Raspunsuri Materiale(1)

8/12/2019 Raspunsuri Materiale(1)

1/12

1.Materialele caracterizate prin legaturi chimice de acelasi fel intre particulele component sunt:

-materialele unitare

2.Materialele alcatuite din mai multe component compatibile sunt:

-materiale compozite.

3.Materialele asociate au in compozitia lor:

-doua sau mai multe materiale unitare sau compozite si indeplinesc functii diferite in produsul finit.

4.Proprietatea unui material de a-si pastra caracteristicile unei bune functionari in conditii de

exploatare, reprezinta:

-durabilitatea

5.Ansamblul condtitiilor necesare a fi indeplinite la proiectarea si executia unei constructii, astfel incat

aceasta sa nu sufere avarii in exploatarea imediat dupa darea in folosinta, reprezinta:

-siguranta

6.Incercarea unui material implica:

- Presupune supunerea materialului cu compozitia si structura nemodificata, la actiunea incarcarilor

mecanice sau a agentilor fizico-chimici, pt determinarea comportarii sale la aceste actiuni.

7.Analiza unui material implica:

-descompunerea materialului in parti constitutive pentru determinarea calutativa si cantitativa a

componentelor acestuia.

8.Carota reprezinta proba:

- necesara investigarii care este extrasa din elemente de constructii.

9.epruveta reprezinta proba:

-sub forma de bucati, cu foram si dimensiuni normale, confectionate din materialul ce urmeaza a fi

investigat sip e care se efectueaza analizale si incercarile de laborator.

10.Densitatea reala a unui material este:

-masa unitatii de volum format de particulele constituiente(fara pori, goluri sau alte discontinuitati).

11.Densitatea aparenta a unui material este:

-masa unitatii de volum apparent.

12.densitatea aparenta a unui material poros este:

-proportia in care volumul apparent este constituit din pori deschisi.

13.Densitatea reala a unui material compact, in raport cu cea aparenta este:

-aceeasi(egala).

14.Precizia de masurare a densitatii aparente este mai buna folosind metoda:

-balantei hidrostatice.

15.Saturarea cu apa este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu forma

geometrica neregulata:

-in cazul cand materialul din proba nu reactioneaza chimic cu apa, sau in prezenta acesteia nu se

produce distrugerea structurii.

16.Parafinarea este obligatory pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu forma

geometrica neregulata:

-in cazul in cand materialul din proba reactioneaza chimic cu apa, sau acesta distruge structura

materialului.

17.Uscarea la masa constanta a materialelor poroase este obligatorie pentru determinarea densitatii:


2/12

-aparente a probelor cu forma geometrica neregulata.

18.Intre compacitatea si densitatea aparenta a unui material, exista corelatii:

-C=Vr/Va*100=a/*100

19.Volumul real al materialului reprezinta:

-volumul format din particule constituiente.

20.Volumul apparent al materialului reprezinta:

-volumul format din particulele consnstituiente si discontinuitatile din acest volum.

21.Absorbtia de apa pentru un material poros este:

-proprietatea unui material de a absorbi si retine in pori si capilarele sale o cantitate maxima relative de

apa, in anumite conditii de presiune si temperature.

22.Porozitatea aparenta mare si finetea mare a porozitatii determina o absorbtie:

-mare.

23.Cantitatea de apa pe care un material o contine la un moment dat reprezinta:

-umiditatea.

24.Proprietatea corpurilor solide poroase de a permite trecerea fluidelor prin structura lor reprezinta:

-permeabilitatea.

25.Proprietatea materialelor de a nu se distruge sub actiunea saturarii indelungate este:

-stabilitatea la apa.

26.Rezistenta la inghet-dezghet a materialelor se apreciaza prin:

-numarul maxim de cicluri successive de inghet-dezghet pe care le poate suporta un material, fara ca

pierderile de rezistenta si de masa sa scada sub anumite limite maxime admise pentru fiecare material.

27.Pentru determinarea umiditatii, din momentul recoltarii pana in momentul primei cantariri:

-proba trebuie supusa uscarii.

28.Materialele clincherizate au porozitatea:

-cuprinsa intre 2-8%

29.Materialele vitrificate au porozitatea:

-sub 2%.

30.Materialele fuzibile sunt:

-materialele de natura mineral care la o temperature mai mica de 1580 de grade C se topesc.

31.Materialele refractate sunt :

-materialele cu punct de topire mai mare de 1580 grade C.

32.Temperatura la care materialele se aprind in prezenta sursei de foc este:

-temperatura(punct) de aprindere.

33.Temperatura la care materialele se aprind in absenta sursei de foc este:

-temperatura(punct) de inflamabilitate

34.Punctul de inmuiere al unui material, reprezinta:

-temperatura la care materialul supus incalzirii sufera deformatii sub actiunea greutatii proprii.

35.Punctul de aprindere al unui material, reprezinta:

-temperatura la care materialul se aprinde in prezenta sursei de foc.

36.Materialele inflamabile sunt:

-materialele care se aprind sub actiunea temperaturii, chair in absenta sursei de foc.


3/12


4/12

-elastic.

53.Caracterul vascos al deformatiilor poate determina:

-intarzierea producerii deformatiilor in raport cu viteza de crestere a intensitatii efortului unitar.

54.Caracterul vascos al deforamtiilor este determinate de:

-frecari interne intre unitatile structural.

55.Relaxarea materialului are loc cand se analizeaza starea de eforturi si deformatii la trecerea:

-din starea solida in starea vascoasa.

56.Relaxarea materialului are loc numai cand:

-se produce descarcarea probelor.

57.Pentru un material rezistenta la compresiune:

-este egala cu forta maxima de rupere F max aferenta pe unitatea de suprafata A.

58.Considerand frecarea dintre platanele presei si suprafetele epruvetei, rezistenta la compresiune

obtinuta la incercarea cu frecare este:

-cu atat mai mare cu atat raportul intre suprafata de rupere si volumul sau vor fi mai mari, deci cu cat

volumul va fi mai mic.

59.Rezistenta la compresiune obtinuta pe prisme (Rpr):

-cand raportul dintre inaltime h si diametrul d, respective latura sectiunii transversale 1 este

supraunitat, intre valoearea rezistentelor exista relatia RprRcil.

-cand acelasi raport este subunitar, intre valorile rezistentelor exista relatia Rpr>Rc


5/12

-lucrul mecanic necesar pentru a rupe o proba cu sectiunea S, prin caderea unei greutati standardizate

G.

70.Pentru un material rezistenta la compresiune dinamica exprima:

-lucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe de volum necunoscut.

71.Incercarea pentru determinarea rezistentei la oboseala se executa prin:

-actiuni ciclice, pulsatorii oscilante sau alternante.

72.Pentru materialul lemons deformatiile pot fi provocate de apa:

-astfel prin crestera cantitatii de apa materialul se umfla iar prin reducerea cantitatii de apa se produce

contractia materialului.

73.Probele pentru determinarea deformatiilor din umiditate sunt de forma:

-de variatii dimensionale si de volum

74.Coeficientii de contragere/umflare se masoara in :

-procente (mm)

75.Calculul coeficientilor de dilatare termica reprezinta o variatie:

-de umiditate ale tuturor materialelor de constructii poroase.

76.Deformatiile de dimensiuni provocate de temperature pot conduce la ruperi de material pentru:

-

77.Daca intensitatea fortelor externe este cel mult egala cu intensitatea fortelor de legatura dintre

unitatile structural, deformatia este:

-elastica

78.Daca intensitatea fortelor exterioare este mai mare decat intensitatea fortelor de legatura dintre

unitatile structural, deformatia este:

-plastica

79.Curgerea vascoasa a materialelor este determinate de :

-timp si temperatura corpului.

80.Comportarea elastic a materialelor presupune ca legatura intre eforturi si deformatii sa fie:

-proportionala.

81.Deformatia limita de curgere caracterizeaza comportarea:

-elasto-plastica.

82.Deformatia limita de rupere caracterizeaza comportarea:

-plastica.

83.Elementele chimice in contact, in conditii variate de temperature si presiune dau nastere la

combinatii chimice complexe, care sunt:

- minerale

84.Modul de aranjare a mineralelor in spatiu, reprezinta:

-textura

85.Rocile sunt:

-combinatii natural de minerale.

86.Caracteristicile produselor din piatra naturala sunt influentate de:

-modul de formare al rocilor(geneza), de structura lor si de textura lor, care formeaza criteria de

clasificare a rocilor.


6/12

87.Structura hemicristalina este specifica rocilor:

-formate in apropierea scoartei terestre unde viteza de racier a topiturilor a fost relativ mare.Structura

hemicristalina este specifica rocilor partial cristalizate, partial sub forma amorfa.

88.Structura holocristalina este specifica rocilor:

-complet cristalizate, marimea cristalelor depinzand de viteza de racier a magmei si respective de

conditiile de temperature si presiune geologice, in cazul formarii rocilor metamorfice.

89.Rocile au textura masiva daca:

-daca au minerale sub forma grauntoasa si formeaza roca cu caracteristici similar dupa orice directie.

90.Structura vitroasa este specifica rocilor:

-rocilor de suprafata la care viteza mare de racire nu a permis cristalizarea.

91.Rocile au textura sistoasa daca:

-sunt formate din straturi de minreale diferite.

92.Rocile au textura stratificata daca:

-au mineralele dispuse in straturi.

93.Porfirul este o roca:

- filoniana

94.Granitul este o roca:

- intrusiva.

95.Dioritul este o roca:

- Intrusiva(granitica)

96.Sientul este o roca:


97.Gabroul este o roca:


98.Bazaltul este o roca:

- efusiva compacta.

99.Adezitul este o roca:

- efuzica compacta, roca hemicristalica.

100.Piatra ponce este o roca:

- efusiva poroasa.

101.Tuful volcanic este o roca:

-efusiva poroasa

102.Grohotisurile sunt roci:

-detritice necimentate(sedimentare).

103.Bolovanisurile sunt roci:

- detritice necimentate(sedimentare).

104.Gipsul este o roca:

-sedimentara de precipitatie

105.Argila este o roca:

-detritica cimentata.


7/12

106.Calcarul este o roca:

-sedimentara de precipitatie.

107.Travertinul este o roca:

- sedimentara de precipitatie

108.Dolomitul este o roca:

- sedimentara de precipitatie

109.Marmura este o roca:

-metamorfica prin contact.

110.Ardezia este o roca:

-metamorfica prin compresiune.

111.Rocile detritice sunt:

-rezultatul din depunere de sfarmaturi provenite de la roci preexistente si pot fi roci detritice cimentate

si necimentate.

112.Rocile de precipitatie sunt:

-formate prin depunerea si cristalizarea unor saruri din apele marilor si oceanelor.

113.Rocile organogene sunt:

-formate din prin acumularea scheletelor minerale ale unor specii marine, ele sunt

:calcare,cochilifere,diatomit si Tripoli.

114.Conglomeratele rezulta prin cimentarea:

-prietrisurilor

115.Brecciile rezulta prin cimentarea:

-grohotisurilor.

116.Gresia silicioasa rezulta prin cimentarea:

-nisipurilor.

117.Argila rezulta prin cimentarea:

-malurilor.

118.Marmura rezulta prin metamorfoza:

-calcarelor, are o structura cristalinaa si rezistente mecanice mari.

119.Ardezia rezulta prin metamorfoza:

-argilei

120.Piatra de talie este produs de piatra:

-pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din categoria produselor de cariera.

121.Molonul este produs de piatra:

- pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din categoria produselor de cariera

122.Piatra mosaic este produs de piatra:


123.Placile pentru placaje sunt produse din piatra:


124.Savura este produs de piatra:

-Sparta din categoria produselor concasate care sunt produse din cariera, produse din piatra naturala.

125.Splitul este produs din piatra:


8/12

-sparta din categoria produselor concasate, grupa produselor de cariera, care fac parte din categoria

produselor de cariera.

126.Filerul este produs de piatra:

-care face parte din grupa filere de pietre natural, un produs concasat ce face parte din categoria

produselor de cariera.

127.Criblura este produs de piatra:

-ce face parte din grupa cribluri de pietre natural, facand parte din produsele concasate, material

granular.

128.Incarcarea cu material granular a vasului pentru determinarea densitatii in gramada in stare

afanata, se face de la inaltimea de :

-10cm

129.Prezenta umiditatii la nisip poate determina modificari ale densitatii sale in gramada:

-prezenta unei cantitati mici de apa poate duce la cresterea densitatii in gramada pentru ca volumul de

goluri este inlocuit de apa, prezenta unei cantitati mari de apa poate duce la scaderea densitatii in

gramada a nisipului pentru ca apa are densitatea mai mica decat densitatea reala a nisipului.

130.Care din curbele din graficul de mai jos nu exprima granulozitatea unui material:

-curba C4, pentru ca nu se afla intre curbele limita C1,C2,C3.

131.Care din curbele din figura de mai jos exprima o granulozitate mai bogata in fractiuni de dimensiuni

mici:

-cele care incep cu o panta

mai mare.

132.Sortul elementar

repprezinta:

-cantitatea de agregat

separate intre doua ciururi

consecutive din setul

standardizat.

133.Sortul granular reprezinta:

-cantitatea de agregat ca suma de sorturi elementare successive.(0,7-1 nisipul)

134.Forma granulelor este determinata prin:

-raportul parametrilor b/a si c/a.Raportul parametrilor se determina prin sorturi diferite de granule de

agregat.

135.Forma granulelor recomandata in amestecurile de betoane este:

-cea in care coeficientul volumic este cat mai mare

05

10152025303540455055

6065707580859095

100

0,2 1 3 7 16 31

trecutprinciur%d

inmasa

diametrul ochiurilor ciurului (mm)

c1

c2

c3

c4


9/12

136.Forma granulelor nerecomandata in amestecurile de betoane este:

-cea in care coeficientul columic este cat mai mic.

137.Impuritatile din aggregate pot influenta caracteristicile compozitelor pe care le formeaza:

-continutul de impuritati este reprezentat de diverse substante care in cantitati mici in masa agregatului,

pot avea defavorabile prividn realizarea structurii si a caracteristicilor mecanice.

138.Prin granulozitate se apreciaza:

-compozitia in granule de diferite dimensiuni dintr-un agregat.

139.Inghet-dezghetul ca actiune distructiva asupra produselor din piatra, este de natura:

-duce la pierderea relativa de masa si la pierderea de rezistenta la compresiune.

140.Rezistenta la soc la piatra se exprima in:

-procente.(R soc-m 1*100/m)

141.Rezistenta la uzura la piatra se exprima in:

-procente.(R uz-m 1*100/m)

142.Rezistenta la strivire prin compresiune la agregate se exprima in:

-procente(R str-m 1*100/m)

143.Pentru obtinerea produselor ceramic albe poroase se folosesc argile:

-caoline sau granule de diameter de maxim 0.06 mm, argilele fiind de culoare alba spre galbui.

144.Pentru prevenirea actiunilor distructive asupra produselor din piatra la nivelul fundatiilor se prevad:

-hidroizolatii.

145.La fabricarea produselor ceramic nisipul silicos are rol de:

-degresant.

146.La fabricarea produselor ceramic cenusa are rol de:

-degresant.

147.La fabricarea produselor ceramice zgura macinata are rol de:

-degresant.

148.La fabricarea produselor ceramic varul are rol de:

-aglomerant.

149.La fabricarea produselor ceramic melasa are rol de:

-aglomerant.

150.La fabricarea produselor ceramic gudronul are rol de:

-aglomerant.

151.La fabricarea produselor ceramic samota are rol de:

-adaos refractat.

152.La fabricarea produselor ceramic cuartul are rol de:

-adaos refractat.

153.Plasticitatea argilelor favorizeaza o deformatie:

-permanenta

154.Macerarea materiilor prime este un proces:

-natural ce consta in pastrarea argilelor in depozite descoperite, unde in timp se produce putrezirea

materialelor organice iar sub actiunea inghetului se produce o sfarmare naturala a argielor.


10/12

155.Uscarea naturala a produselor ceramice, dureza:

-15-20zile.

156.Pentru obtinerea produselor ceramice brute colorate se folosesc argile:

-fuzibile

157.Contractia la ardere a argilei are loc la temperature de:

-750-900 grade C.

158.Pentru obtinerea produselor brute clincherizate se folosesc argile:

-argile vitrifiabile.

159.Formarea mulitului are loc la temperature de :

-860 grade C

160.Contractia la uscare este determinate de evaporarea apei:

-peliculare si libere.

161.Pentru produse ceramice clincherizate porozitatea este de:

-8%-20%

162.Pierderea apei legate chimic la argila are loc la:

-temperatura de cca. 460 grade C.

163.Pentru produse ceramice vitrificate porozitatea este de:

-este sub 2%.

164.Pentru produse brute poroase porozitatea este:

-este peste 8%.

165.Degresantii folositi la fabricarea produselor ceramice au rolul de:

-a micsora plasticitatea argilelor si totodata contractia ei la uscare.

166.Indicele de plasticitate al unei argili se apreciaza prin intermediu:

-determinarii umiditatii corespunzatoare unei deformatii standard suferita de o proba cilindrica de argila

sub actiunea unei greutati standardizate.

167.Fondantul folosit la fabricarea produselor ceramice are rolul de:

-a cobora temperature de ardere a masei argiloase in scopul reducerii consumului de combustibil acestei

operatiuni.

168.Aglomerantii au rolul de:

-a mari plasticitatea argilelor slab plastic in vederea reducerii manoperei de fasonare a formelor crude.

169.Caramizile se impart in categorii de calitate in functie de:

-dimensiunea maxima a defectelor si numarul acestora precum si dupa marieam altor caracteristici.

170.Caramizile se impart in clase de calitate in functie de:

-densitatea aparenta.

171.Cat trebuie sa fie echivalentul FN, pentru blocurile ceramice? :

-trebuie sa depaseasca valoarea de2,5.

172.Volumul de goluri pentru GVP-uri este:

-cuprins intre 15%-40%

173.Volumul de goluri pentru GO-uri este:

-mai mic sau egal cu 30% din volumul caramizii.

174.Faianta se obtine prin arderea formei la temperatura de:


11/12

-1150-125- grade C

175.Produsele ceramice brute compacte se obtin prin arderea formei la temperature de:

-1200-1300 grade C

176.Produsele ceramice fine compacte se obtine prin arderea formei la temperatura:

-1100-1250 grade C

178.Caramizile silico-aluminoase au character chimic:

-neutru

179.Caramizile silico-aluminoase se obtin prin ardere la temperature de:

-1300-1450 grade C

180.Caramizile silicoase au character chimic:

-acid

181.Caramizile silicioase se obtin prin ardere la temperature de:

-1500 grade C

182.Materia prima pentru obtinerea sticlei este:

-nisipul silicios:SiO2.

183.Arderea sticlei se realizeaza la temperatuti de:

-1450 grade C

184.Transformarea sticlei solubile in sticle insolubile se realizeaza cu:

-stablilizatori: carbonat de Ca(CaCO3) si oxid de plumb(PbO).

185.Detensionarea sticlei fasonate se realizeaza prin:

-procesul de recoacere.

186.Materia prima pentru obtinerea metalelor o formeaza:

-ferita- pentru metale feroase si bauxite, cupru, zinc, plumb pentru metale neferoase.

187.Austenita ca aliaj solutie solida, se formeaza la obtinerea fontei pentru urmatorii parametrii:

-cand temperature are valori peste 723 grade C

188.Continutul de carbon din fonte este:

-peste 1.7%

189.Continutul de carbon din otel este:

-mai mic 1.7%

190.Ca agent reducator la obtinerea fontei lucreaza:

-oxidul de carbon.

191.Starea alotropica a Fe care permite legatura carbonului in proportie de pana la 6.67% este:

-denumit carbura de fier sau cementita

192.In furnal, temperature in zona de preincalzire, este de:

-500 de grade C

193.

194.In furnal, temperatura in zona in care au loc reactiile de reducere este de:

-900 grade C

195.In furnal, temperatura in zona in care au loc reactiile de carburare ale fierului, este de:


12/12

-1400 grade C

196.In furnal, temperatura in zona de topire a fierlui, este de:

-1900 grade C

197.In furnal, material prima si materialele auxiliare necesare obtinerii fonteise introduce in straturi

successive in care primul si ultimul sunt:

- 1400-1800 grade C

198.Zgura de furnal are carecter chimic:

-in general basic.

199.Zgura de otelarie are carecter chimic:

-bazic.

200.Pentru obtinerea pieselor turnate din fonta se foloseste fonta:

-fonta prestrita.

201.Pentru obtinerea otelului se foloseste fonta:

-fonta alba.

202.Otelul la care se introduce feroaliajele in timpul sarjei sunt oteluri:

-calme, semicalme si necalme.

203.Clasa de calitate simbolizata cu cifra3, semnifica:

-

204.Forjarea otelului este un tratament:

-mecanic

205.Extruziunea otelului este un tratament:

-mecanic

206.Laminarea otelului este un tratament:

-mecanic.

207.Normalizarea otelului este un tratament:

-terminc

208.Calirea otelului este un tratament:

-termic.

209.Cementarea otelului este un tratament:

-termo-chimic

210.Alitarea otelului este un tratament:

-termo-chimic

Raspunsuri Materiale(1)

Documents

Transcript of Raspunsuri Materiale(1)