RC Iunie 2014 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI C4Editorial: Cine poate oase roade, cine nu, nu! 3Teatrul Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi (II) -Consolidare ºi restaurare 4 - 5HIDROCONSTRUCÞIA SA: Lucrãri la cea maimare ecluzã maritimã din lume 6, 7Trofeul ARACO: Restaurarea ansamblului monument istoric Parcul Central“Simion Bãrnuþiu” din Cluj-Napoca 8IRIDEX GROUP PLASTIC: Depoul liniei demetrou M4, hidroizolat cu membrana Voltex 10, 11PSC: Promovarea internaþionalãa firmelor româneºti de construcþii 12, 13EDILCOM: Armare profesionalã cu fibredin polipropilenã pentru betoane ºi mortare 14, 15Monitorizarea unei excavaþii adâncisusþinute prin pereþi îngropaþi ancoraþi (II) 16 - 18SOLETANCHE BACHY: Soil Team - reþeauacea mai completã ºi complexã de antreprenoriatîn domeniul geotehnicii 20, 21GEOSOND SA: Douã decenii de experienþãîn domeniul construcþiilor speciale 22, 23Soluþie eficientã pentru fundarea construcþiilorpe un cheu portuar 24 - 27TRACTOR PROIECT COMERÞ:Bauer in House 2014 28, 29În actualitate: Monitorizareacomportãrii in situ a construcþiilor 30, 32, 34, 3610 ani fãrã Mihail Erbaºu! 38ALUPROF: Uºi cu protecþieîmpotriva fumului MB-45D 40, 41ADEPLAST: AdePlast lanseazãun program de termosistemestructurat pe 5 niveluri de calitate ºi preþ 42 - 43, 61Trofeul ARACO: Reabilitarea ºi extindereastaþiei de epurare Slatina 44CREATON: Þigla de format mare “BALANCE” 46, 47SAINT-GOBAIN RIGIPS: 20 de anide excelenþã pe piaþa din România 48, 49Personalitãþi româneºti în construcþii -Mircea IEREMIA 50, 51AZUR: Soluþii decorative ºi protecþie de duratãpentru casele din lemn 51KÖBER: Gama de lacuri protectoarepentru lemn 52, 53GLULAM: O soluþie ieftinã ºi eficientãde protecþie la foc 54, 55ROTHOBLAAS: My Project – softwarepentru calcularea ºi verificareaîmbinãrilor la construcþiile din lemn 56, 57CONSITRANS: Soluþii inedite pentru protecþiamediului în proiectele de infrastructurã 58, 59CISC: Apa, energia ºi construcþiile 60, 62A 5-a Conferinþã Naþionalã de Inginerie Seismicãºi Prima Conferinþã Naþionalã de InginerieSeismicã ºi Seismologie, 19 - 20 iunie 2014 63Bosch îºi consolideazã poziþia în România 64, 65

e d

!t

o r

i a

l Aºa ar putea suna osintezã a luptelor îndâr-jite pentru acaparareaputerii în Stat, nu pentrubinele LUI ci pentrubinele LOR, al competi-torilor.

Nici nu s-au terminatbine europarlamentarele cã a ºi fost declanºatã o dis-putã, pe viaþã ºi pe moarte, pentru dobândirea locaþieide la Cotroceni, de unde se sperã la o dominare a tre-burilor ºi mai ales, a intereselor aducãtoare de bani. ªicum banul este ochiul dracului, tentaþia este tot maiacerbã. Se înþelege, astfel, cã, prin bunã ºtiinþã, seignorã de fapt rolul Parlamentului ºi Guvernului în totceea ce înseamnã economie ºi viaþã socialã.

Vedeþi, vechile „obiºnuinþe” din ultimii 10-11 ani nuse pãrãsesc ºi se alimenteazã, în continuare, rolul de„vedetã naþionalã” al unui om, preºedintele adicã, ºi nuintrarea în normalitate din toate punctele de vedere!?

Practica anilor de dupã 1990 aratã cu pregnanþãlupta pentru dobândirea unor averi deloc de neglijat decãtre politicienii „produºi ºi propulsaþi” în administraþiaþãrii de unii dintre noi, sperând cã, în sfârºit, a sosit tim-pul sã facem ceva ºi pentru þarã ºi pentru oamenii ei,cei care sunt de fapt creatorii bunurilor materiale ºispirituale.

ªi cu asta ajungem, vrem, nu vrem, la ceea ce nearatã cu ce ne-am ales de la cei care s-au perindat pela caruselul puterii.

Nimeni nu poate spune cã totul este numai…negru, pentru cã în ultima vreme economia a începutsã-ºi revinã pe ici, pe colo, cu excepþia deloc normalãa sectorului de construcþii, unde trendul a fost ºi con-tinuã sã fie nemulþumitor.

Nu este suficient sã te ocupi aproape în exclusivi-tate de investiþiile din domeniul rutier. Sigur, existã onevoie acutã de drumuri, cât de cât moderne, pentru aasigura un trafic normal de mãrfuri ºi persoane.Aceasta nu poate scuza, însã, o lipsã acutã în toatecelelalte sectoare legate de construcþii.

ªi pentru cã momentele de… crizã se pare cã s-aurãrit, a sosit timpul sã se stimuleze, prin credite accep-tabile, interesul oamenilor de afaceri ºi chiar al celorobiºnuiþi, pentru a construi.

Dacã se construieºte mai mult ºi cât de cât corect,atunci ºi proverbul „cine poate oase roade…” ºi-ar maidiminua tentaþiile, pentru cã fiind mai mulþi interesaþipentru binele general se limiteazã ºi lãcomia individu-alã a unor neaveniþi din toate punctele de vedere.

Ciprian Enache

Cine poate oase roade, cine nu, nu!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 20144

Degradãrile existente în clãdireîn momentul realizãrii proiectului deconsolidare au fost:

• deteriorãri ale pietrei din fun-daþii, ca urmare a descompuneriisilicatului de sodiu utilizat la conso-lidarea terenului de fundare ºi dincauza migrãrii ionilor de sodiu îninteriorul pietrei, ioni antrenaþi deridicarea pânzei freatice din zonã;

• fisuri verticale cauzate de tasãri;• fisuri înclinate în pereþii portanþi,

ca urmare a eforturilor de întindere;• fisuri la intersecþii datorate lipsei

legãturilor;• fisuri mari la toþi buiandrugii;• fisuri în bolþile de zidãrie; • fisuri mari în cupola situatã

peste sala de spectacole, fisuri careurmãresc caroiajul metalic.

La stabilirea gradului de asigu-rare seismicã a teatrului s-au folositmai multe metode de analizã sim-plificate ºi anume:

• Calculul eforturilor axiale ºi tan-genþiale medii pe întreaga structurã.A rezultat un σef = 41,25 t/m2 > σm =18,13 t/m2;

• Calculul coeficientului de siguranþãglobal “r”. A rezultat “r”m = 0,14 <0,33;

• Determinarea nivelului de asigu-rare “A” (R.C. 6/83). A rezultat: “A” =0,194 <0,20 - clãdirea find expusãpericolului de avariere gravã;

• Aprecierea vulnerabilitãþii glo-bale “V”. A rezultat un indice I.V. = 2,5,care se aflã între valorile 2,25 ÷ 3,indicând o clãdire foarte vulnerabilã;

• Calculul capacitãþilor la eforturiîn rost orizontal, unde efortul dealunecare limitã (efortul tangenþialcapabil) este luat 0,5 x σ0 (jumãtatedin efortul axial efectiv). În bazaacestui calcul, a rezultat gradul deasigurare: transversal = 1,17 > 1 ºilongitudinal = 0,967 < 1, care impuneo intervenþie de tip “consolidare”.

• Determinarea gradului de asigu-rare “R”, conform P100/92, care este:

- Rtransversal = 0,244- Rlongitudinal = 0,129- Rmin = 0,129 <0,6, admis pentru

clasa a- II- a de importanþã.Clãdirea s-a calculat cu un pro-

gram de calcul care prinde directefectul buiandrugilor.

S-au calculat, de asemenea,perioadele de vibraþii, dupã diferiþiautori, la structurile cu pereþi dinzidãrie de cãrãmidã, rezultând urmã-toarele valori:

1)H. Sandi — I. ªerbãnescu (P100/ 92)Ttransversal = 0,165 sec.Tlongitudinal = 0,135 sec.

2) T. TaniguchiTtransversal min. = 0,21 sec.Ttransversal max. = 0,27 sec.Tlongitudinal min. = 0,21 sec.Tlongitudinal max. = 0,27 sec.3) F. Fulrich - T = 0,11 sec. ÷

0,378 sec.4) D. S. Cordev - T = 0,2 H = 22 sec.5) M. Ifrim - T = 0,05 √H = 0,164 sec.6) U.S. Coast and Geodesic Survey

T = 0,1 n (n = nr. de nivele)T = 0,1 x 3 = 0,3 sec.Se precizeazã cã aceste metode

considerã structura fãrã degradãri.Concluziile care se desprind sunt

urmãtoarele:• Perioadele rezultate sunt infe-

rioare perioadei de colþ a zonei deamplasament Tc = 1,0 sec.; deci influ-enþa terenului (β) este maximã.

• Perioadele proprii ale con-strucþiei, în acelaºi domeniu, suntcomparabile cu ale terenului, ceeace demonstreazã cã efectul cutremu-rului asupra clãdirii este defavorabil.

Rezultatele obþinute, prin toatemetodele utilizate, au condus la osingurã concluzie: construcþiaprezenta deficienþe de concepþieºi execuþie iar materialele erau deslabã calitate, necesitând inter-venþii majore.

Mãsurile propuse pentru consoli-dare au prevãzut realizarea, pentruprima datã, a unui inel de bazã dinbeton armat, sub cota ± 0,00, subcare sã se poatã controla piatradegradatã ºi înlocui în condiþii desiguranþã:

Teatrul Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi (II)CONSOLIDARE ªI RESTAURARE

Antreprenor general: SC IASICON SA IaºiProiectant general: SC GENESIS SRL Iaºi

Dupã ce în Revista Construcþiilor din luna mai a.c. v-am prezentat unele date despreprestigiosul lãcaº cultural ieºean, continuãm sã vã facem cunoscutã etapa urmãtoare aoperaþiunilor de consolidare ºi restaurare a Teatrului Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi,etapã care a trebuit sã þinã seama de starea în care se afla clãdirea în momentul în cares-a hotãrât repunerea ei în circuitul spectacolelor adresate unui public iubitor de artãdramaticã autohtonã ºi strãinã.

Sã urmãrim, aºadar, în ce au constat principalele lucrãri care trebuiau sã asiguretrãinicia, funcþionalitatea ºi aspectul interior ºi exterior, potrivit unor exigenþe modernedar respectând cu sfinþenie elementele specific tradiþionale ale construcþiilor româneºtide acest gen ridicate anterior.

Precizãrile aparþin dlui ing. Constantin FIRTEA - expert tehnic M.L.P.A.T. ºi M.C.C. ing. Constantin FIRTEA

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 2014 5

• introducerea elementelor verti-cale din beton armat, legate cu cen-turi, tot din beton armat, la diferitenivele;

• introducerea buiandrugilor ºigrinzilor din beton armat;

• injectarea tuturor fisurilor exis-tente cu mortar fluid din ciment;

• refacerea bolþilor ºi bolþiºoarelorde cãrãmidã ºi suprabetonarea pen-tru consolidare;

• introducerea contravântuirilor,pe ambele direcþii, la fermele meta-lice de la cupola peste sala de spec-tacole, atât în plan vertical cât ºi înplan orizontal ºi introducerea deferme noi, pentru transformarea sis-temului existent într-unul spaþial;

• asigurarea rezemãrii fermelorpe centuri din beton armat;

• rigidizarea cupolei de peste salade spectacole, cu o cãmãºuialã dinbeton armat la partea superioarã,pentru a colabora cu structura metalicã;

• pentru oprirea ºi eliminareaigrasiei, injectarea în masa pereþilora unei soluþii hidrolizante anti-igra-sie, în toatã grosimea zidurilor, lanivelul planºeului peste subsol ºisub acesta, pânã la limita trotuaruluiexistent;

• realizarea consolidãrii a impusºi o injectare în zidãria de piatrã dela fundaþie, pentru realizarea legã-turilor între pietre ºi impermeabi-lizarea acestora.

Toate mãsurile adoptate, verifi-cate prin calcul în mai multe vari-ante, au condus, în final, la ridicareagradului de asigurare seismicã lavalorile prezentate în tabelul 1.

Realizarea, în execuþie, a solu-þiilor ºi detaliilor propuse, a conferitclãdirii rezistenþã, stabilitate ºi sigu-ranþã în exploatare.

La începerea lucrãrilor de exe-cuþie, în anul 1998, s-a constatat cãzona de fundaþie atacatã din faþadaprincipalã este alcãtuitã din trei stra-turi succesive. Astfel, la exterior erao zidãrie din piatrã fasonatã, la inte-rior o zidãrie din piatrã brutã ºi lamijloc, piatrã spartã. În acest caz,era necesarã injectarea zidãriei dinpiatrã cu lapte de ciment, pentruomogenizarea stratului instabil ºiapoi, consolidarea cu centuri lapartea inferioarã ºi superioarã, pecele douã feþe ale zidului, care seleagã între ele cu carcase din oþelbeton pozate la distanþe cuprinseîntre 1,5 m ºi 2,0 m.

Piatra de fundare a fost necesarsã fie înlocuitã complet pe zonelealterate, acolo unde aceasta ºi-apierdut capacitatea de rezistenþã lacompresiune. Aceastã situaþie, apãrutãpe parcursul execuþiei, demon-streazã, încã o datã, cã la restau-rãrile de monumente nu se poatestabili, în faza de proiectare, o sumãcare sã rãmânã valabilã panã la ter-minarea lucrãrilor (cu indexãrile derigoare). De multe ori este nevoie caaceastã sumã sã fie modificatã înfuncþie de situaþia realã întâlnitã înexecuþie. De aceea propun, dacãeste posibil, introducerea unui punctîn legea patrimoniului care sã pre-vadã cã proiectarea de restaurare amonumentelor trebuie sa aibã douãetape distincte ºi anume:

• Prima etapã cu soluþii de prin-cipiu, în funcþie de gradul decunoaºtere ºi investigare a clãdirii,þinând cont cã unele obiectiverãmân în exploatare ºi pe durataexecuþiei ºi farã a limita valoareadevizului general.

• A doua etapã, cu soluþiile elabo-rate pe ºantier, în funcþie de situaþiilereale descoperite pe durata execuþiei,care stabilesc ºi valorile finale aleinvestiþiei.

Aceste soluþii au fost verificatede beneficiar ºi verificatorul deproiecte ºi aprobate pentru platã. �

Tabelul 1

În portul Anvers (Antwerpen) din Belgia se lucreazã, în prezent, la execuþia celei de a doua ecluze de pe malulstâng al râului (Escaut) Scheldt, cea mai mare ecluzã maritimã din lume. Investiþia care prevede realizarea unorlucrãri impresionante urmeazã a se finaliza în 53 de luni.

În cadrul contractului, S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. executã lucrãri de armare, cofrare ºi betonare a ecluzei.

DESCRIERE LUCRÃRI:1. Lucrãrile pregãtitoare:• Deviere conducte, construcþie drumuri ºi o linie de cale feratã • Pod provizoriu pentru transportul materialului provenit din excavaþii• Incintã de pereþi mulaþi, cu lungimea de 3,2 km• Incintã de palplanºe, cu lungimea de 4,5 km• Lucrãri de epuismente pentru coborârea nivelului apei cu cca. 25 m• Douã fabrici de beton, cu capacitate de livrare de 3.000 mc/zi• 4,5 km de linie de rulare pentru macaralele turn

2. Construcþia ecluzei:• Excavaþii: 4,7 milioane m3 – materialul excavat va fi folosit pentru umpluturi în alte locaþii • Betonare pereþi laterali cu înãlþimea de 32 m• Execuþie porþi laterale (batardou), utilizate pentru a regla nivelul apei• Echipamente electromecanice de blocare ºi poduri• Tunel de deznãmolire, de 800 m lungime, pentru curãþarea fundului lacului la intrarea în ecluzã ºi evacuarea în avanport

3. Construirea de clãdiri pentru echipamente ºi pentru operatorii instalaþiilor de ecluzare

Societatea comercialã HIDROCONSTRUCÞIA S.A. a fost înfiinþatã la 30.11.1950 ca unic constructor albarajului de la Bicaz. Din anul 1995, în urma privatizãrii, întreprinderea devine S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A.,cu capital privat. În prezent, Societatea are un sediu central în Bucureºti ºi 6 sucursale teritoriale cu largãautonomie, care executã lucrãri în 39 din cele 41 de judeþe ale þãrii ºi 4 sucursale în strãinãtate: Germania,Belgia, Republica Moldova ºi Irak.

PORTUL WAASLAND, ECLUZA A 2-A, ANVERS - BELGIACAMERA ECLUZEI DE LA DOCUL DEURGANCK ªI DOCUL KANAAL

4. Drumuri de acces ºi cãi ferate

CARACTERISTICI TEHNICE:• Lungime canal: 700 m, din care 500 m ecluza propriu-zisã• Lãþime canal: 68 m• 20.000 tone structuri metalice• 740.000 m3 beton armatVolumul mediu de beton, pus în operã lunar de compania noastrã, este de cca. 32.000 mc. �

Diverse faze de execuþie


Restaurarea ansamblului monument istoricParcul Central “Simion Bãrnuþiu” ºi clãdirea cazino

din municipiul Cluj-Napoca, judeþul Cluj

Ansamblul PARCULUI CENTRAL“SIMION BÃRNUÞIU” a constituit, înultimii 150 de ani, principalul spaþiu deagrement în aer liber al oraºului. Parculocupã o fâºie de teren cu adâncime vari-abilã, în lungul albiei Someºului Mic,având o suprafaþã de 136.312 mp.

Proiectul include douã obiecte deinvestiþie:

A. RESTAURAREA ANSAMBLULUIMONUMENT ISTORIC PARCULCENTRAL„SIMION BÃRNUÞIU” a presupus:

• Refacerea integralã a sistemului dealei ºi rigole, într-o formã apropiatã decea iniþialã;

• Refacerea podeþelor peste rigoleîntr-o formã asemãnãtoare celei origi-nale, din lemn cu componente struc-turale metalice;

• Reorganizarea zonelor de intrare înparc implicând pavarea cu piatrã cubicãºi amplasarea de mobilier urban –stâlpiºori pentru restricþionarea accesu-lui auto în parc, ciºmele ºi panouri deafisaj (planul parcului etc.);

• Amplasarea de mobilier urban –bãnci, ciºmele, coºuri de gunoi, panouride afiºaj etc.;

• Refacerea ºi extinderea sistemuluide iluminat pe toate aleile;

• Relocarea debarcaderului în locaþiainiþialã ºi refacerea lui;

• Cosmetizarea arborilor, refacere ºitratare strat vegetal etc.

B. RESTAURAREA CLÃDIRII CAZI-NOULUI (construitã în 1897 de arhitec-tul Pakey Lajos) a presupus:

• Lucrãri de degajare a monumentu-lui, ca precondiþie pentru restituirea sis-temului spaþial ºi a imaginii arhitecturaleoriginale;

• Demolarea corpurilor parazitare, aplatformelor ºi structurilor existente lavest de clãdirea Cazinoului, în imediatasa vecinãtate;

• Demolarea corpurilor adãugate încolþurile nord-estic ºi sud-estic ale clãdirii,a planºeului intermediar din sala princi-palã ºi a scãrii din beton armat spre etaj;

• Intervenþii structurale la zidãrii, ele-mente ale planºeelor ºi ºarpantei, pentruaducerea acestora într-o stare tehnicãcorespunzãtoare ºi la o formã apropiatãde cea originalã;

• Realizarea, în interiorul sãlii princi-pale, a pasarelei de legãturã cu lojaorchestrei, pe o structurã din profile lami-nate din oþel;

• Realizarea compartimentãrilor cupereþi uºori/reversibile pentru organi-zarea funcþionalã a spaþiilor, în concor-danþã cu programul arhitectural stabilit;

• Refacerea finisajelor exterioareîntr-o formã apropiatã de cea originalã:

- Refacerea învelitorii ºi a celorlalteelemente din tablã ale acoperiºului, pre-cum ºi a faþadelor, cu tablã de cupruplanã fãlþuitã, inclusiv a suportului acesteia;

- Protejarea elevaþiilor contra umidi-tãþii din sol, prin introducerea pe totperimetrul clãdirii a unei membrane tiptefond;

- Tencuirea soclurilor ºi pãrþii infe-rioare a pereþilor cu tencuieli de asanare;

- Repararea/consolidarea/refacereaprofilaturilor ºi decoraþiilor faþadelor;

- Refacerea tencuielilor ºi zugrãvelilor;- Refacerea / restaurarea / completarea

parapeþilor existenþi, din piatrã artificialã;- Refacerea tâmplãriei exterioare dupã

desenele originale;- Refacerea pachetelor de scãri de

intrare în clãdire din piatrã de calcardupã proiectul original. �

Antreprenor general: SC ACI CLUJ SABeneficiar: Consiliul Local - municipiul Cluj Napoca Proiectant general: SC PCMG Northbridge SRL BucureºtiLider proiect: Universitatea Tehnicã din Cluj-NapocaProiectanþi de specialitate:

SC BAU – Birou de Arhitecturã ºi Urbanism SRL;SC Bog’art Construct SRL – Cluj-Napoca;SC DAS Engineering Grup SRL Cluj-Napoca

Subantreprenori:EDA Comtrans SRL – instalaþii sanitare ºi lucrãri de sistematizare;Ecogarden SRL, Andimag Peisagisticã SRL – lucrãride peisagisticã ºi toaletaj;Paula Puºcaº PFA – restaurãri profile, stucaturi, ancadramente


În cadrul programului de inter-naþionalizare, PSC a identificatîn Kazahstan importante oportu-nitãþi macroeconomice, legate înspecial de investiþiile specificeunei þãri aflate în proces de dez-voltare ºi în plinã reconstrucþie,având, totodatã, o mare capaci-tate financiarã. Cea dintâi ediþie amisiunii economice din Kazahstaneste multisectorialã, delegaþia patro-natului reunind 8 firme reputatedin domeniul construcþiilor ºi ocompanie din domeniul energieiregenerabile.

Consilierul Economic din cadrulBiroului de Promovare Comercial-Economicã Astana, dl CorneliuDiaconiþã, prezintã în cele ce ur-meazã o perspectivã clarã asuprasituaþiei actuale din RepublicaKazahstan ºi, deci, a posibilitã-þilor de colaborare cu construc-torii români.

“Republica Kazahstan este ceamai mare dintre fostele republicisovietice cu excepþia Rusiei, ºi dis-pune de rezerve mari de hidrocar-buri, minerale ºi metale rare, cum arfi: uraniu, cupru, zinc. Kazahstanulare ºi un sector agricol important,dominat de creºterea animalelorºi cultivarea cerealelor. În 2002,Kazahstan a devenit prima þarã dinfosta Uniune Sovieticã care a primitun rating de credit de investiþii.

Industriile extractive au fost ºi vorcontinua sã fie motorul susþineriieconomice în Kazahstan, deºiGuvernul urmãreºte activ aplicareade strategii de diversificare economicã.Pentru a exporta produsele sale, înspecial petrol ºi cereale, Kazahstanuldepinde de vecinii sãi. Deºi dispunede douã porturi la Marea Caspicã,conducte petroliere ºi linii de caleferatã, infrastructura aerianã ºirutierã necesitã investiþii ºi programede dezvoltare. Sistemul de teleco-municaþii se îmbunãtãþeºte constant,dar ºi acesta are nevoie de investiþiiconsiderabile, la fel ca întregul sec-tor al tehnologiei informaþiei. Sectoruldistribuþiei de energie electricã nece-sitã ºi el investiþii serioase, din cauzaechipamentelor învechite ºi a cereriicrescute de capacitate. Strategia2050 este proiectul directivã majorcare reglementeazã planurile dedezvoltare a tuturor sectoarelor eco-nomice.

Criza financiarã din anul 2007 aafectat Kazahstanul, efectele fiind ºimai pregnante din cauza cãderii în2008 a preþurilor la petrol ºi lamaterii prime. Mãsurile guverna-mentale prudenþiale au scos relativrapid economia din crizã iar creº-terea ulterioarã a preþurilor la materi-ile prime a contribuit la recuperareaeconomicã ulterioarã. În ciuda indi-catorilor macroeconomici solizi,dependenþa excesivã de industria

extractivã reprezintã una dintre proble-mele majore. În cadrul acestor efor-turi, Kazahstanul aplicã programe dediversificare economicã. Ele vizeazãdezvoltarea altor sectoare, precum:transport, produse farmaceutice,telecomunicaþii, petrochimie ºi prelu-crarea produselor alimentare. În 2010,Republica Kazahstan a aderat laUniunea vamalã, constituitã împre-unã cu Belarus ºi Rusia, ceea ce acondus la efecte de direcþionare acomerþului cu aceste þãri, în detri-mentul UE.

Dezvoltarea sectorului de con-strucþii în Republica Kazahstan esteuna dintre prioritãþile Strategiei deDezvoltare a Kazahstanului pânã în2050 ºi una dintre cele mai impor-tante directive prezidenþiale la nivelnaþional. Dupã destrãmarea URSS,piaþa a cunoscut un declin constant,ajungând la minimum în 1999 (1,1 mili-oane mp, dupã valori de 8 mil. mp/ananterior). La începutul anilor 2000,

Promovarea internaþionalãa firmelor româneºti de construcþii

2014 este al cincilea an consecutiv în care Patronatul Societãþilor din Construcþii îºi consolideazã acti-vitãþile de promovare internaþionalã a firmelor româneºti din domeniul construcþiilor. Târgurile economice ºimisiunile organizate în anii precedenþi au înregistrat un real succes, motiv pentru care va continua organi-zarea unor astfel de acþiuni, atât pentru a încuraja firmele româneºti sã lucreze pe pieþele internaþionale, câtºi pentru a atrage investiþii strãine în România. Privind retrospectiv, în anul 2012 PSC a participat alãturi defirme româneºti la târgul SEEBBE, din Belgrad, în perioada 24 - 28 aprilie 2012, la târgul CONSTRUMA, dinBudapesta, în perioada 18 - 22 aprilie 2012 ºi la misiuni economice în Irak - Erbil ºi Suleymaniyah, înperioada 5 - 10 mai 2012 ºi în Federaþia Rusã, la Moscova, în perioada 27 - 28 septembrie 2012. În anul 2013PSC a mers la trei destinaþii: Rusia – Moscova în perioada 8 - 12 iulie, Kurdistan – Erbil ºi Suleymaniyahîn perioada 22 - 27 iunie 2013 ºi Algeria în perioada 5 - 9 octombrie 2013. Anul acesta sunt programate douãmisiuni economice: Kazahstan, în perioada 1 - 6 iunie ºi Quatar, în prima sãptãmânã din octombrie, dar ºi omisiune economicã ce se va desfãºura la Bucureºti, cu participare internaþionalã, în perioada 6 - 7 noiembrie.

Kazahstan – pilonul economic al Asiei Centrale

Corneliu Diaconiþã


piaþa construcþiilor a început sã seredreseze. Stimularea sectorului s-adatorat iniþiativelor guvernamentalepentru a rezolva problema locuin-þelor, sub forma a douã programederulate în perioadele: 2005-2007 ºi2008-2010. Cele douã proiecte desprijinire a construcþiilor de locuinþede stat au mai inclus ºi Programul dedezvoltare pentru industria de con-strucþii ºi materiale de construcþiipentru perioada 2010-2014, progra-mul de locuinþe pentru perioada2011-2014 ºi Programul de “locuinþeaccesibile financiar“ care se vaderula pânã în 2020. Primul programa fost de succes (2005-2007),datoritã suprapunerii cu boom-ulimobiliar global, al doilea a fost însãafectat semnificativ de criza finan-ciarã ºi recesiunea globalã ce aurmat.

În cadrul programului “locuinþeaccesibile 2020” a fost reglementatun set de mãsuri de sprijinire decãtre stat pentru construcþia delocuinþe la preþuri accesibile. Accesi-bilitatea financiarã a locuinþelor esteasiguratã de mãsuri precum: asigu-rarea utilitãþilor, instrumente finan-ciare pentru cetãþenii cu venituri miciºi industrializarea sectorului de con-strucþii. Programul acoperã, însã, ogamã restrânsã de cerinþe: locuinþecu pânã la 75 mp, costul pe mp con-struit - pânã la cca. 650 USD, ratalunarã medie de pânã la cca. 330 USD.

În contextul boom-ului imobiliar,începutul anilor 2000 a însemnatdezvoltare pentru piaþa construcþiilordin Kazahstan, dinamica de creºterea preþurilor de pe piaþa imobiliarãdepãºind toate aºteptãrile, însã cali-tatea materialelor de construcþiirãmânând neschimbatã, iar cea aconstrucþiilor deteriorându-se odatãcu adâncirea diferenþei între cerereaexcesivã pentru apartamente ºi caseºi capacitatea antreprenorilor generalide a construi. Piaþa a devenit specu-lativã, element la care au contribuit

ºi agenþii imobiliari, evaluatorii ºidezvoltatorii. Oferirea de instru-mente de finanþare accesibile a con-dus, odatã cu criza financiarã din2007, la creºterea constantã a rateicreditelor neperformante, Kazah-stanul având, acum, un indice de 33%.

În prezent, piaþa cunoaºte orevigorare a cererii, ca urmare areechilibrãrii relative a economiei,dar mai ales a reducerii componen-tei speculative, fiind înregistratecreºteri anuale ale volumului detranzacþii de cumpãrare ºi vânzarede case. În timpul crizei financiare adevenit clar cã ipoteca este un pro-dus bancar pentru persoanele cuvenituri peste medie.

Piaþa sectorului de construcþiicunoaºte, însã, ºi alte probleme, carenecesitã o atenþie sporitã ºi inter-venþia guvernului. Principala proble-mã este lipsa de locuinþe pentrupopulaþia cu venituri medii ºi mici.Se estimeazã cã doar aproximativ15 % din populaþia Kazahstanului,inclusiv în cadrul programului men-þionat, îndeplineºte condiþiile cerute.Apoi, mai este ºi problema îmbãtrâniriilocuinþelor, puþin peste 30% dinnumãrul total de locuinþe dinKazahstan fiind construite dupãindependenþã, sau altfel spus, 70%din numãrul de locuinþe sunt caseconstruite în anii sovietici, iar aproxi-mativ 32% din totalul locuinþelor aunevoie de reparaþii majore. Îmbã-trânirea fondului de locuinþe poateduce la o situaþie în care costurile deîntreþinere vor depãºi capacitãþile deplatã ale locatarilor.

La nivel regional, costul con-strucþiilor civile variazã foarte mult,cele mai ridicate fiind în Astana ºiAlma Ata, unde preþurile sunt de 2-3ori mai mari. Cerinþele preliminaresunt clare - nivelul de activitate eco-nomicã a regiunii determinã nivelulde preþuri pentru locuinþe. Cu toateacestea, în ciuda creºterii preþurilor,dupã cum s-a menþionat, piaþa se

confruntã cu o creºtere a volumuluide tranzacþii de cumpãrare ºi vân-zare. Cea mai mare activitate devânzare-cumpãrare de proprietãþi seobservã în oraºul Alma Ata, procesce þine ºi de popularitatea oraºuluicare, în ciuda pierderii statutului decapitalã politicã ºi administrativã,rãmâne centrul cultural, financiar,comercial ºi economic al þãrii. În acestsens, se poate presupune cã, în ciudacostului foarte ridicat al locuinþelor înoraº, sectorul de construcþii va con-tinua sã atragã atenþia potenþialilorrezidenþi ºi investitori-dezvoltatori.Ca exemplu, la un complex imobiliar,format din 24 de clãdiri, cu suprafaþatotalã de 82 mii de mp, conform unorcalcule preliminare, preþul unitar pesuprafaþa construitã va fi de 730 USD.Apartamentele sunt oferite cu chirieºi/sau leasing. Distribuþia aparta-mentelor se va face conform regle-mentãri lor primãriei. În cadrulprogramului “locuinþe accesibilefinanciar”, în oraºul Alma Ataurmeazã sã fie construite 7 clãdiri deapartamente, costul estimat pe supra-faþã fiind de pânã la 600 USD/mp.

Pe lângã sectorul imobiliar, unadintre cele mai importante direcþii dinsectorul de construcþii în Kazahstaneste dezvoltarea instalaþiilor industri-ale, inclusiv a complexului petro-chimic, dar ºi a infrastructuri i .Coridorul de tranzit comercial aflat înconstrucþie “Europa – China” repre-zintã unul dintre cele mai importanteproiecte, ce implicã, în primul rând,realizarea de drumuri ºi poduri. Con-form analizelor specialiºtilor autohtoni,se constatã o creºtere a necesaruluide personal profesionist, pentrupunerea în aplicare a lucrãrilor - dela muncitori calificaþi pânã la coordo-natori ºi tehnicieni.

Este de reþinut faptul cã, în ciudadificultãþilor ºi a evoluþiilor mai lente,comparativ cu UE, Kazahstanulrãmâne pilonul economic al AsieiCentrale.” �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.


(Continuare din numãrul anterior)

MÃSURÃTORILE EFECTUATEÎN TIMPUL EXECUÞIEI

Trebuie menþionat cã, din cauzadimensiunilor mari ale proiectului,execuþia acestuia s-a atacat, înparalel, pe mai multe fronturi. Astfelcã, dacã într-o zonã a ºantierului seexcava pentru execuþia ancorajelor,în alte zone se excavase deja la cotafinalã sau se tensionau ancorajele.

Pentru interpretarea cât maicorectã a rezultatelor s-au ales doarmãsurãtorile considerate neafectate

de aceastã etapizare ºi realizate înmomentele care coincid cu etapelede execuþie prevãzute în programulde monitorizare. Restul mãsurãto-rilor sunt utile doar pentru a asiguracã amplitudinile deformaþiilor nudepãºesc valorile avute în vedere laproiectare.

Mãsurãtorile inclinometriceÎn figura 6 sunt redate diagra-

mele deplasãrilor orizontale aleperetelui mulat ºi ale masivului depãmânt de dedesubt mãsurate încoloanele inclinometrice, pentru fiecareetapã de excavaþie.

Valorile pozitive indicã miºcãri aleperetelui spre interiorul excavaþiei,iar cele negative indicã miºcãri aleperetelui mulat spre exteriorulexcavaþiei. S-au indicat de aseme-nea ºi deplasãrile verticale pe capulpereþilor mulaþi, dupã cum rezultãdin mãsurãtorile topografice efec-tuate la interval redus de timp faþãde mãsurãtorile inclinometrice. S-aconstatat cã valorile pozitive pentrudeplasãrile verticale indicã ridicãri.

Valorile maxime ale deplasãriiorizontale experimentale se situeazãîn jurul a 10 mm … 15 mm, mult maireduse decât cele evaluate prin cal-cul de circa 30 mm … 35 mm. Pede altã parte, se poate observa cãdeplasarea de la baza peretelui estemai mare decât cea estimatã princalcul. Acest lucru aratã o tendinþã aperetelui de rotire de ansamblu multmai micã decât cea estimatã princalcul. Aceste diferenþe pot fi expli-cate, pe de o parte, de rigiditãþilerelative teren – perete - sprijiniriutilizate, iar, pe de altã parte, demodul de aplicare prin modelulnumeric al forþelor care simuleazãexcavarea.

Faptul cã mãsurãtorile topograficede pe capetele pereþilor aratã, prac-tic, în toate momentele, o ridicare aacestora nu confirmã, din nou, ten-dinþa generalã de miºcare estimatãprin calcul ºi care poate fi pusã peseama „umflãrii” bazei excavaþiei,foarte diferitã între calcule ºimãsurãtori, dupã cum se va puteavedea mai jos.

Inclinometrul I2 este instalat pe olaturã sprijinitã prin rampe de cotãvariabilã. Drept urmare, efectulreazemelor este mai estompat îndiagrama de deformaþie a pereteluimulat. Detensionarea ancorelor s-afãcut, în acest caz, dupã realizarearampei de deasupra cotei de insta-lare a ancorajelor.Fig. 6: Diagramele de deplasare a peretelui mulat, rezultate din mãsurãtori

Monitorizarea unei excavaþii adâncisusþinute prin pereþi îngropaþi ancoraþi (II)

ing. Alexandra ENE, ing. Dragoº MARCU - SC POPP & ASOCIAÞII INGINERIE GEOTEHNICÃ SRL Bucureºticonf. univ. dr. ing. Horaþiu POPA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii


Deplasãrile laterale, mãsurate întimpul execuþiei dupã etapa de ten-sionare a ancorajelor, evidenþiazã otrecere a diagramei de deplasãrispre exteriorul incintei. Aceastãtendinþã de deplasare poate fi confir-matã, sub anumite rezerve, demãsurãtorile topografice efectuatepe reperii montaþi pe capul pereþilormulaþi. În realitate, s-a observat oridicare a reperilor de pe capulperetelui mulat ºi chiar a reperilormontaþi pe construcþiile învecinate.

Datoritã executãrii inclinome-trelor cu lungime mai mare decât apereþilor mulaþi s-a putut surprindetendinþa de deplasare a bazeiperetelui înspre interiorul incintei (cucirca 1-3 mm). În cazul în care seexecutã mãsurãtorile faþã de bazaperetelui consideratã fixã, ordinul demãrime al deplasãrilor poate fi sem-nificativ diferit faþã de cel real.

Mãsurãtori tasometriceTasometrul S1 este poziþionat la

circa 20 m de latura de perete mulatîn care s-a instalat inclinometrul I2.

La data efectuãrii primei citiri, dedupã excavaþia la cota finalã, la circa7 m de tasometru se afla berma depe care se executau ancorajele pen-tru peretele mulat. La data efectuãriicelei de-a doua citiri, de dupãexcavaþia la cota finalã, se exca-vaserã complet atât berma, cât ºibaºa de 2,20 m adâncime, aflatã la8 m de tasometru.

Primele citiri de dupã turnarearadierului s-au efectuat, de fapt,dupã ce se executase inclusiv placapeste subsolul 2, iar al doilea set demãsurãtori de dupã turnarea radi-erului s-a realizat dupã ce se execu-tase inclusiv placa peste etajul 1.

Pe baza comparaþiei între valorilemaxime ale mãsurãtorilor privindumflarea bazei excavaþiei (circa30…40 mm) ºi estimãrile calculate(aproximativ 15 mm) se poate con-cluziona cã rigiditatea terenului ladecompresiune este exageratã cavaloare. Acest aspect, însã, nu paresã confirme deplasãrile laterale aleperetelui, dupã cum s-a putut vedeaanterior.

Mãsurãtorile piezometriceS-a urmãrit variaþia nivelului apei

subterane, atât în cele trei puþuripiezometrice executate în exteriorulincintei, cât ºi în puþurile de epuiz-ment din interior, dupã coborâreanivelului apei în incintã.

Se poate observa cã variaþianivelului hidrostatic în puþurile piezo-metrice executate în exteriorul incin-tei se înscrie în variaþiile normalesezoniere ºi, prin urmare, incintaproiectatã a îndeplinit rolul de incintã„perfect” etanºã.

Fig. 7: Diagramele citirilor tasometrice

Fig. 8: Variaþia nivelului hidrostatic

continuare în pagina 18��


Mãsurãtorile topograficeTasãrile mãsurate la postul trafo

sunt nesemnificative, de la 0 mm la2 mm. Se remarcã faptul cã, dupã o„umflare” a terenului cauzatã de ten-sionarea ancorajelor, tasãrile s-aunormalizat, imediat dupã procesulde detensionare.

Valorile mãsurate ale tasãrilor seîncadreazã între 2 mm ºi 5 mm pentruclãdirea Grupului ºcolar ºi între 2 mmºi 8 mm pentru clãdirea parter.

Tasãrile mãsurate pe clãdirilevecine conduc la tasãri diferenþiatenesemnificative, care nu pun subsemnul întrebãrii integritatea clãdirilor.

În cazul ºoproanelor s-au înregis-trat cele mai mari valori ale tasãrilor.Cea mai însemnatã parte a acestortasãri se datoreazã nu lucrãrilor deexcavaþie ci, probabil, traficului greudin aceastã zonã, lucru justificat, pede o parte, prin relativa uniformitatea evoluþiei tasãrilor, dar, mai ales,prin faptul cã cele mai mari tasãri seînregistreazã într-o zonã care nu seînvecineazã cu excavaþia. Pentruprotejarea acestuia, se preconi-zeazã ca, pentru urmãtoarea fazã deexcavaþie (pentru execuþia celuide-al treilea corp), peretele de incintãsã se sprijine prin douã orizonturi deancoraje, pentru a limita deformaþiilecare pot cauza avarieri la construcþiaînvecinatã.

Nu s-au constatat evoluþii nefavo-rabile ale tasãrilor sau ale fisurilordin construcþiile monitorizate, ceeace confirmã comportarea corectã asistemului de sprijinire a excavaþiei.

CONCLUZIIChiar ºi prin utilizarea unor mo-

dele de calcul complexe este destulde dificil de evaluat cu precizie com-portamentul structurilor proiectatesau a celor existente în vecinãtate,ca urmare a execuþiei excavaþieiadânci ºi a construcþiei noi. Incertitu-dinile provin încã din estimareaparametrilor geotehnici necesari cal-culului avansat ºi din limitãrile mo-delului de calcul ºi pânã în momentulexecuþiei, atunci când apar situaþiineaºteptate în teren sau când teh-nologia de execuþie necesitã adaptãriale ipotezelor considerate la proiectare.

Pe de altã parte, fenomenele deinteracþiune teren – structurã care sedezvoltã sunt complexe ºi dificil destãpânit prin modelare teoreticã.Abordarea unor modele, în specialcu legi de comportare avansate pen-tru pãmânturi, nu asigurã, în modautomat, ºi obþinerea unor rezultateconforme cu realitatea, mai alesdacã asupra obþinerii parametrilormodelului utilizat existã incertitudini.

Riscurile aferente acestor lucrãrisunt reduse semnificativ prin moni-torizarea atentã ºi corectã a struc-turilor proiectate ºi a construcþiilorînvecinate, permiþând sã se intervinãdin timp, în cazul în care se remarcãevoluþii negative ale deplasãrilor.Mãsurãtorile pot face parte dintr-unstudiu de specialitate prin care sepoate optimiza modelul de calcul ºi,în final, se pot reduce costurile deexecuþie a construcþiei noi sau deintervenþie sau reparaþie asupraclãdirilor existente.

Validarea ºi calibrarea unor mo-dele de calcul nu pot fi realizatedecât prin comparaþii cu date experi-mentale. De aceea, monitorizarealucrãrilor trebuie sã fie cât maiextinsã, iar, pe lângã mãsurãtorile dedeplasare, ar trebui sã se aibã învedere ºi alte tipuri de mãsurãtori(forþe în ancore ºi ºpraiþuri, presiunide contact între fundaþii ºi terenetc.), care sã completeze informaþiaºi sã permitã o calibrare a calcululuimai sigurã.

La fel de importantã este, pentruconstrucþia nou proiectatã, urmã-rirea în faza de exploatare a aces-teia, dupã un program prestabilit,care poate fi reconfirmat în conformi-tate cu evoluþia valorilor mãsurate întimpul construirii.

Cercetarea a fost realizatã încadrul proiectului „Green CourtBucharest”, realizat de SkanskaCommercial Development. Autoriiþin sã mulþumeascã Skanska România,doamnei Anca Rãducan pentrusprijinul acordat ºi întregii echipe deconstrucþii pentru datele furnizate.

Autorii mulþumesc, de asemenea,colegilor implicaþi în proiect: ArchitectService SRL, Popp & Asociaþii SRLºi MC General Construct SRL.

BIBLIOGRAFIEPopp&Asociaþii [2013] „Program

cadru de urmãrire în timp (monito-rizare) a construcþiei nou proiectateºi a clãdirilor învecinate pe parcursulexecuþiei ºi exploatãrii”;

Octagon Contracting & Engi-neering SA [2013], Raport Nr. 4 demãsurãtori inclinometrice, ProiectGreen Court Bucharest;

Octagon Contracting & Engi-neering SA [2013], Raport Nr. 3 demãsurãtori tasometrice, ProiectGreen Court Bucharest;

Octagon Contracting & Engi-neering SA [2013] Raport unic demonitorizare apã subteranã, ProiectGreen Court Bucharest;

SC TOPO LAND EUROPE SRL[2013], Documentaþie nr. 6 privindurmãrirea tasãrilor la clãdirile vecineºi la construcþiile noi, Proiect GreenCourt Bucharest;

NP 120-06: „Normativ privindcerinþele de proiectare ºi de execuþiea excavaþiilor adânci în zone urbane”;

SR EN 1997-1: 2004: „Eurocod7: Proiectarea geotehnicã. Partea 1:Reguli generale”;

SR EN 1997-1:2004/NB:2007Eurocod 7: Proiectarea geotehnicã.Partea 1: Reguli generale. Anexanaþionalã;

NP 112-04: „Normativ pentru proiec-tarea structurilor de fundare directã”;

MARCU A., POPA H., MARCUD., COMAN M., VASILESCU A.,MANOLE D. [2008] „Impactul reali-zãrii construcþiilor în excavaþii adânciasupra clãdirilor existente în vecinã-tate” – Revista Construcþiilor Nr. 34ºi 35 - 2008;

POPA H. [2010] „Deep excava-tions in urban areas – influence onthe neighboring structures; meas-urements and calculation” Geotech-nical Challenges in Megacities -International Geotechnical Conference,7-10 iunie 2010, Moscova, Rusia. �

�� urmare din pagina 17


Ne strãduim sã oferim soluþii de maximã valoare pentru CLIENÞII NOªTRI, aducând competenþe globale înpieþele locale. Din postura unei companii ghidate de performanþã, suntem dedicaþi dezvoltãrii echipelor noastreîntr-o culturã a securitãþii muncii, a inovaþiei ºi a excelenþei. Tindem sã lãrgim activitatea noastrã cãtre noi domenii,rãspunzând cerinþelor unei lumi schimbãtoare.

În cadrul conceptului SoilTeam, cele douã companii, Soletanche Bachy ºi Menard, formeazã împreunã

reþeaua cea mai completã ºi complexã de antreprenoriat în domeniul geotehnicii.

VIZIUNEA NOASTRÃ ESTE DE A FI ANTREPRENORUL DE FUNDAÞII PREFERAT DE CLIENÞI

SoilTeam


ing. Petre UÞÃ, director general GEOSOND SA

La 30 mai 2014 GEOSOND SA a organizat un simpozion cu tema „Tehnologii moderne folosite de

SC GEOSOND SA în douãzeci de ani de activitate”. Evenimentul a avut loc la Universitatea Tehnicã de

Construcþii Bucureºti, Facultatea de Hidrotehnicã cu sprijinul Societãþii Române de Geotehnicã ºi Fundaþii,

unde GEOSOND SA este membru colectiv. Printre invitaþi au fost prezenþi partenerii noºtri din Germania ºi

Polonia. Tematica simpozionului a abordat tehnologiile moderne implementate în domeniul Ingineriei

Geotehnice ºi al lucrãrilor speciale, atât în România cât ºi în strãinãtate.

De reþinut cã, din iunie 2006, GEOSOND SA face parte din grupul Himmel u. Papesch GmbH, firmã

înfiinþatã în 1924, care are ca principalã activitate fundaþiile speciale. De asemenea, SC GEOSOND SA

este distribuitor în România al produselor Ischebeck.

Activitatea societãþii se dezvoltã pe urmãtoarele direcþii:

• Cercetare geologico-tehnicã ºi hidrogeologicã;

• Lucrãri de geotehnicã aplicatã în construcþii;

• Explorarea ºi exploatarea resurselor minerale subterane în special cele acvifere.

Evoluþia în ultimii ani din domeniul construcþiilor, cât ºi dezvoltarea unor echipamente tehnologicespecifice moderne au permis apariþia ºi dezvoltarea de noi tehnologii de execuþie în domeniulgeotehnicii aplicate.

În prezent, GEOSOND SA îºi desfãºoarã, preponderent, activitatea în cadrul proiectelor de conso-lidare a fundaþiilor de drumuri ºi poduri, a versanþilor ºi taluzurilor, îmbunãtãþire a terenului suport laconstrucþii noi sau existente, fundaþii pentru stâlpi electrici, piloni ºi antene de transmisiuni radio ºitelefonie, turbine eoliene ºi parcuri cu panouri fotovoltaice, executând piloþi, micropiloþi, micropiloþiinjectaþi, ancore, foraje de drenaj ºi coloane din material granular compactat.

Încercãri penetrare dinamicã grea (DPH)la Combinatul Arcelor-MITTAL Galaþi

Încercãri de probã pe coloane GEOPIER -fundaþii turbine eoliene la Vulturu, Constanþa

Investigaþii geotehnice la “Therme Nord”, Baloteºti

Dotarea tehnicã ºi experienþa personalului, câºtigatã în 20 de ani de activitate, permite firmei GEOSOND SAsã atace cu succes proiecte complexe din domeniul geotehnicii aplicate.

În domeniul construcþiilor speciale, societatea executã urmãtoarele tipuri de lucrãri:

• proiectarea lucrãrilor de fundaþii speciale ºi îmbunãtãþirea terenului;• execuþia lucrãrilor de tratare ºi îmbunãtãþire a terenurilor de fundare,

prin aplicarea tehnologiilor implementate la scarã mondialã;• consolidarea ºi etanºarea terenurilor de fundare, prin injectare cu

diverse reþete de suspensii, þinând cont de natura terenurilor;• execuþia lucrãrilor în condiþii urbane, spaþii restrânse etc.; • consolidarea terenurilor de fundare, a versanþilor naturali ºi a

taluzelor artificiale, prin tiranþi activi ºi pasivi; s-a implementat tehnologiaIschebeck – Germania;

• coloane din material granular compactat - tehnologia GEOPIER;

• drenajul terenurilor de fundare, aversanþilor naturali ºi a taluzelor arti-ficiale, prin foraje cu diverse înclinãri,echipate corespunzãtor;

• consolidarea versanþilor naturaliºi a taluzelor artificiale, prin folosireacombinatã a tehnologiilor de injectare– drenare - ancorare;

• execuþia de foraje pentru mon-tarea de aparate de mãsurã ºi con-trol, în vederea urmãririi, în timp, acomportãrii construcþiilor;

• fundaþii speciale (micropiloþi,piloþi, coloane forate ºi umplute cubeton, amestec de pãmânt cu var ºiciment, nisip sau pietriº).

Ancore autoforanteConsolidare DN 10 TELIU, Braºov

Ancore autoforanteStabilizare versant SIRIU, Buzãu

Coloane din material granular GEOPIERFundaþie SILOZ CLINKER – LAFARGE MEDGIDIA

Micropiloþi injectaþiModernizare DJ 106 SIBIU - AGNITA

Drenuri orizontaleModernizare DJ 106 SIBIU - AGNITA

Injecþii mortar – consolidare teren fundareStaþie 400 kW, Topolog

GEOSOND® SASplaiul Independenþei, nr. 294, corp E, sector 6, Bucureºti

021 319 48 44, 0744 55 00 14 | 0742 14 06 95, 0745 19 54 85www.geosond.com | [email protected], [email protected]

GEOSOND SA este o firmã dinamicã, adaptatã cerinþelor pieþei moderne, atuul ei fiindcei 20 de ani de experienþã în domeniul construcþiilor speciale ºi ingineriei geotehnice.

LUCRÃRI EXECUTATE DE S.C. GEOSOND S.A. PE ªANTIERELE DIN ÞARÃ


Soluþie eficientã pentru fundareaconstrucþiilor pe un cheu portuar

prof. univ. Romeo CIORTAN - Universitatea Ovidius, Constanþa,membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice

prof. univ. Sanda MANEA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºtiing. George TSITSAS - director GT Ground Engineering & Construction Services

drd. ing. M. DUMITRU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

CHEUL EXISTENTPe platforma unui cheu existent

din Portul Constanþa se amenajeazãun depozit mare de cereale. Cheuleste de tip gravitaþional, format dinblocuri de beton, de 1.000 kNfiecare. Blocurile sunt plasate unulpeste altul, rezultând pile de 5,5 mlãþime, unite câte 5 la partea supe-rioarã cu un coronament din beton.Cheul are 14 m înãlþime, din care11,5 m sunt situaþi sub nivelul mãrii.Este fundat pe un strat de anroca-mente cu grosimea de 1,5 m, situatdeasupra unei argile tari, cu capaci-tatea portantã de 400 kN/m2. Pentrua reduce împingerea umpluturii pecheu a fost prevãzut un prismdescãrcãtor din piatrã brutã.

Cheul este deservit de macaralecare ruleazã pe douã file: una pecoronament ºi una la o distanþã de10,875 m, fundatã pe traverse dinbeton armat. De asemenea, sub por-talul macaralei sunt douã linii de caleferatã ºi alte douã în exteriorul cãiide rulare. Una dintre liniile exterioarea fost scoasã din funcþiune deoarecese afla pe amplasamentul nouluidepozit. Lãþimea totalã a platformeiportuare este de 60 m. Tehnologiade manipulare a cerealelor prevedeºi transbordarea directã, ceea ce con-duce la o încãrcare a platformei de40 kN/m2 (fig. 1).

Pentru îmbunãtãþirea capacitãþiide operare a navelor a fost prevãzutãconstrucþia unui depozit tampon pen-tru depozitarea temporarã a cerealelor.

Depozitul are lungimea de 135 m ºi ocapacitate de 50.000 de tone. Spaþiullimitat al platformei portului a impusadoptarea lãþimii depozitului la aproxi-mativ 29 metri (fig. 2).

Încãrcarea transferatã platformeieste de aproximativ 300 kN/m2, ceeace conduce la creºterea solicitãrilororizontale pe cheu. În aceste condiþii,a rezultat cã nu este asiguratã stabi-litatea cheului, fiind necesare inves-tigaþii suplimentare.

EVALUAREA STABILITÃÞII GENERALEPentru a evalua efectele noilor

sarcini asupra stabilitãþii cheului ºi aoferi o soluþie fezabilã, care ar puteasatisface ºi termenul de construcþieimpus, s-au efectuat diferite calculeºi analize, inclusiv modelarea nume-ricã ºi experimente in situ.

Operatorii portuari se confruntã cu cereri din ce în ce mai mari pentru manipularea volumelor decereale ºi alte mãrfuri. Ca urmare, este necesar sã se construiascã, pe platforma adiacentã fronturilor deacostare, depozite de capacitate mare, cu tehnologie de operare modernã. Din cauza locaþiei ºi a spaþiuluidisponibil limitat, construcþiile devin înalte, transmiþând terenului presiuni medii de 300 KPa. Acestesarcini pot fi preluate doar de un teren cu capacitate portantã adecvatã.

Lucrarea de faþã prezintã un studiu de caz unde a fost folositã o soluþie de îmbunãtãþire a terenului defundare cu incluziuni de beton, pentru a permite transferul sarcinilor, în condiþii de siguranþã, la adâncimeanecesarã asigurãrii stabilitãþii cheului portuar existent.

Fig. 1: Sarcini aplicate pe platforma cheului Fig. 2: Noua amenajare a platformei cheului


Condiþiile geotehniceStratificaþia terenului din ampla-

sament a fost determinatã prin forajede 35 m lungime, cu prelevare deprobe si realizarea de teste standardde penetrare (SPT), de penetraredinamicã (DPT), precum ºi de labo-rator. A rezultat cã terenul de fun-dare are urmãtoarea stratificaþie: unstrat cu grosimea de 9,5 m umplu-turã de nisip ºi blocuri (de beton ºide carierã), cu îndesare medie peprimii 4 m (NSPT = 5 – 12 lovituri) ºiîndesat la bazã (refuz), urmat de unstrat moale de argilã, cu grosimeade 0,8 m ºi de nisip fin, îndesat, cugrosimea stratului de 1,3 m. Sub stra-tul de nisip fin este un pachet coezivîn stare tare, format din 6% – 30%nisip, 31% – 19% praf ºi 63% – 51%argilã, NSPT = 38 – 50 lovituri, DPT =30 lovituri/10 cm ºi indicele de con-sistenþã Ic = 0,93 – 0,95. La adân-cimi de peste 15 – 17,5 metri segãseºte roca de bazã constituitã dincalcar în diferite stadii de degradareºi NSPT > 50 lovituri.

Modelarea numericãModelarea numericã a fost efec-

tuatã pentru a evalua stabilitateacheului sub acþiunea noilor sarcini.Obiectivele analizei au fost deter-minarea forþelor orizontale ºi evalu-area stabilitãþii generale a structurii,în condiþiile noilor presiuni aplicatepe patul de fundare ºi pe teren.

Rezultatele analizei indicã faptulcã, potrivit noilor încãrcãri, stabili-tatea cheului nu este asiguratã,mãrimea forþelor orizontale având ocreºtere de ordinul a 25%, de la470 kN/m la 590 kN/m. Coeficienþiide siguranþã la alunecare ºi rãstur-nare sunt nesatisfãcãtori (mai micide 1,5). De asemenea, presiunilemaxime pe patul de anrocamente ºiargilã au depãºit 400 kPa, de unde arezultat un factor de siguranþã neco-respunzãtor în ceea ce priveºte capa-citatea portantã.

Experimente in situprivind coeficientul de frecareCoeficientul de frecare determinã

stabilitatea la alunecare ºi volumullucrãrilor, raportat la greutatea con-strucþiei. În cazul cheurilor de greu-tate, frecarea dintre elementeleconstructive, tehnologia de execuþiesub nivelul apei ºi alþi factori au omare influenþã asupra comporta-mentului la alunecare.

Pentru determinarea coeficientu-lui de frecare a fost efectuatã o cer-cetare la scarã naturalã, într-o cuvãde beton armat cu dimensiunile de5,60 m x 2,50 m x 1,25 m (fig. 3).

Deasupra patului de piatrã spartãcu grosimea de 80 cm au fostaºezate suprapus blocuri din betonavând fiecare 150 kN. Pentru a simulacondiþiile reale, suprafaþa de alune-care a fost acoperitã cu 10 cm deapã de mare. La aplicarea sarciniiorizontale au fost utilizate presehidraulice. Au fost analizate diferitesituaþii, prin utilizarea unui numãr deblocuri variabil ºi a geometriei aºe-zãrii lor, rezultând presiunea maximãde 225 kPa (fig. 4).

Prin testarea la scarã naturalã arezultat un coeficient de frecare egalcu 0,65 (fig. 5), mai mare decât coe-ficientul de frecare utilizat iniþial înanaliza teoreticã. Analizând nouavaloare, s-a obþinut un coeficient desiguranþã la alunecare mai bun, darîncã nesatisfãcãtor.

SOLUÞII PENTRU ASIGURAREASTABILITÃÞII CHEULUI

Pentru a asigura stabilitatea cheului,au fost luate în considerare urmã-toarele soluþii:

• Consolidarea capacitãþii struc-turale a cheului;

• Fundarea depozitului pe piloþide diametru mare;

• Îmbunãtãþirea terenului de fun-dare a depozitului ºi transferul sar-cinilor în adâncime.

Din analiza acestor soluþii arezultat cã primele douã au un costmult mai mare comparativ cu a treia.În plus, prima soluþie necesitã scoa-terea din funcþiune a cheului pentruo perioadã de minimum trei luni.Prin urmare, a fost selectatã a treiasoluþie, care este descrisã în detaliumai jos.

ÎMBUNÃTÃÞIREATERENULUI DE FUNDARECU INCLUZIUNI RIGIDE

Aceastã tehnologie presupuneconstruirea unei platforme de transferal sarcinii ºi a unor incluziuni rigide,pentru (i) a transmite sarcinile la

Fig. 3: Experiment la scarã naturalã

Fig. 4: Relaþia dintre forþa de împingere (T) ºi deplasare (s)

Fig. 5: Coeficientul de frecare



incluziunile rigide ºi teren ºi (ii) pentruconsolidarea terenului. Terenul, astfelîmbunãtãþit, se comportã ca un blocºi transmite sarcinile la un strat cucapacitate portantã corespunzã-toare. Solicitãrile orizontale transmisecheului sunt, astfel, mult diminuate,prin transferul în adâncime al solici-tãrilor verticale produse de depozitulpentru cereale. Terenul din adâncimeare o compactitate mare, ceea ceconduce la reducerea sarcinilor carese manifestã asupra cheului.

Incluziunile sunt realizate prinforare cu un burghiu, care avan-seazã prin îndesarea lateralã aterenului. Betonarea se realizeazãprin centrul burghiului iar prinretragerea controlatã a acestui echi-pament se umple spaþul liber (fig. 6).În general, incluziunile strãbat stra-turile slabe ale terenului de fundare,fiind încastrate într-un strat tare.Executate cu un utilaj de forat careare un moment de torsiune ridicat ºio putere de apãsare mare, incluziunilepot ajunge la lungimi de 25 – 30 metri.

Avantajele acestei tehnologiisunt:

• Datoritã îndesãrii terenului, mate-rialul excavat este aproape inexistent;

• Consum de beton ºi beton armatredus, în raport cu alte soluþii;

• Capacitatea portantã a terenuluide fundare este îmbunãtãþitã.

Transferul sarcinii de la depozit laincluziuni a fost realizat printr-unstrat de piatrã spartã armat cugeogrile, denumit, în mod uzual,strat de transfer al sarcinii. Subacest strat se aflã incluziunile rigide,dispuse într-o distribuþie triunghiu-larã, cãrora le revine 2,1 m2 ÷ 3,5 m2.Incluziunile au un diametru de 0,40 mºi o lungime de 12 m, cu penetrareminimã de 0,50 m în stratul de argilãtare. Incluziunile sunt realizate dinbeton simplu C20/25 (fig. 7).

Pentru controlul calitãþii s-au efec-tuat diverse înregistrãri ºi teste,unele cu înregistrare continuã, testesonice de integritate (SIT) ºi testestatice de compresiune axialã. Aºacum se prezintã în figura 8, acesteteste au fost efectuate la o sarcinãmaximã de 45 tone (450 KN) ºi a fostobþinutã o tasare maximã de 3,0 mm.

Fig. 6: Execuþia incluziunilor rigide

Fig. 7: Stratul de transfer si incluziunile rigide

Fig. 9: Execuþie incluziuni rigide

Fig. 8: Rezultatele testelor de compresiune axialã


Soluþia aplicatã îndeplineºte urmã-toarele cerinþe de proiectare:

• Solul este îmbunãtãþit, prinîndesare lateralã, pe adâncimea de12 metri;

• Tasarea ºi înclinarea obþinutesunt de 2 cm ºi respectiv, la 1/1.000,sunt admisibile;

• Se asigurã transferul sarcinilorîn adâncime, la stratul de teren cucapacitate portantã corespunzã-toare (400 kPa).

CONCLUZIIPentru a evalua efectele încãrcãrii

suplimentare a platformei care setransmit la structura unui cheu existentîn terminalul de cereale din PortulConstanþa, au fost efectuate studiiincluzând analiza stabilitãþii generaleºi experimente in situ. Încãrcãrilesuplimentare au rezultat din constru-irea unui depozit nou în zona termi-nalului. Analizele au inclus atâtstructura cheului cât ºi fundaþiadepozitului.

Rezultatele au indicat cã îmbu-nãtãþirea terenului de fundare aldepozitului a fost justificatã. Au fost

analizate trei soluþii pentru asigu-rarea stabilitãþii cheului. Pe bazarezultatelor ºi a cerinþelor beneficia-rului faþã de timpul de execuþie, afost aleasã îmbunãtãþirea terenuluiprin execuþia unor incluziuni rigide ºia unui strat de transfer.

NOTÃ: Autorii mulþumesc UnitedShipping Agency (Beneficiar), ConvasConstruct (Contractor General) ºiGT Ground Engineering & ConstructionServices (Contractor de Specialitate)pentru transmiterea datelor necesareacestui articol.

BIBLIOGRAFIE A.S.I.RI. Proiect Naþional (2013).

Recomandãri pentru proiectarea,construcþia ºi controlul îmbunãtãþiriiterenului cu incluziuni rigide;

CIORTAN R., MANEAS., TSITSASG., DUMITRU M. (2014). “Costeffective solution for constructionadjacent to waterfront structures”,A XV-a Conferinþã Dunãreanã -Europeanã de Inginerie Geotehnicã,Viena, Austria;

CIORTAN R., MANEA S., TSITSASG., DUMITRU M. (2013). “Tehnologieecologicã privind consolidarea deadâncime a terenului de fundare”,

Zilele Academiei de ªtiinþe Tehnicedin România, Braºov, România;

CIORTAN R., MANEA S.,TSITSAS G., SATA L. (2012).“Îmbunãtãþirea terenului cu incluzi-uni din beton”. A 12-a ConferinþãNaþionalã Românã de Geotehnicã ºiFundaþii, 2012, Iaºi, România. vol. 1,pp. 77-85;

CIORTAN R. (2011), Construcþiihidrotehnice portuare. Agir;

CIORTAN R., PLOMTEUX C.,(2010). “Soluþii de îmbunãtãþire aterenului pentru cel mai mare proiecteolian din Europa”, Bratislava;

TSITSAS G., PASQUALIN C.,CIORTAN R. (2010). “Soluþia deîmbunãtãþire a terenului pentru ostaþie de tratare a apelor uzate dinBrãila - România”, Referinþe, A 6-aConferinþã Pan-Elenã de Geotehnicãºi Ingineria Geo-Mediului în Volos,Grecia;

TSITSAS G., CIORTAN R.,KONSTANTAKOS D., DUMITRU M.(2014), “Aspecte tehnice ºi econo-mice ale tehnologiilor curente deîmbunãtãþire a terenului pentrustructurile adiacente frontului deacostare în România”, Al 33-leaCongres Internaþional PIANC, SanFrancisco, SUA. �


BAUER IN HOUSE 2014

În cuvântul sãu de deschidere aexpoziþiei, dl profesor Thomas Bauer,patron ºi preºedinte al Consiliului deAdministraþie al grupului BAUER, aprezentat bilanþul grupului pe anul2013, ºi aºteptãrile pentru anul în curs.Cu toate fluctuaþiile de pe diferitelepieþe ale lumii, bilanþul grupuluiBAUER, în 2013 faþã de 2012, esteunul pozitiv, înregistrându-se o creº-tere de cca. 6,9%.

Referindu-ne la principalele noutãþiprezentate în cadrul expoziþiei, trebuieevidenþiat, în primul rând, noul ciocanhidraulic de bãtut piloþi sau palplanºeHRS 5, cu frecvenþã mãritã. Ciocanulhidraulic este instalat pe un utilaj RTGRM 20, care, pe acelaºi mast, dis-pune ºi de un sistem de foraj cuburghiu cu melc continuu. Acestapoate executa un foraj ajutãtor, pre-mergãtor instalãrii pilotului, prin baterecu ciocanul hidraulic.

Firma RTG a prezentat, de aseme-nea, utilajul RG 21T, cu braþ tele-scopic, cu capul vibrator de instalatpalplanºe MR 150 AVM.

O noutate absolutã a expoziþiei afost utilajul de forat piloþi cu barã de tipKelly, din categoria ”Value Line”, BG11 H. Cel mai mic din categoria utila-jelor de foraj pentru piloþi BG, estedezvoltat pe un ºasiu superior CAT320 E. Utilajul poate executa piloþi

tubaþi, de pânã la 880 mm diametru, laadâncimi pânã la 40 m. Poate fi folosit,cu succes, pentru forajele pregãtitoaredin industria petrolului.

Din seria utilajelor de forat piloþi,categoria ”Value Line”, a mai fostexpus utilajul BG 26, echipat ºi cuoscilator, iar din categoria ”PremiumLine”, utilajele BG 18 H, BG 39 ºi BG 46.

Ca în fiecare an, grupul BAUER Maschinen a organizat, la sediul sãu din Schrobenhausen, în perioada 10 - 13 mai2014, întâlnirea tradiþionalã cu reprezentanþii ºi cu clienþii sãi din întreaga lume.

Întâlnirea a avut ca obiectiv prezentarea bilanþului anului precedent, cu evidenþierea celor mai noi realizãri deordin tehnic ºi comercial, precum ºi stabilirea principalelor obiective pentru anul urmãtor, în concordanþã cu specificulfiecãrei pieþe, din diferitele zone ale globului.


Utilajul BG 46 a fost prezentat înexpoziþie echipat pentru forat pereþidiafragmã, fiind dotat cu trolii pentrufurtunurile hidraulice ºi pentru elimi-narea materialului forat ºi cu unitateade frezare, recent lansatã, BC 35.

O macara pentru fundaþii speciale,BAUER MC 96, a fost prezentatã înexpoziþie împreunã cu un oscilatorpentru tuburi de foraj, cu diametru de3 m, marca Leffer.

Firma PRAKLA, specializatã înforaje pentru puþuri de apã ºi înprospecþiuni geotehnice, a prezentatîn expoziþie maºina sa cea mai soli-citatã, RB 50.

O noutate absolutã a expoziþiei afost maºina de foraj pentru puþuri deapã AGBO, firmã intratã în familiaBAUER în acest an.

KLEMM Bohrtechnik, leader înproducþia de utilaje pentru foraje deancorare ºi pentru micropiloþi, a expusdouã dintre cele mai solicitate modeleale sale din categoria KR 806, precumºi noul model KR 801-3FS, cu cap derotire KH9, multifuncþional, cu cine-maticã spaþialã, adecvatã pentru fora-jele de ancorare.

De mare interes s-au bucuratechipamentele de foraj KLEMM, carese monteazã pe braþul unui excavatorpurtãtor, fiind acþionate de instalaþiahidraulicã a acestuia. Au fost expusemodelele KA 140 pentru excavatoarede 16 t ºi KA 162 pentru excavatoarede 25 t.

Firma HAUSHERR, specializatã înproducþia de utilaje de foraj pentruexplozii în cariere, a expus utilajulHBM 160, echipat cu cap rotativ pen-tru foraje cu diametre de 165 – 203 mm,la adâncimi de pânã la 54 m.

Firma ABS Trenchless, speciali-zatã pe foraje orizontale de subtraver-sare, a expus maºinile ABS 600 S ºiABS 1200, care pot realiza foraje cu dia-metre de 600 mm, respectiv 1.200 mm.

Au fost, de asemenea, prezente înexpoziþie firmele FAMBO ºi PILECOcu echipamentele lor pentru bãtut piloþisau palplanºe.

Ca în fiecare an, s-au bucurat deun interes deosebit demonstraþiile prac-tice organizate la fabrica din Aresing.

Dintre acestea, amintim:• forajul cu cap dublu de rotire pen-

tru piloþi, parþial tubat, cu burghiu cumelc continuu (CFA); maºina de bazãeste BG 30 H.

• noua metodã de foraj pentruîmbunãtãþirea portanþei terenului prinamestecarea materialului forat culaptele de ciment injectat pe parcursulforãrii; maºina de bazã folositã laaceastã lucrare este de tip RG SCM,dotatã cu echipamentul de foraj ºi deamestec DH 2400, cu care se pot reali-za coloane cu diametrul de 2.400 mm.

Este important de precizat cã dupãterminarea expoziþiei, instalaþia prezen-tatã urmeazã sã plece în România,unde, prin firma BAUER Construction,va executa, cu aceastã metodã, olucrare amplã de consolidare a terenu-lui pe traseul autostrãzii Sibiu - Sebeº,acolo unde au avut loc masivealunecãri de teren, care au condus lacompromiterea termenului prevãzutpentru finalizarea autostrãzii pe acelsector. �


În actualitate:MONITORIZAREA COMPORTÃRII IN SITU A CONSTRUCÞIILOR

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN -preºedinte de onoare al Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor

În felul acesta, au apãrut, pe de oparte, clãdirile care oferã adãpostunor activitãþi umane (locuinþe, birouri,sanatorii, spitale, ºcoli, teatre, biserici,sinagogi, moschei, biblioteci, restau-rante, hoteluri, cinematografe, fabrici,grajduri etc.), cuprinse, în general, îngrupa ”construcþii civile, industriale ºiagrozootehnice” (CCIA), ºi, pe de altãparte, construcþiile speciale ce con-stituie suportul unor activitãþi, precumsunt cãile de transport ºi comunicaþie(drumuri, poduri, cãi ferate, tuneluri,viaducte, funiculare, aerodroame, cos-modroame º.a.), cele hidrotehnice(baraje, diguri, canale, conducte,castele de apã, decantoare, cheuriº.a.), energetice (centrale termoelec-trice, hidroelectrice, mareemotrice,eoliene, nucleare º.a.), cele subterane(miniere, puþuri, galerii, depozite º.a.),cele de telecomunicaþii (telefonie,telegrafie, televiziune, radar º.a.), celecultural-artistice, sportive ºi de diver-tisment (monumente, mausolee, sta-dioane, bazine de înot, parcuri dedistracþie etc.) ºi încã multe, multealtele prezente ºi viitoare.

Suntem înconjuraþi de construcþiide toate felurile ºi de toate destinaþiile,cu atât mai complexe ºi mai sofisticatecu cât ne situãm pe o treaptã maiînaltã de civilizaþie; de fapt, suntem nunumai obiºnuiþi sã le avem în preajmãºi sã le folosim, dar, în mod cert, amdevenit chiar dependenþi de acestecreaþii ale noastre, construcþiile. Ne bizu-im pe ele ºi fãrã ele nu ºtim ce ne-amface, decât cã ne-am întoarce în sãl-bãticie.

O caracteristicã importantã a con-strucþiilor noastre contemporane estesoliditatea ºi durabilitatea lor diferitã,bine adaptatã nevoilor noastre, de laconstrucþiile uºoare, temporare, fãcute

din materiale uºor degradabile (lemn,stuf, argilã, pãmânt, carton etc.), cudurate de serviciu de luni sau câþivaani, pânã la construcþiile solide, dinmateriale rezistente (piatrã, cãrãmidãarsã, beton, fontã, oþel, sticlã etc.), cudurate de serviciu de zeci, sute ºi chiarmii de ani (dovadã stau catedralelemedievale, viaductele romane, pira-midele egiptene º.a.). Datoritã acesteidurabilitãþi recunoscute pentru con-strucþiile realizate din materiale greudistructibile a apãrut pãrerea greºitãcã ele ar fi ºi indestructibile ºi prinurmare, odatã realizate, ele se vor pãs-tra neschimbate o întreagã veºnicie,sau cel puþin o perioadã foarte lungãde timp.

Din pãcate, construcþiile nu suntindestructibile, ci sunt supuse, ca toatecele din lumea asta a noastrã, degra-dãrii continue, lente, rapide sau acci-dentale, cu un sfârºit inexorabil:distrugerea, ruinarea, dispariþia printransformare în materie, pur ºi simplu.Ne aflãm în faþa unor fenomene natu-rale, supuse legilor dialectice aleevoluþiei ºi transformãrii in care ”nimicnu se creeazã, nimic nu se pierde,totul se transformã” ºi care sunã afatalitate. Da, aºa sunã, dar nu estechiar aºa!

Omul, aceastã fiinþã aflatã pe ceamai înaltã treaptã de dezvoltare a vieþiipe acest Pãmânt, a gãsit mijloacelenecesare de a interveni în calea fata-litãþii ºi de a încetini, dacã nu a opri,aceastã evoluþie. Curiozitatea sanativã ºi inteligenþa scormonitoare înaflarea ºi descifrarea misterelor lumiinoastre l-au ajutat sã înþeleagã treptatlegile dupã care lumea evolueazã ºi setransformã ºi cãile prin care putem sãintervenim. Astfel au fost descoperitemecanismele dupã care se produc

fenomenele de degradare fizicã, chimi-cã ºi biologicã din cauza interacþiuniiconstrucþiilor cu mediul ambiant, natu-ral ºi tehnologic ºi s-au gãsit ºi inven-tat mãsuri de contracarare ºi încetinirea dezvoltãrii lor.

Fenomene ca: eroziunea, corozi-unea, cavitaþia, eflorescenþa, ataculbiologic, trepidaþiile, încãlzirea / focul,rãcirea / îngheþul, suprasolicitarea,deformarea, fisurarea, ruperea, tasa-rea, umezirea º.a.m.d., toate acestefenomene urmare a interacþiunii cumediul ambiant, nu fac altceva decâtsã slãbeascã ºi sã reducã rezistenþa ºistabilitatea construcþiilor ºi odatã cuaceasta, aptitudinea lor pentru ex-ploatare, respectiv pentru satisfacereacerinþelor noastre de siguranþã, confortºi economie. În schimb, dacã sesizãmdin timp aceste fenomene, prinurmãrirea comportãrii in situ (adicãîn amplasament) a construcþiilor noas-tre, putem lua unele mãsuri de inter-venþie precum cele de mentenanþã ºireabilitare, care sã le redea calitãþileutilitare pierdute prin degradare.

Intervenþiile de întreþinere ºi repa-rare din cadrul mentenanþei construcþi-ilor se fac pentru menþinerea calitãþiloracestora fãrã schimbarea aspectului ºialcãtuirii lor (curãþenie, refacere zugrã-veli, vopsitorii, inlocuire geamuri,becuri, piese armãturi, echipamentetehnologice cu altele de acelaºi fel;refacerea straturilor de uzurã aledrumurilor ºi ºoselelor, refacereaprotecþiilor de suprafaþã, a hidro ºitermoizolaþiilor etc.). În schimb, inter-venþiile de renovare ºi restructuraredin cadrul reabilitãrii construcþiilor sefac pentru îmbunãtãþirea calitãþiloracestora, prin modificãri de aspect

Viaþa noastrã, a tuturor, se desfãºoarã, volens-nolens, în strictã dependenþã de existenþa construcþiilor cre-ate de noi, fie pentru a ne oferi adãpost pentru diversele noastre activitãþi ºi apãrare împotriva intemperiilornaturii ºi vrãjmãºiilor semenilor noºtri, fie pentru a fi suport unor activitãþi generatoare de energii ºi bunurimateriale ºi spirituale, necesare dezvoltãrii noastre sociale.



(schimbarea finisajelor, echipamen-telor, geamurilor etc., cu altele maiperformante), sau de alcãtuire struc-turalã (planºee din beton în locul celordin lemn, acoperiº în ºarpantã în locde terasã, recompartimentarea, supra-etajarea, extinderea clãdirilor, schim-barea infrastructurii drumurilor saupodurilor, schimbarea echipamentelorbarajelor etc.).

Toate aceste mãsuri nu sunt laîndemâna oricui, ci se cere o anumitãpregãtire profesionalã, pentru arecunoaºte necesitãþile ºi a ºti caresunt cele mai potrivite mãsuri de luat,o mãsurã greºit luatã ºi aplicatãputând produce necazuri mari, uneorichiar dezastre (de exemplu la poduri,baraje, centrale electrice º.a.). Dacã,în general, clãdirile de locuit unifami-liale, de mici dimensiuni, neetajate,cum sunt marea majoritate a acestuitip de construcþii în mediul rural, dar ºicel mai numeros în þara noastrã, nuridicã probleme deosebite în monito-rizarea comportãrii lor (urmãrire ºiintervenþii), aceasta fiind în grija pro-prietarilor lor, ca o activitate de bungospodar direct ºi total interesat înmenþinerea stãrii lor tehnice-func-þionale, cu totul alta este situaþia celor-lalte tipuri de clãdiri ºi construcþiispeciale. Pentru aceste construcþii,care se aflã în proprietate privatã saupublicã, responsabilitatea monitorizãriicomportãrii lor revine, de cele maimulte ori, ca sarcinã de serviciu unoradministratori salariaþi, fãrã a fi fostpregãtiþi în prealabil ºi atestaþi dreptcompetenþi pentru aceastã activitate.

Chiar dacã în domenii precum celal producerii de energie termo, hidro,sau nuclear-electricã, ori al cãilor decomunicaþie ºi transport, precum dru-muri, poduri, cãi ferate, domenii cu oanumitã importanþã strategicã, sis-temul de monitorizare a comportãrii insitu a construcþiilor a prins o oarecareformã organizatoricã ºi chiar funcþio-neazã, cei ce practicã aceastã activi-tate nu sunt pregãtiþi în mod specialpentru ea ºi nici nu au, decât rareori,competenþa atestatã pentru exercitareaei. De altfel, aceastã activitate nici nueste tratatã, în prezent, ca putând ge-nera ocupaþii bine definite ºi remune-rate ca atare în mod corespunzãtor.O situaþie ºi mai confuzã existã în

domeniul clãdirilor civile, industriale ºiagrozootehnice. De exemplu, în cazulblocurilor de locuinþe, administratoriiau ºi sarcina de a descoperi, constata,semnala ºi lua (sau propune), mãsuride intervenþie în cazul apariþiei unorfenomene de comportament anor-male, posibil periculoase pentru inte-gritatea ºi funcþionarea clãdirii. Ori,cine sunt aceºti administratori? În ma-joritatea cazurilor, pensionari, mai raractivi, cu meserii fãrã nicio legãturã cucomportarea construcþiilor (gospodine,contabili, avocaþi, medici, meseriaºietc.) ºi cãrora nu li se dau, cu ocaziainstructajului de la primãrie, nici mãcarnoþiunile elementare din domeniul con-strucþiilor, necesare îndeplinirii ºi aacestei misiuni. Rezultatul? Cad pereþi,cad balcoane, cad copertine, cadplafoane, se dãrâmã clãdiri. ªi de ce?Pentru cã nu a avut cine sã observeapariþia primelor semne (de exempluprimele fisuri, primele infiltraþii, primelesemne de ruginire, de tasare, dedeformare etc.), sau nu a ºtiut sã apre-cieze periculozitatea lor ºi sã deaalarma, din timp, pentru a se putea luamãsurile de intervenþie necesare.

Primii interesaþi ºi în acelaºi timp ºiprimii direct responsabili pentru inter-venþiile necesare în caz de pericol dedegradare/accident sunt proprietariiconstrucþiilor respective, neluarea, dintimp, a unor asemenea mãsuri rãs-frângându-se direct asupra cheltu-ielilor cu intervenþiile tardive, respectivasupra costului global al investiþiei.Mai existã, însã, ºi o altã responsabili-tate, cea a statului, responsabilitatemajorã care se referã atât la sigu-ranþa publicã în raport cu posibileleaccidente de construcþie în urmadegradãrii lor, sau a poluãrii mediuluiambiant prin exploatarea/utilizareaconstrucþiilor, cât ºi la prezervareafondului construit existent, avuþiacea mai importantã ºi durabilã acetãþenilor þãrii, expresia creativitãþiipoporului nostru, moºtenirea lãsatã,ca rezultat al muncii generaþiilor ante-rioare, a pãrinþilor, bunicilor, în generala strãmoºilor noºtri.

ªi mai este ceva: monitorizareacomportãrii in situ a construcþiilor, prinurmãrire ºi intervenþii asupra lor, con-stituie cea mai la îndemânã sursã deinspiraþie pentru idei novatoare, de

progres, în domeniul construcþiilor,oferind, totodatã, ºi cea mai veridicãposibilitate de verificare a viabilitãþiiacestora în practicã, fiind folositã cusucces în cercetarea ºi reglementareadin domeniu pe plan naþional.

Dacã þinem cont de faptul cã toateactivitãþile privind realizarea ºi uti-lizarea construcþiilor au ca unic scopfinal asigurarea aptitudinii lor pen-tru exploatare, adicã asigurarea exis-tenþei ansamblului de calitãþi necesaresatisfacerii cerinþelor de siguranþã,confort ºi economie ale beneficiariloracestora, derivate din destinaþia lorfuncþionalã, o sã înþelegem, pe deplin,importanþa menþinerii ºi refacerii aces-tor calitãþi pe durata de serviciu pre-vãzutã a construcþiilor noastre.

Aceastã înþelegere profundã a ros-tului activitãþilor din domeniul con-strucþiilor a constituit fundalul apariþieiComisiei Naþionale Comportarea insitu a Construcþiilor în 1994, curãdãcini încã din 1984. Scopul acti-vitãþii acestei asociaþii de protecþiea construcþiilor este orientat sprepromovarea ideii de necesitate aprezervãrii fondului construit existent,pe baza cunoaºterii comportãrii insitu a construcþiilor componente ºia intervenþiilor necesare asigurãriiaptitudinii lor pentru exploatare ºi aprelungirii duratei lor de serviciu.

Ne propunem sã inoculãm înconºtiinþa semenilor noºtri necesitateaprotejãrii construcþiilor pe care le-amcreat, prin prevenirea degradãrii lorpremature ºi prin intervenþiile derefacere a calitãþilor pierdute în caz denecesitate, astfel încât sã ne putemservi de ele un timp cât mai îndelun-gat. Ne propunem sã convingemautoritãþile publice cã aceastã acþiunenu este numai în grija proprietarilor deconstrucþii, publici sau privaþi, ci cãeste o datorie a statului, o datoriepatrioticã, uneori chiar de apãrare asiguranþei naþionale.

Dumneavoastrã, cei ce citiþiaceste rânduri, sunteþi chemaþi sã nesprijiniþi în aceastã acþiune, susþinândpromovarea ideilor noastre ºi introdu-cerea, în practicã, a sistemului naþi-onal de monitorizare a comportãriiin situ a construcþiilor, prin mãsurilegislative ºi guvernamentale. De alt-fel, existã premisele unei astfel de




mãsuri încã din 1977, de dupãcutremurul din 4 martie, când prinLegea nr. 9 privind siguranþa, durabili-tate, funcþionalitatea ºi calitatea con-strucþiilor s-a prevãzut obligativitateaurmãririi comportãrii construcþiilor ºi aintervenþiilor pe acestea. Evenimen-tele din decembrie 1989 au întreruptdezvoltarea acestei activitãþi, pecizatãdealtfel prin Normativul republicanP 180/1978, dar a fost readusã înactualitate prin Regulamentul din1992, transformat în Legea nr. 10/1995privind calitatea în construcþii ºi prinnoua versiune a Normativului P 180, înultima sa formã din 1999. Cu toate aces-tea, Legea nr. 10/1995 ºi NormativulP 180/1999 nu rezolvã problemarealã, prevederile lor dovedindu-secaduce, neadaptate noilor condiþiisocial-economice ale capitalismuluimodern, în care motorul, stimulentultuturor activitãþilor, este ”domnia-sabanul”. Orice activitate se plãteºte înraport cu complexitatea ei ºi cu com-petenþa celui ce o practicã, ”trasareasarcinilor de serviciu” trebuie susþinutãcu o remuneraþie corespunzãtoare.

Un început existã ºi în aceastãdirecþie: au fost introduse în Clasifi-carea ocupaþiilor din România, COR,trei noi ocupaþii derivate din activitateade monitorizare a comportãrii in situ aconstrucþiilor, respectiv cea de “res-ponsabil tehnic cu urmãrirea curentãa comportãrii construcþiilor”, cea de”specialist în urmãrirea comportãriiconstrucþiilor” ºi cea de ”expert înmonitorizarea comportãrii construc-þiilor”. Astfel, urmãrirea curentã,efectuatã de responsabilul tehnic seface pe baza unor instrucþiuni deurmãrire curentã elaborate de cãtreun proiectant (de preferinþã proiec-tantul construcþiei) ºi implicã con-statarea, semnalarea, eventualmarcarea ºi consemnarea apariþiei ºievoluþiei unor fenomene de degradarepe bazã de observare ºi eventualmãsurare cu mijloace curente,obiºnuite (lupã, binoclu, metru, mar-tori, cretã º.a.), precum ºi luarea unormãsuri de mentenanþã adecvate(întreþinere ºi reparaþii curente);urmãrirea specialã, efectuatã de spe-cialist, implicã, în plus, stabilirea unuidiagnostic privind cauzele feno-menelor constatate cu propuneri deremediere adecvate, elaborând, în

acest scop, un proiect de urmãrirespecialã ce cuprinde obiectivele deurmãrit ºi mijloacele tehnice specia-lizate, necesare precizãrii proprietãþilorfactorilor ce interacþioneazã în situaþiadatã (aparate topografice, dinamometre,torsiometre, nivelmetre, deformetre,manometre, luxmetre, anemometre,tensometre, radare, penetrometre,hidrometre, batimetre, sonometreetc.), ca ºi înregistrãrii ºi prelucrãriidatelor culese (deflectograf, oscilograf,osciloscript, calculator º.a.). În sfârºit,monitorizarea efectuatã de cãtreexpert, implicã în plus ºi realizareamãsurilor preconizate pentru reme-dierea deficienþelor constatate ºi diag-nosticate pe baza unui proiect deintervenþie adecvat.

Este clar cã activitãþile desfãºurateîn cadrul celor trei ocupaþii necesitãnivele diferite de competenþã, adicãde calificare ºi experienþã ºi anume:dacã responsabil tehnic poate fi oricepersoanã cu o pregãtire ºcolarã celpuþin medie, capabilã sã-ºi însu-ºeascã un instructaj adecvat cate-goriei de construcþie în cauzã (carteatehnicã a construcþiei, noþiuni privinddegradarea construcþiilor, fenomenelede observat ºi mãsurat), specialistultrebuie sã fie licenþiat al unei facultãþide construcþii cu o anumitã speciali-tate, cunoscãtor experimentat almijloacelor tehnice moderne de obser-vare, mãsurare, înregistrare ºi prelu-crare a datelor, iar expertul trebuie sãaibã în plus ºi experienþa întocmiriiunor proiecte de reabilitare a con-strucþiilor.

Problema care se pune, înprezent, este cã nu existã niciunact legislativ sau normativ care sãprecizeze modalitãþile ºi condiþiilede obþinere a unui atestat pentruexercitarea uneia din cele trei ocu-paþii ºi nici nu este prevãzut modulde salarizare aferent. Comisia noas-trã, iniþiatoarea introducerii în COR aacestor ocupaþii, a detaliat, în actul defundamentare a propunerii, condiþiileºi criteriile de evaluare pentru obþi-nerea atestãrii, dar acestea nu au fosttransformate într-un standard ocu-paþional, iar Guvernul nu a dat niciohotãrîre/ordonanþã privind modul deconstituire ºi funcþionare a comisiilorde atestare ºi modul de retribuire acelor atestaþi. În consecinþã, asociaþia

noastrã propune Guvernului Românieiemiterea unei Ordonanþe de urgenþãprin care sã se instituie comisii deatestare pentru candidaþii la cele treiocupaþii astfel:

• pentru ocupaþia de responsabiltehnic cu urmãrirea curentã a com-portãrii construcþiilor, la primãria ora-ºelor, în cadrul compartimentuluiarhitect ºef, al secþiei de urbanism saual serviciului avize construire, ori simi-lare, având în componenþã cel puþin uninginer constructor, cu experienþã decel puþin trei ani în specialitatea afe-rentã categoriei de construcþie pentrucare se cere atestarea, ca preºedinte,2-3 ingineri sau tehnicieni constructori,un reprezentant al primãriei, unreprezentant al beneficiarului;

• pentru ocupaþia de specialist înurmãrirea comportãrii construcþiilor,la primãria municipiilor capitalã dejudeþ în cadrul aceloraºi comparti-mente, având în componenþã, capreºedinte, pe ºeful Inspectoratului destat judeþean, un delegat cadru didac-tic universitar cu rang de profesor, câteun delegat din partea primãriei ºi aconsiliului judeþean, un delegat al aso-ciaþiei profesionale de ingineri con-structori ºi un delegat al patronatelordin construcþii, un delegat din parteabeneficiarului, cu toþii specialiºti în ca-tegoria de construcþii pentru care secere atestarea;

• pentru ocupaþia de expert înmonitorizarea comportãrii construc-þiilor, la comisia de atestare / acredi-tare / consultanþã tehnicã existentã laComisia Naþionalã Comportarea in situa Construcþiilor, a cãrei componenþãse completeazã cu delegaþi de spe-cialitatea corespunzãtoare cazului dinpartea Inspectoratului de Stat în Con-strucþii, a asociaþiilor profesionale ºipatronale, a facultãþilor de construcþiiºi a beneficiarilor de construcþii. Pro-punem, de asemenea, Guvernuluisã elaboreze normele de salarizarepentru practicanþii celor trei ocupaþiidin activitatea de monitorizare a com-portãrii in situ a construcþiilor. În viziu-nea noastrã aceste salarii ar urma sãvarieze între urmãtoarele limite, înfuncþie de amploarea, importanþa ºicomplexitatea obiectivului în cauzã:

• responsabilul tehnic cu urmãrireacurentã a comportãrii construcþiilor:1.500 – 3.000 lei;




• specialistul în urmãrirea com-portãrii construcþiilor: 3.000 – 20.000 lei;

• expertul în monitorizarea com-portãrii construcþiilor: 5.000 – 100.000 lei.

Derivat din problema atestãrii pro-fesioniºtilor din activitatea de monitori-zare a comportãrii in situ construcþiilor,apare problema agenþilor economicicare doresc sã se implice în aceastãactivitate. Pe plan mondial, asemeneaagenþi se gãsesc sub diferite forme deorganizare, de la asociaþii familiale cudoi-trei membri, pânã la companiitransnaþionale ºi transcontinentale, cuzeci ºi sute de mii de angajaþi. Activi-tatea acestor societãþi este sprijinitã,în þãrile de origine, prin acordarea defacilitãþi, atât de cãtre autoritãþileadministraþiei de stat, cât ºi de cãtrebãncile de credit, care înþeleg bineavantajele ce decurg din sprijinireaacestei activitãþi.

În primele numere ale buletinuluinostru informativ ”CisC” din 1997, s-auprezentat câteva exemple printre caresocietãþile VERITAS ºi SOCOTEC dinFranþa, care sunt reprezentate ºi lanoi, dar ele pot fi gãsite uºor ºi peInternet. De altfel, frecvenþa mare ainformaþiilor privind activitatea de mo-nitorizare a comportãrii in situ a con-strucþiilor, ce apare pe Internet,constituie o dovadã elocventã a intere-sului economic major care se acordãacestei activitãþi în toatã lumea civi-lizatã, sub aspectul economisirii deresurse materiale ºi energetice. Ar fitimpul ca ºi în þara noastrã sã aparãasemenea societãþi / întreprinderi. Ocondiþie obligatorie ar fi, însã, prezenþape piaþa muncii a unor profesioniºtiatestaþi pentru cele trei ocupaþii speci-fice, care sã poatã fi angajaþi, garan-tând, astfel, calitatea rezultatelor.

O altã problemã legatã de con-ºtientizarea necesitãþii ºi profitabilitãþiipromovãrii activitãþii de monitorizare acomportãrii in situ a construcþiilor oconstituie aspectul educaþional, insti-tuþional ºi civic general. Este deneînþeles de ce în sistemul nostru edu-caþional, de la grãdiniþã ºi pânã lafacultate, nu existã o preocupare pen-tru asimilarea de cunoºtinþe privindconstrucþiile ºi comportarea lor, deºisuntem înconjuraþi de ele ºi le folosimtot timpul, fie ca adãpost, fie ca suportal tuturor activitãþilor noastre. Ar trebuica în ºcolile noastre de toate gradele

sã se prezinte copiilor de grãdiniþã,ºcolarilor, elevilor ºi studenþilor, noþiunicu privire la alcãtuirea diferitelor tipuride construcþii ºi la comportarea lor înraport cu agenþii de mediu. Ar trebui sãli se inoculeze respectul pentru con-strucþiile în/pe/cu care sunt în contactzilnic, sã li se explice necesitatea pro-tejãrii acestora împotriva agresivi-tãþilor mediului ambiant, natural ºitehnologic, ele fiind, din pãcate, vul-nerabile ºi distructibile. În acelaºi timp,dacã pe plan de educaþie civicã soci-etatea civilã are organizaþii de pro-tecþia consumatorului, de protecþiamediului, de protecþia animalelor, deprotecþia dizabilitaþilor, de protecþiamonumentelor de arhitecturã ºiistorice, de protecþie a siturilor arheo-logice etc., nu este de înþeles dezin-teresul ºi nepãsarea pentru protecþiaconstrucþiilor de care ne folosim zi de zi.

Comisia Naþionalã Comportareain situ a Construcþiilor a sesizataceastã situaþie ºi ºi-a dedicatactivitatea protecþiei construcþiilorexistente, prin activitãþi de conºti-entizare a populaþiei ºi a autori-tãþilor publice ale statului, privindpericolul neglijãrii acestor aspecteºi necesitatea prezervãrii fonduluiconstruit naþional, cea mai de preþºi durabilã bogãþie a noastrã, atuturor, luaþi ca indivizi sau colec-tivitate.

Dar, ca orice activitate din soci-etatea noastrã actualã, desfãºurareaei necesitã bani. Chiar ºi voluntarii,încã foarte rari la noi, necesitã banipentru susþinerea activitãþii lor. Asoci-aþiile de tipul nostru îºi bazeazã activi-tatea pe forme ale sprijinului social cadonaþiile, sponsorizãrile, subvenþiiledin partea unor semeni de-ai noºtrimai luminaþi la minte, mai avuþi ºi maidarnici. Adevãrat cã asemenea gesturiau uneori ºi un iz promoþional, dereclamã de brand, de dorinþã de noto-rietate, dar acesta este acceptat înviziunea posibilitãþilor oferite prinacceptarea lor pentru promovareascopului asociaþiilor de tipul nostru,considerate a fi de interes public.Credem cu tãrie, ºi sperãm sã fie aºa,cã sponsorii echipelor sportive, aleansamblurilor artistice, ale ziditorilorde lãcaºe de cult, ale organizaþiilor debinefacere ºi ale altora, vor înþelegeimportanþa sprijinirii activitãþii de

monitorizare a comportãrii in situ aconstrucþiilor, promovatã de asociaþianoastrã, pentru protecþia construcþiilorfolosite de toþi aceºtia.

Cu aceastã credinþã ºi speranþã seînfiinþeazã ºi Fundaþia “dr. ing. HannFelician Eduard Ioan”, care îºi pro-pune sã obþinã fonduri pentru asigu-rarea activitãþii Comisiei NaþionaleComportarea in situ a Construcþiilor.Aceastã activitate a comisiei constã, înprincipal, din organizarea bianualã(primãvara ºi toamna) de întâlniri cudezbateri tehnice ºi vizite la obiectivespecifice locaþiilor alese, din organi-zarea (odatã la doi ani) a ConferinþeiNaþionale cu participare internaþionalã”Comportarea in situ a Construcþiilor”,din editarea de materiale documentareºi promoþionale precum Colecþia”Comentarii ºi recomandãri CNCisC”,buletinul informativ ”CisC”, comu-nicãrile conferinþelor naþionale, articoleîn reviste de specialtate, cartea ”Com-portarea in situ a construcþiilor ºiaptitudinea lor pentru exploatare” (4Volume, 1.000 pag.) distribuitã gratuitºi on-line º.a.

Facem apel, în primul rând, laconstructori, creatorii acestorobiecte ºi obiective atât de utiletuturor cetãþenilor acestei þãri, laasociaþiile profesionale, patronaleºi la sindicatele din construcþii, lacadrele didactice din învãþãmântulprimar, secundar, universitar ºipostuniversitar, la Academia Românã,Parlament, Preºedinþie ºi GuvernulRomâniei, la autoritãþile publicelocale, de fapt la întreaga populaþiea Þãrii, sã ni se alãture în realizareascopului propus, pe cât de prag-matic, pe atât de nobil.

Informaþii complete despreComisia Naþionalã Comportarea in situa Construcþiilor (CNCisC) puteþi aflaaccesând site-ul nostru www.cncisc.ro.Dacã doriþi informaþii despre domeniulnostru de activitate, puteþi solicitacartea “Comportarea in situ a con-strucþiilor ºi aptitudinea lor pentruexploatare”, autor dr. ing. HannFelician Eduard Ioan, pe care o puteþiprimi gratis, online, din parteaautorului, la cerere pe adresa e-mail:[email protected]. �



10 ani fãrã Mihail Erbaºu !

Deºi a trecut atâta timp ceiapropiaþi lui, familia în primul rând,dar ºi cei pe care i-a cunoscut saucei cu care a colaborat îºi amintesccu tristeþe cã moartea l-a rãpitpe Mihail Erbaºu la o vârstã lacare era în plinã forþã umanã ºimentalã, ducându-l prematur înnefiinþã.

Au rãmas, în urma sa, regreteleunei despãrþiri nedrepte, regretetrãite de toþi cei care sub o formãsau alta l-au cunoscut ºi au cola-borat la executarea unor construcþiicare stau, ºi astãzi, mãrturie pri-vind competenþa profesionalã a luiMihail Erbaºu.

Acum, la un deceniu de cândne-a pãrãsit, ne amintim cu recu-noºtinþã, noi ºi cei care l-au încon-jurat, de cel ce a fost Mihail Erbaºu

pentru numeroasele edificii carepoartã amprenta ºi competenþa saprofesionalã. ªi azi se simte lipsasa din rândul celor vii pentru cã,din punct de vedere profesional,mai avea multe de spus.

Singura sa alinare, dacã acestlucru este posibil în veºnicia carel-a înglobat pe Mihail Erbaºu,poate fi faptul cã munca sa neo-bositã n-a fost zadarnicã deoarece,în afara construcþiilor realizate deel, soarta firmei create dupã 1990a fost preluatã ºi dezvoltatã labo-rios de cãtre fiul sãu, dr. ing. CristianErbaºu. Acesta, cu tenacitate ºiprofesionalism a ridicat firma, înzilele noastre, la un înalt grad decompetitivitate ºi eficienþã.

Este suficient sã observãm cãmijloace de transportat materiale ºi

utilajele de construcþii, purtândinscripþia ERBAªU, se regãsescpe ºantierele diverselor lucrãriedilitare executate în þarã atestândcã firma este solicitatã, întrucâtare capacitate tehnico-umanãcompetitivã.

Ce dureros este însã cã MihailErbaºu nu se poate bucura ºi el deperformanþele pe care, cu mâna ºiinteligenþa sa, le-a iniþiat iar fiul sãule-a dezvoltat.

În aceastã zi de 21 iunie, cupioºenia pe care o meritã, estefiresc sã-i rememorãm calitãþile ºisã-l aºezãm pe Mihail Erbaºu înrândul constructorilor performanþichiar dacã acum 10 ani a spusadio ultimelor sale zile pãmântene.

Ciprian Enache

Da, 10 ani au trecut de când o distinsã personalitate în construcþii, Mihail Erbaºu, a trecut în nefi-inþã. 10 ani de singurãtate pentru el, familie ºi cunoscuþi, care îl regretã ºi dupã scurgerea în clepsidrãa celor 10 ani, timp neiertãtor în derularea lui.

Sigur, de când e lumea ºi Pãmântul, existã un ritual care nu s-a schimbat pânã în prezent. Adicãoamenii ºi celelalte fiinþe se nasc, trãiesc ºi mor dupã un tipic neschimbat. Ultima fazã, decesul, estecea care ne face sã trecem în eternitate, un loc despre care nu ºtim mare lucru pentru cã nimeni pânãastãzi nu s-a întors de acolo, pentru a ne spune, cât de cât, ceva despre veºnicie.

ªi totuºi, oamenii, în dorinþa lor de a penetra din când în când veºnicia, obiºnuiesc, prin aducereaminte, sã rememoreze personalitatea celor merituoºi dispãruþi dintre noi, natural sau ca urmare aaltor cauze. Rememorarea înseamnã, desigur, pentru cei sensibili, parcurgerea unor momente deemoþii ºi trãiri, specifice celor care duc „dorul” unui om dispãrut.

Despre morþi, numai cuvinte frumoase, se spune în popor! Pentru unii dintre ei se cuvine, însã, oetichetare aparte în strânsã legãturã cu ce au fost ºi ce au lãsat în urma lor în… trecãtoarea viaþã!

Iatã cã la 21 iunie 2014 se împlineºte un deceniu, 10 ani deci, de când a dispãrut din peisajul umanun om de o notorietate aparte.

Este vorba despre Mihail Erbaºu, eminent constructor ºi om deopotrivã.

ing. Mihail ERBAªU (1942 - 2004)

Uºi cu protecþie împotriva fumuluiMB-45D

Sistemul de partiþii MB-45D este realizat în vederea obþinerii pereþilor despãrþi-tori cu uºi, cu unul sau douã canturi ºi evacuare a fumului, cu clasa Sm ºi Sa,

conform standardului PN-EN 13501-2.

Construcþia sa este în funcþie de elementele de partiþionare interioare alesistemului MB-45.

Funcþionarea corectã a opþiunilor de protecþie împotriva fumului depinde deaplicarea corectã a etanºãrilor periferice ale canturilor, de vitrarea din spate ºide alte umpleri, precum ºi de aplicarea etanºãrilor pragurilor.

Uºile MB-45D au primit Aprobarea Tehnicã Nr. AT-15-5163/2009 de la ITB.

Smoke-proof Sm, Sa

SISTEME DE FERESTRE ªI UªI / MB-45D


AdePlast lanseazã un program de termosistemestructurat pe 5 niveluri de calitate ºi preþ

Aºa cum partenerii AdePlast – consumatorii pro-duselor noastre - sunt deja obiºnuiþi, oferta noastrãeste structuratã astfel încât sã acopere toate tipurilede solicitãri venite din partea lor, pe toate segmentelepieþei în care suntem prezenþi.

În domeniul termoizolaþiilor, consumatorul are laîndemânã o gamã foarte largã de sisteme rezultateprin combinarea diverselor elemente componente.Cea mai simplã soluþie este, însã, adoptarea uneivariante „la cheie” din programul structurat de termo-sisteme AdePlast, care acoperã integral principalelevariaþii ale cererii. Programul pune la dispoziþia utiliza-torilor opþiuni precise ºi transparente, atât din punctde vedere tehnic ºi constructiv, cât ºi din punct devedere al raportului eficienþã energeticã / preþ:

• AdePlast TERMO CLASICSistemul clasic de termoizolaþie, cu cel mai bun

raport eficienþã energeticã / preþ material / manoperã.Cu o grosime minimã recomandatã de 100 mm, ter-mosistemul asigurã reducerea cheltuielilor deîncãlzire pe timpul iernii ºi un confort termic adecvatîn decursul verii.

• AdePlast TERMO PREMIUMSistem premium care conferã eficienþã energeticã

excelentã, o gamã largã de culori ºi efectul deosebitde protecþie îndelungatã a suprafeþei, datã detehnologia Porus X integratã în produsele de finisaj.Cu o grosime recomandatã între 100 mm ºi 160 mm,sunt îndeplinite integral cerinþele de reducere apierderilor de energie.

• AdePlast TERMO GRAFITSistem super premium, cu plãci termoizolante fa-

bricate din polistiren grafitat, pentru eficienþã ener-geticã excelentã la grosime redusã a izolaþiei,durabilitate extinsã, o gamã largã de culori ºi efectuldeosebit de protecþie al suprafeþei, dat de tehnologiaPorus X integratã în produsele de finisaj. Cu o gro-sime recomandatã între 80 mm ºi 120 mm, se obþineperformanþa energeticã optimã, cu un consum redusde material termoizolant.

• AdePlast TERMO BAZALTSistem super performant cu plãci termoizolante

fabricate din vatã bazalticã, pentru permeabilitatemaximã la vapori de apã, durabilitate extinsã, rezis-tenþã la temperaturi ridicate, o gamã largã de culori ºiefectul deosebit de protecþie al suprafeþei, dat derãºina siliconicã integratã în produsele de finisaj. Cu ogrosime minimã recomandatã de 100 mm sunt înde-plinite toate cerinþele adresate acestui sistem.

• AdePlast ETAG 004Sistem premium, conform ETAG 004, pentru

lucrãri publice ºi private, cu testare acceleratã în labo-rator a durabilitãþii, în condiþii de expunere la intem-perii pe parcursul mai multor zeci de ani. Este unsistem cu plãci termoizolante albe sau grafitate, pen-tru eficienþã energeticã excelentã, durabilitate extinsãcertificatã, o gamã largã de culori ºi efectul deosebitde protecþie al suprafeþei, dat de tehnologia Porus Xintegratã în produsele de finisaj. Cu o grosime minimãde 100 mm, respectiv 80 mm pentru utilizarea plãcilortermoizolante grafitate, este asiguratã durabilitateasolicitatã a termosistemului.

Fie cã este vorba despre clãdiri noi sau despre reabilitarea termicã a imobilelor vechi, aplicareasistemului de izolaþie pe faþadã ºi soclu este subiectul zilei în construcþiile din România ºi Europa.

Trebuie ºtiut faptul cã sistemele de termoizolaþie sunt combinaþii complexe de materiale de con-strucþie, care necesitã cunoºtinþe de specialitate din partea proiectanþilor, abilitate tehnicã din parteaconstructorilor ºi cel mai important: materiale durabile, de calitate ridicatã.

ADEPLAST, cel mai mare producãtor de materiale pentru construcþii din România, investeºtemasiv în cercetare – dezvoltare, în laboratoarele proprii, cu personal înalt calificat, pentru elaborareade soluþii personalizate cerinþelor pieþei. Cu un efort substanþial, ADEPLAST este prima firmã ce rea-lizeazã certificarea ETAG a termosistemului – certificare valabilã la nivel european, cu monitorizareexternã a fabricilor din România ºi cu produse realizate în România.

AdePlast TERMO CLASICSistemul clasic de termoizolaþie, cu cel mai bunraport eficienþã energeticã / preþ material / manoperã.• Componenþã sistem:- Lipire: ADEPLAST Polistirol ECO- Plãci termoizolante: ADEPLAST EPS 70 / EPS 80,

grosime minimã recomandatã 100 mm- Fixare: dibluri pentru termoizolaþie- ªpãcluire: ADEPLAST Polistirol PREMIUM- Armare: ADEPLAST Plasã de fibrã 145 g/m2

- Amorsare: ADEPLAST Grund tencuieli decorative- Finisaj: ADEPLAST Tencuialã decorativã Sauber Decor

AdePlast TERMO PREMIUMSistem premium pentru eficienþã energeticã exce-lentã, o gamã largã de culori ºi efectul deosebit deprotecþie al suprafeþei, dat de tehnologia Porus Xintegratã în produsele de finisaj. • Componenþã sistem:- Lipire: ADEPLAST Polistirol PREMIUM- Plãci termoizolante: ADEPLAST EPS 80+, grosime

recomandatã 100 mm – 160 mm- Fixare: dibluri pentru termoizolaþie- ªpãcluire plãci termoizolante: ADEPLAST Polistirol

PREMIUM- Armare: ADEPLAST Plasã de fibrã 145 g/m2

- Amorsare: ADEPLAST Grund tencuieli decorative- Finisaj: ADEPLAST Tencuialã decorativã AeriaPlast

AdePlast TERMO GRAFITSistem super premium cu plãci termoizolante fabri-cate din polistiren grafitat, pentru eficienþã ener-geticã excelentã la grosime redusã a izolaþiei,durabilitate extinsã, o gamã largã de culori ºi efec-tul deosebit de protecþie al suprafeþei, dat detehnologia Porus X integratã în produsele de finisaj. • Componenþã sistem:- Lipire plãci termoizolante: ADEPLAST Polistirol PREMIUM- Plãci polistiren grafitat: ADEPLAST EPS 80GR, gro-

sime recomandatã 80 mm – 120 mm- Fixare: dibluri pentru termoizolaþie- ªpãcluire plãci termoizolante: ADEPLAST Polistirol

cu FIBRE de ARMARE- Armare: ADEPLAST Plasã de fibrã 160 g/m2


AdePlast TERMO BAZALTSistem super performant cu plãci termoizolantefabricate din vatã bazalticã, pentru permeabilitatemaximã la vapori de apã, durabilitate extinsã,rezistenþã la temperaturi ridicate, o gamã largã deculori de ºi efectul deosebit de protecþie alsuprafeþei, dat de tehnologia cu rãºinã siliconicãintegratã în produsele de finisaj.• Componenþã sistem:- Lipire plãci termoizolante: ADEPLAST MINERALWOOL

KLEBER- Plãci termoizolante: Plãci vatã bazalticã, grosime

minimã recomandatã 100 mm- Fixare: dibluri pentru termoizolaþie- ªpãcluire plãci termoizolante: ADEPLAST MINERAL-

WOOL KLEBER- Armare: ADEPLAST Plasã de fibrã 160 g/m2


/ Siliconicã

AdePlast ETAG 004Sistem premium conform ETAG 004, pentrulucrãri publice ºi private, cu testare acceleratã înlaborator a durabilitãþii, în condiþii de expunere laintemperii pe parcursul mai multor zeci de ani.Este un sistem cu plãci termoizolante albe saugrafitate, pentru eficienþã energeticã excelentã,durabilitate extinsã certificatã, o gamã largã deculori ºi efectul deosebit de protecþie al suprafeþei,dat de tehnologia Porus X integratã în produselede finisaj. • Componenþã sistem:- Lipire: ADEPLAST Polistirol PREMIUM- Plãci termoizolante: ADEPLAST EPS 80+ / EPS 80GR,

grosime minimã recomandatã 100 respectiv 80 mm- Fixare: dibluri pentru termoizolaþie cu agrement ETAG- ªpãcluire plãci termoizolante: ADEPLAST Polistirol

PREMIUM- Armare: ADEPLAST Plasã de fibrã 145 / 160 g/m2

conformã ETAG- Amorsare: ADEPLAST Grund tencuieli decorative- Finisaj: ADEPLAST Tencuialã decorativã DecoPlast

/ AeriaPlast

Componenþa sistemelor termoizolante AdePlast

Informaþii complete în vederea alegerii sistemului cel mai potrivitsunt disponibile la toþi partenerii AdePlast.



Reabilitarea ºi extindereastaþiei de epurare Slatina

Staþia de epurare Slatina esteuna dintre cele 4 construite pânã înprezent de HOCHTIEF Solutions AGîn România. Valoarea contractuluia fost de 59.372.813 RON (aprox.14.100.000 Euro).

Capacitatea proiectatã ºi execu-tatã a staþiei este de 71.700 P.E.(echivalent persoane). Debitul maximadmis al staþiei este de 23.740 mc/zi.

Scopul contractului a fost reali-zarea lucrãrilor de proiectare, con-strucþii ºi punere în funcþiune aStaþiei de Epurare ºi a cuprins lucrãride construcþii, instalaþii mecanice ºielectrice pentru: tratament mecanic(grãtare rare ºi dese, deznisipator,decantor primar) – construcþii dinbeton armat ºi zidãrie, fundate peperne de balast; tratare biologicã(nitrificare cu aerare cu bule fine ºidenitrificare); îndepãrtarea chimicãºi biologicã a fosforului; decantoaresecundare; îngroºare nãmol gravi-taþional ºi mecanic; fermentatoarenãmol – 2 x 100 mc; deshidratarenãmol; utilizare biogaz în unitatea decogenerare.

Construcþiile noi executate încadrul Staþiei de Epurare sunt urmã-toarele: Staþie recepþie material

vidanjabil, Clãdirea Grãtarelor, Dez-nisipator aerat, Bazinul de decantareprimarã, Staþia de pompare interme-diarã ºi Staþia de pompare nãmolrecirculat ºi în exces, Clãdireatehnicã, Bazinul de aerare, Decan-toarele secundare, Staþie suflante,Îngroºãtoarele de nãmol primar ºi înexces, Îngroºãtor nãmol fermentat,Fermentatoare de nãmol (2 bucãþi),Camera manevrã ºi turn scãri fer-mentatoare, Gazometru, Faclã degaz, Clãdire administrativã.

Principala provocare, pe parcursulexecuþiei lucrãrilor, a fost reprezen-tatã de nivelul ridicat al pânzei frea-tice, cauzat de vecinãtatea cu laculde acumulare. S-a putut menþinescãzut nivelul pânzei freatice, în ve-derea execuþiei lucrãrilor, prin pom-parea continuã a apei din aprox. 56de puþuri forate pe perimetrul ºanti-erului.

Staþia este dotatã cu aparaturãde mãsurã ºi control - tip SCADA, cepermite supravegherea, prin inter-mediul monitoarelor, a întregii acti-vitãþi a acesteia ºi intervenþia, întimp util, atunci când este necesar.Comunicarea informaþiilor privindparametrii de funcþionare în exteriorse face cãtre “Compania de apãmunicipalã”.

Nãmolul depozitat în cele douãfermentatoare de nãmol este men-þinut la temperatura medie de 37 gradeCelsius ºi cu ajutorul bacteriiloranaerobe acesta produce gaz metan,cu un debit de pânã la 60 mc/orã, iargazul rezultat este folosit pentru aproduce agent termic ºi energieelectricã. Energia electricã prin co-generare poate susþine pânã la 75%din consumul total de energie elec-tricã al staþiei. �

Antreprenor: HOCHTIEF SOLUTIONS AGSubcontractori de specialitate:

SC CONCELEX SRL - construcþii din beton ºi beton armat SC SIEMENS SRL - instalaþii electrice SC PRO IMSAT RM. VÂLCEA SA – instalaþii mecanice

Beneficiar: SC Compania de Apã OltConsultant: HILL INTERNAÞIONAL ºi INOC SAProiectant general: HOCHTIEF SOLUTIONS AG


APÃ – AER – PÃMÂNT – FOC

Din cele patru materii primeCREATON realizeazã acoperiºulperfect. Acestea sunt singurele pãrþicomponente ale þiglei de argilã pen-tru acoperiº.

CREATON dezvoltã, prin modelul„BALANCE”, dimensiuni total noi aleconfiguraþiei acoperiºului, în ceea cepriveºte rentabilitatea ºi designul.

Prin procese moderne de producþie,CREATON fabricã þigla BALANCE lao calitate perfectã, stabilind, încã odatã, noi standarde în evoluþia aces-tui produs: þigla pentru acoperiº.

Proces de ardere fãrã atingere,în casete tip ”H”

Cu un necesar de la 8,4 bucãþi/m2,CREATON oferã o þiglã care nunumai cã îºi dovedeºte exemplar

calitãþile, arãtând remarcabil debine, dar stabileºte ºi noi standardeale raportului calitate – preþ.

Pe lângã calitatea înaltã ºi undesign deosebit, modelul BALANCEconferã ºi cea mai înaltã siguranþãprin intermediul tehnicii sofisticatede fãlþuire, asigurând o valoarestabilã ºi de duratã a suprafeþeiacoperiºului.

„BALANCE” este, astfel, un produsde succes, care vã va entuziasma.

Variantele bogate de culori suntoferite, bineînþeles, în renumitele stan-darde înalte de calitate CREATON;cu un luciu bogat, mãtãsos, al ango-bei, cu o suprafaþã unicã netedã ºicu o rezistenþã ridicatã la zgârieturiºi impact.

„NUANCE” maro angobã „NUANCE” ardezie angobã

„NUANCE” roºu angobã „NUANCE” toscana angobã

CREATON -Þigla de format mare “BALANCE”

Echilibru în formã, proporþie ºi rentabilitate

„RENTABILITATE”Primul atribut al calitãþii

Prin intermediul formatului de323 mm x 500 mm se atinge un uimitorraport calitate – preþ: cu un necesarde numai 8,4 bucãþi/m2 se dovedescavantajele uriaºe ale þiglei „BALANCE”.

„FÃLÞUIRE”Al 2-lea atribut al calitãþii

Pentru fãlþuirea verticalã a fostdezvoltatã o „tehnicã labirint”, careîmpiedicã infiltrarea apei, chiar ºi lavânt puternic, prin intermediul a 5 mu-chii laterale, formate special ºi relie-fate în mod deosebit.

„ZONA DE DEPLASARE”Al 3-lea atribut al calitãþii

Fãlþuirea lateralã ºi superioarãface posibilã o zonã de glisaj depânã la 26 mm, pentru o potrivireoptimã a distanþei dintre ºipci.Aceastã particularitate deosebitãpermite ca ºi în situaþia distanþeimaxime dintre ºipci, suprapunereaþiglelor sã fie sigurã, deoarecemuchia inferioarã a falþului este con-dusã mult sub falþul de acoperire.

„SUPRAFAÞA”Al 4-lea atribut al calitãþii

Materiile prime de cea mai bunãcalitate ºi tehnologia nouã oferãpremisele necesare pentru o supra-faþã a þiglei deosebit de netedã, cati-felatã, care este asiguratã prinintermediul arderii individuale ºi almateriilor prime naturale de primãclasã.

„FORMA”Al 5-lea atribut al calitãþii

Linia tipicã de formã ondulatãasigurã o aliniere profilatã ºi de oopticã pregnantã. În ciuda formatuluisãu mare, þigla acþioneazã în modproporþionat ºi echilibrat armonic ºieste recomandatã ºi pentru acope-riºuri cu suprafeþe mici.

„OPTICA”Al 6-lea atribut al calitãþii

Atât design-ul dezvoltat pentruaceastã þiglã, cât ºi proporþiile echili-brate, garanteazã o configuraþiegeneralã armonicã a acoperiºului.În ciuda dimensiunilor sale, BALANCEatrage atenþia asupra unui acoperiºmic, la fel ca ºi asupra unuia mare.

„MUCHII DE REZEMARE”Al 7-lea atribut al calitãþii

Muchiile de rezemare reliefate seîngrijesc de o mai bunã staticã ºi deevacuarea eventualei ape de con-dens, care poate apãrea pe þiglelede dedesubt.

„FIXAREA”Al 8-lea atribut al calitãþii

Trei ciocuri de agãþare stabilese îngrijesc de o susþinere sigurã. Pelângã siguranþa triplã faþã de cerinþelenormelor, se oferã ºi avantaje demontare la încorporarea þiglelor de aco-periº tãiate (de ex. dolie ºi creastã).

„CULOAREA”Al 9-lea atribut al calitãþii

Materia primã face diferenþa:CREATON prelucreazã doar argilelecele mai bogate din unul dintre celemai bune zãcãminte de materieprimã din Europa. Mulþumitã uneisuperbe omogenitãþi ºi unei înaltepãrþi de oxid de fier, „BALANCE”strãluceºte în culori natural lumi-noase ºi intense ºi deschide drumulspre o culturã creativã cu privire laacoperiºuri.

„PURITATEA”Al 10-lea atribut al calitãþii

Din cele patru elemente de bazã- pãmânt, apã, aer ºi foc - CREATONobþine „Perfecþiunea pentru acoperiº”.Aceste elemente de bazã sunt sin-gurele pãrþi componente ale þiglei deargilã pentru acoperiº. Ele asigurã orezistenþã de duratã 100% a culoriifãrã tratare suplimentarã ºi fãrã uti-lizare a ingredientelor chimice.

„BALANCE”– cu accesorii originaleacoperiºul devine cu adevãratfrumos ºi sigur, în acelaºi timpProgramul de accesorii originale

CREATON cuprinde tot ceea ce face unacoperiº cu adevãrat frumos ºi sigur.

Sisteme de protecþie contra zãpezii,ferestre de ieºire pe acoperiº, þigle detrecere, din ceramicã, pentru panourisolare, antene, coloane sanitare saucentrale termice, toate acestea asigurãfuncþionalitate, esteticã ºi siguranþã.

Pentru întreþinerea acoperiºului,de exemplu pentru lucrãri la coºul defum, CREATON a dezvoltat sistemede pãºire care se disting constructivprin suprafeþe nealunecoase ºi carese potrivesc optic, în mod ideal, cuacoperiºul. �

CREATON & ETERNIT SRLB-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, Sector 1, Bucureºti, România

Tel.: +40 21 26 92 174 | Fax: +40 21 26 92 175www.creaton.com.ro

“BALANCE” - numãrul unu în rentabilitate ºi design


În luna aprilie 2014, Saint-Gobain Rigipsa primit, pentru a doua oarã consecutiv,statutul de Superbrand în România, lacategoria “Household & Construction”, înProgramul Superbrands România 2013-2014. Aceastã distincþie a fost acordatãdupã un riguros proces de selecþie ºievaluare prin care s-au luat în conside-rare criterii precum calitatea, încredereaºi diferenþierea în piaþã.

Rigips® este singurul brand eligibilpentru statutul de Superbrand din seg-mentul finisajelor pe bazã de ipsos ºi sebucurã de o notorietate considerabilã înrândul consumatorilor (peste 50%). Pre-miul reflectã opiniile a mii de consuma-tori din România, incluse într-un studiurealizat pentru Superbrands România decompania internaþionalã de cercetare depiaþã IPSOS, fiind precedatã de un procescomplex de selecþie.

“Acest trofeu reprezintã o recu-noaºtere a calitãþii produselor noastre ºia eforturilor constante fãcute de 20 deani pentru a promova, inova ºi ofericlienþilor produse ºi servicii situate lacele mai înalte standarde calitative.Primirea acestui premiu este, fãrãîndoialã, onorantã pentru companie,dar ne ºi obligã sã pãstrãm acelaºi nivelridicat de profesionalism în activitateaviitoare”, a declarat Constantin Hariton,director general al Saint-Gobain Rigips.

Compania îºi concentreazã atenþiaasupra creãrii unui habitat estetic, con-fortabil ºi economic, în deplin respectfaþã de mediul înconjurãtor, îmbinând înmod unic tradiþia îndelungatã cu ino-vaþia. În cei 20 de ani de activitate pepiaþa din România, Saint-Gobain Rigips afurnizat materiale de construcþie marcaRigips® pentru construirea sau reno-varea multor clãdiri cunoscute, dintrecare menþionãm: clãdirile de birouri Sky

Tower, Floreasca Park, City Gate, S-Parkºi Cristal Tower din Bucureºti, complexulWorld Trade Center din Bucureºti,maternitatea Regina Maria ºi spitalulGrigore Alexandrescu din Bucureºti,centrele comerciale Plaza România,Bãneasa Shopping ºi Promenada Malldin Bucureºti, Shopping City din Ploieºti,hotelurile Athénée Palace Hilton dinBucureºti, Continental din Sibiu, CentralPlaza din Piatra Neamþ, Mara din Sinaia,Grand Marriot ºi Ciºmigiu din Bucureºti,liceul francez Anna de Noailles dinBucureºti, Muzeul Naþional de Artã alRomâniei, Ateneul Român Bucureºti,Palatul de Justiþie, Camera Notarilor ºimulte altele.

Compania promoveazã soluþii, sis-teme ºi servicii inovatoare, care înde-plinesc cele mai exigente cerinþe decalitate ºi rãspund celor mai importantecriterii actuale precum dezvoltarea dura-bilã, eficienþa energeticã ºi protejareamediului înconjurãtor. Astfel, în ultimii doiani, Saint-Gobain Rigips a lansat o seriede produse inovatoare, precum placamini Rigips 600, dedicatã renovãrilor (cepermite transportul, manipularea ºi uti-lizarea în locuri cu dimensiuni reduse),placa RigipsFonic (dedicatã ameliorãriiconsiderabile a confortului acustic alîncãperilor), panoul Rigitherm (compusdin gips-carton ºi polistiren, ideal pentruizolarea termicã la interior a încãperilor)ºi adezivul dedicat Rifix Thermo, plãciletip Rigidur (cu rezistenþã deosebitã laimpact, folosite cu precãdere în spaþii cufuncþiuni sanitare ºi educaþionale dar ºicele din domeniul turismului), precum ºio gamã nouã de profile metalice ºi acce-sorii adaptatã cerinþelor ºi noilor tipuri depanouri lansate pe piaþã.

De asemenea, a fost inclusã în ofertãgama de plafoane Ecophon ºi Euro-coustic, cele mai performante plafoaneacustice din piaþã, cu o gamã diversifi-catã de produse, care se adãugã mãr-cilor deja cunoscute: Gyptone, Rigiton,Casoprano ºi Decogips.

Pentru a-ºi consolida poziþia pe piaþaproduselor pe bazã de ipsos, în 2013Saint-Gobain Rigips ºi-a extins ofertalansând Rimano DUOGLET, un glet ver-satil cu grad ridicat de alb, care se aplicãuºor ºi poate fi folosit pentru ambeleoperaþiuni de gletuire, nivelare ºi finisarea suprafeþelor interioare, aplicându-seîn douã straturi succesive, ud pe ud,scurtând foarte mult timpul de execuþie

al lucrãrii. Cu acest produs s-a lansat ºiun nou tip de sac, prevãzut cu mâner lapartea superioarã, permiþând o mai uºoarãmanipulare a acestuia ºi rãspunzândunor cerinþe erogonomice actuale.

SAINT-GOBAIN RIGIPSSUSÞINE

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANEÎn cele douã decenii de prezenþã pe

piaþa din România, Saint-Gobain Rigipsa investit continuu în creºterea niveluluide cunoºtinþe ºi aptitudini ale celor celucreazã cu produsele sale ºi în edu-carea viitorilor specialiºti.

Compania s-a adresat constructorilorºi meºterilor instalatori ºi aplicatori dinîntreaga þarã, printr-un program decursuri þinute în ºcoala de pregãtire teo-reticã ºi practicã de la Ploieºti, pe de oparte, dar ºi prin serii de demonstraþiipractice fãcute la nivel naþional, în spaþiileproprii sau ale clienþilor, sau pe ºanti-erele operaþionale, la care numai încursul anului 2013 au participat peste2.000 de persoane.

“Din luna martie am inaugurat un pro-gram prin care asigurãm “know-how”-ulteoretic ºi practic, unui numãr de instituþiide învãþãmânt ºi viitorilor specialiºti carese aflã acum pe bãncile ºcolii. Progra-mul, agreat cu reprezentanþii instituþiilorde învãþãmânt respective, cuprinde oserie de cursuri teoretice, dar ºi exem-plificãri practice þinute la liceele profe-sionale ºi la facultãþile cu profil deconstrucþii ºi arhitecturã, din centrele uni-versitare importante; pe tot parcursulacestui an vom continua activitãþile des-fãºurate în Bucureºti, Iaºi, Cluj ºi în altecentre universitare“, a mai spus mana-gerul companiei.

Saint-Gobain Rigips, parte a grupului mondial Saint-Gobain, prezent în 64 de þãri ºi având peste 190.000 de anga-jaþi, oferã pieþei româneºti, în cei 20 de ani de activitate localã, soluþii care înglobeazã un amplu portofoliu de produseºi servicii de cea mai înaltã calitate, numele companiei devenind sinonim cu categoria de gips-carton.

Saint-Gobain Rigips,20 de ani de excelenþã pe piaþa din România

Liceul francez “Anna de Noailles” Maternitatea Regina Maria

La începutul acestui an, Saint-Gobain Rigips a iniþiat ºi programul“Perspective”, dedicat recrutãrii ºi for-mãrii tinerilor specialiºti conform stan-dardelor companiei. În cadrul iniþiativei,au fost organizate prezentãri la instituþiilede învãþãmânt implicate în program, cumar fi Facultatea de Chimie din Cluj-Napoca, ºi vizite la fabricile de gips-car-ton ºi ipsos din Turda. “În urma acestoracþiuni, am selectat deja un grup detineri care urmeazã sã facã practicãplãtitã în interiorul companiei – aºanumitul program de “internship”, launitãþile de producþie din Turda. Sperãmca la finalul acestor sesiuni sã putemrecruta definitiv pe cei mai buni dintre ei,pe cei care, pe lângã interesul ºi abili-tãþile profesionale, se dovedesc conformicu setul de valori ºi principii ale Grupuluiºi ale companiei noastre“, a afirmatConstantin Hariton.

SAINT-GOBAIN RIGIPSSUSÞINE EXCELENÞA ÎN EXECUÞIE

Una dintre problemele majore cu carese confruntã sectorul construcþiilor înRomânia este aceea a calitãþii execuþieilucrãrilor. De aceea Saint-Gobain Rigipsa iniþiat ºi þine odatã la 2 ani o competiþieinternã, Rigips Trophy, deschisã con-structorilor ºi echipelor de instalatori /aplicatori, prin care premiazã cele maibine executate proiecte utilizând siste-mele uscate de gips-carton, sau pe celeumede utilizând ipsosul. Recunoscând ºirãsplãtind calitatea ºi unicitatea exe-cuþiei, dar ºi inovaþia ºi spiritul creator,prezente în lucrãrile de compartimentãriºi finisaje interioare ale firmelor de con-strucþii selecþionate, Saint-Gobain RigipsRomânia contribuie într-o mãsurã impor-tantã la procesul de schimbare a menta-litãþii celor care lucreazã în domeniulconstrucþiilor, readucând conºtiinþa “lucru-lui bine fãcut” la locul pe care trebuie sã-locupe într-o societate civilizatã. Dintreproiectele premiate în România o partevor participa în 2014 ºi la competiþiamondialã “Saint-Gobain Gypsum Inter-national Trophy”, eveniment de tradiþielansat de cãtre Grupul Saint-Gobain înanul 1998, care, în acest an, se va þine laBerlin în data de 6 iunie.

La competiþie sunt înscrise 90 deproiecte din peste 30 de þãri ce vor fi juri-zate de cãtre un grup de experþi inter-naþionali în cadrul a ºase categorii:ipsos, gips-carton, inovaþie ºi dezvoltaredurabilã, rezidenþial, soluþii mixte/comer-cial ºi soluþii pentru segmente speciale(sãnãtate, educaþie, hoteluri).

Patru proiecte reprezentative pentruutilizarea soluþiilor ºi sistemelor Rigips®

vor reprezenta România la evenimentulinternaþional de la Berlin: Liceul Francez“Anna de Noailles” (la categoria soluþiipentru segmente speciale), maternitatea“Regina Maria” (la categoria inovaþie),Auditorium-ul Pallady (la categoria gips-carton) ºi Promenada Mall (la cea desoluþii mixte).

Concursul este un eveniment unic înindustria materialelor de construcþii ºiuna dintre cele mai importante manifes-tãri internaþionale de acest tip, trofeulpromovând excelenþa ºi inovaþia înfolosirea produselor pe bazã de gips ºi asistemelor aferente. Totodatã, trofeulstimuleazã crearea de produse ºi soluþiinoi apte sã rãspundã preocupãrilormajore ale momentului: eficienþa ener-geticã, protecþia mediului ºi dezvoltareadurabilã, preocupãri care stau ºi în cen-trul de interes al grupului Saint-Gobain ºial companiei noastre. �

Auditorium Pallady Promenada Mall


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIMircea IEREMIA

S-a nãscut la 25 iunie 1939 înPloieºti. Dupã absolvirea LiceuluiMihai Viteazul, din Bucureºti, aurmat cursurile Facultãþii de Con-strucþii Civile, Industriale ºi Agricolede la Institutul de Construcþii Bucu-reºti, cursuri absolvite în anul 1961.

Activitatea inginereascã aînceput-o la întreprinderea de Con-strucþii Speciale Industriale ºi Mon-taj, contribuind la realizarea Fabriciide Maºini Unelte ºi Agregate Bucureºti(1961 - 1963). La acest ºantier adeþinut funcþia de ºef sector montajconstrucþie metalicã la hala de mon-taj, la hala de mecanicã finã, la halade mecanicã grea ºi la depozitul deagregate.

Activitatea didacticã a început-oîn anul 1963, ca asistent la Catedrade rezistenþa materialelor - Institutulde Construcþii Bucureºti, parcurgândtoate treptele universitare: asistent(1963 - 1968), ºef de lucrãri (1968 -1976), conferenþiar (1976 - 1990),profesor (din anul 1990) la aceeaºicatedrã a institutului, devenit ulteriorUniversitatea Tehnicã de Construcþii.Între anii 1994 -1999, a activat ºi caprofesor la Departamentul de Studiiîn Limbi Strãine, la aceeaºi universi-tate. Din anul 1990 pânã în prezent,a fost ºi este profesor asociat ºi laFacultatea de Construcþii - Universi-tatea Ovidius Constanþa, iar întreanii 1990 – 1997 a funcþionat ca pro-fesor ºi la Academia Militarã - Facul-tatea de Geniu, Geodezie ºi Construcþii.

În cariera sa de profesor în învã-þãmântul universitar, a predat urmãtoa-rele cursuri: Rezistenþa materialelor,Teoria elasticitãþii ºi plasticitãþii, Teo-ria plãcilor plane ºi curbe, Mecanicaconstrucþiilor, Statica construcþiilor,Mecanica mediilor continue, Reolo-gia, Mecanica solidului deformabil.

Titlul ºtiinþific de doctor inginer l-aobþinut cu lucrarea: Contribuþii la stu-diul stãrii de tensiune ºi de deformaþie,

care apare la nodurile de cadru curacordare curbã.

Din anul 1996 este conducãtor dedoctorat în domeniul Inginerie Civilã,specialitatea Rezistenþa materialelor,elasticitate, plasticitate, participândºi ca referent ºtiinþific oficial, în comisiide doctorat.

Activitatea ºtiinþificã a prof.Mircea Ieremia s-a desfãºurat îndomeniile: mecanica computaþionalãa corpului deformabil; analiza staticãºi dinamicã numericã neliniarã (fizicºi geometric) a structurilor, þinândseama de conlucrarea structurii cuterenul de fundare ºi de interacþi-unea fluid-structurã (studii de cazreale, rezolvate numeric cu metodaelementului finit); teoria ºi calculul derezistenþã ºi stabilitate a plãcilorortotrope metalice ºi de beton armat(cercetãri experimentale in-situ cumetoda tensiometriei electrice rezis-tive ºi cercetãri numerice cu metodaelementului finit); teoria ºi calculul derezistenþã ºi verificarea la voalare anodurilor de cadre metalice cu secþi-une compusã a halelor industriale,þinând seama de conlucrarea spaþialãriglã - stâlp ºi a plãcilor rigidizate cunervuri ale navelor (cercetãri teore-tice ºi experimentale în laborator ºiin-situ cu metoda fotoelasticitãþii ºi atensiometriei electrice rezistive).

Prof. Mircea Ieremia desfãºoarão activitate publicisticã tehnicãimportantã. În afara cursurilor editatela UTCB ºi Universitatea Ovidius,Constanþa, enumerãm câteva dintrecãrþile tipãrite (autor sau coautor):Elasticitate. Plasticitate. Neliniari-tate, Ed. PRINTECH, 1998; Teoria ºicalculul plãcilor ortotrope, Ed. Tehnicã,1983; Aplicarea teoriei elasticitãþii ºia plãcilor în calculul construcþiilor,Ed. Tehnicã, 1986; Analiza numericãneliniarã a structurilor, vol. I - Funda-mente de calcul, Ed. CONPRESS,2004, vol. al II-lea - Modelarea

rãspunsului structural, Ed. CON-PRESS, 2005; Rezistenþa materi-alelor. Lucrãri de laborator, Ed.World Scientific International Pub-lishing House, New York - Bucharest- London, 2001.

Dintre cãrþile cu aplicabilitatepracticã în proiectare (coautor) enu-merãm: Utilizarea calculatoarelorelectronice în proiectare, Ed. M.C.Ind- COCC, 1974; Proiectarea struc-turilor. Programe de calcul automat,Ed. M.C.Ind - COCC, 1975; Structurimetalice articulate. Programe de cal-cul, 1977 ºi Programul SymbolicMatrix Interpretative System pentrucalculul automat al structurilor, ICB,1977.

În cariera sa profesionalã depânã acum, a publicat ºi peste 180de articole în diferite reviste din þarãºi strãinãtate. Dintre publicaþii seimpune, în mod deosebit, tratatulAnaliza numericã neliniarã a struc-turilor, ce reprezintã o premierã,având ca scop investigarea com-portãrii reale a diferitelor tipuri destructuri ºi materiale (beton armat,oþel, teren de fundare) solicitatepânã la starea de colaps, în scopulunei proiectãri raþionale.

De asemenea, prof. MirceaIeremia a participat, cu comunicãriapreciate, la diferite congrese ºtiinþi-fice naþionale ºi internaþionale, îndomeniile: metode de calcul îninginerie, mecanica computaþionalã,conferinþe de inginerie seismicã,poduri ºi structuri inginereºti, struc-turi din oþel ºi aluminiu, calculul ºiproiectarea pânzelor subþiri.

Prof. Mircea Ieremia a fost visitingprofessor (conferinþe, cursuri, docu-mentare) la universitãþile: ÉcoleNationale des Ponts et Chausseés,Paris (1987, 2000); Technical Uni-versity Građevinski Fakultet, Niš(1991); Universitatea Tehnicã aMoldovei, Chiºinãu (1996, 2000);

Université de Liège (2000); Universi-dade de Aveiro (2006 ; 2007).

Pentru laborioasa sa activitateºtiinþificã, profesorului Mircea Ieremiai s-a acordat premiul Aurel Vlaicu alAcademiei Române, în anul 1983.

În paralel cu activitatea didacticã,a participat la realizarea a nume-roase lucrãri inginereºti, în calitatede inginer proiectant, inginer con-silier sau expert la unele unitãþi deproiectare. Din aceastã activitateînsemnatã, amintim: IPROLAM (1963- 1970) - proiectare la diferite lami-noare din þarã; Institutul de Proiec-tare Carpaþi, 1988: Casa Republicii -verificare planºee structura de rezis-tenþã; Institutul de Cercetare Pro-iectare Gospodãrirea Apelor (1987 -1988): nodurile hidrotehnice de perâul Dâmboviþa - verificare la acþi-unea seismicã; expertize tehniceºi/sau proiecte de consolidare laconstrucþii avariate de seism, dintrecare menþionãm: Universitatea Bucu-reºti, Institutul de Filosofie Bucureºti,Combinatul de Aluminiu ALROSlatina, Portul Constanþa Sud (termi-nal de containere pe molul IIS), Por-tul Constanþa Nord (terminalul deciment la danele 67 - 68), ansamblul

de clãdiri la Teatrul NaþionalBucureºti (sala principalã, corpulscenei, corp anexe, Teatrul deOperetã) etc.

Prof. Mircea Ieremia a fost con-silier la Technical Computer Applica-tion - Bruxelles (1992 - 1995);proiecte/expertize în Liban, Iran,Arabia Sauditã, Kuwait, Belgia;colaborare-consultanþã inginerieseismicã, Erzincan, Turcia, 1992,delegat MLPAT; inginer specialistrezistenþã ºi verificator proiecte lalucrãrile realizate de institutele deproiectãri: IPRONEF SA, 1998,ISPE SA (din anul 1999), IPTANASA (din anul 2001), Hidro ProiectDesign SA (din anul 2005). Deasemenea, este expert tehnic (dinanul 1992), verificator de proiecte(din anul 1993) atestat MLPAT -rezistenþã ºi stabilitate pentru con-strucþii din beton, beton armat,zidãrie, metal.

Prof. Mircea Ieremia a fost mem-bru al International Association forBridge and Structural Engineering,Zürich (1978 - 2000); AssociationFrançaise du Génie Parasismique,Paris (1995); Earthquake Engineer-ing Research Institute, Oakland

(1995 - 1999); New York Academy ofSciences (1998 - 2000); ComitéScientifique et Technique al Associa-tion Française du Génie Parasis-mique (2000) etc. De asemenea,este membru titular al AcademieiOamenilor de ªtiinþã (1998) ºi mem-bru în diferite asociaþii tehniceromâneºti.

A prezentat cursuri pentru mas-teranzi ºi doctoranzi la Universitateadin Aveiro, Portugalia între anii 2006– 2007.

Discipol strãlucit al renumiþilorprofesori Aurel A. Beleº ºi PanaiteMazilu, a îmbinat activitatea didac-ticã cu cea de cercetare ºtiinþificã ºide proiectare-execuþie-expertizare.

Seriozitatea, iniþiativa, obiectivi-tatea, exigenþa, capacitatea de ana-lizã ºi de sintezã, dragostea faþã deprofesie ºi de semeni sunt caracte-ristice prof. Mircea Ieremia, care seînscrie cu o paginã frumoasã printrecele mai de seamã personalitãþi aleistoriei ºtiinþei ºi tehnicii româneºti înconstrucþii.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)


GLULAM: O soluþie ieftinã ºi eficientãde protecþie la foc

ing. Mihai MOTOC, director executiv GLULAM S.A.

Progresele înregistrate în metodele de testare ºitehnologie a focului au ajutat înþelegerea noastrã asupramodului în care glulam-ul rãspunde la expunerea la foc.Aceastã cunoaºtere a condus, la rândul sãu, la dez-voltarea de proceduri de proiectare care îmbunãtãþescºi mai mult performanþa la foc.

IGNIFUG versus FIRESAFEClãdiri rezistente la foc nu existã. Conþinutul acestora

este combustibil ºi ca atare, nu elementele constructiveale unei clãdiri prezintã cel mai mare risc de incendiu ciconþinutul acestora. Incendiile provocate de conþinutulclãdirilor „rezistente la foc” pot fi atât de severe încât oclãdire construitã cu materiale încadrate în clasa necom-bustibil se poate prãbuºi.

Focul de la McCormick Place, sala de expoziþieChicago, este un exemplu clasic. Toate elementelestructurale ale acestei mari sãli, inclusiv pereþii nonstructurali din interior, au fost construite din materialeincombustibile. În 1967, un incendiu rãspândit rapid agenerat temperaturi atât de mari încât grinzile din oþel ºifermele cu zãbrele au cedat la cãldurã ºi întregulacoperiº s-a prãbuºit. A fost o pierdere totalã de 150 mili-oane de dolari.

Datoritã acestei lecþii dar ºi altora, obiectivul a devenit“rezistent la foc” mai degrabã decât “ignifug”.

Datoritã frumuseþii sale, rezistenþei ºi uºurinþei de punere în operã, lemnul a fost mult timp principalulmaterial de construcþie. Astãzi, lemnul lamelat încleiat (cunoscut sub numele de glulam) oferã motivesuplimentare pentru a-l selecta ca element structural. Glulam-ul este fabricat folosind piese individuale dinlemn, sortate dupã rezistenþã, uscate în uscãtor, îmbinate în dinþi, laminate împreunã sub presiune cuadeziv special rezistent la umiditate, pentru a forma un element de dimensiuni mai mari, care pãstreazãfrumuseþea tradiþionalã a lemnului ºi care câºtigã rezistenþã mecanicã, rezistenþã la foc, eficienþã termicãºi stabilitate dimensionalã.

Glulam-ul este fabricat din esenþã de lemn de rãºinoase, în România folosindu-se, în principal, molidul.Elementele structurale laminate pot fi fabricate în aproape orice configuraþie: drept, arcuit, sinusoidal.Acest lucru permite proiectarea unor structuri cu deschideri mari, fãrã coloane intermediare. Folosireaglulam-lui este adecvatã pentru sisteme structurale complete, într-o multitudine de tipuri de clãdiri:biserici, sãli de sport, piscine, spaþii de agrement, manejuri, centre comerciale etc.

Grindã din Glulam dupã un incendiu de 40 de minute

Grindã din Glulam dupã un incendiu de 40 de minuteExemplu de conexiune cu ºuruburi

GHID PRIVIND PERFORMANÞA LA FOCAtunci când este expus la foc, glulam-ul îºi pãstreazã

rezistenþa sa pentru o perioadã mai lungã de timp decâtmetalul. Metalul neprotejat la foc îºi pierde repede rezis-tenþa ºi cedeazã brusc, de multe ori fãrã niciun avertis-ment. În schimb, glulam-ul pierde rezistenþã încet, princarbonizarea suprafeþelor supuse arderii, carbonizarecare duce la reducerea secþiunii elementelor.

Temperatura medie într-o clãdire incendiatã variazãde la 650 0C la 900 0C. Rezistenþa oþelului se reduce dra-matic, dacã temperatura sa urcã mai sus de 250 0C,pãstrând doar 10% din aceasta la aproximativ 750 0C.De regulã, lemnul nu se aprinde pânã când nu se atinge otemperaturã de aproximativ 280 0C. Odatã ce ia foc, glu-lam-ul arde, de obicei, la o ratã de 0,6 mm pe minut. Zonacarbonizatã izoleazã glulam-ul ºi ridicã nivelul de tempe-raturã la care poate rezista. Astfel, într-un incendiu de30 de minute, doar 18 mm de lemn de pe fiecare faþãexpusã la incendiu sunt pierduþi prin carbonizare, lãsândrestul secþiunii transversale originale intactã.

ABORDAREA ÎN CONSTRUCÞIIPentru a satisface cerinþele de rezistenþã la foc, pen-

tru structurile din glulam au fost instituite limitãri privinddimensiunea minimã (lãþime ºi grosime) la toate ele-mentele portante. Alte cerinþe includ evitarea spaþiilorascunse, detalii de prindere standardizate, dimensiuniminime ale elementelor metalice de prindere, înglobareaacestora în elementele de lemn, pentru a beneficia deprotecþia la foc asiguratã de acesta.

În funcþie de cerinþe se poate calcula, în conformitatecu ENV 1995-1-2, Eurocode 5: Calcul de rezistenþã lafoc, secþiunea rãmasã dupã un incendiu de X minute,urmând a se verifica rezistenþa la eforturile din combi-naþiile de încãrcãri specifice.

Performanþa la foc a structurilor din glulam este netsuperioarã celei a structurilor din materiale de construcþii“incombustibil” neprotejate. Stingerea incendiilor estemai uºoarã ºi mai sigurã datoritã eliminãrii spaþiilorînchise ºi pãstrãrii integritãþii structurale o perioadã maimare de timp.

REACÞIA LA FOC A ELEMENTELOR DIN LEMN LAMELAT ÎNCLEIATReacþia la foc reprezintã comportarea unui material

care, prin propria sa descompunere, alimenteazã un focla care este expus în condiþii specificate. Clasele dereacþie la foc sunt expresii cantitative, formulate în ter-meni de performanþã pentru modul de comportare a pro-duselor la acþiunea focului, în condiþii de utilizare finalã,structurate într-o serie de niveluri de performanþã.

Clasa de reacþie la foc în care se încadreazã glulam-uleste D-s2, d0, unde D reprezintã valoarea indicatoruluiFIGRA – viteza de dezvoltare a focului (Tabelul 1).

Folosirea glulam-ului la structuri unde cerinþele desecuritate la incendiu sunt foarte ridicate în ceea ce

priveºte clasa de reacþie la foc a elemen-telor structurale a creat baza pentrudezvoltarea unor soluþii de ignifugarecare sã permitã încadrarea în clasesuperioare.

Astfel, vopseaua termospumantã dela Sika – Unitherm Wood P, aplicatã înmod corespunzãtor, asigurã, pentruelementele din lemn lamelat încleiat,clasa de reacþie la foc B-s1, d0.

Practic, elementele din glulam nu par-ticipã la dezvoltarea incendiului. �

Str. Cezar Ivãnescu (incinta Sagricom) Loc. Ulmi, Jud. Dâmboviþa - 137455Mobil: 0784-294.015; Tel.: 0245-222.120; Fax: 0245-220.002 E-mail: [email protected] | Web: www.glulam.ro

Tabelul 1


Un pas înainte cu RothoblaasRothoblaas –Manual pentru case din lemn

My Project – software pentru calcularea ºi verificarea îmbinãrilorla construcþiile din lemn

Noul catalog "Ghidul pentru

construcþii de lemn" este prezen-

tat ca un instrument educaþional.

Este conceput, proiectat ºi con-

struit atât cu detalii tehnice cât ºi

comerciale, pentru a oferi o imagi-

ne de ansamblu cât mai completã

posibil, în lumea construcþilor pe

structurã din lemn. Ghidul prezintã

cele trei tehnologii principale

pentru construcþii din lemn (pano-uri prefabricate, blockhouse ºiXLam) diferitele faze de con-strucþie a unei case, precum ºirezolvarea problemelor tehniceprintr-un program larg de produse(sisteme de fixare, impermeabi-lizare ºi sistemele de protecþiepentru lucru la înãlþime).

Vizitaþi www.rothoblaas.comºi descãrcaþi noul catalog!

Noul software MyProject oferãposibilitatea calculãrii ºi verificãriiîmbinãrilor, cu ajutorul pieselor defixare metalice, pentru lemnul deconstrucþie.

MyProject se bazeazã pe expe-rienþa ºi inovarea continuã a firmeiRothoblaas, în domeniul construc-þiilor din lemn structural.

Programul permite calcularea ºiverificarea, atât în baza standardelortehnice pentru industria de con-strucþii (NTC 2008) cât ºi dupãCodul Euro 5 (En1995 - 1-1:2009),în conformitate cu certificatele deprodus.

Programul oferã o interfaþã intuiti-vã care vã permite sã rezolvaþi singuri

calculele de rezistenþã ºi selectareatipului de îmbinare, prin selecþia pro-duselor. În câþiva paºi veþi obþineafiºarea calculelor pentru tipãrire cuun concept individual, chiar ºi cusigla companiei dvs.

MyProject este disponibil în 6limbi (Germanã, Englezã, Francezã,Spaniolã, Portughezã ºi Italianã).

MyProject este programul idealpentru calculul ºi verificarea îmbi-nãrilor lemn-lemn, lemn-metal, aîmbinãrilor speciale din compoziþiede lemn, a îmbinãrilor simple sauduble supuse forþelor de forfecare,cu o geometrie individualã dindiverse materiale. O gamã largã ºidiversificatã de ºuruburi autofile-tante HBS, HBS + Evo TBS rãs-punde cerinþelor diverse.

• Calculul de verificare al forþelorde forfecare la îmbinarea între ele-mente din lemn (grindã - grindã saugrindã - pop).

• Analiza mai multor soluþii posi-bile prin selectarea diferitelor piesede conectare, a înclinaþiei, a gaba-ritelor pieselor în scopul optimizãriirezistenþei mecanice.

• Existã posibilitatea de a aplicadouã metode de calcul (conformETA 09/0361 sau testarea unui con-cept individual de îmbinare).

O gamã largã ºi diversificatã apieselor speciale din bare de alu-miniu - ALUMINI, MIDI ºi MAXI asi-gurã diverse soluþii alese pentrunodurile de rezistenþã.

Dimensionarea ºi verificareaºuruburilor dublu-filet DGZ pentrufixarea plãcilor de izolare aplicate pegrinzi ºi calcul pentru placãrile deizolaþii dure ºi moi sunt alte ele-mente ale obþinerii eficienþei termicea clãdirilor. În acest scop se poatecrea o bazã de date cu produse per-sonalizate ºi introducerea valorilorde încãrcare pentru vânt ºi zãpadã.Optimizarea numãrului ºi a poziþieiºuruburilor de fixare se fac în funcþiede geometria acoperiºului ºi sis-temul constructiv ales (ºuruburi,ºipci).

Vizitaþi www.rothoblaas.com ºidescãrcaþi gratuit programul MyProject!

Contact România:Ionuþ Preda - Tel : +40 726 254 642 | [email protected] | www.rothoblaas.com


Soluþii inedite pentru protecþia mediuluiîn proiectele de infrastructurã

ing. Cristina MÃRUNTU, director Calitate-Mediu SC CONSITRANS SRL,drd. Facultatea de Cãi Ferate, Drumuri ºi Poduri - UTCB

SOLUÞII INEDITEPENTRU PROTECÞIA MEDIULUISchimbãrile procedurale au de-

terminat ca, în procesul de proiec-tare, sã se studieze o serie demãsuri de protecþie, în funcþie despecificul proiectului ºi de caracteris-ticile amplasamentului.

Mãsurile de protecþie ºi limitare aimpactului asupra speciilor de herpeto-faunã, care includ podeþe pentru tra-versare adaptate la necesitãþilespeciilor ºi parapeþi de ghidare, aufost solicitate prin acte de regle-mentare pentru protecþia mediului,pentru prima datã în România, în

anul 2009, datoritã importanþei înconservarea acestor specii la nivelnaþional ºi european.

Podeþele de traversare pentruamfibieni au o caracteristicã esen-þialã ºi anume, alternanþa treptelorumede ºi uscate, care favorizeazãfolosirea acestora, deoarece pãs-treazã elementele primare ale habi-tatului natural folosit de acest tip despecii. Existã mai multe tipuri depodeþe pentru protecþia amfibienilor,însã cel mai des utilizat este cel cutreapta umedã medianã ºi douãtrepte uscate laterale, aºa cum esteprezentat în figura 1.

În vederea utilizãrii eficiente aacestor podeþe, se folosesc, îngeneral, parapeþi din material reci-clat, care au o suprafaþã alune-coasã, pentru ghidarea acestoracãtre podeþele special adaptate,

Ca urmare a paºilor ascendenþi înregistraþi în domeniul “protecþiei mediului”, ºi în România seurmãreºte adoptarea soluþiilor adecvate pentru limitarea ºi reducerea impactului drumurilor asupraspeciilor ºi habitatelor protejate.

Aceste soluþii prevãd, de cele mai multe ori, lucrãri, fie pentru a facilita traversarea anumitor specii ºi acompensa fragmentarea habitatului, fie pentru a semnaliza existenþa proiectelor în teren ºi a reduce risculde mortalitate pentru unele specii.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care are în componenþã evaluarea ariilor protejate,a condus la schimbãri majore în considerarea ºi includerea lucrãrilor de protecþie a mediului în cadruletapelor de proiectare pentru drumuri ºi poduri.

Fig. 1: Schiþã podeþ pentru tranzitul amfibienilor

Fig. 2: Panouri cu elemente pentru protecþia pãsãrilor (imagini obþinute din prezentarea produselor Evonik)

împiedicându-se, astfel, ieºireaamfibienilor în afara zonei de pro-tecþie.

Panourile fonoabsorbante, cuelemente pentru protecþia pãsãrilor,sunt un alt exemplu de adaptare aunei mãsuri de protecþie standard lanecesitãþile unei specii.

Aceste panouri sunt o variantãîmbunãtãþitã a panourilor transpa-rente din plexiglas. Ele se integreazãfoarte bine în peisaj, având ele-mente de siguranþã pentru speciilede pãsãri, care asigurã vizibilitateaacestora la o distanþã optimã faþã decapacitatea de reacþie a pãsãrilor.

În prezent se utilizeazã douãtipuri de panouri pentru protecþiapãsãrilor: unul cu forme geometricesau cu poze de rãpitori inserate pesuprafaþa panourilor iar celãlaltmodel, cu linii orizontale sau verti-cale la distanþã de 2 – 5 cm, pe toatãsuprafaþa panourilor.

Studiile au arãtat cã o eficienþã multmai mare o au panourile care au inse-rat pe ele un model de linii, deoarece

acestea sunt vizibile de la o distanþãsporitã, faþã de cele cu poze cu rãpitori.

Un alt aspect important, introdusde evaluarea adecvatã pentruproiectele care afecteazã arii natu-rale protejate, incluse în reþeauaecologicã europeanã Natura 2000,este proiectarea ºi dimensionareacorespunzãtoare a lucrãrilor pentrureducerea fragmentãrii habitatelor.Astfel, se studiazã diferite tipuri deecoducte, viaducte sau pasaje, pen-tru a rãspunde necesitãþilor speciilorafectate, cu diferenþiere între carni-vorele mari ºi mamiferele mici.

CONCLUZIIPrezentarea soluþiilor pentru pro-

tecþia mediului este utilã deoarecepermite cunoaºterea caracteristicilorºi necesitatea adaptãrii lor la com-portamentul anumitor specii.

Un pas important în evoluþia po-zitivã a protecþiei mediului a fostfãcut ºi de procedura actualã deevaluare a impactului asupra mediu-lui, care este mai eficientã întratarea impactului proiectelor deinfrastructurã, punând, pe aceeaºi

treaptã, realizarea proiectului ºi pro-tecþia factorilor de mediu. Studiereasoluþiilor, dialogul cu autoritãþilecompetente în domeniul protecþieimediului ºi buna planificare aproiectelor trebuie sã fie bazaoricãrui proces de dezvoltare aproiectelor de infrastructurã.

BIBLIOGRAFIE1. *** Hotãrârea Guvernului nr. 445

din 13 iulie 2009 privind evaluareaimpactului anumitor proiecte publiceºi private asupra mediului, 2009;

2. *** Ordinul nr. 135 din 10 febru-arie 2010 privind aprobarea “Metodo-logiei de aplicare a evaluãrii impactuluisupra mediului pentru proiecte publiceºi private”, 2010;

3. *** Ordinul Nr. 19 din 13 ianu-arie 2010 pentru aprobarea “Ghidu-lui metodologic privind evaluareaadecvatã a efectelor potenþiale aleplanurilor sau proiectelor asupra arii-lor naturale protejate de interescomunitar”, 2010;

4. *** Reabilitare DN19 Oradea –Satu Mare, 2009;

5. *** Proiectul de AutostradãDeva - Orãºtie, 2010. �


În România, energia hidraulicã este semnificativmai mare, adicã energia produsã de forþa apei repre-zintã cca. 35% din total consum.

Centralele hidroelectrice pot fi (în mare) de douã feluri:alimentate din lacuri de acumulare sau funcþionândpe firul apei. Cele din prima categorie, pe lângã faptulcã furnizeazã energie de cea mai ridicatã calitate -inclusiv transfer de energie între anotimpuri ºi chiarani, îndeplinesc ºi alte folosinþe - aºa numitele ame-najãri complexe.

Folosinþele asociate producerii de energie pot fi mul-tiple: protecþie la viituri, alimentãri cu apã, navigaþie,pisciculturã, irigaþii, agrement etc. Chiar dacã pânãacum la noi în þarã agrementul a fost privit ca o folo-sinþã subsidiarã, neglijabilã, în alte þãri europene elface parte din concepþia ºi exploatarea amenajãrii.Altfel spus, amenajãrile pentru turism ºi agrement facparte din proiectul iniþial al amenajãrii iar exploatarealacului, în perioada de varã, se face astfel încâtacesta sã aibã variaþii minime de nivel în jurul nivelu-lui normal.

Proiectarea unei amenajãri hidroenergetice s-afãcut întotdeauna þinând seama de folosinþele complexe,

în evaluarea economicitãþii amenajãrii intrând toatefolosinþele. În ceea ce priveºte execuþia, înaintede 1989, amenajãrile complexe erau încredinþateMinisterului Energiei, care avea alocate ºi fondurilenecesare.

Dupã 1989, succesoarea MEE în ceea ce priveºteenergia hidraulicã a fost, în final, Hidroelectrica.Aceasta funcþioneazã ca societate comercialã de pro-ducere a energiei ºi nu beneficiazã de fonduri sepa-rate pentru folosinþele complexe. În aceastã situaþie,multe dintre lucrãrile cu folosinþe complexe începute,privite numai din punct de vedere energetic, nu aumai fost rentabile. Unul dintre efecte a fost acela alregândirii amenajãrilor care acum erau privite numaiprin prisma energeticã, respectiv a cantitãþii deenergie electricã produsã ºi valorificatã. Acest fapt adus la mutilarea schemelor de amenajare complexã,în principal prin reducerea drasticã a volumelorlacurilor.

Sigur cã acþiunea este corectã din punct de vedereal suportãrii costurilor numai prin producerea deenergie dar este profund incorectã în ceea ce priveºtegestionarea resursei „apã” la nivelul întregii þãri.

Anul acesta, la începutul primãverii astronomice, în ziua de 22 martie, s-a sãrbãtorit Ziua Mondialãa Apei. Aceasta a fost stabilitã în 1992 sub egida ONU, cu scopul de a sublinia importanþa apei caresursã vitalã, de neînlocuit, pentru umanitate. ªi inginerii hidrotehnicieni au nevoie de cei 2-3 litrivitali de apã pe zi. În plus, pentru ei apa constituie ºi “obiectul muncii”.

Anul acesta, tema manifestãrii a fost “Apã ºi Energie”. Apa ºi energia sunt legate din ambeledirecþii: producþia de energie din cãderi de apã reprezintã cca. 16% din totalul energiei produse înlume, în timp ce energia consumatã de sistemele de alimentare cu apã pentru tratare ºi pompajreprezintã cca. 8% din producþia globalã de energie.

Apa, energia ºi construcþiileing. Radu BUCUÞA - vicepreºedinte CNCisC-Construcþii Hidrotehnice



Este evident cã un investitor va dori sã obþinã dininvestiþia sa profitul maxim, în cel mai scurt timp, fãrãsã fie preocupat de celelalte aspecte decât la limitafixatã de lege, dacã aceasta existã. În aceste condiþii,investiþiile hidroenergetice, cu folosinþe complexe, nupot fi realizate corespunzãtor decât prin intervenþiastatului, deoarece interesele defalcate pe folosinþepot fi divergente, pentru unele folosinþe nefiind nimenidispus sau capabil sã plãteascã. De exemplu, pentruprotecþia la viituri pe o vale sau un bazin este exclussã poatã plãti comunitãþile locale.

Dacã pânã în 1989 intervenþia statului, în aseme-nea lucrãri, s-a materializat prin faptul cã statul a fostchiar investitorul, în prezent trebuie gãsite ºi altesoluþii. În orice caz, nu trebuie abandonate amena-jãrile cu folosinþe complexe, amplasamente care, eleînsele, constituie o resursã naturalã.

În prezent, un numãr mare de amenajãri hidroen-ergetice, gândite pentru folosinþe complexe, au fost,practic, sistate în diverse stadii de execuþie iar conti-nuarea sau chiar conservarea lor implicã cheltuieli pecare producãtorul de energie nu ºi le mai poate per-mite. Sistarea construcþiei acestor amenajãri creeazãmari probleme legate atât de cheltuieli suplimentarenecesare pentru reluarea investiþiilor sau pentru efec-tuarea unui minimum de lucrãri de conservare, cât ºiprobleme de mediu, de tranzitare a viiturilor ºi chiarprobleme sociale - ºomaj. În orice caz, pânã la ieºireadin perioada pe care o numim, tot mai firesc, „crizã”,este preferabilã sistarea construcþiei amenajãrilorcomplexe faþã de modificarea lor în amenajãri doarhidroenergetice.

Devine din ce în ce mai clar cã, din punct devedere al protejãrii resurselor naturale, hidroenergiatrebuie privitã ca una dintre componentele amenajãriicomplexe a resurselor de apã. În aceste condiþii, însã,autoritãþile statului trebuie sã se implice cu fermitateîn definirea unor soluþii viabile de finanþare ºi ges-tionare, care sã asigure ceea ce astãzi se numeºte„dezvoltare durabilã” (de fapt sustenabilã) ºi repre-zintã o prioritate, cel puþin declaratã, în toate pro-gramele de acþiune concretizate în documente oficiale,inclusiv cele convenite cu Uniunea Europeanã.

Se întrevãd douã direcþii principale de urmat:finanþarea amenajãrilor hidrotehnice, cu folosinþecomplexe, de cãtre stat, în cadrul programelor deinfrastructurã, eventual prin absorbþia de fondurieuropene sau elaborarea unui cadru legislativ coerent,care sã asigure cointeresarea beneficiarilor acestorfolosinþe în finanþarea ºi exploatarea lor. Modeleexistã în toate statele europene dezvoltate. Ele ar tre-bui analizate iar cele mai eficiente sã fie preluate,adaptate ºi aplicate ºi în þara noastrã.

(Din Buletinul CISC nr. 2 /2014)



A 5-a Conferinþã Naþionalã de Inginerie Seismicã (5CNIS)Prima Conferinþã Naþionalã de Inginerie Seismicã ºi Seismologie (1CNISS)

– 19 - 20 iunie 2014 –

În cadrul evenimetului din acest an vor fi abordate tematici de actualitate, împãrþite în 7 secþiuni:1. Seismicitatea României; fizica surselor seismice; procesarea datelor seismice; evaluarea hazardului seismic;

sisteme de monitorizare ºi alarmare la cutremure2. Structura ºi dinamica litosferei3. Inginerie seismicã geotehnicã; efecte locale de amplasament4. Coduri de proiectare; calculul structurilor în zone seismice; proiectarea bazatã pe performanþã; evaluarea ºi reabilitarea

seismicã a structurilor5. Rãspunsul seismic al construcþiilor inginereºti ºi al reþelelor de transport ºi de utilitãþi6. Evaluarea riscului seismic ºi managementul situaþiilor de urgenþã7. Workshopul Educaþia – factor major în conºtientizarea efectelor cutremurelor; prezentare proiect RoEduSeis.Lucrãrile conferinþei se vor desfãºura în limba englezã.

Un element de noutate va fi participarea unor specialiºti de renume internaþional cu prezentãri invitate:• Stavros A. Anagnostopoulos, Professor Emeritus, University of Patras, Greece, Chief Editor (Europe), Earthquakes

and Structures - "Building torsion due to earthquakes: Recent developments"• Alex Horia Barbat, Professor of Structural Mechanics and of Earthquake Engineering at the Technical University of

Catalonia UPC, Senior researcher at the International Center for Numerical Methods in Engineering CIMNE, Barcelona,Spain - "Probabilistic seismic risk scenarios: Is their comparison with observed damage possible?"

• John Douglas, Engineering Seismologist at BRGM (French Geological Survey), France, Visiting Professor at theEarthquake Engineering Research Centre, University of Iceland - "Estimation of Strong Ground Motion: Aleatory Variabil-ity and Epistemic Uncertainty"

• Rainer Flesch, Professor at Graz University of Technology TU Graz and at Austrian Institute of Technology GmbH AIT,Wien, Austria - "Combination of dynamic in-situ measurements on structures with calculations – the meaning for assess-ment of the earthquake resistance"

• Sergio Lagomarsino, Professor of Structural Engineering, Department of Civil, Environmental and Chemical Engi-neering, Polytechnic School – University of Genoa, Italy - "Development of fragility functions for masonry and RC buildingsby observational, analytical and hybrid methods"

• Nurcan Meral Özel, Professor at Bogaziçi Üniversity, Head of Department of Geophysics, Kandilli Observatory andEarthquake Research Institute, Istanbul, Turkey - "MARSITE – Seismic hazard assessment through focused earth obser-vation in the Marmara Supersite Project"

• Antonella Peresan, Seismologist at the Department of Mathematics and Geosciences, University of Trieste, Italy -"Neo-deterministic seismic hazard assessment: an operational scenario-based approach from national to local scale"

• Matsutaro Seki, Visiting research fellow of Building Research Institute, Tsukuba, Japan, Former JICA long term expertin Romania - "The current topics on Japanese seismic resistant buildings in Japan"

• Friedemann Wenzel, Professor at Karlsruher Institut for Technologie KIT, KIT-Zentrum Klima und Umwelt, Karlsruhe,Germany - "Trends in global earthquake loss"

Mai multe informaþii gãsiþi pe site-ul conferinþei: www.cnis.ro

A 5-a Conferinþã Naþionalã de Inginerie Seismicã ºi Prima Conferinþã Naþionalãde Inginerie Seismicã ºi Seismologie va avea loc în zilele de 19 ºi 20 iunie 2014în Bucureºti, la Universitatea Tehnicã de Construcþii, ºi urmeazã ConferinþelorNaþionale de Inginerie Seismicã din 1997, 2001, 2005 ºi 2009.

Conferinþa este organizatã de Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului, AsociaþiaRomânã de Inginerie Seismicã ºi Asociaþia Inginerilor Constructori din România.

În anii ce au urmat celei de a 4-a Conferinþe Naþionale de Inginerie Seis-micã, România a derulat programele naþionale ºi internaþionale privind evalu-area ºi analiza hazardului ºi riscului seismic, implementarea unei noi generaþiide coduri de proiectare, extinderea instrumentãrii seismice a teritoriului ºi con-strucþiilor, reducerea riscului seismic prin consolidarea ºi reabilitarea clãdirilordin clasa 1 de risc, dezvoltarea ºi crearea de parteneriate între instituþiile de spe-cialitate cu atribuþii în domeniul protecþiei seismice a construcþiilor ºi monumen-telor istorice.


Bosch îºi consolideazã poziþia în România

Extindereacentrului de comunicare Bosch

din RomâniaÎn 2013, centrul de comunicare

Bosch din Timiºoara a fost extinssemnificativ. „Datoritã calificãrilorexcelente ºi competenþei angajaþilornoºtri, în special în domeniile IT ºide supraveghere la distanþã, amputut atrage numeroase proiectenoi”, declarã Mihai Boldijar.

Centrul de comunicare are apro-ximativ 400 de angajaþi, o suprafaþãde peste 3.500 de m2 ºi oferã serviciiîn 19 limbi. Oferta include asistenþãtehnicã ºi consultanþã IT, precum ºialte servicii de contabilitate, relaþiiclienþi ºi de gestionare a docu-mentelor. Din gama de servicii ofe-ritã de societate fac parte chiar ºiserviciile de urgenþã, cum ar fi sis-temul de urgenþã eCall. Momentan,apelul de urgenþã automat estedisponibil în 19 þãri europene.

Noua unitatede producþie ºi dezvoltare din Cluj

Recent, grupul Bosch a deschiscea de-a doua unitate de producþiededicatã tehnologiei auto în România:noua fabricã din Cluj. Aici se produccomponente electronice ºi dispozi-tive de control pentru industria auto.

În viitor, “inima electronicã” a sis-temului de propulsie al bicicleteieBike va fi fabricatã la Cluj.

Încã din noiembrie 2013, la Jucu

a fost inaugurat Centrul de cercetare

ºi dezvoltare Bosch din România.

Accentul este pus pe dezvoltarea

componentelor electronice ºi a

soluþiilor software pentru produsele

fabricate aici. În plus, centrul oferã

servicii de inginerie pentru alte

unitãþi Bosch ºi pentru clienþii locali.

Extinderea fabricii din BlajBosch a extins semnificativ uni-

tatea de producþie din Blaj. Începând

cu 2013, fabrica produce senzori de

turaþie a roþilor ºi a arborelui cotit,

folosiþi în industria auto. Pentru

extinderea fabricii ºi pentru noi

echipamente de asamblare s-au

investit aproximativ 50 de milioane

de euro. Pânã la sfârºitul anului

2014 vor lucra aici aproximativ 1.000

de angajaþi, cu aproape 200 mai

mulþi decât la începutul anului. De

asemenea, divizia Drive and Control

din cadrul Bosch, cunoscutã ºi sub

numele de Bosch Rexroth, produce,

încã din 2007, tehnologie liniarã

folositã în ingineria mecanicã.

Tehnologia auto:motorul de dezvoltare al afacerilor

din RomâniaÎn 2013, volumul vânzãrilor în

domeniul tehnologiei auto din Româniaa înregistrat creºteri cu douã cifre.Explicaþia este creºterea producþieicelor doi constructori auto din Româ-nia, Dacia ºi Ford, precum ºi intensi-ficarea exporturilor cãtre alte pieþedin Europa de Est ºi Africa. Chiar ºivânzãrile de piese de schimb auînregistrat rezultate pozitive. Deasemenea, anul trecut, un total de46 de service-uri auto din Românias-au alãturat conceptelor de serviceBosch Car Service, Bosch DieselService, Bosch Diesel Center ºi AutoCrew.

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii ºi servicii, a atins anul trecut în România o cifrã deafaceri de 212 milioane de euro. În raport cu anul 2012, în 2013 volumul vânzãrilor a crescut cu 18 la sutã.„2013 a fost un an foarte important pentru Bosch în România, caracterizat prin dezvoltarea solidã a tuturoractivitãþilor grupului. În plus, ne-am întãrit semnificativ prezenþa pe piaþa româneascã, iar în anii urmãtoridorim, de asemenea, sã continuãm extinderea ºi consolidarea activitãþii noastre.

În 2013, Bosch a investit peste 70 de milioane de euro în România, în special în finalizarea fabricii detehnologie auto din Cluj ºi în extinderea fabricii existente din Blaj. La începutul anului 2014, Bosch aveaaproximativ 1.700 de angajaþi în cele patru locaþii din România. Pânã la sfârºitul anului, numãrul angajaþilordin România va depãºi 2.400 de persoane”, afirmã Mihai Boldijar, reprezentantul Grupului Bosch în România.

Mihai Boldijar - director general Robert Bosch SRL


Scule electrice:Bosch îºi reafirmã poziþia de lider

În 2013, divizia de Scule electriceºi accesorii ºi-a reafirmat poziþia delider în România, în ciuda condiþiilordificile ale pieþei generate deevoluþia industriei construcþiilor carea cunoscut o perioadã de stagnare.

În special în domeniul sculelorelectrice cu acumulatori, Bosch aînregistrat creºteri de douã cifre. Dealtfel, Bosch este primul producãtorde aparate cu acumulatori litiu-ioncare a satisfãcut cu succes nevoileclienþilor ºi pieþei.

În 2013, Bosch a lansat pe piaþãrobotul de tuns gazonul Indego, iarpentru 2014, ne-am propus consoli-darea poziþiei de lider în Româniadatoritã sculelor electrice ºi a acce-soriilor inovatoare.

Termotehnicã:accent pe produsele ecologice Cu ajutorul dispozitivelor moder-

ne de încãlzire, Bosch ºi-a sporitsemnificativ volumul vânzãrilor înRomânia. Datoritã tehnologiei încondensare, aceste produse sunt, înacelaºi timp, mai ecologice ºi maieconomice.

În România, societatea a câºtigato cotã importantã din piaþã cu aju-torul mãrcilor Bosch ºi Buderus.

Strategia service-ului pentru clienþis-a bucurat de succes.

Pentru clienþii industriali, deexemplu, Bosch oferã servicii indi-viduale, repararea ºi monitorizareasistemelor industriale, în timp cegospodãriile private beneficiazã deserviciile partenerilor de serviceautorizaþi.

Perspectivele globaleale Grupului Bosch pentru anul 2014

În anul 2014, Bosch se aºteaptã

la o creºtere a volumului de vânzãri

între 3 ºi 5 procente. Una dintre

zonele pe care se va pune accent în

viitor este reprezentatã de produsele

care se pot conecta la internet ºi

serviciile bazate pe internet. Datoritã

cunoºtinþelor în domeniul hardware

ºi competenþelor tehnologice cuprin-

zãtoare, furnizorul de tehnologii ºi

servicii este bine pregãtit.

„Atuurile clasice Bosch, cum ar fi

puterea de inovare, calitatea, prezenþa

globalã ºi cultura antreprenorialã

integratã sunt calitãþi care conteazã

chiar ºi într-o lume interconectatã”, a

conchis Dr. Volkmar Denner, pre-

ºedintele Consiliului de Administraþie

Bosch, în cadrul conferinþei de presã

organizate în Germania, având ca

temã bilanþul societãþii.

În plus, Bosch este lider mondial

în domeniul sistemelor microelectro-

mecanice (MEMS), tehnologie vitalã

pentru conectarea produselor prin

intermediul internetului. Senzorii

oferã un nivel de asistenþã tehnicã

zilnicã nemaiîntâlnit pânã în prezent,

fie cã este vorba despre conducerea

autonomã sau de funcþionarea unei

case inteligente. Obiectivul strategic

al Grupului Bosch constã în dez-

voltarea soluþiilor pentru mobilitatea

interconectatã, producþia interconec-

tatã, sistemele energetice inter-

conectate ºi clãdirile interconectate.

Mai multe informaþii pe www.bosch.ro

Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii ºi servicii. În anul fiscal 2013, cei aproape 281.000 deangajaþi au generat vânzãri de 46,1 miliarde de euro. Grupul Bosch este structurat în patru sectoare de activitate: tehnolo-gie auto, tehnologie industrialã, bunuri de larg consum, energie ºi echipamente pentru construcþii. Grupul Bosch cuprindeRobert Bosch GmbH ºi cele aproape 360 de filiale ºi companii regionale din peste 50 de þãri. Prin includerea partenerilorcomerciali ºi de service, Bosch este reprezentat în aproximativ 150 de þãri. Aceastã reþea internaþionalã de dezvoltare,producþie ºi vânzare reprezintã fundaþia creºterii continue a concernului german. În 2013, Bosch a investit aproximativ4,5 miliarde de euro în cercetare ºi dezvoltare ºi a înregistrat aproape 5.000 de patente pe plan internaþional. Aceastaînseamnã o medie de 20 de patente pe zi. Prin toate produsele ºi serviciile sale, Bosch sporeºte calitatea vieþii, oferindsoluþii care sunt atât inovatoare, cât ºi utile. În acest fel, compania oferã la nivel mondial „Tehnicã pentru o viaþã”.

Pentru mai multe informaþii, accesaþi paginile de internet www.bosch.com ºi www.bosch-press.com �

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratoriconf. univ. dr. ing. Horaþiu Popaing. Dragoº Marcuing. Alexandra Eneprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Romeo Ciortaning. George Tsitsasdrd. ing. Monica Dumitrudr. ing. Felician Eduard Ioan Hanning. Radu Bucuþaprof. univ. emerit dr. ing. Mircea Ieremiadr. ing. Victor Popa

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

RC Iunie 2014 – pdf

Documents

Transcript of RC Iunie 2014 – pdf