RC Aprilie 2016 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

ERBAªU SA 15

METROUL SA 17

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

La mulþi ani! La mulþi ani! 4, 5

SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII: Soluþia de

fundare a Stadionului de fotbal „Ion Oblemenco”

din Craiova – modelarea experimentalã

a piloþilor de fundare 6, 7

IJF DRILLING SOLUTIONS: Importator unic

al utilajelor pentru foraj COMACCHIO 8, 9

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Finalizarea lucrãrilor

de reabilitare a sistemelor de irigaþii

din Republica Moldova 10, 11

Green Court Bucharest (II). Ansamblu de clãdiri

pentru birouri certificat LEED GOLD,

performanþã în proiectare ºi execuþie 12 - 14, 16, 18, 20

NOVART: Field View – aplicaþie pentru

rezolvarea problemelor la nivel de ºantier 19

GIP GRUP SA: Moment aniversar 21

ROMFRACHT: Fibre pentru armarea dispersã

a betoanelor 22, 23

SOLARON: Consolidarea, repararea ºi protecþia

structurilor degradate din beton 24, 25

IRIDEX: Tehnologia Tensar

pentru stabilizarea substraturilor 26, 27

RIGIPS®: Produse incombustibile ºi sisteme

rezistente la foc pânã la 4 ore 28, 29

ALGABETH: Inspiraþie

pentru arhitecþi ºi constructori 30, 31

ADEPLAST:

Vopseaua all-inclusive AERIA GOLD 32, 33

ALUPROF: Ajurarea în arhitecturã 34, 35

Trofeul Calitãþii ARACO: Reabilitare staþie

de epurare în municipiul Sighetu Marmaþiei 36

TERRE ARMEE: Sistemul de arc din beton

prefabricat TechSpan® 38, 39

TOP GEOCART: Soluþie pentru profesioniºti -

Leica 3D DISTO Windows 40, 41

HVM ECOLOGIC: Foraje profesionale de medie

ºi mare adâncime 42, 43

PRECON: Elemente prefabricate din beton,

beton armat ºi beton precomprimat pentru

construcþii civile, industriale ºi agricole 44, 45

SOLDATA: Soluþiile de monitorizare a stabilitãþii

pantei fac minele mai inteligente ºi mai sigure 46, 47

Lucrãri de investigare geotehnicã în vederea

consolidãrii unui drum afectat

de alunecãri de teren 48, 50, 52, 54, 55

CREATON ETERNIT: Inspiraþi-vã în voie bunã

ºi daþi frâu liber ideilor dumneavoastrã de design 53

Starea de urgenþã pre-seism, calendarul tectonic

ºi calendarul consolidãrilor 56, 58, 59

„Revoluþia” construirii de locuinþe în America 60 -62

Personalitãþi româneºti în construcþii -

ªtefan MIREA (1882 - 1932) 64, 65

e d

!t

o r

i a

l

În cele ce urmeazã nueste vorba despre expresiile„înmagazinate”, în timp, debogatul ºi nestematul nostrufolclor românesc. Acesta, prinpuþine cuvinte, exprimã bineºi subtil stãri de fapt, bunesau rele, prin care au trecut ºitrec oamenii în existenþa lorpãmânteanã ºi care caracte-rizeazã neîntrecut pânã acum experienþe de viaþã concrete ºirepetabile.

Nu întâmplãtor femeile ajunse la maturitate sau în parteafinalã a vieþii se gândesc cu multã nostalgie la timpurile în care,„codane” fiind în formã fizicã ºi mentalã, erau capabile sã rezolveorice obstacole pentru a fi utile ºi îndrãgite de cei care le înconju-rau. Cum s-ar spune „fosta-i lele cât ai fost”.

Panseul de mai înainte ne duce vrând, nevrând cu gândul latranspunerea lui plasticã ºi în sectorul construcþiilor de care neocupãm.

ªi în România construcþiile au avut momente de vârf care aucontribuit hotãrâtor la soarta multor lucruri de care ne „bucurãm”astãzi. Gândiþi-vã ce-ar fi însemnat azi, de exemplu, Bucureºtiulfãrã metrou!?! Greu de închipuit. Acesta, metroul, a fost construitînainte de 1990 în 6-10 ani, pe când dupã, greu s-a mai finalizatun kilometru de astfel de cale rutierã subteranã.

Doi sunt factorii principali ai reuºitei sau nereuºitei într-unastfel de demers: oamenii ºi utilajele specifice pentru executareaunor asemenea lucrãri deosebite, dar ºi pentru toatã gamalucrãrilor de investiþii. Deci, oamenii, oricât de pricepuþi ar fi ei, nupot face mai nimic fãrã maºini, utilaje ºi materiale specifice con-strucþiilor. Cele care sã asigure productivitate, durabilitate, cali-tate ºi eficienþã pentru investiþiile avute în vedere pentruconstrucþii. În acest sens, arhitecþii, proiectanþii, producãtorii demateriale ºi utilaje pentru construcþii, constructorii înºiºi apeleazãla cele mai recente ºi eficiente oferte din acest domeniu.

Un mijloc eficient pentru un asemenea demers îl constituietârgurile ºi expoziþiile de profil, unde beneficiarii vãd „pe viu” dece au nevoie. În acest sens ºi în România, atât înainte cât ºidupã 1990, anual, s-au desfãºurat zilele ConstructExpo, mani-festare internaþionalã de prestigiu, prestigiu asigurat de firme derenume din întreaga lume, care prin ofertele lor exprimã con-curenþa specificã economiei occidentale.

Din pãcate, zicala „fosta-i lele cât ai fost” se potriveºte cumnu se poate mai bine ºi în cazul ConstructExpo, manifestareexpoziþionalã care fluctueazã în ultimii ani ca numãr de partici-panþi ºi deci, îngustarea ofertelor aºteptate. Ca sã nu mai vorbimdespre evidenta dispariþie a firmelor româneºti producãtoare demateriale ºi utilaje pentru construcþii de la ConstructExpo.

Nu degeaba, cu regret se spune, „unde o fi ConstructExpode altã datã?”.

Unul dintre motive ar fi îngustarea genului de construcþii ridi-cate în þara noastrã. Singurele dezvoltãri investiþionale fiind încãîn domeniile comercial, administrativ, bancar ºi cel al birourilorpentru firmele strãine prezente în România. Nimic despre lucrãriindustriale, cele din domeniul agriculturii, educaþiei ºi sãnãtãþii.Ca sã nu mai vorbim de cele atât de necesare în infrastructurã,investiþii tãrãgãnate la nesfârºit ºi nemotivat atâta timp cât auexistat la dispoziþie fonduri europene ºi proprii destinate acestuiscop. Unde sunt aceºti bani, de ce nu se regãsesc în respec-tivele lucrãri? Nu se regãsesc pentru cã au fost furaþi sistematicfãrã ca sã rãspundã cineva ºi fãrã a se recupera respectivii banide la cei hrãpãreþi. Dar, merge treaba? Merge. Numai cã mergeîn beneficiul unora ºi în detrimentul economiei româneºti.

Fie ca „fosta-i lele cât ai fost” sã rãmânã la stadiul sãu pozitivºi nu la repetarea regretelor, iar ConstructExpo sã redevinã ce afost cândva.

Ciprian Enache

NOSTALGII !„Fost-ai lele cât ai fost“

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20164

Dintre cele 4 anotimpuri ale anului, se spune cã primã-vara ar fi cea mai frumoasã!

Iar pentru mulþi dintre noi lucrul a devenit convingãtor fieºi pentru cã parcurgând mai multe la rând ne-am convinscã ea, primãvara adicã, înseamnã renaºterea naturii ce neînconjoarã de-a lungul vieþii noastre pãmântene.

Ori, renaºterea, pe multiplele ei planuri, îþi dã sentimen-tul evoluþiei vieþii sub semnul reluãrii speranþelor mereudoritoare de continuitate. Cu cât sunt mai multe primãveri þise întregeºte ideea ºi poate ºi certitudinea cã ea, primã-vara, ar fi cel mai frumos anotimp. Dacã nu ar fi aºa, sigur cãnu ar exista nici celelate anotimpuri, fiecare cu specificul lor.

Primãvara, însã, îþi deschide larg dorinþa de a le par-curge pe toate cele 4 ale anului.

Sigur, ºugubeþii se îndoiesc de cele spuse pânã acumfãcând legãtura cu faptul cã primãvara, incluzând ºi1 aprilie, ne poate pãcãli, dacã este presãratã cu vremenu pe gustul nostru. Numai cã ºi la o asemenea datã(1 aprilie) viaþa îºi urmeazã cursul ei tradiþional.

În aceastã zi „memorabilã” se nasc ºi oameni ºi seschimbã destine fãrã ca cei în cauzã sã fie dezamãgiþi cãs-au nãscut într-o asemenea zi. ªi asta pentru cã unii dintreei, prin intuiþie ºi mai ales prin strãdanie, ajung sã devinã„cineva” în societatea în care trãiesc ºi muncesc.

În ceea ce ne priveºte, ca realizatori ai acestei publicaþiide specialitate, precizãm cã ºi în ziua de 1 aprilie, fãrã sãne pãcãleascã, s-au nãscut oameni care au îmbrãþiºat pro-fesia de constructor, una dintre cele mai reprezentative ºidefinitorii pentru progresul a tot ce ne înconjoarã. ªi nu-inicio exagerare dacã spunem cã fãrã constructori ºioperele lor n-am fi decât niºte sãlbatici.

Ei bine, un om deosebit ºi reprezentativ pentru breaslasa, prin ceea ce a realizat ºi realizeazã ºi în prezent, adevenit ºi este o personalitate în domeniul construcþiilor:

ing. Petre Badea, managerul general al SC AEDIFICIACARPAÞI SA din Bucureºti.

ªi cum vorbele pot fi de prisos dacã nu lasã în urma lorºi fapte despre care sã vorbim, ele rãmân doar vorbe dedragul vorbelor. Pentru a demonstra cã ele, vorbele, aucorespondent real vom puncta sumar doar câteva dintrerealizãrile care îl definesc pe constructorul a cãrui zi denaºtere - 1 aprilie - ºi-o aniverseazã în aceastã lunã pentrua 68-a oarã.

La cât mai mulþi ani, dle Petre Badea!Spuneam cã vã vom aminti câteva dintre operele sale

din domeniul construcþiilor.Ultima este reprezentatã de reconsolidarea ºi moder-

nizarea ansamblului Teatrului Naþional din Bucureºti dupãun concept magistral aparþinând distinsului academician,prof. univ. dr. arh. Romeo Belea ºi proiectat de regretatularh. Gabriel Ghelmegeanu, o altã personalitate din dome-niul construcþiilor. Ei, aceºti mari specialiºti, ne-au pus con-cret ºi deci la vedere, un obiectiv cultural de prim rang, cu onouã structurã ºi înfãþiºare, construcþie pe care v-amprezentat-o în mai multe numere ale Revistei Construcþiilor.

Iatã ºi alte construcþii de referinþã la care ing. PetreBadea ºi colectivul firmei pe care o conduce dupã 1989încoace ºi-au adus contribuþia. Funcþionalitatea ºi eficienþalor asigurã condiþii de care ne bucurãm ori de câte ori letrecem pragul.

• Renovarea ºi modernizarea Ateneului Român – o biju-terie încântãtoare din punct de vedere constructiv ºi maiales pentru ceea ce înseamnã el pentru oameni ºi culturamuzicalã.

• Remodelarea ºi finalizarea unui alt edificiu de o largãimportanþã privind tezaurul creaþiilor scriitoriceºti alepoporului nostru: Biblioteca Naþionalã.

ing. Petre Badea

Ateneul Român Biblioteca Naþionalã, Bucureºti

La mulþi ani ! La mulþi ani !

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2016 5

• Vis-a-vis de aceastã construcþie se aflã ºi noul sediu alTribunalului Bucureºti.

• În apropierea Bibliotecii Naþionale a prins viaþã unaºezãmânt de sine stãtãtor pentru Teatrul de Operetã IonDacian, construit de AEDIFICIA CARPAÞI.

• Consolidarea ºi restaurarea Bãncii Naþionale aRomâniei ºi a Palatului Cotroceni au fost realizate tot deAEDIFICIA CARPAÞI.

• Recent, a fost dat în folosinþã un edificiu destinat trata-mentelor ºi întreþinerii corporale, beneficiind de foloaseleapelor termale existente în subsolul Capitalei: ThermeBucureºti, investiþie care ºi-a deschis larg porþile pentru ceiinteresaþi în acest domeniu.

Enumerarea poate continua deoarece obiectivele con-struite de AEDIFICIA CARPAÞI sunt nu numai numeroasedar ºi reprezentative prin destinaþia lor.

Deºi anii se adunã nemilos în pofida dorinþelor noastre,la 68 de ani ing. Petre Badea se aflã într-o formã fizicã ºimentalã de invidiat, ca urmare a continuei sale stãri demiºcare pentru creaþia constructivã, cea care dovedeºte cãtimpul nu trebuie sã treacã degeaba pe lângã noi. Aºa cumnu a trecut nici pentru ing. Petre Badea din 1 aprilie 1948,atunci când a vãzut lumina vieþii la Negreºti, jud. Argeº,dupã care ºi-a urmat cursul absolvind primii ani deînvãþãmânt la liceul din Mozãceni, devenind apoi student alFacultãþii de Construcþii Civile ºi Industriale a Institutului deConstrucþii din Bucureºti. A absolvit cursurile acestui lãcaºde învãþãmânt superior în anul 1970, când a ºi intrat înposesia documentelor care îl atestau ca inginer. Au urmat

anii în care a fost prezent ºi a funcþionat ca inginer con-structor pe numeroase ºantiere, atât înainte de 1989 cât ºidupã aceastã datã. Etapa pe care a parcurs-o dupã aceastãcumpãnã a anilor a însemnat ºi trecerea la concepþii ºiviziuni noi, specifice societãþii capitaliste, privind mediul deafaceri în sectorul construcþiilor.

Pregãtirea ºi experienþa sa, ambele dobândite ºi apli-cate în noile condiþii, l-au determinat sã-ºi ia, cum se spune,„soarta în propriile mâini”, întemeind, prin privatizareavechii firme, una nouã, care se numeºte AEDIFICIACARPAÞI, suficient de bine cunoscutã pentru calitatea ºidurabilitatea obiectivelor construite în Bucureºti ºi în altelocalitãþi din þarã.

Pentru întreaga sa carierã ing. Petre Badea a primitnumeroase ºi importante distincþii: Ordinul Naþional Servi-ciul Credincios în grad de „Cavaler” ºi cel de „Ofiþer”, Medalia„Cotroceni la 100 de ani”, Crucea Patriarhalã, titlul deArhonte al ortodoxiei acordat de sanctitatea sa Bartolomeu I,Arhiepiscop al Constantinopolului ºi Patriarh Ecumenic.

În finalul acestor rânduri adresate sãrbãtoritului ºi dum-neavoastrã, cititorilor, pentru cunoaºterea sau reamin-tirea celui ce este ing. Petre Badea, cele scrise în acestepagini ne uºureazã sarcina de a-l caracteriza suplimentar,deoarece în întreaga perioadã de 68 de ani scursã pânãacum el s-a impus ca un mare ºi adevãrat om ºi constructorprin tot ceea ce ne-a pus la dispoziþie.

La mulþi ani cu sãnãtate ºi aceeaºi ambiþie de a fi înprimele rânduri ale celor care fac parte din nobila breaslã aconstructorilor!

Ciprian Enache

Palatul Cotroceni Banca Naþionalã a României

Teatrul de Operetã Ion Dacian, BucureºtiTherme Bucureºti


MODERNIZAREA COMPLEXULUI SPORTIV DIN CRAIOVA Soluþia de fundare a Stadionului de fotbal „Ion Oblemenco” –

modelarea experimentalã a piloþilor de fundareing. Florin ARCHIP, ing. Georgiana VÃSII, ing. Alexandru MÃGUREANU, dr. ing. Árpád SZERZO,

drd. ing. Cristian RADU, ing. Lóránd SATA – SBR Soletanche Bachy Fundaþii

Construcþia noului stadion esterealizatã de cãtre asocierea Con-A –ACI Cluj – Nisal, proiectant generalfiind Dico ºi Þigãnaº, iar proiectant alstructurii de rezistenþã Plan31. Pro-iectul ºi lucrãrile de fundaþii specialeau fost real izate de cãtre SBRSoletanche Bachy Fundaþii.

Evaluarea interacþiunii teren-structurã reprezintã un aspect im-portant, fiind o componentã aprocesului de proiectare structuralã,în vederea stabilirii condiþiilor geoteh-nice ale proiectului.

Pe baza investigaþiilor ºi infor-maþiilor prezentate în cadrul studiuluigeotehnic ºi pe baza investigaþiilorin-situ (determinãri de tip CPT), s-aconturat o vedere de ansamblu pre-liminarã asupra parametrilor mecaniciai pãmântului.

Particularitãþile acestui obiectiv,îndeosebi caracteristicile terenuluide fundare ºi încãrcãrile orizontale ºi

verticale însemnate, au condus lastudierea câtorva soluþii de fundareprecum: îmbunãtãþirea terenului defundare prin incluziuni rigide sau fun-dare indirectã pe piloþi de îndesaresau piloþi foraþi de dislocuire dediametru mare.

Având în vedere natura terenuluide fundare, caracterizatã printr-ostratificaþie neuniformã pe primii 10-12 m ºi straturi foarte compresibilepânã la adâncimea de 4-5 m ºinatura, respectiv natura ºi magni-tudinea încãrcãrilor (încãrcãri impor-tante de compresiune ºi forþãtãietoare, în special în grupãrile spe-ciale care considerã acþiunea vântu-lui), au condus la un sistem defundare alcãtuit din piloþi foraþi de

Parte integrantã a proiectului de modernizare a complexului sportiv „Ion Oblemenco” din municipiulCraiova este Stadionul Central de fotbal, un obiectiv cu un deosebit impact din punct de vedere social,arhitectural ºi structural, menit sã asigure o capacitate de aproximativ 30.000 de locuri.

Articolul prezintã o vedere de ansamblu asupra cerinþelor stabilite prin procesul de proiectare struc-turalã, aspectele considerate la evaluarea fenomenului de interacþiune teren-structurã, precum ºiprezentarea soluþiei de fundare menitã sã conducã la obþinerea unor rezultate optime din punct de vederestructural ºi economic, în vederea determinãrii ºi confirmãrii parametrilor de lucru.

Fig. 1: Stadion „Ion Oblemenco” Craiova. Vedere de ansamblu din timpul execuþiei

Fig. 2: Asigurarea conlucrãrii piloþilor cu tãlpile de fundare

´́

diametru mare solidarizaþi la capetecu radiere din beton armat, care larândul lor au fost legate cu grinzi defundare pe direcþie radialã ºi inelarã.

Pe diferite zone ale stadionului ºiîn funcþie de seturile de încãrcãrigravitaþionale, seismice ºi din vânt,s-au stabilit categorii de piloþi de fun-dare având diametre variabile de800 mm, 900 mm ºi 1200 mm ºilungimi cuprinse între 10.0 m ºi13.0 m, iar ca mod de realizare s-aales tehnologia de execuþie cu ºneccontinuu (CFA), din raþiuni de capa-citate portantã ºi productivitate.

Încãrcãrile la nivelul piloþilor auvariat considerabil, tribunele fiindmai încãrcate decât zonele de colþ,iar piloþii au fost solicitaþi diferenþiatîn funcþie de poziþia din cadrul trans-versal. De exemplu, pentru piloþii cudiametrul de 800 mm s-au înregistratîncãrcãri maxime de compresiunede cca. 2.000 kN ºi încãrcãri orizon-tale maxime de cca. 250 kN.

Calculul capacitãþii portante apiloþilor a fost efectuat respectândNP 123-2010 „Normativ privindproiectarea geotehnicã a fundaþiilorpe piloþi” ºi SR EN 1997-1 “Eurocod7: Proiectare geotehnicã. Partea 1:Reguli generale”.

Analiza comportamentului piloþilorla încãrcãri corespunzãtoare stãrilorlimitã de serviciu ºi ultime a fostasiguratã de încercãri la nivelul decalitate N2 pe piloþi suplimentari, înconformitate cu normativul NP 045-2000 „Normativ privind încercarea înteren a piloþilor de probã ºi a piloþilordin fundaþii”.

Confirmarea datelor avute învedere în cadrul procesului de pro-iectare ºi a rezultatelor furnizate deîncercãrile preliminare la nivelul cali-tativ N2 s-a realizat prin intermediul

încercãrilor de probã pe piloþii dinlucrare - având diametre de 800,900 ºi 1.200 mm - la nivelul calitativN3, în conformitate cu normele învigoare ºi cu cerinþele impuse înproiect.

Tipul încercãrilor efectuate a fostde tip efort impus - deformaþiemãsuratã. În plus, în cazul încer-cãrilor de probã la nivelul calitativN2, în funcþie de tipul încãrcãriloraplicate - verticale sau orizontale,doi piloþi au fost instrumentaþi (P1P-1, P1P-2). Astfel, în cazul pilotuluiP1P-1 (având diametrul de 800 mmºi o lungime de 11,0 m) supus la oîncãrcare maximã de compresiunede pânã la 5.000 kN s-au utilizatnouã mãrci extensometrice fixate decarcasa de armãturã. Cu ajutorulacestora s-a urmãrit determinareadezvoltãrii frecãrii laterale odatã cuaplicarea încãrcãrilor ºi în finalrafinarea modelului de calcul.

Diagrama din fig. 3 prezintã dez-voltarea eforturilor de frecare latera-lã mediatã pe tronsonul superior, demijloc ºi inferior al pilotului, careîmpreunã cu diagrama de compre-siune-tasare redatã în fig. 4 a permisdeterminarea mai exactã a compor-tamentului compresiune-tasare apilotului, a capacitãþii ultime ºi a ta-sãrii la nivelul încãrcãrii SLS (1820 kN).

S e o b s e r v ãcreºterea valorilorfrecãri i lateralepartea inferioarã apilotului, ceea ceconfirmã transferulîncãrcãrilor de lapartea superioarãspre bazã odatãcu creºterea încãr-cãrilor.

În cazul solicitãrii la forþe orizon-tale, pilotul P1P-2 (având diametrulde 800 mm ºi o lungime de 11,0 m) afost instrumentat cu senzori inclino-metrici, prin intermediul cãrora s-auobþinut informaþii relevante cu privirela deplasãrile în timp real corespun-zãtoare diferitelor praguri de încãr-care pânã la maximul de 360 kN.

Rezultatele obþinute din senzoriau fost analizate împreunã cutasãrile ºi cu deplasãrile orizontalemãsurate ale piloþilor de probã -corespunzãtoare diferitelor praguride încãrcare, fapt ce a condus la ca-librarea capacitãþii portante lateralea pilotului ºi evaluarea deplasãrii pilo-tului la nivelul încãrcãrii SLS (60 kN).

În urma interpretãrii rezultatelorfurnizate de încercãrile de tip N2 ºiN3, este de aºteptat ca piloþii sã aibãun comportament adecvat în ex-ploatare din punct de vedere alcapacitãþii portante, respectiv tasãriabsolute ºi diferenþiate. De aseme-nea, rezultatele furnizate certificãipotezele considerate în cadrul pro-cesului de proiectare.

În concluzie, pentru proiecte de oasemenea anvergurã, cu stricteimpuneri în ceea ce priveºte tasãrileprovenite din încãrcãri gravitaþionalespecifice cât ºi a deplasãrilor orizon-tale provocate de eventuale forþeorizontale, se remarcã utilitateamodelãrii la scarã realã, prinrealizarea unor poligoane de probãºi instrumentarea încercãrilor la forþeverticale de compresiune ºi orizon-tale, în scopul obþinerii unor soluþiide fundare economice bazate peperformanþã. �

Fig. 3: Echiparea pilotului supus încercãrii verticale la nivel calitativ N2 (stânga)ºi diagrama frecãrilor laterale (dreapta)

Fig. 4: Diagrama de compresiune-tasare

Str. Traian (iLion Offices) Nr. 234, Et. 6, Sector 2, RO-024046 BucureºtiTel.: +40-31-102 37 01 | Fax: +40-31-102 37 02

Email: [email protected] | www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com


La evenimentul OPEN HOUSE2015, care a avut loc anul trecut în29 ºi 30 octombrie în Riese Pio X,Italia, au participat peste 500 deinvitaþi din toatã lumea, care auputut vedea, cu aceastã ocazie,numeroasele inovaþii prezentatede firma COMACCHIO.

Este vorba, în primul rând, denoul utilaj de foraj pentru piloþi demare diametru CH 450.

“Ideea de a dezvolta un utilajpentru piloþi foraþi nu este nouãla COMACCHIO, însã doar înultimul an acest proiect s-a pututconcretiza” – a explicat AlessandroComacchio, directorul COMACCHIOHEAVY Equipment, departamentulde inginerie al COMACCHIO Srl,departament creat pentru a ges-tiona proiectarea, dezvoltarea ºifabricarea acestei noi game deproduse.

Pentru a atinge acest obiectiv,COMACCHIO a investit în construirea

unei noi fabrici de producþie laCastello di Godego, locul în care aluat naºtere firma în anul 1986, lacâþiva kilometri de actualul sediu.

Noua fabricã va fi inauguratã înprimul trimestru al anului 2016.

Inevitabil, în centrul atenþiei pu-blicului prezent la OPEN HOUSE2015 s-a aflat primul utilaj dingama pentru foraj cu marediametru: CH 450. Numãrul 450reprezintã categoria de greutate,respectiv 45 tone.

Noul utilaj COMACCHIO estesoluþia idealã pentru lucrãri rapide,care necesitã un timp scurt deamenajare a ºantierului.

Utilajul este în totalitate auto-montant ºi poate fi transportat,într-o singurã bucatã, cu Kellymontat. Odatã aºezat în ampla-sament, utilajul poate fi pus înfuncþionare fãrã folosirea unorechipamente externe (macara deserviciu). Manevra de ridicare a

mast-ului necesitã un timp foartescurt ºi poate fi executatã îndeplinã siguranþã.

CH 450 a fost conceput pentrua acoperi un spectru larg de uti-lizãri, cum ar fi: piloþi foraþi cu barãKelly, piloþi cu elice continuã (CFA),micropiloþi, piloþi de îndesare (dis-placement piles) ºi soil mixing.

Utilajul poate fi livrat atât înversiunea CPD (cu cilindru pulldown), cât ºi în versiunea WPD (cutroliu pull down) ºi pot fi montatebare Kelly cu o lungime maximã de13 – 13,5 m (CPD-WPD) ºi cu undiametru extern variabil.

Inovativul sistem cu arbore rota-tiv folosit de COMACCHIO permiteutilizarea de bare Kelly de diferitediametre fãrã a fi nevoie de ajustãriale capului, inclusiv prãjini HD(heavy duty) ºi XHD (extra heavyduty). Capul de rotaþie cu cupluînalt ºi numãr mare de rotaþii este

IJF DRILLING SOLUTIONS S.R.L. este importator unic al utilajelor pentru foraj fabricate de pro-ducãtorul italian COMACCHIO. În acest numãr ne propunem sã vã facem o scurtã prezentare a nouluiutilaj de foraj pentru diametre mari CH 450, maºinã care a fost lansatã anul trecut, în cadrul evenimen-tului OPEN HOUSE 2015.

dotat cu un sistem de control ºimonitorizare a parametrilor deforaj ºi performanþã. Este gestio-nat de un software proiectat ºidezvoltat exclusiv de COMACCHIOºi dotat cu un ecran cu touchscreen de 12,1”. Diametrul maximîn versiunea CPD este de 1.500 mm

ºi/sau 2.000 mm, în timp ce în ver-siunea WPD este de 1.300 ºi/sau2.000 mm. Raza de foraj pleacã dela un minimum de 3.000 mm la unmaximum de 3.800 mm.

Adâncimea maximã posibilã, cuprãjina telescopicã cu fricþiuneCPD-WPD, este de 62,5 m, caredevine 49,5 m cu prãjina telesco-picã cu blocare. Greutatea operativã

fãrã unelte este de 41 de tone învarianta CPD ºi 42.5 tone în WPD.

În versiunea CFA, CH 450poate fi utilizat cu elice avânddiametru 1.000 mm pânã la 16,5 mlungime, care se pot mãri pânã la22,5 m cu prelungitorul sãu, dareste prevãzutã ºi o versiune spe-cialã pentru CFA care permiteatingerea a 25 metri adâncime. �

Proiectul de reabilitarea Sistemelor centralizate de irigaþii

în Criuleni (778 ha) ºi Lopatna (506 ha)A prevãzut refacerea integralã a infrastructurii de iri-

gaþii ºi a staþiilor de pompare, respectiv: • Reabilitãri captãri ºi staþii de pompare;• Instalaþii de protejare a faunei acvatice ºi de pro-

tecþie antiîngheþ;• Reabilitarea clãdirilor anexã în conformitate cu legis-

laþia de protecþie antiseismicã în vigoare;• Furnizare echipamente hidromecanice, inclusiv de

comandã, protecþie ºi control;• Construirea unei noi reþele de conducte oþel ºi PID

cu diametre cuprinse între 160 ºi 800 mm ºi cu olungime de 53.040 m, volumul de excavaþii realizate fiindde circa 132.000 m3.Reabilitarea sistemelor centralizate de irigaþii din Coºniþa

A impus realizarea:• Celor 4 prize de apã pentru irigaþii din râul Nistru;• Reabilitarea totalã a staþiilor de pompare SP2 ºi SP4;

• Construirea de la zero a staþiilor de pompare SP1 ºiSP3;

• Instalaþii de protejare a faunei acvatice ºi de pro-tecþie antiîngheþ;

• Construirea casei paznicului pentru fiecare staþie depompare;

• Instalarea Sistemelor noi de pompare ºi distribuþie aapei pentru irigaþie la fiecare Staþie de Pompare;

• Montarea subteranã a unei reþele de distribuþie a apeipentru irigaþii cu o lungime totalã de 85,72 km, formatãdin conducte de oþel 11 km ºi 74,72 km conducte PID;

• Instalarea a 1.285 hidranþi, 310 vane de aerisire ºiexecutarea a 77 de goliri ºi 98 cãmine de vizitare;

• Subtraversarea digurilor de apãrare dinspre râulNistru ºi subtraversarea drumurilor naþionale cu con-ducte din oþel DN400-800 mm, cu metoda forajului orizon-tal prin percuþie, în lungime totalã de 277,36 m;

• Reabilitarea drumurilor de acces pentru serviciu ºiexploatare a staþiilor de pompe în lungime totalã de cca 6 km.

Finalizarea lucrãrilor de reabilitarea sistemelor de irigaþii din Republica Moldova

Asocierea SC HIDROCONSTRUCÞIA SA – IAMSAT MUNTENIA SA, în urma adjudecãrii licitaþiilor lansatede Fondul “Provocãrile Mileniului Moldova” (“Millenium Challenge Account”), ºi-a asumat realizarea a4 contracte de reabilitare a infrastructurii sistemelor centralizate de irigaþii, dupã cum urmeazã:

1. Lucrãri de construire pentru reabilitarea sistemelor centralizate de irigaþii în Criuleni ºi Lopatna;2. Lucrãri de construire pentru reabilitarea sistemelor centralizate de irigaþii în Coºniþa;3. Lucrãri de construire pentru reabilitarea sistemelor centralizate de irigaþii în Puhãceni ºi Roºcani;4. Lucrãri de construire pentru reabilitarea infrastructurii de irigaþii în bazinul inferior al râului Prut,

Chircani-Zîrneºti.Lucrãrile s-au derulat începând cu anul 2013, cu finalizare la sfârºitul anului 2015. Asocierea noastrã a

încheiat documentele impuse de terminarea lucrãrilor, în perioada actualã proiectele aflându-se în diversestadii de recepþie.

Foto 1: Staþie pompare Criuleni Foto 2: Echipamente hidromecanice

Reabilitarea sistemelor centralizate de irigaþiiîn Puhãceni ºi Roºcani

A impus realizarea:• Celor 3 prize de apã pentru irigaþii din râul Nistru;• Reabilitarea bazinului de acumulare la staþia de

pompare SP22;• Reabilitarea totalã a celor 4 staþii de pompare SP17,

SP18, SP20, SP22;• Instalaþii de protejare a faunei acvatice ºi de pro-

tecþie antiîngheþ;• Construirea casei paznicului pentru fiecare staþie de

pompare;• Instalarea Sistemelor noi de pompare ºi distribuþie a

apei pentru irigaþie la fiecare Staþie de Pompare;• Montarea subteranã a unei reþele de distribuþie a

apei pentru irigaþii cu o lungime totalã de 64 km, formatãdin conducte de oþel 8 km ºi 56 km conducte PID;

• Instalarea a 937 hidranþi, 150 vane de aerisire ºi exe-cutarea a 34 de goliri de serviciu ºi 57 cãmine de vizitare;

• Subtraversarea digurilor de apãrare dinspre râulNistru cu conducte din oþel DN400-800 mm cu metodaforajului orizontal prin percuþie, în lungime totalã de 303 m;

• Reabilitarea drumurilor de acces pentru serviciu ºiexploatare a staþiilor de pompe, în lungime totalã de cca 3 km;

• Reabilitarea digului de apãrare a Staþiei de Pom-pare SP20.Reabilitarea infrastructurii de irigaþii în bazinul inferior al

râului Prut, Chircani-ZîrneºtiA impus realizarea:• A 2 prize de apã pentru irigaþii din râul Prut, în con-

figuraþii complete;• Instalaþii de protejare a faunei acvatice ºi de pro-

tecþie antiîngheþ;• A 2 canale de serviciu – reabilitare prin excavare, în

lungime de 4,1 km pentru Zona de Nord ºi 5,7 km pentruZona de Sud, echipate fiecare cu câte un cãmin de golirede siguranþã;

• A 5 module de irigaþie în Zona de Nord a sistemuluiCZ, care servesc o suprafaþã agricolã de 1.495 ha dintotalul de 1.990 ha al zonei;

• A 5 module de irigaþie în Zona de Sud a sistemuluiCZ, care servesc o suprafaþã agricolã de 1.050 ha dintotalul de 2.615 ha al zonei;

• Reabilitarea celor 2 sisteme de drenaj din Zona deNord, respectiv Zona de Sud prin decolmatarea cana-lelor de drenaj;

• Construirea ºi echiparea completã a 2 noi staþii depompe pentru apa drenatã, alãturat vechilor staþii deza-fectate din sistem: SPD-4 în Zona de Nord, respectivSPD-5 în Zona de Sud;

• Alimentarea cu energie electricã a sistemului de iri-gaþii, cuprinzând linii electrice aeriene de medie tensiune(10 KV) nou construite în lungime totalã de cca 13 km,precum ºi 11 staþii de transformare locale pentru ali-mentarea staþiilor de pompare ale sistemului, cu o puteretotalã instalatã de 4.220 kW;

• Construirea ºi reabilitarea drumurilor de acces ºitrecerilor peste drenuri ºi conducte de irigaþie.

Executarea într-un consorþiu 100% românesc a lucrãrilor, satisfacþia beneficiarului, precum ºidepãºirea provocãrilor impuse de realizarea proiectelor au constituit materializarea unor noi punþi deschisecãtre un orizont aºteptat ºi dorit al colaborãrii dintre cele douã þãri în perspectiva þelurilor comune asumatesau în curs de asumare. ��

Foto 4: Montaj conducte ºi fiting-uriFoto 3: Conducte aspiraþie

Foto 5: Modul de irigaþie Zona Nord


Green Court Bucharest (II)Ansamblu de clãdiri pentru birouri certificat LEED GOLD,

performanþã în proiectare ºi execuþie

ing. Mihai BIÞÃ, ing. Sorin VASILE, ing. Ionel BADEA,ing. Dragoº MARCU, dr. ing. Mãdãlin COMAN - SC POPP & ASOCIAÞII SRL

ing. Alexandra ENE - SC POPP & ASOCIAÞII - INGINERIE GEOTEHNICÃ SRL

(Continuare din nr. 123, martie 2016)

PREZENTAREASTRUCTURII DE REZISTENÞÃ

InfrastructuraÎn faza studiului de fezabilitate

s-au analizat mai multe variantepentru sistemul de fundare, dupãcum urmeazã:

• Radier de 1,80 m sub nuclee ºipereþi ºi 1,00 m în rest ºi planºeepost-tensionate de 22 cm în supra-structurã;

• Radier de 1,20 m general +piloþi cu diametrul de 1,20 m subnuclee ºi pereþi ºi planºee post-ten-sionate de 22 cm în suprastructurã;

• Radier de 1,20 m general +piloþi cu diametrul de 1,20 m subnuclee ºi pereþi în sistem top-downºi planºee post-tensionate de 22 cmîn suprastructurã;

• Radier de 1,50 m sub nuclee ºipereþi ºi 1,00 m în rest ºi planºee dingrinzi metalice ºi placã din betonarmat în suprastructurã;

• Radier de 1,30 m sub nucleeºi 1 ,00 m în res t º i p lanºee

post-tensionate de 22 cm în supra-structurã, în soluþia de izolare a bazei.

Varianta finalã s-a ales þinându-secont, simultan, de aspectele financi-are ºi tehnologice.

Alcãtuirea fundaþiei construcþiei ºia legãturii acesteia cu suprastruc-tura asigurã condiþia ca întreagaclãdire sã fie supusã unei excitaþiiseismice cât mai uniforme.

Infrastructura este alcãtuitã dinîntregul sistem de fundare, împreunãcu cele 3 niveluri subterane aferenteclãdirilor. Referitor la sistemul defundare, soluþia constã în realizareaunui radier general, executat în moddirect în stratul de nisip cu pietriº, lacotele absolute 77,05 m ºi 77,85 mRMN, cote ce includ ºi straturile deegalizare de sub radier.

Având în vedere încãrcãrile maritransmise de suprastructura clãdirilorproiectate, zona de radier aferentãacestora a fost dimensionatã la ogrosime de 180 cm, astfel încât sã fiecapabilã sã preia, în domeniul elasticde comportare, atât încãrcãrile gra-vitaþionale cât ºi pe cele provenite din

acþiunea seismicã. Radierul aferentdoar infrastructurii a fost dimensi-onat la o grosime de 100 cm, astfelîncât sã fie capabil sã preia încãr-cãrile gravitaþionale provenite dincele trei niveluri ale infrastructurii.

Structura de rezistenþã a infra-structurii a fost realizatã prin continu-area sub cota parterului a elementelorprincipale din suprastructurã. Laproiectarea infrastructurii, forþeletransmise de suprastructurã suntcele care corespund mecanismuluistructural de disipare a energiei.Aceastã soluþie de realizare a struc-turii de rezistenþã solicitã elementeleportante ale infrastructurii cu valorimari ale forþei axiale ºi de moment.Din acest motiv, precum ºi din nece-sitatea susþinerii planºeelor aferentesubsolurilor, în zonele care nu aucorespondent în suprastructurã, aufost prevãzuþi pereþi ºi stâlpi supli-mentari din beton armat, astfelîncât infrastructura, ca ansamblu,sã se comporte ca o cutie rigidã ºisã rãmânã în domeniul elastic decomportare.

Fig. 12 : Modelul de element finitpentru ipoteza 1 de calcul a radierului

Fig. 13: Modelul de element finitpentru ipoteza 2 de calcul a radierului

Fig. 14: Dispunere radier cu grosimea de 1,8 mºi 1,0 m pentru corpurile A ºi B (varianta finalã)


În primã instanþã radierul a fostanalizat în douã ipoteze de încãr-care: prima, dupã executarea infra-structurii celor douã clãdiri ºi asuprastructurii clãdirii A, ºi a doua,dupã realizarea suprastructuriiclãdirii B.

O situaþie particularã a acestuiproiect este reprezentatã de execuþiaîn etape diferite a suprastructurilor adouã clãdiri pe o infrastructurãcomunã. Aceastã etapizare genereazãstãri de eforturi mari ºi greu controla-bile, eforturi generate de tasãrilediferenþiate ale terenului la limita din-tre cele douã corpuri. Din acestmotiv, s-a optat pentru execuþia unuirost atât la nivelul radierului, cât ºi alcelor trei planºee aferente infrastruc-turii, între axele I ºi J. Rostul va fi detip articulaþie, el urmând sã nu preiamomentul încovoietor, însã sã fiecapabil sã preia forþele tãietoaregenerate de tasãrile diferenþiate.

Soluþia implicã montarea, înplanul orizontal al radierului ºi alplanºeelor, a unor elemente specialedin oþel inoxidabil de înaltã rezis-tenþã. La partea inferioarã ºi supe-rioarã a elementelor orizontale vor fimontate benzi speciale cu rol derealizare a hidroizolaþiei.

Acoperirea cu beton a armãturiieste de 5 cm.

La dimensionarea infrastructuriiau fost luaþi în considerare urmãtoriicoeficienþi Winkler (coeficienþii derigiditate), determinaþi pe baza tasã-rilor calculate:

Coeficienþi de rigiditate pe talparadierului:

• în regim static - ks = 9.000 kN/m3;• în regim dinamic - ks = 27.000

kN/m3.Coeficienþi de rigiditate axialã ai

peretelui de incintã:• în regim static - K = 30 MN/m;• în regim dinamic - K = 90 MN/m.Pe suprafaþa lateralã (verticalã) a

incintei din pereþi mulaþi, coeficientulde pat în direcþia orizontalã, kh, sepoate accepta cu o variaþie liniarã cuadâncimea, având, la cota bazeiradierului, valoarea maximã: kh = ks.

Grosimea planºeelor este de 30 cmla nivelul subsolurilor 3 ºi 2, respec-tiv 35 cm ºi 40 cm la nivelul subso-lului 1. Pe conturul incintei, soluþiade rezemare aleasã este directã peperetele de contur de 30 cm grosime.

Planºeele de subsoluri au fostdimensionate ºi conformate pentrutransmiterea eforturilor din planul lor(efectul de ºaibã), provenite atât dinsarcinile orizontale (seism, vânt,împingerea pãmântului asupra pere-þilor de incintã din infrastructurã, pre-siunea hidrostaticã pe peretele deincintã) cât ºi din sarcinile verticale.

Acestea din urmã provin din:1. componenta verticalã a sarcinii

seismice;

2. încãrcãri permanente datorategreutãþii proprii a structurii dar ºi astraturilor de finisaj (trotuare locale,respectiv straturi alternante dinpãmânt în zonele verzi ºi din beton,ºape, dale de piatrã ºi tot ceea ceinclude zona pietonalã din jurulclãdirilor);

3. încãrcãri provenite din instalaþii;4. încãrcãri locale din zonele de

spaþii cu destinaþie tehnicã, rezer-voare etc.;

5. încãrcãri utile în zonele deparcaje;

6. a fost consideratã o sarcinãexcepþionalã datoratã maºinii depompieri de 44 tone, distribuite pe 3osii (fiecare purtând aproximativ14,7 tone).

Toate aceste valori reprezintãîncãrcãri în faza de exploatare.

Controlul fisurãrii este o proble-mã importantã, în special pentru plã-cile de infrastructurã. Controlulfisurãrii se poate face cu armãturãsuplimentarã, dar aceastã metodãnu asigurã pe deplin cã nu vorapãrea fisuri în plãcile de supra-structurã, având în vedere cãfenomenul de contracþie este foartecomplex ºi foarte dificil de controlat.

Un factor decisiv în evoluþia feno-menului de contracþie este tipul deciment utilizat. În prezent, pe piaþadin România existã doar cimenturicompozite cu un procent importantde adaosuri. Acest procent importantde adaosuri materiale conduce lautilizarea unei cantitãþi mari deciment în compoziþia betonului ºiamplificã fenomenul de contracþie.Din acest punct de vedere, consi-derãm cã este necesar sã stabilimreþetele de betoane împreunã cuproducãtorii lor, pentru fiecare tip deelement în parte.

Ca alternativã la controlul fisurãriifolosind armãturi suplimentare, pro-punem o limitã mai relaxatã privinddimensiunea deschiderii fisurilor.Deschiderea fisurilor pentru plãcilede infrastructurã, din încãrcãri ºi dincontracþii, se va limita la 0,3 mm.Fisurile mai mari de 0,3 mm se vorinjecta iar la partea superioarã a plã-cilor de infrastructurã se va aplica ohidroizolaþie ºi se va proteja cu omembranã elasticã care sã asigureetanºarea infrastructurii.Fig. 15: Dispozitive speciale din oþel inoxidabil pentru preluarea forþelor tãietoare (sursa internet)

continuare în pagina 14��


În ceea ce priveºte pregãtireafazei 2 a proiectului, mai specificpentru suprastructura clãdirii B,stâlpii s-au executat pânã la nivelulcotei zero, în timp ce diafragmele debeton armat s-au turnat pânã laintradosul planºeului peste parter.

Pentru toate elementele verticalecare se continuã în suprastructurã ºiau armãturã cu diametrul mai maresau egal cu 25 mm, s-au lãsatmustãþi prevãzute cu cuple meca-nice pentru asigurarea continuitãþiiacestora, mustãþi protejate prin mij-loace specifice.

Suprastructurã corp APentru suprastructurã au fost

studiate, de asemenea, în cadrulstudiului de fezabilitate mai multevariante de structuri de rezistenþã.

Mai jos sunt prezentate succintvariantele analizate:

i. pereþi structurali cu grosimeade 60 cm ºi stâlpi de 80 cm x 80 cmdin beton armat. Planºeul în supras-tructurã a fost analizat pentru aceastãvariantã în 2 soluþii diferite, ºi anume:

a) în sistem post-tensionat cugrosimea de 22 cm;

b) fâºii cu grosimea de 30 cm ºilegãtura dintre fâºii cu planºeu de18 cm, armat cu bare independentede armãturã.

ii. structurã metalicã formatã dinstâlpi cruce de malta 2xHEM900,2xHEB900, 2xHEA900 ºi contravân-tuiri pe 2 niveluri în formã de X, iarrestul stâlpilor cruci de malta2xHEM450, 2xHEB450, 2xHEA450.Planºeul este în sistem compozitalcãtuit din grinzi principale IPE500ºi secundare IPE400, cu o placã dinbeton armat turnatã monolit cugrosimea de 15 cm.

iii. Sistem dual cu pereþi avândgrosimea de 40 cm ºi cadre dinbeton armat (stâlpi de 80 cm x 80 cmºi grinzi 40 cm x 65 cm) cu planºeumonolit cu grosimea de 17 cm.

În urma studierii, din punct devedere tehnologic ºi financiar, avariantelor prezentate s-a conclu-zionat cã soluþia optimã este ib).

Structura de rezistenþã a supra-structurii este alcãtuitã din pereþistructurali din beton armat cu dimen-siunile de 60 cm ºi din stâlpi dinbeton armat de 80 cm x 80 cm.

Având în vedere cã peste 95%din forþa seismicã este preluatã desistemul de pereþi, stâlpii au doar rolde a prelua sarcinile gravitaþionale.

S-a avut în vedere satisfacereaunor condiþii care sã confere acestorelemente o ductilitate suficientã,pentru ca structura în ansamblu sãpermitã dezvoltarea unui mecanismstructural favorabil de disipare aenergiei. Principalele mãsuri legatede dimensionarea ºi armarea pere-þilor structurali, prin care se urmã-reºte realizarea acestei cerinþe, sunt:

• adoptarea unor valori ale efor-turilor de dimensionare care sã asi-gure, cu un grad mare de credibilitate,formarea unui mecanism structuralde plastificare cât mai favorabil;

• moderarea eforturilor axiale decompresiune în elementele verticaleºi, mai general, limitarea dezvoltãriizonelor comprimate ale secþiunilor;

• moderarea eforturilor tangen-þiale medii în beton, în vederea eli-minãrii riscului ruperii betonului laeforturi unitare principale de forfecare.

Prin calculul eforturilor de dimen-sionare pentru pereþii din beton

armat a rezultat cã zona de disiparea energiei seismice (zona A) estedistribuitã pe înãlþimea parterului ºi aetajului 1. De la etajul 2 în sus, pre-cum ºi în infrastructurã, se pãs-treazã o comportare în domeniulelastic de solicitare.

Dimensiunile pereþilor au rezultatmai puþin din condiþia de limitare adeplasãrilor relative de nivel ºi maimult din forma partiului arhitectural ºia formei atipice a clãdirii. S-a avut învedere angrenarea maselor modaleîn proporþie de peste 60% în primele2 forme proprii de vibraþie pe celedouã direcþii ortogonale. Astfel,schema structuralã propusã conferã

structurii o comportare dinamicãbunã, cu diferenþe minime între cen-trul maselor ºi centrul de rãsucire,deci cu efecte torsionale reduse.

În cadrul acestui sistem de ele-mente verticale, stâlpii au rolul de asusþine gravitaþional elementele ori-zontale. Forþele orizontale sunt pre-luate aproape integral de pereþi. Lastâlpii astfel calculaþi este de aºtep-tat o comportare elasticã, reali-zându-se ºi un calcul ºi o verificareîn ipoteza acþiunii seismului. Dimen-siunile geometrice ale stâlpului aurezultat în funcþie de nivelul de încãr-care cu forþã axialã, atât din gru-parea fundamentalã cât ºi din ceaspecialã. Pentru dimensionareastâlpilor s-a folosit curba de interacþi-une N-M, ca ºi în cazul pereþilor.Stâlpii au o încãrcare moderatã laforþã tãietoare, care este preluatã înproporþie foarte mare de pereþi. Prinurmare, atât armãtura verticalã cât ºicea orizontalã a rezultat din condi-þiile minimale impuse de codurile învigoare.

Fig. 16: Imagine din timpul execuþiei infrastructuriiclãdirii B

Fig. 18: Imagine din timpul execuþieisuprastructurii clãdirii A

Fig. 17: Plan etaj curent suprastructurã

�� urmare din pagina 13



Pereþii structurali s-au armat, înprincipal, cu armãturã concentratãpe capetele acestora, sub formã decarcase armate cu bare de armãturãcu diametrul maxim ajungând laφ32 mm S500, iar numãrul de rân-duri de armãturã în câmp ºi carcasea fost de maximum 4. Barele armã-turilor din pereþi au fost montate con-tinuu, pe toatã înãlþimea subsolului 1ºi a parterului.

Având în vedere diametrul mareal armãturilor din carcasele pereþilor,înãlþimea zonei potenþial plastice ºicondiþiile impuse de cod în ceea cepriveºte lungimea de suprapunere abarelor de armãturã, pentru reali-zarea continuitãþii acestora, s-aufolosit cuple mecanice (lucru valabilºi la nivelul infrastructurii). Cupleleau avut urmãtoarele diametre debare: φ25 ºi φ32. La nivelul mus-tãþilor din radier, cuplele mecanices-au folosit doar pentru barele dediametru φ32.

Sistemul orizontal este format dinfâºii cu grosimea de 30 cm în dreptulaxelor principale. Planºeul de legã-turã al fâºiilor are grosimea de 18 cm.Fâºiile au lãþimea de 1,5 m pe contu-rul exterior al planºeului ºi, în gene-ral, de 3 m lãþime în deschiderilecentrale, acestea fiind turnate însoluþie monolitã.

Circulaþia pe verticalã s-a realizatprin intermediul a trei scãri ºi cincilifturi.

Pentru clãdirea A s-a utilizatbeton de clasã C35/45. Armãturilefolosite au fost confecþionate dinBST 500S clasa de ductilitate C ºiSPPB, pentru armarea planºeelorde suprastructurã. Îmbinãrile armã-turilor elastice φ32 ºi φ25, din pereþii

din beton armat s-au realizat princuple mecanice iar restul armãturilorprin suprapunere.

Suprastructurã corp BClãdirea B are conformarea ase-

mãnãtoare cu cea a clãdirii A. Diferenþa este fãcutã de cele

prezentate mai jos:• o particularitate a corpului B o

reprezintã soluþia de armare agrinzilor de cuplare din ax 7’. Avândîn vedere înãlþimea mare a clãdirii ºiforma atipicã ºi fiind limitaþi degolurile de uºi aferente lifturilor dinnucleul central, pentru a menþinegrinzile de cuplare în domeniul elas-tic s-a optat pentru realizarea aces-tora cu tole metalice cu grosimeamaximã de 40 mm ºi înãlþimea de2.100 mm pentru parter, respectiv1.100 mm la etajele superioare.

• Pe faþada nordicã s-a dorit oconsolã de aproximativ 4 m, ceea cea condus la completarea soluþiei gene-rale de planºeu cu fâºii cu grinzivutate cu dimensiunea de 60 cmlãþime ºi înãlþimea variabilã de la75 cm la 40 cm.

Fig. 21: În prim plan clãdirea B executatã pânã lanivelul parterului, iar în plan secund clãdirea A

având structura finalizatã Fig. 22: Montaj tolã metalicã ax 7’ în parter corp B

Fig. 19: Armare grinzi de cuplare cu carcase înclinate - în ºantier ºi model 3D

Fig. 20: Plan etaj curent suprastructurã - vedere în plan ºi secþiune




• Pe latura de sud s-a dorit elimi-narea elementelor verticale de pefaþadã; astfel, s-a impus apariþiaunor contrafiºe metalice din þeavãrotundã TV406x20 mm, dezvoltatepe înãlþimea parterului ºi etajului 1.

Scurte consideraþii privind calcululstructurii clãdirii A

Calculul structurii de rezistenþãs-a efectuat atât sub sarcini gravi-taþionale cât ºi sub sarcini orizontaledatorate acþiunii seismului ºi vântului.

Pentru clãdirea prezentatã, avândîn vedere rigiditatea mare, solici-tarea care dimensioneazã la sarciniorizontale este seismul.

Programul de calcul utilizat pentrumodelarea structurii de rezistenþã afost ETABS, program de calcul dez-voltat de cãtre CSI Berkeley S.U.A.

Dimensionarea elementelor deincintã s-a realizat cu programul decalcul PLAXIS 2D.

Pentru acþiunea seismicã s-afolosit, alãturi de analiza bazatã pespectre de rãspuns, ºi analiza cu forþestatice echivalente, pentru a puteadetermina suprapunerea corectã aforþelor din pereþii de beton armat.

Conform P100-1-2006, factorul decomportare considerat la dimensionarea

structurii are valoare q = 4, aferentunei structuri cu elemente verticaletip diafragme.

Factorul de importanþã al clãdirii,λl = 1,2, corespunde clasei a II-a -clãdiri a cãror rezistenþã seismicãeste importantã sub aspectul con-secinþelor asociate cu prãbuºireasau avarierea gravã: clãdiri de locuitºi publice având peste 400 persoaneîn aria totalã expusã.

Greutatea suprastructurii clãdirii Aeste de 264.876 kN, rezultând o forþãtãietoare de bazã de 43.300 kN.

Conform analizei modale efectu-ate rezultã cã primul mod detranslaþie este cel transversal iaraportul masei este de aproximativ67% cu o perioadã de 1,24 s. Aldoilea mod este translaþie în senslongitudinal ºi concentreazã 68% dinmasa structurii ºi o perioadã de1,00 s. Modul 3 de vibraþie reprezintãtorsiune, antreneazã 68% din masastructurii ºi are perioada de 0,84 s.

Din punct de vedere al rigiditãþiilaterale putem spune cã avem de-aface cu o structurã rigidã, cu odeplasare relativã de nivel cores-punzãtoare stãrii limitã de serviciude maximum 4,92‰ pentru direcþielongitudinalã, respectiv 3,62‰ pen-tru direcþia transversalã. La starealimitã ultimã, valoarea maximã adeplasãrii relative de nivel este de1,31%, respectiv 1,29%.

Rigiditatea ridicatã a structurii s-artraduce prin costuri reduse ale solu-þiilor de prindere a faþadei cortinã.

Principalii coeficienþi de consumpentru structura de rezistenþã

a clãdirii AInfrastructurã• Consum kg armãturã / mc beton

în radier = 117 kg/mc;• Consum kg armãturã / mc beton

în pereþi = 162 kg/mc;• Consum kg armãturã / mc beton

în planºeu S2 ºi S3 = 110 kg/mc;• Consum kg armãturã / mc beton

în planºeu S1 = 119 kg/mc;Consum TOTAL kg armãturã / mc

beton = 124 kg/mc;• Consum TOTAL mc beton / mp

suprafaþã construitã = 1,00 mc/mp.

Fig. 23: Modul l de vibraþie - Translaþie dupã X – T1 = 1,24 s

Fig. 24: Modul 2 de vibraþie - Translaþie dupã Y - T2 = 1,00 s

Fig. 25: Modul 3 de vibraþie - Torsiune - T3 = 0,84 s




Controlul informaþiilor ºi al activitãþilor de pe ºantierse poate realiza astãzi într-un mod mult mai simplu ºieficient. Field View, aplicaþie care schimbã modul încare se livreazã proiectele de construcþii, accesibilã depe tabletã, permite echipelor de proiect sã obþinã toateinformaþiile de care au nevoie direct de pe ºantier.

Field View aduce îmbunãtãþiri semnificative în livra-rea proiectelor de construcþii asigurând:

• Colectarea ºi partajararea informaþiilor de pe ºantierde cãtre toþi membrii echipelor, pentru a oferi o mai bunãtransparenþã, siguranþã, calitate ºi gestionare a infor-maþiilor ºi erorilor depistate;

• Rezolvarea problemelor ºi remedierea rapidã a ero-rilor descoperite pe ºantier – niciun detaliu nu este trecutcu vederea;

• Referiri directe ale defectelor pe fotografii ºi planºeîn format digital;

• Urmãrirea progresului înregistrat în ceea cepriveºte activitãþile echipelor de ºantier;

• Tablou de bord cu problemele la nivel de proiect saude companie.

BENEFICIILE UTILIZÃRII FIELD VIEW• Economii semnificative în ceea ce priveºte printarea

ºi menþinerea documentelor pe suport de hârtie;• Captare ºi raportare mai eficientã a datelor;• Piste de audit îmbunãtãþite – documentele stocate

în format electronic nu vor fi pierdute;• Îmbunãtãþire a calitãþii lucrãrilor;• Comunicare rapidã, prin web, în cadrul lanþului de

aprovizionare;• Modelarea electronicã, utilizând formulare ºi fluxuri

de lucru, a oricãrui proces învechit bazat pe hârtie.

FIELD VIEW – 15 ANI DE EXPERIENÞÃ ÎN LIVRAREA DESOFTWARE PENTRU ECHIPELE MOBILE DE PE ªANTIER

• SOLUÞIE SAAS – Acces la informaþiile proiectuluidin orice locaþie cu conexiune la internet;

• LISTARE ªI TRIMITERE VIA E-MAIL A PROBLE-MELOR ªI GREªELILOR DE EXECUÞIE care necesitãcorectare;

• Funcþionalitãþi de PHOTO MARK-UP, COMENTARIIªI ADNOTARE A DETALIILOR privind erorire descoperite;

• Funcþionalitãþi de creare a unor REGULI PRIVINDFORMULARELE, TASK-URILE ªI SEMNÃTURILE;

• Localizare digitalã precisã a problemelor DIRECTPE PLANªA DE PROIECT, FOTOGRAFIEREA ªIÎNCORPORAREA DOCUMENTELOR;

• Sistem de ASSET MANAGEMENT - Ataºarea defotografii, comentarii, sarcini ºi formulare;

• EVALUARE SSM – Acces la jurnale,rapoarte ºi diagrame privind inspecþiilede sãnãtate ºi securitate în muncã.

Pentru informaþii suplimentare,prezentãri detaliate ºi oferte depreþ vã rugãm sã ne contactaþi latelefon +40 722 405 744 sau [email protected] �

Field ViewLivrãm proiecte, nu hârtii!

Descoperã Field View – aplicaþie pentru tablete,de îmbunãtãþire ºi control al proiectelor ºi activitãþilor echipelor mobile de pe ºantier

SC NOVART ENGINEERING SRLB-dul Mircea Vodã, Nr. 42, Sector 3, BucureºtiTel.: +40 722 405 744 | Fax: +40 358 816 467

Email: [email protected] | www.4projects.ro | www.novartengineering.ro

ASIGURÃM IMPLEMENTARE RAPIDÃ ªI LIVRÃM INCLUSIV TABLETELE CU PROIECTUL CONFIGURAT,RESPECTIV PLANªE, FORMULARE, FLUXURI TEHNOLOGICE, UTILIZATORI, PERMISIUNI !


Suprastructurã• Consum kg armãturã / mc beton

în pereþi = 149 kg/mc;• Consum kg armãturã / mc beton

în planºee = 125 kg/mc;• Consum TOTAL kg armãturã /

mc beton = 149 kg/mc;• Consum TOTAL mc beton / mp

suprafaþã construitã = 0,40 mc/mp.Infrastructurã + Suprastructurã• Consum TOTAL kg armãturã /

mc beton = 134 kg/mc;• Consum TOTAL mc beton / mp

suprafaþã construitã = 0,61 mc/mp.CONCLUZII

Practica modernã de proiectareºi execuþie prevede necesitatea rea-lizãrii încercãrilor preliminare înteren ºi monitorizarea structuralãatât în faza de execuþie, cât ºi înfaza de exploatare. Riscurile afe-rente acestor lucrãri sunt redusesemnificativ, prin monitorizareaatentã ºi corectã a structurilorproiectate ºi a construcþiilor înveci-nate, permiþând sã se intervinã dintimp în cazul în care se remarcãevoluþii negative ale deplasãrilor.

Pe baza rezultatelor testelor pre-liminare din teren - în cazul de faþã,testele pe ancorajele de teren -lucrarea poate fi redimensionatã.Însã, deoarece parte din sistemul desusþinere este deja executat înmomentul realizãrii ancorajelor deprobã, reproiectarea poate fi per-misã cu anumite limitãri. Deci, sepoate recomanda ca acest lucru sãfie luat în considerare din fazeleiniþiale de proiectare.

De obicei, rezultatele testelorsunt pozitive iar eventualele corecþiipot conduce la economisiri (lungimeazonei de ancorare, distanþa dintreancorajele de teren - dacã este posi-bil, cantitãþi de materiale etc.). În cazulde faþã, fiind vorba de aproape 200de ancoraje de teren, s-a redus can-titatea de ciment injectatã cu pânã la0,3 tone ºi, probabil, câte o zi dereinjectare pentru fiecare ancoraj deteren.

Încercãrile ºi mãsurãtorile potface parte dintr-un studiu de specia-litate prin care se poate optimizamodelul de calcul, se pot reducecosturile de execuþie ale construcþieinoi sau de intervenþie sau reparaþie

asupra clãdirilor existente ºi chiarîmbunãtãþirea prevederilor normelorde proiectare ºi execuþie.

Modelul de lucru BIM este, fãrãdoar ºi poate, un sistem care vaavea din ce în ce mai multã cãutareºi va fi impus, în primul rând, decãtre investitorii strãini. Acest sistemreduce costurile de proiectare ºieliminã erorile care în trecut sedescopereau abia în faza de exe-cuþie. Programele care oferã facili-tatea BIM sunt într-o continuãdezvoltare ºi adaptare la cerinþeleproiectanþilor ºi executanþilor, uºurân-du-le colaborarea. Sunt premise caîntr-un viitor nu foarte îndepãrtatplanºele printate sã fie o amintire,fiind înlocuite de cele digitale, carevor conþine mult mai multe informaþii.

Principiul „Safety by Design“identificã ºi reduce riscurile, prinimplementarea de soluþii adecvateîncã din stadiul de proiectare.

De asemenea, se urmãreºtegãsirea de soluþii tehnice pentruuºurarea ºi rapiditatea execuþiei,cum ar fi pereþi de compartimentaretransformaþi din zidãrie în beton slabarmat, luându-se mãsuri astfel încâtsã nu aibã un efect defavorabilasupra comportãrii structurii clãdirii.

Dispozitivele mecanice de cuplarea armãturilor uºureazã execuþia ºiscad riscul manipulãrii armãturilor cudimensiuni mari; mai mult, eliminãîmbinarea prin sudurã pentru armã-turi cu diametre mai mari de 25 mm.

Dezvoltatorul Skanska a venit cuprincipii moderne ºi inovative pentrupiaþa româneascã, ceea ce areprezentat o provocare, atât în pro-cesul de proiectare cât ºi în execuþieºi în urmãrirea acesteia din parteaproiectantului. Iar acest lucru nu poatesã fie decât benefic pentru dez-voltarea profesionalã ºi eticã, atât acompaniilor de proiectare, cat ºi acelor de execuþie care au participatla îndeplinirea obiectivului propus.

BIBLIOGRAFIE• NP 114-04: Normativ privind

proiectarea ºi execuþia excavaþiilorancorajelor de teren;

• NP 120-06: Normativ privindcerinþele de proiectare ºi de execuþiea excavaþiilor adânci în zone urbane;

• NP 124:2010: Normativ privind

proiectarea geotehnicã a lucrãrilor

de susþinere;

• SR EN 1537:2002: Execuþia

lucrãrilor geotehnice speciale. Anco-

raje în teren;

• Draft EN ISO 22477-5 (2009).

Geotechnical investigation and test-

ing - Testing of geotechnical struc-

tures - Part 5: Testing of anchorages;

• SR EN 1997-1:2004: Eurocod

7: Proiectarea geotehnicã. Partea 1:

Reguli generale;

• A. ENE, D. MARCU, H. POPA,

(2013), Monitorizarea unei excavaþii

adânci din Bucureºti susþinutã prin

pereþi îngropaþi ancoraþi. Revista

Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii -

Nr. 2/2013;


(2014), Monitoring of a deep excava-

tion from Bucharest sustained by

anchored diaphragm walls. Manu-

scris predat pentru publicare;


(2014), Testing of ground anchor-

ages for a deep excavation retaining

system in Bucharest. Manuscris pre-

dat pentru publicare;

• C. MERRIFIELD, O. MOLLER,

B. SIMPSON, E. FARRELL, (2013),

European practice in ground anchor

design related to the framework of

EC7;

• P100/1-2006: Cod de proiec-

tare seismicã - Partea I - Prevederi

de proiectare pentru clãdiri;

• SR EN 1992-1-1/2006: Proiec-

tarea structurilor de beton - Reguli

generale ºi reguli pentru clãdiri;

• CR2-1-1.1/2004: Cod de proiec-

tare a construcþiilor cu pereþi struc-

turali de beton armat;

• SR EN 1990:2004: Bazele pro-

iectãrii structurilor;

• SR EN 1991-1-1-2004: Acþiuni

asupra construcþiilor: Acþiuni gene-

rale - Greutãþi specifice, greutãþi pro-

prii, încãrcãri utile pentru clãdiri. �



SC GIP GRUP SA – moment aniversar

SC GIP GRUP SA s-a înfiinþat la7 martie 1991 dar, la acea datã,colectivul de specialiºti care consti-tuia societatea avea deja experienþaaltor peste 25 de ani de activitate înacelaºi domeniu, în cadrul Trustuluide lucrãri speciale ºi izolaþii tehno-logice, întreprindere din care s-adesprins GIP GRUP.

Acest colectiv de specialiºti avea,în portofoliul sãu, proiectarea ºi exe-cuþia lucrãrilor la peste 93 de coºuride fum industriale în întreaga þarã,aplicând soluþii tehnice ºi brevete deinvenþii proprii, care au condus lareduceri importante ale consumurilorde materiale ºi manoperã, precum ºila scurtarea termenelor de execuþie.Între ele, coºul de dispersie de laPhoenix Baia Mare, cu o înãlþime de352 m, lucrare reprezentativã care,la data finalizãrii, se numãra printrecele mai înalte din Europa.

Dacã dupã 1989 asemenea con-strucþii nu prea s-au mai executatsau nu s-au mai executat deloc înþara noastrã, ar fi fost absolut nece-sar ca mãcar cele existente sã fieîntreþinute ºi pãstrate în bunã starede funcþionare ºi siguranþã. Dinpãcate, acest lucru nu s-a întâmplat,majoritatea beneficiarilor unorasemenea construcþii nu numai cãnu au iniþiat lucrãri de reparaþii ºiconsolidare dar nu au întreprins nicimãcar lucrãri de întreþinere sauinspecþii periodice în interiorulcoºurilor, pentru a depista proble-mele apãrute ºi a interveni, din timp,ca ele sã nu se amplifice. Iar SC GIPGRUP SA era una dintre puþinelesocietãþi specializate pentru a exe-cuta asemenea lucrãri. În acestecondiþii, pentru a rezista pe piaþã,societatea a fost obligatã sã-ºi diver-sifice activitatea.

Valorificând potenþialul tehnic ºiuman de care dispune, societatea aexecutat, totuºi, în aceastã perioadãde 25 de ani de la înfiinþare lucrãriimportante, de o complexitate deo-sebitã, dintre care citãm:

• Sediul GIP - clãdire P+7;• Staþie de epurare ape uzate Glina

Bucureºti;• Reparaþii la pista aeroportului

Mihail Kogãlniceanu Constanþa;• Poiectare ºi execuþie Coº dis-

persie gaze Phoenix Baia Mare (H =352 m) (14.04.1995 data recepþieiconstrucþiei);

• Consolidãri ºi reabilitãri la coºu-rile de fum de la:

- CET Iºalniþa (H = 200 m);- CET Deva (H = 220 m);- CET Rovinari - coºurile nr. 2 ºi

nr. 3 (H = 220 m);- Arpechim Piteºti (H = 80 m);- CET Palas Constanþa (H = 100 m,

H = 250 m);- CET Bucureºti Sud (H = 120 m);• Reparaþii capitale pentru pro-

tecþia turnului de rãcire de la CETTurceni;

• Consolidarea silozurilor de laCombinatele Holcim din CâmpulungMuscel ºi Aleºd;

• Consolidare castel de apã, turncicloane ºi silozuri HeidelbergCe-ment România - Fabrica Fieni ºi Taºca;

• Reparaþii hale industriale SCCELPI SA;

• Investigaþii, expertize, documen-taþii tehnice silozuri CRH România,HeidelbergCement Romania.

La moment aniversar, nu-l putemuita pe cel care a condus SC GIPGRUP SA timp de 23 de ani, din1993 pânã în 2015, atunci când apãrãsit aceastã lume. O bunã partedin rezultatele meritorii pe care soci-etatea le-a obþinut în cei 25 de ani deexistenþã se datoreazã, evident, ºimodului cum inginerul LaurenþiuNaum, specialist de marcã al indus-triei construcþiilor din þara noastrã, areuºit sã conducã acest colectiv.

În plus, poate ar fi bine sã men-þionãm aici ºi numeroasele semnalede alarmã pe care Laurenþiu Naumle-a tras, inclusiv prin intermediulrevistei noastre, privind necesitateaîntreþinerii ºi consolidãrii acestorconstrucþii speciale (coºuri de fum,turnuri de rãcire, rezervoare, barajeetc.) care pot fi în mare pericol încazul unui cutremur de mare intensi-tate. În 2011 de pildã, GIP GRUP,prin intermediul ing. Laurenþiu Naum,solicita guvernului elaborarea unuiact normativ pentru asigurarea anti-seismicã a construcþiilor industrialeînalte. Din pãcate, niciunul din acestesemnale nu a avut vreun ecou.

Cei 25 de ani de activitate ºiportofoliul de lucrãri acumulat înaceastã perioadã reprezintã ogaranþie cã societatea se poatenumãra, în continuare, printre celemai importante din sectorul con-strucþiilor din þara noastrã.

Noi îi dorim mult succes ºi viaþalungã, sub conducerea nouluimanager general, Marian Manofu! �

S-au împlinit, în aceste zile, 25 de ani de la înfiinþarea SC GIP GRUP SA, una dintre societãþile impor-tante de construcþii din þara noastrã. Când facem aceastã afirmaþie ne referim la complexitatea ºi tehni-citatea lucrãrilor pentru care este specializatã ºi pe care le-a executat, de-a lungul anilor, ºi anume: coºuride fum cu înãlþimi între 80 m ºi 352 m, turnuri de rãcire, castele de apã, silozuri, staþii de epurare sau desul-furare, chesoane marine s.a.

Coº fum H = 352,5 m - Baia Mare


Fibre pentru armarea dispersã a betoanelorec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

Betonul armat cu fibre metalice nu poate înlocui întotalitate betonul armat obiºnuit. Existã, însã, domenii deutilizare în care betonul armat cu fibre poate fi folosit,alternativ sau în completare la cel clasic, oferind o seriede avantaje tehnice ºi economice. Fibrele metalice, depildã, îmbunãtãþesc durabilitatea ºi flexibilitatea betonu-lui sub sarcini mari, pe perioade îndelungate. Un dome-niu important de utilizare a betoanelor armate cu fibre îlconstituie, deci, elementele de construcþie solicitatedinamic dintre care menþionãm: pardoseli industriale,conducte din beton, piste pentru aeroporturi, fundaþiipentru maºini-unelte, tuneluri, trepte prefabricate etc.

În România existã în momentul de faþã mai mulþi pro-ducãtori de fibre pentru armarea betoanelor.

Cel mai important dintre ei este ROMFRACHT care,dupã investiþii substanþiale în capacitãþi noi, a ajuns la oproducþie de 2.800 de tone pe lunã.

Practic, în momentul de faþã, ROMFRACHT producetoate tipurile importante de fibre solicitate pe piaþa con-strucþiilor din România.

Gama de fibre fabricate de ROMFRACHT este com-pletã, ea incluzând fibre specifice fiecãrui tip de aplicaþie:

• Fibre metalice cu ciocuri – RFC- domeniu de utilizare: armarea structuralã dispersã a

betoanelor• Fibre metalice ondulate – RFO- domeniu de utilizare: armarea structuralã dispersã a

betoanelor• Fibre de înaltã rezistenþã din polipropilenã –

RoFero- domeniu de utilizare: armarea structuralã dispersã a

betoanelor

• Fibre fibrilate de clasã medie din polipropilenã –RoNet

- domeniu de utilizare: armarea structuralã a ºapelor• Fibre monofilament din polipropilenã – RoWhite- domeniu de utilizare: toate tipurile de betoane, pentru

combaterea microfisurilor ºi creºterea rezistenþei la foc.Iatã, în continuare, o descriere sumarã a fibrelor

structurale, dupã performanþele lor.FIBRELE METALICE1. F ibre le meta l ice RFC40/50 (1 mm x 50 mm)

cu ciocuri sunt cele mai utilizate în România ºi aceastanu mai reprezintã un secret pentru nimeni. De reþinut cãele sunt fibre structurale cu dispersie foarte bunã înbeton.

2. Fibrele metalice RFC 80/60 (0,75 mm x 60 mm)cu ciocuri reprezintã un produs des folosit, având avan-tajul unui dozaj mai mic dar cu uºoare probleme la dis-persie. Pentru a elimina acest aspect trebuie avut grijã lamodul de punere a fibrelor în beton, deoarece e vorbade fibre mai lungi ºi mai subþiri, care au tendinþa de aface gheme. Aceastã situaþie apare atunci când munci-torul goleºte brusc tot sacul de fibre în beton. Corecteste sã se presare fibrele în beton, încet - încet, cupuþinã rãbdare, astfel încât dispersia lor sã se facã fãrãprobleme în structura betoanelor.

3. Fibrele RFO 1x50 sunt fibre ondulate, structurale,cu o bunã dispersie în beton, care se remarcã pringradul mare de preluare a contracþiilor termice alebetonului.

Betonul este astãzi cel mai folosit material de construcþie. Istoriabetonului începe încã din epoca Imperiului Roman. Spre sfârºitulsecolului I al erei noastre romanii foloseau, pe scarã largã, betonul laconstrucþia de drumuri ºi la cele hidrotehnice.

Materialul, aºa cum îl cunoaºtem noi astãzi, a fost inventat în 1867de grãdinarul francez Joseph Monier, care a armat cu metal betonulfolosit la confecþionarea vaselor de flori.

Comparativ cu betonul de ciment simplu (nearmat), care prezintãrezistenþã mare numai la compresiune, betonul armat, care conþine înmasa lui bare de oþel (netede sau cu nervuri), are numeroase ºiimportante avantaje tehnico-economice. În primul rând, rezistenþãmecanicã ºi stabilitate dar ºi rezistenþã redusã la întindere.

Dupã inventarea betonului armat cu bare din oþel s-a încercatobþinerea altor tipuri de beton armat, cu alte caracteristici. Aºa s-aajuns la betonul armat cu fibre.

ec. Florin FLORIAN


FIBRELE DIN POLIPROPILENÃ1. Fibrele RoFero 38 sau 54 sunt singurele fibre din

polipropilenã structuralã certificate care asigurã armareabetoanelor în raport de 1:10 comparativ cu fibrele meta-lice. Fiind o fibrã des utilizatã, a devenit prioritar pentruROMFRACHT sã vinã în întâmpinarea constructorilor cuun sumar de calcul de dozaj, pentru a facilita folosirealor ºi a nu se greºi la dozare.

Cel mai des, fibrele RoFero sunt puse direct înbetonierã, pe ºantier. Pentru a avea o dispersie bunã,pungile cu fibre trebuie aruncate în betonierã la vitezãmicã ºi fãrã a fi deschise. Contrar aparenþelor, fibreleRoFero se omogenizeazã mai bine dacã sacul estearuncat întreg ºi închis.

2. Complementar cu fibrele pentru armare structuralãeste util sã folosim ºi fibrele monofilament, pentru com-baterea formãrii de microfisuri în beton. Pornind de la oasemenea necesitate, ROMFRACHT a introdus recentîn fabricaþie ºi acest tip de fibre, sub denumirea deRoWhite.

RoWhite sunt fibre cu o mare densitate pe cele 600grame care trebuie utilizate pentru a obþine efectul scon-tat la un metru cub de beton.

Pe lângã eliminarea microfisurilor, fibrele RoWhiteau multiple alte efecte benefice în beton. Ele crescdurata de viaþã ºi cresc, totodatã, rezistenþa la impact.

În momentul de faþã, este de neconceput sã se maiexecute un metru pãtrat de beton amprentat fãrã a utilizaacest tip de fibre. Tunelurile de metrou sau rutiere suntalte aplicaþii unde acest tip de fibre sunt obligatorii,datoritã comportamentului lor protector la incendiu.Construcþiile unde se toarnã betoane masive sunt, deasemenea, uºor de executat cu acest tip de fibre.

RoWhite sunt fibre ieftine, dar efectul lor pentru cali-tatea betonului este imens, comparativ cu preþul. În plus,sunt uºor de mixat, obþinându-se o dispersie mare în beton,deoarece sunt tratate antistatic. De altfel, noi suntem sin-gurii producãtori din România care tratãm fibrele antistatic.

Precizãm cã gama fibrelor din polipropilenã este multmai mare dar toate celelalte fibre sunt ori comple-mentare cu altã armare, ori se utilizeazã la alte aplicaþii,cum ar fi: ºape, betoane amprentate, suprabetonãri etc.

Trebuie sã fim, însã, atenþi atunci când alegem fibrele.Sunt foarte multe criterii care influenþeazã alegerea tipu-lui de fibre. ROMFRACHT, fiind specializatã în domeniularmãrii disperse a betoanelor, nu vinde doar fibre, ci ºiîntreaga tehnologie de utilizare a lor. În acest sens, firmanoastrã pune la dispoziþia beneficiarilor un calcul dedozaj care are rolul de a elimina aspectele neplãcutelegate de folosirea incorectã a fibrelor.

Pentru detalii tehnice referioare la armarea dispersãa betoanelor, apelaþi la: [email protected] sautel. 021.256.12.08 int. 151.

NOU: Am început sã producem ºi Sârmã Moale Neagrã –cu diametre cuprinse între 1,18 ºi 3 mm!

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08


Rigips®: Produse incombustibileºi sisteme rezistente la foc pânã la 4 ore

Produsele Saint-Gobain Rigips au la bazã ipsosul natu-ral, acesta acþionând ca o barierã în cazul unui incendiudeoarece moleculele de apã încorporate în material facprodusele incombustibile sau greu combustibile (clase dereacþie Euro A1- A2). Iatã mai jos o serie de produse ºisoluþii care îndeplinesc cele mai exigente nevoi, în ceea cepriveºte protecþia la foc:

PRODUSE INCOMBUSTIBILE • Plãci din gips-carton tip F Rigips® RFPlacã din gips-carton (SR EN 520 + A1:2010) cu fibrã de

sticlã inseratã în miezul din ipsos alb ºi înveliº din cartonrezistent, roz, greu combustibilã (clasa de reacþie la foc A2-s1,d0). Pentru spaþii publice, în sisteme se poate ajunge ºila 3 ore rezistenþã la foc.

• Plãci din gips-carton tip FH Rigips® RFIPlacã din gips-carton (SR EN 520+A1:2010) cu fibre de

sticlã inserate în miezul de ipsos ºi înveliº din carton verderezistent tip FH2, pentru umiditate ridicatã ºi cu cerinþe deprotecþie la foc. Clasa de reacþie la foc A2-s1, d0, greu com-bustibil. În sisteme de pereþi sau plafoane (cu RFI15 mmgrosime) se poate ajunge pânã la 3 ore rezistenþã la foc.

• Plãci speciale din ipsos armate cu fibrã de sticlãGlasroc F Ridurit

Placã din ipsos (SR EN 15283+A1/2009) armatã cufibrã de sticlã (placã albã fãrã carton), incombustibilã (clasade reacþie la foc A1). Pentru compartimentãri care trebuiesã reziste la acþiunea focului pânã la 4 ore.

• Plãci speciale FLEXIBILE din ipsos armat cu fibrãde sticlã Glasroc F Riflex

Placã din ipsos (SR EN 15283+A1/2009) armatã cufibrã de sticlã (placã albã fãrã carton), incombustibilã (clasa

de reacþie la foc A1). Flexibilã fãrã umezire. Oferã niveluriridicate de protecþie la foc, fiind un material incombustibil.

• Chit alb de umplere ºi finisare rosturi Rigips®VarioChit alb (SR EN 13963) sub formã de pulbere pentru

finisare rosturi plãci din gips-carton, aplicabil manual,având o rezistenþã sporitã la foc, fiind cel mai dur chit deipsos marca Rigips®.

• Plãci pentru plafoane casetate EUROCOUSTIC -protecþie ridicatã la foc, clasa A1

Plafoane false casetate într-o gamã variatã de culori,demontabile, pe bazã de vatã mineralã bazalticã. Fonoab-sorbante, rezistente la umiditate 100%, având o clasã ridi-catã de reacþie la foc, material incombustibil.

• Plãci acustice ACOUSTICHOC - rezistente la impactpentru sãli de sport, protecþie ridicatã la foc, clasa A1

Plãci din vatã bazalticã, finisate cu þesãturã din fibrã desticlã ºi ranforsate cu plasã din fibrã de sticlã. Disponibile înºapte culori (alb, verde, albastru, galben, gri, bej, negru).

SOLUÞII CU REZISTENÞÃ LA FOC• PLAFOANE nedemontabile cu rezistenþã la focPlafoane suspendate realizate din plãci de gips-carton

sau plãci speciale (Glasroc F Ridurit, Rigidur) fixate cuºuruburi pe o structurã metalicã din profile Rigiprofil®, cuelemente de suspendare din tablã de oþel zincat, cu perfor-manþe de rezistenþã la foc pânã la 2 ore.

• PEREÞI cu rezistenþã la foc (soluþii cu EI între 30 ºi240 min)

Pereþi de compartimentare, auto-portanþi, realizaþi dinplãci de gips-carton sau plãci speciale (Glasroc F Ridurit,

Rigidur) fixate pe o structurã metalicãdin profile de oþel zincate de 50, 75 sau100 mm, cu rezistenþe la foc de la 30 la180 sau 240 minute.

Materialele produse ºi comercializatede Saint-Gobain Rigips Romania suntdestinate tuturor tipurilor de spaþii: clãdirirezidenþiale, clãdiri comerciale, spaþii debirouri, spitale, instituþii de învãþãmânt,spaþii industriale, teatre, mall-uri etc.

Informaþii suplimentare pe www.rigips.ro

Pe lângã rezistenþã ºi stabilitate, securitatea la incendiu reprezintã una dintre cerinþele fundamentaleale Legii 10/1995 privind calitatea în construcþii. Pentru a veni în sprijinul îndeplinirii acestei cerinþeobligatorii, Saint-Gobain Rigips Romania pune la dispoziþia clienþilor sãi o gamã variatã de produseincombustibile pentru pereþi ºi tavane, precum ºi sisteme capabile sã reziste la foc pânã la 4 ore.


„Lucrul dantelat” – este un con-cept care poate fi asociat cu succesºi domeniului construcþiilor. Arhitecþiipolonezi creeazã, din ce în ce maides, forme de corpuri atipice, aju-rate. Faþadele translucide, aproapesculpturale, necesitã, însã, utilizareasistemelor de construcþii corespun-zãtoare, croite conform nevoilorinvestiþiilor. Un sprijin tehnologicpentru arhitecþi sunt soluþiile dinmaterialul inovator care este alu-miniul. Acesta este un material rezis-tent ºi, în acelaºi timp, deosebit deplastic, util imaginaþiei fiecãrui vir-tuoz al construcþiei.

SPECTACOL DE LUMINÃ ªI CULORIArhitectura timpurilor contempo-

rane reprezintã întotdeauna o inter-pretare a spiritului epocii. Acum înformã modernizatã, reintrã în graþiifaþadele dantelate. Nicio altã struc-turã nu permite un mariaj atât de

elegant al proiectãrii moderne încontextul actual, din care fac parte,adesea, construcþiile de un farmecîndoielnic din vremurile comunismu-lui. Acest tip de realizãri modernereprezintã, deci, o valoare adãugatãpentru aspectul ambientului respec-tiv, adãugându-i strãlucire ºi cize-lare. Trendul îºi are rãdãcinile înpreferinþa barocã a ornamentelor.Împodobirile asemãnãtoare unorbijuterii au pãºit, atunci, impetuos îndomeniul construcþiilor. – „Decoraþiu-nile elaborate” sunt fabricate de celemai multe ori din beton, sub acesteafiind vizibile, în al doilea strat, întin-deri de sticlã mari, adesea fantezistproiectate, care se bazeazã pesisteme din aluminiu. CompaniaALUPROF SA este renumitã pentrusoluþii de înaltã calitate de acest tip,ele fiind produse conform nevoilorinvestitorului respectiv.

Cel puþin 6 din 10 clãdiri modernecare apar în Polonia conþin elementefabricate de ALUPROF – declarãElzbieta Dziubak, Arhitect GeneralALUPROF. Datoritã faþadelor aju-rate, se pot face jocuri de luminãcare danseazã în transluciditate,echilibrând impresia masivitãþii unuiastfel de corp. Detaliile interesanteatrag privirea ºi dau construcþiilor uncaracter individual. Un astfel de exem-plu poate fi reprezentat de con-strucþiile monumentale ale lui AntonioGaudi. Ajurarea este vizibilã în cor-pul maiestuos al catedralei SagradaFamilia, creaþie a acestui neobiºnuitde talentat arhitect catalan. Nici înPolonia nu lipsesc opere arhitecto-nice dantelate impresionante.

Ajurarea în arhitecturãArhitecþii nu înceteazã sã caute modalitãþi de a diferenþia noile investiþii în construcþii din spaþiul urban.

Soluþiile neconvenþionale sunt deosebit de apreciate. Cu siguranþã aici pot fi incluse acþiunile care audrept scop întreruperea creativã a monolitului construcþiei. Acestea permit obþinerea unui efect original detransparenþã. O astfel de funcþie este îndeplinitã în prezent de faþadele dantelate - forme de efect îmbrãcateîn materiale selectate corespunzãtor, pe mãsura arhitecturii viitorului. Din ce în ce mai des, astfel de perleîmpodobesc pãmânturile poloneze si nu numai.


DECORATE CU DANTELÃ DEOSEBITÃFãrã îndoialã, formele arhitectonice

inovatoare sunt marca vremurilorcontemporane, un simbol al dez-voltãrii ºi progresului. Un fenomen alultimilor ani s-au dovedit a fi, înprimul rând, faþadele cu cel puþindouã dimensiuni, datoritã cãroracâºtigã mai multã originalitate ºidinamism. Acest lucru are un impactpozitiv asupra diversificãrii imaginiipãmânturilor poloneze, permanenti-zarea imaginii Poloniei drept þarãmodernã ºi popularizarea gândiriiartistico-tehnice naþionale. – Faþadeleajurate, care se bazeazã în viziuneaproiectantului pe jocul de lumini, sebucurã de un mare interes. Repre-zintã o formã deosebitã de decorarea clãdirii, aducându-i un aer uºor ºiun caracter individual. Datoritã aces-tui lucru, se prezintã spectaculos pefundalul corpurilor repetitive ºi pre-vizibile din decadele trecute –explicã prof. dr. ing. Ewa Kurylowicz,

Proiectant General al atelieruluiKurylowicz & Associates, Manageral Unitãþii Atelierului de Proiectare ºiTeorie a Arhitecturii de la Facultateade Arhitecturã a Politehnicii dinVarºovia. – Posibilitatea formãriineconvenþionale a aspectului faþadei,pe baza sistemelor moderneALUPROF, revoluþioneazã arhitec-tura, precum ºi spaþiul oraºelorpoloneze. Un exemplu al investiþiilordantelate naþionale pot fi ProstaTower din Varºovia ºi GaleriaWarminska din Olsztyn, ambele pro-iectate de Kurylowicz & Associates.

De sub structura din beton armattranscend imense spaþii vitrificateproiectate pe baza sistemelor dinaluminiu. Ele nu sunt cu nimic maiprejos decât construcþiile din strãinã-tate, incluzând aici chiar ºi grandiosulturn ajurat O14 din Dubai – adaugãcu mândrie renumita arhitectã.

Fiecare construcþie poate obþineun înveliº interesant, decorativ. Esteimportant doar ca întregul sã fieechilibrat ºi cu gust ºi sã se inte-greze bine în ambientul existent.Faþadele ajurate expresive aratãdeosebit de atractiv. Modularitatea,ordinea ºi transparenþa sunt triadaperfectã. �


Reabilitare staþie de epurareîn municipiul Sighetu Marmaþiei

Staþia de epurare Sighetu Mar-maþiei deserveºte o populaþie echi-valentã de 37.500 P.E. ºi cuprindetreapta mecanicã, treapta biologicãºi treapta de epurare avansatã(terþiarã) pentru eliminarea fosforuluiºi azotului, precum ºi facilitãþile pen-tru tratarea nãmolului.

Tehnologia staþiei de epurarecuprinde epurare mecano-biologicãcu nãmol activat cu aerare prelun-gitã precum ºi o linie de prelucrare anãmolului rezultat din proces.

Principalele componente ale pro-cesului incluse în staþia de epuraresunt:

LINIA APÃ Treapta mecanicã de epurare a

apei uzate va cuprinde: • cãmin deversor pentru debite

excepþionale; • staþie grãtare rare, staþie grãtare

dese, staþie de pompare apã uzatã;• denisipatoare, separatoare de

grãsimi, prelevator probe influent.Treapta biologicã de epurare a

apei uzate va cuprinde:• bazin Bio-P ºi camerã de dis-

tribuþie pentru bazinele cu nãmolactivat, bazine biologice – nitrificare /denitrificare;

• unitate de stocare ºi dozarereactiv precipitare fosfor;

• staþie de suflante;

• decantoare secundare, cãminapã tehnologicã ºi de mãsurã debitapã epuratã cu debitmetru electro-magnetic, prelevator probe efluent;

• staþie de pompare nãmol activrecirculat ºi în exces.

TRATARE NÃMOL• Rezervor tampon de nãmol în

exces; • Îngroºarea mecanicã a nãmolu-

lui în exces; • Rezervor tampon nãmol îngroºat;• Deshidratarea nãmolului îngroºat;• Instalaþie de tratare cu var a

nãmolului deshidratat;• Platfomã acoperitã de depozitare

nãmol; • Staþie de pompare supernatant.CONSTRUCÞII ANEXE• Centrala termicã; • Transformarea centralei termice

existente în atelier; • Gospodãrie de combustibil lichid;• Post de transformare;• Conducte/canale de legãturã între

obiectele tehnologice: reþea apãpotabilã, reþea de apã de exploatare(apã tehnologicã);

• Canalizare incintã pentru apãuzatã ºi meteoricã;

• Drumuri ºi alei în incinta staþieide epurare;

• Reabilitare clãdire administra-tivã ºi laborator;

• Dispecerat, inclusiv sistemSCADA. �

Antreprenor General: STRABAG AG sucursala BucureºtiLider proiect: STRABAG AG sucursala BucureºtiBeneficiar: VITAL SA Baia MareProiectant General: WEBER ROMÂNIA SRLProiectanþi de specialitate: WEBER ROMÂNIA SRL, SIEMENS SRLSubantreprenori: SC AVRIL SRL

SC GINZLER ROMÂNIA SRLSC SIEMENS SRL


TechSpan® genereazã un sis-

tem alternativ foarte competitiv

pentru construirea de poduri,

podeþe, tuneluri feroviare sau

rutiere, tunele industriale, treceri

pietonale sau pentru animale

(ecoducte). Sistemul poate fi

uºor utilizat în combinaþie cu linia

de produse Terre Armée –

Pãmânturi Armate.

Construcþia de TechSpan®

este simplã, rapidã, cu un echipaj

mic ºi echipamente convenþi-

onale. Arcadele sunt construite

prin asamblarea elementelor pre-

fabricate din beton, într-un model

în trepte ºi simetric. Procedura

permite instalarea rapidã, fãrã

întreruperi la fluxul de trafic.

Sistemul TechSpan® se ba-

zeazã pe asamblarea jumãtãþilor

de secþiuni de arc prefabricate,

elementele din beton armat fiind

aºezate pe tãlpi de fundare la

baza structurii, rezemându-se

una pe alta la vârf. Elementul

jumãtate de arc permite

montarea rapidã cu o singurã

macara.

Inovaþia acestei tehnologii

este de a personaliza ºi de a

optimiza sistemul la cerinþele

de încãrcare speciale fiecãrui

proiect. Sistemul de proiectare

utilizeazã metoda elementelor

Inventat ºi dezvoltat de Terre Armée, sistemul de arc din beton prefabricat TechSpan® estefolosit pentru construirea tunelelor terane ºi subterane, pentru drumuri, cãi ferate ºi industriale,pentru protecþie, precum ºi pentru aplicaþii hidrotehnice.

TechSpan® - Arce Prefabricate

Sistemul TechSpan® aplicat pe Autostrada Lugoj - Deva, Lot 4

finite (MEF), care defineºte cu

exactitate raza optimã de curbu-

rã a arcului, pentru a minimiza

efortul de întindere. Eficienþa ºi

economia proiectãrii creºte pro-

gresiv cu înãlþimea terasamen-

tului de deasupra structurii.

Curbura arcului este opti-

mizatã pentru fiecare proiect,

având în vedere cerinþele apli-

caþiei, ale proiectului, precum ºi

constrângerile din ºantier.

Structuri cu deschideri care

depãºesc 20 metri sau cu

înãlþimea stratului de supraîncãr-

care de peste 30 metri au fost

astfel construite cu succes.

Pentru consolidãri de terenuri,

precum ºi pentru prefabricarea

arcelor, Companiile Terre Armée

se implicã la toate nivelurile,

incluzând:

• Fezabilitate;

• Proiectare;

• Furnizarea elementelor prefa-

bricate, a armãturilor ºi acceso-

rilor (pentru sistemele proprii);

• Asistenþã în ºantier pe

perioada instalãrii.

Toate materialele furnizate

sunt produse în fabrici alese cu

grijã de Companie, fiind însoþite

de marca CE.�


Realitatea activitãþii de construcþiiºi amenajãri interioare a ultimilor anine-a arãtat cã pot supravieþui ºievolua în acest domeniu companiilecare se adapteazã la noile cerinþeale beneficiarilor.

Un alt aspect este legat de piaþade construcþii ºi amenajãri interioarepremium, care include, în mod evi-dent, lucrul cu materiale costisitoareºi elemente de arhitecturã preten-þioase ºi complexe.

Este, aºadar, suficient un laser-metru cu care sã schiþãm caracteris-ticile esenþiale arhitecturale ale unuispaþiu? Cel mai probabil, nu.

Leica Geosystems 3D DISTO esteun instrument unic pentru captareaºi proiectarea exactã a mãsurãtorilortridimensionale. Viteza ºi precizia3D DISTO aduc eficienþã fãrã prece-dent pentru aplicaþii cum ar fi:

• Crearea de ºabloane CAD: Un3D DISTO este puntea dintre reali-tate ºi CAD. Atunci când trebuie sãtãiaþi pentru a se potrivi ºi ºtiþi cãmãsurãtorile originale sunt corecte,puteþi tãia chiar ºi cele mai scumpemateriale cu încredere.

• Vizualizare ºi navigare 3D:Noua versiune de software-ul Leica3D DISTO pentru dispozitive inteli-gente, care utilizeazã Windows®,

afiºeazã acum rezultatele în treidimensiuni. Cu posibilitãþile devizualizare ºi navigare 3D, este chiarmai uºor sã verificaþi punctelemãsurate.

• Building Information Model-ing (BIM): Puteþi prelua date DXFdirect în tabletã Windows ºi sã uti-lizaþi 3D DISTO la vizualizarea punc-telor de sprijin, transfer de cote sauverificarea elementelor critice deconstrucþie.

Axele de rotire orizontale ºi verti-cale 3D DISTO sunt motorizate -exact ca la o staþie roboticã, ceea cecreeazã un proces de lucru ºi devizare a punctelor necesare extremde simplu: se poziþioneazã punctullaser aproximativ în zona undedorim sã preluãm detalii, se vizeazãcu ajutorul tehnologiei video peecranul tabletei Windows la care aþicuplat aparatul, se atinge uºorecranul în dreptul þintei ºi apoi 3DDISTO se deplaseazã singur ºiaºeazã punctul direct în mijlocul þin-tei de pe ecran.

Dacã menþionãm ºi posibilitateasetãrii manuale, prin vizualizare petabletã a intervalului de preluare apunctelor, ajungem cu siguranþã laimaginea corectã despre acest pro-dus: rezolvã problemele profesioniº-tilor, le uºureazã ºi le perfecþioneazãmuncã.

Soluþie pentru profesioniºti -Leica 3D DISTO Windows, acum în România prin TOP GEOCART

Cu aproape 200 de ani de experienþã, Leica Geosystems este pionier în dezvoltarea ºi producþia desoluþii profesionale pentru topografie. Specialiºtii noºtri, extrem de motivaþi de dezvoltare, îºi folosescspiritul inovator pentru a transpune ideile în realitate. Produsele rezultate impresioneazã prin pre-cizie, fiabilitate ºi robusteþe. De aceea, profesioniºtii din industrie au încredere în Leica Geosystems.

TOP GEOCART vine, aºadar, în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale profesioniºtilor în dome-niu, aducând în România soluþia Leica 3D DISTO, o soluþie completã pentru cei care nu vor sau nu-ºi permitsã facã vreun compromis în activitatea lor de construcþii ºi amenajãri interioare. ��


Foraje profesionalede medie ºi mare adâncime

• Dispunem de personal calificatºi specializat în domeniu;

• Avem în dotare echipamenteprofesionale de ultimã generaþie;

• Timpul de execuþie al unui forajeste foarte mic iar durata de viaþãeste foarte mare;

• Calitatea materialelor folositeeste conform standardelor europene;

• Oferim garanþie pentru oricelucrare executatã de minimum 2 ani,conform contractului;

• Avem executate peste 2.000 deforaje pentru puþuri de apã ºi pompede cãldurã, în toatã România;

• Suntem flexibili ºi ne adaptãmnevoilor oricãrui client.

Foraje puþuri apãExecutãm foraje de medie ºi

mare adâncime în orice tip de sol,având orice duritate, în orice judeþdin þarã (adâncimea minimã deforare este de 40 ml).

Un foraj de alimentare cu apã estemai mult decât o simplã gaurã înpãmânt, dar pentru mulþi nu con-teazã decât partea de deasupra alucrurilor. Un foraj de apã este olucrare inginereascã, ce necesitãcalitãþi speciale pentru a-l putea con-trola ºi executa în cele mai bunecondiþii.

Pentru forajele de apã se folosescdouã sisteme diferite, în funcþie dezona ºi litologia solului:

• foraj hidraulic rotativ cu circu-laþie de fluid, acest sistem fiind folo-sitor în soluri moi ºi medii, cum ar fiargile, nisip, pietriº etc.

• foraj uscat cu ciocan de fund,acest sistem fiind folositor în soluridure, cum ar fi granit, rocã, mar-murã, calcare ºi alte tipuri de roci.

Foraje pentru pompe de cãldurãPompele de cãldurã sunt pro-

duse relativ noi pe piaþa româneascãdar foarte cunoscute ºi folosite înþãrile din vestul Europei, mai ales înþãrile scandinave. Chiar ºi pe acestepieþe produsul este relativ nou dar înultimii ani pompele de cãldurã audevenit foarte populare. În Suedia,de exemplu, mai mult de 80% dintreimobile, având cele mai diverse des-tinaþii - vile, apartamente, ºcoli,

grãdiniþe, primãrii, sedii de bãnci ºiîn special hoteluri - sunt încãlzite cupompe de cãldurã.

Cu toate cã investiþiile de începutsunt mari, comparativ cu o centralãpe gaze sau lemne, tot mai mulþiproprietari de case, vile sau clãdiriopteazã pentru aceastã formã deîncãlzire ºi producere a apei caldemenajere, cât ºi a aerului condi-þionat, datoritã costurilor scãzute deîntreþinere ºi funcþionare.

Optând pentru acest sistem deîncãlzire/climatizare ºi anume pompade cãldurã, se poate realiza o eco-nomie de pânã la 75% faþã de sis-temele de încãlzire clasice (gaz,lemne etc.).

Pentru adaptarea energiei geo-termale din sol se fac unul sau multeforaje, în funcþie de necesarul decãldurã pentru construcþia în cauzã.

Forajele sunt executate cu omaºinã de forat specialã, în careeste introdus un furtun colector dinpol iet i lenã t ip U (2 x Ø40 sau4 x Ø32), prin care va fi recirculat unagent compus din apã ºi alcool etilicpentru a rezista la îngheþ pânã la celpuþin -8 grade Celsius. �

Echipele noastre executã foraje profesionale de medie ºi mare adâncime, pentru puþuri de apã, pompede cãldurã, consolidãri, piloni ºi micropiloni.

Cu o experienþã de peste 10 ani ºi utilaje performante, vã garantãm calitatea, profesionalismul ºi serio-zitatea în execuþia celor mai bune lucrãri.


SC PRECON SRL, societate comercialã cu capital integral privat, constituitã în anul 1991 princumpãrarea unui activ de la SC Progresul SA Bucureºti, are ca principal obiect de activitate producerea ºivalorificarea elementelor prefabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþiicivile, industriale ºi agricole.

GAMA DE PRODUSE

1. Stâlpi electrici din BAC tip SC/SR 2970:2005

2. Stâlpi electrici din BAP tip SE/SR 2970/2005

3. Stâlpi electrici din BAC tip ENEL - D, E, F, G - DS 3000 RO

4. Stâlpi electrici din BAC tip SF 8-11 / tramvai / troleibuz

5. Rigle din BAC staþii 110/220 kV tip R8006 ºi R90005

6. Fundaþii prefabricate tip ancorã STÂLPI PASS-U-400kV

7. Borne de marcaj LES 20 kV

8. Rigole tip U pentru LES

9. Cabine beton armat pentru tablouri electrice generale

10. Cãmine de tragere pentru instalaþii electrice, telefonie

11. Cãmine vane modulate apã/canal, gaze, termoficare

12. Cãmine cheson cu cuþit

13. Separatoare de grãsimi, nãmol, hidrocarburi

14. Cãmine de vizitare apã/canal DN 800, 1.000, 1.250, 1.500

15. Tuburi canalizare, reducþii tronconice, guri de scurgere

16. Parapeþi tip NEW JERSEY separatori de sens

17. Ziduri de sprijin tip L ºi T

18. Elemente prefabricate pentru drumuri ºi poduri

19. Elemente prefabricate pentru împrejmuiri industriale

20. Prefabricate din beton armat pentru hale industriale

PRECON SRL – garanþia calitãþii


DE LA DATE LA INFORMAÞIESoluþiile de monitorizare a stabilitãþii pantei

propuse de SOLDATA fac minele mai inteligente ºi mai sigureEric AUDIGE – Managing Director, Soldata Oceania

Mariana GARªTEA - Business Developer, Soldata România

Un astfel de sistem va declanºaavertismente timpurii în cazul alune-cãrilor de teren ºi a altor situaþii cu riscridicat, oferind informaþii valoroasepentru a ajuta la determinarea oricãreiacþiuni de remediere solicitate.

O soluþie completã de monitorizareconstã dintr-o gamã largã de tehno-logii complementare, inclusiv prin satelit,radar, prisme, GPS, piezometre ºi sen-zori geotehnici instalaþi în sol, fiecareoferind propriul set unic de informaþii.

Din pãcate, aceste informaþii suntrulate adesea de sisteme izolate, pecomputere separate, de cãtre utiliza-tori individuali, ceea ce duce la ges-tionarea ºi analiza ineficientã a datelor.Alunecãrile de teren sunt detectate cel

mai eficient prin analiza unei combi-naþii de tipuri de date; de aceea, esteimportant ca ele sã fie gestionate într-oplatformã integratã unicã. În timp cesimpla combinare a diferitelor seturi dedate nu va aduce, neapãrat, beneficiisemnificative, o integrare corectã ºicompletã a datelor s-a dovedit a fi oschimbare inovatoare.

SOLDATA oferã o soluþie completãºi integratã de monitorizare, care esteoptimizatã pentru fiecare site ºi per-sonalizatã pentru fiecare organizaþie.Datele integrate de la senzori ºi de laplatforma de gestionare a informaþiilorGeoscope este coloana vertebralã aserviciilor ºi instalaþiilor sale, oferindinterfeþe personalizate pentru utilizatoriºi procese care respectã procedurile

Clientului.Geoscope integreazã

orice tip de date într-unsingur spaþiu ºi permitemonitorizarea de la dis-tanþã a mai multor site-uri la nivel corporativ,oferind un grad neegalatde standardizare ºi dereducere a costurilor. Uti-lizarea Geoscope creeazã

o conºtientizare eficientã a situaþiei încadrul organizaþiei, printr-o înþelegerecomunã a stãrii site-ului. Resurselepot fi cheltuite deci pentru rezolvareaproblemelor ºi luarea deciziilor corecte,decât pentru colectarea sau gestio-narea datelor.

Un exemplu de Geoscope pus latreabã poate fi gãsit la CompaniaDebswana Diamond, o întreprinderemajorã care opereazã numeroasemine de diamante din Botswana. Con-tribuind cu 33% la PIB-ul þãrii ºi cu80% la câºtigurile din schimb valutar,menþinerea producþiei este criticã.

Pentru a diminua riscul de colaps,Compania Debswana Diamond a alesSOLDATA pentru a moderniza sistemelesale de monitorizare ºi pentru a instala ºiapoi a menþine platforma Geoscope înpatru locaþii, cu consolidare la sediul sãu.

Pe deplin operaþional, site-ul Jwa-neng reprezintã 160 de milioane depuncte de date pe zi. Datele sunt pre-lucrate în timp real pentru a declanºaalarme acolo unde este cazul, ºi con-solidate pentru a produce rapoarte cuun minim de clicuri. Aceeaºi soluþieeste în curs de implementare la mineleOrapa, Letlhakane ºi Damtshaa pen-tru a crea o soluþie de monitorizareuniformã la nivel corporativ cu vizi-unea de a stabili un centru global demonitorizare, de la distanþã, în sediuldin Gaborone.

SOLDATA este un pionier pentru sis-temele integrate de monitorizare pebazã de senzori, utilizate în construcþiide tunele ºi construcþii subterane, dez-voltând o platformã de monitorizareintegratã unicã, adoptatã de cãtre marilecompanii miniere din întreaga lume. �

Este greu de imaginat o industrie mai conºtientã de siguranþa în muncã decât mineritul. Este o industrie pericu-loasã în mod inerent, gropi miniere deschise, iazuri de decantare, una dintre preocupãrile majore fiind stabilizareapantelor. Accidentele pot fi catastrofale, iar riscul de colaps creºte pe mãsurã ce siturile miniere avanseazã, astfelîncât monitorizarea geotehnicã integratã capãtã o valoare primordialã pentru companiile miniere.

Gestionarea stabilitãþii pantei este un proces complex, necesitând un sistem de monitorizare a pantei integrat, cudate furnizate în timp real din surse multiple aflate în jurul gropii miniere. Acesta este un instrument-cheie pentruinginerii geotehnicieni ºi ar trebui sã reprezinte o parte integrantã a fiecãrui plan de evaluare a riscurilor geotehnice.


Lucrãri de investigare geotehnicãîn vederea consolidãrii unui drum afectat de alunecãri de teren

prof. univ. dr. ing. Nicolae BOÞU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

dr. ing. Rãzvan CHIRILÃ, dr. ing. Dan CARASTOIAN, dr. ing. Daniela CHIRILÃ - SC PROEXROM SRL Iaºi

Amplasamentul studiat estesituat pe DN 28B la kilometrul63+800 - km 64+200 stânga în ex-travilanul comunei Cristeºti, judeþulBotoºani. Drumul Naþional 28B asigurãlegãtura între judeþul Botoºani ºijudeþul Iaºi, respectiv între oraºul TârguFrumos ºi municipiul Botoºani.

În cuprinsul articolului sunt puseîn evidenþã datele geotehnice folo-site în faza de proiectare a diver-selor construcþii ce urmeazã sã fieedificate pe amplasament, cu res-pectarea conceptului de proiectaregeotehnicã, pentru a asigura stabili-tatea, rezistenþa ºi durabilitatea întimp a construcþiilor [1].

Din punct de vedere geomorfologiczona amplasamentului se încadreazãîn Podiºul Moldovei, în extremitateasudicã a Câmpiei Moldovei. Privit înîntregul sãu, Podiºul Moldovei seprezintã ca un ansamblu de platouri,dealuri ºi coline a cãror suprafaþãcoboarã spre S-SE [2].

Perimetrul în care se situeazãamplasamentul se încadreazã înzona de extindere a climatului tem-perat continental propriu-zis, cuaspecte specifice culoarelor depre-sionare ºi dealurilor înalte din nord-vestul Podiºului Moldovenesc, cuinfluenþe scandinavo-baltice. Tem-peratura medie multianualã este sta-bilitã în jurul valorii de 9,2 °C, în lunacea mai cãlduroasã (iulie), cu o valoaremedie multianualã de 21,2 °C, iar

luna cea mai rece (ianuarie) cu tem-peratura medie de -4,1 °C, rezultândo amplitudine termicã anualã de25,2 °C. Numãrul zilelor de varã esterelativ redus - cca. 86 de zile cu tem-peraturi mai mari de 25 °C, iar alzilelor cu îngheþ, în medie, 126 pe an.

Din punct de vedere tehnic,raionarea climaticã a teritoriuluinaþional încadreazã amplasamentulîn urmãtoarele zone:

• presiunea de referinþã a vântului,mediatã pe 10 minute qref = 0,7 kPa,conform NP 082-04 [3];

• valoarea caracteristicã a încãr-cãrii din zãpadã pe sol S0,k = 2,5 kN/m2,conform CR 1-1-3-2005 [4].

Adâncimea maximã de îngheþ seconsiderã la -1,10 m, de la cotaterenului natural sau amenajat, con-form STAS 6054-77.

Conform reglementãrii tehnicedin indicativul P100-1/2006 [5], zona-rea valorii de vârf a acceleraþieiterenului pentru proiectare, în judeþul

Botoºani, pentru evenimente seis-mice având intervalul mediu derecurenþã IMR =100 ani, are urmã-toarele valori:

• Acceleraþia terenului pentruproiectare: ag = 0,16 g

• Perioada de control (colþ) Tc aspectrului de rãspuns reprezintãgraniþa dintre zona de valori maximeîn spectrul de acceleraþii absolute ºizona de valori maxime în spectrul deviteze relative. Pentru zona studiatãperioada de colþ are valoarea Tc =0,70 sec.

CAUZELE PRODUCERII ALUNECÃRIIªI SITUAÞIA DIN TEREN

Alunecarea de teren se desfã-ºoarã pe o lungime de aproximativ400 m, prima treaptã de desprinderefiind la o distanþã de 5 - 10 m faþã demarginea pãrþii carosabile. Pe unelezone, faþa de desprindere prezintãînclinãri de 90°, diferenþa de nivelîntre coronamentul alunecãrii ºiprima terasã fiind cuprinsã între 3,50ºi 6,00 m (fig. 1).

În urma precipitaþiilor din perioada 2005 - 2011, pe DN 28B din judeþul Botoºani, la km 63+800 - 64+200pe partea stângã a drumului, s-a dezvoltat o amplã alunecare de teren a versantului, pe o lungime deaproximativ 400 m, cu extindere cãtre corpul drumului. Cercetarea geotehnicã a terenului a constat înrealizarea a 4 foraje ºi 4 penetrãri dinamice, cu scopul obþinerii datelor geotehnice, a elementelor geolo-gice ºi hidrogeologice, pentru a pune în evidenþã factorii care au dus la instabilitatea versantului.

În baza profilului litologic ºi a caracteristicilor straturilor de pãmânt, s-a realizat analiza de stabilitate,identificându-se douã suprafeþe potenþiale de alunecare la adâncimea de 5 - 6 m, respectiv 9 - 10 m. Pentrueliminarea cauzelor care favorizeazã instabilitatea versantului ºi asigurarea condiþiilor normale deexploatare a drumului, s-au propus construirea unui zid de sprijin pe piloþi foraþi de diametru mare, exe-cuþia unor lucrãri de drenare a apei subterane cu drenuri de adâncime ºi amenajarea suprafeþei versantului.

Fig. 1: Dezvoltarea alunecãrii de teren



Pe zona afectatã de alunecare,drumul prezintã acostamente ºiºanþuri neimpermeabilizate, iar îmbrã-cãmintea pãrþii carosabile din betonde ciment are fisuri ºi crãpãturi.

Pe suprafaþa terenului din corpulalunecãrii s-au identificat nume-roase fisuri ºi zone de bãltire a apeipluviale cu vegetaþie specificã (fig. 2).

Pe partea stângã a drumului esteamplasatã conducta de aducþiune aapei potabile care serveºte oraºulFlãmânzi.

Din cauza alunecãrii de teren,conducta a rãmas descoperitã/sus-pendatã pe o lungime de aproxi-mativ 4,00 m (fig. 3). Ulterior,conducta a fost scoasã din uz,alimentarea realizându-se printr-onouã conductã amplasatã sub ºanþulde pe partea stângã a drumului.

Evoluþia vegetaþiei de la supra-faþa versantului indicã faptul cãalunecarea de teren de pe amplasa-mentul analizat este mai veche, iarîn ultima perioadã cu precipitaþiiabundente, aceasta s-a reactivat.

Pentru o imagine mai clarã aevoluþiei alunecãrii de teren se pre-zintã în figura 4 un ortofotoplan dinanul 2008, peste care s-a suprapusridicarea topograficã actualã.

LUCRÃRI DE INVESTIGAREGEOTEHNICÃ A TERENULUI

În vederea prospectãrii geoteh-nice a terenului, de-a lungul traseuluidrumului au fost efectuate cercetãride suprafaþã ºi de adâncime, prinexecuþia a douã foraje în sistemuscat, tubate, cu diametrul de 140 mm,notate cu F1 ºi F3, pe coronamentulalunecãrii, pânã la adâncimea de20,00 m ºi douã foraje mecanicenetubate, cu diametrul de 60 - 36 mm,notate cu F2 ºi F4, în corpulalunecãrii, pânã la adâncimea de7,50 - 8,00 m.

Pe amplasament s-au realizat ºipatru încercãri penetrometrice dina-mice, notate cu P1÷P4, pânã la adân-cimi cuprinse între 15,00 m ºi 24,00 m.

Rezultatele penetrãrii dinamicepe con s-au materializat prin dia-grame de variaþie a valorilor N10,precum ºi a rezistenþei de penetrare,aceasta fiind definitã ca rezistenþape care o opune stratificaþia întâlnitãla înaintarea conului, sub acþiunealucrului mecanic constant reprezen-tat de cãderea berbecului.

Calcularea rezistenþei la pene-trare Rd (kPa), în funcþie de ele-mentele constructive ale aparaturiiutilizate se face cu formula [6]:

în care: G1 - greutatea berbecului(kN); G2 - greutatea tijelor, nicovalei,sistemului de ghidaj ºi a conului(kN); h - înãlþimea de cãdere aberbecului; A - aria secþiunii trans-versale a conului (m2); e - pãtrun-derea conului sub o singurã loviturã.

Încercarea trebuie efectuatã la odistanþã de minimum 2,0 m pentru apermite corelarea rezultatelor pene-trãrii cu stratificaþia pusã în evidenþãde forajul geotehnic ºi cu rezultateledeterminãrilor de laborator pe probeprelevate din foraj. Diagrama pene-trãrii astfel interpretatã devine „dia-grama etalon“ pentru întreagainvestigaþie geotehnicã de pe acelamplasament, ei urmând sã i seraporteze ºi celelalte încercãri depenetrare.

Rezultatele obþinute din forajeleexecutate pe coronamentul alunecã-rii indicã urmãtoarea stratificaþie:

• (0,00 ÷ 0,40) m - sol vegetal;• (0,40 ÷ 4,55) m - argilã galbenã

în stare vârtoasã, cu plasticitatemare pânã la foarte mare, saturatã,cu compresibilitate medie la redusã,cu calcar diseminat ºi sub formã depãpuºi, de la - 3,00 m, cu intercalaþiide nisip galben, cu zone de argilãgrasã; în intervalul 4,50 m - 4,55 mapare o argilã prãfoasã, consistentãspre moale, cu intercalaþii de nisipgalben ºi roºcat; ϕ = 8°, c = 65 kPa,M2-3 = 142,84 - 199,97 daN/cm2;

• (4,55 ÷ 11,40) m - argilã cuaspect general oliv, pe alocuri cuzone cenuºii, vârtoasã la tare, cuplasticitate mare la foarte mare,practic saturatã, cu compresibilitateFig. 4: Evoluþia alunecãrii de teren 2008 - 2011

Fig. 2: Zone de desprindere a terenului

Fig. 3: Conducta de apãce traverseazã amplasamentul

(1)




medie la redusã, cu filme ºi interca-laþii de nisip cenuºiu, roºcat ºi galben;ϕargilã = 5 - 15°, ϕfilme de nisip = 15 - 30°,cargilã = 44 - 76 kPa, cfilme de nisip = 0 - 76 kPa,M2-3 = 142,83 - 227,27 daN/cm2;

• (11,40 ÷ 11,50) m - nisip galbenºi roºcat, în alternanþã cu argilã con-sistentã spre moale;

• (11,50 ÷ 18,40) m - argilã cuaspect general oliv, pe alocuri cuzone cenuºii, vârtoasã la tare,cu plasticitate mare la foarte mare,practic saturatã, cu compresibilitatemedie la redusã, cu filme ºi inter-calaþii de nisip cenuºiu, roºcat ºigalben; ϕ = 2°, c = 33 kPa, M2-3 =88,64 daN/cm2;

• (18,40 ÷ 20,00) m - argilãcenuºiu-verzuie, tare, practic satu-ratã, cu compresibilitate redusã,cu filme de nisip roºcat ºi cenuºiu.

Pe toatã adâncimea forajelor aufost întâlnite douã niveluri freatice cucaracter ascensional: unul la (-4,50÷ -6,00) m faþã de cota terenului na-tural, cu stabilizare la (-4,00 ÷ -5,00)m ºi unul la (-10,50 ÷ -11,00) m faþãde cota terenului natural, cu stabi-lizare la (-8,00 ÷ -10,00) m.

Orizonturile acvifere întâlnite mi-greazã în pãmânt prin straturile cen-timetrice de nisip, în cele douã zonecaracteristice întâlnite, aºa cum sepoate observa ºi în figura 6.

Prin analizarea diagramelor devariaþie a numãrului de lovituri pen-tru o pãtrundere de 10 cm a conului,se apreciazã starea de îndesare ºistarea de consistenþã a stratificaþieiîntâlnite ºi se pune în evidenþã

rezistenþa la penetrare dinamicã (Rd)a stratului strãbãtut.

Rezultatele penetrãrilor P1 - P4se coreleazã cu stratificaþia pusã înevidenþã de forajele geotehnice F01- F04 (conform amplasãrii acestorape planul de situaþie), în vedereaverificãrii uniformitãþii litologice.

Cele patru penetrãri dinamiceexecutate completeazã caracteri-zarea stratificaþiei, indicând numãrulde lovituri N10 ºi rezistenþa la pene-trare dinamicã Rpd (kPa) pânã laadâncimi cuprinse între 15,00 ºi 24,00 m.

Penetrãrile P1 - P3 indicã, prinvaloarea N10, o stratificaþie uniformãcu valori cuprinse între 2 ºi 10 lovi-turi/10 cm, pânã la adâncimea de8 m; de la -8,00 m pânã la -21,00 mN10 are valori cuprinse între 12 ºi 72lovituri/10 cm. Rezistenþa Rd (kPa)atinge la adâncimea de 20,00 m va-lori de peste 6.000 kPa.

Penetrarea dinamicã numãrul 4(P4) a fost executatã în imediataapropiere a conductei de aducþiunea apei potabile care deserveºteoraºul Flãmânzi.

Fig. 6: Profil litologic transversal

Fig. 7: Rezultatele încercãrilor de penetrare dinamicã P1, P2, P3, P4

Fig. 5: Plan de situaþie. Amplasare foraje geotehnice ºi încercãri de penetrare dinamicã



Inspiraþi-vã în voie bunãºi daþi frâu liber ideilor dumneavoastrã de design!

În cazul alegerii tipului de înveli-toare, un factor important îl repre-zintã mãsura în care þiglele expuseintemperiilor îºi pãstreazã culoareaºi frumuseþea. Pentru mulþi, durabili-tatea acoperiºului este echivalentãcu durabilitatea culorii ºi a suprafeþeiþiglelor. Acest lucru conþine multadevãr.

Calitatea tehnicã a acoperiºuluie s t e , î n m u l t e p r i v i n þ e , î n

concordanþã cu rezistenþa culorii ºi asuprafeþei. Totodatã, sã nu uitãm:între diferitele învelitori, între diferi-tele þigle ceramice pot exista dife-renþe calitative importante.

Din ce motiv culoarea þiglelorceramice este cea mai rezistentã?

Care este diferenþa dintre supra-faþa naturalã ºi cea tratatã? În ambele situaþii rãspunsul este

legat de calitatea ºi culoarea argileiºi de legãturile chimice formate, întimpul procesului de ardere, întremateria primã ºi materialele naturaleadãugate. Angoba intensificã dura-bilitatea suprafeþei þiglei ºi devineparte integrantã a þiglelor ceramice,iar glazura asigurão gamã impresio-nantã de culori.

60 de nuanþe de culori asortate, posibilitãþi de combinare nelimitate ºi un joc de forme ºi culorimereu noi – toate aceste elemente creeazã efecte atractive pentru cele mai frumoase acoperiºuri din lume.


Din rezultatele obþinute se poateobserva numãrul redus al loviturilorN10 pânã la adâncimea de 16,80 m,indicând un caracter plastic moale alterenului. De la aceastã adâncimepânã la -24,00 m valoarea N10creºte, ajungând la o valoare maxi-mã de 75 lovituri/10 cm.

Din analiza comparativã a dia-gramelor rezultã cã stratificaþia esteuniformã, fapt ce a eliminat necesi-tatea efectuãrii unor foraje supli-mentare.

Prelucrarea datelor N10 ºi Rd, încorelare cu natura stratificaþiei ºiadâncimea la care se gãseºte conulde penetrare, a permis, prin transfor-mãri ale valorilor rezistenþei dina-mice (Rd) în rezistenþã staticã pe con(Rp), obþinerea ºi verificarea anumi-tor parametri geotehnici, acordându-seo atenþie sporitã, fiind vorba depãmânturi coezive.

ANALIZA DE STABILITATEA VERSANTULUI

Calculul de stabilitate localã ºigeneralã al versantului s-a efectuatcu ajutorul programului GEO5.Metoda de calcul folositã este„Bishop“ în mai multe ipoteze:

A. versant aflat în stare naturalã;

B. versant aflat în stare naturalã,încãrcat cu sarcini transmise de uneventual seism;

C. versant cu teren saturat înurma infiltraþiilor apelor pluviale;

D. versant cu teren saturat înurma infiltraþiilor apelor pluviale,încãrcat cu sarcini transmise deun eventual seism.

S-au identificat douã suprafeþecu potenþial de alunecare, una la oadâncime de 5,00 - 6,00 m ºi una la9,00 - 10,00 m (fig. 8, 9).

Având la dispoziþie forajele reali-zate pe amplasament, s-a trasat unprofil litologic transversal iar pe bazamodelãrii acestuia în programul decalcul ºi atribuirea caracteristicilorpentru fiecare strat, s-au determinatcoeficienþii minimi de siguranþã laalunecare. S-au analizat un numãrde 30 - 50 suprafeþe potenþiale dealunecare circulare sau oarecare,locale sau generale. În tabelul 1 suntevidenþiate doar rezultatele ana-lizelor suprafeþelor de alunecare cucoeficienþii de siguranþã cei mai mici.

Planurile de alunecare se potforma ºi în lungul celor douã zonereprezentate de stratele ºi lentilelede nisip de la adâncimea de 4,50 ÷4,55 m ºi 11,40 ÷ 11,50 m.

Profilul transversal s-a trasat pelinia de cea mai mare pantã, în zonacea mai defavorabilã.

Analizând tabelul 1 putem trageurmãtoarele concluzii:

Ipoteza A: Coeficientul de stabili-tate la alunecare în situaþia versan-tului în stare naturalã, în zonaaferentã drumului DN 28B km63+800 - 64+200, este egal cu 1,13în cazul suprafeþei nr. 1 de alune-care aflatã la adâncimea de cca.5,00 - 6,00 m, respectiv 1,04 pentrusuprafaþa de alunecare nr. 2. Norma-tivele în vigoare considerã un versantca fiind stabil atunci când coeficien-tul minim admis Fsadm este mai marede 1,25. În aceastã situaþie, stabili-tatea versantului nu este asiguratã.

Ipoteza B: Situaþia stabilitãþii ver-santului la alunecare, în zona afe-rentã drumului DN 28B km 63+800 -64+200 se modificã în mod specta-culos atunci când în calcul intervineîncãrcarea transmisã de un eventualseism. Astfel, gradul de siguranþãatinge o valoare subunitarã, Fs = 0,75respectiv 0,62, ceea ce indicã faptulcã versantul este afectat de oalunecare activã.

Ipoteza C: În cazul în care au locinfiltraþii ale apelor pluviale, situaþiastabilitãþii versantului la alunecare semodificã. Valoarea coeficientului desiguranþã scade la cote subunitare,0,96, respectiv 0,87. Acest lucruindicã în mod clar faptul cã în cazulunui volum ridicat al infiltraþiilorprovenite din apa meteoricã se vorproduce ample alunecãri ale versan-tului analizat. Orice micºorare aparametrilor rezistenþei la forfecare(unghi de frecare ºi/sau coeziune),orice încãrcare suplimentarã a ver-santului, sau modificare în sens ne-gativ a actualelor pante, poate ducela agravarea situaþiei.

Ipoteza D: Dacã în cazul situaþieiprecedente s-ar lua în considerare ºiîncãrcãrile transmise de un eventualseism, situaþia rãmâne în continuarecriticã. Valoarea subunitarã a fac-torului de stabilitate scade la 0,65,respectiv 0,51.

CONCLUZII ªI RECOMANDÃRIPrin analizarea situaþiei din teren,

în urma determinãrilor caracteristi-cilor geotehnice ºi a calculelor destabilitate efectuate, se pot trageurmãtoarele concluzii:

• Principala cauzã a declanºãriialunecãrii de teren este creºtereaumiditãþii pãmântului, ceea ce a con-dus la modificarea parametrilorrezistenþei la forfecare, depãºireastãrii limitã de rezistenþã în anumitepuncte din masiv, în straturilenisipoase strãbãtute de apa subte-ranã, cu formarea de suprafeþelocale de cedare, care devin conti-nui, ºi astfel s-a declanºat fenome-nul de instabilitate.

Fig. 8: Suprafaþa de alunecare nr. 1

Fig. 9: Suprafaþa de alunecare nr. 2

Tabelul 1: Factorii de siguranþã detereminaþi pentru cele patru ipoteze


• Straturile nisipoase din alcã-tuirea versantului, în contact cu apa,trec în stare de curgere din cauzaprocesului de antrenare hidrodina-micã. În figura 10 se poate observaprezenþa filmelor de nisip.

Pierderile de apã din conducta dealimentare, împreunã cu infiltraþiileapei în teren, din perioadele cu pre-cipitaþii abundente, au condus laagravarea situaþiei existente.

• Pentru stoparea fenomenului dealunecare ºi eliminarea cauzelorcare au condus la degradãrile exis-tente ºi prevenirea continuãrii

alunecãrii de teren cu punerea înpericol a traseului rutier existent înimediata apropiere, s-au propuslucrãri de consolidare a versantuluiºi realizarea de lucrãri de captare ºievacuare a apelor subterane.

• Lucrãrile de consolidare con-stau în execuþia unei structuri desprijin formatã din piloþi foraþi dinbeton armat, de diametru mare,dispuºi spaþial, având la parteasuperioarã a piloþilor un zid de spri-jin tot din beton armat cu rol derigidizare a piloþilor ºi sprijinire ataluzului.

• Pentru menþinerea la cote câtmai joase a colectãrii ºi evacuãriiapelor subterane ºi a apelor de infil-traþie, se propune realizarea unorreþele de drenuri de adâncime petoatã lungimea afectatã de alunecãriºi amenajarea suprafeþei versantuluiprin lucrãri specifice de retaluzare apantelor cu înclinare mai mare de10°. Se indicã ºi vegetalizarea zoneiprin lucrãri de înierbare cu plante

perene cu creºtere rapidã ºi curãdãcini adânci, care au rolul de aconsuma o mare parte din apameteoricã ce se infiltreazã înpãmânt.

BIBLIOGRAFIE1. SC PROEXROM SRL Iaºi -

Studiu geotehnic nr. 414/14.06.2011- Consolidare versant pe DN 28B km63+800 - 64+200;

2. GRASU, C., BRÂNZILÃ, M.,MICLÃUª, C., BOBOª, L, Sarma-þianul din sistemul bazinelor de fore-land ale Carpaþilor Orientali, Ed.Tehnicã, Bucureºti, 2002;

3. NP 082-04 - Cod deproiectare. Bazele proiectãrii ºi acþi-uni asupra construcþiilor. Acþiuneavântului;

4. CR 1-1-3-2005 - Cod de pro-iectare. Evaluarea acþiunii zãpeziiasupra construcþiilor;

5. P100-1/2006 - Cod deproiectare seismicã - Partea l -Prevederi de proiectare pentruclãdiri. �

Fig. 10: Evidenþierea filmelor de nisip


Starea de urgenþã pre-seism,calendarul tectonic ºi calendarul consolidãrilor

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU

Anul 2015ºi redescoperirea riscurilor

La 17 noiembrie 2015, preºedin-tele Klaus Iohannis a promulgatlegea ce interzice orice activitãþi înclãdiri cu risc seismic care prezintãpericol public: este vorba desprespaþii publice cu altã destinaþie decâtcea de locuinþã, implicând aglome-rãri de persoane.

În Bucureºti, 162 de imobile suntafectate de Legea pentru modifi-carea ºi completarea OrdonanþeiGuvernului nr. 20/1994, privindmãsuri pentru reducerea risculuiseismic al construcþiilor existente,utilizatorii fiind notificaþi sã-ºi încete-ze activitatea în 24 de ore, în cazcontrar urmând a fi sancþionaþi cuamenzi. Au fost închise teatrele,cinematografele, barurile, restauran-tele, bãncile, magazinele, instituþiilepublice etc. ce funcþioneazã în astfelde clãdiri vulnerabile.

Legea a surprins, deºi era înlucru de ceva timp, fiind votatã deParlament pe 26 octombrie, astfelîncât incendiul pare cã doar a grãbitintrarea sa în vigoare. Din cauzatermenelor imperative ºi imediate, afost primitã cu destulã reþinere,unele opinii ajungând pânã laindignare, deºi nu trecuserã nici3 sãptãmâni de la acel ºoc social...

Paradoxal, locatarii din cele 162de clãdiri nu au fost evacuaþi ºi vorrãmâne expuºi aceluiaºi risc pentrucare alte funcþiuni publice au fostinterzise la aceeaºi adresã, pânã sevor consolida aceste proprietãþi.

În 2016, un nou program guver-namental se referã la consolidarea a80 de clãdiri. Sunt prevãzute lucrãrila 29 clãdiri din Bucureºti ºi 4 în alte

oraºe, iar la alte 33 din Bucureºti ºi14 din þarã se va trece la proiectarealucrãrilor de consolidare.

Programul actual, iniþiat, de fapt,la finalul lui 2015, este o continuarea finanþãrilor de pânã acum dinbugetul de stat, de la Guvern, prinMDRAP, cãtre autoritãþile locale,pentru aplicarea Ordonanþei nr.20/1994, cu accent pe consolidareaclãdirilor din clasa I de risc seismiccare prezintã pericol public.

De la risc la„starea specialã de urgenþã pre-seism”

Riscul seismic este o sintagmãcu care toatã lumea s-a obiºnuit,fiind scrisã cu alb pe roºu pe cele-brele „buline”. ªtiinþific, riscul seis-mic reprezintã aºteptarea apariþieide avarii sau pierderi, exprimatã întermeni probabilistici în raport cuperformanþa unui sistem (în cazul defaþã sistem construit), pe o anumitãduratã de serviciu, sub impactul acþi-unii seismice. Factorii de caredepinde riscul sunt hazardul, vulne-rabilitatea ºi expunerea.

Este evident cã, dacã oamenii s-au„obiºnuit” cu riscul, au devenit cumvatoleranþi ºi pasivi, poate cã fãrã sã oºtie.

De aceea, dacã vrem sã facemun pas înainte ar trebui schimbatceva.

Ca specialist în cercetarea diningineria seismicã, apreciez cã tre-buie pornit de la urmãtoarele principii:

• România are, ca stat de drept ºica þarã membrã UE, responsabili-tatea moralã, socialã, legalã ºitehnico-ºtiinþificã pentru siguranþavieþii unui mare numãr de locuitoridin clãdiri deja evaluate ca fiind larisc; în acest scop, România are

Constituþie, legislaþie de drept civil ºipenal, ca ºi legislaþie tehnicã, regle-mentãri ºi coduri în construcþii, arhi-tecturã ºi urbanism;

• Siguranþa vieþii se referã la ceaproprie, a familiilor proprietarilor,aparþinãtorilor ºi prietenilor care îiviziteazã, ca ºi la situaþia oricãreipersoane, din interior sau din razade prãbuºire, care poate sã îºipiardã viaþa sau sã fie rãnitã în cazulunei avarieri sau prãbuºiri;

• În România ar trebui declaratã o„stare specialã de urgenþã pre-seism”, pe o duratã între 5 ºi 15 ani,ºi sã se ia mãsuri concrete, prinprevederi speciale, în primul rândprintr-un program de consolidare aclãdirilor celor mai vulnerabile, dinclasa I de risc seismic, potrivit exper-tizelor ºi proiectelor existente, cusubvenþii pe termen lung din bugetulpublic central sau local;

• Cetãþenii-proprietari trebuieconvinºi ºi la nevoie obligaþi, cuinstrumente legale, prin efectul inter-pretãrii corecte a legilor existente ºiprin doctrina drepturilor colective ºiinteresului public, sã participe, sã nublocheze ºi sã permitã consolidareaclãdirilor; ei trebuie sã ºtie cã suntresponsabili legal, civil sau penal deconsecinþele avarierii sau prãbuºiriiproprietãþii lor, indiferent de inter-venþia statului;

• Proprietarii trebuie sã fie înºtiin-þaþi, pe cale legalã, de acesterãspunderi, cu argumente convingã-toare, care sã permitã aplicarea legiiîn interesul siguranþei vieþii cetãþe-nilor, în cadrul mãsurilor de educareantiseismicã a populaþiei, prevãzutãde art 4 (7) b din Ordonanþa nr. 20/1994;

Finalul anului 2015, odatã cu incendiul ºi dezastrul de la Clubul „Colectiv”, a condus la consecinþenebãnuite, de la schimbarea guvernului pânã la închiderea Arenei Naþionale din Bucureºti precum ºi onouã ofensivã în privinþa clãdirilor cu „bulinã roºie”. Opinia publicã a „descoperit” cât de multe pericolene pot pândi ºi câte legi ºi reglementãri nu sunt respectate. În fine, ne-am reamintit cã trãim într-o zonãseismicã ºi avem clãdiri vulnerabile...



• Acest program ar trebui sã fieprioritar pentru Bucureºti, deoarecear salva atât un foarte mare numãrde vieþi cât ºi activitatea din con-strucþii, printr-o relansare ºi spe-cializare pe 5-10 ani pentru clasa Ide risc ºi 10-20 de ani pentru cele-lalte clase de risc; în acest mod, amfi pregãtiþi logistic ºi pentru o inter-venþie coerentã dupã viitorul seism,care nu va putea sã lase fãrã avariimulte categorii de structuri pre-1977;

• Deoarece locuinþele sunt numaiunul dintre sectoarele social-eco-nomice importante, programe simi-lare de evaluare ºi reducere ariscurilor ar trebui considerate pentrutoate clãdirile publice, dotãrile indus-triale ºi reþelele de infrastructuri.

Ce ne spun datele seismologice?Din când în când riscul este

readus în discuþie de micile seismecare induc teama, justificatã, cã vaveni curând un seism de o magnitu-dine similarã celor din 1940 sau1977... Mãrimea nu înseamnãneapãrat ºi un dezastru, dacã airedus anticipat riscurile. Dacã nu...

Cele mai cunoscute date simplifi-cate ne spun cã un seism deVrancea, dintre cele distructive, arreveni la o perioadã medie de 35-40de ani. Din 1977 au trecut deja 39...Un cutremur poate sã se producã,însã, oricând. Poate ca acesteseisme sunt precursorii acelui cutre-mur care ne va marca din nou.

Calculele probabilistice, mai greude înþeles, aratã cã un seism deVrancea ar putea avea urmãtoareleperioade medii de revenire (Sandi etal, 1995):

• la o magnitudine Gutenberg-Richter de 7,2, ca în 1977, perioadamedie de revenire ar fi de 46 de ani;

• la o magnitudine Gutenberg-Richter de 7,4, ca în 1940, perioadamedie de revenire ar fi de 82 de ani;

• la o magnitudine Gutenberg-Richter de 7,5, ca în 1802 (?),perioada medie de revenire ar fi de126 de ani.

Atragem atenþia cã pentru seis-mul din 1802, considerat cel maimare ca magnitudine din istoria

noastrã, seismologii au atribuit mag-nitudini Gutenberg-Richter de 7,4...7,6(Shebalin, Radu), pânã la 7,8(Mârza) iar în magnitudini de tipmoment seismic Moldoveanu ºiPanza au estimat Mw 7,9.

Cei care cautã sã ne dea speranþenu apeleazã la medii ci iau exem-plele de intervale cât mai lungi dintremarile seisme din istoria noastrã:74 de ani de la 1516 la 1590, 64 deani de la 1738 la 1802.

Incorect, unii au pus pe calendaracele perioade medii ºi vãzând cãexact la 35 de ani dupã 1977 nu afost nimic s-au liniºtit; mai au teamãdoar de ce ar putea fi la 40 de ani, în2017! Sau, poate, la 46 de ani, în2023… Dacã nu vine nici atunci...amscãpat… Nu ne trebuie matematicavoastrã, lãsaþi-ne sã ne vedem dealte treburi…! Vorbim peste 80 sau100 de ani…! Oare cutremurul esteun accelerat care, dupã ce a trecutde garã, cu sau fãrã întârziere, seduce ºi l-am pierdut în zare…?

Oricum, cutremurele de Vranceaau distrus ce au gãsit vulnerabil sauavariat de alt seism. Întotdeauna afost aºa. Oare am uitat construcþiilecare ne marcau istoria ºi ne-au arã-tat ce s-a petrecut? A fost vreo marebisericã „iertatã” ºi sã nu îºi piardãturla la cutremure de câteva ori înpeste o mie de ani de date scrise?

Activitãþi necesareÎn secolul XXI, noi presupunem

cã vom fi terminat de dres ce estevulnerabil, la multe decenii de laseismul din 1977. Indiferent ceraþionament am face, suntem înurmã faþã de „calendarul tectonic”din Vrancea, astfel încât viteza con-solidãrilor ar trebui mult mãritã. ÎnBucureºti, sunt 355 de clãdiri din înclasa I de risc seismic ºi care pre-zintã pericol public, cumulate cu celedin clasa I de risc seismic. Pentru caun viitor mare seism sã nu devinãmare dezastru, ar fi necesarã omãrire de patru ori a numãrului delucrãri terminate pe an, cca. 70 camedie, sau cca. 350 clãdiri consoli-date în 5 ani. Dupã aceea, va trebui

sã se continue cu consolidãri la cele-lalte clase de risc, încã 10 ani cel puþin.

În acest context, programul cucele 80 de clãdiri este binevenit iarreactivarea Comisiei Naþionale deInginerie Seismicã, prevãzutã înO.G. Nr. 20/1994, este o acþiunecare repune în drepturi specialiºtii,ca factor determinant în aplicarealegislaþiei existente. Comisia poatesã dispunã revizuiri de conþinut sauîncadrare în clase de risc ale exper-tizelor vechi, acolo unde existã „sus-piciuni rezonabile”; de exemplu, încazurile în care s-au modificat sub-stanþial unele coduri asociate evaluãrii,sau dacã experþii sau proiectanþii nuau respectat litera sau spiritulcodurilor, nu mai sunt activi sau numai sunt în viaþã. De asemenea,Comisia ar trebui sã dea un acordactualizat soluþiilor tehnice ºi tehno-logice din proiectele de consolidare,pentru a preveni efecte contrarecelor scontate. Dar declasarea de lao clasã de risc la alta ar trebui sã fieo excepþie ºi nu o regulã.

Comisia Naþionalã de InginerieSeismicã ar trebui sã propunãMDRAP finanþarea de cercetãri ºiteste privind noi soluþii de consoli-dare ºi reparaþii pentru cazurileredate în coduri dar pentru care nuexistã experienþã ºi date compara-tive, cum ar fi compatibilitatea mate-rialelor vechi ºi noi. Sã ne amintimcã, în anii 1970, cercetarea teoreticãºi experimentalã din INCERC ºifilalele sale din Iaºi, Cluj-Napoca ºiTimiºoara, au jucat un rol major întestarea unor elemente ºi îmbinãride structuri, fiind finanþatã adecvatpentru interese publice majore ºi evi-dente, inclusiv pentru elaborarea dereglementãri. Aºa s-a explicat rezis-tenþa la cutremurul din 1977 a unorconstrucþii, chiar dacã erau proiec-tate la forþe destul de reduse.

Actualul INCD URBAN-INCERCpoate sã asigure experimentãri,studii, strategii ºi politici publice pen-tru programele prioritare de redu-cere a riscului seismic.


Nu aº exclude o triere ºi o sepa-rare a clãdirilor individuale mai micidin unele liste, pentru a suferi inter-venþii gestionate de proprietari, subîndrumare publicã, mai ales în pri-vinþa reducerii sau evitãrii pericolelordin vecinãtatea acestora (calcane,coºuri, ornamente), cu subvenþii dinbugetele locale.

Începerea ºi derularea consoli-dãrilor trebuie asociatã cu asigu-rarea unui spaþiu de relocare aproprietarilor; condiþie ce poate fieludatã doar în cazul în careexperþii, proiectanþii ºi executanþiicad de acord cã, pe durata lucrãrilor,nu se va mãri riscul, iar proprietariiacceptã sã locuiascã în clãdire,eliberând camerele pe rând, înperioada intervenþiei.

Procesul de atribuire a lucrãrilorsã aibã în vedere criterii de perfor-manþã tehnicã, existenþa tehnologieiºi numãrului de personal calificat, petoatã durata lucrãrilor, cu încadrareaîntr-un termen maxim, ºi nu neapã-rat licitaþia cu preþul minim.

Urmãrirea ºi controlul lucrãrilors-ar face de cãtre Primãria Generalãºi/sau primãriile de sector, cu uncadru legal adus la zi, care sãprevinã deficienþele de gestionare ces-au manifestat în cazul reabilitãrilortermice. Inspectoratul de Stat înConstrucþii ar trebui sã acþionezepro-activ, ºi preventiv. În acest scopar trebui restructurate ºi asigurate cusuficienþi specialiºti compartimenteletehnice de investiþii de la primãrii. Înmod specific, se va asigura controlulde cãtre o terþã parte, persoanã fi-zicã autorizatã sau persoanã juridicã,cu asistenþa unei instituþii publice detip INCD sau universitate, cu con-tract, toate numite prin tragere lasorþi de autoritatea contractantã.Fiecare clãdire va fi asignatã unuiONG, ziar ºi/sau post TV pentru a fimonitorizatã cu imagini pe etapeledeterminante.

Deoarece Companiile Naþionales-au dovedit neviabile, nu aº optapentru centralizarea lucrãrilor. Dacãs-ar acorda Comisiei Naþionale de

Inginerie Seismicã atribuþiile tehnicede avizare generalã iar cele legale ºide management unui corp de profe-sioniºti angajaþi de MDRAP pentruacest program, ºi care sã controlezela faþa locului ce fac autoritãþilelocale ºi executanþii, toþi specialiºtiifiind retribuiþi dupã sistemul UIP dela proiectele Bãncii Mondiale, poatecã am prinde din urmã calendarul. �

dr. ing. Emil - Sever GEORGESCU

- Director al ECBR (Centrul Euro-pean pentru Reabilitarea Clãdirilor),operat în INCD URBAN-INCERC încadrul Acordului EUROPA - ACORDULEUROPEAN ªI MEDITERANEAN „EUROPARISCURI MAJORE”

- Cercetãtor ªtiinþific I în Laboratorulde cercetare ºi încercãri ReþeauaNaþionalã Seismicã – Evaluarea RisculuiSeismic ºi Acþiuni în Construcþii (RNERC),Sucursala INCERC Bucureºti, InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare înConstrucþii, Urbanism ºi DezvoltareTeritorialã Durabilã URBAN-INCERC


„Revoluþia” construirii de locuinþe în America

În SUA, la începutul secolului alXX-lea, un procent foarte redus alpopulaþiei îºi putea permite cum-pãrarea unei locuinþe deoarece, înacea perioadã, finanþarea prinîmprumuturi bancare se fãcea cu undepozit de cel puþin 40% ºi doarpentru perioade foarte scurte, demaximum doi ani.

În privinþa zonei în care puteaulocui, americanii aveau, pe atunci,doar douã opþiuni: în oraºe sau înzone din preajma fermelor.

Astãzi, dupã „numai“ 100 de ani,industria construcþiei de locuinþeeste puternicã ºi foarte bogatã înoferte. Aceasta este o consecinþã afaptului cã, în ansamblul ei, con-strucþia de locuinþe a fost preluatã decompanii foarte mari, care „produc“locuinþe pe „bandã rulantã“, locuinþe

de care beneficiazã peste 70% dinpopulaþie. Aºa se face cã depozitelemari ºi împrumuturile pe termenscurt au fost înlocuite cu cele peperioade de 30 de ani, cu dobânziîntre 3-8%.

Curios este cã suburbiile au deve-nit zonele preferate de americani, îndefavoarea oraºelor care suntsuprapopulate ºi ca atare ºi poluate.

În timpul marii crize economicedin 1933, construcþia de locuinþe dinStatele Unite a trecut printr-o pe-rioadã extrem de dificilã. Procentulde ºomaj atinsese 25%, o treime dincei fãrã serviciu provenind chiar dinsectorul construcþiilor; bãncile erauîn faliment, iar oamenii îºi pierdeaulocuinþele.

Cel care a avut o contribuþie ex-trem de importantã la revitalizareaacestui sector a fost preºedinteleRoosevelt, ales în momentul în care

economia americanã trecea prin ceamai dificilã perioadã a sa.

Soluþia pentru revitalizarea con-strucþiei de locuinþe ºi, prin inter-mediul acestui sector, a întregiieconomii a fost refinanþarea împru-muturilor ºi oferirea unor dobânzimai mici, pe termen lung.

Roosevelt a privatizat sectorulîmprumuturilor bancare, dar a garan-tat asigurarea lor de cãtre stat.Aceastã mãsurã este consideratã decãtre americani cea ma importantãpentru dezvoltarea construcþiei delocuinþe în þara lor. Garantarea îm-prumuturilor a determinat practi-carea unor dobânzi mult mai reduse,o disponibilitate mare de fonduriîntãrind, pe aceastã cale, sistemulbancar.

Odatã create aceste condiþii, auapãrut numeroase soluþii construc-tive. O personalitate care a contribuithotãrâtor la schimbarea înfãþiºãriilocuinþelor americane este FrankLloyd Wright, considerat cel maiimportant arhitect al secolului alXX-lea, pionier al arhitecturii mo-derne, inovator al tehnicilor ºi mate-rialelor de construcþii. Frank LloydWright a fost promotorul înlocuiriiarhitecturii neoclasice cu una„democratã“, prin care o construcþiesã se potriveascã cu cele care oînconjoarã.

Lui Wright i-au displãcut con-strucþiile în care locuiau pânã atuncimajoritatea americanilor, în formã de„cutii“ sau cele în stil victorian, dez-voltate pe verticalã. Alternativa oferi-tã era stilul „preerie“: case peorizontalã, joase, cu ferestre foartemari, care aduceau natura în interi-orul lor. În privinþa materialelor,

Statele Unite ale Americii este þara în care problema locuinþeloreste, practic, rezolvatã. Aici, oricare cetãþean care are un venit asiguratîºi poate cumpãra, cu credit, dupã posibilitãþi, o locuinþã mai micã saumai mare, pe care o poate plãti în rate, în 30 de ani.

Cei ce nu doresc sã cumpere o casã pot locui cu chirie, oferta pen-tru locuinþe de închiriat fiind extrem de bogatã ºi pentru toatebuzunarele.

Cum s-a ajuns în Statele Unite la o asemenea situaþie, sã-i spunemfericitã?

Procesul a început în urmã cu peste 100 de ani ºi la el au contribuit,prin decizii tehnice ºi economice importante, mai multe personalitãþi.

Este o experienþã care poate fi utilã multor þãri, inclusiv României,de aceea îmi permit sã v-o prezint.

Ileana HOWARD - corespondent SUA


Wright a preferat lemnul, piatra, sticlaºi stucco. Stilul „preerie“, „deschis“cãtre naturã, reprezintã ºi în prezentmodelul pentru „ranch“-urile ameri-cane moderne. Combinaþiile demateriale „naturale“ cu tehnologiilemoderne au stimulat apatica indus-trie a construcþiilor de locuinþe spreintroducerea de noi stiluri ºi materiale.

Wright a fost, de asemenea, pri-mul arhitect care a folosit instalaþiade aer condiþionat, spoturile deluminã indirectã ºi panourile deîncãlzire. Deºi a fost criticat pentrucã proiecta locuinþe pe care doar ceibogaþi ºi le permiteau, Wright a fostcel care a creat conceptul de insta-laþii centralizate pentru a scãdeacosturile.

El a fost ºi un important susþinã-tor al suburbiilor. Wright detestaoraºele ºi considera cã este multmai bine dacã oamenii trãiesc înspaþii largi, deschise. În decursul ca-rierei sale de 70 de ani, el a promo-vat aceastã idee, multe dintreproiectele sale de locuinþe reflectândaceastã preferinþã, de a locui peloturi întinse de teren.

Deºi a considerat cã fiecareproiect trebuie sã se „contopeascã“cu mediul înconjurãtor ºi sã reflectepreferinþele ºi gustul proprietarului,Wright a contribuit la industrializareaconstrucþiei de locuinþe, prin con-strucþia, în 1936, a modelului decasã denumit „Usonian“. Aceastãcasã, care putea fi asamblatã dinprefabricate, era o versiune, la scarãredusã, a modelului „Preerie“, intro-dus anterior. Modelul „Usonian“ nu areprezentat un succes pe piaþã, însãconceptul s-a rãspândit ºi a fostcopiat de mulþi specialiºti din indus-tria construcþiilor de locuinþe.

Wright este considerat respon-sabil ºi pentru crearea abisului careexistã astãzi între constructori ºiarhitecþi. Fiind un om extrem de difi-cil, pentru cei care lucrau cu el saupentru el, Wright îi considera pe con-structori doar puþin superiori munci-torilor. Prin cuvintele ºi faptele sale acreat imaginea arhitectului care arerolul primordial în proiectarea ºi con-struirea unei locuinþe.

O altã personalitate care - deºiactivând într-un alt domeniu - a avuto contribuþie esenþialã la actuala„imagine“ a locuinþelor americaneeste Henry Ford.

Ford a fabricat maºini, dar tot el adeterminat dezvoltarea ºi extindereasuburbiilor oraºelor americane.

Fãcând o parantezã, Ford nu ainventat nici automobilul, nici linia deasamblare. Geniul lui a constat încombinarea celor douã, ceea ce a

dus la transformarea automobiluluidintr-un obiect de lux, într-o necesi-tate pe care ºi-o poate permiteastãzi aproape oricine.

În 1913, Ford a început sãfoloseascã, pentru fabricarea auto-mobilului „Model T“, piesele stan-dardizate. În 1914, printr-o decizieconsideratã poate ca cea mai radi-calã strategie în afaceri din toatetimpurile, Ford a dublat salariilemuncitorilor de la linia de asamblarede la 2,50 USD la 5,00 USD pe zi.Aceasta a condus la stabilizareaforþei de muncã, cu sporirea sub-stanþialã a productivitãþii ºi cu scã-derea costurilor de producþie pentruautomobile.

Când Ford a procedat la acesteschimbãri, în 1914, aproximativ 10%din familiile americane deþineau omaºinã. Pânã în 1928, numãrulacestora a crescut la aproximativ90% pentru familiile ce locuiau înzonele urbane, iar în 1950, 99% dinfamilii erau proprietari de automobil.

Nu numai industria de automo-bile a beneficiat de inovaþiile intro-duse de Ford, ci întreaga industrie aprosperat. Multe alte ramuri auadoptat, aproape imediat, tehnica deproducþie în masã, creând o produc-tivitate deosebitã ºi venituri maripentru populaþie.

Odatã cu noua mobilitate oferitãde cãtre automobile, americanii auînceput sã se îndrepte spre zoneledimprejurul metropolelor, care pânãatunci fuseserã ferme agricole sauterenuri accesibile doar bogãtaºilor.Nemaifiind constrânºi de apropiereafaþã de locul de muncã, ei au aban-donat oraºele ºi au creat suburbiileºi complexele rezidenþiale denumite



„bedrom communities“. Terenurilepe care înainte nu se construia audevenit acum valoroase ºi peste totau „rãsãrit“ complexe rezidenþiale.

Acest exod a avut un impact pro-fund pentru industria construcþiilorde locuinþe. Începând din 1922 ºipânã în 1929, s-au construit, înmedie, 883.000 locuinþe/an, maimult decât dublu faþã de perioadaanterioarã. Iar creºterea s-a datorat,aproape în întregime, dezvoltãriisuburbiilor.

Construcþia de locuinþe ºi-a înce-tinit mult ritmul în perioada mariicrize economice din 1933, însã„seminþele plantate“ de Ford ºi„democratizarea“ automobilelor audat roade în continuare. Iar creºte-rea nestingheritã a suburbiilor a con-tinuat dupã al ll-lea rãzboi mondial.

O altã personalitate care a influ-enþat construcþia de locuinþe dinStatele Unite ale Americii a fostJesse Clyde Nichols. Prin companiasa, J.C. Nichols Investment Co.,acesta a construit, în prima jumãtatea secolului XX, cca 10% dinlocuinþele din Kansas City ºi a fost o„voce“ proeminentã pe plan naþionalpentru construcþia de locuinþefinanþate pe o perioadã de peste30 de ani.

Inspirat de comunitãþile de grã-dini din Europa ºi de comunitateaRoland Park din Baltimore, Nicholss-a decis sã construiascã un modelde complex asemãnãtor, în oraºulnatal Kansas City. în 1922, dupã anide planificare, a început construcþiacomplexului Country Club District,unde în urmãtorii 30 de ani a ridicat160 de clãdiri cu 6.000 de aparta-mente, oferind în acest fel locuinþepentru 35.000 de oameni.

La crearea complexului CountryClub District, Nichols a îmbinat omultitudine de idei de ultimã orã.Complexul construit de el a fostprimul pentru care regulamentul sta-bilit (de cãtre constructor) urma sãse menþinã neschimbat, dacã ma-joritatea proprietarilor de locuinþe dincomplex nu ar fi votat schimbarea luiîn primii 20 de ani de la inaugurare.

În acelaºi timp, el a ajutat lacrearea asociaþiilor de locatari mo-derne, a cãror responsabilitate erasã menþinã aspectul complexului ºirespectarea regulamentului.

Alþi constructori au început sã îlviziteze pe Nichols, iar complexulconstruit de el în perioada anilor ‘30-’40 a devenit un model pentruStatele Unite, în prezent, influenþaputând poate fi observatã peste totîn comunitãþile de locuinþe de aici.

Planurile de urbanizare folositede Nichols au fost, de asemenea,inovatoare. El nu a permis strãzi cuunghiuri drepte, nu a permis dis-trugerea copacilor sau schimbãridramatice ale formelor naturale. Înacelaºi timp, Nichols a impusmenþinerea distanþelor mari întreloturile construite ºi parcãri pesuprafeþe foarte mari.

În Kansas City s-a creat primulcomplex comercial, prevãzut cu par-cãri generoase, complex unde cum-pãrãtorii merg cu maºina. Acestemagazine aveau un profil destinatproduselor ºi serviciilor de strictãnecesitate pentru locuitorii din ve-cinãtate. Nichols a introdus sistemulde închiriere pentru ocuparea aces-tor magazine, ceea ce a determinato mare flexibilitate privind profilulcomplexelor, corespunzãtor cu cere-rea locuitorilor.

La nivel naþional, Nichols a fostunul dintre fondatorii Institutului deUrbanism ºi a contribuit major lacreºterea si dezvoltarea acestui cen-tru. Între anii 1940 ºi 1950, ca mem-bru al comisiei National Capital Parkand Planning Commission, a fostfoarte activ în planificarea urbanis-ticã în Washington D.C.

Exemplele continuã cu WilliamLevitt, care a început sã lucreze înfirma de construcþii a familiei sale,din Long Island, în 1929. În anii ‘30,firma a construit locuinþe dedicatecelor cu venituri ridicate, cu preþuriîntre 10.000 USD ºi 20.000 USD. Laînceputul rãzboiului, Levitt a obþinutun contract federal pentru constru-irea a 750 de locuinþe pentru munci-torii care lucrau pentru MinisterulApãrãrii în Norfolk, Va.

În timpul construcþiei acestorlocuinþe, Levitt a dezvoltat multetehnici ºi metode noi de construire aclãdirilor. În 1946, Levitt a achi-ziþionat 4.000 acri de teren în LongIsland, N.Y. Pe acest teren el a rea-lizat cel mai mare proiect privat pen-tru locuinþe din istoria Statelor Unite.Complexul, denumit Levittown, afost un model de linie de producþie.

Levitt a „împãrþit“ procesul deconstrucþie în 27 de etape, începândde la sãpãturile pentru fundaþie,pânã la vopsirea tâmplãriei. Mate-rialele de construcþie au fost plasatela distanþe de 60 de picioare de-alungul strãzii. Muncitorii au fostpregãtiþi sã îndeplineascã numai osingurã etapã a acestui proces.

Toate casele erau asemãnãtoare,cu structurã din beton. Multe dintrepãrþile construcþiilor erau pre-asam-blate în ateliere ºi montate peºantier. Levitt a investit foarte mult înutilaje (buldozere, compactoareetc.). Urmare a acestor eforturi,Levitt a redus forþa de muncã cu40% ºi a putut sã construiascã 30 decase pe zi. Aºa a reuºit sã reducãpreþurile locuinþelor (între 7.990 USDºi 9.500 USD). În plus, Levitt a folosit,pentru cei cu venituri reduse ºi pen-tru veteranii de rãzboi, împrumuturigarantate de stat, cumpãrãtoriinemaifiind obligaþi sã depunã unavans. Complexul Levittown a fost unsucces imens, fiind plasat într-unadin cele mai populate zone din þarã.�



PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIªtefan MIREA (1882 - 1932)

Cu toþii trecem adesea pe Calea Victoriei, prin faþaclãdirii Cercului Militar ºi suntem impresionaþi de fru-museþea ºi trãinicia acestei construcþii ridicate la începutulsecolului al XX-lea. Puþini ºtiu însã, chiar ºi dintrespecialiºti, cã soliditatea acestei lucrãri se datoreazã unuiadintre cei mai distinºi ºi valoroºi ingineri români, ªtefanMirea, autorul proiectelor de beton armat.

ªtefan Mirea s-a nãscut în anul 1882, la 15 iunie.A absolvit liceul Sf. Petru ºi Pavel din Ploieºti, în anul 1902,dupã care a urmat cursurile prestigioasei ªcoli Naþionale dePoduri ºi ªosele din Bucureºti. S-a numãrat, în toþi anii,printre cei mai buni studenþi dintr-o serie remarcabilã carei-a cuprins, printre alþii, pe Alexandru Alexandrescu,Gheorghe Filipescu, strãlucitul profesor de mai târziu VictorStoica ºi alþii. În acelaºi timp, îºi susþine în mod regulatexamenele la Facultatea de ªtiinþe - secþia Matematicã.

În anul 1907 ºi-a luat diploma de inginer, odatã cu licenþaîn matematicã.

Dupã absolvire este numit inginer în Direcþia Generalãde Studii ºi Construcþii, din cadrul Ministerului LucrãrilorPublice, direcþie condusã de inginerul inspector general ElieRadu. În acest serviciu s-a distins, în mod cu totul deosebit,prin studiile ºi lucrãrile realizate. A conceput ºi a executatcele mai îndrãzneþe poduri de ºosea în beton armat, cudeschideri care nu se mai fãcuserã în þarã pânã atunci.Putem cita între altele: podul de la Adjudu Vechi, podulpeste Bârlad la Tecuci, podul peste Siret la Rogoaza º.a.

Proiectul iniþial al podului de la Adjudu Vechi prevedeabolþi din beton armat dublu încastrate, cu 30 m deschidere.Ulterior, în anul 1908, proiectul a fost modificat de inginerulªtefan Mirea, mãrindu-se deschiderea bolþii la 37,5 m, pen-tru a înlesni plutãritul pe Siret, pentru a reduce numãrulpilonilor ºi a nu se obtura prea mult albia expusã în caz deviiturã. Soluþia adoptatã - cu bolþi din beton armat de 37,5 mdeschidere - a fost comparatã cu un pod metalic cu grinzi

independente de 56 m deschidere, executat peste Argeº,la Copãceni ºi cu un pod metalic cu grinzi cu console, cucalea la partea superioarã (1). Rezultatul studiului a fost cã,în ambele cazuri, soluþia cu bolþi din beton armat era cucirca 10% mai ieftinã decât cea cu tabliere metalice.

Podul a fost executat de Societatea Beton ºi Fier, carefusese înfiinþatã de Gogu Constantinescu, D. Dima ºiTiberiu Eremia.

În scurt timp ºi deschiderea de 37,5 m a fost depãºitã,deoarece în anii 1911 ºi 1912 se proiecteazã ºi se executãpodul peste Bârlad, la Tecuci, format dintr-o singurã boltãdin beton armat dublu încastratã cu deschidere de 50 m.Podul are o importanþã istoricã, întrucât bolta lui reprezintãprima boltã mare executatã în þara noastrã. Construireaacestui pod, cu deschidere de 50 m, este cu atât mai meri-torie, cu cât este destul de apropiatã de cele mai mari bolþipuse în operã în strãinãtate pânã la acea datã. Amintimpodul de ºosea peste fluviul Ron la Pyrimont cu 54 mdeschidere, construit de Francois Hennebique ºi podul Sit-ter cu un arc de 79,6 m - cel mai mare din Europa.

Construcþia podurilor cu bolþi mari nu se opreºte aici.Inginerul ªtefan Mirea va proiecta podul peste Siret de laRogoaza, cu bolþi din beton armat de 60 m deschidere.Podul este fundat cu chesoane din beton armat. Pila-culeede la mijloc era alcãtuitã dintr-un cheson cu dimensiunile de10 m x 12,5 m, unul dintre cele mai mari chesoane dinbeton armat executat în þara noastrã pânã la primul rãzboimondial, întrecut ca lungime numai de chesonul pestebazinul Ramadan din portul Giurgiu, proiectat de prof. ing.Ion lonescu-Bizeþ. Noutatea lucrãrii a determinat condu-cerea ªcolii Naþionale de Poduri ºi ªosele sã organizeze oexcursie la faþa locului cu elevii-ingineri.

Printre lucrãrile edilitare proiectate de inginerul ªtefanMirea amintim ºi alimentarea cu apã de la Moreni ºi studiulde alimentare cu apã de la Silistra etc.

La construcþia Palatului Cercului Militar, începutã în anul1911, el a promovat, cu mult curaj ºi pricepere, betonularmat la planºeele clãdirii.

Dupã terminarea ºcolii, în anul 1910, ªtefan Mirea a fostnumit asistent la cursul de aplicaþii ale staticii grafice ºirezistenþei materialelor la ªcoala Naþionalã de Poduri ºiªosele. Între anii 1914-1915 a predat gratuit ºi cursul debeton armat. Ulterior, va fi profesor ºi la ªcoala de Arhitec-turã ºi la Universitate - Facultatea de ªtiinþe.

O perioadã a fost secretar al Consiliului Tehnic Superiordin cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice. Organismul, condusîn acea vreme de marele profesor inginer Anghel Saligny,aviza toate lucrãrile importante care se executau în þarã.

A fost ºi secretar general în Ministerul Comunicaþiilor, înguvernul generalului Alexandru Averescu (1920-1921).A fost membru ºi apoi preºedinte la Societatea de ªtiinþe dinBucureºti, dar ºi preºedinte al Cercului Tehnic al României.Foto 1: Cercul Militar, Bucureºti

În anul 1920 a înfiinþat Direcþia Aviaþiei Civile la noulMinister al Comunicaþiilor, fiind însãrcinat cu organizarea ºiconducerea ei. Concepþia sa ºi deosebita prevedere l-audeterminat sã înzestreze Aviaþia Civilã Românã cu cele treiaeroporturi de seamã de atunci: Bãneasa, Galaþi ºiChiºinãu, care stau mãrturie pentru indiscutabilele salemerite. La aeroportul Bãneasa a proiectat ºi a executat unhangar din beton armat cu 50 m deschidere. Cu toate criti-cile aduse în acea vreme, concepþia sa clarvãzãtoare s-aimpus în timp.

A avut o activitate publicisticã remarcabilã. A scosculegeri de probleme împreunã cu distinsul matematicianTraian Lalescu. A publicat o serie de articole pentruprezentarea noului material, betonul armat, dintre carecitãm: „Asupra legãturilor transversale în coloanele debeton armat cu secþiune pãtratã“ (1915), „Estetica betonuluiarmat“ (1915), „O nouã metodã pentru calculul elastic al

bolþilor de zidãrie încastrate la naºtere“ (1914), „Podul deºosea peste Bârlad din oraºul Tecuci“ (1912), „Asuprarezistenþei planºeelor de beton armat“ (1914) etc. ªi un altarticol este remarcabil, ºi anume „Contribuþii la problemaedilitãþii sãteºti“ (1919), în care pune problema locuinþelortip sãteºti ºi a alimentãrii cu apã în satele româneºti, de odeosebitã actualitate ºi astãzi.

Ca inginer, a realizat lucrãri remarcabile, iar ca pro-fesor a muncit cu râvnã pentru formarea noilor generaþii deingineri. În cariera sa a fost decorat cu Ordinul „SteauaRomâniei“ în grad de ofiþer ºi „Coroana României“ îngrad de comandor.

S-a stins din viaþã, în plinã putere, la 15 ianuarie 1932.A fost apreciat ca om ºi coleg ºi considerat „unul dintrepuþinii oameni care nu ºtiau ce este ura ºi rãul“.

Autor: ing. Nicolae ªt. NOICA, profesor asociat UTCB

Foto 3: Pod peste Bârlad la TecuciFoto 2: Pod peste Siret la Adjudu Vechi

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 20.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corespondent Ileana CRISTEAUSA HOWARD

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Mãdãlin Comaning. Dragoº Marcuing. Ionel Badeadr. ing. Emil Sever Georgescuing. Mihai Biþãprof. univ. dr. ing. Nicolae Boþudr. ing. Rãzvan Chirilãdr. ing. Dan Carastoiandr. ing. Daniela Chirilã

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC Aprilie 2016 – pdf

Documents

Transcript of RC Aprilie 2016 – pdf