie, cu calcar diseminat sub formãde cochilii, în grosime de 3,30 m;

• nisip ºi pietriº, cu îndesaremedie de culoare cenuºie, cu calcardiseminat sub formã de cochilii, înbazã nisip prãfos cu pietriº, îngrosime de 2,80 m;

• forajul s-a oprit în stratul deargilã marnoasã, tare, practic satu-ratã cu pungi de nisip cenuºiu.

Forajul F2 amplasat pe dreaptarâului Bahlui:

• nisip cu pietriº, de culoare gal-benã, cu îndesare medie, de la cca0,7 m devine galben cu intercalaþiicenuºii, în grosime de 1,30 m;

• argilã de culoare cenuºie, cuplasticitate mare, în stare plasticconsistentã spre plastic moale,cu rare filme de nisip fin cenuºiu, cucalcar diseminat sub formã decochilii, având grosimea de 4,90 m;

• nisip prãfos, cu pietriº deculoare cenuºie, cu calcar diseminatsub formã de cochilii având gro-simea de 2,30 m, cochilii;

• argilã marnoasã, de culoarecenuºie, cu plasticitate foarte mare,plastic vârtoasã, cu compresibilitatemedie, cu filme de nisip, forajul F2,oprindu-se în acest strat.

Apa subteranã a fost întâlnitã încele douã foraje, la cote cuprinseîntre -0,90 m (F1) ºi -1,00 m (F2).Þinând seama de destinaþia obiec-tivului proiectat, a rezultat cã terenulbun de fundare este constituitdintr-un strat de argilã marnoasã, cuplasticitate foarte mare, în stareplastic vârtoasã, cu filme de nisip.

În lucrare se prezintã reabilitarea unui pod peste râul Bahlui, în localitatea Pârcovaci, oraºul Hârlãu, judeþulIaºi. Trecerea de pe un mal pe altul, peste râul Bahlui, în localitatea Pârcovaci, se fãcea atât pe un pod dinlemn, fãrã capacitate de rezistenþã, cât ºi prin albia râului, în condiþii de nesiguranþã ºi risc de accidente.

Podul din lemn existent se afla într-o stare avansatã de uzurã ºi nu permitea circulaþia vehiculelor maimari, atât ca tonaj cât ºi ca gabarit. În timpul inundaþiilor, apa depãºea cu circa 1,0 m - 1,5 m înãlþimeacarosabilului fostului pod de lemn.

Având în vedere aceastã situaþie s-a hotãrât înlocuirea podului din lemn cu un pod definitiv din betonarmat, care sã corespundã condiþiilor hidrologice privind asigurarea debuºeului necesar ºi a condiþiilorimpuse de trafic corespunzãtoare clasei E de încãrcare.


CARACTERISTICILE PRINCIPALEALE CONSTRUCÞIEI

Soluþia adoptatã a fost aceea aunui pod din beton armat, cu grinziprecomprimate, cu o singurã des-chidere de 15,00 m, amplasat pesterâul Bahlui în localitatea Pârcovaci,alcãtuit din:

• Suprastructura - grinzi precom-primate cu corzi aderente H = 0,80 m,L = 16 m, executate conform proiectIPTANA, tip C644/1 fãrã plãci meta-lice în dreptul reazemelor, din betonC32/40 în secþiune transversalã,drepte pentru clasa E de încãrcare;

• Infrastructura, alcãtuitã dindouã culei din beton armat, fundateprin intermediul a ºase piloþi dediametru mare - coloane, câte treipentru fiecare culee, solidarizaþi lapartea superioarã printr-un radier debeton armat.

Amenajarea rampelor de accesla pod s-a fãcut pe o lungime de60,00 m. Sistemul rutier pe rampelede acces a fost alcãtuit din fundaþiede piatrã spartã ºi balast.

Lungimea poduluiDeschiderea podului s-a determi-

nat în conformitate cu prevederile

Normativului privind proiectarea

hidraulicã a podurilor ºi podeþelor,

indicativ PD 95/2002, þinând seama

de cotele de nivel pentru asigurarea

de 2% (conform STAS 4068/2-87,

tabel 1) pentru o construcþie având

clasa de importanþã III, stabilindu-se

pe baza calculului hidraulic ºi confi-

guraþiei albiei pe amplasament.

Clasa de importanþã s-a determi-

nat þinând cont de prevederile STAS

4273-83 pct. 2.11. tabel 11 din care

rezultã categoria a IlI-a, iar conform

pct. 5.1. tabel 13 pentru categoria a

IlI-a a construcþiei ºi lucrare defini-

tivã principalã, a rezultat clasa de

importanþã a construcþiei III.

De asemenea, potrivit Regula-

mentului pentru stabilirea categoriei

de importanþã a construcþiilor, ela-

borat de Laboratorul SCB - BAP al

INCERC (Bucureºti, aprilie 1996), a

rezultat CATEGORIA „C“ - NORMALÃ

DE IMPORTANÞÃ ACONSTRUCÞIEI.

Podul a fost calculat, din punct de

vedere al debuºeului, pentru asigu-

rarea de 2% ºi verificat pentru 0,5%.

Spaþiul pentru flotori este de 1,00 m,

iar afuierile totale maxime de 3,00 m.

Podul este drept, normal pe axa

albiei (fig. 1).Având în vedere condiþiile de mai

sus, au rezultat urmãtoarele dimen-siuni:

• lungimea totalã: 26,10 m, dincare:

- lungimea suprastructurii: 16,10 m;- ziduri întoarse - 2 x 5,0: 10,00 m.

Lãþimea poduluiLãþimea podului s-a determinat în

conformitate cu STAS 2924-91 ºiOrdinul M.T. nr. 45/27.01.98; avândîn vedere ºi condiþiile locale s-auimpus condiþiile de gabarit pentru uncarosabil de 5,00 m lãþime, cu lisãparapet - 2 x 0,50 m, rezultând olãþime totalã de 6,00 m:

Fig. 1: Dispoziþie generalã pod



Convoi de calculConform STAS 1545-89, STAS

3221-86 ºi Ordinul M.T. nr. 45/27.01.98s-a determinat: - clasa E de încãr-care: convoi de calcul A30 ºi V80;

Cotele de nivelCotele de nivel rezultate în urma

calculului hidraulic efectuat pe bazadatelor furnizate de CN APELEROMÂNE SA - Direcþia Ape Prut -Iaºi, în sistem de referinþã cotelocale relative, sunt:

• Cotã talveg: 139,10 m;• Cotã NAE 2%: 142,75 m;• Cotã NAE 0,5%: 143,25 m;• Flotori: 1,00 m;• Cotã intrados adoptatã (condiþii

locale de teren): 144,35 m;• Cota cãii pe pod (maximã, pe

axã drum): 145,51 m;• Q1% = 162,84 mc/s;• Q5% = 104,70 mc/s.

DESCRIEREA SOLUÞIEIProiectarea podului s-a fãcut

þinându-se cont de urmãtoarele

considerente: alegerea unui traseuoptim atât în plan cât ºi în profil lon-gitudinal; alegerea unei deschideriastfel încât aceasta sã satisfacã celmai bine condiþiile de relief (asigu-rarea debuºeului); alegerea alcãtuiriisuprastructurii din grinzi prefabricateprecomprimate cu corzi aderente.

InfrastructuraConform studiului geotehnic,

efectuat în urma realizãrii unor son-daje pe amplasament, terenul defundare este constituit dintr-o argilãmarnoasã, plastic tare, cu intercalaþiide nisip.

Infrastructura este compusã dindouã culee din beton armat.

Având în vedere stratificaþia evi-denþiatã în studiul geotehnic, s-aales soluþia fundãrii prin intermediula ºase piloþi cu diametru mare -coloane, câte trei pentru fiecareculee, solidarizate la partea supe-rioarã printr-un radier din betonarmat (fig. 2).

Piloþii au diametrul de 1.080 mm,executaþi din beton armat clasaC20/25 ºi lungimea de 9,0 m.

Radierul de solidarizare a piloþilors-a executat din beton armat clasaC16/20 cu dimensiunile: 1,25 m x2,40 m x 6,00 m.

Elevaþiile culeelor se prevãd dinbeton armat monolit clasa C12/15 -elevaþie ºi C16/20 - banchetacuzineþilor ºi armãturã din oþel OB37 ºi PC 52.

SuprastructuraSuprastructura s-a prevãzut a se

executa din grinzi din beton armatprecomprimat cu corzi aderente,clasa C32/40, prefabricate, indicativ I80-16, drepte, clasa E de încãrcare,având urmãtoarele caracteristici tehnice:

• Lungime grindã: L = 16,00 m;• Înãlþimea grindã: H = 0,80 m;• Deschiderea de calcul: L0 =

15,50 m;• Lãþimea tãlpii: LT = 0,90 m;• Beton în grinzi - clasa C 32/40

(Bc 40 = B 500): Vbet = 6,51 m3;• Greutate grindã: G = 16,30 t/buc;• Armãturi preîntinse: cable TBP

12 (7φ4 mm) ºi PC 52 ºi OB 37.Grinzile sunt solidarizate la

partea superioarã cu o placã desuprabetonare, de grosime variabilãg = 15÷20 cm, din beton armat C 25/30.

Conlucrarea spaþialã a platelaju-lui este asiguratã de placa monolitãde suprabetonare, prin intermediulconectorilor prevãzuþi în grinzile pre-fabricate. În profil longitudinal, poduleste prevãzut cu pantã unicã de1,00%, necesarã pentru asigurareascurgerii apelor meteorice de pe pod.

În secþiunea transversalã suntprevãzute 5 grinzi prefabricate pre-comprimate care s-au montat cudouã macarale de 12 tf fiecare.

Rezemarea suprastructurii peelevaþiile infrastructurilor s-a execu-tat prin intermediul aparatelor dereazem din neopren (fixe ºi mobile).Fig. 2: Detalii armare coloane



Racordarea cu terasamenteleRacordarea dintre pod ºi rampe

s-a fãcut prin ziduri întoarse ºi sfer-turi de con, prevãzute cu câte oscarã de acces sub pod, pe fiecaremal. Trecerea de pe pod pe rampelede acces s-a realizat prin intermediuldalelor de racordare din beton armatC16/20, care reazemã la un capãtpe culee ºi la celãlalt capãt pe grindade rezemare. Dalele s-au executatdupã terminarea umpluturilor înspatele culeelor, pânã la atingereagradului de compactare de 98%.

Amenajare ºi protecþie albie• Regularizare albieÎn zona podului s-au prevãzut

lucrãri de regularizare a albiei, dupãcum urmeazã:

1. Calibrare albie: sãpãturã înscopul aducerii profilului albiei lacotele proiectate.

2. Consolidare albie cu saltea degabioane în zona podului ºi pe o dis-tanþã de 30,0 m amonte ºi 20,0 m aval.

• Calibrare albieSãpãturile la taluze s-au executat

în trepte, pentru aducerea lor la pro-filul albiei ºi a se obþine o pantã de 1:1.

Pentru asigurarea pantei descurgere a apelor, în profil în lungulalbiei s-au executat trepte de înfrã-þire cu lãþimea de 1 m ºi o pantã sprealbie de 2%.

Îndepãrtarea pãmântului din lucrares-a fãcut manual, prin transport curoaba, la Dmed = 50 ml ºi împrãº-tierea cu lopata în straturi uniforme.

Pãmântul folosit s-a adus dingropi de împrumut situate în zonã(cu evitarea degradãrii terenuriloragricole din zonã). Cantitatea nece-sarã s-a obþinut prin sãpãturãmecanicã (excavator 0,4 ÷ 0,7 m3)cu descãrcare în auto ºi transport laDmed = 3 km.

Toate lucrãrile de terasamenteprezentate mai sus s-au executataducându-se albia la cotele pre-vãzute din proiect printr-o com-pactare cu maiul mecanic, pânã s-aobþinut un grad de compactare de 98%.

• Consolidare albieS-a executat o saltea din gabi-

oane, din piatrã brutã pentru zidãrii,cu formã neregulatã, aºa cum arezultat din carierã, având dimensi-unea minimã de cel puþin 100 mm ºi

o greutate care sã nu depãºeascã25 kg. Substratul este din balast îngrosime de 10 cm dupã pilonare(compactare).

CONCLUZIIUtilizarea piloþilor foraþi cu diame-

tru mare s-a dovedit o soluþie cores-punzãtoare în cazul fundãrii înterenuri în care debitul apelor frea-tice este ridicat.

Comparativ cu soluþia fundãriidirecte, varianta fundãrii în adân-cime este mai scumpã din punct devedere economic, dar conferã ungrad sporit de rezistenþã ºi stabilitatea lucrãrii.

BIBLIOGRAFIE1. Proiect nr. 2534/2009 - Pod

din beton armat peste râul Bahlui, înlocalitatea Pârcovaci, oraºul Hârlãu,judeþul Iaºi;

2. GRECU V., MUªAT V. - Con-sideraþii privind comportarea unuipilot forat de diametru mare acþionatde sarcini axiale de compresiune,A IX-a Conferinþã Naþionalã de Geo-tehnicã ºi Fundaþii, vol. I, Tomul C,pag. 515-520, Iaºi 25-28 septembrie1996. �

Fig. 3: Secþiune transversalã pod


Arhitectura - liant între ºtiinþã ºi artã

Reporter: Stimate d-le arhitectBrânzeanu, care credeþi cã estelocul arhitecturii în ansamblul con-strucþiilor din România dupã ‘90?Laurentiu Brânzeanu: În Grecia

Anticã arhitectura reprezenta mamatuturor ºtiinþelor. Arhitectura creeazã,totodatã, legãtura între celelalteºtiinþe ºi artã. În România, dupã pã-rerea mea, arhitectura are unpotenþial destul de ridicat în ambeledomenii, atât în domeniul ºtiinþific,cât ºi în cel artistic. Spun asta cuatât mai mult cu cât am avut ocaziasã urmãresc aceastã activitate ºiîntr-una dintre cele mai puternice þãriale lumii, Statele Unite ale Americii.Arhitectura nu este numai o meserie,este ºi o vocaþie. Un arhitect, dupãpãrerea mea, poate fi un bun arhi-tect învãþând meseria, dar nu poatedeveni un creator adevãrat fãrã sãaibã vocaþia arhitecturii. Dorinþa de aurma facultatea de Arhitecturã poatefi influenþatã de beletristicã, depublicisticã. În acest sens, una dintrecãrþile care mie mi-au creat oatracþie pentru arhitecturã a fost„Arhitectura peisajului“ a lui JohnOrmsbee Simonds, un arhitect carenu ºtiu dacã a creat foarte mult în

domeniul practic, dar a reuºit sãadune într-o carte impresii desprearhitecturã ºi despre ceea ce repre-zintã ea în viaþa de zi cu zi. Fiindconstãnþean, pânã în clasa a Xll-aopþiunea mea iniþialã a fost pentruconstrucþii navale. Am dat însã exa-men la Arhitecturã din trei motive:1. m-au impresionat anumite lucrãriliterar-ºtiinþifice despre arhitecturã;2. câþiva dintre foarte bunii mei prie-teni au ales arhitectura ºi 3. exame-nul de desen artistic ºi tehnic, careera eliminatoriu, se dãdea înainteacelorlalte examene de la alte facul-tãþi. Trecând de prima fazã, am con-tinuat Arhitectura. Începutul a fostgreu. Într-adevãr, dacã intri în acestdomeniu fãrã o pregãtire prealabilã,începutul este foarte greu. Arhitec-tura este o ºtiinþã ºi o artã care aretermenii ei. Trebuie sã-i înveþi, iarãsta este primul pas.

Rep.: În ce mãsurã profesia dearhitect este luatã în seamã ºi,mai mult aº spune, apreciatã înRomânia?L.B.: Eu zic cã în România este

foarte apreciatã. Ea se aflã printremeseriile liberale care au revenit lapoziþia lor normalã, deoarece în

România, pânã în ‘90, toþi arhitecþiiau fost funcþionari sau cel puþinstatutul lor a fost de funcþionar. Chiarlegãtura cu publicul se fãcea printr-oserie de comitete, comiþii ºi alþi fac-tori. Arhitectul, creatorul în sine, eraultima verigã din acest lanþ. De multeori, luai o lucrare care se fãcea pen-tru strãinãtate, fãrã sã te poþi duceacolo ºi fãrã sã vezi mãcar ampla-samentul. Dar nu e vorba numai deatât. Chiar legãtura dintre client ºiarhitect se fãcea prin intermediar.Astãzi meseria a cãpãtat valoare ºi arevenit la poziþia ei, tocmai prin legã-tura directã, absolut indispensabilãmeseriei de arhitect ºi economiei depiaþã în care trãim. Deci, dispãrândintermediarul, arhitectul este nunumai cel care creeazã. Aceastãliberalizare excesivã are ºi pãrþi ne-gative câteodatã, dar per total, euzic cã ãsta este drumul; nu avemcum sã mergem pe altã direcþie. Celmai bun exemplu: în Statele Unite,firmele pe care le-am vizitat aveaupreponderent pe activitatea de arhi-tecturã între 4 ºi 12 salariaþi, cele-lalte meserii fiind colaboratoaredirecte sau indirecte, prin contracte,prin licitaþii º.a.m.d. Eu cred cã ºi lanoi ãsta este numãrul optim al acti-vitãþii de proiectare, într-un colectiveficient.

Rep.: Ce-am avea de învãþat dinmodul în care se proiecteazã ºise construieºte în Statele Unite?L.B.: Ceea ce este interesant în

SUA este eficienþa activitãþii de arhi-tecturã ºi asta se leagã de o bunãorganizare a informaþiei, despreceea ce se face ºi ceea ce se poateexecuta. Existã acolo cataloagefoarte bine puse la punct, cataloagede componente, de tipuri de materi-ale de arhitecturã, ºi pentru punerealor în operã. Orice arhitect lucreazãcu astfel de comenzi, pe care lecunoaºte dinainte mai mult sau maipuþin, le analizeazã la punerea înoperã ºi este sigur cã ceea cegãseºte în catalog se va face exact.

De-a lungul mileniilor s-a spus cã arhitectura ar reprezenta geneza tuturor ºtiinþelor. Nu ºtim cât de ade-vãrat este acest lucru dar nicio construcþie nu poate fi conceputã fãrã arhitecturã ºi arhitecþi. Curiozitateane-a fãcut sã aprofundãm acest aspect cu un specialist care are în „spate“ o bogatã experienþã în domeniu- arh. Laurenþiu Brânzeanu - director SC ARHINTEX & ARHINVEST SRL.


Rep.: Dar asta nu îngusteazãcreaþia?L.B.: Da. Din punctul ãsta de

vedere arhitectura americanã este,trebuie s-o recunoaºtem, o arhitec-turã pragmaticã. Nu se comparã cuarhitectura italianã, o arhitecturãexuberantã; nu se comparã cuarhitectura spaniolã, care este oarhitecturã foarte personalã. Euam participat la Columbia Universityla diferite conferinþe þinute de mariarhitecþi ai lumii contemporane,începând cu Tadao Ando, KenethFrempton, dar ºi alþi arhitecþi dinSpania, din Statele Unite, ºi fiecaredintre aceste ºcoli de arhitecturã arecaracterul ei. Arhitectura americanãe o arhitecturã care rareori încearcãsã sfideze prin personalitate. Sunt,totuºi, patroni care chiar comandã oarhitecturã ºocantã, interesantã. Unpatron îl cheamã pe arhitect ºi îispune „Domnule, vreau sã-mi faci olucrare“. „Bine, cum aþi dori sã fie?“„Cover“. În englezã cover = acoperit,dar ºi copertã. Arhitectul nu ºtia cevrea sã spunã patronul, pânã areuºit sã înþeleagã cã vrea sã aparãpe o copertã de revistã. Existã deciºi arhitecturã de publicitate. Dar arhi-tectura generalã este o arhitecturãeficientã în SUA.

Rep.: E mai bine aºa?L.B.: Nu e mai bine, dar ei sunt o

þarã foarte mare. Eu am locuit ºi amlucrat în New York. Aºa cum SUAeste un continent într-o þarã, NewYork-ul este nu numai un oraº înaceastã þarã, ci o entitate în sine, cuo arhitecturã specificã, tipicã pentruviaþa de acolo. La fel, arhitectura dinLos Angeles probabil cã este foartespecificã, þinând de condiþiile deacolo. Arhitectura din Miami este, deasemenea, specificã. Arhitectura deazi din New York se bazeazã foartemult pe eficienþã. Performanþele lorîmbinã arhitectura cu constructivul ºicu funcþionalul. Iar preþurile sunt,bineînþeles, foarte importante.

Rep.: În România, pânã în ‘90,tipizarea era la rang foarte înalt.Acum se fuge de un asemeneaaspect. Ce pãrere aveþi despreceea ce s-a construit înainte de‘90 în comparaþie cu ce se con-struieºte acum, când se mani-festã multã indisciplinã atât înproiectare, cât ºi în execuþie?

L.B.: Eu aº atrage atenþia asupraa douã lucruri: diferenþa dintre arhi-tectura dinainte de ‘90 ºi arhitecturade dupã ‘90 nu este legatã în primulrând de tipizare, ci mai ales de fini-sajele care au fost folosite. Arhitec-tura dinainte de 1990 nu ar fi atât derespingãtoare, dacã finisajele ar fifost de altã calitate. Din ceea ce amvãzut eu în Statele Unite nici arhitec-tura lor nu este mult mai spectacu-loasã decât arhitectura româneascãfãcutã înainte de ‘90. Un arhitect, cutoate restricþiile ºi impunerile pe carele avea în actul de creaþie, reuºeaatunci sã conceapã opere de arhi-tecturã care eu zic cã rãmân în con-tinuare valoroase. Totodatã, ceea cea fost ciudat ºi ca o rupere între arhi-tectura dinainte ºi dupã ‘90 estearhitectura plinului ºi a golului. Mieîmi place foarte mult o definiþie a luiCorbusier: „Arhitectura este joculsavant al volumelor sub luminã“. Daraceste volume trebuie sã aibã con-sistenþã. Arhitectura spaniolã a luiRicardo Bofil e o arhitecturã foartefrumoasã, o arhitecturã a plinului.Acum noi greºim în folosirea înexces a sticlei în construcþii, pur ºisimplu pentru cã este într-adevãrºocantã pentru o naþiune care timpde 50 de ani aproape nu a folosit-odecât ca element decorativ. Dar ºiarhitectura golului, atunci când esteseacã ºi nu mai are la bazã compo-ziþia, devine arhitecturã industrialã,în care îºi expune activitatea o firmãde construcþii ce a executat panoul,vitrina respectivã ºi pe care o puneîn valoare, câteodatã chiar cu va-lenþe arhitecturale, dar atâta tot. Mai

rar arhitectul este cel care poate sãinfluenþeze firma. În acest caz firmaeste cea care produce, chiar dacãeste posibil sã realizeze ceva pesteobiºnuit. Cu atât mai mult cu câtpreþurile la toate finisajele astea noisunt de multe ori dezarmante. Vreausã spun cã arhitectura cu materialenoi ºi fãcutã ca operã de artã costã,într-adevãr, dupã pãrerea mea,peste puterile noastre, ca naþiunechiar. Nu suntem o þarã bogatã caresã-ºi permitã extravaganþe.

Rep.: Spuneþi cã americanii auaceste cataloage de componentepe care ei le folosesc. Noi de cenu procedãm aºa? Nu avemacele cataloage sau nu este stilulnostru de a utiliza componentetipizate?L.B.: Cred cã nici nu avem în

momentul de faþã asemenea cata-loage. Realizarea lor solicitã muncãde organizare, muncã în care sã fieimplicat un colectiv puternic. Ca sãvã dau un exemplu, în 1990 acestcatalog avea 18 volume, iar în 1992,când am plecat eu din Statele Unite,avea 24 de volume, deci crescusecu 6 volume.

Rep.: Cine le-a fãcut acolo?L.B.: Chiar nu ºtiu. Oricum, se

distribuie gratuit, exact ca ºi Euro-Pages, Pagini Aurii ºi probabil cãsunt realizate de colective particu-lare. Cred cã sunt în acelaºi timpcataloage de lucru, dar ºi cataloagede publicitate iar þãrile dezvoltatecheltuiesc între 40% ºi 60% pentrupublicitate.

Ionel Cristea


Arhitectura bunã trebuie vãzutãnu prin prisma unei singure clãdiri, ciprin imaginea întregului oraº ca unorganism viu. De aceea, un proiec-tant închis zile ºi nopþi între patrupereþi ai atelierului nu se înscrie înfilele istoriei drept creator remarcabilpânã nu va fi deschis sã cunoascã,sã înþeleagã contextul locului pentrucare pregãteºte o nouã calitate.

Caracterul deosebit al loculuieste creat de oameni

Cum obiºnuia sã spunã TomaszKonior, renumit arhitect ºi urbanistpolonez, laureat al unor numeroasepremii prestigioase în domeniu –Arhitectura este climatul care inspirãºi frumosul. Este pasiunea creaþieipentru oameni în contextul timpului

ºi locului, al naturii ºi culturii. Vizi-unea localã este, deci, un elementinseparabil al muncii în aceastã pro-fesie. Permite crearea unui corpcare sã se integreze în mediulînconjurãtor, formând un întreg coe-rent cu acesta. Ne putem oare doriceva mai mult decât o formã arhitec-tonicã inovatoare, care sã valorificeidentitatea locului respectiv ºi caresã fie adaptatã nevoilor utilizatorilorspaþiului urban? Ideal sau himerã?Iatã câteva cuvinte despre context.

Locul reprezintã unul dintre fun-damentele de bazã ale identitãþiiumane. Nu e deci nimic ciudat înfaptul cã, locuind într-un anumitspaþiu, îl percepem complet altfeldecât persoanele din exterior.Acordãm suprafeþelor particularesensuri ºi semnificaþii cunoscutenumai nouã, deoarece se referã laanumite amintiri legate de acestea.Astfel, în cursul istoriilor individuale

se naºte abordarea emoþionalã aomului cãtre teritoriul respectiv.Acesta câºtigã în ochii noºtri uncaracter deosebit datoritã sistemelorspecifice înscrise în peisaj: obiecte,imagini, sunete, arome. În plus, estemartorul, adeseori tãcut, al meta-morfozelor noastre, inclusiv al eveni-mentului reprezentat de intrarea înetapa maturitãþii.

De aceea, fiecare arhitect ar tre-bui sã respecte în proiectele salespaþiul gãsit ºi sã îl redefineascã,pentru a nu perturba ordinea tim-purilor vechi. Aceastã interdepen-denþã a fost ilustratã perfect de dr.Angelika Lasiewicz-Sych, cercetãtorºtiinþific în cadrul Facultãþii de Arhi-tecturã a Institutului Politehnic dinVarºovia – Arhitectura este un tipparticular de creaþie, care îmbinãarta cu experienþa vieþii de zi cu zi.(…) Legãtura dintre construcþii ºiviaþa de zi cu zi face ca gândirea

Aroganþa arhitectonicãCe este aroganþa arhitectonicã? Proiectarea construcþiilor conform principiului tabula rasa, rupte de

context. Arhitectura zborurilor înalte ia fiinþã, însã, numai din dialogul cu ambientul. Recunoaºte ºi inter-preteazã diversitatea, cautã armonia, evitã disonanþele, repetã creativ structura ºi forma...

Aceasta este arta de a construi spaþiul cu respectarea valorilor existente care continuã experienþageneraþiilor trecute, arta în care se simte un suflu de modernism ºi unde oamenii îºi doresc sã trãiascã, sãmunceascã, sã iubeascã ºi sã viseze.


despre arhitecturã, în categoria unuilucru izolat, sã nu fie atât de justifi-catã precum în cazul artei pure;proiectarea locurilor nu începe nicio-datã de la „o foaie goalã de hârtie” ºinecesitã luarea în considerare amultor factori deja existenþi – citim înpublicaþia sa cu titlul „Arhitectura ºicoeziunea în contextul contaminãrii”.De aceea o arhitecturã bunã nu esteartã pentru artã, ci ia în considerarecontextul, interpreteazã locul ºi îl co-creeazã – astfel se caracterizeazã oprivire holisticã asupra procesului deproiectare.

În arhitecturã, precum în limbã,conteazã contextul

Arhitectul care percepe importanþacontextului pentru semnificaþia opereisale începe lucrul asupra proiectuluide la analiza locului unde construcþiarespectivã trebuie sã ia fiinþã. Con-teazã nu numai condiþiile de mediu, ciºi cele social-culturale, care includmentalitatea societãþii respective ºitradiþiile cultivate de aceasta, precumºi istoria sau moºtenirea împrejuri-milor. Datoritã acestui lucru, privindla opera imaginaþiei artistice, avem

sentimentul continuãrii experienþelorgeneraþiilor apuse. Totodatã, nesimþim confortabil într-un astfel despaþiu, care influenþeazã creºtereacalitãþii acestuia.

Construcþia trebuie sã-i slujeascãomului ºi nu doar sã fie un rãspunsla o modã trecãtoare. Trebuie, deci,sã aibã ceva valoros de oferit. �


Arta Tehnologicã, motorul civilizaþieiprof. dr. ing. Mircea MIHAILESCU, ºef lucrãri dr. ing. Delia DRÃGAN

Procesele artistice izvorãsc dinchemarea spre „exteriorizare - co-municare“, a unor oameni dotaþi ºisunt stimulate complementar dereceptivitatea - avidã de mesaje amediului uman.

Într-o abordare globalã, surselede creaþie ale artei se recunosc a fide douã feluri: prima, liric-subiec-tivã, predominant intuitivã, revelatãprin comunicarea unor viziuni, inter-pretãri ºi atitudini concepute fãrãrestricþii exterioare, în mintea omului- personalitate, ºi a doua, lucid -obiectivã, rod al inteligenþei indivi-duale sau de grup, centratã teleo-logic, spre conformãri de obiectestructurate în respectul legilornaturii.

Creaþiile din prima clasã, produseale talentului, au cãutat sã fixezestatic imagini figurative sau abstractea ceea ce, cu emfazã, s-a denumit„eternul“ uman sau „eternul reali-tãþii“, folosind, sec spus, mijloacelede comunicare preexistente.

Referindu-ne la cea de a douaclasã de creaþii, suntem puºi maiîntâi în situaþia de a admira operafãuritã, independent de noi, demarele CREATOR al naturii; despreexemplarele ei, cu greu se poatespune cât sunt de emoþionante:florile, animalele.

Unicatele naturii sunt, în acelaºitimp, riguros logice dupã raþiuneanoastrã ºi, sã recunoaºtem, n-au fostconcepute în ideea de „artã pentruartã“, ci dimpotrivã, aservite unorscopuri sau funcþiuni evidente.

Tot ce vedem, simþim sau percepem,din mediul natural, are finalitate, iarfrumosul care ne impresioneazãrezultã din coeficientul nostru deînþelegere a scopului urmãrit înfiecare caz.

Ei bine, în paralel cu natura - fãrãa o copia -, prin decriptarea ºtiinþeicare o guverneazã ºi în condiþiilelimitate de creativitate, specificeomului, s-a emancipat treptat ARTA

TEHNOLOGICÃ sau ARTA FUNC-ÞIONALÃ, care, vrem sau nu,dominã astãzi viaþa noastrã.

Evident, primele exteriorizãri aleomului au fost direct intuitive -desenele rupestre, statuile din InsulaPaºtelui. Ulterior, odatã cu dezvol-tarea raþiunii - semn al divinitãþii dinnoi, cum ar spune Santayana - ante-cesorii inginerilor de astãzi s-au în-cumetat sã construiascã, mai întâirudimentar, dolmene, stone-henge-uri, piramide, apoi temple ºi în para-lel sã inventeze roata, sã producãmaºini de ridicat apã, maºiniledinamice, automobilele, avioanele,rachetele º.a.

ARTA TEHNOLOGICÃ are meri-tul superior de a fi inventat obiecteºi procedee - îndeplinind funcþiunineaºteptate, fãrã precedent - într-ocoagulare de idei, predominantraþionalã.

Atunci când invenþiile au atins ungrad superior de satisfacere a prin-cipiilor ºtiinþifice, datoritã perfecþiuniilor, au devenit emoþionale (veziautomobilele, avioanele).

Dupã cum în firea naturii intrã ºicultivarea sensibilitãþii senzoriale,ARTA TEHNOLOGICA a evoluat dela rudimentar spre un complex totmai extins de exigenþe. Astfel, acel

V-am prezentat, într-unul din numerele anterioare ale revistei, personalitatea profesorului MirceaMihailescu, specialist român renumit în domeniul „învelitorilor subþiri“.

Explicând de ce este atât de pasionat de „învelitorile subþiri“, profesorul Mircea Mihailescu spunea,citãm: „Învelitorile subþiri sunt mai economice din punct de vedere al consumului de materiale, dar ºi multmai expresive ca imagine plasticã faþã de structurile tradiþionale. Astãzi, când în fuga de banalitate seforþeazã cãutarea, cu orice preþ, a originalitãþii, învelitorile subþiri oferã o excelentã modalitate de creaþiefuncþionalã ºi impresionantã, în acelaºi timp“.

O dovadã cã profesorul Mircea Mihãilescu a fost preocupat, în tot ceea ce a proiectat de-a lungul vieþii, nunumai de aspectul economic dar ºi de cel al originalitãþii ºi frumosului în construcþiile sale.

De altfel, aºa cum dovedeºte din eseul pe care îl publicãm în continuare, profesorul Mircea Mihãilescuconsidera creaþia tehnologicã drept artã, plasând-o alãturi de arta purã.

World Trade Center transportation hub, New York

Gara TGV Guillemins, Liège


oftat „ºi cum vin pe drum de fiertoate pãsãrile pier“ a devenit desuetîn faþa drumurilor asfaltate ºi a loco-moþiei pe pneuri sau perne de aer.

În timpul nostru, ARTA TEHNO-LOGICÃ constituie motorul civiliza-þiei, dinamica ei marcând progresulsocial; iar civilizaþia, în forma sanouã, a impus mentalitãþi ºi exigenþeintelectuale, specifice, condiþionândsensibil comportarea socialã. S-adezvoltat puternic ideea rãspunderiiindividului în faþa societãþii.

Valenþele ARTEI TEHNOLOGICEau fost apreciate, cu referire la con-structori, de cãtre arhitectul Le Cor-busier, dupã care, citãm: „Lucrândcu calcule, inginerii folosesc formegeometrice care satisfac ochii noºtriprin forma lor ºi înþelegerea noastrãpentru matematica lor. Opera lor seînscrie direct pe linia artei adevãrate“.

De fapt, inginerii nu folosescforme cunoscute, ei inventeazãobiecte, adevãrate organisme, încursul unor procese meditative deproiectare.

De obicei, un mãnunchi de ideinovatoare, declanºate mai mult saumai puþin intuitiv, este prelucrat desisteme perfecþionate ale gândiriiraþionale ºi convertite material încorpuri funcþionale.

Aceastã activitate câºtigã sensi-bil în valenþe, desfãºuratã în grupsau echipã.

ARTA TEHNOLOGICÃ, spre deo-sebire de ARTELE PURE, se aflãîntr-o cursã continuã de diversificareºi depãºire a performanþelor. Opti-mul de astãzi devine, cu siguranþã,desuet mâine ºi inserat într-o gale-rie de relicve.

ªi ajungem acum la douã între-bãri cheie: creaþiile tehnologice seintegreazã în sfera ARTELOR, pro-totipurile tehnice sunt emoþionalesimilar operelor de artã?

Principial, creaþiile tehnologice apar-þin ARTELOR, în mãsura în care, uti-lizând varietatea elementelor avutela dispoziþie, dovedesc o abilitate supe-rioarã în obiectivitatea rãspunsuluila o intenþie exprimatã. Aceeaºi

condiþie diferenþiazã toate operele deartã valoroasã de produsele kitch.

Existã ºi persoane care considerãobiectele tehnice lipsite de meritcreativ-uman, conformate în moddeterminist, exclusiv prin calcule.

Se confundã, astfel, regulile im-placabile ale jocului, cu arbitrariulstrategiilor de joc.

Într-adevãr, creaþia tehnicã esteconstrânsã la respectarea unorcoduri tot mai voluminoase de nor-me ºi prevederi; dar ele nu limitea-zã gãsirea sau invenþia elementelornecesare unor rezolvãri inedite, înspiritul cuvântului de ordine al teh-nicii: maximum de eficienþã cuminimum de energie.

Eficienþa, în acest caz, poartã înconotaþie ºi satisfacerea calitãþiiplastice: realizarea unui frumos tin-zând spre perfect, capabil sã sensi-bilizeze, sã fie plãcut omului.

Spre deosebire de artele vizuale,preocupate unilateral de frumosulredãrii de imagini, arta tehnologicãoferã un frumos real-substanþial;imaginea identificatã cu corpul,perceptibilã cu aceleaºi carate, deoriunde. Cu privire la impactul emo-þional stârnit de prototipurile tehnice,se poate vorbi de producerea unorstãri intelectuale de bucurie (uimire)în faþa acelor realizãri care inte-greazã organic (holistic) cerinþelefuncþionale ºi constrângerile ºtiinþi-fico-tehnice cu exigenþele firii umane.

Aici meritã relevat caracterulsemiotic - apropiat de arta abstractã- imprimat pe cele mai multe

înfãþiºãri tehnice, sub influenþa ide-ilor centrale avute în vedere laproiectare.

Semiotica figurilor tehnice, atuncicând este autenticã, pune în valoareprincipiul din naturã, esenþial pen-tru funcþionalitatea exemplaruluirespectiv (legile statice în cazul clãdi-rilor, cele aerodinamice la vehicule º.a.).

Datoritã acestor trãsãturi, crea-þiile tehnologice corect proiectate seînscriu firesc în realul uman ºi ambi-ental (vezi podurile, clãdirile înalte,sãlile de întrunire ºi sport). Se insistãchiar asupra fixaþiei produse deaceste obiecte în subconºtientuluman. În grupajul de figuri alãturatsunt expuse o serie de construcþiiatractive, tocmai pentru cã relevãforme judicios deduse din aplicareaunor principii mecanice.

În acest context se cere men-þionat ºi reculul de impresie provo-cat de fabricarea în serie a celor maimulte obiecte tehnice, puse la dis-poziþia omului civilizat, faþã de carese pot enunþa douã puncte devedere divergente: de o parte ten-dinþa, de susþinut, spre univer-salizarea pretenþiilor (exigenþelor)umane, de cealaltã, contestareadepersonalizãrii induse de uni-formizarea fabricatelor.

Comentând acum evoluþiile artelorîn perspectiva timpului, este deremarcat faptul cã artele pure auajuns la culmi greu de atins decãutãrile contemporane. În contra-timp, creaþia tehnologicã se situ-eazã astãzi incontestabil la unapogeu, viitorul urmând sã confirmesau sã infirme depãºirea lui.

Ca încheiere se poate spune cãartele, la început intuitive, apoi totmai raþionale, au captat în decursultimpului pasiunea omenirii spre ide-aluri de adevãr, frumos, sincer,într-un context care a evoluat con-tinuu spre pragmatic.

În fond, pasiunea de a face, por-nitã din voinþa de înnobilare spiritu-alã, constituie impulsul care dã sensºi calibru vieþii. �Stadionul Olimpic, Atena

Oraºul Artelor ºi ªtiinþelor, Valencia


Un simplu proiect scurt: structuri speciale - ºarpanteleprof. dr. arh. Mircea CHIRA

asist. drd. arh. ªerban MARINESCUasist. dr. arh. Dragoº POPESCU

Mai precis, despre ce este vorba? Deºi doctrina mo-dernistã a acoperiºurilor plate (în terasã) este încã domi-nantã în învãþãmântul de arhitecturã, majoritatea clãdirilorexistente sau nou construite în lume se încãpãþâneazã sãrãmanã acoperite în ºarpantã înclinatã.

ªarpanta este deci, prin excelenþã, o structurã spe-cialã. Deºi istoria sa este lungã cât istoria arhitecturiiînseºi, tehnologia ºarpantei nu este în niciun caz„veche“. Dupã momentul modernist ºi toate influenþelesale contemporane, ºarpanta a revenit (de fapt nici nuplecase, fusese doar ignoratã ºi, mai rãu, nestudiatã) ºi

este una dintre cele mai folosite abordãri ale arhitecturiicontemporane.

În aceste condiþii ne-am gândit cã ar fi interesant sãvedem cum vor rezolva studenþii o temã care le propunesã proiecteze acoperiºuri ale clãdirilor în sistemºarpantã.

Iatã, de altfel, mai exact, cum arãta tema propusãstudenþilor.

Tematicã proiect scurt: STRUCTURI SPECIALETema de atelier: ªARPANTE

În cadrul tematicii STRUCTURI SPECIALE, vã pro-punem pentru proiectul scurt din acest semestru confi-gurarea unei structuri din lemn ºi explorarea valenþelor ºiposibilitãþilor acestui material. Scopul este de a înþelegecum funcþioneazã în detaliu acest tip de structurã dar ºide a explora noi modalitãþi de expresie. Pentru a puteainova este necesar sã înþelegem mai întâi cum func-þioneazã o tehnologie. Vom pleca, deci, de la exempleclasice ºi vom avansa spre noi forme sau spre reinter-pretarea contemporanã a unor modele clasice.

Materialul preferat pentru acest studiu va fi lemnul,deºi se pot folosi ºi alte materiale, în funcþie de ideilecare vor apãrea. O componentã importantã a studiuluiva fi lucrul – jocul cu macheta. Învelitoarea va fi discu-tatã dar ne vom concentra atenþia pe scheletul struc-tural. Amplasamentul ºi eventuala funcþiune sunt laalegere. Macheta, ca obiect principal de studiu, va fi ºipiesa principalã predatã, în completare venind detalii dearticulaþii ºi prinderi. Piesele predate ºi scara acestora sevor stabili la atelier.

În semestrul 1 al anului V de la Facultatea de Arhitecturã a Universitãþii de Arhitecturã ºiUrbanism „Ion Mincu“ am propus studenþilor rezolvarea unui proiect având ca temã: STRUCTURISPECIALE - ªARPANTELE.

Ideea acestui proiect a venit de la o serie de constatãri privind modul în care se proiecteazã ºi se con-struiesc, în continuare, o parte dintre clãdirile de locuinþe, dar ºi modul în care se reflectã acest sistem înînvãþãmântul de arhitecturã din þara noastrã.


Alegerea temei a venit în urma observaþiei cã stu-denþii studiazã foarte puþin aceastã formã particularã destructurã, de-a lungul facultãþii. Deºi în facultate tipul deacoperire în ºarpantã este aproape evitat ºi toateproiectele tind sã adopte acoperirea în terasã, în lumearealã casele se încãpãþâneazã sã fie acoperite cuacoperiºuri în pantã. Aceastã rupere între ºcoalã ºi rea-litate duce la o deprofesionalizare a arhitecþilor care, pur

ºi simplu, nu mai ºtiu sã proiecteze bine ºarpante, deºiacestea sunt foarte cerute pe piaþã. Iar deprofesio-nalizarea arhitecþilor duce la calitatea slabã a fonduluinou construit, aºa cum observãm în jurul nostru.

Deºi în cadrul temei, „Structuri Speciale“, studenþiisunt, în general, încurajaþi sã experimenteze tipurile celemai avangardiste ºi hi-tech de rezolvãri, noi am conside-rat cã ºarpanta este una dintre cele mai, pe nedrept,uitate structuri speciale.



Dupã alegerea temei, ca sãrupem complet cu obiceiurile ate-lierelor de proiectare, am luat deciziade a desena mai puþin ºi de a lucra,preponderent, pe machetã.

Cum fiecare atelier are o marelibertate în a-ºi personaliza tema, lanoi s-a propus acoperirea unor spaþiipublic/private cu structuri din lemn;de fapt, un proiect de machetã. Deºiuºor reticenþi la început, studenþii audescoperit de-a lungul proiectului(4 sãptãmâni), o lume de-a dreptulfascinantã a lemnului ºi tehnicilor deîmbinare a acestuia. Aceasta a dusla redescoperirea bucuriei de a lucradirect cu materialul, chiar dacã laaltã scarã. Nu numai laptopul dar ºihârtia pot fi alienante dacã suntfolosite în exces, deoarece rup legã-tura dintre reprezentare ºi realitate.

În mod ideal, acest proiect ar fitrebuit sã se termine cu construirea

realã, la scarã absolutã, a uneia din-tre ºarpante. Sperãm ca, în aniiviitori, sã gãsim mai multe firmeinteresate sã susþinã acest demersºi sã reuºim sã transpunem, în reali-tate, proiectul.

Ca demers didactic, ne-am pro-pus sã nu fim foarte stricþi tehnic ºii-am lãsat pe studenþi sã descoperebucuria lucrului cu lemnul ºi struc-tura. Nu ne-am pus decât secundarproblema învelitorilor ºi a detaliiloracestora.

Plãcerea cu care s-au implicat înproiect se poate vedea în realizãrilelor finale. Trebuie sã amintim faptulcã ideile, în urma unor serioase do-cumentãri, au fost exclusiv ale stu-denþilor, cadrele didactice de atelierajutându-i doar cu sfaturi ºi docu-mentaþii (de la cãrþi de dulgherie din1885, pânã la cele mai noi sistemede îmbinare cu piese metalice).

Alegerea secþiunilor elementelordin lemn, în funcþie de deschiderilepropuse, alegerea între lemn natur ºistratificat, sunt alte zone unde stu-denþii au solicitat îndrumare darrezultatul final este exclusiv al lor.

Am remarcat, în final, ºi modul încare ºi-au ales materialele: nu aufãcut nicio concesie calitãþii, aspectu-lui ºi texturilor (deºi unele materialeerau scumpe ºi cu îmbinãri dificile lanivel de machetã), rãbdarea ºi plã-cerea cu care au lucrat la nume-roasele elemente repetitive.

De asemenea, machetele stu-denþilor au fost subiectul unei expo-ziþii, organizatã în sala de conferinþeTIAB din stradã Pictor Verona nr. 17,Bucureºti, cu ocazia conferinþeitehnice DULGHER din 9 martie2016. �



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Lucrãri de restaurare, extindereºi remodelare funcþionalã a Hanului Gabroveni

Clãdirea monumentalã HANULGABROVENI se aflã în centrulistoric al Bucureºtiului, Str. Lipscaninr. 84-90 / Str. Gabroveni nr. 51-53,sector 3.

Hanul Gabroveni este datat dinanul 1739. Este un monument istoricnominalizat în Lista MonumentelorIstorice, unicat în Bucureºti, cu va-loare de raritate în România, avândgrad de protecþie – maxim – fiindprotejate valorile arhitectural-urba-nistice, istorice ºi de mediu natu-ral în ansamblul lor.

Din studiul documentelor, HanulGabroveni a avut o multitudine defuncþiuni, respectiv, în anul 1804 –Han de Popas, în anul 1847 – Pasajcomercial, în anii 1877-1916 – SediuBancar, iar între 1944 ºi 1977 –Funcþiune mixtã.

În urma evenimentelor la carea fost supus Hanul, respectivincendiul din anul 1847 ºi cutremuruldin anul 1977, clãdirea a fost gravavariatã, intrând într-un proces de

degradare continuu, fiind nevoie de

câþiva ani de muncã, din partea spe-

cialiºtilor, pentru restaurare.

La iniþiativa Ministerului Culturii ºi

a Patrimoniului Naþional ºi cu spri-

jinul Primãriei municipiului Bucureºti,

precum ºi a Ambasadei Norvegiei,

s-a organizat un concurs de arhitec-

turã pentru a se identifica soluþia

optimã de restaurare ºi extindere.

Proiectul a fost urmat de execuþia

imediatã a lucrãrilor, actualul imobil

având o nouã funcþiune, ºi anume

de Centru Cultural European.

CARACTERISTICILE PRINCIPALEALE CONSTRUCÞIEI

Proiectul a avut în vedere con-

servarea, consolidarea, restaurarea

ºi punerea în valoare a monumentu-

lui istoric clasa A, denumit HANUL

GABROVENI – Pasajul Comercial.

Împreunã cu volumele create pe

parcela vecinã, ansamblul are

menirea de a gãzdui un centru cul-

tural-artistic de nivel european.

Executant: AEDIFICIA CARPAÞI SAContractant: Asocierea ARCUB - Ministerul Culturii ºi Patrimoniului NaþionalProiectant arhitecturã: META CONCEPT DESIGNStructurã / instalaþii: ASCO CONSTRUCÞII


El va cuprinde sãli de spectacolºi repetiþii, de expoziþie, seminar ºieducative (ºcoala de balet), alimen-taþie publicã, ºi sediile a douã insti-tuþii de culturã - Centru de proiecteculturale ale Primãriei Bucureºti(ArCUB) ºi Institutul de memorie cul-turalã (cIMeC).

Soluþia propusã – o îmbinareîntre vechi ºi nou - pune în valoarespaþiile interioare cu caracter dereprezentativitate ºi dã un sens activcurþii interioare-pasaj.

Prin repartiþia spaþialã ºi partiularhitectural, soluþia de conservare,restaurare ºi punere în valoare amonumentului istoric a implicat inter-venþii diverse ºi anume:

• conservarea ºi restaurarea com-ponentelor artistice ºi arhitecturale;

• consolidarea structuralã;• completarea elementelor struc-

turale distruse sau alterate prin com-ponente care vin în reparaþie, înîntregire sau chiar în înlocuire; oricenouã intervenþie este clar diferenþi-atã de pãrþile conservate;

• dotarea cu echipamente ºiinstalaþii interioare pentru un conforttermic ºi o iluminare optimalã.

Întreaga clãdire va funcþiona ca uncentru cultural multifuncþional cu acti-vitãþi integrate sistemului culturaleuropean. Soluþia funcþionalã propusãpãstreazã, în mãsura posibilitãþilor,structura constructivã existentã.

În urma expertizelor tehnice ºidupã completarea, de cãtre proiec-tantul general, a studiilor preliminarii,

soluþia de restaurare a impus urmã-toarele categorii de intervenþii:

• În zonele cu degradãri minores-au practicat înlocuiri parþiale decomponente, cu consolidãri struc-turale (centuri, noduri, tiranþi, planºee),tratãri ale elementelor conservate(prin injectãri cu mortar, cu rãºini,bolþi agãþate, supraboltiri armate cufibrã de carbon).

• În zonele structurale, care auprezentat o stare extrem de avan-satã de degradare ºi instabilitate,s-au ales soluþii diferite, în funcþie degradul de interes arhitectural ºiistoric ºi de ponderea elementului înnoul context de utilizare:

- demolare parþialã ºi refacere(inclusiv marcarea pãrþilor noi), cufolosirea variantelor de consolidaremenþionate;

- demolare integralã ºi recon-strucþie cu tehnici moderne.

Cele douã construcþii – monu-mentul istoric ºi extinderea – supuseîmpreunã unei remodelãri funcþionale(Centrul Cultural European) auurmãtorii coeficienþi urbanistici:

• Suprafaþã amplasament 1.441 mp- suprafaþã construitã desfãºuratã4.400 mp;

• Corp de Clãdire MonumentIstoric: S+P+1 (suprafaþã construitã= 735 mp; suprafaþã desfãºuratã =2.317 mp);

• Corp Nou de C lãd i re :S+P+M+1+2 retras (suprafaþã con-struitã = 538 mp; suprafaþã desfã-ºuratã = 2.083 mp). �


În actualitate,consumul de energie în construcþii

prof. univ. dr. Alexandru CIORNEI

Energia în construcþii poate fi defalcatã în consumuliniþial, necesar execuþiei clãdirilor, ºi în consumul dinperioada de exploatare.

Consumul iniþial de energie se compune din:• energia utilizatã în industria materialelor de construcþii;• energia unor materiale de construcþii stabile (bitum

lemn);• energia necesarã extragerii unor materiale (agregate);• energia consumatã pentru transportul materialelor

ºi prefabricatelor;• energia folositã în procesele tehnologice ºi cea con-

sumatã pentru execuþia clãdirilor pe timp friguros.Exemple de consum al energiei primare la materi-

alele de construcþii: pietriº - 9,2 kg.c.c./m3; ciment -225 kg.c.c./t; ipsos - 96 kg.c.c./t; bitum -1.750 kg.c.c./t;beton - 90 kg.c.c./m3 (monolit) ºi 165 kg.c.c./m3 prefabri-cat; oþel beton - 1.500 kg.c.c./t; zidãrie de cãrãmidã -165-180 kg.c.c./m3; zidãrie b.c.a. - 70-75 kg.c.c./m3.

Consumul de energie primarã în perioada deexploatare a locuinþelor se compune din:

• încãlzirea spaþiilor din locuinþe (65%);• încãlzirea apei (15%);• iluminarea ºi aparatura casnicã (15%);• aparatura bucãtãriei (5%).S-a constatat cã energia consumatã în timpul

exploatãrii unei clãdiri reprezintã aproximativ 80% dinenergia totalã, încãlzirea spaþiilor fiind componenta ceamai importantã.

MÃSURI PENTRU REDUCEREACONSUMULUI DE ENERGIE ÎN CONSTRUCÞII

Micºorarea consumului de energie în construcþii tre-buie realizatã în concordanþã cu satisfacerea condiþiilorde confort higrotermic. Printre cãile ce se impun pentru

reducerea energiei primare iniþiale ºi a celei deexploatare se numãrã:

• restrângerea utilizãrii materialelor energo-intensive;

• dezvoltarea tehnologiilor de valorificare a resurselor

energetice neconvenþionale (energia solarã, eolianã,

geotermalã);

• micºorarea pierderilor de cãldurã la clãdiri (fig. 1 ºi 2).

La clãdirile de locuit, pierderile de cãldurã pot fi

reduse prin:

• optimizarea suprafeþei vitrate, ºtiind cã rezistenþa

termicã a peretelui opac este de aproximativ douã ori

mai mare decât a suprafeþei vitrate;

• folosirea ferestrelor cu rezistenþã termicã ºi

etanºare îmbunãtãþitã, alcãtuitã dintr-un numãr mãrit de

straturi de sticlã ºi garnituri de etanºare eficiente;

• micºorarea lungimii rosturilor, prin care se infil-

treazã un volum prea mare de aer;

• creºterea izolãrii termice a pereþilor exteriori ºi

acoperiºului (anvelopa clãdirii);

• micºorarea lungimii punþilor termice în cadrul

anvelopei clãdirii.

Grosimea izolaþiei termice, pozatã la exterior, rezultã

dintr-un calcul de amortizare a valorii acesteia, din mic-

ºorarea consumului de combustibil utilizat la încãlzire în

timpul exploatãrii clãdirii.

Orientarea clãdirilor va influenþa ºi ea confortul ter-

mic. De exemplu, ferestrele dispuse spre sud vor acu-

mula (în timpul verii) mai multã energie decât vor pierde

în anotimpul rece. Orientarea spre nord a ferestrei con-

duce la pierderi de cãldurã, chiar dacã se tripleazã foile

de sticlã. În studiul pierderilor de cãldurã trebuie

analizate forma ºi mãrimea ferestrelor.

Importanþa energiei, ca trãsãturã de bazã a societãþii, s-a accentuat dupã embargoul petrolului din 1973.Acesta a declanºat o crizã energeticã mondialã, moment esenþial pentru cãutarea unor metode deeconomisire a energiei. A fost contextul care a determinat apariþia ºi în domeniul construcþiilor a unorstudii cu privire la consumul de energie ºi la metodele de economisire a acesteia.

ªi asta deoarece din totalul de energie primarã, consumul de energie în construcþii reprezintã aproxi-mativ 40% iar în transporturi 20%.



În vederea economisirii combustibilului utilizat la

ardere, pentru încãlzirea clãdirilor, se vor lua urmã-

toarele mãsuri:

• utilizarea centralelor cu randament mãrit, cu un con-

trol riguros al funcþionãrii, cu funcþionare automatã ºi

posibilitãþi de reglare a temperaturii în funcþie de uti-

lizarea spaþiilor de locuit; izolarea conductelor;

• reglajul sistemului de încãlzire: necesarul de cãl-

durã din interiorul încãperilor este direct proporþional cu

diferenþa dintre temperatura aerului interior ºi exterior;pentru o schimbare a temperaturii aerului interior cu 1°Ctrebuie un spor de cãldurã de 5% din valoarea totalã; înunele încãperi ale clãdirii, din cauza orientãrii saudirecþiei vânturilor dominante reci, putem avea diferenþede temperaturã de 4°C - 8°C;

• reducerea nivelului ventilaþiei în exces, din cauzaneetanºeitãþii uºilor ºi a ferestrelor;

• consumul raþional de apã caldã;• izolarea termicã suplimentarã (pozatã la exteriorul

clãdirii) a anvelopei clãdirii.La clãdirile noi economia de energie se poate realiza

încã din faza de concepþie, prin izolare termicã supli-mentarã, iar la clãdirile existente, prin reabilitare termicã.

În cazul reabilitãrii termice a clãdirilor existente se vaface un bilanþ termic, înainte ºi dupã izolarea suplimen-tarã termicã.

În cadrul ventilaþiei naturale, la clãdirea izolatã supli-mentar termic, pierderile de cãldurã se modificã cu 11%.

În figura 1 sunt prezentate pierderile de cãldurã aleunei clãdiri, prin elementele de construcþie ale anvelopeiºi prin instalaþiile de ventilaþie. Prezentarea se referã lasituaþia dinainte ºi dupã izolarea termicã suplimentarã.În cadrul anvelopei, la pereþii exteriori (porþiunile opaceºi vitrate), pierderile se pot micºora cu 4%, iar laplanºeul peste subsol cu 2%.

În figura 2 se prezintã aportul de energie pentruîncãlzirea unei clãdiri (insuficient izolatã termic) ºiemanaþiile de noxe din arderea combustibilului. În cazulclãdirii izolate termic suplimentar se va obþine o creºterea cãldurii interioare cu 5% ºi a efectului energiei solarecu 3%, iar consumul de combustibil va scãdea cu 8%.Se constatã o scãdere a cantitãþii de emanaþii nocive(C02, CO, SO2, NO), datoritã micºorãrii cantitãþii decombustibil ars.

Fig. 1: Pierderile de cãldurã la o clãdire,prin elementele de construcþii ale anvelopei ºi prin instalaþii

Fig. 2: Aportul de energie pentru încãlzirea unei clãdiri ºi emanaþiile de noxeFig. 3: Poluarea cu emanaþii de CO2 (în kg/kWh)

pentru diferiþi combustibili utilizaþi pentru încãlzire


Utilizarea gazului metan în locul cãrbunelui reduce lajumãtate emanaþiile de CO2 la fiecare kWh.

În figura 3 se prezintã poluarea cu emanaþii de CO2

(în kg/kWh), în cazul diferiþilor combustibili utilizaþi pen-tru încãlzire. Se observã cã diferenþa poluãrii între cãr-bune ºi gaz metan este de la simplu la dublu, iar întrecãrbune ºi motorinã, de 50%.

Izolarea termicã a ferestrelor este necesarã datoritãponderii semnificative a suprafeþei acestora, raportatã lasuprafaþa totalã a anvelopei. Utilizarea, ca strat interme-diar între foile de sticlã, a aerului sau argonului, numãrulvariabil de foi de sticlã ºi diversele sisteme de etanºareconduc la o scãdere a coeficientului de conductibilitatetermicã cu 10% pânã la 90%. Micºorarea punþilor ter-mice, prin izolaþii termice suplimentare la anvelopã(acoperiº, pereþi exteriori, planºeu peste subsol), con-duce, de asemenea, la o mãrire a rezistenþei termiceglobale.

Alcãtuirea raþionalã a detaliilor (niºele caloriferelor,cutia pentru rularea jaluzelelor) poate conduce lamicºorarea punþilor termice.

În figura 4 se prezintã o secþiune transversalã printr-oclãdire insuficient izolatã termic ºi una izolatã suplimen-tar termic. Din aceastã prezentare comparativã seobservã micºorarea coeficientului de transmisie termicãa cãldurii cu 50%. �Fig. 4: Pozarea izolãrii termice suplimentare la clãdiri


6. Podul peste Jiu, de laPeºteana, asigura legãtura între DN66 ºi drumul judeþean 674 Filiaºi - Câl-nic, de pe malul drept al Jiului. Podulavea trei deschideri de 42 m, bolþidublu încastrate cu fundaþii directe înorizontul marnos, cu lentile de cãr-bune, în lungime de 147 m, oblic la 70°- Foto 28 ºi Fig. 8.

Extinderea perimetrului minier pen-tru extragerea cãrbunelui a cuprins ºizona adiacentã podului peste Jiu de laPeºteana, situaþie care a impusmutarea albiei Jiului, dezafectareaaccesului rutier ºi refacerea lui în zonaMoi - Rovinari, km 50+454 pe DN 66.

Podul avea în secþiune douã bolþigemene de 2,00 m lãþime, platelaj cupatru lonjeroane ºi pereþi lamelari, cu oparte carosabilã de 7,00 m ºi douã tro-tuare de 1,00 m - Fig. 9.

Podul a fost calculat la clasa l deîncãrcare, dupã metoda rezistenþeloradmisibile.

Bolþile au fost turnate pe eºafodajemetalice folosite ºi la podul peste Jiu,la Fabian - DN 66, km 122+140 - Foto 29.

În aceeaºi soluþie, fãrã modificare,a fost executat ºi podul peste Jiu, laRãcari, cu mãrirea podului la cincideschideri de 42,0 m ºi traversareanormalã a Jiului (Foto 30 - vederegeneralã pod amonte mal drept, Foto31 - vedere pod amonte, Foto 32 -vedere longitudinalã pod mal drept).

Proiectantul principal a fost ing.Gh. Buzuloiu, constructor ICP Bucureºti,ing. Alexandru Tãnãsescu.

7. Pe DN 66, Filiaºi - Petroºani, laFabian, km 122+140, a fost construitun pod peste râul Jiu, în soluþia bolþidublu încastrate, cu platelaj la parteasuperioarã - Foto 33 vedere aval ºiFoto 34 - vedere amonte mal stâng.

Podul are în secþiune douã bolþigemene cu deschidere de 46,00 m,lãþime de 2,30 m, grosime la naºtere0,90 m ºi la cheie 0,60 m – Fig. 10.

Tablierul este executat cu grinzi latesusþinute de pereþi lamelari.

Podul a fost proiectat la clasa l deîncãrcare, cu cale de 7,00 m ºi a fostreabilitat în anul 1998, pentru clasa Ede încãrcare cu cale de 7,80 m ºi tro-tuare de 1,50 m, cu o placã generalãde suprabetonare - Fig. 11.

Bolþile au fost turnate pe un cintrumetalic, propus ºi executat de con-structor, folosit în continuare ºi la altelucrãri.

Podurile: bolþi ºi arce (XIII)BOLÞI DIN BETON ARMAT CU PLATELAJ, EXECUTATE DUPÃ 1950

Foto 28: Pod peste Jiu, la Peºteana, DJ 674,Filiaºi – Câlnic

Foto 30: Pod peste Jiu, la Rãcari.Vedere amonte mal drept

Foto 31: Pod peste Jiu, la Rãcari.Vedere generalã amonte mal drept

Foto 32: Pod peste Jiu, la Rãcari. Pila 4 aval.Vedere boltã ºi platelaj

Foto 29: Pod peste Jiu, la Peºteana.Execuþia lucrãrilor aval podul de lemn

Fig. 9: Pod peste Jiu la Peºteana - Rovinari,DJ 674, km 25+825. Secþiuni transversale

Fig 8: Pod peste Jiu la Peºteana - Rovinari, DJ 674, km 25+825.Vedere în elevaþie ºi secþiune longitudinalã


Podul este oblic la 70° ºi are olungime de 80,5 m ºi racordãri cuterasamentele cu sferturi de conpereate - Foto 35.

A fost executat în anul 1956 -Proiectant ing. N. Dinculescu, ºefºantier ing. ªtefan Cioricã, constructorICP Bucureºti.

8. În localitatea Orãºtie, DrumulNaþional l traverseazã pârâulOrãºtie (Peþ) la km 362+303, pe unpod în lungime de 75,00 m. Supra-structura podului este executatã cudouã bolþi gemene, cu lãþime de 2,50 m,dublu articulate. Platelajul este încas-trat în boltã ºi rezemat pe culee, fãrãpereþi intermediari - Foto 36.

Bolta are o deschidere de cca.56,00 m, cu un raport f/L = 1/8, soluþiecare a determinat solicitãri orizontalefoarte mari în infrastructuri - Foto 37.

Articulaþiile sunt de tip Morsch cilin-drice, cu raze diferite, cu generatoareaorizontalã, cãptuºite cu plãci metalice -Foto 38.

Betonul din zona articulaþiilor areunele degradãri locale, probabildatorate unor deplasãri ale culeelor -Foto 38.

Forþele orizontale foarte mari, ge-nerate de raportul f/L = 1/8, în condiþiileterenului de fundare, au marcat o ten-dinþã de apariþie a unor tasãri la culee.

Se menþioneazã cã, în amplasa-ment, a existat un pod metalic cu odeschidere de 53,0 m, grindã metalicãsemiparabolicã cu calea jos, care afost demontatã ºi remontatã la viaduc-tul Valea Rea de pe DN 6 Craiova -Filiaºi, la km 253+600.

În noul amplasament, tablierul afost întors cu partea curbã la talpainferioarã, cu consolidarea corespun-zãtoare a structurii.

9. Pentru accesul la Fabrica deAzbociment Bicaz s-au proiectat ºiexecutat un pod - Foto 39, ºi opasarelã - Foto 40, cu deschidere de

Foto 33: Pod peste Jiu, la Fabian, DN 66,km 122+140. Vedere generalã pod, aval mal drept

Foto 34: Pod peste Jiu, la Fabian.Vedere amonte - rampã de acces Petroºani

Foto 35: Pod peste Jiu, la Fabian. Racordarecu terasamentele Culeea Petroºani

Foto 36: Pod peste pârâul Peþ, la Orãºtie, DN 1,km 362+303. Vedere aval mal drept

Foto 37: Pod peste pârâul Peþ, la Orãºtie.Racordare cu terasamentele -

Culeea Orãºtie naºterea bolþilor

Foto 38: Pod peste pârâul Peþ, la Orãºtie.Articulaþii tip Morsch la naºteri - culeea Orãºtie

Fig. 11: Pod peste Jiu la Fabian, DN 66, Filiaºi -Petroºani, km 122+140. Secþiuni transversale

Fig. 10: Pod peste Jiu la Fabian, DN 66, Filiaºi - Petroºani, km 122+140.Vedere în elevaþie ºi secþiune longitudinalã

Foto 39: Pod ºi pasarelã la Bicaz. Fabrica deazbociment. Vedere pod, bolþi din elemente

prefabricate ºi platelaj

Foto 40: Pod ºi pasarelã la Bicaz. Fabrica deazbociment. Pod peste Bicaz - vedere amonte



30,00 m peste râul Bicaz. La amân-douã, structurile în secþiune transver-salã s-au prevãzut cu bolþi gemene dinelemente prefabricate.

Bolþile de la pod s-au executat cutrei arce cu secþiune „T“ întors, cutalpa de 50 cm ºi douã arce cu secþi-une „T“ întors, cu talpa de 25 cm, mon-tate pe o palee centralã la cheie ºirezemate pe fundaþii la naºtere.

Arcele prefabricate au avut înglo-bate armãtura pentru solicitãrile bol-þilor ºi îmbinãrile de la cheie ºi naºtere;dupã betonare a fost executatã lãþi-mea bolþilor de 2,00 m la pod ºi de1,00 m la pasarelã - Foto 39.

Tablierul s-a realizat cu lonjeroane,antretoaze ºi pereþi lamelari la pod ºila pasarelã - Foto 39 ºi 42.

Podurile au fost proiectate ºi exe-cutate în perioada 1953 - 55, proiec-tant principal ing. Gh. Buzuloiu.

10. La intrarea în municipiulAlexandria, Drumul Naþional 6,Bucureºti - Craiova, traverseazã râulVedea pe un pod din beton armat cutrei deschideri de 45,00 m cu bolþidublu încastrate cu platelajul la parteasuperioarã, cu o lungime totalã de cca.159,00 m - Foto 43.

Suprastructura are douã bolþigemene de 2,50 m lãþime, 1,00 mgrosime la naºtere ºi 0,70 m grosimela cheie, cu raportul f/L = 1/3 - Foto 44ºi 45. Platelajul, cu o parte carosabilãde 7,80 m ºi douã trotuare de 1,50 m,este executat cu placã, lonjeroane ºiantretoaze, rezemat pe bolþi cu pereþilamelari.

Podul are fundaþii directe, este înaliniament ºi în pantã continuã spreAlexandria. Amonte de podul actual segãseºte podul vechi peste Vedea, petraseul DN 6, înainte de modernizare.

Râul Vedea este îndiguit în zonapodului, iar în aval are un prag cu de-versor ºi stãvilare, care urmãresc ºimenþin cota talvegulul în zona podului.

11. Pod pe DN 17, Dej - Bistriþa,peste Someºul Mare, la Beclean, km22+706. Podul are trei deschideri de45 m, bolþi dublu încastrate cu caleasus, în lungime totalã de 152,50 m -Foto 46. A fost proiectat în anul 1954pentru clasa l de încãrcare cu cale de7,00 m ºi trotuare de 1,00 m ºi calculatdupã metoda rezistenþelor admisibile.

Platelajul este executat cu patrulonjeroane, placã, antretoaze ºi pereþiverticali lamelari – Foto 47 ºi 48.

La nivelul pãrþii carosabile, înzona naºterilor, s-a prevãzut reali-zarea unui sector de platelaj de cca.1,00 m, cu rezemare de tip Gerber.

În anul 1995, podul a fost reabilitatpentru clasa E de încãrcare ºi lãrgireapãrþii carosabile la 7,80 m.

În anul 2004 s-a elaborat un proiectcare, în principal, trata consolidareapilelor, în condiþiile în care pila Dejavea o adâncime de fundare de 2,9 mfaþã de talveg.

Consolidarea pilelor a fost pre-vãzutã cu executarea unui radier ge-neral la exteriorul fundaþiilor actuale,susþinut de ºase coloane forateφ1,08 m ºi solidarizat cu fundaþiileexistente cu ancore ºi 8 cabluri din 36φ7 de 12,30 m lungime.

În condiþiile în care lucrãrile de con-solidare au fost executate pânã înprezent, se poate spune cã pilele podu-lui peste râul Someº sunt asigurate ºiprezintã siguranþã în exploatare.

(Va urma)

Foto 43: Pod peste Vedea, la Alexandria.DN 6, Bucureºti – Craiova.Vedere generalã pod aval

Foto 44: Pod peste Vedea, la Alexandria.Vedere pod mal drept – bolþi ºi platelaj

Foto 45: Pod peste Vedea, la Alexandria.Vedere generalã pod mal stâng Bucureºti

Foto 46: Pod peste Someºul Mare, la Beclean,DN 17, km 22+706. Vedere deschiderea 3 amonte

Foto 47: Pod peste Someºul Mare, la Beclean.Vedere generalã pod amonte mal drept

Foto 48: Pod peste Someºul Mare, la Beclean.Vedere boltã cu elemente prefabricate ºi platelaj

Foto 41: Pasarela Bicaz. Vedere mal drept

Foto 42: Pod peste Bicaz. Vedere bolþi ºi tablier înzona de la cheie cu cintre prefabricate

din beton armat



PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIEmil SIMIU

S-a nãscut la 8 aprilie 1934 în Bucureºti.Dupã absolvirea Liceului Academie Ronsard (1944 -

1946), a Liceului Francez ºi a ªcolii Medii de Arhitecturã(1948 - 1951), a urmat cursurile Facultãþii de Construcþii dinInstitutul de Construcþii Bucureºti, facultate pe care aabsolvit-o în anul 1956.

Activitatea profesionalã a început-o, ca diriginte deºantier, la Fabrica de Bere Griviþa, dupã care a activat laInstitutul Proiect Bucureºti (1956 - 1962), participând lareabilitãri ale clãdirilor, proiectarea de adãposturi ALA(apãrare localã antiaerianã), blocuri de locuinþe ºi a Circuluide Stat din Bucureºti.

Începând din anul 1962 a lucrat în SUA.Între anii 1963 - 1964, la firma M.A. Nishkian din Long

Beach, California, a proiectat centrale electrice.Între anii 1965 - 1966, la Bechtel Corporation, San

Francisco, California, a participat la proiectarea de centralenuclare, a lucrãrii Bay Area Rapid Transit, a unor tunele ºistaþii de metrou.

Între anii 1966 - 1967, la firma Lev Zetlin & Associates,New York, ca inginer senior, a proiectat structuri pneuma-tice, acoperiºuri pe cabluri ºi construcþii civile.

Între anii 1966 - 1968, a activat ca lector la School ofEngineering, The Cooper Union School of Engineering andScience, New York.

Între anii 1967 - 1971, a fost consultant la SeverundAssociates, New York, la Ammann & Whitney, New York,pentru clãdiri înalte, turnuri de comunicaþii, construcþii civileºi la firma de inginerie de performanþã Argo-Zetlin.

Menþionãm cã, în anul 1968, a obþinut titlul de doctor înºtiinþe în domeniul Mecanicii aplicate, la Institutul PolitehnicBrooklyn.

Între anii 1968 - 1971, ca doctorand la Department ofCivil Engineering Princeton University, Princeton, NewJersey, a obþinut titlul de doctor în domeniul ingineriei civileºi geologice.

Între anii 1971 - 1988 a lucrat ca inginer cercetãtor laNBS (National Bureau of Standards), devenit NIST(National Institute of Standards and Technology), Gaithers-burg, Maryland, la Divizia de cercetare pentru construcþii.

Între anii 1980 - 1981 a fost consultant detaºat la BancaMondialã, Departamentul de dezvoltare urbanã, pentrulucrãri referitoare la siguranþa construcþiilor ieftine în zoneseismice ºi cu uragane.

Între anii 1986 - 2004 a fost profesor cercetãtor laDepartamentul de inginerie civilã al Universitãþii JohnsHopkins, Baltimore, Maryland.

Din anul 1988 este membru asociat la NIST (cercetarefundamentalã în domeniul dinamicii ºi aerodinamicii struc-turilor, climatologiei vânturilor extreme, comportãrii con-strucþiilor în incendii, dinamicii haotice).

Din anul 2007, este profesor cercetãtor distins la FloridaInternational Institute.

Activitatea de cercetare ºtiinþificã a dr. ing. Emil Simius-a desfãºurat în domeniile: estimarea efectelor vântului ºivalurilor asupra clãdirilor, podurilor ºi platformelor marineflexibile din ape adânci; siguranþã structuralã; dinamicastructurilor, a focului ºi dinamicã haoticã; spargerea sticleisub încãrcãri fluctuante; proiectare structuralã ºi criterii deevaluare pentru adãposturi cu cost redus ºi alte clãdiri înþãri în curs de dezvoltare.

De remarcat cã a dezvoltat conceptul de proiectareasistatã de baze de date ºi a fost un pionier al utilizãrii salesistematice pentru structuri supuse acþiunii vântului, ceeace a constituit un pas esenþial pentru dezvoltarea standar-delor bazate pe performanþã.

A publicat peste 80 de articole, în reviste de specialitate,în domeniile inginerei structurale, a ingineriei mecanice,fizicii ºi nanotehnologiilor. De asemenea, a publicat urmã-toarele cãrþi de referinþã (autor sau coautor): Wind Effectson Structures, ed. I-a. a Il-a, a IlI-a, Ed. Wiley, 1996 (carteaa fost tradusã în limba rusã, 1984 ºi în limba chinezã,1992); Chaotic Transitions in Deterministic and StochatisticDynamical Systems, Princeton University Press, 2002(cartea a fost tradusã în limba rusã, 2007); A ModernCourse in Aeroelasticity (coautor), Ed. Springer, 2004;Design of Buildings and Bridges for Wind (coautor), Ed.Wiley, 2006.

Ca recunoaºtere a activitãþii sale impresionanate,dr. ing. Emil Simiu este membru al Societãþii Americane aInginerilor Constructori, unde a condus Comitetul de efecteale vântului, Comitetul de efecte dinamice ºi Comitetul desiguranþã a structurilor marine. De asemenea, este mem-bru al Colegiilor de redacþie ale revistelor: StructuralSafety, International Journal of Non-Linear Mechanics,International Journal of Wind Engineering and IndustrialAerodynamics.

Pentru întreaga sa activitate de excepþie i-a fost acor-datã distincþia de inginer federal al anului din partea Soci-etãþii Naþionale a Inginerilor Profesionali (1984), medaliaASCE Robert H. Scalan (2003), cinci medalii ale USDepartment of Commerce (douã fiind de aur).

Dr. ing. Emil Simiu este un om de ºtiinþã cu capacitatede aprofundare ºi de sintezã, novator, autor al unor cãrþi deînaltã valoare ºtiinþificã, de vastã culturã, onestitate, cole-gialitate, colaborare rodnicã cu semenii, iubitor al adevãru-lui ºi dreptãþii.

S-a afirmat în lumea inginereascã ca una dintre celemai de seamã personalitãþi, scriind o paginã frumoasã înistoria ºtiinþei ºi tehnicii internaþionale în construcþii ºiaducând onoare României.

(în colaborare cu Horea Sandi)(Din vol. Personalitãþi româneºti din construcþii - autor Hristache Popescu)


Este binecunoscut faptul cã România se aflãamplasatã într-o zonã cu seismicitate ridicatã. Dar,Slavã Domnului cã în ultimii 39 de ani am fost ocoliþi de uncutremur de mare intensitate.

Acesta, însã, poate veni oricând. De aceea ni se parefoarte important sã discutãm despre modul cum seproiecteazã, cum se construiesc ºi mai ales, cum se con-solideazã, la noi, clãdirile care au fost afectate decutremurele anterioare.

Am dori, deci, sã „provocãm” o dezbatere pe aceastãtemã aºteptând pãrerile tuturor specialiºtilor care doresc sãse implice, reluând, însã, ºi idei din articole scrise de reputaþispecialiºti ºi publicate în revistã de-a lungul anilor. Precizãmcã facem acest lucru deoarece multe dintre acele idei ni separ cã sunt încã de actualitate.

Iatã, astãzi, spicuiri dintr-un articol scris în urmã cu 10 ani de profesorul universitar emerit, inginer Panaite Mazilu.

prof. univ. emerit ing. Panaite MAZILU - membru de onoare al Academiei Române

Pânã la marele cutremur din 10noiembrie 1940, atunci când înBucureºti s-a prãbuºit blocul Carlton,provocând 150 de victime ºi avariindmulte alte blocuri cu înãlþime mai micã,nu au existat niciun fel de prescripþiipentru a proiecta ºi executa construcþiirezistente la acþiunea seismicã.

Imediat dupã cutremurul din 1940,profesorul Aurel A. Beleº a publicat înBuletinul Societãþii Politehice unamplu articol intitulat „Cutremurul ºiconstrucþiile“, în care fãcea o profundãanalizã a situaþiei ºi avertiza asuprasituaþiei unor blocuri grav avariate.Ulterior, aceste blocuri au fost reparatesumar ºi s-au prãbuºit la cutremuruldin 4 martie 1977.

Din iniþiativa Ministerului LucrãrilorPublice, o comisie a elaborat „instruc-þiuni provizorii pentru prevenireadeteriorãrii construcþiilor din cauzacutremurelor ºi repararea celor degra-date“, material depus la M.L.P. îndecembrie 1941 (deci, la numai un ande la cutremur) ºi publicat ulterior în

Monitorul Oficial nr. 15 din 19 ianuarie1943. Aceste „Instrucþiuni provizorii“au reprezentat primul act normativpentru proiectarea antiseismicã a con-strucþiilor. Din nefericire el a apãrut înplin rãzboi ºi a trecut neobservat chiarîn rândul inginerilor constructori, careaveau în acea perioadã alte sarcini.

Descoperindu-l, în urmã cu cca10 ani, l-am republicat în Gazeta AICRîn decembrie 1991, adicã la 50 de anide la elaborarea lui, împreunã cu uncomentariu.

Principala prevedere din „acesteinstrucþiuni“ este aceea care cerea sãse ia în considerare o forþã seismicãorizontalã de 5% din încãrcarea gravi-taþionalã. Acest procent corespunde,de fapt, unui grad de intensitate 7 pescara Mercalli. Dupã rãzboi nimeni numai ºtia de „instrucþiunile provizorii“,aºa cã s-a construit în continuare, îngeneral fãrã sã se þinã seama decutremur.

Prima clãdire importantã la cares-a þinut seama de cutremur a fostCasa Scânteii, proiectatã ºi executatãîn intervalul 1949-1954. Aici a fostluatã în calcul o forþã seismicã de 5%dupã prescripþiile italiene care pre-vedeau acest procent pentru gradul deintensitate 7 (Mercalli) prevãzut pentruzona Bucureºti.

Este interesant de observat cã,imediat dupã cutremurul din 1940, s-aapreciat cã pentru Bucureºti trebuia

luat în calcul gradul 9 Mercalli, ca, pemãsurã ce amintirea cutremurului seestompa, sã se micºoreze exigenþeleºi sã se considere suficient gradul 7 peaceastã scarã.

În jurul anului 1960 s-a analizatposibilitatea introducerii ºi la noi a unuiact normativ antiseismic, care pânã laurmã s-a concretizat în NormativulP13 - 63 din anul 1963. Acesta difereafundamental de „instrucþiunile“ ante-rioare prin aceea cã forþa seismicã ori-zontalã depindea ºi de flexibilitateaconstrucþiei, caracterizatã prin perioa-da proprie de vibraþie.

Modelul era inspirat din normelesovietice, care la rândul lor preluaserãteoria de la americani. Aceºtia, pebaza înregistrãrii de la cutremurul din1940 de la El Centro (California),introduseserã teoria bazatã pe spec-trul de acceleraþie (curba β) în funcþiede perioada de vibraþie a construcþieiT. În baza spectrului de acceleraþii detip El Centro, rezultau forþe seismiceorizontale foarte mari pentru structuri

Reducerea riscului seismic în construcþii


rigide (clãdiri cu 1-3 etaje) ºi forþe seis-mice foarte mici pentru structuri flexi-bile (la clãdiri noi cu 8-12 etaje).Pentru aceste clãdiri flexibile rezultã oforþã orizontalã de 2-2,5% din ceagravitaþionalã.

Normativul P13-70 din 1970 men-þinea aceastã stare de lucruri. A fostcel mai mare neajuns al NormativelorP13-63 ºi P13-70 dupã care s-auproiectat toate construcþiile din anii ‘70ºi ‘80, ºi asta pentru cã înregistrareaINCERC la cutremurul din 4 martie1977 a arãtat cu totul alt tip deaccelerogramã, care a condus la ocurbã spectralã a acceleraþiilor (curbaβ), diferitã de cea de la El Centro.Aceastã curbã, valabilã pentrucutremurele vrâncene, confirmatã ºi lacutremurele din 1986 ºi 1990, con-duce la valori mari de forþe seismice laconstrucþiile flexibile cu perioada de1-1,5 sec., caracteristicã pentru clã-dirile cu 8-12 etaje.

Pentru zona Bucureºti, în bazanoilor normative din 1992, forþa seis-micã orizontalã rezultã aproximativ10% din încãrcãrile gravitaþionale,adicã de cca 4 ori mai mare decât celeavute în vedere la clãdirile proiectatedupã normativele din 1963 ºi 1970.Din acest motiv, atragem mereuatenþia cã nu trebuie sã ne limitãm cuacþiunea de consolidare numai laclãdirile proiectate ºi executate fãrãprescripþii antiseismice, ci trebuie sãanalizãm ºi clãdirile flexibile (cu P + 8-10 etaje) proiectate dupã Normativeledin 1963 ºi 1970.

Îmi amintesc cã, dupã cutremuruldin 1977, am avut de examinat maimulte clãdiri executate în baza luiP13-63 ºi P13-70. Clãdirile cu P+4Es-au comportat foarte bine, dar uneleclãdiri cu P+(8-12) etaje, cu structuri încadre, au avut de suferit în special dincauza defectelor de execuþie, dar ºisuprasolicitãrilor de cca 4 ori mai maridecât cele la care au fost calculate.

Ce a fãcut ªcoala Politehnicã ºimai târziu Institutul de Construcþiica urmare a cutremurelor din 1940ºi 1977?

Desigur, existã întotdeauna o iner-þie care conduce la un decalaj întreapariþia unor fenomene, chiar ºi catas-trofale, ºi reflectarea lor în procesuldidactic ºi ºtiinþific. Dupã cutremuruldin anul 1940 în Secþia de Construcþiia Politehnicii nu a existat niciourmare.

Sã nu uitãm cã prof. Beleº, carefãcuse o analizã atât de aprofundatã,publicatã în numerele 10 ºi 11 din1941 ale „Buletinului Societãþii Poli-tehnice“, nu era cadru didactic lasecþia de construcþii, ci la alte secþiuniºi nu avea posibilitatea sã se mani-feste ºi la ºcoalã. Dupã câte ºtiu, niciprof. Hangan nu a avut o iniþiativã înacest sens. De altfel, în „instrucþiunileprovizorii“ valabile în 1941 ºi publicateîn 1993, din cei 15 membri ai comisieinumai 5 erau ingineri constructori,restul fiind geologi ºi geofizicieni,arhitecþi, matematicieni. Între cei cinciingineri constructori, nu figureazãniciun cadru didactic al Secþiei de Con-strucþii, în afarã de un secretar careera asistent la Catedra de Poduri, întimp ce Cr. Mateescu era profesor deHidrologie. Nu apar nici prof. Beleº,nici prof. Hangan. Se pare, aºadar, cãnu a existat o relaþie foarte strânsãîntre autorii „instrucþiunilor“ ºi ªcoalã.

Mai târziu, dupã înfiinþarea Institu-tului de Construcþii, a avut loc o ade-vãratã revoluþie în teoria de calcul aconstrucþiilor prin ponderea ce reve-nea Staticii Construcþiilor, Rezistenþeimaterialelor, Teoriei elasticitãþii. În 1956am introdus în anul 4 al Facultãþii deConstrucþii Civile, cursul de DinamicaConstrucþiilor, curs care constituiebaza teoreticã a ingineriei seismice.Cursul a avut un mare succes atât lastudenþi, cât ºi la cadrele didacticetinere, care l-au urmãrit cu regularitate.

Dar, stupoare! În anul urmãtor cur-sul a fost scos din programã. Probabilderanja pe undeva un anumit con-servatorism didactic! În anul 1962 amfost numit prorector ºi am reintrodusacest curs care, de aceastã datã, arãmas definitiv în programã.

Aceeaºi disciplinã, completatã cunoþiuni fundamentale teoretice de ingi-nerie seismicã, se predã ºi la cursurilepostuniversitare. În 1977 prof. M. Ifrima predat chiar un curs de Inginerieseismicã pentru postuniversitari. Ime-diat dupã cutremurul din 1977 prof.M. Ifrim a început sã predea cursulºi la învãþãmântul de zi, apoi disci-plina fiind introdusã ºi la învãþãmântulde construcþii din celelalte centreuniversitare.

În prezent aceste discipline debazã: Dinamica Construcþiilor ºi In-gineria Seismicã sunt completate cuun curs de Expertizarea ºi punerea însiguranþã a clãdirilor existente afectatede cutremur, predat de prof. R. Agent,din 1996 ºi tipãrit în 1998.

Din aceastã succintã expunere seobservã cã învãþãmântul tehnic supe-rior este în pas cu actualitatea pro-blemelor care þin de ingineriaseismicã. La aceasta trebuie sãadãugãm ºi contribuþia adusã deINCERC Bucureºti, în special prinactivitatea d-lui dr. ing. Horea Sandi,ca ºi de INCERC laºi, unde s-a con-struit prima platformã seismicã origi-nalã din þarã, iniþiatã de regretatul prof.A. Sesan, activitate continuatã înprezent de ing. Daniel Diaconu.

Cele douã platforme seismice noide la Bucureºti ºi laºi, concepute lascarã poate prea amplã pentru posi-bilitãþile financiare actuale ale þãrii,aºteaptã sã fie dotate cu echipamentede acþionare moderne, astfel încât sãfie puse în valoare la parametriiproiectaþi.



Am arãtat la început cã intensitateacutremurelor se evalueazã dupãefectele asupra construcþiilor ºi senza-þiile oamenilor, deci într-un mod cutotul subiectiv. Efectul cutremuruluidepinde, însã, nu numai de intensi-tatea lui ci ºi de calitatea construcþiilorsi este evident cã într-o regiune undelipsa de lucrãtori pricepuþi sau dematerial bun este notorie, va trebui sãne aºteptãm la pagube mai mari.Dacã, însã, în aceeaºi regiune sauoraº, unde deosebirile de execuþie aleconstrucþiunilor nu sunt prea marcate,constatãm o diferenþiere a deteriorãriiconstrucþiunilor de cãtre cutremur, tre-buie sã atribuim unor împrejurãri spe-ciale aceastã diferenþiere.

Toþi cercetãtorii în domeniul seis-mologiei sunt de acord sã recunoascãcã natura straturilor superioare alesolului joacã un rol important în gradulde distrugere al cutremurului.

Iatã, dupã Sieberg, efectul pe careîl au diferitele feluri de terenuri asupraintensitãþii cutremurului:

Grad de mãrime dupã scaraSieberg:

1. Aluviunile, puþurile, nisipurile,turba. Pericolul creºte cu proporþia deîmbibare cu apã ....... 1-2;

2. Terenuri argiloase, marne, loess,lut, argile aluvionare. În stare uscatãcompactã aproape nu prezintã pericol.Sunt periculoase în stare uscatãsfãrâmicioasã, în caz de infiltraþiunide apã, în stare plasticã sau chiarmoale ....... 1-3;

3. Terenuri de umpluturã naturalãsau de molozuri. Cu atât mai pericu-loase cu cât bucãþ i le sunt maimari ....... 2-3;

4. Terenuri mlãºtinoase sau lacuriumplute cu pãmânt. În genere, suntfoarte periculoase ....... 3-4;

5. Quarþite alterate, ºisturi cuar-þitice, calcaruri, marmore. Nu sunt pe-riculoase datoritã cantitãþilor mici deproduse de descompunere ....... 0;

6. Gresii alterate, conglomerate.Pericolul corespunde grosimii maselorde nisip rezultate ºi amestecului debucãþi de roci colþuroase ....... 1-2;

7. Granituri alterate, porfire cuar-þoase, trachite, diabasc, gneisuri: dacãcuprind structuri nisipoase sau argi-loase ºi, câteodatã, în adâncime,pietre din alterarea granitului ....... 1-2;

8. Bazalte alterate, fonolite, grauvacke,ºisturi argiloase. Tufuri, straturi de lutsi argilã, în special la adâncimi mari laºisturi argiloase ºi la tufuri ....... 1-3.

Cum se vede din acest tablou,intensitatea cutremurului variazã destulde mult în funcþie de natura solului.

Un element ce influenþeazã intensi-tatea cutremurului este stratul acvifer.Dacã stratul acvifer este aproape desuprafaþa sau fundaþiile construcþiuniiajung pânã aproape de apã, efectulcutremurului creºte ca intensitate.

Pentru Bucureºti aceste douãefecte se pot vedea destul de bineurmãrind regiunile care au suferit maimult. Astfel, în regiunile unde terenuleste slab, aluvionar, de datã recentã,cum este bunãoarã regiunea Elefterie,efectul cutremurului a fost mai puternicdecât in regiunea platoului de dea-supra ªoselei Panduri, unde stricãciu-nile cutremurului au fost mai mici. Înzona Elefterie ºi pânza de apã subte-ranã este mai ridicatã, ceea ce explicãefectul mai pronunþat al cutremurului.De asemenea, în regiunea Oborului,în zona ªoselei lancului, efectul cutre-murului a fost mai redus si explicaþiase gãseºte în faptul cã terenul este for-mat dintr-un strat gros de argilã com-pactã iar apa este la adâncime mare.

Pentru a evidenþia rolul pe care îljoacã apa în transmiterea vibraþiilor,pot sã citez cazul urmãtor: acum vreozece ani, în regiunea unde este acumparcul Radorin, nu existau decâtcâteva case rãzleþe, iar nivelul apeisubterane - nefiind executate lucraride canalizare - era destul de aproapede suprafaþã. Un fabricant de bom-boane instalase un motor cu exploziea cãrui fundaþie, alcãtuitã dintr-un blocde beton, cobora pânã la stratul deapã. Când motorul a fost pus în funcþi-une, locatarul unui imobil situat la vreo150 m depãrtare a venit sã reclame cãtrepidaþiile motorului se resimt în casãcu atâta intensitate încât miºcã toatelucrurile din loc. Consultat de furni-zorul motorului, am putut sã mãconving de efectul într-adevãr remar-cabil pe care îl produceau vibraþiilemotorului asupra casei. Casa aveaparter ºi etaj, dar încãperile etajului nuerau de locuit, atât de neplãcute erauvibraþiile. Celelalte locuinþe din vecinã-tate nu resimþeau, însã, niciun incon-venient de pe urma acestui motor.

Din informaþiunile luate rezulta cãfundaþiile clãdirii în chestiune fuseserãduse pânã la stratul de apã, care sevede cã vehicula vibraþiile motoruluipânã la fundaþia clãdirii. Un fenomende rezonanþã între vibraþia fundaþiei

prof. Aurel A. Beleº

Cutremurul ºi construcþiile (I)- spicuiri -


Aºa cum reiese ºi din articolul anterior, prof. univ emerit Panaite Mazilu aprecia foarte mult lucrarea publicatã de pro-fesorul Aurel Beleº, dupã cutremurul din 1940 din þara noastrã. ªi nu este singurul! Într-adevãr, prof. Aurel A. Beleº afãcut atunci o amplã analizã a cauzelor care au determinat prãbuºirea blocului Carlton ºi avarierea altora care, în ciudaavertismentelor din lucrare, nefiind consolidate cu mare atenþie, s-au prãbuºit la urmãtorul cutremur, cel din 1977.

Deºi au trecut 75 de ani de la publicarea acestei lucrãri, multe din ideile cuprinse în ea ni se par încãactuale. De aceea, ne-am propus sã publicãm unele dintre capitole pe parcursul câtorva numere ale revistei,sperând cã poate vor atrage atenþia cuiva.


motorului ºi vibraþia proprie a clãdiriiera cauza inconvenientelor produse.De altfel, mãrind blocul de fundaþie almotorului, vibraþiile blocului de fun-daþie s-au redus ºi inconvenientul adispãrut cu totul. Acest fapt ne aratãrolul important pe care îl are apa întransmiterea vibraþiilor în teren.

În ceea ce priveºte amplificareaefectului cutremurului prin terenurileslabe, lucrul se poate explica prinefectul de îndesare ce se produce subacþiunea vibraþiilor ºi care amplificãdeformaþiunea terenului. Date preciseîn legãturã cu proprietãþile terenului,aºa cum se studiazã azi în mecanicasolurilor, lipsesc. Cred însã cã pentruterenuri nisipoase îndesarea relativã aterenului, aºa cum a fost definitã deTerzaghi, ar putea sã dea un criteriupentru aprecierea terenului.

Iatã definiþia acestei noþiuni: Dacãconsiderãm cifra porilor care repre-zintã golurile, raportate la volumulmaterialului solid luat ca unitate, înstarea în care se gãseºte în teren fieεt, ºi determinãm cifra porilor ε0 înstarea cea mai afânatã ce o poate luaacel teren ºi cifra ε1 în starea cea maiîndesatã, atunci îndesarea relativãeste dupã Terzaghi:

D = ε0 – εt / ε0 – ε1Aceastã noþiune este luatã astãzi

în mecanica solurilor ca un criteriupentru a aprecia calitãþile unui teren defundaþie.

Efortul de amplificare a vibraþiilordupã natura terenului este evidenþiatde toþi autorii de studii seismice ºi întratatul lui Sieberg se gãsesc schemearãtând intensitatea cutremurului înfuncþie de constituþia geologicã aterenului. În aceastã privinþã profeso-rul Rogers de la Universitatea Stan-ford a fãcut o experienþã foarteinteresantã ºi concludentã. Supunândnisip uscat la vibraþii sinusoidale, aconstatat cã miºcãrile nisipului urmã-resc miºcarea, provocând deplasarealui. Când nisipul a fost însã udat,atunci amplitudinea miºcãrii boabelorde nisip a fost mult mai mare ca aceeaoriginarã; mai mult, înregistrareaautomatã a miºcãrii nisipului a indicatcã, în loc de forþã sinusoidalã, depla-sarea nisipului a luat o formã armo-nicã. La schimbarea sensului miºcãrii,acceleraþia varia repede în acestepuncte ºi unei asemenea cauze îiatribuia Rogers efectul dãunãtor pe

care terenul nisipos îmbibat cu apãasupra construcþiilor ridicate pe el.

Aceasta ar justifica explicaþia pecare am dat-o în legãturã cu acþiuneasmunciturilor asapra clãdirilor. În ceeace priveºte dislocãri ale terenului defundaþie, nu avem în Bucureºti aproa-pe nimic de semnalat ºi afarã de unelecazuri cu totul izolate, fundaþiile clã-dirilor din Bucureºti nu s-au resimþit.

Reamintim cazul menþionat ante-rior al Hotelului Splendid, unde s-aprodus o lunecare a terenului manifes-tatã prin crãparea unui colþ al vechiuluiHotel ºi a pardoselei curþii hotelului.Este locul sã relevãm cã aceastãcrãpãturã nu a influenþat decât etajeleinferioare ale hotelului, cele superi-oare, fiind executate ulterior în scheletdin beton armat, nu s-au resimþit deloc.

La fundaþiile noului palat al BãnciiNaþionale, unde sãpãturile ating 10 madâncime, proptelele au rezistat încondiþiuni foarte bune, cu excepþiaunui punct marginal unde un bloc dezidãrie veche, susþinut de proptele, acedat fãrã a produce nicio pagubã.

Vom examina, în cele ce urmeazã,diferitele stricãciuni cauzate clãdirilor,în lumina consideraþiilor teoreticeexpuse pânã aici, iar pentru uºurinþaexpunerii vom cerceta separat clãdirileîn schelete de rezistenþã cu umpluturãde zidãrie ºi clãdirile de zidãrie.

De la început trebuie sã accen-tuãm cã, în general, cutremurul a scosîn evidenþã atât greºelile de concepþiecât ºi cele de execuþie fãcute la clãdiri.În studiul nostru vom cãuta sã reliefãmcare au fost, în general, greºelilece s-au fãcut si care sunt mãsurile deevitare a lor. O bunã parte dintreclãdirile în schelete din beton armat nuau suferit nicio degradare care sãintereseze structura de rezistenþã.Clãdirile la care s-au respectat preve-derile circulãrii germane pentru beto-nul armat ºi s-a executat lucrarea înconsecinþã, s-au comportat bine.

Dacã examinãm solicitãrile, înlumina consideraþiilor pe care le-amfãcut pentru corpuri rigide, constatãmcã pentru aceeaºi acceleraþie trans-misã prin unda cutremurului, forþa tãie-toare variazã proporþional cu înãlþimeaclãdirii, iar momentul încovoietor cupãtratul înãlþimii. Trebuie sã recunoaºtemcã ºi scheletul variazã ca dimensiuniîn funcþiune de înãlþimea construcþiu-nii, totuºi nu în aceleaºi proporþii.

De aici vom putea scoate o primãconcluzie referitoare la înãlþimile clã-dirilor si anume:

Pentru acelaºi material ºi pentruaceeaºi execuþie, clãdirile se vor com-porta cu atât mai rãu cu cât înãlþimeava fi mai mare.

Lucrul acesta s-a confirmat în prac-ticã ºi o serie întreagã de clãdiri, pre-cum Blocul Wilson, Blocul Belvederedin str. Brezoianu 7 având 14 etaje,Blocul Gãlãºescu, Blocul Broºteni dindosul Statuii Take lonescu, au prezen-tat alterãri serioase la scheletul debeton armat, iar Blocul Carlton, unadin cele mai înalte clãdiri ale Capitalei,s-a prãbuºit complet.

Un alt fenomen ce trebuie atribuittot oscilaþiilor blocului în totalitatea luieste faptul cã rosturile dintre case s-audesfãcut, iar clãdirile alcãtuite din cor-puri cu înãlþimi diferite, au prezentatrupturi sau cel puþin crãpãturi în planulde separaþie al porþiunilor de înãlþimidiferite.

În zonele cu regim de construcþieînchis, clãdirile s-au izbit între ele pro-ducându-se, pe alocuri, degradãridestul de însemnate. Lucrul se explicãprin simpla examinare a formulei ce nedã perioada de vibraþie a unei bareîncastrate la un capãt ºi care este deforma:

unde k este un coeficient în funcþiede felul încãrcãrii, μ greutatea unitarãpe ml de înãlþime, l lungimea barei,E coeficientul de elasticitate ºi I mo-mentul de inerþie al secþiunii transver-sale a barei. Se vede cã perioada devibraþie este în funcþie de lungime, demomentul de inerþie al secþiei ºi degreutatea pe ml. Este, deci, explicabilde ce, chiar pentru clãdiri de aceeaºiînãlþime, oscilaþiile sunt diferite si chiarrosturile de dilataþie din aceeaºi clã-dire au prezentat dislocãri apreciabile.

În ceea ce priveºte stricãciunileconstatate la diferitele schelete de betonarmat putem releva urmãtoarele:

Stâlpii în genere s-au distrus lângãcapetele lor, ceea ce ar fi justificat prinfaptul cã aici solicitãrile prin momentesunt maxime, dar ºi prin faptul cãacestea sunt punctele slabe de exe-cuþie din cauza întreruperii fiarelor ºirosturilor de turnare. Când grinzile la-terale se leagã cu stâlpul, adeseori



fierarii nu mai aºeazã etrierii necesarila fiarele stâlpilor, care sunt astfel uºorîmpinse în afarã. Defectul acesta estefoarte frecvent ºi peste tot unde stâlpiiau fost puternic solicitaþi fiarele au ieºitafarã. Defectele la stâlpi s-au ivit ºi înalte pãrþi, deasupra parterului îngenere, în legãturã cu o parte maislabã a stâlpului, precum înãdireaarmãturii, zone de beton mai slabe etc.La unul din stâlpi, cum este cazul laclãdirea Gãlãºescu ºi la imobilulLenghiel, ruptura poate fi explicatãprin fenomenul de flambaj dinamic,aºa cum l-am expus mai înainte. Rup-tura s-a produs prin strivirea betonuluiºi flambarea fierului.

În genere, stâlpii de colþ ºi cei dinfaþadã au fost cei mai solicitaþi. Veri-ficându-se rezistenþele din stâlpi, lamulte din aceste clãdiri s’a constatatcã rezistenþele întreceau cu multmaximele admise de circulara germa-nã, mulþi stâlpi fiind solicitaþi la rezis-tenþe cuprinse între 60 ºi 80 kg/cm2.De asemenea, procentul de armareeste sub limita admisã, coborânddeseori la 0,6% ºi chiar sub acestelimite. În fine, fierul constituind armã-tura longitudinalã era în genere preasubþire. Astfel, la imobilul din CaleaVictoriei 95, am gãsit armãturã derezistenþã alcãtuitã în mod curent dinfier de 10 mm ºi chiar 8 mm. De altfel,trebuie sã amintesc cã la acest imobil,din 34 stâlpi de rezistenþã ai clãdirii, 16prezentau alterãri exterioare pro-nunþate.

Un alt element care a suferit mult laconstrucþiunile în schelete din betonarmat au fost consolele. Am arãtatcare este mecanismul mãririi efor-turilor sub acþiunea acceleraþiilor verti-cale produse în timpul cutremurului.Urmarea a fost fisurarea consolelor ºi

despãrþirea zidãriei în dreptul încas-trãrii, producându-se adesea crãpãturimarcate.

Remarc cã fenomenul acesta estecunoscut constructorilor, fiindcã seproduce ori de câte ori se executãbowindouri pe plãci ºi acestea suntsupuse trepidaþiilor vehiculelor grele.

În fine, relevãm încã fisuri pringrinzile scheletelor de beton armat.Unele din acestea erau produse înclãdirile cu retrageri la partea supe-rioarã ºi anume la grinzile de susþinerea stâlpilor retraºi. ªi aceastã deterio-rare am vãzut cã se justificã prin acþi-unea solicitãrilor suplimentare produsede stâlpul sprijinit pe grindã.

Se observã, de asemenea, nume-roase cazuri în care grinzile suprapusede la diferitele etaje sunt crãpate înacelaºi plan vertical, în toate sauaproape în toate etajele construcþiunii.Lucrul acesta l-am observat fie încazul grinzilor cu deschideri mari, sauacolo unde rigiditatea construcþiei eradiferitã de rest, cum este în dreptulscãrilor. Cred cã aceste fenomenesunt datorate forþelor de lunecare lon-gitudinale produse din încovoiereaconstrucþiunii luatã în totalitatea ei.

Ca observaþie generalã trebue sãremarcãm cã, în genere, stâlpii ausuferit stricãciunile cele mai accentu-ate la parter, iar defectele generalemai marcate sunt la etajele I ºi II.Explicaþia acestor fenomene o gãsimîn faptul cã stâlpii de la parter, înmajoritatea cazurilor ce s-au prezen-tat, erau complet izolaþi, fiind stâlpi deprãvãlii si supuºi fie la acþiunea forþeitãietoare la care nu au putut rezista,ca în cazul Carlton, fie la acþiuneaeforturilor suplimentare, ca în cazulGãlãºescu sau Lenghiel. Pentrustricãciunile de la etajul I ºi II trebuiesã le atribuim efectului momentelorîncovoietoare, care ating maximul înaceste etaje.

În ceea ce priveºte deteriorãrileproduse în restul elementelor con-structive ale clãdirilor cu schelet dinbeton armat, acestea s-au redus ladislocãri si crãpãturi ale zidãriei deumpluturã. Se ºtie cã, în marea majori-tate a cazurilor, la construcþiunile custructurã de rezistenþã, zidãria se exe-cutã dupã terminarea scheletului ºi nuare decât rolul de material de umplu-turã. Crãpãturile produse sunt îndrep-tate dupã direcþia diagonalelor iarforma lor este caracteristicã.

Explicaþia acestor crãpãturi ar fiurmãtoarea: zidul este prins într-uncadru de beton armat alcãtuit din stâlpilaterali ºi grinzile de sus ºi de jos, iaracest cadru, în timpul încovoierii con-strucþiunii se deformeazã, dezvoltân-du-se în interiorul zidului o serie deeforturi de tensiune, ceea ce vaprovoca fisuri, cãci se ºtie cã zidãrianu este capabilã sã preia eforturi detensiune. Miºcarea oscilatorie, careprovoacã deplasarea în partea opusã,va produce rupturile dupã cealaltãdiagonalã. O a doua explicaþie ar fi cãplaca legatã de reazemele ei a lucratca o membranã acþionatã de forþele deinerþie normale pe planul ei ºi nu aputut sã reziste la acþiunea eforturilorproduse. Se ºtie cã rupturile în plãcileastfel solicitate prezintã acelaºiaspect. Cred cã deteriorãrile obser-vate pot fi explicate prin ambeleaceste interpretãri si anume dupãcazuri.

Un caz tipic de asemenea defor-maþiuni îl prezintã un zid exterior la oconstrucþie din Bd. Mãrãºti. Clãdireaavând parter ºi etaj, cu planºeu dinbeton armat, are în faþadã un zidmãrginit de douã ferestre mari careprezintã în colþ încã un stâlp desusþinere. Zidul este crãpat dupã dia-gonale iar crãpãturile sunt puternice ºipe toatã grosimea zidului care are42 cm. Cauza trebue atribuitã forþelortãietoare mari, reprezentate prin greu-tatea etajului ºi a frontonului, care auacþionat asupra porþiunii acesteia de zid.

Tot în legãturã cu pereþii de umplu-turã trebue sã evidenþiem modul satis-fãcãtor în care s-au comportat pereþiide umpluturã care au fost executaþiconcomitent cu scheletul, astfel cã aexistat o legãturã puternicã întreschelet ºi pereþi. La asemenea con-strucþiuni ºi scheletul din beton armatºi zidãriile de umpluturã nu au suferitaproape nimic. Astfel, la garajulCiclop, construcþie în sistemul acesta,zidurile de umpluturã executate con-comitent cu scheletul s-au comportatfoarte bine, spre deosebire de celeexecutate ulterior, care au prezentatdeteriorãrile caracteristice acestorziduri.

Un defect general observat iarãºila clãdirile cu schelet a fost produce-rea de degradãri ca urmare a lucrãrilorde instalaþie. Cioplirea betonului armat



pentru trecerea conductelor de calo-rifer, în special la stâlpi ºi cioplireazidurilor pentru instalarea conductelorelectrice, prin desagregarea materi-alelor din cauza acþiunii de cioplire ºiprin reducerea secþiunilor a provocatpeste tot apariþia de crãpãturi, care lazidurile subþiri au mers pânã la dislo-carea lor.

Ca o concluzie generalã, asupraefectului pe care l-a avut cutremurulasupra stabilitãþii ºi rezistenþei con-strucþiunilor în cadre din beton armat,putem spune cã prin efectul oscilaþiilors-au produs, la multe din ele, crãpaturisau fisuri în scheletul de beton armat.Dupã importanþa ºi gravitatea lor, înunele cazuri întreaga stabilitate ºirezistenþã este grav periclitatã. Înaltele, unde degradãrile nu sunt preapronunþate, rezistenþa nu este pericli-tatã, însã în general stabilitateatransversalã a clãdirii este afectatã.

Trecând la construcþiile dinzidãrie trebuie sã relevãm de laînceput elementul caracteristic alacestui fel de construcþii: lipsa rezis-tenþei la tensiune. Se ºtie cã, în modobiºnuit, aceastã lipsã se com-penseazã prin legãturile cu fier, caretrebuie puse în dreptul planºeelor ºise mai ºtie cã marea majoritate acaselor de la noi sunt lipsite deaceste legãturi. La construcþiunile cuplanºee din beton armat, planºeul ºilegãturile lui asigurã, prin monoli-tatea lui, rigiditatea întregii con-strucþiuni.

În schimb, planºeele cu grinzimetalice ºi în special cele cu grinzide lemn, în loc de a asigura legãturazidurilor, au avut un rol de slãbire aconstrucþiunii. Golurile fãcute decapetele grinzilor în zidãrie au redussecþiunea zidului, alcãtuind regiunicu rezistenþã redusã în masivul dezidãrie, acolo unde s-au ivit fisuri,crãpãturi ºi dislocãri.

ªi concepþia arhitectonicã gene-ralã a construcþiunii a jucat un rolimportant în modul de comportare alacestora. Clãdirile cu multe goluridispuse neregulat, încât scurgereaforþelor de la pãrþile superioare lafundaþie nu se putea face direct, auavut mult de suferit ºi lucrul esteexplicabil prin componentele orizon-tale ºi momentele încovoictoare dez-voltate în zidãrie pentru transmiterea

forþelor la fundaþie. Un caz tipic în înaceastã privinþã îl prezintã o con-strucþie din Str. Vasile Lascãr, caredeºi prevãzutã cu planºee din betonarmat deasupra parterului, a avut înparter zidãria forfecatã din cauzaacestei alcãtuiri iraþionale. Dacãexaminãm construcþiunile din zidãrieîn lumina celor expuse înainte,observãm cã, în genere, construcþiu-nile cu planºee din beton armat,aºezate pe ziduri de rezistenþã so-lide, s-au comportat ca un monolit,au oscilat în totalitatea lor ºi nu auprezentat dezagregãri sau dete-riorãri importante. În special zidãriileexecutate cu mortar ce cuprindea ºipuþin ciment, nu au avut nimic desuferit.

În schimb, construcþiile de acesttip care au fost executate în condiþi-uni rele, fie din punct de vedere alconcepþiei, fie ca execuþie, auprezentat avarii însemnate. Astfel, înStr. Ana Davilla am gãsit un imobilavând subsol, parter ºi 2 etaje cuplanºee din beton armat, prezentândcrãpãturi numeroase în toþi pereþiiinterni ºi externi. O examinare a imo-bilului a arãtat cã aceastã clãdireavea pereþii externi din zidãrie de ocãrãmidã grosime, iar toate zidurileinterne de 1/2 ºi 1/4 cãrãmidãgrosime. Pe aceste ziduri se spri-jineau 2 etaje. Niciun stâlp intern nuasigura rezistenþa construcþiunii ºiam rãmas mirat cã faþã de desgrã-dinarea zidurilor ºi exterioare ºi inte-rioare, imobilul nu s-a surpat.Mirarea mea a fost ºi mai mare cândam aflat cã aceastã clãdire fuseseconceputã ºi chiar construitã de unarhitect diplomat ºi a atins culmeacând am constatat cã proprietaruls-a revoltat atunci când am propusevacuarea casei, fãrã consideraþie laînalta situaþie socialã pe care odeþinea ºi au trebuit insistenþenumeroase sã-l conving pe propri-etar cã spre deosebire de legileomeneºti care sunt atât de schimbã-toare ºi susceptibile de interpretãri,legile naturale ale mecanicii ºi rezis-tenþei sunt ineluctabile independentde situaþia ºi influenþa omului.

Alte cazuri care ilustreazã tipurilede clãdiri din zidãrie alterate decutremur sunt acelea executate încondiþiuni inferioare. În genere, laasemenea case am constatat cãmortarul utilizat nu avea rezistenþanecesarã, cã rosturile nu erau um-plute ºi cã zidãria se putea desfacecu mâna. În aceastã privinþã, cred cãlipsa cantitãþii suficiente de var, unnisip murdar, utilizarea de cãrãmiziprãfuite, explicã motivele pentrucare aceste zidãrii prezentau odezagregare remarcabilã. La con-strucþiile de execuþie recentã poatecã ºi faptul cã mortarul de var nu aavut timpul sã se carbonatezecomplet sã fi contribuit la aceastãalterare.

Este evident cã la aceste clãdirideformaþia nu s-a produs ca pentruun monolit. Lipsa de rigiditate ºi decoeziune între cãrãmizi au fãcut cadeformaþiunile individuale ale pere-þilor sã intre în joc iar diferitele ele-mente constitutive ale clãdirii,pereþii, stâlpii ºi pilaºtrii de zid, sãcapete vibraþii proprii, care fiind îndisonanþã au mãrit efectul deza-gregãrii.

Cum am menþionat mai susplanºeele din lemn ºi chiar cele cugrinzi metalice nu au putut asiguralegãtura construcþiei. În specialgrinzile de lemn au redus secþiuneazidului în dreptul lor, ceea ce a fãcutca zidul de deasupra sã nu aibã obazã sigurã de rezistenþã ºi deci, nicistabilitatea necesarã.

La multe clãdiri, prin efectul forþeitãietoare, în dreptul planºeelor s-auprodus crãpãturi, deplasãri alegrinzilor, dislocãri de cãrãmizi ºichiar deplasarea zidului superior.

Din cauza lipsei de legãturi azidurilor la aceste clãdiri, s-a maiobservat un fapt foarte frecvent. Laîmbinarea zidurilor s-au produscrãpãturi ºi adeseori, sau a cãzutcolþul sau au cãzut pereþii rãmânândcolþul intact. Aceste crãpãturi cred cãtrebuie atribuite diferenþelor devibraþie între cei 2 pereþi. Perioadelede oscilaþie fiind diferite pentrupanourile de zid, apãreau deformaþiilocale, care întrecând slaba rezis-tenþã la tensiune a zidãriei produceafisurarea.

(Va urma)

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 20.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corespondent Ileana CRISTEAUSA HOWARD

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Vasile Grecudr. ing. Alexandru Damiandr. ing. Ovidiu Prodaning. Alexandra Berindeandr. ing. Cãtãlin Trofinovdr. ing. Irina Popaing. Teodora Tãnaseprof. dr. arh. Mircea Chiraasist. dr. arh. Dragoº Popescuasist. drd. arh. ªerban Marinescu

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC Mai 2016 – pdf

Documents

Transcript of RC Mai 2016 – pdf