1. DEFINITIA AGROTEHNICI.

Este stiinta factorilor de vegetatie, in primul rand a celor legati de sol, a modului de dirijare a

acestora pentru obtinerea de productii mari si calitate superioara . Cu agrotehnica se incepe studiul

agronomiei ea reprezentand disciplina de initiere in stiinta agricola. Agrotehnica se bazeaza pe notiuni

specifice disciplinelor pedologie, microbiologie,fizica,agrochimie,fiziologie,masini agricole etc.

2. Conditiile de mediu si Factorii de vegetatie: Definitie. Concept

Cresterea si dezvoltarea plantelor este strans conditionata de actiunea factorilor de mediu

inconjurator sub influenta carora aceasta isi desfasoara ciclul de viata.

Plantele pot exista si sa isi desfasoare activitatea vitala, sa creasca, sa se reproduca numai in

conditile unui schimb permanent de energie si substante cu mediul inconjurator(sol,apa,aer) in acest

schimb ele au capacitatea sa formeze cu ajutorul energie solare din substante anorganice aflate in

natura (co2,oxigen, apa ,saruri minerale) compusi necesari organismului lor.

3. Factori de vegetatie.

In functie de modul de asociere a acestor factori, pe intregul parcurs al vegetatiei plantelor de

cultura, depinde marimea recoltelor. Din aceasta cauza este absolut necesar sa se cunoasca factorii de

vegetatie sub aspectul rolului pe care il indeplinesc in realizarea recoltei, precum si posibilitatile de a-i

influenta in directia imbunatatirii continue a nutritiei plantelor si sporirii productiei.

4. Caracteristici ale factorilor de vegetatie.

I. Valori variabile in timp si spatiu(minim-maxim)

A.Mod de variatie in timp

Variatie cu periodicitate si amplitudine:

a. Lenta: - Adaptare, fara pagube

- Caracter de regim

- Frecventa, amploare, fara pagube

b. Brusc:

- Productia poate fi compromisa

- Procese biologice ireversibile

B. Mod de variatie in spatiu:

- Tehnologii de cultivare

- Valorificarea factorului deficitar

II. Interdependenta

- se influenteaza si actioneaza printr-o rezultanta

- fara interventii unilaterale (ex: nu numai cu ingrasaminte cu azot)

III. Nesubstituirea

Rol determinant- Factor limitativ

Productia va fi caracteristica factorului deficitar(in lipsa, sau limitat)

Efecte : - Factori tehnologici-biologici

- Antorpogeni: Decizii. Calculul materialelor

5. Lumina ca factor

Lumina este un factor de vegetatie indispensabil pentru cresterea si dezvoltarea plantelor,

actiunea ei se manifesta in directii diferite si in forme din cele mai complexe. Energia luminoasa este

folosita in procesul de fotosinteza deoarece planta asimilieaza dioxidul de carbon doar in prezenta

lumini.

Caracteristicile luminii :

Intensitatea luminii depinde de anotimp, latitudine, altitudine, prezenta vaporilor de apa si a

prafului . In cursul unei zile intensitatea variaza, dimineata intensitatea este mica crescand la orele de

amiaza cand atinge maximul si scade pe seara. Intensitatea lumini influienteaza fotosinteza, infratirea

la cereale, inflorirea, fructificarea, rezistenta la cadere, consumul de substante acumulate, cresterea

frunzelor lastarilor, favorizeara acumularea zaharurilor si a acelulozei.

Unitatea de masura este candela.

Durata de iluminare influienteaza in mod diferit cresterea si dezvoltarea plantelor in functie de

specie in cadrul aceleasi specii in funtie de specie sau hibrid.

Dupa nevoile de lumina se grupeaza in:

-Plante de zii lunga, care isi incheie ciclul de dezvoltare la inceputul verii cand zilele sunt mai

lungi (grau, secara, orzul, ovazul, mazare, in).

-Plante de zi scurta provenite din zonele latitudinilor sudice si care fructifica la sfarsitul verii

si inceputul toamnei (porumb, canepa, tutunul, soia, orezul).

-Si plante neutre (hrisca, bumbac, vinetele) .

6. Mijloace pentru influientarea regimului de lumina

Se poate realiza direct in sere, case de vegetatie, rasadnite unde se poate regla intensitatea

sursei de energie luminoasa, calitatea si durata iluminarii. Sau unde putem folosi alaturi de lumina

naturala si lumina artificiala. In astfel de conditi se poate realiza infloriea si fructificara timpurie

lungind sau scurtand perioada iluminare in raport cu caracterul plantei respective, de zi lunga sau de zi

scurta realizanduse mai multe recolte intr-un an.

7. Influenta temperaturii asupra plantelor

Sursa de caldura care intretine viata pe pamant o constituie soarele. La suprafata pamantului

energia radiata solara este transformata in energie calorica iar o parte este reflectata in atmosfera.

Plantele agricole cresc si se dezvolta in general la temperaturi cuprinse intre 1 si 42 grade . Pentru

fiecare specie exista o temperatura minima cuprinsa intre 1-10 g, optima 15-35 unde cresc foarte

repede si temperatura max 35-42g.

8. Surse de energie calorica.

Sursa de caldura care intretine viata pe pamant o constituie soarele. La suprafata pamantului,

energia radianta solara este transformata in energie calorica, iar o parte este reflectata in atmosfera.

Alte surse: materia organica in decompunere degaja caldura (exemplu gunoiul de grajd), fenomenele

electrice si radioactive din sol.

Factorii care determina cantitatea de energie captata de sol sunt: latitudinea, anotimpul, modul

de expunere a suprafetei active, nebulozitatea etc.

9. Mijloace agrotehnice prin care se pot mari posibilitatile de utilizare ale caldurii, din aer si

din sol:

- zonarea corecta a speciilor, hibrizilor si a soiurilor de plante cultivate. Orezul, sorgul, floarea-

soarelui se vor cultiva in zonele mai calduroase, in timp ce cartoful, trfoiul in regiunile mai racoroase.

Lucrarile solului constituie alt mijloc prin care se poate mari posibilitatea de utilizare a

caldurii din sol.

- folosirea ingrasamintelor organice contribuie la incalzirea solurilor.

- stabilirea corecta a epocii de semanat poate determina utilizarea rationala a caldurii de catre plante.

- adancimea de incorporare a semintelor ofera posibilitatea utilizarii corecte a temperaturii solului.

- utilizarea unui strat protector de materie organica, cum ar fi gunoil semidescompus, paiele, pleava

- irigatia, desecarea, drenaj modifica continutul de apa din sol si indirect modifica regimul de caldura

a solului.

Masurile agrotehnice: orientarea randurilor directia nord-sud, distribuirea uniforma in spatiu a

plantelor, combaterea burienilor, semanatul pe versanti cu expozitie sudica, aceste masuri trebuie

intreprinse pentru ca plantele sa primeasca mai multa caldura.

10. Rolul componenetelor aerului pentru viata plantelor.

Oxigenul este indispensabil vietii plantelor, fiind folosit in procesul de respiratie prin care

organismele vii isi procura energia necesara vietii. O aprovizionare slaba a solului in oxigen reduce

continutul de potasiu si sodiu al plantelor, iar o aprovizionare ridicata sporeste concentratia in azot si

fosfor in plante si scade cantitatea de sodiu si magneziu. Proportia de oxigen din sol nu trebuie sa

scada sun 18%.

Dioxidul de carbon are un rol considerabil pentru plante, fiind asimilat prin toate organele

verzi in procesul de fotosinteza. In cazul in care in sol de acumuleaza cantitati prea mari de dioxid de

carbon(mai mult de 1%), acesta devine daunator radacinilor si microorganismelor aerobe.

Azotul fiind un gaz inert, plantele superioare nu il pot folosi direct ci il iau din sol sub forma

de saruri ale acidului azotic. Azotul ajunge in sol odata cu apa de ploaie. Un rol important in

aprovizionarea solului cu azot il au microorganismele fixatoare de azot atmosferic.

Amoniacul, in aerul solului rezulta in urma descompunerii subsantelor proteice de catre

microorganisme. Acesta se comporta ca o baza 11.

11. Schimbul de aer din sol. Intre aerul si aerul atmosferic se desfasoara un schimb continuu.

Improspatarea aerului din sol prezinta o importanta deosebita pentru viata plantelor si

microorganismelor si are loc prin difuziune si prin schimbarea in masa a aerului sub influienta

diferitilor factori meteorologici si biotici.

Variatile de temperatura deoarece solul si atmosfera au temperaturi diferite acestea conditioneaza un

schimb intre atmosfera si aerul din sol.

Schimbarea presiuni atmosferice ajuta la improspatarea aerului din sol orice crestere a

presiuni atmosferice provoaca o descrestere a volumului aerului din sol si ca urmare in sol va

patrunde o anumita cantitate de aer proaspat si invers.

Vantul provoaca inlocuirea aerului din sol cu aer proaspat. Cu cat unghiul de incidenta cu suprafata

solului este mai mare cu atat vantul provoaca permiterea unnei cantitati de aer mai mare in sol.

Apa de ploaie si cea de irigatie inlocuieste aerul incarcat cu co2si alte gaze din spatiul lucunar

iar dupa infiltrare si evaporarea ei o cantitate de aer proaspat patrunde in sol.

12. Cerintele plantelor fata de apa plantele au nevoie tot timpul de apa de la faza de germinatie

pana la maturitate.

Apa care contine in permanenta o cantitate de saruri dizolvate formand soluti diluate este

aborbita in cantitati relativ mari de catre plante servind in primul rand drept mijloace de transport al

substantelor nutritive pentru acestea.

Cerintele plantelor fata de apa in cursul perioadei de vegetatie sunt diferite diferentele apa apar atat in

cadrul aceleasi speci,soi,hibrid cat si intre specci.

Pentru germinatie este necesara o cantitate mare de apa ca semintele se se imbibe cu apa adancimea

stratului de sol in care este necesar umiditatea optima este cup intre 0-10 cm.

Dupa rasarire nevoia de apa din sol cat si aerul atmosferic creste in perioada de formare a

frunzelor sau in faza de inflorire limitele umiditati optime sunt cuprinse intre 45 si 90 % din cantitate

maxima de apa acesibila plantei.

In faza de consum maxim al apei din sol formarea paiului 10-12 frunze maturitate in lapte,limitele

optime sunt sunt mai apropiate de capacitatea de apa acesibila a solului si mai puternic diferientiate de

la o curtula la alta.

Dupa rezistenta la seceta plantele se pot grupa:

a) plante rezistente la seceta indicate a fii cultivate in zonele de stepa. Sorgul pepenele,vita de

vie.

b) plante mijlociu rezistente la seceta graul secara porumbul floarea soarelui bumbac sfecla

zahar lucerna.plante nerezistente la seceta orezul ovazul fasolea soia mazarea cartoful rapita

trifoiul.

In zonele secetoase isi iau masuri de aparare impotriva pierderi apei. Masuci ca micsorarea masei

vegetale aeriene fata de cea subterana formarea frunzelor mici ca urmare reducerea sup de

transpiratie.

Pentru perioada scurta de seceta plantele isi iau masuri de aparare la porumb rasicirea frunzelor

micsorand transipartia. La sorgul pitic grau se formeaza pe frunze si tulpini cantitati mari de ceara iar

pentru o seceta prelungita frunzele de la baza cad reducanduse nevoia de apa.

12. Cerintele plantelor fata de apa in diferite faze de vegetatie

Plantele au nevoie de apa in tot cursul perioadei de vegetatie , incepand de la germinare si

pana la maturitate . Apa care contine in permanenta o cantitate de saruri dizolvate , formand solutii

foarte dizluate este absorbita in cantitati relative mari de catre plante, servind drept mijloc de transport

al substantelor nutritive pentru acestea.

Datorita eliminarii apei prin transpiratie , plantele sunt obligate sa absoarba din sol, deci sa consume ,

cantitati mult mai mari decat acelea necesare pentru crestere (din 1000 parti apa absorbita si trecuta

prin planta , 0.75-2 parti se asimileaza in procesul de nutritie iar restul se elimina prin transpiratie).

In procesul de germinatie este necesar ca semintele sa se imbibe cu multa apa. Adancimea

stratului de sol, in care este necesara o umiditate optima este de 0-10 cm. La inceput semintele absorb

apa foarte repede , datorita diferentei dintre umiditatea solului sic ea a semintei.

Dupa rasarit nevoia de apa atat din sol cat si din din aer creste. In perioada de formare a

frunzelor , sau in faza de inflorire u=45-90 din cantitatea maxima de apa accesibila plantei.

-la 20 cm 2-3 frunze

-pana la 50-70 cm la infratire sau si formarea frunzelor

La formarea paiului este faza de consum maxim al apei din sol

-se inregistreaza cresterea completa a sistemului radicular si a organelor de asimilare.

Faza critice: sunt differentiate in functie de soi , specie

a) plante rezistente la seceta: se cultiva in zonele de stepa-sorg, mei, iarba de sudan, naut,

pepene, vita.

b) Plante mijlociu rezistente la seceta: grau, secara, orz de toamna, porumb, bumbac, sfecla de

zahar.

c) Plante nerezistente la seceta: orez, fasole, soia, mazare, cartof.

13. Formele de apa din sol

Din punct de vedere al starii fizice apa este : lichida, solida, gazoasa.

Apa provenita din precipitatii si numai in mica masura din apa freatica se gaseste astfel:

higroscopica, capilara, peliculara, gravitationala si sub forma de vapori.

a) Apa higroscopica este apa care leaga un sol in in stare uscata , la aer, datorita fortelor de

atractie pentru gaze si lichide , pe care le manifesta moleculele de la suprafata particulelor de

sol.

Coeficientul de higroscopicitate: cantitatea de apa absorbita de sol uscat intr-o atmosfera cu

umididate de 94-95%.

Apa higroscopica :-nu circula in statre lichida

-ingheata la -78 grade c

-nu este accesibila plantelor(15 atmosfere)

b) Apa peliculara se prezinta sub forma de pelicule subtiri ce inconjoara particulele de sol dup ace

acestea au fost saturate cu apa higroscopica.

Forta de retinere a apei 50-0,5 atm si de aici o parte din ea este accesibila plantelor.

Participa la solubilizarea solului, ingheata la -78;-48, nu este strans legata de particulele de sol.

Coeficientul de ofilire: starea de umiditate a solului la care plantele nu mai au la dispozitie

apa accesibila si se ofilesc permanent

-apa peliculara exterioara: poate fi absorbita de plante

-apa peliculara interioara

c) Apa capilara: daca umectarea solului continua continua, apa capilara ocupa spatiile lacunare

capilare, fiind retinuta cu o forta de 0,5 atm.

-este libera si dizolva substantele din sol fiind la dispozitia plantelor . Starea de umiditate a

solului, cand toti porii capilari sunt ocupati cu apa => capacitatea capilara

d) Apa gravitationala : o parte din apa provenita din precipitatii si irigatii patrunde in sol, si este

retinuta ca apa capilara.

-apa de baltire

-apa stagnanta

-apa de scurgere superficiala

e) Apa sub forma de vapori: in solurile reavene, aerul exista in spatiul lacunar, cand solul se

raceste vaporii de apa se condenseaza formand “roua interna”

14. Metode agrotehnice pt reglarea regimului de umiditate din sol.

Regimul de apa al solului reprez. un factor imp. in cresterea si dezv plantelor in cultura. Acestea

depind de:

Cantitatea mare de PP. ce cade intr-o anumita subzona de vegetatie

Gradul de insolatie

Temp medie anuala subzonala.

A. zonarea culturilor agricole trebuie sa se tina cont de pretentile fata de umiditate a tuturor

speciilor astfel in zonele cu umiditate se va cultiva: cartof, ovaz in. Iar in zonele cu seceta:

cereala paioase de toamna, iarba sudan, sorg.

B. Aplicare unui sistem rational de lucrare a solului: la inmagazinarea si pastrarea unor cantitati

mari din sol.Pe sol aceste araturi se vor face unele lucrari superficiale de-a impiedica

evaporarea apei.

S-a constatat ca: grapatul araturii de toamna s-a redus evaporarea cu 17%, la aratura de primavara

21%, la cea de vara 16%-33%, iar prastiile la porumb11-14%.

- tavalugirea urmata de grapatul solului

- combaterea buruienilor: acestea consuma cantitati mari de apa

- ingrasamintele organice: maresc permeabilitatea solului deci apa din pp. va intra mai repede in sol.

- asolamentul: se alterneaza pl. Cu pretentii mari fata de umiditate cu cele care au consum redus.

- lucrarile de semanat: epoca de semanat, ad. De incorporare, folosirea metodelor de semanat

corespunzator

- perdelele de protectie: esente forestiere, impiedica spulberarea zapezii, evaporarea apei datorita

vantului.

- irigatii constante

- eliminarea surplusului de umiditate: araturi ad. , lucrari de drenaj.

15. Solul: factori de solificare.

Solul este stratul de la suprafata scoartei terestre, care serveste ca suport si mediu de viata

pentru planta. Fertilitatea/ capacitatea solului de a aproviziona planta cu apa si hrana necesara, este

strans legata de roca pe care s-a format.

Clima influenteaza fertilitatea solului .Solurile din regiunile mai calde, datorita activatea

biologice mai intense, sunt mai fertile decat cele din regiunile mai reci.

Microorganismele si organele superioare vegetale si animale au rol in formarea solului si fertilitatea

lui.

Omul: influenta lui este atat pozitiva cat si negativa.

- lucrari rationale, drengie, irigatii vegetative: defrisari=eroziunea solului.

- perdele protectie.

16. Textura solului: insusirile solului cu textura grosiera, mijlocie si fina.

Textura solului contine particule primare de argila+ praf+nisip.

- pamant fin, pietris , pietre.

Textura este proportia pe care diferitele categorii de particule elementare o au in masa solului.

- nisipoase

- lutoase

- argiloase

A. Textura grosiera – are continut ridicat in nisip, redus de argila:

- prezinta permeabilitatea ridicata pt aer si apa

- fenomenul de retinere a apei este redus

- se incalzeste repede, au fertilitate redusa

- au continut redus in humusprecum si aprovizionarea redusa

- capacitatea de schimb cationic, tamponare redusa.

- livigarea substantelor nutriva este redusa

- mineralizarea este intensa

B. Textura ofera cele mai bune conditii pt cresterea si dezvoltarea plantei.

- permeabilitate redusa pt aer si apa

- bune insusiri macanice: porozitate mijlocie, capacitatea de retinere a apei, drenajul si regimul termic

foarte bun.

- are loc descompunerea substantelor nutrive lent.

- capacitatea de tamponare are valoare medie

- stabilitatea pentru substante de rezerva

C. Textura lutoasa 30% argila si un continut echilibrat de nisip+praf.

- prezenta permeabilitatea moderata pentru aer si apa.Retin bine apa si substanta nutritive. Fiind mai

fertile decat cele argiloase.

17.Structura solului: definitie, clasificare si importanta.

Reprezinta modul de asezare si grupare in agregate , a elementelor granulometrice.

Clasificare: Dupa marire:- megastructura: agregate cu dimensiune peste 10mm

- macrostructura: 10, -0,25

- microstructura: mai mici de 0.25.

Dupa forma:geomerurala, grauntoasa.

Ifluenteaza nu doar conditiile fizice, aeratia si regimul de hrana, ci si forma accesibilitatea substantei

hranitoare pentru planta, descompunerea materiei organuce din sol si toata activitatea microbiologica.

18. Influenta structurii asupra proprietatilor fizice ale solului.

a. Porozitatea solului: reprezinta totalitatea spatiilor din sol care sunt ocupate de apa si aer fiind

influentat de marimea si modul de asezare a agregatelor.

Intr-un sol bun cu cultura raportul cel mai favorabil:- asigura o capacitatr mare pentru apa suficient de

ridicata si pt aer, - o circulatie buna a apei, schimb activ a aerului dintre sol si atmosfera.

b. Elasticitatea solului: sol normal cu raport optim intre porozitatea capilara si necapilara.Datorita

CO2 si a aerului dintre agregate.

c. Coeziunea: forta de atractie care se manifesta intre particule de sol de aceeasi constitutii

diferite.Coeziunea creste cu cat particulele sunt mai apropiate, mai mici, cu o suprafata de contact mai

mare.

Clasificare: globale si intergranulare.

c. Adeziunea: prop solului umed de a se lipi in masura mai mare sau mai mica de suprafata

corpurilor staine.

19. Factori de distrugere a structurii solului

D.p,d.v. agrotehnic, prezinta o importanta deosebita agregatele cu structura hidrica respectiv

cele care rezista la actiunea dispersanta a apei.

a. Factori mecanici: se produc ca urmare a frecarii solului in timpul executarii lucrarilor de piesele

active ale masinilor si utilajelor argicole.

b. Factori fizico-chimici: formarea de humus accentuat acid si accentuarea tendintei de deispersare si

migratiei a argile => agregate lungi, turtite, formeaza fete mari plane si muchii distince.

c. Cauze biochimice: sunt legate de cerintele plantei fata de substante hranitoare si de procesele

microbiologice ce au loc in sol.Se consuma humusul din sol dar este reinoit de activitatea

microorganismelor.

20. Metode si mentinerea si refacera structurii solului.

1. Introducerea asolamentului rationale

- alternanta pl care pot pastra si imbunatati structura solului, a plantei care refac si conserva mai putin

- acest lucru depinde si de sistemul radicular la plantei

- cerealele paioase cu sistem rad. Fasciculat

- prasitoarele, durata de vegetatie al plantei.

2. Imbogatirea solului cu materie organica proaspata

- prin aplicarea ingrasamintelor verzi si de gunoiului de grajdi cel mult semirmentat.

3. Aplicarea amendamentelor: calciu: pe soluri acide si cu gips pe saruri:

- calciu ajuta la coagularea coloizilor si form. de agregat cu predominarea microagretelor.

- mentinerea solului acoperit cu un covor verde dens.

-cultivarea ierburilor perene

- utilizarea compusilor chimici :-polimeri

-previn formarea crustei, tasarea

-rasarire normala a plantei

-maresc gradul de afanare a solului.

21.Obiective ale lucrarilor solului

Lucrarile solului sunt considerate interventii,de regula mecanice,cu unelte sau masini,avand

ca scop modificarea insusirilor acestuia si crearea de conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor

de cultura.

In toate sistemele de agricultura, prin efectele lor asupra insusirilor fizice ,chimice si

biologice ale solului, au reprezentat o veriga importanta de sporire a productiei .Principalele obiective

care trebuie sa se realizeze prin lucrarile solului sunt urmatoarele:

-realizarea unui strat arabil cu proprietati fizice corespunzatoare ,ca urmare a proceselor

tehnologice care au loc in timpul efectuarii acestora ;

-activizarea proceselor biochimice ,avand ca effect imbunatatirea regimului substantelor

nutritive din sol;

-incorporarea in sol a resturilor organice si a ingrasamintelor ;

-combaterea buruienilor,a unor boli si daunatori ai plantelor cultivate ;

-prevenirea si combaterea proceselor de eroziune si,ca o consecinta,reducerea pierderilor de

apa si substante nutritive din sol;

-crearea unor conditii optime pentru realizarea unui semanat uniform si de calitate

Prin lucrarile solului trebuie sa se realizez un strat afanat,in care plantele sa gaseasca conditii

optime pentru crestere si dezvoltare .Intr-un sol afanat radacinile patrund mai usor si se dezvolta mai

mult,incepand cu primele faze de vegetatie.Lucrarile cu cel mai

Pronuntat efect asupra porozitatii solului este aratura.Majoritatea plantelor se dezvolta normal

in conditii in care densitatea aparenta are valori cuprinse intre 1,07 si 1,45g/cm3.

Introducerea in productie a unor masini de lucrare a solului trebuie sa fie precedata de

cercetari privind influenta acestora asupra propitatilor fizice ale acestuia.,plugurile cu latime variabila

pe trupita au fost intai incercate la Universitatea Agronomica IASI si apoi pe baza rezultatelor

obtinute pe sol au fost extinse in productii.

In regiunile secetoase ,prin lucrarile solului trebuie create conditii favorabile pentru

acumularea si retinerea apei in sol,iar in zonele umede pentru acumularea cat si pentru drenarea apei

in adancime evitandu-se astfel excesul de umiditate in stratul arabil.Totodata ,unii daunatori precum si

unele boli ale plantelor cultivate pot fi combatute prin lucrari adecvate ale solului.

22.Procese tehnologice care au loc in sol in timpul efectuarii lucrarilor

In timpul efectuarii lucrarilor ,in sol se produc o serie de procese ,ca effect imediat al actiunii

uneltelor si masinilor agricole.Principalele procese tehnologice care au loc in sol in timpul efectuarii

lucrarilor sunt intoarcerea ,maruntirea,amestecarea,tasarea,nivelarea si modelarea.

-Intoarcerea(inversarea) stratului arabil se realizeaza prin intermediul araturii;o intoarcere

incomplete se face si cu alte unelte cum este grapa cu discuri.Prin rasturnarea stratului arabil sunt

ingropate in sol resturile vegetale,ingrasamintele,si amendamentele si este adus la suprafata sol din

partea inferioara a stratului arabil,cu structura mai buna .O alta situatie in care se recomanda

intoarcerea solului este atunci cand stratul superificial al solului are un continut ridicat in saruri ,iar

prin intoarcere este adus la suprafata sol cu un continut mai redus de saruri.

-Maruntirea este un process care se realizeaza odata cu rasturnarea brazdei,dar poate fi

perfectat cu ajutorul grapelor cu colti,grapele cu discuri,cultivatoarelor,combinatoarelor.Intr-un sol

bine maruntit,semanatul se poate face la adancimea optima,se mareste suprafata de contact intre

seminte s sol,rezultand o rasarire uniforma.

-Afanarea are un rol deosebit de important in cresterea porozitatii de aeratie,intensificarea

proceselor microbiologice aerobe si mobilizarea fertilitatii potentiale a solului.Acestea au ca effect

eliberarea de substante nutritive accesibile plantelor ,provenite din descompunerea humusului si

stimularea activitatii microorganismelor.Aceste fenomene sunt mai evidente la sol cultivat cu plante

prasitoare.

-Amestecarea stratului arabil se poate face cu plugul,cultivatorul,freza si alte unelte

agricole.Scopul acestui process este crearea unui strat de sol omogen ca fertilitate,prin distribuirea

uniforma in sol a ingrasamintelor chimice si organice,erbicidelor a amendamentelor si a resturilor

begetale

-Nivelarea are ca scop reducerea pierderilor de apa prin evaporare,executarea in conditii bune

a lucrarilor de semanat,ingrijire si recoltare,precum si distribuirea uniforma a apei de irigare si a

ingrasamintelor.Se realizeaza cu ajutorul: grapelor,nivelatoarelor si a tavalugului.

-Tasarea sau compactarea solului are ca scop reducerea gradului de afanare,in special innainte

de semanat,cresterea porozitatii capilare in detrimental celei necapilare,reducerea evaporarii apei prin

diminuarea procesului de aerisire al solului si crearea unui pat germinativ corespunzator.Se foloseste

mai frecvent in zonele secetoase.

23.Clasificarea lucrarilor solului

Lucrarile solului se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:

-dupa scop:lucrari anuale sau curente,lucrari de punere in valoare a anumitor terenuri;

-dupa uneltele cu care se executa:plugul, grapa cu discuri,cultivatorul,combinatorul,freza;

-dupa adancimea de executare :lucrari superficiale ,adanci,foarte adanci,de desfundare;

-dupa epoca de executare:lucrari care se executa vara ,toamna ,iarna,sau primavera ;

-in functie de tehnologia culturii pentru care se executa :lucrari de baza,de pregatire a solului pentru

semanat,de ingrijire;

-in functie de plantele pentru care se executa :lucrari ale solului pentru cereale de toamna;pentru

cereale de primavera;pentru prasitoare;

24.Aratura :Definitie, Obiective

Aratura este considerate cea mai importanta lucrare a solului,fiind numita si lucrarea de baza

.Prin aratura se intelege lucrarea de taiere,desprindere,comprimare,intoarcere,deplasare

laterala,maruntire ,amestecare si afanare a unui strat de sol de la suprafata,cu sectiune

determinate,numit brazda.

Obiective:

- Prin aratura se urmareste ingroparea stratului de sol pulverizat de la suprafata in adancie;

-Aratura trebuie sa afaneze solul si sa ii mareasca volumul cu 20-30 %,in functie de

constructia plugului,natura solului,continutul in apa,structura solului.

-Un alt obiectiv care se urmareste prin aratura este inmagazinarea si pastrarea apei in sol.In

zonele cu precipitatii abundente,araturile,in special cele adanci,urmaresc prevenirea stagnarii apei la

suprafata solului,favorizand infiltrarea acesteia in profunzime si in acelasi timp o aeratie mai buna a

solului.

25.Conditii care determina calitatea araturii

Calitatea araturii depinde de o serie de factori,intre care mai importanti sunt: constructia

plugului,insusirile fizice ale solului,clima si mersul vremii,starea culturala a solului,adancimea

araturii,raportul intre adancimea si latimea brazdei,viteza de lucru.

1.Constructia plugului.Plugurile sunt folrmate din urmatoarele parti componente :organele de

lucru (cutitul,brazdarul,cormana,antetrupita si scormonitorii)si organele aluxiliare (cadrul,organelle de

deplasare,de prindere,reglare,conducere )

2.Insusirile fizice ale solului .calitatea araturii este influentata de proprietatile fizico-mecanice

ale solului-coeziunea,adeziunea,plasticitatea,care la randul lor,depend de umiditatea

solului,compozitia mecanica ,structura,natura cationilo adsorbiti.

3.Clima si mersul vremii.In zonele cu climat umed(forestiera) ,unde solurile sunt mai levigate

si aproape in permanenta cu umiditate ridicata,aratura se executa mai greu si este de calitate mai slaba

In zonele secetoase(stepa),rezulta mai multi bolovani si aratura nu este de calitate.relief cele mai bune

conditi pentru efectuarea unor araturi de calitate se intalnesc pe terenurile plane.

4.Starea culturala a solului.Solurile care au o stare culturala buna ,lucrate rational si fertilizate

in anii anteriori,in special cu ingrasaminte organice,se lucreaza mai usor si mai bine in comparative cu

cele aflate intr-o stare culturala necorespunzatoare.

5.Adancimea araturii.Araturile mai adanci sunt necesare pe ternurile imburuienate,in timp ce

pe terenurile neinfestate se pot face araturi mai superficiale.

Adancimea araturii trebuie sa difere de la un an la altul pentru a se preveni formarea

hardpanului,care are o influenta negativa asupra patrunderii apei si radacinii in sol.

6.Raportul intre adancime si latimea brazdei.Oaratura de calitate se obtine atunci cand se

respecta un anumit raport intre adancime si latimea brazdei.Daca latimea este prea mica in raport cu

adancimea solul se intoarce necorespunzator,iar este daca prea mare nu se marunteste suficient.

7.Viteza de lucru influenteaza asupra calitatii araturi si depinde de tipul de sol,panta

terenului,umiditatea momentana a solului,gradul de acoperire cu resturi vegetale, constructia plugului.

26. Clasificarea araturilor. Araturile cu plugurile cu cormana,discuri si fara

cormana(paraplow).

Efectuarea araturii cu plugul obisnuit cu cormana,la care rasturnarea brazdelor se face intr-o

singura parte ,spre dreapta,se practica pe suprafete mari.In timpul aratului cutitul,sub forma de disc

sau lung ,executa taierea brazdei in plan vertical si delimiteaza zona arata de cea nearata.Brazdarul

taie brazda in plan orizontal,la nivelul adancimii de lucru.Pe masura inaintarii plugului,brazda se

ridica pe suprafata curbata a cormanei, unde se fragmenteaza se marunteste,se amesteca iar solul arat

devine afanat.Elementele care conditioneaza calitatea araturii executate cu plugul cu cormana

sunt:reglajele plugului,viteza de lucru,umiditatea solului si starea culturala a terenului.

Efectuarea araturii cu plugul cu discuri .Plugurile cu discuri au organelle active sub forma

unor discuri concave ,cu diametrul de 650-850mm,grosimea 6-7.5 m,dispuse inclinat fata de directia

de innaintare si fata de planul vertical ,cu ungi de 40-45 grade si respective,15-25 grade.

Aceste pluguri au urmatoarele avantaje:

-pot fi utilizate fara nici un risc pe solurile cu pietre si radacini;

-uzura lenta datorita rotatiei discurilor;intretinere rapida si simpla,diind mai economice in

exploatare decat plugurile cu cormana;

-forta de tractiune necesara este inferioara plugurilor cu cormana cu 15-20%;

Dezavantaje

-tendinta de patrundere in sol este mai redusa ca la plugurile cu trupita,fiind necesare modele

cu masa mare,ceea ce le afecteaza pretul;

-intoarcerea solului este incompleta;

-adancimea de lucru relative limitata;

-solul se imburuieneaza mai repede;

Efectuarea araturii cu plulgul fara cormana.Aceste pluguri au caracteristic faptul ca trupitele

au fost inlocuite cu piese destinate sa afaneze solul,fara a-l intoarce .Araturile fara intoarcerea brazdei

se utilizeaza in urmatoarele situatii:

-pe terenurile in panta ,in vedeerea inmagazinarii apei in sol si a reducerii transportului solului

spre aval;

-pentru pregatirea patului germinativ in conditii de seceta sau pe terenuri tasate,evitandu-se

formarea de bolovani pentru a caror maruntire sunt necesare numeroase treceri cu grapele cu discuri;

-pe terenurile saraturate, pentru a evita aducerea la surafata a sarurilor din straturile mai

profunde;

-pe terenurile nisipoase,pentru a mentine miristea la suprafata ,cu rol in reducerea eroziunii

eoliene ;

27.Aratura cu plugul cu antetrupita ,cu plugul cu cormana si subsolier

Efectuarea araturii cu plugull cu antetrupita.antetrupita are aceeasi forma ca si trupita,numai

ca are dimensiuni mai reduse.Ea se fixeaza in fata trupitei si lucreaza la ½ din adancimea si 2/3 din

latimea de lucru ale acesteia .

Are rolul de a rasturna stratul superficial,cu structura distrusa sau cu resturi vegetale,pe fundul

brazdei,unde va fi acoperit de stratul de sol structurat,adus la suprafata de trupita principala,care

lucreaza la o adancime de 25-30 cm .

Totodata sunt incorporate la adancimi mai mari buruienile si semintele de buruieni,de unde nu

mai pot sa rasara.

Plugul cu antetrupita se recomanda a fi folosit in cazul luarii in cultura a terenurilor intelenite insa

trebuie exploatat cu atentie ,pentru ca in terenuri imburuienate se infunda usor.

Efectuarea araturii cu plugul cu cormana si subsolier(scormonitor)

Subsolierul este o piesa in forma de dalta sau sageata dubla , fixate pe un suport ,cate unul in urma

fiecarei trupite .Rolul sobsolierului este de a afana fundul brazdei pe o adancime de 10-15 cm,fara a

scoate solul la suprafata.Cormana executa intoarcerea brazdei,iar subsolierul disturge

harpanul.Aceasta aratura se recomanda pe solurile grele,care au tendinta de a forma harpan,pe solurile

acide ,pe cele saraturate .Aratura cu subsolier se recomanda sa se execute odata la 3-4 ani .

28.Clasificarea araturilor dupa adancimea de executare

In functie de adancimea de executare,araturile se clasifica in superficiale,adanci,foarte adanci

si de desfundare.

Araturile superficiale se executa la dancimea de 15-20 cm avand rolul de a distuge

buruienile,de a favoriza patrunderea apei provenite din precipitatii si incorporarea in sol a resturilor

vegetale si a ingrasamintelor imprastiate in prealabil pe suprafata solului.

Se executa in urmatoarele situatii:

-dupa recoltarea culturilo timpurii,vara ,in conditii de seceta ,cand nu se pot executa araturi

adanci ;

-in tomanele secetoase ,pentru cereale paioase de toamna,dupa premergatoare tarzii;

-primvara devreme;

-la pregatirea terneului pentru culturile successive;

Araturile adanci se executa la o adancime de 21-30 cm ,in functie de conditiile concrete din

teren.Acestea se executa la o a adancime cuprinsa intre 21-25 cm pe terenurile afanate pe terenuri cu

stare culturala buna (culturi de toamna ),va oscila intre 26-28 cm pentru culturile de radacinoase

,tuberculifere,lucerna,porumb.Se recomanda ca adancimea araturii sa alterneze de la un an la altul

,efectul araturi adanci dureaza 2-3 ani.evitandu-se formarea hardpanului si realizanduse economii de

combustibil.

Aratura foarte adanca se executa la 31-40 cm,in urmatoarele cazuri:

-periodic ,la 3-5 ani pe solurile argiloase,lacovisti;

-pe solurile cu exces de umiditate bogate in materie organica;

-pe solurile nisipoase, unde dau sporuri de prolductie ridicate ;

Aratura de desfundare se executa cu plguri speciale la adancimea de 40-80 cm,acest tip de

aratura se executa pentru infiintarea pepinierelor si a plantatiilor pomiviticole.Efectul desfundarii se

mentine un numar de 3-5 ani si asigura sporuri ridicate de productie .

29.Clasificarea araturilor dupa epoca de executare

Dupa epoca de executare,deosebim araturi de vara,de toamna,de iarna si de primavera.

Aratura de vara se executa la inceputul sau in cursul verii,dupa recoltarea culturilor timpurii

ca borceagurile ,rapita,orzaul,graul,mazarea,cartoful timpuriu.Araturile de vara au o serie de avantaje :

-inmagazinarea si pastrarea aei provenite din precipitatii;in toamna ternurile arate din vara au

cu 10-20%mai multa apa decat pe terenurile pe care nu s-a efectuat acesta aratura.

-determina sporuri importante de productie mai ales la culturile paioase de toamna;

Adancimea de executare a araturii de vara depinde de planta care urmeaza a fi cultivata

,pentru culturile paioase de toamna se executa araturi la adancimea de 20-22 cm iar pt cele de

primavera la 21-30 cm.

Aratura de toamna se executa dupa premergatoare tarzii (porumb,floarea

soarelui,cartof,sfecla.pentru culturile de toamna aratura se executa la 18-20 cm cu grapa stelata iar pt

culturile de primavera variaza intre 21-30 cm.

Araturile de iarna se executa in conditii extreme ,cand datorita unor conditii foarte

nefavorabile in toamna (seceta precipitatii ,) nu s-au putut efectua araturile.Aceste araturile se

efectueaza in ferestrele iernii cand solul nu este acoperit cu zapada si nici inghetat.

Araturile de primavera sun contraindicate pentru conditiile din tara noastra deoarece

primaverile sunt scurte,secetoase, si cu vanturi care determina pierderi de apa din rezerva acumulata

in perioada rece.Aratura se va executa daca nu s-a putut efectua in toamna ,cu grapa stelata la oa

adancime de 16-20 cm .

30.Clasificarea araturilor dupa sensul de rasturnare al brazdei

In functie de sensul de rasturnare al brazdei si modul de deplasare al agregatelor ,deosebim: -

aratura in laturi,-aratura la cormana ,-aratura mixta,-aratura intr-o singura parte (netede),si- in

spinari(creste).

Aratura in laturi ,agregatul intra in lucru pe partea dreapta a parcelei ,rasturnand brazda spre

dreapta ,pe teren nelucrat formandu-se astfel o coama. La capatul tarlalei,plugul este scos din brazda

se deplaseaza in gol si incepe a doua cursa in sens invers,pe cealalta margine a parcelei,aruncand

brazda tot pe teren nelucrat si formand o a doua coama.

Aratura la cormana. Agregatul de arat intra in brazda la mijlocul parcelei,iar la capat se

intoarce si intra in lucu tot la mijloc rasturnand o a doua brazda peste prima cu care formeaza o

coama.In final parcela va avea la mijloc o coama,iar pe partile laterlae cate o rigola,deoarece solul

rezultat de la ultima brazda este rasturnat spre interiorul parcelei.

Aratura mixta se executa cu scopul de a reduce nr denivelarilor.Pentru aceasta se va imparti

sola in mai multe parcele egale ca latime si se va alterna araturi in laturi cu aratura la cormana .

Aratura in spinari se recomanda in zone cu climat umed,pe solurile podzolice si terenuri

inclinate ,unde este necesara eliminarea excesului de apa .Se imparte sola in parcele cu latimea de 15-

20 cm si se ara mai multi ani la rand .

Aratura intr-o singura parte (neteda)se executa cu plugul reversibil.acesta rastoarna brazda in

aceiasi parte atat la dus cat si la intors si ca urmare ,suprafata araturii va fi netede,fara creste si coame.

31. Aratura de desfundare

Se executa cu pluguri speciale, la adancimea dde 40-80 cm. Acest tip de aratura se executa in

vederea desfiintarii pepinierelor si a plantatiilor pomiviticole. Prin aratura de desfundare orizontul

superor este incorporat la adancime mare si aduce la suprafata sol din orizontul B, uneori chiar C.

Desfundarea se executa in general vara, unoeri si tomana. Concomitent cu aceasta lucarere

trebuie sa se incorporeze ingrasamintele organice si chimice, in doze mai mare decat cele obisnuite.

Prin aratura de desfundare se mareste permeabilitatea solului pentru apa si aer, se intensifica

activitatea biologica si procesele de oxidare a produsilor oxidati, nocivi pentru plante, iar semintele de

plante sunt incorporate la adancimi mari, unde nu pot germina.

32. Afanarea adanca

Este o lucrare executata fara intoarcere, rasturnarea sau amestecarea orizonturilor de sol, care

are ca scop ameliorarea starii fizice, chimice si biologice a acestora prin marirea spatiului lacunar total

al orizonturilor subiacente stratului arabil.

33. Grape: Destinatie, Clasificare, Conditii de utilizare. Utilizarea grapelor concomitent cu

executarea araturii

Destinatie

Grapele sunt destinate pentru executarea lucrarilor superficiale ale solului, inainte de semanat

sau in timpul vegetatiei. Acestea executa sfarmarea bulgarilor, afanarea solului nivelarea araturii,

distrugerea buruienilor sau spargerea crustei, sunt de asemenea utilizate la intretinerea culturilor,

pasunilor, fanetelor, la incorporarea ingrasamintelor, erbicidelor sau a semintelor semanate prin

imprastiere.

Clasificarea grapelor se face dupa mai multe criterii:

- dupa forma organelor de lucru deosebim grape stelate, grape cu discuri, grape cu colti si

grape elicoidale

- dupa miscarea organelor de lucru grapele se clasifica in grape rulante si grape tarate

- dupa tipul de tractiune, grapele pot fi cu tractiune animala sau cu tractiune mecanica, care la

randul lor pot fi tractate, semipurtate sau purtate.

Conditii de utilizare

Grapele se utilizeaza in urmatoarele situatii, concomitent cu executarea araturii, in intervalul

arat-semanat, pentru intretinerea culturilor si distrugerea crustei, regenerarea pajistilor si lucernierelor

vechi, sau pot inlocui, in anumite conditii, aratura.

a. Concomitent cu executarea araturii, grapele se folosesc cu scopul de a distruge

bulgarii, a marunti, nivela si tasa usor solul pana la adancimea de 4-5 cm. In

aceasta situatie se foloseste grapa stelata, care lucreaza in agregat cu plugul.

Grapele stelate fac parte din categoria grapelor rotative, organele lor active fiind reprezentate

de coltii de lungime egala sau de lungime diferita.

b. In intervalul arat-semanat se utilizeaza pentru mentinerea araturii curate de

buruieni, pentru distrugerea bulgarilor, crustei si afanarea solului; In aceste situatii

se utilizeaza grapele cu discuri sau grapele cu colti.

34. Utilizarea grapelor la lucrarile de ingrijire a culturilor

Daca s-a format “crusta” in culturile de cereale de paioase de toamna in cursul primaverii sau

in culturile de prasitoare inainte sau dupa rasarit, pentru distrugerea acesteia, aerisirea solului si

distrugerea buruienilor in curs de rasarire, se va utiliza sapa rotativa. Aceasta se utilizeaza si pentru

executarea lucrarilor de afanare superficiala a solului si intretinerea culturilor de leguminoase anuale

sau plante tehnice in primele stadii de dezvoltare ale acestora.

35. Utilizarea grapelor in intervalul arat-semanat : Grape cu colti

Se folosesc pentru sfarmare bulgrailor, afanarea superficiala a solului, distrugerea crustei si

nivelarea terenului uscat.

Grapele cu colti trebuie sa realizeze urmatoarele cerinte: un grad de maruntire al solului de

minim 75%, gradul de nivelare al acestuia sa fie de peste 50%; sa nu scoata semintele din pamant la

graparea semanaturilor inainte de rasarire; sa nu pulverizeze solului. Ultima lucrare cu grapa cu colti

se face in preziua semanatuui sau plantatului, pentru definitivarea pregatirii patului germinativ.

36. Utiliarea grapelor in intervalul arat-semanat : Grape cu discuri

Prin prelucrarea solului cu grapa cu discuri trebuie sa se realizeze:

- distrugerea bulgarilor, la dimensionarea conventionala de 5 cm, in proportie de peste 95%;

afanarea eficienta a solului, gradul de afanare rezultat trebuind sa fie de minim 20%; o adancime de

lucru uniforma, nivelarea terenului, in proportie de minim 40%. Distrugerea in totalitate a buruienlor;

amestecarea buna a straturilor de sol.

37. Utilizarea grapelor la: regenearea pajistilor si ca lucrare de baza a solului(inlocuire aratura)

Regenearea pajistilor

Pentru a favoriza lastarirea plantelor si a afana solul, se utilizeaza , pe pajisti, lucerniere si

trifoisti, primavara devreme sau dupa coase, grapele cu colti reglabili, iar pentru a determina

regenerarea lucernierelor vechi se foloseste grapa cu discuri.

Inlocuire aratura

Atunci cand datorita secetei nu se poate executa imediat aratura de vara, la pregatirea

terenului pentru culturi succesive sau inaintea efectuarii araturii de toamna, daca terenul ete acoperit

cu numeroase resturi vegetale , se foloseste grapa cu discuri. Aceeasi grapa se poate utiliza in

toamnele secetoase pentru a inlocui aratura, in vederea semanatului cerealelor paiose de toamna sau

dupa premergatoare care lasa terenul afanat(cartof, sfecla)

38. Lucrarea solului cu cultivatorul

Cultivatoarele executa o lucrare intermediara intre aratura si grapat, pe o adancime de 5-15

cm, putand fi echipate cu organe active de forme diferite: sageata, sageata unilaterala, cutite dalta,

corpuri de rarita cu aripi reglabile, brazdare pentru incorporarea ingrasamintelor chimice solide sau

rotor cu colti tip sapa rotativa.

Culivatoarele realizeaza taierea buruienilor, maruntirea si afanarea solului, deschiderea de

brazde sau rigole, musuroirea pe zona randului de plante sau fertilizarea suplimentara.

Cultivatoarele se utilizeaza in urmatoarele cazuri:

a. Pentru cultivatie totala, intretinerea araturii de vara si pregatirea patului germinativ in vederea

semanatului, cultivatorului se echipeaza cu cutite dalta. Pentru ca terenul sa fie afanat, cat si

nivelat la suprafata in spatele cultivatorului se ataseaza o grapa usoara

b. Cultivatia partiala. Pentru aceasta se folosesc organe active tip sageata si cutite unilaterale

dreapta si stanga. Piesele active taie buruienile si afaneaza solul pe adancimea 5-15 cm, ce ce

contribuie la pastrarea apei in straturile inferioare, in care capilarele rama intacte si la aerarea

stratului superficial

c. Deschiderea de rigole pentru udarea in brazde sau bilonatul se executa cu cultivatoare

echipate cu organe active de tip rarita. Pentru bilonarea, solul se afaneaza si se marunteste dar

se contribuie in acelasi timp la marirea suprafetei de evaporare si implicit la pierderea apei,

motiv pentru care aceasta lucrare poate fi utilizata numai in regiunile cu precipitatii suficiente

sau in conditii de irigare.

d. Fertilizarea suplimentara se executa in timpul perioadei de vegetatie a culturilor prasitoare,

folosindu-se cultivatoare hranitoare, cu care se realizeaza concomitent prasitul si fertilizarea

suplimentara

e. Afanarea. Pentru a afana solurile tasata, solurile situate in panta, cele in zonele secetoase sau

podzolurile, la care este necesara o mobilizare mai profunda a solului, de pana la 20-22 cm

dar fara intoarcerea brazdei, cultivatoarele se echipeaza cu organe active tip cizel, in forma de

dalta.

La cultivatia totala viteza de lucru este de 6-8 km/ora: la lucrarile de intretinere, la prima

prasila viteza de lucru este de 4-5 km/ora iar la prasile urmatoare 6-8 km/ora.

39. Lucrarea solului cu tavalugul

Destinatie.Clasificare

Tavalugii sunt destinati tasarii solului afanat inainte sau dupa semanat, maruntirii bulgrailor,

nivelarii araturii si tavalaugirii in primavera a culturilor de cereal paioase care, peste iarna, au suferit

de descaltare.

Tavalugii usori preseaza solul cu pana la 300 de grame/cm3, cei mijlocii 400 g/m3, iar cei

grei cu 500 g/cm3 sau mai mult. Greutatea unor tavalugi se poate mari prin incarcarea cu ballast.

Pentru prevenirea pierderii apei din sol prin evaporare, dupa utilizarea tavalugilor netezi esti

necesara folosirea imediata a grapei.

Tavalugirea se executa de regula atunci cand solul este uscat lucrarea fiind contraindicata la o

umiditate ridicata deoarece are ca efect o compactare puternica a acestuia.

Conditii de utilizare a tavalugurilor

a. Pentru tasarea solului cand aratura este prea afanata si semanatul urmeaza a fi efectuat in

timp foarte scurt. Se evita astfel contactul redus al someintelor cu solul, caderea acestora

prin spatiile largi ale solului in incorporarea lor prea adanc, de unde nu vor rasari

b. Sfarmarea bulgrailor si facilitate efectuarii lucrarii cu grapa cu discuri, in vederea

pregatirii patului germinativ pentru semanaturile de toamna.

c. Punerea in contact a solului cu semintele. La semanatul semintelor mici(mac, mustar, in

etc.) tavalugirea se face inainte de seamanat, iar la semanatul semintelor mai mari se

poate executa dup semanat, in ambele cazuri folosindu-se tavalugi netezi.

d. La dispramavarare este necesara tavalugirea culturilor de toamna care au suferit

fenomenul de descaltare.

e. La plantele cultivate pentru ingrasamant verde, lucrarea cu tavalugul neted inainte

executarii araturii, culca plantele in directia deplasarii plugului favorizand incorporarea

lor sub brazda.

f. Se tavalugeste aratura de intoarcere a telinei natural sau a ierburilor perene cultivate,

pentru reducerea spatiilor cu aer din sol.

40. Lucrarea solului cu freza

Frezele agricole sunt masini cu organe rotative antrenate, destinate pentru prelucrarea saolului la

adancimi de 6-18 cm; ele pot fi folosite la executarea lucrarilor superficiale, sau la lucrarea de baza a solului,

inlocuind plugurile.

Folosirea frezelor asigura afanarea si maruntirea solului printr-o singura trecere, amestecarea straturilor

de sol, incorporarea ingrasamintelor si a resturilor vegetale.

Dupa destinatie, frezele se clasifica in freze pentru prelucrarea totala a solului si freze pentru prasit.

Utilizarea frezelor prezinta si unele dezavantaje: consum mai mare de energie, capacitate redusa de

lucru, constructive mai complicate si nu in ultimul tand provoaca maruntirea excesiva a solului, avand ca aefect

degradarea structurii si reducerea continutului de humus.

50. Cerinte agrotehnice ale semanatului: epoca de semanat

Prin reusita semanatului trebuie respectate anumite cerinte, intre care un rol hotarator il au

epoca de semanat, adancimea de incorporare si norma de samanta.

Epoca de semanat

Prin epoca de semanat se intelege intervalul de timp in care semintele plantelor de cultura pot

fi incorporate in sol, pentru a asigura germinatia si rasarirea uniforma, in vederea obtinerii de plante

viguroase, capabile sa asigure productii superioare.

Epoca de semanat depinde de particularitatile biologice ale plantelor, temperatura solului si

aerului, umiditatea si solului, destinatia culturii etc.

Data inceperii semanatului depinde si de conditiile de clima ale zonei, mersul vremii in anul

respectiv, textura solului.

-Semanatul de toamna. Toamna se seamana graul, orzul, secara, rapita, mazarichea, care

impreuna ocupa cca 30% din suprafata arabila a tarii.

Semanatul prea devreme determina o dezvoltare vegetativa puternica, scade rezistenta

plantelor la ger si expune plantele la atacul unor boli si daunatori.

-Semanatul de primavara. Primavara se seamana majoritatea plantelor de cultura, care ocpua

circa 2/3 din suprafata arabila.

Epoca I- timpurie, cand temperatura solului se mentine intre 1-3 grade C, se seamana lucerna,

trifoi, mazare, cereale paioase de primavara

Epoca a II-a- tarzie , temperaturi ale solului intre 3-7 grade C, se seamana in canepa, linte,

sfecla, f.f, se planteaza cartoful.

Epoca a III-a- cand temperatura este de 8-10 grade C, se seamana soia, porumb, fasole.

Epoca a IV-a- incepe cand temperatura solului a depasit 11 grae C, cand se seamana orez,

bostanoase, bumbac.

- Semanatul de vara se practica pentru culturile succesive(sau duble), la care se deosebesc

doua perioade:

A. Dupa premergatoare care se recolteaza mai timpuriu(secara de toamna pentru masa verde, borceag

de toamna), pana la 1 iunie, se poate semana porum siloz, sorg furajer.

B. Dupa culturi care se recolteaza in luna iunie si prima jumatate a lunii iulie(borceag de primavara,

orz de toamna, orzoaica, cartof extratimpuriu)

51. Cerinte agrotehnice ale semanatului: Adancimea de incorporare si Norma de samanta

Adancimea de incorporare

Adancimea de semanat influenteaza germinatia, rasarirea si uniformitatea culturii si depinde

de particularitatile morfologice si fiziologice ale semintelor, conditii de clima si sol, epoca si metoda

de semanat, pregatirea patului germinativ etc. Se apreciaza ca semintele plantelor trebuie introduse in

sol de circa 8-10 ori mai mare decat diametrul lor.

Norma de samanta

Norma de samanta reprezinta cantitatea de samanta utilizata pentru un hectar.

Desimea plantelor(la m2 sau hectar) depinde de biologia fiecarei specii, soiul sau hibrid

cultivat, destinatia culturii, metoda de semanat, conditiile pedoclimatice. Astfel plantele mai viguroase

au nevoie de un spatiu de nutritie mai mare decat cele cu crestere mai putin viguroasa, de aceea la un

hectar cu porumb se vor cultiva 40-80 mii lpante, iar la grau 5-6 milioane. Norma de samanta se

mareste cu 10-15% atunci cand conditiile de clima si sol sunt nefavorabile, deoarece o parte din

seminte nu vor avea conditii optime pentru germinare.

52. Metode de semanat

Metodele de semanat difera in functie de particularitatile morfologice si fiziologice ale

plantelor, sistemul de cultura si destinatia acesteia, conditiile naturale etc.

1. Semanatul in randuri obisnuite se practica pentru cerealele paioase, in, mazare, graminee si

leguminoase perene furajere, canepa pentru fuior s.a.

Distanta intre randuri de palnte este 12.5, iar intre plante pe rand 0,25-4 cm, in functie de

specia cultivata si se realizeaza cu diferite tipuri de semanatori

2. Semanatul in randuri dese, se practica pentru culturi ca in, cereale paioase, la distanta de 6-

6,5 cm intre randuri, ceea ce permite marirea distantei intre plante pe rand si realizarea unui spatiu de

nutritie corespunzator.

3. Semanatul in randuri incrucisate consta in parcurgerea terenului pe doua directii

perpendiculare, folosind semanatori universale pentru semanat in randuri obisnuite, reglate pentru a

administra jumatate din norma calculata

4. Sematul in randuri destantate se ractica la plantele prasitoare, folosindu-se distanta de 25-

70 cm intre randuri, care se intretine prin prasile mecanica

5. Semanatul in benzi se utilizeaza atat la culturile semanate in randuri obisnuite, cat si in

randuri distantate.

6. Semantul in culise este o varianta a semanatului in benzi, practicata in zonele cu vanturi

uscate sau pe terenurile nisipoase, petru fixarea acestora

7. Semanatul in rigole. In zonele secetoase sau pe terenuri nisipoase, in fata brazdarelor

semanatorii se monteaza corpuri de rarita care deschid rigole: samanta, fiind incorporata mai adanc in

sol, are asigurata umiditatea necesara, iar pantele rasar uniform si se inradacineaza mai bine.

8. Semanatul in biloane se practica pe soluri cu exces de umiditate. Biloanele se executa

anterior semanatului sau concomitent cu acesta, avand rolul de a asigura uscarea mai rapida a solului,

de a feri semintele si plantele tinere de influenta umiditatii excesive.

9. Semanatul cu planta protectoare se practica in zone cu precipitatii mai abundente, la

culturile de trifoliene care se seamana impreuna ci cerealele de toamna sau primavara. Cultura de

toamna sau primavara este planta protectoare, iar dupa recoltarea ei plantele protejate, raman pe sola

respectiva mai multi ani la rand.

Pentru reusita culturii este necesar ca recoltarea cerealelor sa se faca la o inaltime mai mare

iar eliberarea terenului de paie sa se faca cat mai repede.

53. Lucrari de ingrijire pentru culturile de toamna.

Culturile de toamna sunt grau orz secara borgeag rapita lucrarile solului depind in mare

masura de intervalul de timp avut la dispozitie intre recolta plantei premergatoare si perioada optima

de semanat a plantei care urmeaza in asolament de lucrarile executate pentru cultura

premergatoare,tipul de sol si fertilitatea acestuia.

In functie de momentul in care planta premergatoare elibereaza terenul se disting trei variante:

- Dupa premergatoare timpurii

-Dupa premergatoare tarzii

-Pe terenuri destelenite.

Dintre plantele care elibereaza terenul in vara dupa care se recomanda amplasarea culturilor

de toamna borceagu rapita,mazarea cartoful timpuriu,ceriale paioase de toamna.

In conditile normale de umiditate imediat dupa se executa aratura de vara in agregat cu grapa

stelata la adancimea de 18-20 cm fiind importanta calitatea nu adancimea

In conditile de seceta excesiva care se manifesta dupa recoltarea plantei premergatoare cand

aratura nu se poate executa in perimetri de calitate corespunzatori se va face o lucrare cu intai cu

grapa cu discuri in agregat cu grapa cu coltila adancimea de 8-12 cm iar dupa prima ploaie se va

execta aratura de vara.

Pregatirea patului germinativ se va face in preziua semanatullui .daca aratura se executa

corespunzator vara si intretinuta pana in toamna cele mai bune rezultate se obtin cand patul

germinativ se pregateste cu combinatoru.

Plantele care elibereaza terenul toamna pot deveni bune premergatoare pentru culturile de

toamna daca se cultiva hibrizi sau soiuri timpuri sau mijloci se efectuiaza lucrari de ingrijire de

calitate iar eliberarea terenului se face intr-un timp scurt.respectarea acostor conditi permite ca

aratura se se execute cu doua trei sapt inainte de semanat astfel in cat semintle sa poata fii introduse

intru-un sol asezat .

Pentru destelenire se recomanda o aratura cu plugul cu antetrupita care realizeaza o aratura de

calitate . daca nu exista in dotare plug cu antetrupita se realizeara o aratura supeciciala lasand sa se

usuce resturile vegetale apoi se executa o aratura normala in agregat cu grapa stelata.

54. Lucrari de ingrijire pentru culturile de primavara.

In cazul acestor culturi distingem

Sistemul de lucrari pentru culturile de primavara care urmeaza dupa premergatoare timpurii si

tarzii. In general sunt aceleasi lucrari ca si penrtu culturile de toamna care urmeaza dupa plante care

se recolteaza in cursul verii.

Regula generala valabila si pentru culturile de primavara este ca aratura de vara sa se execute

cat mai devreme deoarece asa cum a rezultat din experiente si sa confirmat in practica culturile de

primavara reactioneaza favorabil la aratura de vara.

Pentru culturile de primavara care urmeaza dupa premergatoare tarzii se exectuta aratura de

toamna imediat dupa recoltarea acestora conform regulilor generale cunoscuta.

Adancimea araturi variaza intre 20-30 cm in cele mai dese cazuri fiind cuprinsa intre 23-28

cm.

Culturile carenecesita afanare a solului la adancimea de 20-25 cm sunt plantele leguminoase

pentru boabe.

Culturi care necesita afanare de la 25-30 cm sfecla de zahar floarea soarelui porumb cartof.

La culturile care se seamana in epoca 1 prima lucrare primavara se face cu grapa cu colti

reglabili imedoar ce solul sa zvantat.daca terenul este afantat si carat de buruieni asceasta lucrare este

suficienta pentrupregatirea patului germinativ in vederea semanatului. Daca terenul este tasat si

imburienat la cateva zile dupa lucrarea cu grapa cu colti se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu

grape cu colti sau combinatorul.

Pentru culturile din epoca a 2-a in cazul unei primaveri timpuri cand terenul este denivelat si

imburienat solul se lucreaza superficial cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in vederea nivelari si

distrugeri burienilor. Definirea patului germinativ se realizeza in preziua semanatului cu combinatoru

sau cultivatorul sau cu grapa cu discuri usoara in agregat cu grapa cu colti reglabili concomitent cu

incorporarea in sol a erbicedelor.

Sistemul de lucrari care urmeaza pe terenuri destelenite.

Luarea in cultura a pajistelor permanente sau temporare infiintari culturilor de primavara are

loc in mod obijnuit toamna. Lucrarile de baza sunt in general aceleasi ca si pt toamna cu deose ire ca

aratura poate fii normala sau adanca in functie de planta care urmeaza a fii cultivata.

56. Buruieni. Definitei. Pagube

Termenul buruieni trb folosit in termeni mai largi intelegand aceste plante cresc pe terenurile

cultivate si produc pagube cat si pe terenurile necultivate care pot deveni daunatoare.

Pentru toti cei lucreaza in domeniul combateri buruienilor aceste termen este foarte clar nu

exista nicio definite univerasal valabila.

Pagube. Buruienile provoaca pagube foarte mari agriculturi cat si altor sectoare ale economiei

pagube aduse agriculturi sunt determinate de cresterea costurilor de productie reducerea nivelului

productiilor si deprecieri calitati produselor.

Dificultati in executarea lucrarilor agricole. Buruienile contribuie la reducearea indicilor

calitativi sau creaza dificultati in ixecutia lucrarilor de baza ale solului de pregatire a patului

germinativ, intretinere a culturilor si recoltare.

Buruienile consuma apa din stratul arabil si subarabil concurand plantele de cultura si

amplificand actiunea secetei

Buruienile consuma cantitati mari deelemente nutritive in detrimetru plantelor cultivate

unele speci de buruieni datorita atat masei vegetale mari pe care o produc la unitate de suprafata cat

si in compozitia lor utiliziaza din sol cantitati mari de elemente fertilizante decat numeroase plante

cultivate.

Deprecierea calitati produselor agricole dupa recoltarea lanurilor imburienate in principal

ajung numeroase seminte de buruieni ce trebuiesc inlaturate prin conditionare. Multe dintre semintele

de buruieni au gust si miros neplacut pot fii chiar otravitoare sau periculoase daca ajung in faina sau

in hrana animalelor.

In concluzie putem afirma ca pagubele variaza in functie de specia cultivata sau de gradul de

infestare , raportul intre speci de buruieni, dozele de ingrasaminte aplicate si fertilitatea naturala a

solului.10-70 la grau., porumb 30-90%la porumb, 40-84 la soia, cartof 53-96%.

Pagubele provocate de buruieni sunt aproape egale cu cele provocate de boli daunatori iar in

unele cazuri chiar mai mari.

57. Factorii care influenteaza pagubele produse de buruieni.

a) Epoca la care are loc imburuienarea.Daca imburuienarea apremai devreme , pagubele sunt mai

mari.Pagubele cele mai mari se inregistreaza daca buruienile rasar odata cu plantele cultivate sau la un

interval foarte apropiat.Perioada critica pentru concurenta cu buruienileeste perioada de dupa semanat

sau plantat.daca in acest timp culturile sunt mentinute curate, nu se vor inregistra reduceri de

recolta.Durata perioadei critice este influentata de anotimp , sol ,speciile de buruieni si zona climatic.

b) Natura buruienilor.In functie de particularitatile biologice ale buruienilor, acestea pot sa provoace

pagube mai mari sau mai mici.Buruienile efemere ca urmare a masei lor vegetative reduse, si a

perioadei scurte de vegetatie, nu aduc pagube culturilor agricole.Buruienile cu perioada mare de

vegetatie, masa mare vegetative, consum ridicat de apa si elemente nutritive, cu rezistenta mare la

masurile de combatere, sunt deosebit de daunatoare.

c) Gradul de imburuienare.Pagubele provocate de buruieni se maresc odata cu cresterea gradului de

imburuienare.Daca gradul deimburuienare a unei culture este redus, pagubele produse de buruieni vor

fi neinsemnate, comabaterea lor nejustificandu- se din punct de vedere economic.

d) Planta cultivata.Unele plante sufera mai putin la imburuienare, altelesunt foarte repede imvadate

si coplesite de buruieni.

Culturi mijlociu seisibile:grau de toamna in:pierderile datorita buruienilor:5-30%.

Culturi foarte sensibile:sfecla, cartoful lucerna anul intai:10-70%.

Culturi extreme de sensibile:soia , porumbul : 30-100%.

e) Lucrarile de ingrijire aplicate.Pagubele se reduc prin aplicarea unor lucrari de ingrijire eficiente

frecvente si la timp.Neefectuarea lucrarilor la timp reduce eficacitatea deoarece buruienile avanseaza

in vegetatie si devin mai greu de combatut.

f) Conditiile de cultura.Adica daca este fertilizat sau nefertilizat, irigat sau neirigat,pierderile

inregistrate datorita buruienilor,in valori absolute, sunt mai ridicate in conditiile de fertilizare si de

irigare.

g) Conditiile de clima si sol.Pagubele produse de buruieni sunt mai mari in zonele cu precipitatii

reduse si cu o frecventa mare a perioadelor de seceta prelungita.

58. Particularitatilebiologice ale buruienilor.Inmultirea.Germinatia.

a) Inmultirea.Buruienile au posibilitatea de ase inmulti foarte puternic, atat prin seminte (sexuat),

cele anuale, cat si mixt (seminte si vegetative) cele perene.

-Inmultirea prin seminte.In functie de conditiile de mediu, buruienile produc de la 10 la cateva mii

de ori decat plantele cultivate.O mareparte din seminte mor , iar o alta parte sunt incorporate prin

aratura sau altelucrari, constituind rezerva de seminte de buruieni ale solului.

-Inmultirea vegetativa.In special buruienile perene se inmultesc prin rizomi drajoni, bulbi, tulpini

taratoare, prin fragmentarea radacinilor si tulpinilor.

b) Germinatia.Semintele unor buruieni ca neghina (Agrosthema githago) pot germina imediat ce

ajung in sol sau dupa un anumit interval de timp.

Cele mai multe seminte au operioada de postmaturatie care are loc in stratul superficial al solului.

Temperatura minima de germinatie 1-5 grade la Thlaspi arvense, 5-10 grade la Amaranthus albus, 10-

12 grade la Digitaria sanguinalis.

Atat factorii interni cat si cei externi au o importanta deosebita determinand pe langa durata perioadei

de postmaturatie si germinarea esalonata a semintelor de buruieni.

Germinatia maxima se inregistreza la stari diferite de maturitate.

59. Maturitatea semintelor.Raspandirea semintelor.Sistemul radicular.

Maturitatea semintelor.

Numeroase seminte de buruieni sunt capabile sa produca seminte intr-un timp foarte scurt de

la rasarire de 5-6 saptamani(Galinsoga parviflora), sau produc 3-4 generatii pe an Capsella bursa

pastoris) spalacioasa.

Raspandirea semintelor.Semintele se raspandesc foarte usor pe distante mari.

Specii de buruieni

-anemohore- se raspandesc cu ajutorul vantului: palamida –Cirsium arvense.

-hidrohore- prin intermediul apei.mohorul lat-Echinocholoa crus-galli.

-zoohore- prin intermediul animalelor.-ornitohore-pasarile, mirmecohore-furnicile, epizoohore-blana

animalelor, endozoohore-consumate de animale ,trec prin tubul digestive fara a fi digerate si ajung

departe de locul unde au fost ingerate.

Sistemul radicular.Buruienile au un sistem radicular profund si puternic ramificat, cu

particularitati mari de absorbtie se adapteaza usor la contitiile diferite si dificile de mediu, realizeaza o

desime mare la unitatea de suprafata, ci o concurenta acerba cu plantele cultivate.RAdacinile unor

specii de buruieni elimina in sol secretii iar microflora rizosferei altor specii elimina procese de

alelopatie fata de plantele cultivate.Alelopatia susaiului(Sonchus arvensis) fata de floarea soarelui.

60. Vitalitatea si longevitatea.

Vitalitatea: proprietatea semintelor de a rezista la conditiile nefavorabile de mediu fara a-si

pierde capacitatea de germinatie .

Longevitate:insusiera semintelor de a-si pastra un timp foarte indelungat capacitatea

germinativa.Buruienile au o citalitate si o longevitate foarte mare.

Variatiile de temperature din sol reduc viabilitatea semintelor .Semintele de buruieni au o vitalitate

mai mare cand au o men\mbrana mai groasa greu permeabila si cu substante de rezerva grasimi.

Principalii factori care influenteaza longevitatea semintelor de buruieni sunt:lumina, gradul de

maturare embrionara, prezenta unei membrane groase si impermeabile,,existent unor inhibitori ai

germinatiei,concentratia oxigenului in sol si temperature.

61. Plasticitatea si adaptabilitatea.

Plasticitatea: insusirea buruienilor de a creste si se dezvoltadiferit in functie de conditiile ed

mediu.La buruieni intervalul de variatie al conditiilor de viata (apa, hrana, lumina) este foarte larg,

spre deosebire de plantele decultura.In timp ce plantele de cultura stagneaza in crestere daca nu au apa

si lumina , nu mor , buruienile sufera mult mai putin.

Adaptabilitatea: insusirea buruienilor de a se adapta la conditiile foarte diferite de viata,de a

rezista la factori negative de crestere si dezvoltare si de a convietui cu anumite plante de cultura.Unele

buruieni apar in toate culturile , altele s-au adaptat sa traiasca in anumite culturi.

62. Surse de imburuienare a culturilor aricole

a) Rezerva de seminte de buruieni din sol.Semintele si resturile vegetale de buruieni din sol sunt

incorporate odata cu executarea lucrarilor agricole.Existaintre 100 milioane si 2-3 miliarde de seminte

de buruieni la hectar, 25-30 % capabile sa germineze.cele mai multe seminte se gasesc in stratul

superficial, la 50-60 cm aproape ca nici nu mai exista.

Rezerva de seminte de buruieni depinde de:speciile cultivate,speciile de buruieni, conditiile

climatic, agrotehnica folosita, tipul de sol.

b) Terenurile necultivate

c) Samanta plantelor cultivate.

d) Gunoiul de grajd.

e) Transportul produselor agricole.

63. Cartarea buruienilor.

Cartarea buruienilor inseamna stabilirea gradului de imburuienare calitativ si cantitativ a

terenurilor agricole.

Hartile de imburuienari reprezinta o imagine sintetica a gradului de imburuienare,fac posibila

planificarea eficienta a erbicidelorsi a mijloacelor mecanice.Tipuri de harti de imburuienare:analitice,

sintetice, mixte.

Tehnica elaborarii hartilor de imburuienare:de pregatire,de teren , de elaborare propriuzisa.

Faza de teren :metoda vizuala, metoda numerica, metoda gravimetrica.

Gradul de imburuienare: procentul de buruieni la m2. De pe o sola fata de numarul plantelor de cultura

Gradul de combatere reprezinta modul in care un anumit tratament contribuie la distrugerea

buruienilor.

64. Harti de imburuienare:

a)analitice: raspandirea pe o anumita suprafataa unei singure specii sau a unui numar redus de

specii.se face prin “metoda punctelor”, desimea punctelor reprezentand rasp[andirea specie pe acel

teritoriu si “metoda patratelor” divizarea suprafetei in patrate ; cu cat suprafata unui patrat este mai

redusa cu atat indicatiile furnizate sunt mai exacte.

b)sintetice prezinta gradul global de imburuienare al unei suprafete.

c)mixte.cuprind asociatiile sau grupele biologice dar evidentiaza si rasspandirea unei specii de

buruieni mai periculoase.

65. Pragul economic de daunare.

Exprimarea graduleui de imburuienare al unei culture se face prin numarul de buruieni la m2

la care se adauga numarul de specii si numarul de buruieni din fiecare specie in

parte.aplicareamasurilor de combatere a buruienilor se face cand numarul buruienilor prezente

depaseste pragul economic de daunare.

Prag economic de daunare : se intelege gradul de imburuienare al unei culture de la care devine

evident diminuarea calitativa si cantitativa a recoltei si la care se justifica economic aplicarea

masurilor speciale de combatere cu erbicidare , prasile plivitul etc.Gradul de imburuienare depinde

de conditiile climatice, desimea plantelor, vigoarea plantelor , vigoarea buruienilor.

66. Alelopatia.

Alelopatia reprezinta o forma de interactiune intre plante , care se manifesta atunci cand o

planta intervine in cresterea si dezvoltarea alteia prin intermediul unui inhibitor chimic.este influenta ,

de obicei nefasta a unei plante asupra alteia prin intermediul unor substante toxice, care exista in

tesuturile vii ale acesteia, eliberate in sol odata cu moartea plantei sau produse prin distrugerea

tesuturilor.

Speciile alelopatice sunt rezultatul procesului evolutiv ele rezistand datorita faptului ca au

posedat capacitatea biochimica si energetic e a produce substante chimice care la ajuta sa concureze

alte specii.studierea acestui fenomen duce la sinteza de erbicide si alte substante chimie.

67. Metode preventive de combatere a buruienilor.

-utilizarea la semanat de samanta conditionata

-folosirea de gunoi de grajd cu un grad redus de infestarecu seminte de buruieni

-evitarea transportului sau contaminarii cu seminte de buruieni prin intermediul masinilor agricole

-mentinerea curate a canalelor de irigare si desecare si folosirea la irigat a apei fara seminte de

buruieni

-distrugerea focarelor de buruieni de pe suprafete necultivate

-recoltarea la timp a culturilor pentru a impiedica buruienile sa ajunga la maturitate

-organizarea serviviilor de carantina si controlul semintelor.

68. Metode agrotehnice de combatere a buruienilor.

Avantaje:se pot combate toate speciile de buruieni,distrugera buruienilor se realizeaza

comcomitent cu pregatirea patului germinativ, nu lasa reziduri si nu deranjeaza echilibrul in natura.

Masuri:

-rotatia culturilor:prin folosirea asolamentelor se usureaza lupta cu buruienile intrucat nele culture

innabusa buruienile iar altele lupta mai greu cu acestea.De asemenea plantele cultivate sunt insotite de

anumite specii de buruieni care s au adaptat in decursul timpului.Daca exista mai multi ani la rand

aceeasi cultura pe un teren se inmultesc f mult speciile de buruieni care insotesc cultura respective.

-lucrarile de baza ale solului:executate in timp optim si de inalta calitate au un rol deosebit in

combaterea buruienilor.prin aratura sunt distruse in totalitate buruienile anuale si biennale in vegetatie

si numai temporar cele perene deoarece ele regenereaza din organelle vegetative de inmultire.prin

aratura aceste organe sunt aduse la suprafata unde mor fie prin uscare in cazul araturilor de vara fie

prin degerare in timpul iernii in cazul araturilor de toamna .

-lucrarile superficial ale solului premergatoare semanatului:cu grapa cu discul cultivatorul,

combinatorul, grapa cu colti reglabili.Efectul este maxim cand buruienile se afla in prima faza de

vegetatie, iar solul este mai uscat.

-tehnica semanatului:semanatul la timp si realizarea densitatii optime specific zonei pedoclimatice si

a tehnologiei practicate la irigat si neirigat contribuie la diminuarea imburuienarii culturilor.

-grapatul semanaturilor:in vederea combaterii buruienilor se recomanda numai pentru anumite

culruti cum sunt porumbul cartoful si in situatiile cand erbicidele aplicate premergent nu au fost

eficace.

-prasitul si plivitul.nr praselor este cuprins intre 2 si 5 si trebuie executate la timp adicaimediat dupa

aparitia buruienilor.Plivitul se face cand buruienile depasesc plantele cultivate.

-folosirea ingrasamintelor si amendamentelor.Daca buruienile sunt distruse prin diferite metode ,

plantele de cultura isi iau un avans in crestere si buruienile sunt innabusite de palntele de cultura care

au fost fertilizate cu ingrasaminte.prin aplicarea de amendamente se corecteaza pH sul reducandu se

nr buruienilor specifice.

-mulciul.are rolul de a impridica ajungerea luminii la suprafata solului .Ex de mulci:paie, gunoi de

grajd,hartia, mase plastice.

-eliminare excesului de umiditate .prin desecare sau drenare.

69. Clasificarea erbicidelor.

a)dupa modul de actiune:

-de contact: stropiri pe masa vegetative si actioneaza in principal numai pe organelle plantei pe care le

ating.

-sistemice: se aplica pe masa vegetative dar se deplaseaza in planta si actioneaza asupra diferitelor

organe ale acesteia.

-reziduale: se aplica pe sau in solactionand asupra semintelor de buruieni in curs de rasarire.

b)Dupa spectrul de actiune.

-cu actiune totala: sunt fitotoxice pentru intreaga vegetatie si buruieni si plante de cultura.

-selective: care manifesta tozicitatea numai anumitor specii de buruieni..

c)Dupa epoca de aplicare:

-care se aplica inainte de semanat:.

-erbicide care se aplica in perioada dintre semanat si rasarire.

-care se aplica dupa rasarirea plantelor.

d)Dupa forma de conditionare:

-solutii

-emulsii

-pudre muiabile

-granule

e)Dupa gradul de toxicitate:

-extrem de toxice:DL < 50 mg/kg corp …eticheta rosie.

-puternic toxice:DL 50-200mg/kg corp…eticheta verde.

-moderat toxice:DL 200-1000 mg/kg corp…..eticheta albastra.

Toxicitate redusa:DL>1000 mg/kg corp….eticheta neagra.

70. Asolamente:definitie. Organizarea asolamentelor.

Definitie: succesiunea culturilor in timp si spatiu , insotita de un system corespunzator de lucrare si

fertilizare, care asigura cresterea fertilitatii solului si sporirea calitativa si cantitativa a productiei.

Organizarea asolamentelor trebuie sa aiba la baza factori naturali,economic-organizatorici si cerintele

agrobiologice ale plantelor.

71. Principii pentru elaborarea asolamentelor.Clasificarea asolamentelor.

-stabilirea modului de folosinta a terenului , a masurilor si lucrarilor necesare pentru realizarea

suprafetei agricole si arabile planificate

-stabilirea numarului, marimii asolamentelor si delimitarea teritoriala a acestora.

-delimitarea solelor si a parcelelor de lucru in cadrul fiecarui asolament.

-stabilirea structurii si rotatiei culturii pe asolamente

-stabilirea lucrarilor antierozionale si agropedoameliorative pe terenurile arabile.

Clasificarea asolamentelor:

a)Dupa culturile pe care le cuprind: -agricole

-furajere

-speciale

-mixte.

b)Dupa numarul de sole: cu 2 ,3 4, sau mai multe sole.

72. Definitii. Factori care determina eroziunea.

a)Precipitatiile atmosferice.Efectul lor depinde de :

-elementele de relief care pot mri sau diminua viteza.

-nsusirile solului sau rocii care regleaza scurgerea la suprafata.

-consumul de apa prin evapotranspiratie

-ploaia torentiala

-intensitatea ploii.

b)Activitatea antropica.Adica activitatea omului si modificaraile facute de el defrisari, impaduriri

etc.

c)Relieful.

-Panta: conditioneaza viteza de scurgere.La o crestere a pantei de 4 ori viteza de scurgere se

dubleaza.

-Lungimea versantului: alungirea traseului de scurgere face sa creasca debitul.

-Forma versantului: drepti, convecsi , concavi si complecsi.

-Expozitia versantului: versantii de la sud sunt mai bine incalzitisi mai uscati, si mai puternic erodati

decat cei cu expozitie Nordica.

d)Solul: influenteaza direct prin rezistenta la actiunea apei, in miscare si indirect prin capacitatea de

infiltratie deci de reducere a debitului scurgerii la suprafata.

e)Roca de solificare: daca roca este dura solul care se formeaza este subtire si are o capacitate de

infiltrare redusaiar surplusul de apa ramane la suprafata si se scurge.

f)Vegetatia:leguminoasele si gramineele perene ofera o f buna protective, cerealele paioase sunt bune

protectoare leguminoasele o protective moderata si prasitoarele o protective slaba.

73. Pagube produse de eroziune.

Pagubele se produc atat pe terenurile plane ca urmare a depuneriimaterialului transportat, cat

sip e terenrile inclinate datorita transportului dematerial fertile.

Modificari datorita eroziunii:

a)Modificarea proprietatilor fizice ale solului.

-Structura solului:se produce pierderea materialului fin scaderea continutului de humus, argila si

elemente nutritive.

-Textura solului.Datorita scurgerii se produce transportul de particule de dimensiuni mici, rezultand

cresterea proportiei de schelet.

-Modificarea relatiilor solului cu apa.modificarea prin eroziune a structurii , texturii duce la aparitia la

suprafata a orizonturilor enferioare care scad puterea de infiltratie a apei .

b)Modificarea proprietatilor chimice ale solului.Se reduce continutul in substante nutritive si

elemente organice, in special continutul in humus in stratul 0-30 cm.

c)Modificarea activitatii biologice a solului:gradul de solubilizare al elementelordifera in functie de

tipul de sol , proprietati fizico-chimice,care este conditionata de activitatea microorganismelor.

d)Distrugerea solurilor situate pe vai.Materialul erodat de pe panteeste depus peste solul existent pe

vaiiar argila si ceilalti coloizi patrund in spatial necapilar micsorandu-I permeabilitatea.

e)Reducerea productiilor plantelor cultivate.Consecinta direta a eroziunii este reducerea productiei

agricolecare este direct proportional cu amploarea fenomenului de eroziune.

f)Cresterea cheltuielilor de productie:majorarea consumului de combustibil uzura organelor active,

continutul de apa din ploi nu va putea fi retinut de sol , ingrasamintele sunt spalate si depuse in zonele

depresionare.

74. Lucrari agrotehnice de conservare a terenurilor arabile in panta.

a)Structura culturilor si asolamentele:

Structura culturilor

-Nivelul productiilor:plantele cultivate trebuie sa aiba un nivel ridicat de productie care sa asigure un

beneficiu.

-Protectia solului impotriva eroziunii.vegetatia naturala reprezentata de paduri pasuni asigura

protective asupra eroziunii iar cea cultivate favorizeaza eroziunea.

-culturi foarte bune protectoare:peste 75% -leguminoase si graminee perene

-culturi bune protectoare:intr 50-75 % cereal paioase si graminee perene in anul 1 borceag iarba de

sudan

-culturi mijlociu protectoare:25-50%-leguminoase anuale

-culturi slab protectoare:sub 25% porumb cartof sfecla flaorea soarelui.

-Gradul de mecanizare .pe terenurile inclinate se realizeaza cu duficultate lucrarile de mecanizare

decat pe cele plane, deci se recomanda culturile care nu necesita un nnumar mare de lucrari cum ar fi

furajere anuale sau perene.

Asolamentele:

Principalii factori care stau la baza asolamentelor sunt structura culturilor si inclinarea versantilor.

Pe terenurile in panta se pot organiza asolamente agricole mixte si special.

b)Aplicarea ingrasamintelor:

In partea dinspre amonte solul este mai putin fertile decat in partea dinspre aval.Ca urmare aplicarea

ingrasamintelor si stabilirea dozelor se va face diferentiat.

Ingrasamintele au rolul de aameliora insusirile fizice (structura, stabilitate hidrica )si biologice ale

solului.ingrasamintele chimice au rolul de a reduce fenmenul de eroziunedeoarece favorizeaza

dezvoltareamai puternica a masei vegetale care asigura o mai buna acoperire a solului.fertilizarea cu

ingrasaminte organice si minerale influenteaza asupra populatiei sw microorganism din sol.

c)Lucrarile de baza ale solului.

Rolul lucrarilor solului este de a contribui la reducerea fenomenului de eroziune prin micsorarea

scurgerilor si inmagazinarea unei cantitati cat mai mari de apa in sol.

Lucrarile solului trebuie sa se execute pe directia generala a curbelor de nivel.Orientarea araturii

poate fi perpendicular pe linia de cea mai mare panta, urmarind pe directia generala a acurbelor de

nivel sip e curba de nivel sau la contur.

d)Pregatirea patului germinativ.

Semanatul si Lucrarile de intretinere.Pe terenurile inclinate, pregatirea patului germinativ se face pe

directia curbelor de nivel ,pep ante de pana la 18 % se pot folosi tractoare normale iar pep ante mai

mari se pot folosi tractoare pe sinile.

Lucrarile de discuit si cultivatie totala se fac in lungul araturii sau sub un unghi maxim de 30 grade

sensul de deplasare alegandu se in functie de panta tereneului.

Intrarea agregatului in lucru pe parcela se face din partea inferioara a acesteia spre partea superioara a

plantei deplasarea facandu se in suveica.

Semanatul:numai pe directia curbelor de nivel, pentru ca randurile de plante sa contribuie la

dispersarea scurgerilor de apa si sol .Daca semanatul se face din deal in vale urmele rotilor de tractor

si semanatorilor devin posibilitati de concentrare a scurgerilor.

Lucrarile de intretinere: Se vor executa cu o viteza mai mica decat pe terenurile plane, cu ancorele

tirantilor laterali ai tractorului bine intinse pentru a eveita deplasarile laterale ale cultivatoarelor si a

taierii plantelor .

78. Sistemul de cultura antierozional in fasii.

Consta in alternarea pe acelasi versant a unor fasii ocupate de culture ce ofera solului o

protective antierozionala diferita.Fasiile se delimiteaza pe directia generala a curbelor de nivelcu

scopul de a a incadra culturi slab protectoare, de exemplu prasitoarele intre culture bune protectoare

ca cereal paioase plante furajere anuale si leguminoase perene.Acest system se practica in mod

obisnuit in zone cu precipitatii mai putine pe versanti cu lungime mare sip e pante cuprinse intre 5-

12%.

Utilizarea sistemului de cultura in fasii reduce oeroziunea solului de 2 pana la 8 ori in timp ce

consumul suplimentar de munca este de 8% fata de cultivarea obisnuita a versantului .nu solicita

utilaje special si in primii ani nu se inregistraza sporuti semnificative, dar p[e masura diminuarii

eroziunii sporirile de productii ajung la 20-26%.

79. Sistemul de cultura antierozional in benzi.

In zonele mai umede unde eroziunea poate capata forme mai accentuate sip e pante cuprinse

intre 12 si 18 % se utilizeaza sistemul de cultura in benzi inierbate sau cu benzi tampon.Acesta

presupune crearea pe directia curbelor de nivel a unor benzi inerbate care alterneaza cu fasii pe teren

semanare cu plante de cultura.Benzile inierbate au rolul de a retine si filtra suspensiile solide din apa

care se scurge pe versanti.Se recomanda ca in partea de amonte banzile sa fie de 4-6 m in partea

mijlocie 6-8 m , in aval 8-10 m.Daca suprafata versantului este neuniforma se recomanda infiinatarea

unor benzi ineirbate cu latime variabila.

80. Sistemul de cultura antierozional mixt.

Avantaje:-reducerea pierderilor de sol prin retierea materialului erodat atat pe banzi inierbate

cat sip e fasii cultivate

-sporirea randamentului mijloacelor mecaniceprin cresterea latimiii fasiilor cultiate.

-fasiile cultivate sunt mai bine delimitate pe banzile inierbatefapt care usureaza amplasarea culturilor

pe teren.

Pierderile de teren la aplicarea acestui system ajung la 3-5% dar sunt compensate prins sporurile de

productie ale plantelor cultivate si fanul obtinut de pe benzile inierbate.

81. Sistemul de cultura antierozional cu agroterase.

Terasarea presupune modificarea configuratiei initiale a spurafetei versantilor, prin miscari de

terasamente, pentru uniformizarea si reducerea paantelor.

Pentru reducerea fenomenului de eroziune pe terenurile arabile cu panta intre 16 si 28

%.Reducerea pantei generale a versantului se poate obtine prin executarea teraselor care consta in

modelarea suprafetei versantilor sub forma de trepte.

Agroterasele. Pentru formarea lor se fac araturi repetate an de an, utilizand pluguri

reversibile sau obisnuite.In prealabil versantul este delimitat in fasii de 15-40 m care vor constitui in

viitor platformele , care alterneaza cu fasii de 2-3 m care vor constitui taluzurile, orientate dupa

curbele de nivel.Se executa in fiecare an araturi, cu rasturnarea brazdei spre aval.Fasiile dintre

platformele viitoarelor terase se inierbeaza , iar in timp se transofrma in taluzuri care se intretin prin

cosiri.

Terasele bancheta. Aceasta metoda implica combinarea unei terasari incipiente sub forma de

bancheta , executate cu mijloace terasiere urmata de terasarea complete in timp de 10 15 ani prin

intermediul araturii cu intoarcerea brazdei inspre aval.

Lucrari agrotehnice specifice pe terase.

-Consolidarea taluzurilor prin inerbare

-Fertilizarea

-Aratura.

La anu si la multi ani … luam examenu ! ))