RC Iunie 2016 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

ERBAªU SA 7

METROUL SA 13

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Amenajarea râului Jiu

pe sectorul Livezeni - Bumbeºti 4, 5

Neiertãtor ºi rece, timpul… trece! 6

DEKO PROFESSIONAL: Noi vopsele

cu un grad sporit de protecþie 8, 9

CONEST SA: Axa de Dezvoltare Nord – Sud,

Pasaj “Octav Bãncilã” din municipiul Iaºi 10 - 12

ROMFRACHT: Fibre din polipropilenã

pentru armarea betoanelor 14, 15

IRIDEX GROUP PLASTIC: Soluþii inteligente

pentru un mediu mai sigur ºi mai curat 16, 17

BAUDER: Protecþia la foc pentru

acoperiºuri uºoare industriale 18, 19

Ipsos armat (I). Proprietãþi. Utilizãri 20, 22

NOVART ENGINEERING: Aplicaþia Field View

pentru controlul informaþiilor ºi activitãþii din ºantier 23

ALUPROF: Sisteme antiincendiu din aluminiu 24, 25

GLULAM SA: Baza de agrement Ostroveni 26, 27

TOP GEOCART: Leica Pegassus BackPack,

acum ºi în România 28, 29

CisC: Efectul inerþiei termice a elementelor

de închidere asupra comportãrii

în exploatare a clãdirilor 30, 32, 33

TOPO CAD VEST: TERRATEST 5000 BLU -

cele mai inteligente aparate de testare

cu placã dinamicã de sarcinã din lume 31

TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Centrul

comercial Mega Mall, Bucureºti 34, 35

Cauzele pierderii stabilitãþii unei sãpãturi

generale la o construcþie pentru birouri 36, 38, 39

SALT COM: Hale metalice

cu structurã autoportantã 40, 41

EURO QUALITY TEST: Expertize, Consultanþã,

Teste laborator construcþii 42, 43

TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Macromex –

depozit cu temperaturi controlate

pentru produse congelate 44, 45

Cãile de creºtere a performanþelor energetice

ale sistemelor de alimentare cu energie termicã

ºi electricã a blocurilor de locuinþe vechi ºi noi 46 - 51

Arhitectura. Învãþarea prin cãutare, prin practicã,

într-o lume a concurenþei! 52, 53

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Aurel IOANOVICI (1888 - 1957) 54, 55

TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Pod hobanat

peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã

în portul Constanþa 56, 57

…ªi totuºi… cutremurele! 58 - 65

SOLETANCHE BACHY:

Bazeazã-te pe noi! Build on us! C3

e d

!t

o r

i a

l

Chiar aºa. Am fost pânãacum, dupã cum ºtiþi, cubune intenþii de „n” ori lamarele „circ” al alegerilor,unde o parte naivã dintrenoi am crezut ºi am speratîntr-o minune care sã neasigure, pentru viitor, ocondiþie umanã cel puþinpotrivitã cu invidiata viaþãoccidentalã. ªi asta de 26 de ani neîntrerupþi, dupã ce îndecembrie `89 credeam cã l-am „apucat” pe Dumnezeu depicior ºi în sfârºit ni se deschide ºi nouã drumul spre libertate,democraþie ºi demnitate, noþiuni cu semnificaþii cruciale pen-tru orice fiinþã civilizatã de pe planeta pe care o populãm.Ce s-a întâmplat, din acest punct de vedere, în România esteo temã suficient de edificatoare pentru orice istoric interesatde evoluþia corectã cronologicã ºi mai ales fapticã a unuipopor ºi bineînþeles a þãrii din care face parte.

Prelungita speranþã are douã cauze: naivitatea electora-tului ºi perversitatea aleºilor, cei care n-au avut ºi nu auniciun respect pentru ceea ce le-au promis susþinãtorilor ºipoporului în general. Ca întotdeauna, gãleata electoralã,micii ºi berea, au hotãrât o soartã pe care nu o mai doreamdar pe care ne-o meritãm pe deplin pe mai departe ca o con-secinþã a votului pentru cã asta este ceea ce am vrut. Sã-þidistrugi tu singur, cu bunã ºtiinþã, zestrea deloc de neglijat pecare o aveai în 1990, ca urmare a aplicãrii sloganului pãgu-bos ºi antinaþional cã aceastã avere a fost construitã decomuniºti este ca ºi cum negi tot ceea ce ai suferit pentrucrearea ei. Dar partizanii acestui slogan, cei aflaþi temporarla cârma þãrii, au pus ceva în loc? Nu! Vechile uzine, fabrici,combinate etc. au devenit terenuri virane greu de valorificatcu scop economic ºi productiv pentru cã noii veniþi nu suntcapabili sã facã aºa ceva. Noroc cã, dacã acesta e un noroc,pe unele dintre ele s-au mai amplasat locuinþe, sedii comer-ciale, bancare, administrative ºi de funcþionare a firmelorstrãine care, simþind prostia româneascã, au transformatRomânia dintr-o þarã cu o economie puternicã într-otarabã de desfacere a propriilor lor produse.

Halal deci, de „hapul” înghiþit cu nonºalanþã de aleºiinoºtri de pânã acum. De ce nu sunt, dupã atâta timp, 26 deani, traºi la rãspundere cei cãrora nu numai pe buze, dar maiales în fapte, le-a fluturat conceptul cã economia dinainte de1989 era un „morman de fiare vechi”, morman însã demontatºi transferat de unii strãini în propria lor ogradã, acolo undefuncþioneazã bine merci pe mai departe. Aºa s-a ajuns ca aziîn România sã nu mai existe mai nimic românesc. ªi de aicinoua ºi vechea dilemã: noi pentru ce votãm? Pentru noii„înlocuitori” care nici la aceste alegeri pe plan local n-auprezentat programe clare ºi realizabile de dezvoltare eco-nomicã ºi edilitarã a lãcaºelor de sãnãtate, educaþie etc.Numai lozinci sforãitoare cã ei vor face ºi vor drege totulpentru binele nostru. De fapt al lor personal. Dacã aºa vomvota în continuare aºa o sã trãim în continuare. Din pãcate,ceea ce se întâmplã în þara noastrã de mai puþin de un an dezile ne demonstreazã spre ce ne îndreptãm ca rezultat al„isteþimii” noilor tehnocraþi promovaþi „pas cu pas” de cãtrenoii „eminenþi” propulsaþi în fruntea þãrii. Aºa cã, dacã noi ceimulþi nu ne gândim responsabil la ceea ce vrem, sã nu nemai jelim pe la colþuri pentru cã sigur soarta ne va rãsplãti pemai departe neiertãtor ca ºi pânã acum.

Spor la treabã „dragi tovarãºi” nou aleºi!

Ciprian Enache

Nu pentru cine, ci pentru ce votãm !

Pentru cã ne aflãm între oameni care ºtiu ceînseamnã a construi, sã ne aducem aminte cã trecereaprin munþi între cele douã provincii istorice - declaratãlucrare de utilitate publicã la 15 mai 1882, prin ÎnaltulDecret Regal Nr. 1387 - construcþia primului tronson alviitoarei magistrale – calea feratã Filiaºi - Cãrbuneºti – ademarat în primãvara anului 1886.

În 1888, prima locomotivã cu aburi opera în noua staþiede la Târgu-Jiu, capãt de linie, din pãcate, pentru nu maipuþin de 27 de ani. Lucrãrile sunt reluate cu întreruperi, înanul 1942 fiind realizate în proporþie de cca 50%: 5 km pesensul Livezeni - Bumbeºti ºi 9 km pe sensul Bumbeºti -Livezeni, din cei 31 care separã cele douã localitãþi.

Finalul celui de-al II-lea rãzboi mondial aduce Româ-nia într-o situaþie dezastruoasã din punctul de vedere alinfrastructurii. Bombardamentele Aliaþilor ºi luptele dinfinal cu trupele germane ºi ungare distrug în România1.170 km de cale feratã, peste 1.000 de poduri ºi podeþe

ºi 23 de tunele feroviare. Regimul comunist preialucrarea dintre Bumbeºti ºi Livezeni în primãvaraanului 1948, deschizând ºantierul Gheorghe Gheor-ghiu Dej pentru finalizarea diferenþei de kilometraj decale feratã ºi populându-l cu 30.000 de oameni aduºi dintoate colþurile þãrii. Prima garniturã strãbate Valea la31 octombrie, acelaºi an. “Voluntarii Sãrãciei” îºifãcuserã datoria ºi se pregãteau de… Salva Viºeu.

În zilele noastre…Amenajarea hidroelectricã a râului Jiu, pe sectorul

Livezeni – Bumbeºti, face parte din a doua etapã deamenajare în scopul producerii energiei electrice dinsurse hidro, lucrarea fiind, la acest moment, în stadiul dereluare a execuþiei, în urma perfectãrii condiþiilor con-tractuale între investitorul SC HIDROELECTRICA SA ºiasocierea formatã din HIDROCONSTRUCÞIA Bucureºti,ROMELECTRO, ISPH. O investiþie în urma cãreia se

va obþine o producþie medie de cca259 GWh/an energie electricã.

Sectorul supus amenajãrii se aflãsituat între localitatea Aninoasa, dinzona de confluenþã a Jiului de Vest cucel de Est, pânã în zona localitãþiiValea Sadului, fiind extins pe lungimeacelor 31 de km ai Defileului Jiului.

Aceastã a doua etapã a amenajãriise compune din:

1. Centrala hidroelectricã supra-teranã Dumitra, amplasatã pe maluldrept al râului, echipatã cu 3 grupuride tip Francis FVM 10.1-93, cu ax ver-tical, utilizând un debit total de 36 mc/sºi având puterea instalatã de 24,5 MW,beneficiarã a unei scheme amontealcãtuite din:

• Baraj LIVEZENI, amplasat chiarla intrarea în defileu, echipat cu 3 sta-vile de tip clapet, având rolul de a acu-mula în amonte un volum de 130.000 mcapã.

• Pentru asigurarea debitului deservitute de 2,7 mc/s pe râul Jiu, înzona culeei mal drept, se va construi o

Amenajarea râului Jiupe sectorul Livezeni - Bumbeºti

Valea Jiului, Þinut al Momârlanilor, o zonã încãrcatã de evenimente istorice pentru poporul român. Fãrã a fi exhaustivã, enumerarea câtorva borne ale trecutului poate deschide orizontul celor tineri cãtre

etape ce ne-au marcat existenþa ca naþie: leagãn ºi ascunziº al dacilor liberi, înainte ºi dupã epopeeatraianã, loc în care ºi-a început sfârºitul lumesc unul dintre cei mai mari generali ai Armatei Române, IoanDragalina, singura legãturã rutierã ºi de cale feratã între Oltenia ºi Ardeal.

ing. ªtefan CONSTANTIN - SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

Centrala Dumitra

microhidrocentralã cu funcþionare per-manentã, echipatã cu o turbinã tubu-larã de tip elicoidal, cu o puteremaximã de 260 KW;

• Priza energeticã, adiacentã bara-jului;

• Decantor subteran cu rolul de cap-tare a aluviunilor înainte de intrarea îngalerie;

• Aducþiunea principalã constituitãdintr-o galerie cu lungimea de 6.900 mºi un diametru de 3,80 m;

• Nodul de presiune alcãtuit dincastelul de echilibru – construcþie sub-teranã dezvoltatã pe verticalã cu oînãlþime de 24 m – casa vanelor,echipatã cu o vanã fluture de marecapacitate ºi conducta forþatã din oþel,cu lungimea de 142 m ºi diametrulinterior de 2,95 m.

2. Centrala hidroelectricã supra-teranã Bumbeºti, amplasatã pe maluldrept al râului, echipatã cu 3 grupuride tip Francis cu ax vertical FVM -150, debit total de 36 mc/s ºi putereinstalatã de 54 MW, beneficiarã a schemei amonte alcã-tuite din:

• Caseta de racord cu prag deversant, care face legã-tura între bazinul de liniºtire al CHE Dumitra ºi portalulamonte al galeriei de aducþiune Dumitra – Bumbeºti;

• Galeria de aducþiune Dumitra - Bumbeºti cu olungime de 12,5 km ºi diametrul interior de 4,00 m, for-matã din douã tronsoane: galerie cu nivel liber culungimea de 1,5 km ºi galerie sub presiune cu lungimeade 11 km;

• Nodul de presiune alcãtuit din castelul de echilibru –construcþie subteranã dezvoltatã pe verticalã cu oînãlþime de 30 m – casa vanelor, echipatã cu o vanã flu-ture de mare capacitate ºi conducta forþatã din oþel cudiametru variabil 3,00÷2,75 m, cu lungimea de 250 m.

În mod simplificat, schema amenajãrii este: barajLivezeni cu acumulare, din care debitele sunt direcþio-nate printr-o galerie cãtre CHE Dumitra, dupã uzinareapa fiind trimisã printr-o altã galerie cãtre CHE Bumbeºti.

Începutul anului 2016 a adus parte din personalulHIDROCONSTRUCÞIA în fronturile de lucru de laLivezeni, Dumitra ºi Bumbeºti în suprateran ºi în galeriilede aducþiune de la fronturile Bratcu ºi Valea Rea.Lucrãrile au fost repartizate cãtre Sucursalele:

• MUNTENIA – baraj Livezeni;• RÂU MARE – Aducþiune Valea Rea ºi CHE Bumbeºti;• BANAT – CHE Dumitra;• JIU – Aducþiune Bratcu.Provocãrile tehnice date de structura masivului de pe

traseele galeriilor, caracterizat de mobilitate ºi diversi-tate, precum ºi de prezenþa accidentelor geologice, aucondus la intrarea în presiune a galeriilor (deformareasecþiunii acestora), ceea ce a impus reluarea lucrãrilorsubterane cu maximã atenþie.

Chiar în contextul dificultãþilor întâmpinate la lucrãrilesubterane, impuse de condiþiile deosebite de muncã,

SC HIDROCONSTRUCÞIA SA a creio-nat un program de lucru ambiþios, tradusîn grafice de execuþie ºi realizareasprijinului logistic ce va permite,considerãm, ducerea la bun sfârºit alucrãrilor în termenele negociate cubeneficiarul lucrãrii.

Alãturi de vechea cale feratã ºi deaccesul rutier în curs de modernizare,HIDROCONSTRUCÞIA urmeazã sãadauge o nouã dimensiune – ceaenergeticã – acestei vechi vetre a civi-lizaþiei româneºti. �

Baraj Livezeni

Sprijiniri deformate de împingerea masivului în galerii Secþiune deformatã de împingerea masivului

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 20166

Neiertãtor ºi rece, timpul… trece!

Lucrãrile sale în construcþii, chiardacã au fost fãcute înainte ºi dupã1990, sunt implementate în adâncainfrastructurã edilitarã sau în multeconstrucþii cu destinaþii diferite ºiutile tuturor celor care beneficiazãde ele.

Consecvent pozitiv în tot ceea cea fãcut, Mihail Erbaºu nu trebuieuitat, chiar dacã timpul trece. Publi-caþia noastrã nu l-a uitat ºi nu-l vauita ºi pentru cã a fost un susþinãtorconsecvent al existenþei unor revistede specialitate în domeniul con-strucþiilor, prin intermediul cãrora potfi transmise idei, tehnici ºi tehnologiispecifice acestui sector.

Un lucru de remarcat este ºiacela cã succesorul sãu, nimeni altuldecât dl ing. Cristian Erbaºu, fiuladicã, prin profesionalismul ºi activi-tatea sa, a dezvoltat fericit firmaERBAªU înfiinþatã încã din 1990.

Bogata suitã de opere ºi monu-mente rãmase în istorie ºi în þaranoastrã dovedesc din plin cã rostultrecerii unor oameni, constructori cudeosebire, pe aceste meleaguri nu afost zadarnic.

Pãstrând proporþiile ºi revenind lazilele noastre, nu putem sã nu con-semnãm faptul cã ºi în anii pe care îi

trãim, cel puþin în domeniul con-strucþiilor, s-au ridicat ºi se ridicãlucrãri deosebite din punct de vederearhitectural, lucrãri moderne, funcþionale.

Reamintindu-ne de constructorulMihail Erbaºu, nu putem nici astãzisã nu remarcãm ºi sã preþuim intuiþiasa despre soarta construcþiilor dupã1990. Este ilustrativ, de pildã, sã rea-mintim unele idei, soluþii ºi previziuni,consemnate în paginile publicaþieinoastre încã din anul 2000, toateaparþinând lui Mihail Erbaºu.

De exemplu, în august 2000,într-un interviu privind rolul taxelor ºiimpozitelor în stimularea sau frâna-rea construcþiilor, Mihail Erbaºumenþiona: „În ceea ce mã priveºteeu nu m-am rupt niciodatã de con-strucþii ºi investiþii; tot timpul am fostîn miezul unei asemenea activitãþi.Dupã pãrerea mea, dezvoltareainvestiþiilor este frânatã de taxele ºiimpozitele mult prea mari, fapt careeste descurajator. Numãrul acestoraconteazã mai puþin, ceea ce con-teazã, într-adevãr, este valoarea lor.Taxele ºi impozitele scumpesc oriceproducþie cu 34-40%, din care oparte o reprezintã TVA-ul, taxã pecare, pânã la urmã, orice constructoro include în preþul construcþiei. Cele-lalte, însumate, ajung pânã la 15-20%

din valoarea construcþiei. Dinacestã cauzã, noi constructorii,ajungem sã scumpim preþul uneilucrãri chiar cu 40%.

Dacã vrem sã încurajãm, în spe-cial construcþii le de locuinþe, operioadã de cel puþin 3-4 ani acestetaxe ar trebui sã devinã simbolice.Deci, toate taxele ºi impozitele au unrost, dar trebuie sã fie mai mici pen-tru a contribui la o activitate economicãeficientã a societãþilor din construcþii.ªi aceasta pentru cã, dacã nu stimu-lezi investiþiile, nu poþi asigura dez-voltarea economiei unei þãri.”

Au trecut, iatã, 12 ani de la dis-pariþia neaºteptatã a lui MihailErbaºu ºi precizãrile sale din 2000parcã se potrivesc (nefericit, însã) ºila ce haos a cuprins astãzi sectorulconstrucþiilor, care îºi desfãºoarãactivitatea pur ºi simplu la… întâm-plare, un sector considerat nepriori-tar pentru cei care ar trebui sãrãspundã de soarta prezentã ºiviitoare a României.

ªi de aceastã datã, noi, cei de laRevista Construcþiilor, folosim acestprilej aparte pentru a ne reaminti deel ºi a transmite familiei ºi celorapropiaþi regretul cã Mihail Erbaºunu mai este printre noi.

Ciprian Enache

Cã vrem sau nu, anii trec neiertãtor pentru existenþa noastrã ºi înaintãm în etate,sau, mai clar… îmbãtrânim.

De aici ºi pericolul sã uitãm unele lucruri, întâmplãri, cunoºtinþe ºi date despreoameni sau ce a însemnat bun sau rãu în timpul în care aceºtia au trãit. Însã, momen-tul final al vieþii unuia sau altuia dintre noi este acela ca sã nu-l dãm uitãrii. Trebuiesã-i rememorãm cu sfinþenie pe cei dispãruþi, mai ales pe cei care au lãsat ceva bunpentru urmaºi ºi dacã au prevãzut, totodatã, evoluþiile ulterioare ale unor situaþiieconomice sau de viaþã.

Unii dintre cei dispãruþi au avut ºi aceastã vocaþie de a intui ºi transmite lucruri bune sau rele posibile în viitorulpe care ei nu l-au mai apucat. ªi, Slavã Domnului, în domeniul construcþiilor sunt numeroase ºi edificatoare exem-ple care dãinuie de milenii, arãtând concret de ce este capabilã aceastã fiinþã raþionalã – omul. În Revista Con-strucþiilor aþi cunoscut din acest punct de vedere multe personalitãþi din vasta lume a constructorilor români ºi strãini.În þara noastrã, breasla constructorilor a fost, este ºi cred cã va rãmâne una cu aplicaþii deosebite în implementarea noului,potrivit existenþei resurselor tehnice, materiale ºi umane avute la îndemânã în fiecare etapã parcursã.

Aºadar, fãrã construcþii ºi constructori este greu sã crezi cã se poate face ceva. De aici ºi obligaþia de a ne rea-minti date ºi fapte aparþinând înaintaºilor noºtri constructori. Lucru pe care îl facem în mod sistematic ºi curecunoºtinþã, pentru un constructor care a însemnat ceva pentru contemporanii ºi urmaºii sãi. Este vorba despreing. Mihail Erbaºu, un profesionist cu o vocaþie aparte pentru aceastã meserie demnã de toatã lauda.

ing. Mihail ERBAªU (1942 - 2004)


Axa de Dezvoltare Nord – Sud, Pasaj “Octav Bãncilã”din municipiul Iaºi

Proiectul tehnic “Axa de dezvoltare Nord - Sud PasajOctav Bãncilã” a prevãzut execuþia urmãtoarelor obiective:

• Obiectiv 1: Pasajul superior (suprateran) OctavBãncilã – municipiul Iaºi;

• Obiectiv 2: Reabilitarea ºi modernizarea strãziloradiacente Pasajului Octav Bãncilã.

Lucrãrile prevãzute în proiect sunt situate în munici-piul Iaºi ºi au constat în reabilitarea a ºapte strãzi, lacare s-a adãugat execuþia unui pasaj superior pentrutraficul de marfã ºi pietoni.

La reþeaua stradalã lucrãrile au constat în desfacerea,pânã la patul drumului, a sistemului rutier existent,îmbunãtãþirea stratului de fundare ºi execuþia unor sis-teme rutiere noi, urmate de echiparea ºi mobilareastradalã a fiecãrei artere.

Pasajul Octav Bãncilã este amplasat pe axa strãzilorOctav Bãncilã ºi ªoseaua Naþionalã, în zona TriajuluiCFR Iaºi, la intersecþia cu str. Moara de Foc, acolo undetraverseazã magistrala CFR 606 Iaºi - Pãcurari ºi are calimitã strãzile Tabacului ºi Pãcurari.

Pasajul deserveºte cartierele de locuinþe Pãcurari, Gãrii,Þigarete, Dacia precum ºi Staþia CFR Iaºi.

Din punct de vedere structural, pasajul se încadreazãîn categoria “pod cu structurã de tip compozit (compusã)oþel-beton”, fiind conceput ca o grindã continuã cu cincideschideri (45,2 m + 55,0 m + 70,0 m + 55,0 m + 45,2 m),având lungimea totalã de 270,4 m ºi rezemând pe infra-structuri din beton armat monolit.

• Lãþimea platformei pasajului este de 11,90 m, carecuprinde partea carosabilã de 7,80 m (douã benzi a câte3,90 m fiecare), cu douã trotuare pietonale de 1,70 m

fiecare (1,50 m spaþiu pietonal util ºi 0,20 m spaþiu pen-tru parapetul de siguranþã).

• În plan, axul pasajului este alcãtuit din douã alinia-mente racordate cu o razã de 500 m, iar în profil longitu-dinal are douã pante, de 5,5% în stânga ºi 2,5% îndreapta, racordate cu o razã verticalã de 2.000 m.

Scheletul structural al pasajului are urmãtoareaalcãtuire:

• Suprastructura Grinda continuã cu cinci deschideri din caseta meta-

licã cu pereþi laterali înclinaþi ºi închisã la partea supe-rioarã cu o dalã din beton armat, executatã din elementeprefabricate monolitizate între ele ºi fixate de grindametalicã prin elemente de legãturã tip dorn.

Caseta metalicã are lãþimea, la partea inferioarã, de5,2 m, la partea superioarã de 7,6 m, inclusiv tãlpilesuperioare ºi înãlþimea grinzii de 2,5 m ºi este rigidizatãprin diafragme transversale ºi rigidizãri longitudinale detip “T”. Diafragmele transversale permit accesul liber îninteriorul casetei, în lungul pasajului, pentru lucrãri deinspecþie ºi întreþinere.

Ridigizãrile longitudinale s-au montat prin sudurã ºinumai pe interiorul casetei. Pentru perioada de montaj acasetelor pe infrastructuri ºi de execuþie a dalei dinbeton armat, la partea superioarã a fost prevãzutã oreþea de contravântuiri încruciºate executate din þeavã.

Platelajul podului este realizat din dale prefabricatedin beton armat ºi precomprimat, rezemate pe tãlpilesuperioare ale casetei metalice, cu grosimi variabile pelãþimea tablierului, partea de trotuar ºi parapetul de

Beneficiar: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI IAªIValoare contract: 72.318.205 lei

Proiectant: SC EXPERT PROIECT 2002 SRL BucureºtiExecutant: SC CONEST SA IAªI

continuare în pagina 12��


protecþie rãmânând în console simetrice faþã de pereþiiînclinaþi ai grinzii. Conlucrarea dintre dala de beton ºicaseta metalicã se face prin betonarea ploturilor pre-vãzute în dalele prefabricate, beton care înglobeazãdornurile de tip “T” sudate pe casetã.

Pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme,dala a fost precomprimatã longitudinal cu cabluri alcãtu-ite din toroane.

• Infrastructura Este compusã din patru pile ºi douã culei din beton

armat. Pilele sunt din beton armat ºi au o elevaþie lame-larã a cãrei lãþime este constantã iar grosimea variazãliniar pe înãlþime. Culeele sunt din beton armat de tipperete de rezistenþã ranforsat, având lãþimea de 8,50 mºi ziduri întoarse de 3,50 m. În spatele zidurilor suntexecutate drenuri pentru preluarea apelor de infiltraþie.

Atât pilele cât ºi culeele reazemã pe fundaþii indi-recte, alcãtuite din piloþi foraþi cu diametrul de 1,5 m ºilungimea fiºei de 25,0 m, peste care este turnat unradier din beton armat cu grosimea de 2,0 m.

Calea pe pod a fost executatã dintr-o membranã hidro-izolantã, protejatã cu un strat de mortar asfaltic de 2 cm,peste care s-au turnat douã straturi de câte 4 cm din BAP 16.

Rampele de acces sunt realizate din ziduri ranforsatedin beton armat cu înãlþime variabilã, rezemate pe fundaþiiindirecte din piloþi foraþi legaþi prin radier de solidarizareîntre care se executã umpluturi compacte din balast.Peste umpluturã s-a aplicat un sistem rutier alcãtuit dintr-unstrat de piatrã spartã de 25 cm, un strat de bazã 8 cm dinmixturã asfalticã tip AB 25, un strat de legãturã de 6 cmdin beton asfaltic deschis BADPC 25, dupã care s-a aºter-nut un strat de uzurã din beton asfaltic BA 16.

Lucrãrile de instalaþii au constat în montarea reþelelorde iluminat ºi de protecþie la influenþa curenþilor prezenþiîn zona liniilor electrice de cale feratã.

Pe lângã lucrãrile legate direct de execuþia pasajului afost necesarã ºi relocarea utilitãþilor existente pe amplasa-mentul rampelor ºi al fundaþiilor pilelor ºi culeelor. Utili-tãþile prezente pe amplasament au constat în reþele degaz, apã, energie electricã, comunicaþii ºi canalizare, exe-cutate la diferite adâncimi ºi în numãr mare, existând câtecel puþin douã-trei trasee ale aceloraºi utilitãþi.

Problema cea mai complexã a fost întâmpinatã larelocarea unui colector principal de canalizare din beton,cu diametrul de 2,8 m, aflat la o adâncime de 10 m ºicare nu putea fi oprit din funcþionare. Din aceastã cauzã,în zonele de racord ale colectorului nou relocat cu colec-torul în funcþiune s-au construit cãmine speciale în cares-au prevãzut spaþii pentru devierea cursului apelormenajere spre noile trasee, asigurând astfel ºi peperioada transferului captarea ºi transportarea acestora,de la utilizatorii aflaþi în amonte, spre staþia de epurare.

Pentru relocarea celorlalte utilitãþi, în spaþiul rãmasîntre radierul culeelor ºi pilelor ºi limita strãzii s-a execu-tat un canal tehnic subteran din elemente prefabricatedin beton armat monolitizate între ele. Canalul tehniceste împãrþit pe compartimente, în care au fost montateutilitãþile pe categorii. Dimensiunile acestuia în secþiunetransversalã sunt: 2,5 m lãþime x 2,2 m înãlþime iarlungimea de 106 m.

La finalul lucrãrilor, pasajul a fost supus încercãrilorsub sarcinile proiectate, mãsurându-se deformaþiilespecifice. Toate mãsurãtorile au relevat valori sub limi-tele prevãzute prin proiect.

Dupã efectuarea încercãrilor (testelor), pasajul a fostdeschis traficului pentru care a fost proiectat. �

�� urmare din pagina 10


Fibre din polipropilenãpentru armarea betoanelor

ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

În ultima perioadã se doreºtetot mai mult înlocuirea fierului înstructurile complexe. În industriaauto, de pildã, se poate vorbichiar de o revoluþie în acest sens,prin înlocuirea tablei sau a altorcomponente care pânã acumerau din oþel, cu materiale dintr-onouã generaþie, cum ar fi fibrelede carbon sau polipropilena.

ªi în domeniul costrucþiilorputem vorbi de acelaºi fenomen.Echipa de ingineri de la ROM-FRACHT a lansat pe piaþã fibreledin polipropilenã RoFero pentruarmarea dispersã a betoanelor.RoFero sunt fibre structurale deînaltã performanþã, certificateCE conform SR EN 14889-2/2007.

Munca de cercetare pentruconceperea acestui produs a fostuna laborioasã, necesitând foartemult timp ºi resurse. Pentru aajunge la performanþele fibreiRoFero a fost nevoie de circa doiani, iar eforturile au fost consis-tente, atât din punct de vedereuman cât ºi tehnic ºi financiar.

Producerea fibrelor RoFero anecesitat utilaje de înaltã perfor-manþã, care în perioada elabo-rãrii reþetelor nu au produs decâtloturi experimentale.

Testele de laborator aratã cãfibrele RoFero sunt deosebit deperformante ºi pentru primadatã în România a fost atinsraportul de schimb cu fibrã meta-licã de 1:10. Dacã la fibrelemetalice sunt 2.800 pânã la4.600 fibre/kg, în cazul fibrelordin gama RoFero sunt cca160.000 fibre/kg.

ªi pe plan mondial fibrele dinpolipropilenã au multiple aplicaþii,deoarece sunt fibre cu rezistenþãînaltã. În plus, fibrele RoFerofabricate de ROMFRACHT, pelângã parametrii tehnici net supe-riori, au ºi preþuri competitive.

În acest sens, trebuie remar-cat faptul cã, la o calitate netsuperioarã, fibrele RoFero suntoferite pe piaþã la preþuri sub cele

similare fabricate de alþi producã-tori ai unor fibre de acest tip.A fost posibil acest lucru deoarecele producem în România, dupãreþeta dezvoltatã în laboratorulnostru de cercetare, ceea ce nepermite sã le comercializãm lapreþuri accesibile ºi competitive.

Fiind o soluþie viabilã dinpunct de vedere tehnic ºi cevamai ieftinã, aceste tipuri de fibres-au folosit în România la lucrãride anvergurã, cum ar fi RAR-uldin Târgu Mureº, Tecsa Busi-ness, magazinele Lidl, la cares-au turnat mii de metri pãtraþi

ec. Florin FLORIAN

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 2016 15

de pardoseli industriale. ªi, înacest sens, se mai pot da multeexemple.

Ca un detaliu tehnic, este deapreciat comportamentul fibrelorîn beton la diferenþe termice; estecazul depozitelor frigorifice lacare s-a folosit acest tip de fibrã.Þinând cont cã fibra din polipro-pilenã este inertã la orice agre-siune, ea poate fi utilizatã ºi îndomeniul agricol, la suprafeþelemari de depozite pentru furajesau la fermele de animale, pre-cum cele de la recentul ºantierdin judeþul Cãlãraºi.

Pentru a uºura dozajul, fibreleRoFero sunt disponibile în sacide hârtie de 500 grame iarlungimile fabricate de noi sunt de38 mm ºi 54 mm (pentru a fifolosite în funcþie de agregateledin beton).

Dozajul fibrelor se face sim-plu, în betonierã cca 7 min.malaxare sau în staþia debetoane. Pentru lucrãri mici,acolo unde betonul se preparã lafaþa locului, în betoniera micã,fibrele se adãugã odatã cu agre-gatele (la staþia de betoane estebine sã specificaþi cã lucraþi cufibre, pentru a adãuga fluidizant).

În cazul dozajului, dacã acestanu este recomandat anume deun proiectant sau proiectantul nuºtie sã îl calculeze, departamentulnostru tehnic pune la dispoziþ ie

calculul de dozaj dupã spe-cificaþiile fiecãrui proiect, înfuncþie de caracteristicile stratuluisuport, încãrcãri pe picior de raft,încãrcãri dinamice, încãrcãri sta-tice, încãrcãri liniare sau oricealte specificaþii ale proiectuluidumneavoastrã.

Bineînþeles ca fibrele RoFeroarmeazã dispers dar ar fi indicatãadãugarea a 300 grame / metrucub fibre RoWhite. Acestea sefolosesc pentru eliminarea micro-fisurilor, ele având un rol impor-tant în executarea unei pardoseli

impecabile (atenþie: dozajul de300 grame / metru cub este doarpentru folosirea lor împreunã cuRoFero; orice altã aplicaþie nece-sitã 600 grame).

Noi, specialiºtii de la ROM-FRACHT, încercãm sã perfor-mãm în domeniul armãrii disperse,sã arãtãm cã ºi în România sepoate face performanþã. În arti-colele urmãtoare voi prezenta ºicelelalte tipuri de fibre din polipro-pilenã produse de ROMFRACHT.

Ar trebui sã ne mândrim cu“Made În România !” �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08

Pentru a cunoaºte în amãnunt performanþele produselor noastre, vã rugãm sã vizitaþinoua noastrã platformã www.fibre-polipropilena.ro care este, acum, mult mai prietenoasã,

ea fãcând posibilã interacþiunea online cu un specialist în domeniu!


Protecþia la foc pentru acoperiºuri uºoare industriale

PROTECÞIA LA FOCPENTRU CONSTRUCÞIILE INDUSTRIALE

Termoizolaþia ºi hidroizolaþiaacoperiºurilor uºoare industriale

conform normei DIN 18234Timpul înseamnã bani – este va-

labil în special la construirea halelorindustriale la scarã mare. Acesteatrebuie sã fie proiectate ºi construiteîn cel mai scurt timp ºi, de preferinþã,cu optimizirea costurilor. O aseme-nea construcþie s-a realizat uºor ºirapid, în ultimii ani, pe structura dintablã trapezoidalã. Datoritã caracte-risticilor geometrice ale profilelormetalice din tablã trapezoidalã iaunaºtere, în cazul incendiilor, situaþiispeciale. Centrul de cercetare pen-tru incendii din Karlsruhe a început,încã din anii `70, cercetãri aprofun-date în acest domeniu. Astfel, existãnorma DIN 18234, care a fostrevizuitã în 2003. În norma DIN18234 comportamentul la foc, referi-tor la profilele din tablã trapezoidalã,este tratat în asociere cu termoizo-laþiile (fig. 1).

Directiva privind construcþiileindustriale – Ghid tehnic

referitor la protecþia la incendiuCerinþele minime referitoare la

protecþia la incendiu a unor aseme-nea construcþii sunt reglementate îndirectiva privind construcþiile indus-triale. Directiva privind construcþiileindustriale este folositã drept ghidsau normativ în ceea ce priveºteprotecþia la incendiu ºi prin urmare,are un caracter obligatoriu. Cureferire, de exemplu, la punctul 5.11„Suprafeþe ale acoperiºurilor >2.500 m2“,realizate din profile de tablã trape-zoidalã, pe baza construcþiilor admi-se conform normei DIN 18234,prevederile sunt valabile nu doar

pentru halele cu o suprafaþã a acope-riºului mai micã de 2.500 m2, ci serecomandã a se construi, încã dinfaza de proiectare, conform indicaþii-lor normei DIN 18234, pentru a evitaproblemele în cazul unor extinderi.

Teste în sistemca bazã pentru protecþia efectivãUn motiv important pentru intro-

ducerea noii norme a fost legat decercetãrile Institutului din Karlsruhe.Aceasta deoarece comportamentulla foc al materialelor unei structuri deacoperiº nu mai este suficient sã fieanalizat separat, conform normeiDIN 4102. Pentru a face o evaluarea riscului, sistemul se va verifica peîntreaga structurã de acoperiº, încondiþii reale. Doar aºa interacþiunileîntre materialele existente pot ficercetate ºi catalogate într-un modprecis (fig. 2).

Sistem testat:BauderPIR, termoizolaþia

din spumã poliuretanicã durãSistemele de acoperiº testate

sunt prezentate în norma DIN18234, partea 2. Pentru sistemeletestate nu mai este necesarã altãcertificare. În sistemul testat se aflãºi termoizolaþiile din spumã poliure-tanicã durã cu o grosime de celpuþin 40 mm. Astfel, conformnormei DIN 18234, este aprobatãfolosirea ca material termoizolant alui BauderPIR.

Proprietãþile excelente ale spumeipoliuretanice dure sunt ideale pentrutermoizolaþia construcþiilor de aco-periº uºor. Plãcile de format mare(1,2 m x 2,4 m) permit montajul rapidºi eficient. În comparaþie cu alte ter-moizolaþii, BauderPIR FA se situ-eazã mult mai bine, având oconductivitate termicã cu valori de0,024 (W/mK), faþã de alte termoizo-laþii cu 0,040 (W/mK). Aceastaînseamnã cã spuma poliuretanicãpoate obþine aceleaºi valori de ter-moizolare cu grosimi mai reduse.Rezultatul: închiderile se fac maiuºor, elementele de fixare sunt maiscurte, materialul transportat peacoperiº are un volum mai redus,toate fiind aspecte importante, carefac construcþia mai economicã.

autor: Holger KRÜGER

Fig. 2: Structura normei DIN 18234

Fig. 1: Cerinþele la incendiu la un acoperiº terasã


Hidroizolaþia va fi, de asemenea,verificatã

Conform normei DIN 18234 pot fiutilizate hidroizolaþii într-un singurstrat sau în mai multe straturi (bitumsau material plastic). Hotãrâtor estecertificatul la foc exterior. Întreagastructurã de acoperiº trebuie, însã,testatã ºi clasificatã conform normeiEN 13501-5.

În norma DIN 18234 o atenþiespecialã este acordatã barierelor devapori. Barierele de vapori au valoriale puterii calorice care nu trebuie sãdepãºeascã 10.500 KJ/m². Pentruaceasta, Bauder recomandã barierade vapori autoadezivã, pe bazã debitum BauderTEC DBR. Un avantajspecial este capacitatea sa de lipire- autoadezivã la rece.

Atenþie la strãpungeri(guri de scurgere ºi luminatoare)În scopul de a împiedica extinderea

focului prin acoperiº, strãpungerile,precum luminatoarele, necesitã oatenþie specialã. Aceasta înseamnãcã luminatoarele trebuie aºezatedirect pe tabla trapezoidalã iar ter-moizolaþiile poliuretanice sã fie apli-cate pânã în dreptul luminatorului.Dacã luminatorul va arde sub formãde picãturi, peste hidroizolaþie,atunci hidroizolaþia va fi acoperitãcu un strat de pietriº cu grosimea de5 cm (fig. 3).

De asemenea, realizarea de„mici strãpungeri“, precum gurile descurgere, este reglementatã înnorma DIN 18234. La montajul ter-moizolaþiei BauderPIR nu suntnecesare mãsuri speciale în raportcu gurile de scurgere.

CONCLUZIIAvând sistemele testate conform

normei DIN 18234, noi punem la dis-poziþia beneficiarilor criterii simple

de alegere a soluþiilor împotrivaincendiilor pentru acoperiºurile uºoareindustriale executate cu materialelemarca Bauder. �

Fig. 4: Luminator fãrã mãsuri specialeconform DIN 18234Fig. 3


IPSOS ARMAT (I)Proprietãþi. Utilizãri

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI, dr. ing. Ionel VIDRAªCU

Materialul compozit – ipsos armat– este un amestec heterogen a douãsau mai multe faze omogene,reunite prin aderenþã reciprocã.Aceste materiale, constituite dinmatrici armate cu fibre diverse, oferãproprietãþi mecanice ºi fizice perfor-mante, determinate, în special, dedensitatea micã ºi de rezistenþa ridi-catã la încovoiere ºi impact.

Înglobarea fibrelor într-o matriceconduce la mãrirea rezistenþei laîntindere a compozitului. Proprietã-þile matricii sunt complementare cucele ale fibrelor; astfel, rigiditateamatricii este completatã de rezis-tenþa fibrelor, rezultând un compozitcu rezistenþã sporitã la întindere.

Mecanismele care determinãenergia necesarã ruperii materialuluicompozit sunt: frecarea ºi defor-maþia diferenþiatã dintre fibre ºimatrice, dar ºi formarea fisurilorsecundare. Aceste mecanisme disi-patoare de energie depind de: pro-centul de armare, lungimea ºidiametrul fibrelor.

Studiul proprietãþilor materialelorcompozite, realizate dintr-o matricecasantã armatã cu fibre elastice (înparticular matricea din ipsos armatãcu fibre de sticlã), relevã mecanis-mul comportãrii compozitelor fibratecu armare discontinuã.

La solicitãri exterioare, în interi-orul materialului compozit se pro-duce un transfer de eforturi dinsprematrice spre fibre. În consecinþã,materialul compozit poate preluaeforturi de întindere.

Analiza fenomenului decedare sub încãrcare amaterialului compozit armatcu fibre discontinui con-duce la stabilirea limiteipentru lungimea fibrelorînglobate.

Dezvoltarea fisurilor înmaterialele compozite fibratecu armare dispersã este încorelaþie cu mecanisme de absorbþiea energiei: smulgerea fibrelor ºifisurarea multiplã transferã efortul dela matricea fisuratã la fibre.

În studiul ipsosului armat - mate-rial compozit - se pune accent peîmbunãtãþirea proprietãþilor matricii,în sensul unei conlucrãri superioarecu armãtura fibroasã.

Proprietãþile mecanice ale ipso-sului armat sunt influenþate de den-sitate, care, la rândul ei, depinde înmod direct de raportul apã - ipsos.Higroscopicitatea ipsosului se mani-festã proporþional cu creºterea umi-ditãþii relative a aerului, conducândla micºorarea rezistenþelor mecanice.

Pentru stabilirea exactã a tipuluide prizã a ipsosului se utilizeazãprocedee care îmbinã acþiuneamecanicã asupra pastei proaspetecu indicarea opticã a consistenþeicaracteristice fiecãrui moment alevoluþiei fenomenului de prizã.

Hidrofugarea matricii de ipsos sepoate obþine prin: acoperirea super-ficialã, adãugarea de substanþehidrofobizante în compoziþie, combi-narea cu lianþi hidraulici.

Matricea ipsosului armat posedãparticularitãþi specifice, ca urmare aapartenenþei la sistemul sulfatului decalciu.

Soluþiilede îmbunãtãþire aproprietãþilor pastei proaspete deipsos au scopul de a controla timpulde punere în operã, cât ºi com-portarea favorabilã a matricii întãriteîn mediul umed. Interferenþele propri-etãþilor matricii cu cele ale fibrelornecesitã cunoaºterea, în detaliu, aparametrilor fizico-chimici specificiacestor componenþi.

Matricea ipsosului armat poate fiipsosul natural sau artificial. Gradulde puritate al rocii de gips ºi formagranulelor influenþeazã semnificativstructura cristalinã ºi reactivitateatipurilor de ipsos obþinute.

Tipurile de ipsos α ºi β, cu propri-etãþi diferite, sunt influenþate deparametrii tehnologici de deshi-dratare a rocii de gips, de tempera-turã ºi presiunea vaporilor de apã.Parametri de fabricaþie dirijeazã ºitimpul de prizã al ipsosului. Carac-teristicile matricii sunt dependente,în timpul procesului de punere înoperã, de viteza ºi intensitatea deru-lãrii procesului de hidratare.

Construcþiile sunt domeniul ce a solicitat mereu materiale care sã corespundã exigenþelor esenþiale aleutilizatorilor, cum sunt rezistenþa ºi stabilitatea mecanicã, protecþia la foc, izolarea termicã ºi fonicã etc.Aºa a apãrut necesitatea conceperii de materiale noi, care sã satisfacã, simultan, cerinþe majore diferite,cerinþe pe care materialele clasice nu le puteau asigura, de exemplu: rezistenþa mecanicã ºi siguranþamaximã la foc. A fost motivul care a determinat creºterea pe plan mondial a consumului de produse pebazã de ipsos armat mai ales la sistemele interioare uºoare, cerinþã impusã ºi de consumul redus deenergie necesar la fabricaþia sa.



Proprietãþile armãturii sunt com-plementare matricii, conlucrând efi-cient pentru transmiterea eforturilordinspre matrice spre fibre. Fibrele desticlã prezintã interes datoritã carac-teristicilor tehnice ºi economiceatractive. Tehnologia de fabricaþie afibrelor de sticlã permite obþinereade semifabricate eficiente (þesãturi,maturi, roving) ca material de armarea compozitelor pe bazã de lianþianorganici ºi organici.

Proprietãþile mecanice ale ipso-sului armat se aflã sub directainfluenþã a factorilor ce afecteazãconlucrarea între fibre ºi matrice:raportul apã-ipsos, lungimea fibrelorde sticlã, procentul de armare cufibre, umiditatea matricii de ipsos.

Creºterea raportului apã-ipsos(A/l) conduce la scãderea rezistenþeila întindere din încovoiere, iar încazul rezistenþei la compresiune, seconstatã o influenþã indirectã araportului. Lungimea fibrelor dis-perse ale armãturii influenþeazãrezistenþa la întindere din încovoierela valori reduse, iar la valori mai marimanifestã tendinþe de reduceredatoritã aglomerãrii fibrelor.

Mãrirea procentului de armare cufibre genereazã o creºtere impor-tantã a rezistenþei la întindere acompozitului pânã spre limita inter-valului de variaþie, când influenþaeste inversã, urmare a formãrii dediscontinuitãþi în matrice în zonelecu aglomerãri de fibre. Efectul adi-tivilor de tipul compuºilor vinilici(aracet), dizolvaþi în apa de ameste-care, este constant crescãtor pe totintervalul de variaþie, ca urmare aconsolidãrii atât a structurii matricii,cât ºi a aderenþei fibre - matrice.

Conþinutul de apã legatã fizic înporii matricii (umiditatea) influenþea-zã negativ caracteristicile mecanice,diferenþiat în funcþie de modul deuscare iniþialã a probelor, care poatefi naturalã sau artificialã. Astfel, dupãimersarea probelor, rezistenþeleipsosului armat se reduc diferenþiatla solicitãrile de întindere ºi compre-siune, prezentând, dupã reuscare,un caracter reversibil pentru acestesolicitãri.

Studiul comportãrii la curgerelentã s-a efectuat pentru simulareaîncãrcãrii în exploatare a plãcilor dinipsos armat supuse, perioade impor-tante de timp, unor încercãri con-stante. Experimentãrile de curgere

lentã au relevat o comportare cvasi-elasticã a ipsosului armat sub formãde probe-plãci, în condiþiile unuiregim de umiditate ºi nivel de încãr-care reduse. Deformaþiile remanenteau avut o valoare nesemnificativã,stabilizându-se dupã o perioadã(1.000 ore) de menþinere a încãr-cãrii. Ele au avut o pondere micã dindeformaþia totalã din curgere lentã.

Cuplul „umiditate relativã - încãr-care” influenþeazã caracterul elastical deformaþiei de curgere lentã. Seremarcã tendinþa de apariþie a uneideformaþii plastice ireversibile laumiditãþi relative ºi încãrcãri mari.Delimitarea precisã a influenþei umi-ditãþii asupra deformaþiei de curgerelentã a devenit posibilã prin con-ceperea unui ansamblu original for-mat din: dispozitive de încercare,incintã izolatã hidrofug, instalaþie dedirijare a umiditãþii relative.

În cadrul încercãrii la ºoc, lucrulmecanic de fisurare creºte pro-porþional cu procentul de armare laprobele-plãci din ipsos armat cugrosime mare, având o influenþãnesemnificativã la cele cu grosimeredusã. Variaþia lucrului mecanic dinºoc la rupere este proporþionalã cuprocentul de armare. Valoarea ma-ximã a lucrului mecanic este înfuncþie de tehnologia de fabricaþie(uniformitatea repartiþiei fibrelor dearmare). Rezistenþele din ºoc lafisurare ºi la rupere s-au comparatcu rezistenþele unor materiale cla-sice, uzuale: lemn ºi PFL.

Pentru dimensionarea, rezemareaºi fixarea corectã a elementelor dinipsos armat în cadrul sistemelor inte-rioare este necesarã, în cazul soli-citãrii la ºoc, evaluarea încãrcãrii larupere, dar ºi aprecierea nivelului deapariþie a primei fisuri. Aceste niveleale lucrului mecanic de impact aufost determinate experimental cu ometodã care consemneazã istoriafisurãrii probelor-plãci, oferind astfelo imagine gradatã a comportãrii la ºoc.

Ipsosul sau ipsosul armat suntmateriale cu mare eficacitate la pro-tecþia contra focului a structurilor dinmateriale vulnerabile la acþiuneafocului (oþel, lemn). La incendiu, apalegatã chimic din ipsos se eliminã,acþionând ca apã de stingere, cuconsum de energie, reducând dinenergia termicã a incendiului.

Rezistenþa la foc a elementelorstructurale din oþel protejate la foccu plãci din ipsos armat este înfuncþie de grosimea protecþiei, degreutatea pe unitate de lungime aelementului structural ºi de perime-trul încãlzit desfãºurat interior alprotecþiei la foc.

În cazul elementelor structuraledin lemn, protecþia cu plãci din ipsosarmat conduce la o mãrire sub-stanþialã a rezistenþei la foc. Aceastaeste influenþatã de grosimea plãcilorde protecþie din ipsos armat, dedimensiunile geometrice ale ele-mentului structural, de numãrullaturilor acestuia expuse la foc, devaloarea efortului ºi de poziþia (ori-zontal sau vertical) din elementulstructural, iar la stâlpi, de lungimealiberã a acestora.

Ipsosul armat (ipsos carton, ipsosarmat dispers cu fibre de sticlã) seutilizeazã eficient la structurile inte-rioare ale clãdirilor.

Sistemele cu frecvenþã mare deutilizare sunt: placãri uscate cu/fãrãtermoizolaþie, pereþi de comparti-mentare din schelet ºi plãci, tavanefuncþionale suspendate ºi pardoseliprefabricate.

Placãrile uscate, cu sau fãrã ter-moizolaþie suplimentarã, au avantajulunui timp redus de montaj ºi a unuisurplus de izolare termicã a anvelopei,ceea ce conduce la o economie decombustibil în exploatare.

Pereþii interiori de compartimen-tare cu schelet, izolaþie ºi plãci dinipsos armat, concepuþi în diversevariante, satisfac, în condiþii optime,exigenþele de rezistenþã, siguranþã lafoc ºi acustice.

Tavanele suspendate din scheletºi plãci din ipsos armat satisfac ce-rinþele acustice, de siguranþã la foc,termoizolatoare ºi estetice, reali-zându-se cu o tehnologie simplã demontaj.

Pardoselile uscate prefabricateposedã avantajul unei greutãþireduse, execuþii rapide ºi confort înexploatare.

Elementele interioare din sistemecu plãci din ipsos armat (placãri,pereþi de compartimentare, tavanesuspendate, pardoseli) se realizeazãcu productivitate ridicatã ºi o satisfa-cere maximã a exigenþelor specifice.

(Va urma)


SC NOVART ENGINEERING SRLB-dul Lacul Tei, Nr. 1-3 (în clãdirea ISPE), Et. 6, Camera 619-621, Sector 2, Bucureºti

Tel.: +40 722 405 744 | Fax: +40 358 816 467Email: [email protected] | www.4projects.ro | www.novartengineering.ro

Controlul informaþiilor ºi al activitãþilor de pe ºantierse poate realiza astãzi într-un mod mult mai simplu ºieficient. Field View, aplicaþie care schimbã modul încare se livreazã proiectele de construcþii, accesibilã depe tabletã, permite echipelor de proiect sã obþinã toateinformaþiile de care au nevoie direct de pe ºantier.

Field View aduce îmbunãtãþiri semnificative în livra-rea proiectelor de construcþii asigurând:

• Colectarea ºi partajararea informaþiilor de pe ºantierde cãtre toþi membrii echipelor, pentru a oferi o mai bunãtransparenþã, siguranþã, calitate ºi gestionare a infor-maþiilor ºi erorilor depistate;

• Rezolvarea problemelor ºi remedierea rapidã a ero-rilor descoperite pe ºantier – niciun detaliu nu este trecutcu vederea;

• Referiri directe ale defectelor pe fotografii ºi planºeîn format digital;

• Urmãrirea progresului înregistrat în ceea cepriveºte activitãþile echipelor de ºantier;

• Tablou de bord cu problemele la nivel de proiect saude companie.

BENEFICIILE UTILIZÃRII FIELD VIEW• Economii semnificative în ceea ce priveºte printarea

ºi menþinerea documentelor pe suport de hârtie;• Captare ºi raportare mai eficientã a datelor;• Piste de audit îmbunãtãþite – documentele stocate

în format electronic nu vor fi pierdute;• Îmbunãtãþire a calitãþii lucrãrilor;• Comunicare rapidã, prin web, în cadrul lanþului de

aprovizionare;• Modelarea electronicã, utilizând formulare ºi fluxuri

de lucru, a oricãrui proces învechit bazat pe hârtie.

FIELD VIEW – 15 ANI DE EXPERIENÞÃ ÎN LIVRAREA DESOFTWARE PENTRU ECHIPELE MOBILE DE PE ªANTIER

• SOLUÞIE SAAS – Acces la informaþiile proiectuluidin orice locaþie cu conexiune la internet;

• LISTARE ªI TRIMITERE VIA E-MAIL A PROBLE-MELOR ªI GREªELILOR DE EXECUÞIE care necesitãcorectare;

• Funcþionalitãþi de PHOTO MARK-UP, COMENTARIIªI ADNOTARE A DETALIILOR privind erorire descoperite;

• Funcþionalitãþi de creare a unor REGULI PRIVINDFORMULARELE, TASK-URILE ªI SEMNÃTURILE;

• Localizare digitalã precisã a problemelor DIRECTPE PLANªA DE PROIECT, FOTOGRAFIEREA ªIÎNCORPORAREA DOCUMENTELOR;

• Sistem de ASSET MANAGEMENT - Ataºarea defotografii, comentarii, sarcini ºi formulare;

• EVALUARE SSM – Acces la jurnale,rapoarte ºi diagrame privind inspecþiilede sãnãtate ºi securitate în muncã.

Pentru informaþii suplimentare,prezentãri detaliate ºi oferte depreþ vã rugãm sã ne contactaþi latelefon +40 722 405 744 sau [email protected] �

Field ViewLivrãm proiecte, nu hârtii!

Descoperã Field View – aplicaþie pentru tablete,de îmbunãtãþire ºi control al proiectelor ºi activitãþilor echipelor mobile de pe ºantier

ASIGURÃM IMPLEMENTARE RAPIDÃ ªI LIVRÃM INCLUSIV TABLETELE CU PROIECTUL CONFIGURAT,RESPECTIV PLANªE, FORMULARE, FLUXURI TEHNOLOGICE, UTILIZATORI, PERMISIUNI !



Compania ALUPROF, care faceparte din Grupul Kety SA, este unuldintre cei mai mari distribuitorieuropeni de sisteme din aluminiu.Datoritã soluþiilor unice, produseleoferite pot fi utilizate atât în con-strucþii comerciale, cât ºi private.

Aluminiul este un material folositdin ce în ce mai mult în construcþiilecontemporane. Aceastã tendinþã esteinfluenþatã, în primul rând, de propri-etãþile sale: rezistenþa ºi plasticitateadeosebitã ºi, în acelaºi timp, durabili-tatea care îl face deosebit de rezistentla coroziune.

Sistemele antiincendiu din aluminiuALUPROF permit execuþia diverselorelemente de construcþie responsabilepentru organizarea aºa-numitelor zonede incendiu din clãdiri, care asigurãcondiþii corespunzãtoare de evacuarea persoanelor. Aria acestor soluþiiinclude atât produse legate structuralde grupul sistemelor de ferestre ºi uºi,cât ºi de cele care se bazeazã pe sis-temele de stâlpi ºi traverse pentrufaþadã. Piaþa sistemelor antiincendiueste relativ stabilã din punct de vedereal soluþiilor tehnice. Structuri bazate pe

profile cu umpluturi ignifuge corespun-zãtoare ºi accesorii suplimentare suntcunoscute de peste zece ani. În func-þie de necesitãþi, rezistenþa la foc aacestui tip de structuri poate varia dela clasa EI15 pânã la EI120 pentrustructurile verticale, iar la acoperiºurirezistenþa variazã, cel mai des, întreclasele RE30 ºi REI30.

În construcþii, standardele sunt într-opermanentã creºtere, iar aria siguranþeiºi protecþiei persoanelor împotrivaefectelor focului ºi fumului este unadintre cerinþele prioritare în arhitecturacontemporanã. Astfel, piaþa sistemelorantiincendiu este mare, iar dinamicadezvoltãrii sale este decisiv mai maredecât în cazul sistemelor de bazã pen-tru uºi, ferestre ºi faþade, cedând numaiîn faþa dinamicii pe care o înregis-treazã creºterea vânzãrilor celor mainoi soluþii care asigurã economisireaenergiei în construcþii, precum clãdirileverzi.

Sistemele antiincendiu sunt moder-nizate ºi perfecþionate în permanenþã.Dezvoltarea lor constã atât în creº-terea rezistenþei la foc, în extindereaposibilitãþilor structurale, a domeniuluiumpluturilor, a feroneriei ºi accesoriilor

suplimentare care pot fi folosite, cât ºiîn eficientizarea proceselor tehnologiceºi reducerea consumului de manoperãla fabricaþie ºi montaj.

Structura de separatoare ºi uºiantiincendiu se bazeazã, cel mai ade-sea, pe profile cu izolare termicã. Elenu sunt elementul cheie care influ-enþeazã rezistenþa la foc, totuºi folo-sirea separatoarelor termice face caacest sistem sã aibã posibilitatea deutilizare nu numai ca separatoare inte-rioare, ci ºi drept construcþie exte-rioarã. Existã sisteme de pereþi ºi uºicare, în aria de bazã, nu au proprietãþiignifuge, însã datoritã utilizãrii decartuºe ignifuge suplimentare ºi aaccesoriilor ºi feroneriei corespunzã-toare, câºtigã trãsãturile construcþiilorantiincendiu. De regulã, însã, soluþiilecare îndeplinesc cerinþele clasei EIcorespunzãtoare se bazeazã pe pro-file special proiectate pentru îndepli-nirea unor asemenea cerinþe. Acesteprofile sunt construite, de obicei,simetric, ceea ce are o dublã semnifi-caþie: asigurã o rezistenþã identicã lafoc, indiferent din ce parte are locincendiul, iar structura este, de aseme-nea, optimã din punctul de vedere alproducþiei profilelor, al prelucrãrii lorulterioare ºi al montajului.

Un exemplu de construcþie sime-tricã, cu posibilitãþi tehnice mari, esteunul dintre cele mai populare sistemede separatoare ºi uºi antiincendiu depe piaþa polonezã, ALUPROF MB-78EI.Profilele lui au 3 camere, din care ceadin mijloc este, totodatã, zona de izo-lare termicã. Existã la acest sistemposiblitatea utilizãrii a douã tipuri decartuºe ignifuge: tip GKF sau CI, care,în funcþie de poziþionarea ºi numãrulde camere unde vor fi folosite, dauposibilitatea obþinerii clasei de la EI15pânã la EI90. Structura este foarterezistentã: permite execuþia de uºi ºipereþi cu gabarit mare, este flexibilãdin punctul de vedere al tipului de fe-ronerie, încuietori, autoîncuietori ºi

ALUPROF pentru cele mai solicitante proiecteSISTEME ANTIINCENDIU DIN ALUMINIU

Datoritã utilizãrii sistemelor de pereþi cortinã din aluminiu, clãdirile din sticlã stârnesc admiraþie ºirecunoaºtere. Structura solidã a profilelor ºi sticla strãlucitoare asigurã un efect irepetabil, cu atât mai multatunci când clãdirea atrage atenþia ºi prin arhitectura originalã.

Compania ALUPROF are în portofoliu investiþii care atrag privirea trecãtorilor prin aspectul lor atipic.În decursul unui an, în Polonia se construiesc peste 250 de clãdiri noi care folosesc sistemele din aluminiuALUPROF. Cu ele se executã faþade de saloane auto, bãnci ºi hoteluri, facultãþi, spitale, parcuri tehnologiceºi incubatoare, opere, filarmonici, zgârie-nori ºi complexuri comerciale ºi de divertisment.


alte accesorii ce se pot monta pe ea,având de asemenea o gamã largã degrosimi ale umpluturilor, care variazã între6 mm ºi 49 mm. La aceastã structurãpoate fi utilizatã atât sticlã singularãrezistentã la foc, cât ºi seturi complexetermoizolate, executate cu acest tip desticlã. Este posibilã, totodatã, renun-þarea, în separatoarele antiincendiu, laprofilele verticale între panourile de sti-clã, care asigurã un efect atractiv dinpunct de vedere vizual al pereþilor fãrãdespãrþitoare. Soluþiile de etanºeizarea uºilor permit obþinerea parametrilorcorespunzãtori de rezistenþã la infil-trarea apei ºi a aerului, cumulat cuetanºeitatea la fum în clasa Sm, Sa.

Sistemul MB-78EI este, de aseme-nea, de la momentul actualizãrii înanul 2012 a Agrementului Tehnic ITB,o bazã a altor structuri interesante: uºiglisante automate MB-78EI DPA înclasele EI15 ºi EI30, precum ºi sepa-ratoarele antiincendiu MB-118EI curezistenþã la foc în clasa EI120.Aceastã ultimã structurã se bazeazã

pe profile cu 5 camere, în care fiecarecamerã este umplutã cu un elementignifug, iar aria de vitrificare ajunge la84 mm.

În aria sistemelor de faþadã antiin-cendiu, exemple pot fi structurile ALU-PROF MB-SR50 EI ºi MB-SR50N EI.Aceste soluþii se bazeazã pe sistemelede bazã cu stâlpi ºi traverse prevãzutecu cartuºe ignifuge în interiorul pro-filelor ºi accesorii suplimentare carefuncþioneazã în spaþiul dintre umplu-turi, precum ºi structura portantã ºisuporþii pentru vitraje. Astfel, faþadaantiincendiu nu diferã vizual cu nimicfaþã de varianta sa de bazã. SistemeleMB-SR50 EI ºi MB-SR50N EI sunt, deasemenea, soluþii universale: ele oferãposibilitatea utilizãrii atât în formã deconstrucþii exterioare, cât ºi de separa-toare interioare înalte. Pe baza aces-tor sisteme pot fi executate ºi geamuripentru acoperiºuri. Faþadele verticalesau cele înclinate cu un unghi de ±15°faþã de verticalã au o rezistenþã lafoc în clase de la EI15 la EI60, iar

închiderile pentru acoperiºuri, clasaRE30 / REI20. Deºi îndeplinesc criteriisevere de siguranþã la incendii, acestesisteme oferã o mare libertate în for-marea de corpuri arhitectonice: înstructurile spaþiale, în segmentelefaþadelor verticale care pot fi îmbinatela un unghi de ±7,5°, iar acoperiºurilepot fi plane sau înclinate la un unghide 80°, reprezentând structuri cu unasau douã diferenþe de nivel. Toateacestea pot fi îmbinate estetic cufaþade verticale.

O trãsãturã importantã a separa-toarelor antiincendiu este posiblitateade îmbinare a diverselor structuri, cupãstrarea clasei corespunzãtoare derezistenþã la foc. Un exemplu suntuºile sistemului MB-78EI construite înfaþadã. Toatã structura executatã ast-fel poate avea clasa EI30 sau EI60.O posibilitate similarã de construcþie auºilor MB-78EI existã ºi în sistemul depereþi MB-118EI. �


Baza de agrement Ostroveni

Caracteristicile amplasamentului:

• presiunea de referinþã a vân-

tului q0 = 0,4 kPa

• încãrcarea din zãpadã z =

2,0 kN/m2

• acceleraþia de proiectare a tere-

nului ag = 0,25g m/s2

• perioada de colþ Tc = 0,7 s

• clasa de importanþã a construc-

þiei - III

Construcþia are o formã dreptun-

ghiularã în plan, cu dimensiunile

de gabarit 39,75 m x 66,16 m, din

care lipseºte un colþ cu dimensiu-

nile de 4,50 m x 33,08 m.

Clãdirea are regim de înãlþime -

parter ºi este alcãtuitã din 10 travee

(douã marginale de câte 1,00 m ºi

opt curente de câte 8,00 m) ºi o

deschidere de 33,50 m.

Structura principalã a acoperi-

ºului este alcãtuitã din arce dublu

articulate din lemn lamelat încleiat,

rezemate la partea inferioarã pe

contraforþi iar la partea superioarã

pe capetele unor stâlpi din beton

armat.

Arce le p lane conlucreazã

printr-un ansamblu de grinzi de

compresiune amplasate la intersec-

þiile cu sistemul de contravântuiri.

Cea mai recentã lucrare a companiei noastre este construcþia închiderii Bazinului de înot de laBaza de Agrement Ostroveni, acolo unde am realizat proiectarea, producþia ºi montajul suprastruc-turii din lemn lamelat încleiat, precum ºi termoizolaþia acoperiºului în învelitoarea din tablã fãlþuitã detitan-zinc.

Lucrarea face parte din programul de reabilitare a ,,Bazei de agrement Ostroveni” din munici-piul Râmnicu Vâlcea, scopul ei fiind de a acoperi trei bazine de înot: douã cu apã dulce ºi unul cu apãsãratã. Unul dintre bazine existã pe amplasament, a fost expertizat ºi o porþiune din el s-a folositpentru obþinerea unui bazin nou.

Bogdan GHIOC - ªef departament proiectare, GLULAM SA

Între arce, la partea

lor superioarã, sunt

prevãzute pane, care

cons t i t u ie supo r tu l

pentru toate straturile

acoperiºului.

Dificultãþile legate de

producþia unor arce cu

gabarite mari ºi curburi

ample, dar mai ales

imposibilitatea efectuãrii

transportului din fabricã

pânã la amplasament,

au impus execuþia lor

din douã tronsoane

cuplate în zona de efort minim, cu

ajutorul unor eclise metalice.

Unul dintre tronsoane este un

arc de cerc cu lungimea exterioarã

de 20,70 m, iar celãlalt este o

„crosã” cu lungimea exterioarã de

28,90 m, secþiunile lor fiind de

185 mm x 2.000 mm.

Sistemul de contravântuire este

alcãtuit din grinzi de compresiune

cu secþiunea de 185 mm x 400 mm

ºi contravântuiri metalice cu

întinzãtoare.

Prinderile arcelor pe stâlpi ºi pe

contraforþi ºi prinderile grinzilor de

compresiune pe arce ºi elementele

de cuplare a tronsoanelor sunt

fãcute cu conexiuni metalice gal-

vanizate termic, confecþionate din

table sudate. Prinderea panelor

din acoperiº de arcele principale

se realizeazã prin conexiuni tipizate

din tablã ambutisatã galvanizatã.

Lemn lamelat încleiat: 450 mc

Conexiuni metalice: 35 to

Suprafaþa acoperitã: 2.700 mp �


Cu Leica Pegasus BackPackcolectarea de date profesionale esteposibilã, în teren, absolut oriunde, dela zonele în aer liber pânã la infrastruc-turile subterane cu acces limitat. Princaptarea completã de imagini 360°ºi sistemul de vizualizare sfericã,împreunã cu tehnologiile Lidar de pre-luare a datelor din teren, profesi-oniºtii din domeniu sunt asiguraþi cãniciun detaliu nu este neglijat.

Un senzor de luminã hardwareasigurã operatorul cã toate imaginilesunt utilizabile, în timp ce alte funcþiisunt verificabile ºi reglabile direct petabletã, în teren.

Prezentarea lui Michal Reiprich laAlba Iulia a inclus o primã demonstraþieîn România cu sistemul Pegaus Back-Pack, demonstraþie organizatã deTOP GEOCART ºi Leica Geosys-tems, care a inclus o sesiune prac-ticã de preluare date din teren (înzona Cetãþii Alba Iulia), descãrcareºi, de asemenea, prelucrarea datelorºi prezentarea rezultatelor într-o formãinteractivã, spectaculoasã ºi maiales eficientã.

Totodatã, personalul suport tehnical TOP GEOCART a oferit, în zonaexternã a conferinþei, sesiuni prac-tice ºi demonstrative cu noul echipa-ment de preluare date GIS LeicaZeno 20. Cu aceastã ocazie, partici-panþii au putut remarca avantajeleincontestabile oferite de Zeno 20.

Aceste avantaje includ noul softwarede preluare date din teren dezvoltatpe platforma Android, precizia supli-mentarã centimetricã disponibilã peZeno 20, uºurinþa modului de lucru, formaergonomicã ºi comodã a noului echipa-ment, precum ºi robusteþea ºi fiabili-tatea acestuia în condiþii dificile de lucru.

De asemenea, a fost prezentatãºi noua soluþie de colectare GISa punctelor inaccesibile din teren,Gametec, cea care reuºeºte sãcolecteze cu succes aceste puncte,prin conectarea Zeno 20 la disto-matul Leica S910 ºi folosirea lorîmpreunã.

TOP GEOCART ºi Leica Geosystemslanseazã în România

LEICA PEGASSUS BACKPACK În perioada 6-7 mai s-a desfãºurat la Alba Iulia Simpozionul Internaþional ªtiinþific GEOCAD2016.

Cu aceastã ocazie, TOP GEOCART a prezentat, pentru prima datã în România, sistemul dedicat de MobileMapping Leica Pegasus BackPack.

TOP GEOCART, împreunã cu partenerii tradiþionali de la Leica Geosystems, continuã aºadar implicareaîn a oferi comunitãþii ºtiinþifice ºi profesionale din domeniu din România accesul ºi informarea legate de celemai noi tehnologii. �


dr. ing. cercetãtor ºtiinþific I, Adrian ÞABREA - Centrul de Cercetare CERTINCON Bucureºti,membru CNCisC (Comisia Naþionalã Comportarea In Situ a Construcþiilor),

membru AROTEMA (Asociaþia Românã pentru Tehnologii, Echipamente, Management ºi Agrement Tehnic în Construcþii)

INERÞIA TERMICÃInerþia termicã a unui element de

construcþie reprezintã capacitateaacestuia de a acumula o anumitãcantitate de cãldurã din mediul cucare vine în contact.

În mod esenþial, inerþia termicã aunui element de închidere depindede coeficientul de asimilare termicãa materialului din care este executatstratul din imediata vecinãtate amediului (interior ºi exterior).

Coeficientul de asimilare termicãa unui material depinde de densi-tatea lui, de conductivitatea termicãºi de capacitatea caloricã masicã lapresiune constantã. Astfel, rezultãcã inerþie termicã ridicatã au materi-alele cu densitate mare ºi conducti-vitate termicã redusã, deci cu masãmare (dupã cum se cunoaºte, în ter-meni generali, inerþia reprezintã omãsurã a masei unui element).Astfel, produsele cu inerþie termicãmare pot acumula mai multã cãldurã

decât materialele cu densitate micãºi conductivitate termicã redusã,care au ºi o inerþie termicã redusã.

Ca exemplificare, materialele ceau un coeficient de asimilare termicãridicat sunt cele care la atingere cumâna creeazã senzaþia de rece, caefect al acumulãrii cãldurii prin„extragerea“ acesteia din mâna maicaldã cu care au venit în contact (deex. atingerea unui profil de tâmplãriedin aluminiu). Din contrã, atuncicând se atinge un material cu densi-tate micã ºi cu conductivitate termicãredusã (cazul produselor termoizo-lante - ex. polistiren) nu se resimtesenzaþia de rece.

ALCÃTUIREAELEMENTELOR DE ÎNCHIDERE

DIN PUNCT DE VEDEREAL INERÞIEI TERMICE

a) Elemente de închidere cuinerþie termicã ridicatã

Elementele de închidere cu inerþietermicã ridicatã sunt elementele de

închidere care, în general, au urmã-toarea alcãtuire, de la interior spreexterior:

• strat interior - element masiv(zidãrie sau beton armat);

• strat termoizolant;• strat de protecþie a termoizolaþiei.Aceste tipuri de elemente de

închidere s-au utilizat, pe scarãlargã, în perioada anilor 1950 -1990, în special la clãdirile de locuitexecutate în baza proiectelor tipizate.

Dupã cum se observã, stratulmasiv (cu masã mare ºi conductivi-tate termicã ridicatã) este amplasatla faþa interioarã iar stratul ter-moizolant, cu coeficient de asimilaretermicã redus, este amplasat spremediul exterior.

Aceastã alcãtuire de element deînchidere are avantajul cã stratulinterior masiv permite acumulareade cãldurã prin suprafaþa interioarãpe timp de iarnã. Pe timp de varã,amplasarea stratului termoizolant

Prin definiþie, orice clãdire reprezintã o construcþie care închide, mai mult sau mai puþin etanº, unvolum de aer ce trebuie menþinut în anumiþi parametri (dupã caz, temperaturã, umiditate, vitezã curent aer,presiune aer interior etc.). Pentru menþinerea parametrilor aerului interior în domeniul de valori corespun-zãtor funcþiunii clãdirii sau pãrþii de clãdire, este necesar ca elementele de închidere ale clãdirii/pãrþii declãdire sã prezinte anumite performanþe.

Datoritã exigenþelor din ce în ce mai crescute ale utilizatorilor clãdirilor, s-a restrâns foarte mult uti-lizarea elementelor de închidere monostrat (de ex. pereþi din beton armat sau din zidãrie), care nu potasigura, la grosimi rezonabile, nivelurile de performanþã minime normate. Din aceastã cauzã, în alcãtuireaelementului de închidere trebuie sã fie prevãzut un strat termoizolant care sã asigure elementului perfor-manþa minimã cerutã.

În funcþie de masa ºi de poziþia straturilor din alcãtuirea elementului de închidere, elementul poate sãfie cu inerþie termicã ridicatã sau cu inerþie termicã redusã.

Inerþia termicã a elementelor de închidere are un rol determinant în optimizarea consumului energeticîn exploatare, dacã este corelatã cu durata de ocupare a clãdirii ºi cu regimul de funcþionare (intermitentsau permanent) al instalaþiei de încãlzire.

Efectul inerþiei termice a elementelor de închidereasupra comportãrii în exploatare a clãdirilor


RevoluþionarulTERRATEST 5000 BLU

TERRATEST 5000 BLU revoluþi-onezã domeniul de testare a graduluide compactare al solului cu placãdinamicã de sarcinã, deoarece esteprimul aparat de acest gen din lumecare nu foloseºte cabluri pentru trans-ferul datelor. Mãsurãtorile sunt trans-mise prin Bluetooth de la placa desarcinã la computerul de mãsurare,smartphone sau tabletã.

Este un avantaj imens pe ªantie-rele de construcþii, deoarece com-puterul de mãsurare nu mai trebuieplasat lângã componentele mecanice.Astfel, nu vã stã în cale niciun cablupentru transferarea datelor.

TERRATEST 5000 BLU este adec-vat pentru utilizarea pe orice teren,deoarece operarea fãrã cablu duce laevitarea deteriorãrii „punctului slab” alaparatului – conectorul de pe placa desarcinã. Fãrã cablu = nicio problemã!

Avantaje:• Inovaþie mondialã: Bluetooth –

cablurile nu vã incomodeazã în timpulmãsurãtorilor;

• Inovaþie mondialã: aplicaþie pen-tru sistemul de operare Android –puteþi controla aparatul Light WeightDeflectometer prin intermediul tele-fonului sau al tabletei;

• Inovaþie mondialã: navigare vocalã– instrucþiunile vocale vã îndrumã de-alungul procesului de mãsurare;

• Rezistent la apã la fiecare utili-zare datoritã capacului de sticlã;

• Sistem GPS cu imagini preluateprin satelit;

• Imprimantã integratã pentru listarerapidã;

• Stick de memorie USB pentrutransferul convenþional al datelor încomputer;

• Memorie internã pentru stocareaimediatã a rezultatelor testelor;

• TERRATEST 2.0 – software noupentru PC, pentru analiza ºi manage-mentul rezultatelor;

• 1 an garanþie de la producãtor.

Echipamentele Light Weight Deflectometer (LWD) „TERRATEST 5000 BLU” sunt cele mai inteligente aparatede testare cu placã dinamicã de sarcinã din lume ºi primele care utilizeazã tehnologia Bluetooth + o apli-caþie pentru smartphone ºi navigare vocalã.

TERRATEST 5000 BLU efectueazã testele pentru determinarea calitãþii com-pactãrii cu placa dinamicã de sarcinã într-un mod foarte confortabil, utilizând tehnolo-gia Bluetooth. TERRATEST 5000 BLU este primul deflectometru din lume caretransmite wireless datele de la placa de sarcinã la dispozitivul de mãsurare, smartphonesau tabletã. Acesta este un mare avantaj pe ºantierele de construcþii, deoarece niciuncablu nu incomodeazã procedura de testare. Deci, farã cabluri, fãrã probleme!

Mai multe detalii gãsiþi pe: www.placa-dinamica.ro

SC Topo Cad Vest SRLStr. Ion Creangã, 26C/26, 330011, Deva, jud. Hunedoara, România B-dul Ghica Tei, nr. 155, Sector 2, BucureºtiMobil: 0727.575.246 | E-mail: [email protected], [email protected] E-mail: [email protected]


(cu masivitate redusã ºi implicitinerþie termicã redusã) spre mediulexterior are avantajul unei acumulãritermice reduse ºi implicit a amor-tizãrii fluxului termic transmis dinexterior spre interior.

Elementele de închidere cu inerþietermicã ridicatã se recomandã sã fieutilizate la clãdirile cu ocupare per-manentã (clãdiri de locuinþe, cãmine,spitale etc.), care necesitã încãlzireîn regim permanent.

Dezavantajul elementelor de închi-dere cu inerþie termicã ridicatã estedat de durata de timp relativ maredintre momentul pornirii instalaþiei deîncãlzire ºi momentul în care tem-peratura aerului interior atingevaloarea doritã, întrucât, mai întâi,cãldura este acumulatã de stratulmasiv. Avantajul constã în faptul cãelementele de închidere cu inerþietermicã ridicatã pot asigura un anu-mit grad de confort termic, pe duratelimitate de nefuncþionare a instalaþieide încãlzire (mai ales în cazulîncãlzirii cu sobe sau atunci cândinstalaþia de încãlzire a fost opritãvoluntar sau accidental), cãlduraacumulatã de stratul interior masivfiind cedatã aerului interior. În acestcaz, elementul de închidere cuinerþie termicã funcþioneazã ca unvolant termic.

b) Elemente de închidere cuinerþie termicã redusã

Elementele de închidere cu inerþietermicã redusã au, în general, urmã-toarea alcãtuire, de la interior spreexterior:

• strat interior din materiale uºoare- de regulã strat termoizolant;

• strat cu masivitate ridicatã (derezistenþã);

• eventual strat termoizolant exterior;• strat de protecþie a termoizolaþiei.Aceastã alcãtuire de elemente de

închidere are avantajul cã stratulinterior, practic fãrã inerþie termicã,nu permite acumularea de cãldurãprin suprafaþa interioarã, astfel încât,pe timp de iarnã, durata de timpdintre momentul pornirii instalaþieide încãlzire ºi momentul în care

temperatura aerului interior atingevaloarea doritã este relativ mic,întrucât cãldura nu este acumulatãprin suprafaþa stratului interior. Dinaceastã cauzã, elementele de închi-dere cu inerþie termicã micã se reco-mandã sã fie utilizate la clãdirile cuocupare discontinuã (birouri sauspaþii de producþie cu activitate într-unsingur schimb de lucru, case devacanþã sau alte tipuri de clãdiriîncãlzite temporar), la care pe anu-mite perioade din decursul unei zilesau sãptãmâni, temperatura inte-rioarã poate fi redusã pânã la limitainferioarã care sã ofere protecþieclãdirii ºi instalaþiilor (de regulã deminimum +5°C).

Un alt dezavantaj al elementelorde închidere cu inerþie termicãredusã constã în faptul cã disconfor-tul termic se simte practic imediatdupã momentul întreruperii func-þionãrii instalaþiei de încãlzire.

ªi pe timp de varã amplasareastratului termoizolant spre interiorare dezavantajul unei acumulãri maimari de cãldurã, întrucât stratulmasiv (cu coeficient ridicat de asimi-lare termicã) este amplasat spremediul exterior (mai cald), în cazul încare nu este prevãzut un strat ter-moizolant ºi pe faþa exterioarã aacestuia.

Trebuie precizat cã amplasareaunui strat termoizolant pe ambelefeþe ale elementului de închidere(interior ºi exterior), deºi prezintã unavantaj din punct de vedere aleconomiei de energie ºi confortuluitermic interior, prezintã mari deza-vantaje cu privire la urmãrirea com-portãrii în exploatare prin inspecþievizualã, mai ales în cazurile clãdirilorla care elementele de închidere au ºirol structural.

RECOMANDÃRI DE ALEGEREA ALCÃTUIRILOR ELEMENTELORDE ÎNCHIDERE, ÎN FUNCÞIE DE

DURATA DE OCUPARE ªI REGIMULDE FUNCÞIONARE AL INSTALAÞIEI

DE ÎNCÃLZIRETrebuie precizat cã, în prezent,

se manifestã o tendinþã de a se utiliza

alcãtuiri de elemente de închidere cuinerþie termicã redusã (cu izolaþiatermicã aplicatã la interior sau ele-mente de închidere uºoare, cu alcã-tuire tristrat). Astfel, în ultimele douãdecenii, pe piaþa produselor de con-strucþii din România au fost intro-duse multe tipuri de panouri uºoarede pereþi ºi acoperiº, care prezintãvalori ridicate ale rezistenþei termice -depãºind chiar valoarea de 5 W/(m2K),dar care au inerþie termicã foartescãzutã.

În þãrile de origine, acest tip deelemente de închidere se utilizeazãîn special la clãdiri de producþie sauservicii, care au un grad de ocuparede circa 40 de ore pe sãptãmânã,caz în care instalaþia de încãlzirelucreazã în regim intermitent.

De asemenea, trebuie precizatcã anvelopele executate din ele-mente de închidere cu rezistenþe ter-mice ridicate dar cu inerþie termicãredusã prezintã, de multe ori, perfor-manþe energetice superioare ele-mentelor tradiþionale, cu inerþietermicã ridicatã ºi izolaþie termicãaplicatã la exterior. Totuºi, la con-ceperea alcãtuirilor elementelor deînchidere, componente ale anvelopeiclãdirilor încãlzite, trebuie luate înconsiderare aspectele cu privire lagradul de ocupare a clãdirii ºi laregimul de funcþionare al instalaþieide încãlzire.

Pentru clãdirile ocupate în regimpermanent se recomandã utilizareaelementelor de închidere cu inerþietermicã mare, indiferent de regimulde funcþionare a instalaþiei deîncãlzire (permanent sau intermitent).Acest lucru presupune amplasareastratului masiv (de rezistenþã) cãtrefaþa interioarã, respectiv amplasareastratului termoizolant cãtre faþa exte-rioarã a elementului. Trebuie pre-cizat cã, în România, la clãdirile delocuit existente, acest tip de alcãtuirea elementelor de închidere s-a uti-lizat în mod predominant.

Pentru clãdirile cu un grad deocupare de pânã la 60 ore pe sãp-tãmânã se recomandã alcãtuiri de


elemente de închidere cu inerþie ter-micã micã. Utilizarea elementelor deînchidere cu inerþie termicã micã, laclãdirile cu ocupare discontinuã,conduce la economii de energie prinposibilitatea reglãrii instalaþiei deîncãlzire în funcþie de timpul de ocu-pare iar durata de timp între momen-tul în care temperatura aeruluiinterior creºte de la valoarea degardã la cea de regim este relativmicã datoritã neacumulãrii cãlduriide cãtre stratul interior.

Trebuie precizat cã, în cazulregimului de încãlzire intermitent,trebuie avut grijã sã se asigure tem-peratura minimã de gardã specifi-catã, pentru a nu pune în pericolelementele de instalaþii ºi celelalteechipamente ale clãdirii.

Din punct de vedere al com-portãrii în exploatare trebuieurmãrite, în mod special, clãdirileuºoare, fundate la adâncimi mici(aºa cum prevede standardul euro-pean armonizat SR EN ISO13793:2002, care permite reducerea

adâncimii de fundare ºi implicit, pre-venirea umflãrii din cauza îngheþului,dacã se realizeazã o izolaþie termicãperimetralã), caz în care oprireainstalaþiei de încãlzire poate con-duce la tasãri ºi chiar la degradareaelementelor structurale.

CONCLUZIIDin cele prezentate se pot for-

mula urmãtoarele concluzii:1. Nu în toate cazurile soluþia

tradiþionalã de element de închiderecu inerþie termicã ridicatã, respectivcu stratul masiv (de rezistenþã)amplasat spre interiorul elementuluide închidere ºi stratul termoizolantamplasat spre exterior este raþionalãdin punct de vedere al performanþeitermoenergetice ºi confortului termicinterior.

2. La clãdirile cu ocupare perma-nentã sau cvasipermanentã trebuieutilizate elemente de închidere cuinerþie termicã ridicatã, indiferent deregimul de funcþionare al instalaþieide încã lz i re (permanent sauintermitent).

3. La clãdirile cu grad de ocuparede pânã la circa 60 de ore pe sãp-tãmânã se recomandã folosirea ele-mentelor de închidere cu inerþietermicã redusã, la care stratul ter-moizolant sã fie amplasat spre faþainterioarã a elementului ºi reglareainstalaþiei de încãlzire în funcþie dedurata de ocupare.

4. Nu se recomandã izolaþii peambele feþe ale aceluiaºi element deînchidere (interioarã ºi exterioarã)deoarece nu se poate urmãri com-portarea în exploatare prin inspecþievizualã (în special la elementele deînchidere care au ºi rol structural).

5. În cazul regimului de încãlzireintermitent trebuie acordatã o atenþiedeosebitã asigurãrii temperaturiiminime a aerului interior, în confor-mitate cu cerinþele specificate pentruelementele de instalaþii, echipamen-tele înglobate ºi chiar a elementelorde construcþie (cazul fundaþiilorclãdirilor uºoare fundate la adâncimimai mici decât adâncimea de îngheþ). �

(Din Buletinele CisC, nr. 4/5 - 2015)


Centrul comercial Mega Mall, Bucureºti– structura –

Proiectul este alcãtuit dintr-un

ansamblu cu 5 corpuri de clãdire

(tronsoane despãrþite prin rosturi

seismice), având funcþiuni, numãr de

etaje ºi înãlþimi diferite. În con-

secinþã, fiecare corp a fost tratat

structural în mod independent ºi

diferit faþã de celelalte.

Infrastructura ansamblului este

alcãtuitã din douã etaje de subsol,

având înãlþimi ºi funcþiuni diferite.

Radierul general pentru fiecare corp

de clãdire a fost executat în douã

etape, prima etapã de execuþie

reprezentând suport pentru ºprai-

þurile pereþilor mulaþi care formeazã

incinta.

Subsolul 2 s-a proiectat ca un

sistem structural dual cu planºeul

cota - 6.40 tip dalã de beton armat,

stâlpii având patru tipuri de capiteluri

cu geometrii de 270 cm x 270 cm ºi

respectiv 330 cm x 330 cm. Struc-

tura subsolului 2 a fost executatã

monolit, restul structurii fiind com-

pusã din elemente de beton armat

prefabricat, subsolul 1 fiind alcãtuit

din cadre de beton armat ºi pereþi

structurali perimetrali cu dimensiuni

de 30 cm ºi respectiv 40 cm.

Suprastructura (de la cota - 6,40 m

în sus) a fost executatã din cadre

prefabricate cu noduri monolitizate.

Tramele de 8,5 m sunt împãrþite de

câte o grindã secundarã simplu

rezematã pe grinzile principale

transversale, fãcând posibilã monta-

rea predalelor de beton armat pre-

fabricat fãrã sprijiniri suplimentare

temporare.

Continuitatea elementelor verti-

cale prefabricate din beton armat

s-a realizat prin manºoane de

îmbinare injectate cu mortar de

înaltã rezistenþã, în sistemul japonez

Splice Sleeve NMB, executat în pre-

mierã în România.

Antreprenor: SC BOG’ART SRLBeneficiar: NEW EUROPE PROPERTY INVESTMENTS PLCProiectant general: SC HBRO SRLLider proiect: Ionuþ IONIÞÃProiectant de specialitate: SC ARCADIA ENGINEERING SRL


Manºonul de îmbinare umplut cumortar constã în manºoane din oþelconice, trunchiate în douã, cu defor-maþii ºi dop de elastomer. Un mortarbrevetat nedeformabil, cu rezistenþaridicatã e introdus în manºonul deîmbinare ºi în jurul barelor, utilizândo pompã de presiune joasã pentrumortar, fãrã a fi necesarã o pregãtirespecialã a barelor, acestea putând fiseparate pânã la 1 inch (25 mm).Sistemul asigurã minim 125% dinlimita de curgere a barelor pentruarmare din marca de oþel Grade 60.

Planºeele ce rigidizeazã cadrelede beton armat au fost executate dinpredale de beton armat prefabricat ºisuprabetonare, aceasta din urmãexecutatã odatã cu monolitizareanodurilor. Planºeul pentru parcareade la cota + 17.18 este realizat cugrinzi transversale ºi longitudinalede tip „I”, formate din table sudaterigidizate printr-un planºeu de betonarmat cu cofraj pierdut din tablãcutatã.

Corpurile 1, 2 ºi 3 au un regim deînãlþime de 2S + P + 3E, cu trame de8,5 m x 17,00 m, subsolul 2 estedestinat parcãrii, iar restul clãdirii,spaþiilor comerciale. În cadrul Corpu-lui 2, la etajul al doilea, se aflãspaþiul destinat cinematografului.Sistemul structural este de tip cadredin beton armat cu stâlpi de 80 cm x80 cm, 100 cm x 100 cm ºi grinzi lon-gitudinale ºi transversale cu geome-tria 60 cm x 80 cm respectiv 60 cm x100 cm pentru deschiderile de17,00 m. Planºeele au o grosime de20 cm, fiind compuse dintr-o predalãcu grosimea de 12 cm ºi suprabe-tonare armatã de 8 cm.

Corpul 4 are un regim de înãlþimede 2S + P + 3E, cu trame de 8,5 m x17,00 m. Sistemul structural este tipcadre de beton armat cu stâlpi de80 cm x 80 cm, 100 cm x 100 cm ºi110 cm x 110 cm, iar grinzile princi-pale ºi secundare au geometria deforma 60 cm x 100 cm, respectiv60 cm x 80 cm.

Corpul 5 are un regim de înãlþimede 2S + P + 6E, cu trame de 8,5 m x17,00 m. Structura de rezistenþãpentru corpul 5 este de tip cadre debeton armat. Deoarece încãrcãrilece provin din etajele de parcare suntmai mari, iar numãrul de nivelurieste mai mare decât la celelalte cor-puri, stâlpii ce formeazã cadrele suntde 110 cm x 110 cm pentru celedouã subsoluri, parter ºi etajul 1 ºide 100 cm x 100 cm pentru nivelurilesuperioare.

Pentru partea structuralã aproiectului Mega Mall s-au folosit110.000 m3 beton monolit, 37.000 m3

de prefabricate din beton, 1.300 tonearmãturã rigidã, 13.000 tone dearmãturi, pe o suprafaþã totalã con-struitã de 220.000 m2.

Partea structuralã a proiectuluiMega Mall este referenþialã în dome-niul construcþiilor din România, printehnologia de ultimã orã implemen-tatã ºi prin raportul dintre complexi-tatea lucrãrii ºi timpul de execuþie.

În luna aprilie, în Polonia, MegaMall a primit distincþia ”Building ofthe Year” în cadrul Galei Central &Eastern Europe Real Estate QualityAwards (CEEQA), cea mai impor-tantã competiþie internaþionalã dinsectorul imobiliar. �


Cauzele pierderii stabilitãþii unei sãpãturi generalela o construcþie pentru birouri

prof. univ. dr. ing. Agneta GRUIA - Universitatea Politehnica Timiºoara, Facultatea de Construcþii,Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

ASPECTE GENERALEAmplasamentul construcþiei cu destinaþie de birouri,

cu regim de înãlþime 2S+P+8E, este în Timiºoara, pe unperimetru mãrginit de Calea Aradului - latura Vest,str. Demetriade - latura Sud, ºi laturile Est ºi Nord, undelimita de proprietate se învecineazã cu parcarea de la Mall.

Stratificaþia terenului, pusã în evidenþã de douãStudii geotehnice executate pe amplasament, este:

• ± 0,00 ... -1,50 m - umpluturã eterogenã;• -1,50 ... -8,10 m - pachet de argilã prãfoasã vârtoasã;• -8,10 ... - 9,20 m - argilã nisipoasã vârtoasã;• - 9,20 în jos - nisip argilos saturat, neepuizat în forajul

condus pânã la -10,00 m.Apa subteranã a fost interceptatã la -2,40 m ºi -2,80 m,

cu posibilitate de nivel maxim la -2,00 m.Obiectul Studiilor geotehnice a fost stabilirea condiþi-

ilor de fundare pentru construcþie ºi nu identificareasurselor de risc geotehnic, care se impune la realizareaexcavaþiilor adânci în mediu urban.

Încadrarea lucrãrii în categoria de risc geotehnic [2]s-a fãcut în funcþie de:

• condiþiile de teren: medii;• apa subteranã: excavaþia coboarã sub nivelul apei

subterane, necesitând epuismente excepþionale;• clasa de importanþã a construcþiei: normalã;• vecinãtãþi: risc major;• zona seismicã de calcul în care este amplasatã

construcþia: Timiºoara, cu ag = 0,16 ºi Tc = 0,7 s.Conform Normativului NP 074-07 [2], lucrarea se

înscrie în categoria geotehnicã 3 cu risc mare.Þinând seama de adâncimea excavaþiei, Normativul

NP 120-06 [4] încadreazã excavaþia la lucrare cucaracter special, unde, pe întreg parcursul lucrãrii, dela fazele preliminare de proiectare ºi pânã la finalizareaexecuþiei, beneficiarul poate apela la serviciile unuiexpert autorizat pentru domeniul Af, pentru diferite fazeale lucrãrii:

• faza preliminarã de proiectare, în care expertizageotehnicã are ca principal obiectiv identificarea sur-selor de risc geotehnic, asociate cu diferite soluþii ce potfi avute în vedere;

• faza de proiect tehnic sau proiectul în fazã unicã,în care expertiza geotehnicã trebuie sã evalueze corec-titudinea soluþiei adoptate faþã de riscurile geotehniceidentificate;

• faza de execuþie a lucrãrii, în care expertiza geoteh-nicã stabileºte mãsura în care condiþiile de teren întâlnite

sunt în concordanþã cu cele recunoscute prin cercetareaterenului de fundare ºi necesitatea adaptãrii proiectuluisau tehnologiei de execuþie la aceste condiþii, în vedereareducerii riscului la un nivel acceptabil.

Cu toate cã lucrarea s-a înscris în categoria geoteh-nicã 3 cu risc mare ºi cu caracter special, nu s-a apelatla serviciile unui expert tehnic Af decât dupã prãbuºireaunei laturi a excavaþiei, de cãtre agenþia la care a fostasiguratã lucrarea.

Construcþia care se executã pe amplasament aredouã niveluri de subsol, cu destinaþie parcare subteranã,fapt ce a necesitat realizarea unei excavaþii adânci subformã de sãpãturã generalã.

Elementele geometrice ale excavaþiei s-au stabilit înfuncþie de adâncimea de fundare -8,65 m faþã de CTN,tipul fundaþiei - radier general dreptunghiular - grosimeahidroizolaþiei ºi spaþiu perimetral pentru desfãºurareaactivitãþii constructorului, rezultând:

• adâncimea sãpãturii faþã de CTN: 8,95 m;• dimensiunile radierului: 28,10 m x 31,10 m;• dimensiunile bazei sãpãturii: cca 31,00 m x 33,50 m.Strategia de asigurare a stabilitãþii excavaþiei a fost

adoptatã în funcþie de poziþia construcþiei faþã de veci-nãtãþi, de natura terenului ºi de factorii de risc identificaþi.

Pe laturile Sud ºi Est, distanþa faþã de vecinãtãþi fiindmare, s-a adoptat sãpãtura cu taluz în trepte, iar pe laturileNord ºi Vest, distanþa fiind redusã, s-a preconizat sprijinirecu pereþi îngropaþi din piloþi foraþi din beton armat, dis-tanþaþi, cu diametru φ600 mm ºi lungimea 11,00 m.

Pentru realizarea piloþilor foraþi s-a executat o plat-formã de lucru pentru utilaj, la adâncimea de 1,15 m faþãde CTN. S-au executat 26 de piloþi pe latura Vest - CaleaAradului - la distanþa interax de 1,20 m ºi 30 de piloþi pelatura Sud spre parcarea de la Mall, la distanþa interaxde 1,10 m.

Piloþii de pe un ºir s-au solidarizat cu câte o grindã de60 cm x 60 cm.

Sãpãtura generalã s-a executat prin excavare meca-nicã, cu coborârea nivelului apei subterane cu ºasepuþuri filtrante dispuse perimetral, câte douã pe laturalungã ºi câte unul pe cea scurtã, apa pompatã fiinddeversatã în conducte de canalizare - ape meteorice.

Materialul rezultat din sãpãturã a fost transportat ºidepozitat în afara incintei ºantierului, pentru a nu încãrcasuplimentar terenul în vecinãtatea sãpãturii.

În lucrare se analizeazã cauzele care au condus la pierderea stabilitãþii malului vertical al unei excavaþiiadânci, mal sprijinit cu piloþi foraþi distanþaþi. Excavaþia de 8,95 m adâncime a fost necesarã pentru douãniveluri de parcare subteranã. Piloþii pentru sprijinirea sãpãturii au avut diametrul de 600 mm, lungimea de11,00 m ºi au fost executaþi prin forare, din beton armat. Principala cauzã care a declanºat prãbuºireaperetelui de sprijin a fost creºterea excesivã a umiditãþii pãmântului, datoratã conductelor avariate din zonã.



Dupã realizarea sãpãturii ºi executarea parþialã ahidroizolaþiei, în noaptea de 14/15 decembrie 2007,peretele de sprijin latura Vest a cedat, piloþii fiind dislo-caþi, rupþi ºi cãzuþi în groapa de fundaþie.

Odatã cu cedarea piloþilor s-a surpat pãmântul, pe olãþime de cca. 2,50 m, antrenând cablurile ºi producândavarii la unele conducte.

Pentru prevenirea altor fenomene de instabilitate s-aufãcut remedieri la conducta de apã potabilã fisuratã,s-au luat mãsuri pentru susþinerea sãpãturii maluluilatura Vest cu sprijiniri din lemn ºi ancorarea ºirului depiloþi latura Nord ºi executarea unei umpluturi de cca.4,0 m înãlþime în faþa piloþilor, majorând, în acest fel,rezistenþa pasivã a pãmântului.

SURSELE DE RISC IDENTIFICATE PE AMPLASAMENTLa excavaþiile adânci în zone urbane, existã o diver-

sitate mare de surse de risc, unele dintre ele putând fiidentificate ºi evaluate în cadrul unor cercetãri geo-tehnice ºi hidrogeologice specifice, care nu au fost soli-citate de beneficiar, iar altele aproape imposibil deidentificat, sau chiar imprevizibile.

Surse de risc generate de poziþia amplasamentuluiPoziþia construcþiei faþã de vecinãtãþi a impus o parte

din elementele geometrice ale excavaþiei, respectivsãpãturã verticalã pe douã dintre laturi.

Artera de circulaþie rutierã pe Calea Aradului, în zonarespectivã, este cu trafic intens ºi parþial greu -troleibuze, autobuze etc. - în ambele sensuri, care, dupãamplasamentul construcþiei, se împarte pe trei artere:Calea Torontalului, Calea Aradului ºi Calea Lipovei.

Presiunea din structura rutierã ºi solicitãrile dinamicedin trafic transmise terenului au avut efect defavorabilasupra stabilitãþii peretelui excavaþiei.

Existenþa reþelelor subterane, poziþionate pe planulde situaþie de cãtre deþinãtorii acestora, precum ºi a unorconducte abandonate - dezafectate - au influenþat, înmare mãsurã, declanºarea ºi caracteristicile fenomenu-lui de instabilitate.

Declanºarea prãbuºirii peretelui excavaþiei a fostfavorizatã de pierderea de apã potabilã din conductaφ500 mm fisuratã ºi de apa deversatã din conducte decanalizare pãrãsite, nefuncþionale, care, avariate întimp, cu multiple gãuri, au lucrat ca niºte tuburi de dren.

Cu câteva zile înaintea producerii evenimentului,s-au observat desprinderi superficiale de pãmânt îndreptul unui grup de ºapte piloþi, în spatele cãrora eraconducta de apã fisuratã.

Alimentarea continuã a terenului cu apã a dus laîmbibarea acestuia ºi implicit la reducerea caracteristi-cilor mecanice de forfecare ºi compresibilitate.

La sursele de risc prezentate mai sus s-au adãugat ºiprecipitaþiile cãzute în luna noiembrie 2007, mai maricu 41 % faþã de normalul acestei luni, iar în perioada1...14 dec. au reprezentat 50% din precipitaþiile cores-punzãtoare întregii luni, conform adresei ANM, CentrulMeteorologic Regional Banat-Criºana.

Surse de risc generate de caracteristicile geometriceale excavaþiei

Elementele geometrice ale excavaþiei sunt caracteris-tice unei excavaþii de volum mare, cu suprafaþa medie înplan 34,0 m x 37,0 m ºi adâncimea de 8,95 m faþã de CTN.

Adâncimea este foarte mare, având în vedere Nor-mativul NP 120-06 [4], care considerã sãpãturi adânci înmediu urban excavaþiile cu adâncime mai mare de 3,0 m.

Cu cât adâncimea sãpãturii este mai mare, cu atâtcresc dificultãþile de execuþie ºi riscurile pentru lucrareaîn sine ºi vecinãtãþi.

Sursele de risc generate de terenul de fundareNecunoaºterea terenului de fundare pe adâncime

suficientã, prevãzutã de Normativul NP 074-07 [2], aconstituit un risc major în conceperea sistemului de spri-jinire a malurilor verticale ale sãpãturii.

Nivelul apei subterane, cu cca. 5,50 m deasupra nivelu-lui sãpãturii, sporeºte sursele de risc, din cauza gradientu-lui hidraulic, în condiþiile existenþei unui pachet de nisipuriinclusiv fine, evidenþiate cu ocazia executãrii piloþilorperetelui de sprijin, care au putut fi antrenate, conducândla scãderea gradului de îndesare a stratului respectiv.

Relaxarea terenului la cota finalã a sãpãturii, caurmare a îndepãrtãrii sarcinii geologice, a condus, deasemenea, la înrãutãþirea proprietãþilor mecanice alepãmântului, respectiv la scãderea rezistenþei la forfecareºi la creºterea deformabilitãþii.

Sursele de risc provenite din proiectarea excavaþieiLa proiectarea excavaþiilor adânci în mediu urban tre-

buie sã se þinã seama de sursele de risc, existând peri-colul ca unele dintre ele sã nu fie identificate, fie din lipsaunor investigaþii specifice, ca în cazul de faþã, fie dincauza caracterului ascuns ºi imprevizibil al acestora.

Soluþia de asigurare a stabilitãþii excavaþiei a fostlegatã de spaþiul disponibil dependent de vecinãtãþi. Ast-fel, pe laturile Est ºi Sud s-a executat sãpãtura în taluz,iar pe laturile Vest ºi Nord, sãpãturã verticalã sprijinitã cupereþi îngropaþi din piloþi distanþaþi în consolã, soluþia ceamai simplã ºi mai puþin costisitoare.

Conform Normativului NP 013-04 [3], pereþii din piloþicu interdistanþe în consolã se recomandã pentru adâncimiale excavaþiei de maximum 5,0 m, din cauza adâncimii deîncastrare mari, pentru asigurarea stabilitãþii ºi cu distanþeinterax D+100 mm, D fiind diametrul pilotului forat.

Faþã de distanþa recomandatã de Normativ, pe laturaVest distanþa interax a fost de 1.200 mm, iar pe laturaSud de 1.100 mm. În aceste condiþii, ºirul de piloþi de pelaturile excavaþiei nu a putut fi considerat perete îngropatdin cauza distanþei prea mari dintre piloþi ºi la care stabi-litatea trebuie asiguratã de rezistenþa pasivã a terenului,mobilizatã pe porþiunea încastratã în teren a pilotului, dela nivelul sãpãturii pânã la vârful acestuia.

Înãlþimea liberã a piloþilor a fost de 8,10 m, iar porþi-unea îngropatã de 2,90 m, mult prea puþin pentru asigu-rarea stabilitãþii lor.

Grinda de rigidizare de pe capul ºirului de piloþi, pecele douã laturi, nu a modificat modul de rezemare, ci aasigurat conlucrarea dintre aceºtia, nerecomandatã însituaþia de faþã.

Verificarea adâncimii de încastrare de 2,90 m, adoptatã,s-a fãcut prin calcul simplificat, în baza NormativuluiNP 013-04 Anexa F [3], rezultând cã nivelul la care seface egalarea împingerii active cu rezistenþa pasivã estea = 6,33 m, adâncimea de încastrare necesarã fiind maimare de aceastã valoare.

Þinând seama de cele prezentate, piloþii foraþi pot ficonsideraþi elemente de ranforsare pentru fenomenede instabilitate de suprafaþã.


Ranforsarea malului sãpãturii s-a dovedit a fi eficientã,pânã când a avut loc o creºtere excesivã ºi localã aconþinutului de apã, din cauza celor prezentate la pct. 2.1.

CONCLUZIIDin cele prezentate, cu privire la pierderea stabilitãþii

malului susþinut cu piloþi foraþi, este relevantã lipsacercetãrii geotehnice speciale pentru lucrarea în cauzã.

Sursele de risc care au concurat la producereaevenimentului pot fi sintetizate astfel:

A. Identificabile înainte de eveniment:• vecinãtatea cu Calea Aradului, arterã de circulaþie

cu trafic intens ºi parþial greu;• presiunea din structura rutierã ºi solicitãrile dinamice

transmise terenului;• existenþa reþelelor subterane în zonã;• nivelul ridicat al apei subterane, cca. 5,50 m faþã de

cota sãpãturii;• relaxarea terenului la cota finalã a sãpãturii în urma

îndepãrtãrii sarcinii geologice care, alãturi de efectulhidrodinamic al apei, conduc la înrãutãþirea proprietãþilormecanice ale pãmânturilor;

• ranforsarea sãpãturii cu piloþi foraþi în loc de spri-jinire, adâncimea de încastrare a piloþilor nefiind sufi-cientã ºi distanþa dintre piloþi, prea mare.

B. Identificate dupã eveniment:• alimentarea continuã cu apã a masivelor de pãmânt

din spatele ºirului de piloþi, din cauza fisurii în conductade apã potabilã;

• alimentarea continuã cu apã a masivului de pãmântde cãtre conductele vechi dezafectate, care au lucrat caniºte tuburi de dren;

• ridicarea nivelului apei, în groapa sãpatã, cu cca. 1,0 m,fãrã intervenþie rapidã de evacuare;

• rigidizarea cu grindã a ºirului de piloþi, care a con-dus la antrenarea întregului ºir în evenimentul depierdere a stabilitãþii, deºi principalele cauze au fostlocale, putând afecta doar un grup de 7 - 8 piloþi din zonã.

Faþã de cele menþionate, pe lângã sursele de risc, auexistat ºi acþiuni benefice ale vecinãtãþilor, care au con-dus la diminuarea volumului masivului de pãmânt careºi-a pierdut stabilitatea, astfel:

• structura rutierã, prin rigiditatea ei, n-a permis for-marea unei suprafeþe de alunecare în masivul depãmânt, iar forþele de frecare, la contactul cu terenul defundare, s-au opus deplasãrii acestuia;

• reþelele ºi conductele în funcþiune ºi cele dezafec-tate au avut rol de armãturã în masivul de pãmânt, carenu s-a mai compactat ca un mediu dispers.

BIBLIOGRAFIE1. GRUIA, A., TOMA, A., TUDOR, D., Expertizã

tehnicã a lucrãrilor de asigurare a stabilitãþii malurilor lasãpãturi adânci la executarea structurii de rezistenþã aclãdirii cu destinaþie birouri — Calea Aradului, Nr. 8,Timiºoara, 2000;

2. NP 074 - [2007]. Normativ privind documentaþiilegeotehnice pentru construcþii;

3. NP 013 - [2004]. Normativ privind proiectarea,execuþia, monitorizarea ºi recepþia pereþilor îngropaþi;

4. NP 120 - [2004]. Normativ privind cerinþele de pro-iectare ºi execuþie a excavaþiilor adânci în zone urbane. �


SALT COM – la dispoziþia dumneavoastrã!

AVANTAJELE HALELOR METALICE AUTOPORTANTEEXECUTATE DE SALT COM

Sunt ieftine ºi uºor de executat. Sunt reciclabile ºi lesnede ventilat ºi rãcit pe timpul verii. Pot avea numeroase uti-lizãri practice, de la hale de producþie în industrie, depozitede cereale în agriculturã, pânã la garaje ºi hangare de oricedimensiuni pentru avioane sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde), sunt exe-cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece atablei din oþel cu diferite grosimi, protejatã împotriva coro-ziunii (prin galvanizare, aluzincare sau vopsire în câmpelectrostatic), ºi având urmãtoarele caracteristici ºi avan-taje faþã de construcþiile realizate cu tehnologii clasice (custructura de rezistenþã din profile metalice, cãrãmidã, betonsau lemn):

• nu existã structurã de rezistenþã pentru susþinereaacoperiºului (stâlpi ºi ferme), prin urmare asigurã ma-ximum de spaþiu util, raportat la suprafaþa construitã;

• deschideri foarte mari, de peste 25 metri, înãlþimeaacoperiºului de max. 15 metri, lungimi nelimitate;

• costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu con-strucþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele

clientului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii perime-trale, neizolate sau izolate, cu cãi de acces multiple.

HALE METALICE AUTOPORTANTE (SEMIROTUNDE)PUSE ÎN OPERÃ DE SALT COM

• Halã 1.000 mp – Miracom, loc. Cãzãneºti, jud. Ialomiþa;• Halã 1.000 mp – A&S Internaþional 2000 SRL, loc. Feteºti,

jud. Ialomiþa;• Douã hale x 1.000 mp/buc. – Agrozootehnica Pietroiu SA,

loc. Pietroiu, jud Cãlãraºi;• 500 mp – V&G Oil 2002, loc. Focºani, jud. Vrancea.

PROIECTARE ªI EXECUÞIEALTE LUCRÃRI MAI IMPORTANTE:

• Reabilitare dig local de apãrare – comunele Alexeni ºiCãzãneºti, judeþul Ialomiþa;

• Amenajare trecere bac-gabarã peste braþul Borcea –comuna Borduºani, judeþul Ialomiþa;

• Reabilitare dig local de apãrare – comuna Cãzãneºti,judeþul Ialomiþa;

• Extindere canalizare strada Libertãþii ºi strada CuzaVodã – oraº Amara, judeþul Ialomiþa;

• Construcþie ciupercãrie – Alpha Land, comuna Ciulniþa,judeþul Ialomiþa;

• Documentaþii fazã PAD pentru 25 de staþii ºi 3 depozitedeþinute de Petrom în judeþele Ialomiþa, Brãila, Cãlãraºi ºiTulcea;

• Reabilitare Cãmin Cultural – comunele Spiru Haret ºiBerteºtii de Jos, judeþul Brãila;

• Reabilitare pod peste râul Cãlmãþui ºi construcþiepodeþe – comuna Spiru Haret, judeþul Brãila;

• Execuþie halã pentru depozitare cereale, 420 mp,beneficiar Florimar, loc. Ograda;

• Construcþie sediu Transelectrica Bucureºti – municipiulSlobozia;

• Modernizare Centru Logistic Agrimatco – Bucureºti,comuna Griviþa, judeþul Ialomiþa;

• Refacere halã metalicã cu acoperiº autoportant – cusuprafaþa totalã construitã de 460 mp pentru Agrodamar,loc. Ograda, jud. Ialomiþa;

• Execuþie showroom cu suprafaþa de 800 mp pentrusocietatea Hamei Exim, loc. Slobozia, jud. Ialomiþa;

• Case unifamiliale, case de vacanþã, spaþii comerciale,hale de producþie în judeþele Ialomiþa ºi Brãila. �

SALT COM Slobozia este o firmã specializatã în lucrãri diverse de proiectare ºi construcþii montaj: construcþiiºi modernizãri sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentru agenþi economici, lucrãri de apãrareîmpotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat ºi responsabili tehnici autorizaþicare asigurã respectarea condiþiilor de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial decalitate. SALT COM deþine sistem de management al calitãþii: ISO 9001, ISO 14001 ºi ISO OHSAS 18001.

Din 2009, SALT COM produce hale metalice cu structurã autoportantã (semirotunde) care sunt recomandatepentru aplicaþiile ce necesitã suprafeþe foarte mari, fiind ideale în special pentru centre mari de depozitare saude producþie, oferind 100% spaþiu interior util.


EURO QUALITY TEST EXPERTIZE - CONSULTANÞÃ - TESTE LABORATOR CONSTRUCÞII

Domeniul de activitate al SC EURO QUALITYTEST este cel care se referã la agremente ºiexpertize, activitãþi de inginerie ºi consultanþãtehnicã legate de acestea, necesare în domeniulconstrucþiilor.

Serviciile furnizate de societatea noastrã cuprindurmãtoarele prestaþii de care poate beneficia oricefirmã din construcþii pentru eficientizarea activitãþiisale:

1. Expertizare, Consultanþã (Inginerie, Proiectare,Dirigenþie de ºantier, Monitorizãri) ºi Testãri in situconstrucþii ºi cãi de comunicaþii – Drumuri, Cãi Ferate,Poduri, Lucrãri de artã, Construcþii civile ºi industriale.

2. Consultanþã tehnicã în vederea Certificãrii con-formitãþii produselor ºi materialelor de construcþii.

3. Laborator încercãri construcþii grad II autorizat ISCpe domeniile:

• GTF (Geotehnicã ºi teren de fundare);• MBM (Materiale pentru Betoane ºi Mortare); • BBABP (Beton, Beton Armat, Beton Precomprimat);• AR (Armãturi de Rezistenþã din oþel beton, sârmã

sau plase sudate);• ANCFD (Agregate naturale pentru lucrãri de CF

ºi Drumuri);• MD (Materiale pentru drumuri);• D (Drumuri);• HITIF (Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice);• VNCEC (Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii

în exploatare a construcþiilor).4. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeo-

logice ºi Impact de mediu, Foraje pentru apã, forajede observaþie nivel hidrostatic ºi epuismente pentruconstrucþii ºi cãi de comunicaþii.

5. Cadastru ºi Topografie – Cadastru, Intabulare,Planuri Topografice de detaliu, GPS, Consultanþã,Asistenþã, Execuþie, Monitorizare topograficã.

6. Arhitecturã ºi Proiectare – Documentaþii tehniceîn vederea realizãrii de Planuri urbanistice - PUG(General), PUZ (Zonal), PUD (Detaliu), CertificatUrbanism (CU), Autorizare de Construire (DTAC),Proiectare (PTh+DDE).

7. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comuni-caþii - drumuri ºi cãi ferate.

Eficienþa prestaþiei noastre este garantatã de

faptul cã firma are în componenþa ei un personal

competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC – ªef laborator ºi ªefi Profile;

• MLPAT (MLPTL): - Diriginþi/Inspectori de ªantier,

AQ, CQ, Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe

domeniile Af, A1, A2, A3, A4, B2, B3, D;

• ANCPI - Experþi clasa I Cadastru / Cartografie /

Geodezie;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

În acest sens, este bine de ºtiut cã EURO

QUALITY TEST SRL are documentat, implementat

ºi certificat un Sistem de management integrat,

conform standardelor SR EN ISO 9000:2008 -

Calitate, 14001:2005 - Mediu ºi OHSAS 18001:2008

- Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã, iar pentru

Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI

17025:2005.

Prestigiul societãþii noastre este strâns legat ºi

de faptul cã EURO QUALITY TEST SRL este mem-

brã a asociaþiilor profesionale:

• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ

a Construcþiilor;

• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi

Poduri din România;

• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi

Fundaþii;

• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica

Solului ºi Inginerie Geotehnicã;

• AICPS – Asociaþia Inginerilor Constructori

Proiectanþi de Structuri;

• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din

Construcþii;

• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a

Inginerilor Geologi. �

Echipa EURO QUALITY TEST


Macromex – high bay warehouse / depozit cu temperaturi controlatepentru produse congelate - Câmpia Turzii, jud. Cluj

Depozitul se compune dintr-uncorp de clãdire cu funcþiunea princi-palã de depozit de alimente, avândincluse ºi spaþii pentru desfãºurareaactivitãþilor specifice aferente deprimire-recepþie-triere marfã, birouriadministrative, spaþii tehnice etc.

Adiacent depozitului sunt amplasteo serie de construcþii anexe ºi utilitãþicare servesc funcþiunile obiectivuluiprincipal.

La rândul lui, depozitul e alcãtuitfuncþional din mai multe obiective cucaracteristici tehnologice diferite.

Ob.01 Hala depozitare înaltã(High Bay Warehouse). Construcþiemonobloc P+1E, înãlþime la atic42,00 m. Aria construitã este 2.208 m2.Temperatura interioarã este de -25°C.Structura de rezistenþã e alcãtuitãdintr-o fundaþie tip radier, termoizo-latã, pe care e amplasatã o structurãmetalicã cu dublul rol de depozitarea paleþilor de marfã, precum ºide structurã suport a închiderilor

exterioare ºi a învelitorii. În stratul infe-rior de balast al pardoselii e prevãzutun sistem de încãlzire. Având învedere condiþiile interioare de men-þinere a unei temperaturi constante

de -25°C, s-a asigurat o continuitatea termoizolaþiei din pardosealã cutermoizolaþia din panourile sandwichexterioare ºi cu termoizolaþia dinstructura învelitorii.

Antreprenor general: ACI CLUJ SABeneficiar: MACROMEX SRLProiectant general: POPP & ASOCIAÞII SRLLider proiect: ACI CLUJ SAProiectanþi de specialitate: structura - POPP & ASOCIAÞII SRL, PLAN 31 RO SRL; arhitectura - ATELIER 3 SRL;

instalaþii - MC GENERAL CONSTRUCT SRLSubantreprenori: EDA COMTRANS IMPORT EXPORT SRL, NG PROFIL SRL, RE AL GLASS SRL,

SECURITY GROUP SRL, SYSTEMBAU SPS SRL


Ob.02 Hala depozitare cuculoare largi (Wide Aisle Ware-house). E o construcþie P+1E parþial,din douã corpuri de clãdire cuînãlþimi libere interioare de 11,85 mîn zona de depozitare efectivã ºi de4,80÷5,19 m în zona de recepþiemarfã ºi triere a acesteia. Aria con-struitã e de 2.275,90 m2. Structurade rezistenþã e alcãtuitã dintr-o fun-daþie monolit izolatã, tip pahar, dinbeton armat, stâlpi prefabricaþi dinbeton armat, grinzi ºi pane prefabri-cate ºi precomprimate din betonarmat. Pardoseala din beton armat etermoizolatã, în conformitate cu cerin-þele temperaturii de lucru. În stratulinferior de balast e prevãzut un sis-tem de încãlzire pe bazã de glicol.Închiderile exterioare sunt executatedin panouri termoizolate tip sand-wich, cu feþe din tablã ºi miez ter-moizolant, montate vertical. În pereþiiexteriori se vor monta supape pentrucompensarea volumului de aer, pedurata micºorãrii temperaturii inte-rioare pânã la temperatura de lucru.

Ob.03 Zona triere (MarshalingArea). Construcþie tip halã parter,înãlþime liberã interioarã 4,80÷5,19 m,înãlþime la atic 8,00 m. Structura derezistenþã e alcãtuitã dintr-o fundaþiemonolitã izolatã tip pahar din betonarmat, stâlpi prefabricaþi din betonarmat, grinzi ºi pane prefabricate ºiprecomprimate din beton armat.Pardoseala din beton armat este ter-moizolatã. Structura secundarã pen-tru închiderile perimetrale e alcãtuitã

din montanþi ºi rigle metalice prote-jate la condiþiile interioare de lucru.Închiderile exterioare sunt din pano-uri termoizolate tip sandwich cu feþedin tablã ºi miez termoizolant,montate vertical. Compartimetãrileinterioare sunt din zidãrie BCA, ter-moizolate la exterior. Învelitoarea edin tablã cutatã cu onduleuri mari,termoizolaþie din vatã mineralãrigidã, barierã de vapori ºi hidroizo-laþie din membrane bituminoasemultistrat sau PVC.

Ob.04 Clãdire birouri (OfficeBuilding). E o construcþie monobloc,suprateranã, P+1E, cu înãlþimealiberã interioarã de 2,90 m sub grinziºi 3,00 m sub planºeu ºi înãlþimeafinitã a pardoselii de la etaj la cota+3,55 m. Înãlþimea la atic e de 8,00 m.Aria construitã e de 410,00 m2.Structura de rezistenþã e dintr-o fun-daþie monolitã izolatã din betonarmat, cu stâlpi monoliþi din betonarmat, grinzi principale ºi secundare,planºee din beton armat. Închiderileperimetrale sunt executate cu zidãriede BCA termoizolatã la exterior cusisteme termoizolante pentru faþadã.

Ob.05 Zona spaþii tehnice(Engineering). Construcþie monoblocparter suprateranã, cu înãlþimi libereinterioare adaptate în funcþie de des-tinaþiile fiecãrei zone, respectiv 6,30 mîn zona camerelor agregatelor frigo-rifice ºi a camerei instalaþiei de con-trol al atmosferei, ºi 3,50 m în restulîncãperilor. Aceastã zonã cu înãlþime

redusã e prevãzutã pentru supraeta-jare ºi montarea unei scãri inte-rioare. Înãlþimea maximã la atic e de8,00 m. Aria construitã este de 370 m2.Structura de rezistenþã e alcãtuitãdintr-un radier general din betonarmat, pereþi exteriori ºi interiordiafragme din beton armat, planºeedin beton armat. Închiderile perime-trale sunt termoizolate la exterior cusisteme termoizolante pentru faþadã.

Ob.06 Zona depozitare exte-rioarã (Outside Storage Area).Construcþie independentã suprate-ranã în zona platformei estice, desti-natã stocãrii temporare a paleþilordeterioraþi, a containerelor pentru deºe-urile anorganice din ambalare. E alcã-tuitã din stâlpi, grinzi ºi pane metalice,învelitoare din tablã cutatã, termoizo-laþie ºi hidroizolaþie din membranãPVC. Perimetral zonei de învelitoaree construit un atic din tablã ondulatãpe o structurã metalicã secundarã,cu cutele montate orizontal.

Ob.07 Gospodãria de apã pen-tru stingerea incendiului (FireWater Tank). Construcþie indepen-dentã suprateranã - din staþie depompe ºi rezervor de apã. Staþia erealizatã din stâlpi, grinzi ºi panemetalice, cu învelitoare din tablãcutatã, termoizolaþie ºi hidroizolaþiedin membranã PVC. Rezervorul deapã pentru incendiu are 277 m3,volum util de 256 m3 ºi e o con-strucþie metalicã, termoizolatã, pefundaþii din beton armat. �


Cãile de creºtere a performanþelor energeticeale sistemelor de alimentare cu energie termicã ºi electricã

a blocurilor de locuinþe vechi ºi noidr. ing. Radu POLIZU

[email protected]

Autorul acestui articol vine în spri-jinul potenþialilor solicitanþi de fondurieuropene (autoritãþi publice, com-panii de servicii energetice ESCO,investitori imobiliari etc.), propunândsoluþii care sã acopere integral con-sumul de energie termicã ºi energieelectricã al blocurilor de locuinþe.Astfel, se stabileºte un numãr de 4indicatori sintetici de eficienþã ener-geticã ºi de emisii de gaze cu efectde serã, cu care se opereazã asupramai multor variante posibile de cen-trale termice de cvartal dintre caresoluþiile ce folosesc un “amestec”de cogenerare de înaltã eficienþãenergeticã cu energie geotermalã,de suprafaþã sau de adâncime,conduc la obþinerea de “clãdiri efi-ciente energetic ºi nepoluante“. Înacest mod, devine posibilã realizareaviitoare a clãdirilor din clasa nZEB,clasã cerutã tuturor clãdirilor auto-ritãþilor publice centrale, noi saumodernizate major, dupã anul 2018ºi tuturor clãdirilor noi, indiferent dedestinaþie ºi proprietate, dupã anul2020.

Prin exemplele de “Aplicaþii” date,autorul demonstreazã cã sistemul deindicatori sintetici aleºi este uºor deaplicat în cadrul studiilor de fezabili-tate care sunt cerute în proiecteledemonstrative finanþate cu fondurieuropene. Se apreciazã cã, prin“puterea exemplului”, se va puteanaºte o piaþã liberã, concurenþialã, aenergiei, cu mai mulþi actori, bene-ficã intereselor populaþiei, în prezent

“captivã grupului furnizorilor actualide energie termicã ºi energie elec-tricã“. Odatã implementate, acesteproiecte trebuie sã constituie exem-ple viabile de multiplicare înainte demomentul (2018) al liberalizãrii preþu-lui energiei, conform cu prevederileTratatului de aderare al Românieila UE“.

REGLEMENTÃRIEUROPENE ªI NAÞIONALE

ÎN DOMENIUL EFICIENÞEI ENERGETICEFoarte de curând, Comisia Euro-

peanã, preocupatã de faptul cã þintade securitate energeticã a Europei,aflatã sub sloganul ”20-20-20,” nu vafi îndeplinitã pânã în anul 2021, ºi-adat seama cã este neproductiv con-ceptul aplicat pânã acum de a priviseparat ”Clãdirile” de “Sistemele lortehnice de alimentare cu energie ter-micã (de încãlzire ºi de rãcire) ºienergie electricã”. În prezent sunt înderulare douã Directive Europene ºianume: EPB-D 2010/31/EC [1](Energy Performance of BuildingsDirective) ºi EE-D 2012/27/EC [2](Energy Efficiency Directive) trans-puse în legislaþia românã prin Legea372/2005 republicatã în 2013 ºi,respectiv, Legea 121/2014, la caretrebuie adãugat un Regulament De-legat (UE) al Comisiei Europene,datat 2013 [3], care se ocupã de sis-temele de încãlzire ºi preparare aapei calde de consum (ACC) a “in-cintelor”; prin “incintã” se înþelegeclãdiri dar nu numai.

Principalele douã diferenþe impor-tante între legea 372/2005 ºi Legea372/2005 “republicatã“ în 2013 sunt:

1. Exprimarea indicatorilor de efi-cienþã energeticã în clãdiri prin:

a) consumul specific anual de”energie primarã”: [kWhep/m².an];prin energie primarã se înþelegeforma de energie care nu a suferitnicio transformare prealabilã (exem-plu: gazul natural la gura sondei;petrolul brut la extracþie; cãrbunelela depozitarea în halda termocen-tralei etc, spre deosebire de “energiafinalã”, utilizatã anterior ca indicator,mãsuratã în kWh la consumatorulfinal ºi provenitã din arderea gazuluinatural sau a cãrbunelui în centraletermice sau în centrale termoelec-trice, ulterior transportatã ºi apoi dis-tribuitã sub formã de energie termicãsau de energie electricã la consuma-torul final;

b) emisia specificã de gaze cuefect de serã, echivalent CO2, expri-matã în: [kgCO2/m².an] la consuma-torul final de energie.

2. Introducerea noþiunii de clãdirecu un consum de energie din surseneregenerabile aproape zero, acro-nim “nZEB”, cu precizarea terme-nelor calendaristice de aplicare, dela care toate clãdirile noi sau reno-vate “major”, pe categorii de clãdiri(municipale, rezidenþiale, terþiare),sunt obligate sã atingã aceastã per-formanþã energeticã.

În “Planul de Dezvoltare Regionalã a Regiunii Bucureºti - Ilfov în perioada 2014-2020”, datat iulie 2015,se face o analizã tehnicã foarte riguroasã ºi detaliatã a sistemului de alimentare cu energie (termicã ºielectricã) a Municipiului Bucureºti ºi a Judeþului Ilfov. Analiza menþioneazã starea precarã a SACETELCEN-RADET care, cu un randament termic al cazanelor ELCEN de 80÷84% ºi o pierdere de cca 30÷40%a cãldurii în sistemul de transport ºi în reþelele secundare de distribuþie RADET, cu o ratã de modernizarea dotãrii, în ultimii 26 de ani, a celor 464 km ai transportului cãldurii ºi a celor 853 km ai sistemului de dis-tribuþie de numai 11÷13%, reprezintã “o gaurã neagrã”, care consumã cu mult peste 2 kWh energie primarãpentru fiecare 1 kWh energie utilã sub formã de cãldurã, la consumatorul final.

În acest Plan (PDR B-I), Agenþia (ADR B-I) capãtã, pentru prima datã, fonduri europene pentru realizareaunor “Sisteme centralizate de termoficare ºi rãcire eficiente”, la nivel de cvartal, aºa cum sunt definiteasemenea sisteme în Directiva 2012/27/EC ºi Legea 121/2014, adicã sisteme care folosesc cogenerarea deînaltã eficienþã energeticã ºi energia regenerabilã în proporþie de peste 50%.


În mod concret, pentru a stabiliconsumul de energie primarã,plecând de la indicatorul consum deenergie utilã (simbolizat prin Qusable,a cãrui valoare se determinã printr-oMetodologie stabilitã prin Legea372/2005, indicativ Mc001, sau prin”EE” pentru consumul de energieelectricã) este absolut necesarãcunoaºterea sistemului tehnic de ali-mentare cu energie (termicã ºi elec-tricã) a clãdirii analizate. Deexemplu, în cazul alimentãrii termicea unei clãdiri oarecare cu gaz natu-ral, dacã consumul de energie ter-micã utilã pentru încãlzire ºi apãcaldã de consum Qusable

H+DHW, unde“H” înseamnã Încãlzire - “Heating” - iar“DHW” înseamnã Apã Caldã deConsum - “Domestic Hot Water”)este 100 kWh/m².an, consumulspecific final de gaz natural va fi125 kWhgas/m².an, pentru un randa-ment termic estimat de 0,8, în cazulfolosirii unuia sau mai multor cazanetermice ºi 137,5 kWhep/m².an pentruun coeficient de conversie alenergiei finale în energie primarã de1,1 kWhep/kWhgas, unde [kWhep]este unitatea de mãsurã a energieiprimare (exemplu: ”tep”, adicã ”tonãechivalent petrol = 11,63 MWh).

Dacã aceeaºi clãdire este situatãîn Bucureºti ºi este alimentatã cuenergie termicã din sistemul actualSACET (Sistemul de AlimentareCentralizatã cu Energie Termicã),consumul specific de energie pri-marã este 200 kWhep/m².an deoa-rece coeficientul de conversie SACETeste, la Bucureºti, min. 2 kWhep/kWh.

Dacã aceeaºi clãdire are ºi unconsum specific de energie electricãde 20 kWhee/m².an, atunci indica-torul specific, numit consum deenergie primarã, este 50 kWhep/m².anpentru cã, la nivel comunitar, prinDirectiva 2012/27/EC-Anexa IV [2],coeficientul de conversie este 2,5kWhep/kWh (pentru un randament alsistemului energetic comunitar de0,4 conform EUROSTAT).

De asemenea, ºi în privinþa sta-bilirii emisiei specifice de gaze cuefect de serã, echivalent CO2, sis-temul tehnic de alimentare cu energie(termicã ºi electricã) este determinant.Astfel, pentru exemplele de maiînainte, la arderea gazului natural emisiaspecificã este 0,202 kgCO2/kWhgas.

Sistemul SACET are 0,804 kgCO2/kWhiar sistemul naþional de producere ºide distribuþie a energiei electrice(variabil de la þarã la þarã) are înRomânia 0,701 kgCO2/kWhee, cifreuzuale folosite, de exemplu, în “Pro-gramele SEAP/PAED” (Planul deAcþiune Local pentru Energie Dura-bilã al autoritãþilor publice locale careau aderat la Convenþia Primarilor UE).

Eficienþa energeticã a sistemelorde alimentare cu energie termicã (deîncãlzire/rãcire) a clãdirilor faceobiectul Directivei 2012/27/EC [2] ºiLegii 121/2014. Cele douã regle-mentãri nu sunt însã identice, întru-cât Legea 121/2014 NU a preluatDirectiva 2012/27/EC în câteva dinaspectele sale ºi anume:

a) Nu ºi-a asumat obligaþia de aintroduce în Legea eficienþei ener-getice 121/2014 valoarea Indicatoruluide eficienþã energeticã al Românieipentru finele anului 2020.

Comisia Europeanã a stabilit cãraportul valorilor “energie primarã /energie finalã, la finele anului 2020”,pentru cele 28 þãri comunitare, esteun indicator sintetic ce exprimã pro-gresul eforturilor de creºtere a efi-cienþei energetice realizat în þãrileUniunii pânã la finele anului 2020.El este stabilit la Art 3 pct. 1.a prindeclararea valorilor prezumate pen-tru anul 2020, dupã cum urmeazã:1.474 Mtep / 1.078 Mtep [2], ceea ceînseamnã 1,367 kWhep/kWh. Acestindicator spune cã, în Uniunea Euro-peanã, la finele anului 2020, pentru1 kWh energie finalã se va consumacel mult 1,367 kWh energie primarã.

Raportat la aceastã valoare, con-sideratã medie europeanã, þãrilemembre au fost invitate sã se pozi-þioneze, prin declararea valorilorspecifice fiecãreia în perspectivaanului 2020. România ºi-a trecut înLegea 121/2014, în loc de valoriabsolute prezumate, o þintã “indica-tivã” de 19% a reducerii consumuluide energie, fãrã a preciza însã lacare consum se referã, energiefinalã sau energie primarã ºi fãrã apreciza anul de referinþã al raportãrii.Ulterior, la presiunea Comisiei, cuocazia aprobãrii prin HG 122/2015 aPlanului Naþional de Acþiune îndomeniul Eficienþei Energetice [11],România declarã cã þinta naþionalã,

cerutã de Art. 3.1.a a EE-D este, lafinele anului 2020: 42,99 mil.tepenergie primarã pentru 30,32 mil.tepenergie finalã, ceea ce înseamnã ovaloare a indicatorului ei sintetic de1,418 kWhep/kWh, apropiatã deci,de valoarea medie europeanã.

Pentru a putea aprecia cât demare trebuie sã fie efortul Românieiîn vederea atingerii acestei þintenaþionale, ne folosim de documentulSEAP/PAED al Administraþiei Autori-tãþii Publice a Sectorului 1 Bucureºti,prin care aceasta s-a angajat sãreducã, pânã în anul 2020, raportulconsum de energie primarã /energie finalã de la valoarea de1,567 kWhep/kWh din anul 2008 lavaloarea de 1,369 kWhep/kWh înanul 2020, ceea ce înseamnã unangajament de creºtere a eficienþeienergetice cu peste 14%. Dacã þintanaþionalã este 1,418 kWhep/kWh,atunci creºterea eficienþei energe-tice în anul 2020, faþã de anul 2008,va fi de 9,5%, pentru atingereacãruia reducerea consumului deenergie finalã în Sectorul 1 trebuiefãcutã nu numai prin reabilitarea ter-micã a fondului de clãdiri rezi-denþiale ºi municipale dar ºi prininvestiþii în energie regenerabilã ºiproducere de energie electricã ºicãldurã prin cogenerare de înaltã efi-cienþã energeticã, pe plan local.Aceasta se poate obþine, în primulrând, prin transformarea CentraleiTermice “Casa Presei Libere” ºi a CETGriviþa, la indicatori de eficienþã ener-geticã cu valori sub 0,8 kWhep/kWh,calculate ca raport între energia pri-marã la intrarea în centrala termicãºi energia utilã a grupului de clãdiriarondate.

b) Nu a preluat Anexa II din Direc-tiva 2012/27/EC [2] privind “Metodolo-gia de determinare a eficienþeiprocesului de cogenerare” ºi utilizãriiacestuia în scopul realizãrii termo-ficãrii / rãcirii centralizate eficiente ºi aîncãlzirii / rãcirii individuale eficienteasumate ca politicã energeticãnaþionalã în Legea 121/2014, undescrie textual: ”Cogenerarea de înaltãeficienþã - cogenerarea care îndepli-neºte criterile stabilite prin hotãrârede Guvern”. Într-o astfel de ambigui-tate, în lipsa unei HG pe aceastãtemã, rãmâne hotãrâtoare Anexa II aEE-D [2].



STUDIU DE CAZ PENTRU UN BLOCDE LOCUINÞE/GRUP DE BLOCURI

ÎN BUCUREªTI Sã presupunem cazul unui bloc

de locuinþe construit în Bucureºtiînainte de anul 1990, reabilitat ter-mic prin fonduri europene ºi aleautoritãþii publice locale, ai cãror pro-prietari încearcã sã gãseascã osoluþie de alimentare cu cãldurãalternativã sistemului SACET-RADETla care, în urma liberalizãrii preþuluigazului natural ºi eliminãrii sub-venþiei Primãriei Capitalei, preþulcãldurii a sãrit, de exemplu, de la38 Euro/Gcal la peste 75 Euro/Gcal.

Consumurile specifice de energietermicã ºi energie electricã aleblocului din analiza noastrã sunt:

• Consumul specific de cãldurãpentru încãlzire: 80 kWh/m².an (va-loare situatã sub pragul de 100kWh/m².an impusã prin OUG nr.63/2012 ºi Legea nr. 238/2013privind performanþa energeticã mi-nimã la încãlzire a blocurilor delocuinþe vechi, reabilitate termic cufonduri europene).

• Consumul de cãldurã pentruprepararea apei calde de consum(ACC): 20 kWh/m².an;

• Consumul casnic de energieelectricã (iluminat interior inclusivpãrþi comune; ventilaþie baie/grupsanitar; consumul anual înregistratde frigider, TV, calculator etc. ºi alobiectelor electrocasnice de bucã-tãrie, inclusiv consumul electric alaparatelor de rãcire de tip split): 20kWhee/m².an.

Vom analiza, sub aspectul efi-cienþei energetice, ca alternative aletermoficãrii SACET-RADET urmã-toarele variante posibile de ali-mentare cu energie termicã ablocului de locuinþe:

• Centralã termicã proprie, descarã sau de bloc, pe gaz natural;

• “Insularizarea”, prin voinþa unorasociaþii de proprietari, a Punctuluitermic ce deserveºte o reþea secun-darã de alimentare cu cãldurã ablocurilor arondate. TransformareaPunctului termic într-o Centralã ter-micã de cvartal se poate face cuîmputernicirea Autoritãþii PubliceLocale competente în baza unuiContract de performanþã energeticãsemnat, realizat conform unui Studiude fezabilitate tehnico-economic ºi

de mediu a mai multor soluþii posi-bile diferite, de cãtre o Societatede Servicii Energetice ESCo, în con-diþiile prevãzute de Legea nr.121/2014. Spre exemplu, pot fi ana-lizate urmãtoarele soluþii tehnice:

- Punct termic transformat înCentralã termo-electricã pe gaz na-tural, echipatã cu cazane eficienteenergetic ºi grupuri de cogenerarede înaltã eficienþã energeticã, cuaplicarea condiþiilor cerute de Direc-tiva 2012/27/EC de eficienþã ener-geticã (cãldurã majoritarã dincogenerare);

- Punct termic transformat înCentralã termo-electricã, bazatã peenergie regenerabilã în proporþie demin. 50% sau pe un amestec deenergie regenerabilã ºi cogenerarede înaltã eficienþã energeticã.

Iatã în Tabelul 1 o sintezã arezultatelor calculelor indicatorilor deeficienþã energeticã pentru soluþiilestudiate. În stânga avem sistemelede alimentare cu energie termicã ºienergie electricã a blocurilor delocuinþe aºezate în ordinea creºteriiperformanþelor energetice.

Tabelul 1: Sinteza rezultatelor calculelor indicatorilor de eficienþã energeticã a soluþiilor studiate



Cei patru indicatori sintetici folosiþisunt:

• Consumul anual specific deenergie primarã a blocului/grupuluide blocuri de locuinþe.

• Emisia specificã de gaze cuefect de serã, echivalent CO2, ablocului/grupului de blocuri delocuinþe.

• Randamentul energetic stabilitca raport între energia utilã clãdirii /clãdirilor ºi consumul final deenergie.

• Indicele de eficienþã energeticãstabilit ca raport între consumul deenergie primarã ºi energia utilãclãdirii/grupului de clãdiri.

Ultima coloanã reprezintã rezul-tatul analizei cost - beneficiu carestabileºte politica de preþ a energiei,pe structura ei, termicã ºi electricã,ce face obiectul contractelor de per-formanþã care stau la baza realizãriiinvestiþiilor.

În final trebuie menþionateurmãtoarele:

1. Performanþa energeticã aclãdirii / grupului de clãdiri, stabilitãpe baza valorilor celor doi indicatorisintetici ºi anume: consumul anualspecific de energie primarã (care tre-buie sã includã obligatoriu ºi con-sumul de energie electricã casnic) ºiemisia anualã specificã de gaze cuefect de serã, echivalent CO2, NUPOATE fi calculatã fãrã determi-narea performanþei energetice a sis-temului/sistemelor de alimentare cuenergie termicã ºi energie electricã.Aceastã constatare apare clar înTabelul 1 unde se observã cãaceeaºi clãdire, cu acelaºi consumspecific de energie utilã (termicã ºielectricã), de 120 kWh/m².an, are, înfuncþie de configuraþia sistemuluitehnic de alimentare cu energie,diferiþi indicatori specifici de energieprimarã, de la 250 kWhep/m².an,în cazul SACET-RADET, pânã la110 kWhep/m².an în cazul centra-lelor termo-electrice cu “amestec”de energie termicã obþinutã princogenerarea de înaltã eficienþãenergeticã ºi energia termicã obþi-nutã din energie regenerabilã (prinutilizarea pompelor de cãldurã).

Aºadar, clãdirea ºi sistemul eitehnic trebuie privite ca un tot unitar.Aceastã cerinþã, foarte importantã,NU a fost exprimatã nici la ediþia2001 a Directivei EPB-D ºi nici în adoua ediþie a acesteia, din 2010 [1],motiv pentru care ea NU EXISTÃnici în Legea 372/2005 (iniþialã saurepublicatã). O încercare de inte-grare ulterioarã a acestei obligaþii, înstabilirea performanþei energetice aunei clãdiri, s-a fãcut prin introdu-cerea, începând cu septembrie2015, a unor valori minime impuseprivind randamentul energetic alsistemelor de încãlzire a incintelor,definit prin Regulamentul Delegat(UE) [3] din 2013, dar, din cauza li-mitãrii puterii diferitelor generatoaretermice la valoarea de 75 kW/unitate,NU SE ACOPERÃ intregral aria apli-caþilor de interes ale sistemelor cen-tralizate de termoficare eficientãenergetic cerute de Directiva EE-D[2] ºi Legea 121/2014.

2. “Energia finalã”, despre carese face referire în EE-D, NU ESTEdefinitã cu exactitate într-un docu-ment oficial al CE. Trebuie observat,în Tabelul 1, ca ”Energia finalã” nureprezintã “Energia utilã“ clãdirii /grupului de clãdiri decât în cazul par-ticular al unui circuit închis cu maimulte centrale termo-electrice furni-zoare de energie termicã ºi electricã,de genul SACET-RADET. În rest,aceastã mãrime este rezultatul unuibilanþ de energii care þine seama de

“exportul” de energie din sistemulclãdire - centralã termo-electricã,aºa dupã cum se poate vedea înFig. 1 (unde Ein este mãrimeaenergiei de intrare, termicã ºi elec-tricã, din surse neregenerabile;Eexport este mãrimea energiilor livrateîn afara sistemului centralã termo-electricã localã - clãdire / grup declãdiri; iar Ep este pierderea deenergie termicã ºi mecanicã a sis-temului”).

Din cauza lipsei unor precizãriexacte, indicatorul de eficienþãenergeticã NU VA FI unitar raportatîn spaþiul comunitar în perioada2013÷2020 a Planurilor naþionale deeficienþã energeticã. În mod corect,acest indicator sintetic trebuie calcu-lat prin raportare la energia utilã, caîn cazul prezentei analize.

3. Se observã clar cã, în Bucureºti,serviciul public de termoficareurbanã SACET-RADET trebuie înlo-cuit treptat cu sisteme alternative deproducere a energiei termice ºi aenergiei electrice, amplasate înapropierea locului de consum, printransformarea punctelor termiceactuale în centrale termo-electricede cvartal.

4. Variantele centralã termicã deapartament, de scarã, de bloc saude cvartal, bazate pe arderea gazu-lui natural în cazane clasice, NUSUNT eficiente energetic, conformvalorilor depãºite la toþi indicatorii deconsum de energie ºi nivelului de

Fig. 1: Modul de determinare a “energiei finale”



poluare, deºi cazanele termicefolosite respectã cifra de 86% a ran-damentului energetic (stabilit decãtre Regulamentul Delegat (UE) alCE/2013 [3] pentru cazane comer-cializate dupã septembrie 2015).

Mãsura interdicþiei utilizãrii arderiidirecte a gazului natural în cazanetermice trebuie aplicatã de cãtreautoritãþile publice locale care emitautorizaþiile de construire a clãdirilornoi sau a celor vechi ce sereabiliteazã major, indiferent denatura proprietãþii, publicã sau pri-vatã. O astfel de mãsurã este apli-catã cu succes, de mai mulþi ani, înElveþia, cu efecte notabile asupraindependenþei ei energetice.

5. Producerea cãldurii prin coge-nerare, în varianta clasicã de lucru,în combinaþie cu cazane termice pegaz natural, atunci când pondereacãldurii obþinute prin cogenerareeste de min. 60%, în centrale termo-electrice de cvartal, se dovedeºte afi o variantã bunã de lucru subaspectul performanþelor de eficienþãenergeticã dar, din cauza aspectuluiinvestiþional dezavantajos, determi-nat de instalarea unor grupuri deputere ce funcþioneazã mai puþin dejumãtate dintr-un an, generalizareaunei asemenea tehnologii pe scarãmare este foarte înceatã.

6. Ameliorarea acestui aspecteconomic se poate obþine prinînlocuirea cazanelor termice ºi com-binarea cogenerarii de înaltã efi-cienþã energeticã cu pompe decãldurã având ca sursã termicãpãmântul, cu stocare de cãldurã ºicu polarizarea solului, fie în sistemedeschise numite ATES (AquiferThermal Energy Storage), fie în sis-teme închise BTES (Borehole Ther-mal Energy Storage), acronimeCHP-ATES ºi CHP-BTES.

Puterea termicã instalatã în astfelde sisteme este, însã, limitatã dincauza fie a potenþialului relativ redusal acviferelor, în cazul ATES, fie alipsei de spaþiu de instalare a schim-bãtorului de cãldurã cu pãmântul, încazul BTES.

7. Crearea capacitãþilor de puterimari, instalate în centrale termo-electrice de cvartal în Bucureºti, esteposibilã datoritã existenþei la oadâncime rezonabilã (peste 1.000 m)a acviferului numit ”Geotermalul deBucureºti” [8] cu debit de min.35 l/sec/foraj ºi o temperaturã deexploatare de cca 40°C. Pus în va-loare în condiþii economice, pânã lao temperaturã de injecþie de sub10°C în forajul de restituþie, geoter-malul de Bucureºti are un potenþialenergetic estimat la 4,8 MWth/foraj.

Realizarea pe o locaþie a 1÷3foraje de exploatare ºi a 1÷2 forajede injecþie permite alimentarea cuenergie geotermalã a mai multorpuncte termice actuale care, trans-formate în centrale termo-electricede cvartal, formeazã împreunã un“Modul GeoDH”. O analizã prelimi-narã, efectuatã sub rezerva confir-mãrii parametrilor hidro-geologiciîntr-o exploatare intensivã, arãtatã înFig. 2, menþioneazã posibilitateastabilirii a cca 40 de locaþii geoter-male pentru sondele modulelorGeoDH de tipul 89%HPgeo +11%CHP, a cãror capacitate termicã,însumatã cu cea a unor centraletermo-electrice de tipul 60%CHP +40%HPgeo ATES, amplasate pelocaþiile centralelor termice actualeRADET, pot substitui 30% - 35% dinputerea termicã actualã în funcþiunea ELCEN-RADET în Bucureºti.

8. Preþurile energiei termice ºielectrice, în soluþiile ATES ºi GeoDHsau GeoDH/C, sunt inferioare cos-turilor actuale de producþie ºi dis-tribuþie a energiei din sistemelecentralizate SACET ºi ENEL, ceea cepermite crearea unei competiþii realepe o piaþã liberã a energiei, în avan-tajul actualului consumator “captiv“.Este important de menþionat cãmodulele GeoDH/C, conform datelorsintetice din Tabelul 1, sunt variantacea mai bunã ºi sub aspectele saleenergetice ºi sub aspectul sãu eco-nomic, producerea succesivã a cãl-durii ºi frigului cu ajutorul pompelorde cãldurã, în funcþie de sezon, fiindbeneficã nivelului de preþ obþinutpentru toate cele 3 “produse“ livrateclãdirilor, respectiv cãldurã, frig ºienergie electricã casnicã.

9. Prezenta analizã confirmãcondiþia pusã clãdirilor multifamilialenZEB, prin Planul Naþional de Acþi-une în domeniul eficienþei energetice(Tabel 3.16)/2015, de a realiza un con-sum specific de energie (termicã ºielectricã) sub formã de energie prima-rã de aproximativ 110 kWhep/m².an,dar aceastã condiþie NU este sufi-cientã. În Tabelul 1 existã 4 cazuricu un consum specific de energie pri-marã sub cifra de 110 kWhep/m².andar ele nu duc toate la obþinerea deFig. 2: Harta preliminarã a poziþilor Sondelor geotermale ale modulelor GeoDH ºi GeoDH/C


clãdiri nZEB. Mai trebuie o condiþiesuplimentarã ºi anume, clãdirea /grupul de clãdiri trebuie sã aibã ºiconsumul anual specific de energieprimarã la încãlzire sub cifra de35 kWhep/m².an, iar al doilea indica-tor specific la încãlzire, respectiv emi-sia specificã de gaze cu efect de serã,trebuie sã fie sub 10 kgCO2/m².an.O caracteristicã importantã a clã-dirilor nZEB este faptul cã, datoritãsistemului lor tehnic evoluat carefoloseºte energie regenerabilã peste50%, energia finalã a sistemuluitehnic-clãdire este mai micã decât“energia utilã”.

BIBLIOGRAFIE:[1] 2010/31/EC: Directiva privind

performanþa energeticã a clãdirilor;[2] 2012/27/EC: Directiva privind

eficienþa energeticã;[3] Jurnalul Oficial al Comisiei

Europene 2013: Regulamentul De-legat (UE) nr. 811; 812; 813 ºi 814privind încãlzirea incintelor, prepa-rarea apei calde de consum,proiectarea ecologicã ºi etichetaecologicã a produselor destinateacestor scopuri;

[4] Decizia 2013/114/CE din 1martie 2013 privind: calcularea, pebaze statistice, a ponderii energieiregenerabile produse de cãtre pom-pele de cãldurã cu sursa termicãpãmântul;

[5] RADU POLIZU; FLORINPOPA: Contribuþii la Metodologia decalcul a producþiei de energie pri-marã realizatã de cãtre pompele decãldurã geotermale instalate în sis-temele HVAC din clãdiri în România- ISSN2069-1165/2010

[6] 2009/28/EC: Directiva privindproducerea energiei din surseregenerabile;

[7] RADU POLIZU: Energy Effi-ciency Building Code chapter 18Geothermal Training Manual forDesigners of Shallow GeothermalSystems - Project, IEE, www.geo-trainet.eu;

[8] RADU POLIZU; RADUHANGANU-CUCU: Potenþialul geo-termal al României. Punerea în va-loare a “Geotermalului de Bucureºti”- Revista Construcþiilor - sept 2015;

[9] ROBERT GAVRILIUC; RADUPOLIZU; BURKHARD SANNER;COSTAS KARYTAS; DIMITROSMENDRINOS; DOINA IULIANACUCUETEANU; RADU HANGANUCUCU: The Romanian specificityand particularites of the heating andcooling systems running în geother-mal heat pumps. Comparativeanalysis with similar systemsachieved in Germany and Greece -Bucureºti - FOREN, 2014;

[10] RADU POLIZU, SERGIUªTEFÃNESCU: Procedeu ºi insta-laþie pentru producerea agentuluitermic ºi a agentului frigorific –Brevet de Invenþie OSIM 119422B1/2004;

[11] Planul naþional de acþiuneîn domeniul eficienþei energetice– Aprobat prin HG nr. 122/2015;

[12] MDRAP&ME: Raport privindevaluarea potenþialului naþional depunere în aplicare a cogenerarii deînaltã eficienþã ºi a termoficãrii ºirãcirii centralizate eficiente - decem-brie 2015; transmisã ComisieiEuropene. �


Arhitectura. Învãþarea prin cãutare, prin practicã,într-o lume a concurenþei!

În interviul publicat în numãrul anterior al revistei, arhitectul Laurenþiu Brânzeanu se referea, pe scurt, laperioada de timp în care a lucrat în Statele Unite ale Americii, perioadã ale cãrei învãþãminte le dezvoltã înarticolul de faþã.

arh. Laurenþiu BRÂNZEANU

Piaþa americanã este o piaþãtipicã pentru lumea modernã. Existãcele 2 tipuri de investiþii - particularãºi de stat (e adevãrat, cu prepon-derenþã pe sistemul particular) -existã o lume a profesioniºtilor atâtîn proiectare cât ºi în execuþie,existã o legislaþie clarã ºi un sistembine pus la punct de verificare atuturor factorilor ce concurã larealizarea unei investiþii.

Pe piaþa privatã, cu condiþiarespectãrii stricte a legilor ºi nor-melor specifice, particularul îºi alegeechipa dupã bunul plac. Aceastaînseamnã cã va selecta proiectulcare-i convine (dupã preþ, dupã cri-terii estetice, în funcþie de criterii depublicitate etc.), executantul cel maiconvingãtor (experienþã, capacitatede producþie, garanþii sau vitezã delucru etc.).

Nu sunt excluse nici selecþiilefãcute dintre prieteni, cunoºtinþeapropiate, dar cu o condiþie: sã fiecel mai potrivit pentru scopul ales. Oafacere este o combinaþie din carecâºtigã toatã lumea, începând dinfazele de pregãtire ºi pânã laînchiderea ultimului detaliu. Cu toþiitrebuie sã munceascã în echipã ºirezultatul sã fie cel scontat. Un eºecal unui membru al echipei poateconduce la eºecul întregii afaceri ºiieºirea de pe piaþa concurenþialã (decele mai multe ori pentru totdeauna).

Pe piaþa investiþiilor care se faccu banii contribuabililor, lucrurile seschimbã. Aici licitaþia este, într-ade-vãr, o etapã obligatorie. Am sãanalizez pe scurt modul de licitaþie lao lucrare iniþiatã de „Housing Authority“,un fel de minister al locuinþelor, prinanii 1991 sau 1992.

Lucrarea este anunþatã cu celpuþin 30 de zile înainte. Oricine are

dreptul sã participe dacã îndepli-neºte condiþiile legale (financiare,profesionale etc.). Dar lucrarea vatrebui sã aibã neapãrat un standardcalitativ superior ºi nimeni nurisipeºte banii pentru a aduna ofertecare pot fi sub standard.

Americanii au învãþat cã „stan-dard“ înseamnã bani. Lucreazã ºiacolo arhitecþii pentru glorie, dinpasiune, dar ºi pentru bani.

În fiecare sector de activitate(industrial, bancar, social-cultural,rezidenþial, religios) existã firme sauarhitecþi care s-au afirmat de-a lun-gul colaborãrii cu ministerele deresort. Iar aceste ministere invitã 2-3colective cu experienþã ºi renume sãparticipe, contra cost (plãtind un micprocent din suma pentru întreagalucrare) la aceste licitaþii. Nu înseam-nã cã se formeazã relaþii clientelare.Nu li se dã nici un avantaj în com-petiþie, ci doar se ridicã ºtacheta ca-litãþii. Competiþia poate fi câºtigatãde oricare din echipele care vin lalicitaþie: cei invitaþi sau cei care

participã fãrã platã. Dar, dacã ceiinvitaþi se prezintã de mai multe ori ºinu reuºesc sã fie printre primii, locullor va fi luat de alþii.

Competiþia este durã. Spunemdespre americani cã sunt pragmaticiºi aºa ºi este. În ziua licitaþiei suntaduse proiectele (secrete) în plicuriînchise. Când se deschide plicul seciteºte numele colectivului ºi sumapropusã. Se anuleazã (deci ies dinconcurs) colectivele cu cea mai micãºi cea mai mare sumã. Se face omedie a restului ºi punctajul maxim îliau cei care sunt mai aproape decifra medie valoricã. Dupã aceea seanalizeazã încadrarea în temã, cri-teriile de eficienþã, termen, criteriileestetice etc.

Nu se pot aranja aceste licitaþii înniciun fel. Rezultatele pot fi ºi aicisupuse discuþiei, contestate. Dar,odatã încheiatã licitaþia, fiecare îºivede de treabã. Nimeni nu mai con-testã nimic, decât dacã anumite idei,tehnologii de la participanþi suntfurate de câºtigãtor.


Pentru cã, exceptând soluþiilecelor invitaþi ºi plãtiþi sã participe, dela care pot fi împrumutate într-o acþi-une colectivã anumite idei (pentru cãau fost aproape plãtiþi, nu-i aºa),restul soluþiilor sunt apãrate de legeºi nu pot fi folosite gratis.

O lege durã, inflexibilã, care afãcut sã se îmbogãþeascã în StateleUnite o categorie profesionalã: avo-caþii. Dar asta-i altã poveste.

Sã ne întoarcem acum la piaþaromâneascã. O piaþã care stã,dupã cum bine ºtim, sub semnul luiCaragiale.

ªi la noi existã cele douã tipuri deinvestiþii: particulare ºi de stat.

ªi la noi investitorul particular arela îndemânã posibilitatea de a-ºialege echipa ºi de a realiza cedoreºte, þinând cont de normativeleºi legile în vigoare. ªi la noi particu-larul vrea sã facã o afacere. Dar, demulte ori, noþiunea de afacere esteprost înþeleasã. De ce?

1. Investitorul particular, în celemai multe cazuri, nu cunoaºte legea,dar nici nu vrea sã o respecte (con-form principiului „cu banii mei fac cevreau“).

2. Echipa nu este aleasã, de celemai multe ori, pe criterii de profe-sionalism, ci dupã preþul minim, rela-þii clientelare etc.

3. Noþiunea de afacere înseamnã,de multe ori la noi, sã investeºti puþinºi sã obþii maximum de calitate ºicantitate în cel mai scurt timp. Profi-tul nu este al întregii echipe, cinumai al investitorului.

Nu vreau sã pun în discuþie aºa-zisele cereri de ofertã pe care mulþiinvestitori le fac doar pentru a obþinegratuit un termen de comparaþie sau,mai rãu, din care preiau soluþii ºi leaplicã cu alte echipe, fãrã fricã cã îiva putea trage cineva la rãspundere.

Ce se întâmplã la licitaþiile aºa-zise de stat? Astfel de licitaþii suntcãutate în toatã lumea pentru sim-plul motiv cã plata lor este sigurã ºide multe ori substanþialã ca valoare.

Licitaþia se anunþã, într-adevãr,cu cel puþin 30 de zile înainte de ter-menul-limitã de depunere, ca ºi înStatele Unite. Dar la noi unitãþile

bugetare nu-ºi permit, chipurile, sãinvite ºi sã plãteascã colective decompetitori.

Se aleg, deseori, soluþiile ieftine,cel puþin aparent. ªi de plãtit leplãtesc, dar de multe ori cuîntârziere, fiind foarte riscant sã daistatul în judecatã. Ce se întâmplã,de fapt, în spatele acestor licitaþii,credem cã nu este tocmai în regulã.

1. Pe lângã anunþul oficial, decele mai multe ori se fac invitaþii maipuþin oficiale, cãtre colective caresunt agreate de unitatea respectivã,ºi nu neapãrat pe criterii profesionale.

2. Selecþia este, de multe ori, vici-atã de anumite paragrafe din caie-tele de licitaþii (de sarcini), carefavorizeazã, în mod evident, anu-mite colective pe criterii subiective.

3. Cel mai ieftin preþ la licitaþie nuînseamnã neapãrat ºi cel mai ieftinpreþ la execuþie. Se gãsesc portiþeprin care multe din valori sunt tre-cute la alte categorii de lucrãri ºiconduc, în unele cazuri, la preþuriglobale aberante.

Ca sã nu mai vorbim cã, în cazulunui proiect de anvergurã medie, sesolicitã ºi se comparã cifra de bilanþ,care se referã la un colectiv formatdin 5 pânã la 15 oameni, cu cele aleunor adevãrate trusturi cu zeci deoameni, fãrã a se þine cont ºi decheltuielile pe care le genereazãfiecare. De multe ori, aceste ade-vãrate corporaþii (naþionale sau inter-naþionale), sunt dispuse sã lucrezeîn pierdere (dacã nu ºi pe gratis) la ofazã preliminarã de proiectare, pen-tru a-ºi impune, apoi, pe piaþã pro-dusul propriu, la care câºtigurilesunt, într-adevãr, substanþiale. Astapentru cã licitaþia preliminarã adeschis o portiþã pe care nu o maiverificã nimeni.

Trebuie sã remarcãm o iniþiativãcare, chiar dacã nu se aplicã imediatcategoriei de lucrãri despre care vor-bim, va avea probabil în curândimpact pozitiv ºi în derularea licita-þiilor de investiþii: derularea licitaþieiprin metode moderne, Internet etc.

Nu am vrut sã vorbesc aici des-pre infracþiuni. Acestea fac subiectulunei alte categorii de investigaþii:

judiciar, penal etc. Am vrut doar sãatrag atenþia cã suntem, încã, laînceput pe aceastã piaþã con-curenþialã a investiþiilor ºi sã nu nefacem iluzii cã lucrurile au fost rezol-vate. Avem legi privind disciplina înconstrucþii, avem legi privind licitaþi-ile publice, avem ordine profesionale(cum este ºi Ordinul Arhitecþilor),avem organe de control...

Ce ar trebui sã facem? Am atrasde la început atenþia cã deschidem o„cutie a Pandorei“. Toate relele enu-merate au fost eliberate ºi nu vremsã închidem „cutia“ pânã nu iese dinea ºi „speranþa“.

Am în mânã o carte apãrutã laEditura Paidea - autor DAVID WALSH.

Subtitluri:• Lumina dorinþelor;• Individul ca proces;• Adevãrul moral în acþiune;• Sfârºitul lumii moderne;• Politica libertãþii;• Împlinirea în transcendent;• Învãþarea prin predicã.ªi este doar o carte ºi un autor.

Trebuie sã învãþãm din experienþanoastrã ºi a altora ºi sã ne împãr-tãºim unul altuia cunoºtinþele; sãavem o conduitã verticalã ºi moralãºi sã sperãm. Iar dacã suntemoptimiºti ºi vedem partea bunã alucrurilor, putem face ceva împre-unã. Cãci ºansa noastrã este sã fimprintre cei mai buni.

Generaþia de acum a fostpregãtitã de arhitecþi români ca:Cezar Lãzãrescu, Ion Mincu,Ascanio Damian, care la rândul lorau fost influenþaþi de arhitecþi caHoria Creangã, Duiliu Marcu sauconstructori precum Prager, care larândul lor l-au avut premergãtor peIon Mincu ºi totul se pierde în neguravremurilor.

Dar noi cine suntem?...ªi cine vor fi urmaºii noºtri?...

Sã nu punem punct. Sã lãsãmpuncte, puncte ºi, ca într-un filmamerican de succes, o posibilitatepentru a continua. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIAurel Ioanovici (1888 - 1957)

Continuãm, cu o nouã filã, seri-alul nostru consacrat persona-litãþilor de marcã din domeniulconstrucþiilor, pentru a evidenþia,încã o datã, cã România a avut ºiare oameni de valoare în ceea cepriveºte realizarea ºi în þara noas-trã a unor edificii industriale ºicivile la nivelul celor prezente,de-a lungul timpului, în alte pãrþiale lumii.

1888... se terminau lucrãrile lasilozurile de cereale de la Brãila, laconstrucþia cãrora inginerul AnghelSaligny folosise cu mult curaj ºiîncredere, pentru prima datã înlume, betonul armat, un material deconstrucþie nou, material care fuse-se brevetat de puþin timp în lume, ºianume în 1867.

În acelaºi an, 1888, la 30 ianu-arie, se nãºtea la Bucureºti Aurelloanovici, cãruia îi era dat sã fie unuldintre cei mai de seamã constructoriromâni, promotor activ al betonuluiîn prima jumãtate a secolului alXX-lea ºi unul dintre colaboratoriiapreciaþi ai marelui Saligny.

Dupã absolvirea cursurilor liceale,pe care le-a urmat la liceele MihaiViteazu ºi Gh. Lazãr, în anul 1907 seprezintã la examenul de admitere înªcoala Naþionalã de Poduri ºiªosele, pe atunci singura ºcoalã deingineri de la noi. Pregãtit temeinic,reuºeºte la concurs menþinându-sebursier în tot timpul celor 5 ani destudii. Terminã cu distincþie, la 12iulie 1912, cursurile unei serii (de

numai 11 ingineri) din care mulþi vordeveni personalitãþi remarcabile îndomeniul construcþiilor: Ion A. Beleº,Emil Prager, Nicolae Iliescu Brînceni,Henri Teodoru.

Aurel Ioanovici îºi începe activi-tatea de inginer constructor, în anul1912, la Ministerul Lucrãrilor Publice,Direcþia generalã a porturilor mari-time. Aici, în cadrul biroului tehnic,participã la elaborarea studiilor pen-tru o serie de lucrãri hidrotehnice,precum instalaþiile de transbordaredirectã a cerealelor din vagoane dela gara maritimã din Constanþa, darºi la realizarea a numeroase diguridin port.

În anul 1915 este numit asistentla cursul de poduri ºi lucrãri grafice,pe lângã celebrul profesor Ionlonescu-Bizeþ, titularul catedrei.

Odatã cu începerea primuluirãzboi mondial (1914) a fost nece-sarã realizarea unei instalaþii cu caresã se poatã transmite ºi recepþionaºtiri din strãinãtate, deoarece þaranoastrã nu poseda o astfel de legã-turã radiofonicã. Cu înfãptuirea pro-iectului au fost însãrcinaþi ing.Vasilescu Karpen, C. Rudeanu, l.S.Gheorghiu - pentru partea electricãºi inginerul Ion lonescu pentru ceade construcþii. Pentru aceastã lucra-re erau necesare douã turnuri înaltede 80-100 m, care sã susþinã antenade transmisie. Proiectarea turnurilor,deosebitã prin complexitate, a fostfãcutã de Aurel loanovici, sub con-ducerea profesorilor Ion lonescu ºiGh. Em. Filipescu. Cele douã turnuri

de 80 m înãlþime ancorate cu cabluride oþel la fiecare tronson de 20 mau fost executate din lemn. „Ele aurezistat, în cele mai bune condiþiuni,la solicitãrile antenei ºi vântului,menþinându-se în bunã stare multtimp dupã terminarea rãzboiului“,spunea inginerul Aurel loanovici în„Memoriu de activitate“ (februarie1957) pus la dispoziþie, în 1988, dedna E. Niculescu, ºefa Cabinetuluide Stampe al Academiei RSR, pen-tru care îi aduc mulþumiri ºi peaceastã cale. Aceste turnuri au fostdemontate în anul 1925, pentru cãnu mai prezentau utilitate.

Tot în anul 1915, din cauzarãzboiului, s-a înfiinþat la noi în þarãDirecþia generalã a muniþiilor, alcãrui director general a fost numiting. Anghel Saligny. În cadrul aces-tei direcþii a activat ºi ing. Aurelloanovici, între anii 1915-1918.

Meritã a arãta cã în aceastãdirecþie s-au proiectat, în anii rãzbo-iului, pentru prima oarã la noi în þarã,barãci din lemn pentru diverse unitãþimilitare ºi depozite la care atâtstâlpii, cât ºi fermele ºi contravân-turile erau executate din lemn, o ino-vaþie care satisfãcea nevoile acelortimpuri.

Dupã terminarea rãzboiului, Aurelloanovici este numit director de ca-binet (1918-1919) al ing. AnghelSaligny, care devenise între timpministrul lucrãrilor publice, iar dupãaceea este transferat la Direcþiapodurilor metalice (1919-1920). Înaceastã direcþie lucreazã la diverse


proiecte de poduri, cel mai importantdintre ele fiind cel peste Borcea de laCernavodã. Podul s-a executat - aºacum aratã ing. A. loanovici în me-moriul sãu - „mai întâi sub formaunui pod de ºlepuri peste care tre-cea trenul“, lucrându-se, în acelaºitimp, la execuþia proiectului poduluidefinitiv.

Înt re ani i 1920-1923 AurelIoanovici a fost director al ºantierelorromâne de la Dunãre, foste Fernic,pentru ca ulterior, între 1923-1948,sã conducã o antreprizã de con-strucþii unde elaboreazã diverseproiecte ºi executã numeroaselucrãri inginereºti:

• construcþii industriale: abatorulde export de la Constanþa, Filaturade bumbac din Bucureºti (ªos. Pan-telimon), Fabrica de materiale izola-toare (Wurm) tot din Bucureºti,fabricile de lapte Lugoj ºi Simeria,Hala de pregãtire Steagul Roºu(Braºov), Complexul industrial ValeaSadului - Gorj etc.

• construcþii administrative: clãdi-rea societãþii de asigurare Steauaromâneascã, Societatea de asigu-rare naþionalã, clãdirea societãþiipetroliere Prahova, clãdirea Minis-terului Justiþiei, clãdirea centralei tele-fonice din B-dul Dacia (Bucureºti),clãdirea poºtei din ªos. ªtefan celMare (Bucureºti), Spitalul Bucur,Casa centralã a asigurãrilor sociale,fosta Casã a corpului didactic, Hote-lul Rex Mamaia, Hotelul ContinentalConstanþa, Palatul Patriarhiei dinBucureºti, supraetajarea palatuluivechi al Bãncii Naþionale în anii1929-1930.

• numeroase blocuri de locuinþe,precum ºi casele lui Gh. Tãtãrescu(în str. Polonã), Nae lonescu (Bãneasa),V. Tilea (str. Ermil Pangrati), G.Gafencu (ªos. Kiseleff).

Aurel loanovici a mai executat ºialte construcþii, precum cãi ferate,tuneluri, poduri, viaducte (pe liniile

ferate Salva-Viºeu ºi Bumbeºti-Livezeni) etc. O lucrare deosebitã afost consolidarea malurilor oraºuluiConstanþa, care - deºi executatãparþial - îºi îndeplineºte ºi azi rolul dea apãra malurile de acþiunea apelor,creând, totodatã, ºi o frumoasã plajã.

Toate construcþiile enumerate aufost executate în cele mai bunecondiþii de rezistenþã, dovadã fiindcomportarea deosebitã pe care auavut-o la cele trei mari cutremurevrâncene (1940, 1977, 1986). Elesunt o mãrturie incontestabilã cãlucrãrile executate de cãtre Aurelloanovici sunt trainice.

În întreaga sa activitate a urmãritintroducerea mecanizãrii pentruuºurarea muncii ºi mãrirea producti-vitãþii, aplicând tehnologiile cele maimoderne. A introdus, primul la noi înþarã, metodele de torcretare, injec-tãri ºi consolidãri de terenuri, fun-darea pe piloþi Wolfsholtz etc.

La Palatul Patriarhiei din Bucureºti,lucrare realizatã în stilul vechilorconstrucþii de inspiraþie bizantinã,încadratã cu o aulã înaltã, AurelIoanovici a folosit, cu mult succes,pentru consolidarea zidurilor vechide sprijin, mortarul de ciment pom-pat la înãlþime prin aer comprimat.Aceasta s-a fãcut cu un aparat„torkret“, utilizat pentru prima oarã înþara noastrã în 1929.

De asemenea, la vechea clãdirea Ministerului de Justiþie (vizavi deGrãdina Ciºmigiu) Aurel loanovici aaplicat o soluþie deosebitã pentruconsolidarea terenului slab de fun-dare. Operaþiunea s-a fãcut pe unradier general în care s-au prevãzuttuburi de oþel la cca 1 m distanþãîntre ele; dupã terminarea la roºu aclãdirii, prin aceste tuburi s-a injectatmortar de ciment la presiunea de 3-4atmosfere. Soluþia este ingenioasãºi deosebit de eficace, lucru con-statat la cutremurele care au avutloc ulterior.

Din întreaga sa activitate, pelângã calitãþile de remarcabil tehni-cian, emanã ºi aspectul adânc umanal caracterului sãu. Astfel, între anii1933-1939, Aurel Ioanovici a predat,la ªcoala Politehnicã, în mod ono-rific, cursul de Construcþii civile ºifundaþii, pentru ca profesorul titular,bãtrân ºi bolnav, sã poatã totuºi be-neficia de salariu. În acelaºi timp, ainstituit burse pentru cinci dintre ceimai merituoºi elevi ingineri ai ºcolii,uºurându-le substanþial condiþiile destudiu.

Aurel loanovici aratã în memori-alul sãu ºi modul în care au fosttrataþi funcþionarii ºi muncitorii dinîntreprinderea la care lucrau împre-unã la vremea respectivã. Se des-prinde faptul cã, pe toate ºantierele,acestora li s-au acordat încredere,consideraþie, prietenie ºi salariioptime. Deseori ei au primit ajutoarespeciale pentru cazuri de boalã,pentru construcþii de locuinþe ºi chiarajutoare alimentare în perioadegrele de aprovizionare. Datoritãacestor condiþii, majoritatea munci-torilor preþuiau întreprinderea, fiindcadre permanente ale acesteia.

Între anii 1950-1954, Aurel loanovicia lucrat la Institutul de Proiectãripentru Construcþii Hidrotehnice, iarîntre 1954-1957 este consilier laInstitutul de Cercetãri ºi Studii înConstrucþii.

La 17 februarie 1957 ing. Aurelloanovici a încetat din viaþã, lãsândîn urmã o operã ºi o experienþã careau contribuit, în mare mãsurã, lasporirea prestigiului ºcolii româneºtide construcþii.

Doresc ca aceste rânduri de cin-stire ºi recunoºtinþã faþã de inginerulAurel loanovici sã constituie un actde preþuire pentru valorile trecutului,pe care tinerele generaþii vor trebuimereu sã le considere punctul deplecare pentru operele pe care le vorrealiza.

ing. Nicolae ªt. NOICA - profesor asociat UTCB


Pod hobanat peste Canalul Dunãre - Marea Neagrãîn portul Constanþa

Amplasat în zona localitãþii Agigea,judeþul Constanþa, la km 0+540 alcanalului de la confluenþa cu MareaNeagrã, în raza portului Constanþa,podul asigurã legãtura între zona deNord ºi cea de Sud a acestuia.

Traseul drumului (L = 1.140 m) sedesprinde din drumul actual al portu-lui, la cca. 1.500 m Nord de canal (lakm 0+000), traverseazã C.F. indus-trialã printr-un pasaj la nivel ºi seînscrie pe fostul traseu al C.F. Con-stanþa – Mangalia. Pe acest sectordrumul portului se intersecteazã cucentura ocolitoare a municipiuluiConstanþa. În continuare, de la km1+140 pânã la km 2+040 sunt pre-vãzute lucrãri de pod ºi respectiv deviaducte de acces la acesta. De lacapãtul viaductului, de pe maluldrept al canalului, începe drumulportului în partea de Sud a canaluluicare se racordeazã cu drumul exis-tent. Pe aceastã zonã, traseul pro-iectat se înscrie între malul laculuiAgigea ºi liniile C.F. industriale dinstaþia C.F. Agigea Sud.

Supratraversarea canalului Dunãre- Marea Neagrã se realizeazã cupod hobanat pe trei deschideri (L =360,00 m, 80,00 m + 200,00 m +

80,00 m). În plan, deschiderea mar-ginalã de pe malul stâng, precum ºiprimii 167 m din deschiderea cen-tralã a podului, mãsuraþi în sensulcreºterii kilometrajului, sunt ampla-saþi în aliniament, restul de 113,00 mdin lungimea totalã fiind în curbã înplan cu raza de 380 m.

Înãlþimea liberã sub pod e cât apodului C.F. de la ecluzã (17,70 m), -gabaritul de navigaþie pe o lãþime de35,00 m în zona medianã a cãii navi-gabile ºi de 10,00 m în rest. Calea pepod are parte carosabilã de 14,80 mlãþime, cu 4 fire de circulaþie (douãpe sens) ºi 2 trotuare pietonale culãþime utilã de minimum 75 cm.

Infrastructura este alcãtuitã dindoi piloni din beton armat, cu douãpile-culee cu elevaþie lamelarã lacapete. Forma ºi dimensiunile pilo-nilor au fost determinate de condiþiilede rezistenþã, de gabarit, de tipul dehobanaj în secþiune transversalã, câtºi din motive estetice. Sistemul dehobane este biplan, înclinat, de tipevantai, susþinând atât deschidereacentralã peste canal, cât ºi celedouã deschideri marginale, cu dis-tribuþie judicioasã atât pe tablier câtºi pe piloni.

Proiectant General: SC SEARCH CORPORATION SRL Bucureºti Beneficiar: Compania Naþionalã “ADMINISTRAÞIA PORTURILOR

MARITIME CONSTANÞA” Consultant: LUCA WAYOrdonator principal de credite: MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

CONSTRUCÞIILOR ªI TURISMULUI


Are caracteristici mecanice supe-rioare (σrupere = 1.860 Mpa, alungireaminimã de 3,5 % sub încãrcareamaximã), protecþie anticorozivã deînaltã tehnologie ºi protecþie antivan-dalism la partea inferioarã.

Pe o lungime de 270 m întrecapetele dinspre canal ale tablierelorlaterale din beton armat precompri-mat, structura de rezistenþã e execu-tatã din tablier mixt cu conlucrare.

Pe primii 45 m mãsuraþi dinspreaxul fiecãrei pile culee spre axulcanalului, tablierul e construit dinbeton armat precomprimat având, însecþiune transversalã, douã grinziprincipale casetate, care conlucrea-zã prin placa superioarã ºi prinantretoaze din beton armat.

Modelarea ºi calculul cu elementfinit s-a fãcut cu programul LusasBridge 14.7-10, iar proiectarea CADa elementelor armate s-a realizat înpremierã la poduri cu NemetschekAllplan.

Etapele tehnologiei de execuþie:• Pilele culee, pilonii (piloþi foraþi,

radiere) infrastructurii, elevaþiilepilelor, stâlpii pilonului cu ancorajelepasive, s-au executat în paralel cuuzinarea tablierului metalic;

• Asamblarea în amplasament atronsoanelor tablierului metalic dindeschiderile laterale ale podului uti-lizând susþineri provizorii clasice;

• Montarea în consolã a tron-soanelor din deschiderea centralã atablierului metalic, prin susþinerea lorde hobanele definitive, folosindgabare ºi macarale corespunzãtoarepentru transportul ºi manipulareatronsoanelor de tablier pe apã;

• Introducerea unor eforturi ini-þiale în structurã, prin tensionareahobanelor;

• Execuþia platelajului din betonarmat al tablierului podului hobanat;

• Eliminarea turnurilor metaliceprovizorii din deschiderile marginaleale podului;

• Execuþia cãii pe pod, racorda-rea cu viaductele de acces;

• Execuþia pilonilor pentru cares-a folosit în premierã betonul auto-compactant (Agilia);

• Asamblarea tronsoanelor tabli-erului metalic din deschiderile late-rale utilizând susþineri provizoriiclasice;

• Montarea în consolã a tronsoa-nelor din deschiderea centralã atablierului metalic, prin metoda exe-cuþiei în consolã ºi susþinerea lor dehobanele definitive.

Încercarea structurii s-a efectuatîn gruparea a III-a specialã (cu seism),accelerogramele artificiale generatepentru cele douã direcþii ortogonale(longitudinal ºi transversal pod)oferind, pentru Modul 1 de vibraþie, ofrecvenþã de 0,513518 Hz ºi peri-oada de 1,947351 s ºi pentru Modul4, o frecvenþã de 0,872816 Hz ºiperioada de 1,14572 s.

ConcluziiSoluþia adoptatã pentru acest

pod prezintã o serie de avantajetehnico-economice, precum:

• combinarea unor structuri com-ponente relativ simple, cu tehnologiicunoscute, într-o structurã unitarãcomplexã;

• execuþia unei lucrãri cu aspectarhitectural deosebit;

• folosirea unei lucrãri cu înãlþimede construcþie deosebit de redusã(2,90 m) are beneficii economice.

Aceastã lucrare se remarcã ºiprintr-o serie de inovaþii tehnologiceutilizate, precum:

• folosirea betonului autocompac-tant (Agilia de la Lafarge) la piloniipodului;

• implementarea unui sistem demonitorizare modern cu senzorioptici de eforturi ºi deformaþii petablier, hobane ºi piloni;

• utilizarea unor aparate de rea-zem moderne - disipatori seismici cusistem de autocentrare (Sliding Iso-lation Pendulum – SIP produse deMaurer). �


...ªi totuºi... cutremurele !

Scriam în numãrul trecut al revistei cã un cutremur major poate veni oricând peste þara noastrã.De aceea, este foarte important cum proiectãm, cum construim ºi mai ales, cum consolidãm clãdirileafectate de cutremurele anterioare. Aºteptãm, de aceea, cu interes pãrerile specialiºtilor, pe aceastã temãde importanþã deosebitã pentru constructorii români.

În acest numãr al revistei publicãm un articol scris în urmã cu 10 ani de profesorul inginer AlexandruCiºmigiu, reputat specialist în domeniu, din pãcate, dispãrut, între timp, dintre noi.

prof. ing. Alexandru CIªMIGIU

Dupã mai mult de 50 de ani trãiþi în lumea con-strucþiilor ºi în severul câmp seismic al României, con-sider cã o abordare corectã a problemei este necesarãde la început.

În ce mã priveºte, cred în continuare în filosofia celortrei mari de la începutul secolului XX: Freyssinet,Caquot, Lossier, dupã care categoria primarã caredefineºte o epocã este materia sub diferitele forme deexistenþã: piatra, bronzul, fierul, betonul ºi betonularmat...; produsul, în cazul nostru structura, este unrezultat, care poate deveni ºi efemer în situaþia în carecondiþiile de mediu mecanic - climatic (MMC) scapã desub control.

În cazul construcþiilor ºi a materialelor de construcþie,acþiunea de mediu mecanic dominantã, decisivã uneori,este cutremurul.

Dupã seismologii români, de altfel recunoscuþi peplan mondial (Richter), sursa principalã este focarul Vrancea:

• ADÂNC (100-200 km);• IZOLAT (unic în Europa; dupã Richter singurul

asemãnãtor ca mecanism este focarul Hindu Kush -Afganistan ºi recent a mai fost consemnat unul înrudit,Bucaramanga - Columbia);

• PUTERNIC (Mmax este greu de stabilit, totuºidr. V. Mârza a apreciat „Cutremurul cel Mare“ din1802 la M = 7,7);

• PERSISTENT (3-4 cutremure pe secol cu M ≥ 6,8).În acest context, intrinsec ºi implacabil, atunci

când construim sau consolidãm o construcþie, va trebuisã ne gândim cã ceea ce a fost în 1802 se poate repeta.

Mã voi referi în continuare, rezumativ, numai la unefect seismic mai puþin mediatizat, ºi anume, efectulªOCULUI SEISMIC.

La cutremurul din Northridge, se menþioneazã cã≈80% din energia seismului s-a concentrat în secundele3-4. Deºi cutremurul a fost relativ moderat (M = 6,8),aproape 100 de structuri în cadre din oþel ductil de 20-24de etaje au suferit importante avarii casante la sudurã ºiîn materialul de bazã al conexiunilor grinzi - stâlpi(noduri de cadru). Ruperea casantã a oþelului ductil s-aînregistrat ºi la Kobe.

În articolul „Deceniul seismic 1985-1995, de la MexicoCity la Kobe“ (trecând prin Loma Prieta ºi Northridge)am subliniat cã la „Northridge ºi Kobe nu au fostºocul ºi sudura, ci ºocul ºi materia metalicã îngeneral“.

Dintre cele trei categorii de rupere a materiei metalice,respectiv:

(1) din încãrcãri treptat crescãtoare;(2) din încãrcãri alternative multiple (obosire);(3) din ªOC;

ultima categorie este mai greu de cuantificat.În cazul ºocului seismic, materia ductilã nu are timp

sã parcurgã palierul de curgere ºi se rupe casant.Încet, încet, ne-am apropiat de acea „menghinã“

milenarã: Omul între Materie ºi Forþele Naturii; întrecele douã categorii implacabile care i-au modelat întrecut existenþa.

Din multitudinea de repere consemnate pe aceastãtemã, am reþinut douã, care deºi aparent antagonice su-gereazã ceva, ºi anume cã ºi astãzi - cu tot progresulrealizat - este nece-sarã o strategie coe-rentã de abordare:

1. Erickson. TheForces of Nature ver-sus the Tactics of Man.2 WCEE, Tokyo, 1960.

2. Powers of Nature.National Geographic,1977. Aici capitolulcutremure începe cu alnostru, 4-III-1977, exem-plificat cu prãbuºireablocului Continental, în„taluz natural“ de mate-rie pulverizatã.Fig. 1 Foto 1: Blocul Continental


Care strategie? Aceasta este întrebarea când ceamai rafinatã materie de care dispunem, respectiv ceametalicã, obþinutã cu tehnologii de vârf, a eclatat subochii noºtri decoeziv, casantã la Northridge, Kobe etc.

De la început, se impune o discernere a parametrilorcare intervin. Astãzi se ºtie cã „rãspunsul“ R al uneimaterii este o funcþie „subtilã“ a stãrii de tensiune T,fenomen intuit de marii constructori ai începutului desecol XX (Considère, Karman, Freyssinet, Caquot etc.)

R = F (stare de tensiune)Astfel, luând ca element de referinþã o materie

pietroasã, care în condiþii normale este casantã (beton,mortar, ceramicã), aceasta, supusã la compresiune tria-xialã, oferã o înaltã rezistenþã ºi ductilitate, de unde ºiprincipiul fretãrii; pe de altã parte, o materie metalicã,ductilã în condiþii normale (din categoriile OB 37, PC 52),supusã la întindere triaxialã se rupe casant, forþând fizicînsãºi atracþia intermolecularã, pe mãsurã ce neapropiem de întinderea hidrostaticã (fenomene de limitã).

Privind lucrurile dintr-un alt punct de vedere, dealtfel cunoscut din Rezistenþa Materialelor, rupereamateriei - aºa cum s-a menþionat - este o funcþie detipul încãrcãrii, care poate fi:

• treptat crescãtoare în timp;• alternativã în timp, în care ciclul de încãrcare /

descãrcare este definit de anvergura acestuia ºi de vitezade parcurgere;

• de tip ªOC, deci: R = F (tipul încãrcãrii).În fine, este momentul sã ne apropiem de fizica

fenomenului. Dupã Albert Caquot (1930) sunt douãstadii fizice de rupere a materiei solide, teoretic binedefinite, ºi anume:

• eclatarea câmpului de atracþie molecularã;• deranjarea ireversibilã a stabilitãþii laterale a câm-

pului de atracþie molecularã, deci: R = F (fizica ruperii).Cele trei funcþii R se interacþioneazã într-o manierã

greu de descifrat. Un moment semnificativ poate fi sur-prins pe curba intrinsecã a lui Albert Caquot (1930), îninterpretarea datã de acest mare constructor ºi savant almateriei pentru un mediu fizic izotrop ºi omogen.

σD - eclatarea decoezivã a câmpului de atracþie mo-lecularã = rezistenþa la ºoc-teoretic sau întindere hidro-staticã σ1 = σ2 = σ3 = σ0

τS - lunecarea lateralã purã a câmpului de atracþiemolecularã = rezistenta staticã.

Criteriul care le asociazã este raportul „f” definit drept„fragilitatea“ materiei sub forma: f = σD / τS .

Pentru a majora stadiul fizic σD este necesarãsupraecruisarea metalului pânã la nivelul unui fir custructurã uniformã, omogenã, cu înaltã rezistenþã laîntindere, dar cu o energie de deformaþie redusã.

Pentru a majora stadiul fizic τS este necesarã, dincontrã, o structurã policristalinã, neuniformã, colþuroasã,mulatã într-un mediu amorf vâscos ºi cu înaltã energiede deformaþie ductilã în condiþii normale.

Aici, prin „condiþii normale“ se subînþelege o încãrcaretreptatã, în care timpul necesar pentru reorientarea

cristalitelor materiei într-o nouã poziþie de echilibrueste asigurat. Altfel, trecerea de la o stare fizicã decomportare la alta devine posibilã, iar experienþele delaborator ºi forþele naturii confirmã acest paradoxaparent.

Pe figura 2 se vede cum cele douã stãri fizicesunt antagonice:

σD1>σD2τS1<τS2iar o armonizare pentru rezistenþã la cutremure, în

care ADAPTAREA în TREPTE necesitã energie dedeformaþie este, în primul rând, o problemã de fizicã.

De altfel, rusul V. l. Feodosiev menþioneazã la acestcapitol, pe alt meridian, cã problema legatã de încãr-cãrile de contact cu viteze foarte mari trece din domeniulRezistenþei Materialelor în cel al Fizicii Solidului.

Se pare totuºi cã proiectanþii tancurilor Tiger, Pan-ther, TC34, KV1 etc. cunoºteau ceva mai bineaceastã problemã decât noi, constructorii clãdirilor.Astfel, rezilienþa materiei metalice ºi conformarea nodu-lui au devenit obiectul obsedant al seminarului: SeismicDesign of Buildings after Kobe and Northridge, London1996, centrul de greutate fiind axat pe: Seismic Designof Steel Buildings after Kobe and Northridge. Some con-siderations of Fracture Mechanics.

Surse americane ºi japoneze menþioneazã cã, dupãmai mulþi ani de la „The Steel Surprise“ (Civil Engineer-ing 1994), încã nu se ajunsese la un consens privindcauzele care au impus o reexaminare globalã a concep-tului de structurã metalicã în zonele intens seismice.

Termenii „failed by brittle facture“; „failed by littleor no ductility“; „antishock brittle fracture“ etc. inundãîncã publicaþiile în domeniu. Cu toate acestea, au fostatinse câteva puncte strategice importante pentruprevenirea ruperii casante. Interpretate în sensulscopului propus aici, acestea ar putea fi:

• reconsiderarea fundamentalei probleme a materi-alelor; de la electrod la sudurã, de la sudurã la materialulde bazã (bare metal factor), de la materialul de bazã latehnologia de execuþie ºi control;

Fig. 2



• reconformarea nodului de cadru la toate verigile,þinând seama de geneza ºi evoluþia avariilor constante ºiconfirmate în laborator;

• nodul de cadru va trebui privit în viitor ca un „bloc“rezistent ºi ductil pe ansamblu ºi nu pe componente, ounitate structuralã care va trebui sã-ºi pãstreze integri-tatea indiferent de intensitatea seismului. Cum un astfelde concept este în general greu de garantat, se practicãºi soluþia cu „izolarea“ nodului ºi dirijarea deformaþiilorplastice în afara acestuia (fig. 3).

Efectul californian, cunoscut ca „dogbone“, prin carese subînþelege slãbirea deliberatã a grinzilor la o dis-tanþã definitã de nod, este, în prezent, o teorie pusã lapunct (Michael D. Engelhardt, Texas 1999).

Cred cã ºi conceptul devenit clasic în teoria cadrelor,respectiv „strong columns weakbeams“ ar trebuireconsiderat, admiþând ca verificãri pentru limita decurgere a oþelului preferenþial valorilor medii, dar alterna-tiv ºi cele maxime ºi minime probabile.

Existã ºi partizani recunoscuþi, care sugereazã tre-cerea de la nodul „rigid“, bazat pe sudurã, la nodul„semi-rigid“, bazat pe îmbinãri bulonate.

O astfel de tratare modificã teoretic procesul de disi-pare/absorbþie de energie, în sensul cã bucla histereticãcurbilinie specificã amortizãrii vâscoase se transformã înbuclã liniarizatã, specificã frecãrii uscate.

Ansamblul problemelor „de nod“ menþionate ar tre-bui, în principiu, corelat cu o strategie foarte actualã ºi înplinã dezvoltare, ºi anume atenuarea efectului seismicprin amortizori artificiali:

• exteriori, dispuºi la baza structurii sau la parter;• interiori, dispuºi în zonele cu contrast mare de efor-

turi/deformaþii.Pentru prima categorie menþionez - fãrã nici o anga-

jare - un punct de vedere japono-american: ...“the baseisolated structure is only suitable for low-rise buildingsrather than for high-rise buildings because the base iso-lator is weak to resist vertical tensile forces. Therefore itis difficult to resist the over-tuming on the base of build-ings“ (Akira Wada, Tokyo Institute of Technology and YiHua Huang, Leight University, Pensylvania, USA). Punc-tul de vedere citat este foarte important, deoareceexistã, totuºi, informaþii cã, la cutremure relativ mode-

rate, amortizorii exteri-ori ºi-au demonstrateficacitatea.

În ceea ce priveºteamortizorii „interiori“,câmpul acestora estelarg deschis pentrumateriale ºi pentruimaginaþie. Astfel, pen-tru dispozitivele deamortizare vâscoase(viscous dampers) estenevoie de o materievasco-elasticã atestatãprin încercãri severede laborator.

Pentru componente structurale, transformate înamortizori histeretici (histeretic dampers), începutul afost fãcut cu panourile ºliþate ale recunoscutului japonezK. Moto, iar propunerea recentã, tot japonezã, de a folosipanouri din metal cu limita de curgere sub 1.000 kg/cm2

este de luat în consideraþie; în ultimã analizã este vorbatot de materie ºi de data aceasta nu de computere saude metode de calcul.

În concluzie, structura metalicã, dupã o scurtãperioadã de crizã, ºi-a recãpãtat locul cuvenit în ierarhiastructurilor rezistente la cutremure.

Trecând la Beton Armat (BA), forþa tãietoare purtã-toare a ºocului seismic a atacat cele douã verigi slabeale compozitului, respectiv:

• rezistenþa la întindere pe secþiuni înclinate;• aderenþa beton - oþel care stã la baza principiului

BA, respectiv proprietatea betonului de a transmiteoþelului eforturi prin tensiuni paralele cu suprafaþa late-ralã a barelor.

Triunghiul pe care se „descarcã“ aderenþa este con-stituit din:

(1) coeziunea intermolecularã beton - oþel;(2) mularea intimã a asperitãþilor barelor de oþel;(3) încorsetarea betonului activ prin contracþie ºi prin

sisteme de armare. Dacã, în general, coeziunea estenesemnificativã, în schimb mularea ºi încorsetarea s-auconfruntat puternic cu dinamica ºocului.

Centimetrii „stratului de acoperire“ au fost spulberaþi,„maxilarul“ contracþiei nu a funcþionat, barele dezgolites-au desprins de beton dacã nu au fost solid ancorate.Aderenþa s-a manifestat ca un fenomen de masã, devolum.

Fenomenul de mai sus a fost întâlnit în special la ele-mentele de structurã supraarmate cu armãturã longi-tudinalã. Strict în acest sens apelez la un extras dinarticolul menþionat anterior;

„Anumite circumstanþe, pot spune fericite, mi-au oferitºansa unicã de a putea examina, direct ºi fãrã opreliºte,pilaºtrii autostrãzii care traverseazã o parte a oraºuluiSan Francisco, grav avariatã ca urmare a cutremuruluidin Loma Prieta ºi în curs de demolare, fãrã refacere,spre marea satisfacþie a primarului ºi a populaþiei dinîmprejurimi. Mã refer la sistemul de armare: o mulþimede bare longitudinale de mare diametru, greu denumãrat, înlãnþuite de etrieri simbolici ºi fãrã nicio tra-versare cu armãturi a enormei mase de beton; am con-semnat atunci pentru mine: un stâlp de beton armat, demari dimensiuni, suprasaturat cu armãturi longitudinale,dar corigent la armarea transversalã, se comportã lacutremur ca un stâlp de beton simplu ºi aceasta cu atâtmai pregnant, cu cât creºte masivitatea betonului ºisaturaþia cu armãturã longitudinalã... registrele de armã-turi sunt desprinse de masivul de beton, constituinddouã categorii aproape independente“.Fig. 3



Trecând acum la un compozit ierarhic superior,respectiv Betonul Armat cu Armãturã Rigidã (BAR) -binecunoscut de la Casa Parlamentului - fantasticaexperienþã „Kobe“, la peste o mie de cazuri (1307)analizate, trebuie consemnate urmãtoarele:

• Compozitul BAR, în care componenta rigidã a fostsoluþionatã în sistemul „deschis“ (open web type) cuplãcuþe simple (Vierendeel) sau triangulaþii, s-a doveditextrem de sensibil la ºoc ºi cutremur în general. Au fostînregistrate zeci de fenomene de colaps sau avarieregeneralizatã, la fel ca la un BA cu procent mare dearmare (deci casant).

La compozitul BAR,în care componentarigidã a fost soluþionatãcu „inima plinã“ (fullweb type), nu s-a înre-gistrat niciun fenomende colaps, deºi avarii,uneori importante, aufost consemnate.

• Celãlalt compozit din noua generaþie, BetonÎncorsetat în Tub Metalic (BAT), nu este menþionat înliteratura de specialitate.

Întrebat în scris, cel mai valoros specialist al Japonieiîn domeniu, profesorul Masahide Tomii, rãspunde:„...there are seven buildings with concrete filled steeltubes columns, and none of them suffered any damageat all“.

Experienþa celor douã compozite, prin excelenþã anti-seismice, poate fi rezumatã astfel: inimã plinã ºi betonîncorsetat; stâlpii din compozitul BAT însumeazã ambiiparametri.

Nu întâmplãtor, ultimele clãdiri înalte din China auelementele verticale (stâlpii) din BAT, în tuburi metalicecirculare.

Durabilitatea unui astfel de element structural, de altfelfundamental, cere un contact intim ºi stabil de interac-þiune oþel - beton. Deºi în literatura de care am dispus nuse specificã, consider cã un beton din ciment necontrac-til, sau mai bine expansiv, satisface aceastã exigenþã.

MECANISME VRÂNCENEPURTÃTOARE DE ªOC

Pe accelerograma a(t), înregistratã la INCERCBucureºti la 04.03.1977, pe fundalul unor fluctuaþii cuperioade largi ale acceleraþiilor miºcãrii pãmântului, s-aintercalat o armonicã pe un interval de numai 2,8 s, su-gerând un efect de triplu ºoc.

Prima tranºã secvenþialã de numai 0,5 s, purtãtoareºi a acceleraþiei maxime (amax = 0,20 g), nu este strãinãde cele 30 de evenimente de colaps parþial sau total, cubilanþul sumbru cunoscut.

Profesorul Dan Lungu, specialist în domeniu, men-þioneazã cã, deºi sursa este aceeaºi, mecanismul, inclu-siv accelerograma, poate diferi de la un cutremur la altul.

De asemenea, în articolul Dupã cutremurul moldavicdin 04.03.1977 (Arhitectura nr. 4/1977) am menþionat larândul meu: „Mecanismul cutremurelor vrâncene estefoarte complex ºi poate diferi de la o manifestare la alta.Hipocentrul nu este un punct geometric sau o falieobiºnuitã în scoarþa terestrã, ci un volum enorm dematerie în principalele ei forme de existenþã“... volumsupus unui gigantic mecanism de subducþie.

În aceste condiþii, se poate admite cã pot avea loc ºicutremure cu mai multe pachete secvenþiale, de tipulcelui înregistrat la 04.03.1977; evident, cu consecinþegreu de prevãzut.

SÃ NU UITÃMMONUMENTELE ISTORICE

Sub pãmântul þãrii noastre, zguduit periodic decutremure puternice ºi frãmântat în trecut de seminþiilebarbare, sunt „înmormântate“ nenumãrate monumenteistorice despre care nu se ºtie cum arãtau, cine le-a cti-torit ºi cum au dispãrut. Din când în când, cu prilejulintervenþiilor de consolidare, ies temporar la luminãaceste repere de istorie ºi credinþã.

Numai la Suceava cele patru monumente de carene-am ocupat (arh. Virgil Polizu, constructor MihaiBradu), Iþcanii Vechi, Coconii, Mirãuþii ºi Turnul Sf.Dumitru, înclinat cu ~100 cm de la corniºa de bazã, aufost toate rezidite pe fundaþii mai vechi, uitate. Noroc cuarheologul Mircea Matei, scormonitor în ale istoriei, carele-a relevat, fotografiat ºi le-a redat statutul de monu-mente pentru posteritate.

Tocmai în acest sens nu cred cã mai putem lãsa sãse piardã ceva din fondul care a supravieþuit; este oproblemã de conºtiinþã pluridisciplinarã care depãºeºtenevoile pasagere la un moment dat; în ultimã analizã, oproblemã de materiale ºi tehnologii specifice.

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6



În cei peste „20 de ani de monumente“ am salvat ºi eu,alãturi de alþi colegi (Costel Pavelescu, Mircea Mironescu),câteva repere de la dispariþie: Balaciu în plin Bãrãgan (arh.Dinu Hariton), Cozia Veche cu cioturile de ruine strãmutatede pe malul stâng pe malul drept al Oltului (ing. Sãftoiu,arh. Ioana Juravlea, arh. Ricã Teodosescu, ing. Dan Baciu,sponsor ing. Mihãilã), Sirineasa - Vâlcea, transformatã deoameni în grajd, astãzi scoasã parþial din pericol (arh.Botez, ing. Dan Baciu, constructor ing. Mitroi).

În stadiul critic de avariere, înainte de prãbuºire, cor-pul monumentului este fragmentat longitudinal (LG) ºitransversal (TR) prin ample dizlocãri în „blocuri“, cu ten-dinþe independente de lucru. Acest mecanism este legicºi l-am definit ca atare împreunã cu arh. Sandu Miclescu(mai 1982). Dizlocarea vizibilã poate atinge 15-20 cm,dar fâºia de materie care o însoþeºte se degradeazã pemulte zeci de centimetri.

Ideea unora dintre restauratorii de vazã, dupã careîntreaga „substanþã“ a monumentului ar trebui pãstratã,poate deveni o iluzie deºartã. Cred cã este mai cumintesã admitem - cu anumite rezerve - articolul 10 al Carteide la Veneþia: „Când mijloacele tehnice tradiþionale sedovedesc inadecvate, consolidarea unui monumentistoric poate fi asiguratã fãcându-se apel la toatemijloacele tehnice moderne de conservare ºi construcþiea cãror eficacitate va fi fost demonstratã prin date ºtiinþi-fice ºi garantate de experienþã“.

Ne-am apropiat astfel de principalul principiu al con-solidãrii monumentelor, ºi anume: asigurarea coexis-tenþei cu caracter de permanenþã pentru viitor a douãmaterii esenþial diferite:

• materia originarã, obositã, degradatã, local friabilizatã;• materia nouã, cu procesele fizico-chimice încã

neîncheiate.Aici punctele de vedere pot fi diferite; în ceea ce mã

priveºte am optat pentru compoziþiile verificate secular,respectiv pentru asocierile stabile dintre materiile cimen-toase ºi oþelurile ductile.

În anul 1949, s-a sãrbãtorit la Paris „100 de ani deBeton Armat“*; de atunci s-a mai scurs o jumãtate desecol fãrã ca vitalitatea acestui compozit universal sã fieafectatã.

Trecând la monumente, mediul ideal care asigurãpermanenþa în timp a celor doi factori asociaþi, respectivADERENÞA ºi ÎNCLEªTAREA MECANICÃ de un „pat“prin excelenþã pietros, este cimentul. Cimentul Portland,dar nu în orice compoziþie; experienþa a arãtat cã„betonul greu“, obiºnuit, pus în operã (neinspirat) dupãcutremurul din 10-XI-1940, a fost de multe ori respinsca incompatibil.

Pentru a compensa acest gol, am folosit douãmatrice speciale cimentoase, Mortar-Beton Grosier(MBG) ºi Mortar-Beton Fin (MBF)** care nu aparþin strictnici betonului ºi nici mortarului, dar care asigurã o exce-lentã aderenþã de un „pat“ special pregãtit.

Astfel, un element din MB armat (MBA; MFA) înglo-bat în masa corpului bisericii ºi zidit spre exterior cumaterialul originar (cãrãmidã sau piatrã), dupã câþivaani, în care procesele fizico-chimice descresc expo-nenþial, devine un „bulb“ compozit din piatrã armatã cucaracter de permanenþã pentru viitor. Vorbind în mare de„carcasa“ ce încorseteazã spaþial prin consolidare corpulmonumentului (macrostructura podului, substructurafundaþiilor, reþeaua cartezianã de bulbi lamelari)aceasta nu depãºeºte de regulã 10% din substanþaoriginalã ºi transformã monumentul într-un soi de com-pozit subtil, cu înalte proprietãþi de disipare ºi absorbþiede energie.

Acest ultim parametru, mai puþin cunoscut, meritã a fireþinut în mod special atunci când avem în vederediferite monumente. Astfel, dacã pentru oþel procentuldin amortizarea criticã este de 1-2%, iar pentru betonarmat maximum 5%, pentru zidãria simplã acesta poateatinge 10-20%, încât dacã am sãrãci „materia originarã“de aceastã proprietate miraculoasã niciun monument nuar putea supravieþui unui cutremur puternic ºi cu atât maimult unei succesiuni de cutremure. Altele sunt sensibi-litãþile intrinseci ale substanþei originare; în primul rânds laba rez i s ten þã l a înt indere ºi forfecareadirectã***, concentrãrile de eforturi datorate golurilor,niºelor, proeminenþelor etc., toate însoþite de rupericasante evolutive.

Foto 2: Sirineasa, Vâlcea

Fig. 7



Pentru a-i liniºti pe restauratorii de vazã, noi, ingine-rii, avem nevoie de substanþa originarã, de aceastã„pernã“ naturalã de amortizare, dar nu oricum, ciîncorsetatã într-o carcasã rezistentã, ductilã ºi invizibilã.

Spre ce ar trebui îndreptatã totuºi rafinarea carcasei?1. În primul rând, continuitatea intimã între materia

originarã ºi materia nouã nu va trebui deranjatã de pro-cesele fizico-chimice temporare ºi în special defenomenul contracþiei; aceasta, ºtiind cã Mortar-Betonulsub formã de „supã de mazãre“ este bogat în ciment.

Aderenþa foarte bunã obþinutã pe câteva caroteextrase va mai trebui verificatã þinând seama, alãturi dealþi factori, ºi de factorul timp.

2. Materia cimentoasã, venitã în contact direct sauprin migrare cu paramentul pictat, nu ar trebui sã-i ataceprospeþimea, valoarea istoricã ºi stabilitatea restaurãrii.

3. În ultimã analizã, ne trebuie un ciment necontractil,eventual expansiv ºi inert în condiþiile date.

Cimentul BS 42,5, cu sãruri solubile sub 1,5%, folositîn prezent pentru injecþii, precum ºi cazeinatul de calciupentru plombãrile locale, ar putea constitui un punct depornire pentru un program de cercetare mai larg, dincare inginerul nu poate lipsi.

Lucrurile nu mai depind de producãtori, ci de com-petiþia mondialã în exploatarea intensivã a materiei peprincipiul bãtrânilor de la începutul secolului al XX-lea,cã „adevãraþii creatori sunt cei care realizeazã“.

* Minunatul album, „Cent ans de Béton Armé“ mi-a fost dãruit decolegul ºi prietenul meu Emilian Þitaru; îi mulþumesc ºi pe aceastã cale.

** coarse grout, fine grout.*** Nu existã cutremur fãrã forfecare ºi întindere.

Zidurile de calcane, în special, s-au comportat foarterãu. La noi este obiceiul curent ca zidurile de calcane sãse execute cu zid din cãrãmidã ºi sã se utilizeze, pentruultima parte a clãdirii, materialul de rãmãºiþã cel maiprost. Contrar recomandãrilor unei bune execuþii, de obi-cei nu se aºeazã o fermã lângã calcane pentru susþine-rea acoperiºului ºi nici nu se ancoreazã calcanul deferme. Din aceastã cauzã, calcanele, în cea mai mareparte, au suferit, s-au dislocat ºi chiar au cãzut. Acolounde calcanul a fost ancorat de ferme asemeneacãderi nu s-au produs. Cãderea calcanelor a produs,indirect, pagube mari ºi unele au distrus complet caselealãturate.

În legãturã cu celelalte elemente constructive aleclãdirilor, putem consemna urmãtoarele observaþiuni:

Porþiunile de zidãrie cuprinzând materiale diferite, înspecial materiale cu greutate specificã mai mare decât azidãriei, au ieºit la ivealã ºi explicaþia o gãsim prin aceeacã, la acceleraþii egale, corpurile cu masã mai marecapãtã forþe mai mari; chiar ºi cãrãmizile ce nu au fostbine fixate în mortar, cum se întâmplã cu golurile lãsateîn zid pentru fixarea schelelor, au fost uneori scoaseafarã. Golurile umplute ulterior cu zid au apãrut din nou,ceea ce se explicã prin lipsa de legãturã ºi prin diferenþaîntre perioadele vibraþiilor zidãriei de umpluturã ºi a celeiînconjurãtoare.

Corniºele, balcoanele, bowindourile ºi în genere,consolele ºi construcþiile de pe ele au avut de suferit ºiam arãtat motivul la examinarea consolelor de lascheletele din beton armat.

Coºurile au suferit, de asemenea, foarte mult. În spe-cial coºurile înalte ºi cele cu cãciulã s-au prãbuºit, dis-trugând, pe alocuri, învelitorile ºi chiar planºeele.Forfecarea lor la bazã se datoreºte forþei tãietoare pro-dusã la primele zguduiri. Faptul cã rupturile de coºuri seproduc chiar la cutremure uºoare, cum sunt cele degradul VI, se explicã prin aceea cã zidãria acestorcoºuri, prin acþiunea fumului, a variaþiilor de tempe-raturã, a ploii, a îngheþului ºi a dezgheþului, este în bunãparte alteratã. De altfel, este semnificativ cã, chiar lacoºurile joase care s-au prãbuºit, în majoritatea cazurilorzidãria se gãsea complet dezagregatã pe învelitoare.

În ceea ce priveºte golurile zidãriilor, s-au putut con-stata foarte multe deschideri la care nu s-a prevãzutniciun buiandrug sau vreo altã dispoziþie constructivãpentru susþinerea zidãriei de deasupra. O simplã scân-durã sau numai cadrul uºii servesc la susþinerea zidãriei.La toate acestea s-au produs crãpãturi caracteristicedupã triunghiul clasic de repartizare a sarcinilor dea-supra deschiderilor.

Buiandrugii de beton s-au comportat bine, cu condiþiasã aibã reazime destul de lungi pentru o suficientãlegãturã cu zidãria de reazim.

Fig. 8

Continuãm, de asemenea, sã prezentãm spicuiri din lucrarea profesorului Aurel Beleº, CUTREMURUL ªICONSTRUCÞIILE, lucrare scrisã dupã Cutremurul din 1940 din þara noastrã.

prof. Aurel A. BELEª

Cutremurul ºi construcþiile (II)- spicuiri -



Bolþile, în special cele cu sãgeþi mici, s-au comportatfoarte rãu, lucru explicabil prin împingerile orizontalemari. Deplasãrile reazimelor au provocat cãdereabolþarului de la chee sau cel puþin crãpãturi. Lipsa uneilegãturi bune la reazim a produs ºi aci foarte des crãpã-turi. În multe cazuri trebuie, însã, sã remarc cã acestecrãpãturi erau crãpãturi vechi, datorite probabil tasãriizidurilor ºi care fuseserã astupate superficial cu ten-cuialã, pentru ca, bineînþeles, acum sã aparã din nou.Numai bolþile în plin centru s-au comportat mai bine ºidislocarea sau cãderea bolþilor la unele din ele suntexplicabile prin calitatea cu totul inferioarã a cãrãmizii ºia mortarului, sau erau datorate unor crãpãturi vechi, pecare doar o tencuialã ulterioarã le astupase.

ªi acoperiºurile au avut de suferit din cauza materialu-lui ºi modului de execuþie. Cele de tablã nu au suferitnicãieri, cele de þiglã ºi olane au prezentat însã degradãri.În special la cele de þiglã cu pantã repede, din cauzaînãlþimilor foarte mari, þigla a fost, adeseori, aruncatã jos.

Este evident cã acoperiºurile grele au avut un efectdefavorabil ºi asupra solicitãrii generale a clãdirilor, prinfaptul cã forþele tãietoare, datorate forþelor de inerþie cuvalori mari, au solicitat puternic zidãriile, dislocându-le ºiproducând, pe alocuri, surparea lor.

Tot în legãturã cu efectele asupra construcþiunilor,trebuie sã relevez o constatare destul de interesantã,fãcutã asupra tencuielilor. În general, tencuielile de varvopsite în ulei s-au comportat rãu, dislocându-se ºicãzând în multe pãrþi. Explicaþia acestui fenomen estesimplã: stratul de ulei, împiedicând carbonatarea hidro-xidului de calciu din mortarul de var, nu a permisîntãrirea mortarului, care s-a dizlocat de la primelezguduituri.

Varietatea stricãciunilor pricinuite la imobile este foartemare; am expus cazurile cele mai frecvente, mã voi opri,însã, ceva mai mult asupra a douã cazuri interesante,primul învederând un caz de deformaþie interesant, aldoilea constituind, prin amploarea lui, unul din cele maimari accidente înregistrate în istoria construcþiunilor.

Primul caz priveºte cupola din beton armat de pesteaula Facultãþii de Drept. Aceastã cupolã, de 23 mdiametru, se reazemã pe 12 pilaºtri din beton armatînclinaþi, având baza lor pe un cerc. Dacã admitem cãpilaºtrii sunt articulaþi la extremitãþi, sistemul este mobilpentru cazul forþelor disimetrice. Îmbinarea stâlpilor desusþinere asigurã rigiditatea transversalã pentru foiþeledisimetrice ºi eventuale forþe orizontale, aceasta,bineînþeles, numai pentru forþe mici, cum sunt cele pro-duse de vânt. În cazul cutremurului, forþele orizontale deinerþie, produse de componenta orizontalã a acceleraþiei,au întrecut limita de rezistenþã a stâlpilor, care au cedatpermiþând deplasarea cupolei. Cum, însã, deplasãrilecupolei au fost determinate de direcþia undei seismice,s-au rupt numai stâlpii de pe douã direcþiuni normalecorespunzãtoare direcþiilor dupã care deplasãrile stâlpilorau fost mai accentuate. Fenomenul acesta a fost foartevizibil marcat pe toatã periferia cupolei.

Al doilea caz îl constituie cãderea blocului Carlton.Surparea acestei construcþiuni constitue un caz unic înistoria betonului armat, cãci rar s-a înregistrat o dis-trugere atât de rapidã ºi de completã a unei construcþi-uni de aceastã mãrime. Clãdirea, executatã pe scheletdin beton armat, era aºezatã în colþul format de Str.Regalã cu B-dul Brãtianu ºi prezenta în colþ o parte mai

înaltã, alcãtuind un turn de 4,7 m, iar în lãturi 2 aripi, unape Str. Regalã de vreo 30 m, ºi alta spre B-dul Brãtianude 36,50 m înãlþime. Clãdirea cuprindea 2 subsoluri,parter, mezanin ºi 11 etaje în partea din colt, 8 etaje, dincare 5 în gabarit, spre B-dul Brãtianu, 7 etaje, din care 4în gabarit, spre Str. Regalã. În fund, lipit de clãdire, seafla o salã de cinematograf.

Dupã cum spun martorii oculari care au asistat laprãbuºire, încã de la primele zguduituri clãdirea dãdeaimpresia cã se scufundã în pãmânt, apoi dãdea impresiacã s-a umflat spre mijloc, ºi în fine s-a prãbuºit. În toatãliteratura tehnicã nu am putut gãsi un caz de distrugeremai completã ca la aceastã clãdire, unde afarã de câþivastâlpi laterali ºi de partea din fund a cinematografului,nimic nu a mai rãmas în picioare. De aceea, o reconsti-tuire a cauzelor care au provocat aceastã prãbuºire esteimposibilã, ºi nu putem face decât ipoteze.

Din cercetãrile fãcute la faþa locului ºi din verificareaproiectelor de cãtre comisia de anchetã, din care amfãcut parte ºi subsemnatul, s-au putut stabili urmãtoarele:

În general, evaluãrile încãrcãrilor ºi calculele au fostbine întocmite, însã la dimensionarea diferitelor elementenu s-au respectat prevederile circularii germane pentrucalculul construcþiunilor din beton armat, circularã careeste utilizatã în mod obiºnuit la noi în þarã ºi la carene-am referit pentru verificarea proiectului.

Rezistenþele în stâlpi întreceau, pe alocuri, însã înlimite acceptabile, valorile prescrise de circularã; înschimb, procentul de armare era sub limita de 0,8%scãzând pânã la 0,5%. De asemenea, diametrelefiarelor longitudinale erau foarte slabe, la parter fiindstâlpi cu armãturi de 12 mm diametru.

Douã erori de concepþie în alcãtuirea scheletului dinbeton armat prezintã dupã mine o importanþã capitalã.Deºi nu sunt în contradicþie cu nicio prescripþie oficialã,totuºi ele sunt contrare unor principii tehnice sãnãtoase.

Este vorba de o serie de stâlpi din faþadã care aveauo secþiune cu totul neraþionalâ, în formã de L cu o lãþimede 20-24 cm ºi o lungime de 120-170 cm. Încãrcãturaacestor stâlpi era de 183-235 tone. Aceasta formã nelo-gicã este foarte nepotrivitã pentru stâlpi. În primul rând oexcentricitate, chiar micã, în aplicarea sarcinei, mãreºtesimþitor rezistenþele în stâlpi. În al doilea rând, aceºtistâlpi se comportã rãu la o solicitare transversalã, dincauza forþei tãietoare orizontale produsã de cutremur.

A doua eroare de concepþie este lipsa de continuitatea stâlpilor. O serie de stâlpi, începând din etajul III, aufost suprimaþi ºi în locul lor s-au dispus alþi stâlpi careîºi aveau reazimul pe grinzi ºi care se ridicau apoi pe5-6 etaje. La mai mulþi din aceºti stâlpi, grinzile caresusþineau stâlpii cei noi, rezemau pe alte grinzi, care larândul lor erau susþinute de alte grinzi ºi aºa maideparte. Am aflat pânã la 4 rezemãri succesive, ba chiarla unii stâlpi grinzile rezemau pe console. Am arãtat maisus care este efectul dezastruos al acestor rezemãri destâlp pe grinzi ºi console, atunci când este vorba desolicitãri dinamice. Efectul dinamic va fi ºi mai resimþit încazul rezemãtorilor succesive de grinzi, din cauza elas-ticitãþii ºi deci a sãgeþii pe care o poate lua punctul desprijin al stâlpului nou.

Pe lângã aceste erori de concepþie - fundamentale,scheletul de beton armat prezintã încã o serie de greºeli,abateri, faþã de prevederile circularii germane.



Astfel, axarea stâlpilor de la un etaj la altul nu era fãcutãîn condiþiuni bune peste tot, dând loc la excentricitãþi apre-ciabile; pe lângã aceasta, unele grinzi cu secþiune foartemare rezemau pe stãlpi subþiri, producând excentricitãþi înstâlpi. ªi trebuie sã observãm cã nici stâlpii externi nu aufost dimensionaþi pentru momentele de încastrare trans-mise de grinzi, aºa cum prevede circulara.

La acestea trebuie încã sã adãugãm lipsa unor grinzide rigidizare, cãci grinzile transversale ale clãdirii erau îngenere subþiri, de 14 cm lãþime, iar zidurile interioaresubþiri, de 7 cm ºi 14 cm, nu compensau lipsa de rigidi-tate a scheletului.

În privinþa execuþiei lucrãrii, controlul dimensiunilor ºia armãturilor, care au putut fi identificate, au indicat cãprevederile proiectului au fost respectate. În schimb,s-au putut constata unele defecte de execuþie, precumplane de separaþie în betonul stâlpilor, armãturideplasate în secþiuni, dezaxãri de stâlpi la trecerea de laun planºeu la altul ºi, în fine, mustãþi prea scurte lastâlpi. Toate aceste defecte erau de naturã sã reducã înspecial rezistenþa transversalã a construcþiei.

Cât priveºte calitatea betonului, aceasta s-a cercetatdin douã puncte de vedere: 1. rezistenþa betonului;2. dozajul cimentului.

Pentru aprecierea rezistenþei betonului s-au tãiatcuburi de probã din piesele care nu prezentau deteriorãriaparente produse cu ocazia dãrâmãrii ºi au fost supuse laîncãrcare pânã la rupere. Rezistenþele aflate au variatde la 101 kg/cm3 la 202 kg/cm2 cu o medie de 127 kg/cm2.Dacã admitem cã lucrarea s-a executat cu cimentspecial, rezistenþa cubicã dupã 28 zile trebuia sã fie de160 kg/cm2, iar dupã 4 ani - cât era vechimea blocului -,trebuia sã fie mai mare, cam 200 kg/cm2. Dacã þinemsocoteala însã cã acestea cuburi nu erau confecþionateîn forme speciale, ci tãiate din stâlpi ºi grinzi, o reducereimportantã a rezistenþei este de aºteptat, dupã cum semenþioneazã în Beton-Kalender.

Date precise lipsesc în literatura de specialitate, înprivinþa acestei reduceri de rezistenþã. Într-un studiu al luiGraf gãsim, însã, cã pentru probele tãiate din corpulºoselelor reducerea ajunge la 70% din aceea a pro-belor direct confecþionate, de unde rezultã cã rezistenþala care trebuia sã ne aºteptãm era de 140 kg/cm2. Dacãadãugãm încã faptul cã blocurile au fost cioplite, nu tã-iate, cã blocurile din care s-au luat probele suferiserã ºiprin cãdere ºi prin incendiu, putem spune cã rezistenþade 127 kg/cm2 aflatã nu denotã o calitate mai readecât minimul cerut de circulara germanã ºi cã nu cali-tatea betonului a putut fi cauza prãbuºirii.

În fine, verificându-se si dozajul cimentului, s-a cons-tatat cã cimentul era în jurul proporþiei de 300 kg/m3

beton, iar analiza granulometricã a betonului a dat unrezultat acceptabil.

În rezumat, am putea spune cã defectele deproiectare, de calcul, de execuþie, luate individual nuerau de naturã sã compromitã lucrarea, însã fiecare înparte contribuia la reducerea coeficientului de siguranþã.În special defectele tindeau spre reducerea rezis-tenþei transversale a clãdirii.

Mai ales cele douã erori fundamentale de care erauafectaþi stâlpii, erori datorate concepþiei de arhitecturãmercantilistã de care suferã atâtea clãdiri ale noastre,fãceau ca aceastã construcþie sã fie foarte sensibilã laacþiunea cutremurelor.

Este locul sã remarcãm aici cã, în comparaþie cu alteclãdiri, Carltonul nu prezintã nici erori de calcul mai mari,nici abateri mai grave, nici execuþie mai rea decât amavut ocazia sã vedem la multe alte clãdiri, care deºi ausuferit, nu au dat loc niciuna la un accident atât de gravcum a fost cel dela Carlton.

ªi totuºi, clãdirea Carlton a fost singura care s-a surpat,iar distrugerea ei a fost de o formã cum încã nu ºtiu sã sefi înregistrat vreun accident în istoria betonului armat.

De ce a cãzut, deci, Carltonul?În momentul când o clãdire primeºte prima zguduiturã

datã de cutremur, se dezvoltã o serie de forþe de inerþie.Sub acþiunea acestor forþe de inerþie se produc în clãdireforþe tãietoare ºi momente încovoietoare. Forþele tãie-toare au o valoare maximã la faþa terenului iar sub acþi-unea lor stâlpii au fost solicitaþi la forfecare la nivelulplanºeelor, începând cu planºeul de peste subsol.

Este probabil cã, din cauza unei neconcordanþe întrecentrele de greutate ale diferitelor planºee ºi centrele derigiditate ale stâlpilor, s-a produs ºi un efect de torsiuneîn jurul unui ax vertical al clãdirii, care a mãrit efectele deforfecare ºi de încovoiere. Forþa de forfecare a lucrat,dupã cât se pare, normal pe feþele late ale stâlpilor sub-þiri de care am amintit mai sus. Se poate demonstra cãtravaliul de deformaþie la forfecare variazã proporþionalcu pãtratul grosimii secþiunii, fiind dat de formula:

T = τmax2d2b/2G

unde T este travaliul de deformaþie, d grosimea barei,b lãþimea ei, τmax rezistenþa maximã la tãiere ºi G coefi-cientul de elasticitate transversalã. Pentru aceiaºi secþi-une utilã, travaliul absorbit pentru deformaþie va fi cu atâtmai mic, cu cât grosimea va fi mai redusã. Aceasta ne-arexplica de ce energia forþelor tãietoare dezvoltate înconstrucþie a putut distruge cu uºurinþã stâlpii subþiri.

Aceºti stâlpi au fost, pur ºi simplu, retezaþi de lovituraprodusã de cutremur ºi deplasaþi pe planºeu. La rândullui, acesta nu a putut rezista ºi stâlpii retezaþi au perforatplanºeul de peste primul subsol, au trecut prin planºeulcelui de al doilea ºi s-au oprit în pãmânt. Acelaºi fenomenpare cã s-a repetat ºi la planºeul de peste parter. Aceastacred cã rezultã clar din starea în care ºi astãzi se gãseºteunul din aceºti stâlpi ºi anume cel dinspre Str. Regalã.Acolo se poate vedea stâlpul subsolului legat încã deperete, alãturi stâlpul parterului, stând în picioare cucapul de jos retezat, arãtând clar ciocnirile fiarelor ar-mãturii, ºi chiar susþinând încã radiatorul ºi în fine, tot alã-turi, ceva mai încolo ºi vertical, stâlpul etajului în aceeaºistare. ªi stâlpul din colþ este rãsturnat în subsol, aºezatdupã diagonala clãdirii ºi cu capetele forfecate.

Clãdirea, nemaiavând susþinerea necesarã, a începuta se afunda; scheletul care, cum am vãzut, începând de laetajele III ºi IV avea stâlpii deplasaþi ºi rezemaþi pe grinzi,nu a mai avut rigiditatea necesarã, a început sã cedezelateral în dreptul acestor etaje, dând impresia unei umflãrilaterale ºi s-a prãbuºit. Fenomenul s-a petrecut, aºa cumspun martorii oculari: „Clãdirea pãrea cã începe sã sescufunde, apoi s-a umflat pe la mijlocul ei ºi, în fine, s-aprãbuºit complet”, înscriind în istoria betonului armat ceamai teribilã catastrofã din câte se cunosc.

În cele de mai sus am arãtat care este interpretareamecanicã ce se poate da fenomenelor produse decutremure ºi am examinat, în lumina acestei expuneri,stricãciunile care s-au produs, la clãdirile de la noi, decutremurul din 10 Noiembrie 1940.�

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 20.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corespondent Ileana CRISTEAUSA HOWARD

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. cercet. ºt. Adrian Þabreadr. ing. Radu Polizuprof. univ. dr. ing. Agneta Gruiadr. ing. Ionel Vidraºcuarh. Laurenþiu Brânzeanudr. ing. Emil Sever Georgescuprof. univ. dr. ing. Nicolae Boþuing. Nicolae ªt. Noica

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC Iunie 2016 – pdf

Documents

Transcript of RC Iunie 2016 – pdf