Doctrina - Raspunsuri

153
1. Ce este profesia contabilă? Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor) care presupun cunoştinţe în domeniul con- tabilităţii, a specialiştilor care le efectuează (prestează), precum şi organismele lor profesionale. 2.Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile? Lista principalelor activităţi/servicii care compun profesia contabilă şi o reprezentare grafică în funcţie de ponderea aproximativă a acestora se prezintă astfel: Serviciul profesional : 1. Ţinerea contabilităţii; 2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare; 3. Audit statutar; 4. Alte lucrări de audit financiar-contabil; 5. Management financiar-contabil; 6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală); 7. Servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor; 8. Evaluări de întreprinderi şi titluri; 9. Alte servicii contabile şi paracontabile. Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public, contabilitatea, auditul

description

ceccar

Transcript of Doctrina - Raspunsuri

Page 1: Doctrina - Raspunsuri

1. Ce este profesia contabilă?

Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor) care presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează (prestează), precum şi organismele lor profesionale.

2. Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile?

Lista principalelor activităţi/servicii care compun profesia contabilă şi o reprezentare grafică în funcţie de ponderea aproximativă a acestora se prezintă astfel:

Serviciul profesional:

1. Ţinerea contabilităţii;2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare;3. Audit statutar;4. Alte lucrări de audit financiar-contabil;5. Management financiar-contabil;6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală);7. Servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor;8. Evaluări de întreprinderi şi titluri;9. Alte servicii contabile şi paracontabile.

Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidări, insolvabilitate, expertiză juridică, consultanţă, consiliere şi reprezentare fiscală, consiliere în investiţii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, gestionarea şi tehnologia informaţiei etc.

Page 2: Doctrina - Raspunsuri

3. Cum se clasifică profesioniştii contabili?

Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic în:

- dependenţi, cu statut de angajaţi;- independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei

contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activităţii liber-profesioniştilor contabili, aceştia

pot să-şi desfăşoare activitatea:

- individual;- în forme asociative potrivit legislaţiei fiecărei jurisdicţii.

O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea - în calitate de angajaţi sau ca furnizori de servicii - în domeniul auditului intern şi controlului intern, activităţi importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor.

4. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?

Prin audit, în sensul cel mai larg, se înţelege „examinarea profesională a unei informaţii, efectuată de o persoană competentă şi independentă în scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard, normă sau reglementare”.

Sunt de reţinut elementele fundamentale conţinute în definiţie, fără de care activitatea nu poate fi definită ca fiind un audit:

- examinarea este strict profesională şi presupune colectarea şi evaluarea unor probe privind informaţia (informaţiile) examinată(e);

- persoana care examinează trebuie să deţină competenţa necesară şi să fie independentă;- obiectul examinării: orice informaţie economică, tehnică, tehnologică, financiară, fiscală, juridică

etc.;- scopul examinării: emiterea unei opinii, care constă în determinarea şi raportarea gradului de

conformitate a informaţiei la criteriul de calitate prestabilit;- calitatea opiniei: motivată;- criteriul de apreciere: un standard, o normă sau o reglementare.

Prin audit financiar se înţelege „orice intervenţie cu caracter de control, analiză, verificare, cercetare sau studiu în contabilitatea unei entităţi, efectuată de un profesionist contabil competent şi independent” dacă celelalte elemente fundamentale ale definiţiei auditului în general sunt reunite.

Page 3: Doctrina - Raspunsuri

Altfel spus, „auditul financiar este auditul în general, cu precizarea că obiectul examinării îl constituie informaţia financiar-contabilă, iar persoana competentă şi independentă trebuie să fie profesionist contabil”.

Prin audit statutar se înţelege „examinarea profesională efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în ansamblul lor, în scopul emiterii unei opinii motivate responsabile şi independente în legătură cu imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei, a situaţiei financiare şi a performanţelor financiare, prin raportarea la standardele naţionale sau internaţionale de audit”.

Altfel spus, între auditul statutar şi auditul financiar este o diferenţă de la parte la întreg: „Auditul statutar este acel audit financiar efectuat asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, iar cri-teriul de calitate îl constituie standardele naţionale sau internaţionale de audit”. Rezultă că orice audit statutar este un audit financiar, dar nu orice audit financiar este şi audit statutar. De exemplu, auditul stocurilor cerut unui expert contabil de către un investitor la întreprinderea unde doreşte să investească este un audit financiar, dar nu este un audit statutar.

În reglementările şi practicile europene şi internaţionale, „auditul statutar”, specific şcolii anglo-saxone, circulă şi sub denumirile de „audit legal” sau „control legal”, trei denumiri cu acelaşi înţeles şi aceleaşi semnificaţii, şi anume:

- caracterul legal: este singurul tip de audit reglementat prin Directiva a 8-a la nivel european, prin legile naţionale şi prin statutele întreprinderilor;

- independenţa absolută a specialistului care îl realizează;- autonomia organismului din care face parte specialistul (auditorul) respectiv.

5. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar?

Publicul (utilizatorul) se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurări referitoare la cinci aspecte care privesc întreprinderea:

- acurateţea situaţiilor financiare;- continuitatea activităţii şi solvabilitatea firmei;- existenţa/inexistenţa unor fraude;- respectarea de către firmă a reglementărilor specifice şi generale;

comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi problemele sociale.

Page 4: Doctrina - Raspunsuri

6. Ce este auditul intern?Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existenţei, adaptabilităţii şi modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor şi metodelor care formează sistemul de control intern al entităţii. Această activitate poate fi realizată printr-un compartiment distinct al entităţii sau externalizată prin profesionişti contabili independenţi.

Controlul intern al unei întreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern şi un mijloc pentru realizarea obiectivului auditului statutar.

7. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar?

Auditul intern şi auditul statutar sunt două activităţi complementare în care sunt antrenaţi profesioniştii contabili. Conceptual, există deosebiri esenţiale între cele două tipuri de audit, cum ar fi:

Statutul : Auditorul intern face parte din structurile întreprinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii independent juridic de întreprindere.

Beneficiarii auditului : Auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii (manageri, direcţia generală, comitetul de audit), auditorul statutar face certificarea situaţiilor financiare în folosul tuturor utilizatorilor situaţiilor financiare.

Obiectivele auditului : Obiectivul auditului intern este să aprecieze bunul control asupra activităţilor întreprinderii (dispozitive de control intern) şi să recomande măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia; obiectivul auditului statutar îl constituie certificarea regularităţii, sincerităţii şi imaginii fidele a conturilor, situaţiei financiare şi rezultatelor întreprinderii. De observat că pentru atingerea acestor obiective auditul statutar va trebui să aprecieze şi el dispozitivele de control intern ale întreprinderii; deci controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc, în timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.

Domeniul de aplicare al auditului : Auditul statutar înglobează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor şi la elaborarea situaţiilor financiare, însă în toate funcţiile întreprinderii (un auditor statutar care şi-ar limita observaţiile şi investigaţiile doar la sectorul contabil ar face o activitate incompletă); altfel spus, auditul statutar cuprinde toate funcţiile întreprinderii, dar în legătură numai cu obiectivul său de certificare; auditul intern are un do-meniu de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toate funcţiile întreprinderii, ci şi toate dimensiunile acestor funcţii.

Prevenirea fraudei : Deosebit de obligaţiile legale de divulgare, auditul statutar se preocupă de orice fraudă de îndată ce aceasta are sau se presupune că are o influenţă asupra situaţiilor financiare; auditul intern, deşi nu are drept scop descoperirea fraudelor, având o arie mult mai largă de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectând şi adâncind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.

Independenţa nu este de acelaşi tip: Independenţa auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale, este juridică şi statutară, este una absolută; independenţa

Page 5: Doctrina - Raspunsuri

auditorului intern este una restrictivă; el este independent faţă de structurile auditate, dar nu şi faţă de conducerea entităţii.

Periodicitatea auditurilor : Auditorii statutari nu sunt prezenţi tot timpul în întreprindere, ei acţionează în perioada propice elaborării situaţiilor financiare (trimestru, semestru, an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori; auditorul intern lucrează tot timpul în întreprinderea sa şi schimbă frecvent interlocutorii. Altfel spus, din punct de vedere al prezenţei în întreprindere auditul statutar este periodic, iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere relaţional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic, iar auditul statutar este permanent.

Metoda : Auditorii statutari îşi efectuează lucrările după metode verificate, pe bază de comparaţii, analize, inventare etc.; metoda auditorilor interni este specifică şi originală, adaptată la cultura întreprinderii.

8.În ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea?

Profesia contabilă este în prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri. Este estimat că serviciile fiscale, pe o bază globală, reprezintă peste 20% pentru companiile cotate şi cele de interes public, şi între 30% şi 50% pentru întreprinderile mici şi mijlocii, din toate serviciile oferite de contabilii din practica publică.

Serviciile fiscale constituie o parte componentă a profesiei contabile în ansamblul ei şi sunt oferite în interesul public. Discuţii tot mai intense, apărute în ultimul deceniu, sunt legate de prestarea serviciilor fiscale de către auditori, mai precis de independenţa auditorului faţă de clientul său de audit, situaţie în care prestarea concomitentă a serviciilor fiscale constituie o ameninţare la adresa independenţei auditorului.

Dezvoltarea legislaţiei fiscale a influenţat dezvoltarea profesiei contabile. La începuturile profesiei contabile legislaţia fiscală era destul de directă, reflectând mediul de afaceri şi sectorul public; datorită progresului mediului de afaceri şi al sectorului public, legislaţia fiscală devine tot mai sofisticată şi se exprimă printr-un set complex de reguli care implică o varietate de impozite directe şi indirecte. De asemenea, internaţionalizarea afacerilor şi mişcările mai mult sau mai puţin libere de capital au impus guvernelor să îşi protejeze baza fiscală cu reguli din ce în ce mai complexe.

Creşterea sectorului public a mărit ponderea veniturilor din impozite în produsul intern brut al ţărilor, precum şi rata efectivă a impozitului pentru contribuabil; în aceste condiţii este evident că există un interes conflictual între stimulentul de creştere a veniturilor din impozite pentru guverne şi interesul public de a încuraja stimulentele de afaceri prin reducerea impozitelor şi maximizarea returnărilor post-impozitare.

Page 6: Doctrina - Raspunsuri

Natura din ce în ce mai complexă a legii fiscale şi a contabilităţii financiare, în special pentru companiile mari care se confruntă cu legi fiscale şi reglementări diferite la nivel local, naţional şi internaţional, necesită o expertiză specializată aprofundată din partea profesioniştilor contabili.

Activitatea fiscală, ca parte componentă a profesiei contabile, acoperă la rândul ei o arie largă de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare şi consultanţă fiscală, reprezentarea în faţa in-stanţelor juridice şi servicii legate de impozitarea corporaţiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clienţii să se conformeze eficient la cerinţele de raportare şi completare a retur nărilor de impozite în ţările în care deţin active şi să îşi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare şi o consultanţă corespunzătoare.

Aşa se explică faptul că deşi la începuturile profesiei serviciile fiscale erau oferite de contabili ca un serviciu implicit serviciilor de contabilitate, situaţie care se menţine pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea serviciilor fiscale, ca şi relaţia simbiotică dintre fiscalitate şi contabilitate au dus la apariţia firmelor de consultanţă multicompetente; departamentele fiscale din cadrul firmelor de contabilitate sunt alcătuite din contabili specializaţi în fiscalitate şi din profesionişti în domeniile juridic şi economic.

Alţi furnizori de servicii fiscale sunt avocaţii, care au început prin implicarea lor în litigiile fiscale şi care şi-au extins aria de servicii către planificarea fiscală în special în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor de întreprinderi, fără ca la nivel global aceştia să aibă o poziţie relevantă în piaţa serviciilor fiscale.

9.Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile?

O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie; reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:

a) profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii;b) condiţiile de piaţă în care activează profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a certifica

faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvată, ceea ce implică:- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;- adoptarea de reguli etice;- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum

investitorii, creditorii etc. De exemplu, în ultimii ani, eşecurile etice din partea anumitor membri ai profesiei, care au avut ca rezultat lipsa de încredere în raportarea financiară, au impus modificări esenţiale ale reglementării profesiei (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa etc.).

Page 7: Doctrina - Raspunsuri

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calităţii şi de abordare a unor aspecte aferente pieţei serviciilor contabile cel puţin datorită următoarelor două cauze:

Existenţa unui dezechilibru în ceea ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile contabile şi furnizorul acestor servicii care dispune de expertiză profesională; reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificării beneficiarului că furnizorul dispune de calificările necesare şi va respecta standardele profesionale adecvate în activitatea sa. Astfel, beneficiarul este încredinţat că primeşte servicii de calitate.

În afara furnizorului şi beneficiarului de servicii contabile există şi terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizării de servicii contabile; reglementarea poate trata acest aspect dând o asigurare că aceste beneficii şi costuri pentru părţile terţe sunt luate în considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs şi la ce standarde de calitate. De exemplu, situaţiile financiare au o utilizare mult mai amplă şi nu se limitează doar la compania care este supusă unei misiuni de audit, iar reglementarea îi asigură pe terţi (investitori, creditori etc.) că primesc informaţiile de care au nevoie, deci ea certifică faptul că beneficiile acestor terţe părţi sunt avute în vedere când se contractează misiunea de audit.

10. Aria de acoperire a reglementării profesiei.

De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:

- cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;- cerinţele referitoare la educaţia continuă;- monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;- standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;- sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc

cerinţele de mai sus.

11. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile?

Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată, ea însăşi, reglementarea, trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie:

- proporţională;- transparentă;- să nu fie împotriva competiţiei;- nediscriminatorie;- precisă;- segmentată în funcţie de ţinta sa;- implementată consecvent şi just;- supusă unei examinări periodice.

Page 8: Doctrina - Raspunsuri

Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general.

12. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei.

Sunt trei modalităţi de implementare a reglementării:

- autoreglementarea, specifică economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;

- reglementarea externă: profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei agenţii guvernamentale, fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;

- coreglementarea: reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea externă.Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie

complementare, şi nu să se concureze.

Există mai multe modalităţi în care autoreglementarea şi reglementarea externă pot fi combinate în vederea unui amestec eficient de reglementare:

- autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independentă; în acest caz supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte;

- o combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.

13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.

d1) Reglementarea generală

Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale.

Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate serviciile şi activităţile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar.

Aceşti profesionişti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel puţin trei ani şi au susţinut şi promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesională obţinută are diferite denumiri, dar cu conţinut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de „expert contabil” (întâlnită frecvent în ţările latino-continentale), „chartered accountant” (în general în zona anglo-saxonă), „contabil public autorizat” (CPA) în Statele Unite etc.

Page 9: Doctrina - Raspunsuri

d2) Reglementarea specială

Dată fiind importanţa activităţii de audit statutar ca ultimă activitate care filtrează fluxurile către consumatorii (utilizatorii) informaţiilor conţinute în situaţiile financiare ale unei entităţi, exigenţele suplimentare în ceea ce priveşte această activitate, ca şi condiţiile de autorizare a persoanelor fizice şi juridice care doresc să presteze servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de-a 8-a Directivă, înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută sub denumirea de noua Directivă a 8-a.

Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se referă la:

condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Pentru ca o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statutar, condiţiile sunt:

- să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent;- să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;- să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani;- să fi promovat un examen de competenţă profesională;

condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de audit statutar şi standardele aplicabile;

crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a auditorilor statutari.Categoriile de entităţi supuse auditului statutar sunt prevăzute prin Directiva a 4-a şi Directiva a

8-a, precum şi prin reglementările naţionale - Legea companiilor, de regulă, iar reglementarea audi tului statutar este prevăzută prin Directiva a 8-a la nivel european şi prin lege specială la nivelul fiecărei ţări.

14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii, între altele, prin asumarea responsabilităţii faţă de interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari, salariaţi, furnizori-creditori, bănci, buget, conturile naţionale, organisme de bursă, investitori etc.

În fapt, dacă în piaţa serviciilor orice alt profesionist prestează servicii pentru un client determinat şi care este, în general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil - fie că elaborează, fie că auditează situaţiile financiare ale întreprinderii - este (în mod paradoxal) plătit de către întreprinderea respectivă, dar utilizatorii (consumatorii) informaţiilor des-prinse din aceste situaţii financiare sunt părţile interesate, menţionate mai sus, cele care formează publicul şi ale căror interese trebuie apărate.

Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public

Page 10: Doctrina - Raspunsuri

15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii contabili satisfac un interes general.

Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.

Întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 80% din economia europeană, constituie inima comerţului european. Dezvoltarea întreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile financiare, adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili.

Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii contabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:

cum altfel s-ar putea măsura activităţile economice? cum ar putea să existe bugete naţionale şi impozite şi deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi

stat? cum ar putea să existe încredere în tranzacţiile comerciale şi financiare? cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice între angajaţii unei companii şi

proprietarii acesteia, între muncă şi capital?Nu în ultimul rând, trebuie menţionat rolul social al profesioniştilor contabili, pe de o parte, prin

faptul că determinarea şi plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările importante ale profesioniştilor contabili, iar pe de altă parte, de calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor şi a cetăţenilor unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a acţiona peste tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indiferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii, în afaceri, în educaţie sau în practica liberă.

16. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice.

Îndeplinirea rolului contabilităţii şi al profesioniştilor contabili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului public este condiţionată de existenţa unor organisme profesionale naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.

Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii economice şi sociale; ei lucrează în firme mari, mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, industriale, financiare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul public, în instituţii, în educaţie etc.

Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili, în orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabilitate şi raportare financiară, în management, în fiscalitate, în sisteme

Page 11: Doctrina - Raspunsuri

informatice, în finanţe corporative şi inteligenţă managerială, ca auditori interni sau externi, în consultanţă, în educaţie etc.; ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale;

Atât publicul, cât şi entitatea beneficiară a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuală incompetenţă a profesioniştilor contabili; această protecţie este asigurată atunci când organismul profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea de priveşte educaţia profesioniştilor contabili şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate de profesioniştii contabili.

Publicul trebuie protejat de eventuale înţelegeri neconforme între profesioniştii contabili şi entităţile beneficiare ale serviciilor prestate de către aceştia; această protecţie este asigurată atunci când organismul profesional stabileşte măsuri de etică şi deontologie profesională eficiente.

17.Modalităţi de organizare a profesiei contabile.

Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin consimţământul membrilor profesionişti contabili sau printr-o lege. Indiferent de modul de organizare, recunoaşterea asociaţiei printr-o reglementare dă autoritate activităţilor desfăşurate de aceasta şi de membrii săi, mult mai importantă fiind însă recunoaşterea din partea mediului economic, a societăţii în general, care trebuie să găsească serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca indispensabile şi creatoare de valoare.

Într-o ţară se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. Atunci când se creează mai multe organisme în domeniul profesiei contabile, pentru servirea interesului public, este necesar ca acestea să nu fie organizate pe principii monopoliste, exclusiviste în ceea ce priveşte activităţile componente ale profesiei contabile.

Persoanele care doresc să facă parte din organismele profesionale trebuie să deţină calificările necesare. La nivel european există două moduri de abordare a calificării profesionale: sistemul de calificare a pregătirii şi sistemul de calificare funcţională.

Calificarea pregătirii indică faptul că persoana respectivă deţine un nivel de educaţie şi de pregătire, calificarea pregătirii asigurând accesul la toate sau la o serie largă de activităţi ale profesiei contabile. Termenul de calificare funcţională - întâlnit în unele ţări - denotă o calificare profesională care permite persoanei respective să exercite numai funcţia pentru care deţine calificarea.

Indiferent de numărul organismelor profesionale, pentru a putea exercita activitatea de audit statutar profesionistul contabil trebuie să fie autorizat de o autoritate competentă.

Page 12: Doctrina - Raspunsuri

18.Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional.

Pentru a fi recunoscut de autorităţile publice şi de organismele internaţionale, un organism naţional al profesiei contabile trebuie:

- să fie un organism necomercial şi neguvernamental;- să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi;- membrii săi să fie profesionişti contabili;- să se bucure de bună reputaţie în rândul autorităţilor publice şi al publicului;- să aibă capacitatea de a dezvolta sau influenţa standardele profesionale şi contabile (etica,

disciplina, practica profesională, controlul calităţii);- membrii săi trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la cel mai înalt nivel posibil, activităţile

tradiţionale efectuate de profesioniştii contabili;- să aibă capacitatea de administrare şi resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii şi

obiectivelor sale.

19. Despre IFAC - Federaţia Internaţională a Contabililor

Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) s-a înfiinţat în anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ţări ca răspuns la provocările perioadei: susţinerea contabililor în rezolvarea unor probleme tehnice şi de afaceri mai complexe, furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi etică.

În prezent, IFAC este o organizaţie globală, semnificativă, care cuprinde 155 de organisme membre şi asociate din 118 state, reprezentând peste 2,5 milioane de contabili care lucrează în prac tica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice etc.

IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi toate specializările profesiei: contabilitate de afaceri, consultanţă fiscală, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate etc.

Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile capabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă calitate.

IFAC colaborează cu alte organizaţii şi normalizatori internaţionali precum Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, Forumul de Stabilitate Financiară, Asociaţia Internaţională de Supraveghere a Sistemului de Asigurări şi Banca Mondială. IFAC elaborează standardele, cu aplicabilitate la nivel global, în domeniile: educaţie, etică, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publică.

Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:

- să fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism naţional profesional major care îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţie. În cazul consensului general s-a

Page 13: Doctrina - Raspunsuri

constatat faptul că el trebuie să fie susţinut de comunitatea de afaceri; - să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională;- să demonstreze că acordă o atenţie deosebită atunci când îşi selecţionează membrii;- să furnizeze standarde şi orientări privind comportamentul şi practicile profesionale persoanelor

cărora li s-a acordat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritate recunoscută sau cărora organizaţia le-a acordat o funcţie şi care trebuie să respecte criteriile statutului de membru; să se oblige să participe în IFAC şi să promoveze importanţa IFAC şi a programelor, activităţilor şi hotărârilor luate de IASB;

- să fie solvabil financiar şi operaţional;- să aibă o structură operaţională internă care furnizează sprijin şi reglementări pentru membru

săi.Profesia contabilă din România este reprezentată la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul

1996 şi CAFR - membru asociat din anul 2005.

20. Despre FEE

Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este organizaţia - recunoscută de IFAC - care gestionează profesia contabilă la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de ţară, din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene şi aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină membru FEE este necesar:

- să nu fie organism guvernamental;- să fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile;- să fie recunoscut prin lege sau prin consens general;- să provină dintr-o ţară europeană.

21. Despre organizaţiile şi grupările regionaleIFAC este recunoscută drept o organizaţie mondială a profesiei în general în ceea ce priveşte stabilirea standardelor profesionale. Organizaţiile regionale reprezintă profesia din regiunea respectivă în faţa organismelor guvernamentale şi de dezvoltare din acea regiune şi, în anumite cazuri, în faţa organizaţiilor internaţionale în care sunt importante din punct de vedere regional.

Scopul final al organizaţiilor regionale îl constituie facilitarea dezvoltării relaţiilor economice în regiunile respective.

Pentru a fi recunoscută de către IFAC organizaţia regională trebuie să demonstreze că:

va subscrie obiectivelor IFAC şi va fi de acord să promoveze activ aceste obiective, şi se va asigura că prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate în regiune

Page 14: Doctrina - Raspunsuri

reglementările şi standardele IFAC şi IASC; are ca obiectiv dezvoltarea şi întărirea unei profesii contabile pe bază largă în regiunea

respectivă; constituie o regiune de ţări definită corespunzător şi care este în general reprezentativă pentru

profesia contabilă; nu este alcătuită deja dintr-un număr substanţial de organisme membre din ţări deja deservite

de o organizaţie regională; conţine un număr suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC; este înfiinţată corespunzător atât din punct de vedere financiar, cât şi tehnic, a funcţionat pe o

perioadă rezonabilă de timp şi dispune de infrastructura şi resursele organizaţionale şi financiare necesare îndeplinirii eficiente a responsabilităţilor şi participării la activităţile IFAC.În urma recunoaşterii de către IFAC, organizaţia regională şi IFAC îşi asumă anumite

angajamente şi responsabilităţi reciproce. Organizaţiei regionale i se va cere:

să continue să susţină activ IFAC şi să asigure diseminarea pe scară largă a reglementărilor tehnice;

să asiste IFAC în relaţiile şi comunicarea cu organismele membre (de exemplu, colectarea datoriilor), după cum se cere, şi în legătură cu potenţiale organisme membre din regiuni;

să furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate; aşa cum se cere, să permită preşedintelui IFAC sau reprezentantului său să participe la întâlnirile

Consiliului (sau la structura de conducere echivalentă); să furnizeze informaţii şi să participe la activităţile tehnice ale IFAC (comitete, grupuri de lucru

etc.) în acele situaţii în care o reprezentare regională sau un punct de vedere ar fi potrivite; să trimită un reprezentant, preferabil preşedintele organizaţiei regionale, să participe la

întâlnirile Consiliului de Administraţie al IFAC, la întâlnirile cu preşedintele, vicepreşedintele, directorul executiv şi preşedinţii Comitetelor; reprezentantul poate să fie însoţit de un consultant tehnic;

să informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbări propuse în Constituţia sau în rândul membrilor organizaţiei regionale;

să menţină o comunicare directă, adecvată, cu alte organizaţii regionale recunoscute, privind diverse întâlniri, noi reglementări tehnice, proceduri de lucru, buletine informative etc.În mod similar, IFAC va trebui:

să furnizeze Secretariatului organizaţiei regionale exemplare din toate reglementările tehnice ale IFAC şi alte comunicări administrative, precum şi minute sau alte documente legate de Consiliul de Administraţie al IFAC;

să se sfătuiască şi să se consulte cu organizaţia regională asupra oricăror modificări propuse pentru Constituţia IFAC şi privind orice modificări în rândul membrilor;

după cum se cere, şi în măsura în care este posibil, să furnizeze asistenţă organizaţiilor regionale în desfăşurarea misiunii lor şi în diseminarea reglementărilor tehnice ale IFAC;

după cum se cere, să furnizeze vorbitori sau alţi reprezentanţi la conferinţe regionale şi seminarii

Page 15: Doctrina - Raspunsuri

pentru a promova coeziunea dintre IFAC şi organizaţia regională; să sfătuiască organizaţia regională asupra activităţilor Comitetului de Nominalizare privind

recomandările IFAC asupra alcătuirii Consiliului de Administraţie al IFAC şi a Comitetelor.Gruparea regională reprezintă asocierea mai multor organisme profesionale din ţările aceleiaşi

regiuni, care însă nu îndeplineşte toate criteriile menţionate pentru o organizaţie regională.

Pentru a fi recunoscută de IFAC gruparea regională trebuie să demonstreze că:

- există o grupare sau o organizaţie înfiinţată şi susţinută (care poate fi cunoscută ca organizaţie regională pentru propriile sale scopuri locale);

- gruparea susţine obiectivele şi reglementările IFAC şi IASC; şi- zona acoperită de grupare are o mărime suficientă cu potenţial pentru un număr semnificativ de

organisme contabile profesionale; gruparea are potenţial să îndeplinească eventual criteriile pentru recunoaşterea oficială de către IFAC, are o intenţie şi un plan evident în vederea obţinerii acestei recunoaşteri.Grupările regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la întâlnirile Consiliului de

Administraţie al IFAC ca observatori, cu excepţia unei decizii specifice a Consiliului de Administraţie de a emite o invitaţie pentru a participa la o anumită întâlnire, pentru un anumit scop.

Grupările recunoscute vor primi exemplare din toate publicaţiile IFAC în schimbul plăţii unei cotizaţii anuale rezonabile. Acestea vor fi încurajate să contribuie la răspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC şi pentru reglementări şi alte documente înaintate.

Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în Europa sunt:

Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) Federaţia Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF); Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM); Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA);

. Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii (SEEPAD)

22. Structura legală şi organizaţională a unui organism profesional. Pentru ca o organizaţie să poată prospera, trebuie să aibă o direcţie clară şi să fie sigură de obiectivele sale şi de felul în care le poate realiza. Înainte de abordarea structurii legale şi organizaţionale a unui organism profesional nou de contabilitate, este important să se convină în principiu asupra scopurilor, obiectivelor şi activităţilor-cheie ale organizaţiei şi asupra unui termen general de implementare. Aceste decizii trebuie să ţină cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara respectivă şi de resursele financiare şi umane care vor fi la dispoziţia organizaţiei. Factorii de decizie ai organizaţiei trebuie, de asemenea, să aibă în vedere şi diferenţele între necesităţile tehnice şi schema de reglementare dorită pentru persoanele din practica publică, precum şi pentru membrii cu diverse roluri, de exemplu, auditori, contabili financiari, consilieri financiari, consultanţi de management, profesori şi oficiali guvernamentali.

Page 16: Doctrina - Raspunsuri

Aceste diferenţe se reflectă deseori în structura legală şi organizaţională a organismelor profesionale de contabilitate; acestea rezultă din interesul public deosebit în munca auditorilor şi din standardele contabile internaţionale şi naţionale create pentru a menţine şi îmbunătăţi calitatea raportărilor financiare.

Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt:

- scopul înfiinţării organismului profesional;- cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementarea profesiei;- numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală a calificărilor acestora;- protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluri profesionale (de exemplu, auditor

statutar, expert contabil etc.);- natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate profesioniştilor contabili;- care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern;- standardele de contabilitate şi audit urmate în general de profesioniştii contabili în pregătirea şi

auditarea declaraţiilor financiare;- necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formare continuă;- cererea viitoare estimată de profesionişti contabili în toate sectoarele din ţară;- extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pregătirea profesioniştilor contabili;- activităţile şi programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate

şi cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizaţii; - resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organismului profesional de contabilitate;- numărul de contabili din ţară care ţin de un organism profesional de contabilitate din afara ţării.

Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că activităţile organizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv. Este important să se recunoască faptul că multe funcţii vor trebui să fie executate în mod voluntar de membri până când resursele vor permite angajarea unui număr de persoane calificate.

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:

- categorii şi cerinţe pentru a fi membru (de exemplu, cu drepturi depline, asociat, stagiar);- prevederea de menţinere a „drepturilor dobândite” pentru calitatea de membru;- componenţa, autoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere (numit în

cadrul acestei lucrări „Consiliu”) şi a altui comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;

- autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;- autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;- desemnarea ca membru.

După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile organizaţiei propuse şi asupra aspectelor structurale menţionate mai sus, poate începe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare (statutul, actul constitutiv şi regulamentele).

Page 17: Doctrina - Raspunsuri

23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul

Pentru ca profesia să se dezvolte şi să obţină o recunoaştere publică, trebuie să existe un cadru legal şi de reglementare corespunzător care să guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile guvernamentale de bază. De asemenea, trebuie luate toate măsurile pentru evitarea impunerii de obligaţii de reglementare excesivă asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate.

Grupul care formează un nou organism profesional de contabilitate trebuie să înceapă colaborarea cu administraţia încă din faza incipientă pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru ca această acţiune să fie încununată de succes, este important ca membrii grupului fondator să fie în legătură cu administraţia. Este de asemenea important ca aceşti membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie pentru elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate. Acest lucru este cu atât mai important când se analizează efectuarea unor schimbări majore.

Cu toate că un cadru legal corespunzător este un pas important în obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un organism profesional de contabilitate trebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. Un organism profesional de contabilitate câştigă respectul publicului atunci când îşi demonstrează angajamentul de menţinere şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnizate de membrii săi şi când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan oficial care:

să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii de opinie din domeniul afacerilor, guvern şi media, şi adresându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire la profesia de contabil sau care implică sau necesită com -petenţa profesioniştilor contabili;

să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Această sarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul profesional va alege persoane cu poziţie înaltă în comunitate, dacă va fi prudent în selectarea aspectelor pe care le comentează şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţie o consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.);

să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi regulamente.

24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul. (În anumite ţări acest grup este numit şi „Comisia”.) Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de

Page 18: Doctrina - Raspunsuri

obicei pe un termen specificat, care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de membri din Consiliu trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespunzătoare a membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de mic pentru a colabora eficient.

Consiliul răspunde în faţa membrilor. Membrii vor fi invitaţi să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea dreptul să solicite o Adunare generală specială, dacă este necesar, dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală anuală, membrii vor primi şi vor fi invitaţi să aprobe raportul anual de activitate şi declaraţiile financiare auditate, să numească auditorul, să aprobe nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii Consiliului.

Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl reprezintă pe preşedinte.

Misiunea unui organism profesional de contabilitate este îndeplinită prin intermediul activităţii membrilor şi a personalului angajat, care include şi legătura cu membrii şi deservirea acestora.

Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, eforturile şi contribuţiile voluntarilor sunt importante. Organizaţia află despre modificările mediului în care lucrează membrii şi despre necesităţile acestora de suport şi servicii de la organizaţie prin intermediul contactului cu membrii şi voluntarii care îşi dedică timpul pentru dezvoltarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul cărora organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale necesare pentru elaborarea standardelor, publicaţiilor şi materialelor educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia şi comunităţile de afaceri.

La fel de important este şi personalul angajat. Personalul angajat poate:

- să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;- să asigure respectarea directivelor organului de conducere;- să execute funcţii importante administrative, de relaţii publice şi de legătură;- să asigure o continuitate şi o perspectivă istorică;- să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;- să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu privire la aspectele

statutare;- să acţioneze ca punct de contact pentru membri.

Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul să funcţioneze efectiv şi eficient. Consiliul este responsabil de strategia orga-nismului şi de politicile generale de monitorizare a activităţilor. În primii ani, Consiliul va avea probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale şi tehnice, rol care într-o organizaţie mai mare va fi delegat unor structuri executive permanente.

Consiliile organismelor de contabilitate se întâlnesc în general de câteva ori pe an. În primele stadii de înfiinţare a unui organism profesional de contabilitate, Consiliul va trebui să se întâlnească mai

Page 19: Doctrina - Raspunsuri

des. Regulamentele organismelor de contabilitate prevăd deseori stabilirea unui grup sau unui comitet executiv - din care fac parte preşedintele, viitorul preşedinte, câţiva membri mai vechi şi directorul executiv - care se întâlneşte mai des şi acţionează în numele Consiliului între şedinţele Consiliului.

Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa acestora, şi trebuie să reprezinte în mod corespunzător gama de sectoare ale membrilor.

Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului profesional de contabilitate. O excepţie de la această regulă ar putea fi numirea unui număr limitat de alte persoane, inclusiv „membri publici” şi persoane numite în Consiliu sau pe lângă Consiliu de către administraţie sau autoritatea de reglementare.

Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii şi funcţionarii organismului profesional de contabilitate, şi faptul că organismul continuă să acţioneze în interesul public, precum şi în interesul membrilor săi.

Anumite organisme contabile pot dori să numească un reprezentant al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea intereselor membrilor stagiari.

Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:

- aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor-cheie ale organismului profesional de contabilitate;- aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră;- aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;- aprobarea eventualelor modificări ale statutului organismului.

25. Finanţarea unui organism profesional.

O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna resursele disponibile unui organism profesional de contabilitate. În astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor, cum ar fi educaţia profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explorate şi alte surse de venit. Acestea pot include:

- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate); - sponsorizarea iniţiativelor specifice;- donaţii;- agenţii de ajutorare din străinătate;- surse caritabile;- spaţiu publicitar;- firme.

Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi necesară în primii ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-şi acoperi toate costurile de exploatare şi

Page 20: Doctrina - Raspunsuri

pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern. O încredere excesivă într-un suport extern creează o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor organizaţiei, şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor. Fondurile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi: sub formă de cotizaţii, ca plată pentru drepturile şi privilegiile în calitate de membru (de exemplu, taxe membru licenţă), şi de recompensă pentru serviciile primite, cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale

Organizaţia va trebui să aibă propriul sediu independent. Trebuie să se găsească un echilibru pentru realităţile financiare ale organizaţiei şi statutul acesteia ca organism profesional recunoscut. Locaţia sediului şi accesul vor fi foarte importante.

Locaţia biroului şi întreţinerea aferentă vor necesita resurse. Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung care pot deveni costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile mai mici cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi flexibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie binevoitoare poate furniza servicii şi infrastructură fără costurile de înfiinţare. Puţine organizaţii au avut succes în asocierea cu alte grupuri pentru a forma o „clădire profesională” în care să se facă economii din folosirea în comun a mesageriilor, a serviciilor de curăţenie a birourilor şi a echipamentelor.

Echipamentele de bază - telefon, fax, computer şi imprimantă - sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de birotică trebuie avut în vedere nivelul de servicii oferit de furnizor. Mobila de birou obişnuită, inclusiv birourile, scaunele şi dulapurile, trebuie să fie achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranjamentul de închiriere.

Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să servească drept registru al membrilor. Informaţiile minime vor include:

- numele membrului;- numărul membrului;- adresa personală;- adresa de serviciu;- adresa poştală preferată;- categoria sau sectorul de angajare;- calificările;- data naşterii;- data de admitere ca membru;- categoria de membru;- informaţii din autorizaţie - numărul şi data de emitere.

Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor - confidenţialităţii.

Page 21: Doctrina - Raspunsuri

26. Marketingul şi promovarea profesiei.

Strategia iniţială de marketing a unui organism profesional nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţintă cheie, atragerea studenţilor şi asigurarea furnizării eficiente de servicii. Scopul ar trebui să fie crearea unei mase decisive. Odată cu dezvoltarea, noile priorităţi vor fi importante, cum ar fi intensificarea parteneriatelor şi furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, inclusiv susţinerea carierei, training şi resurse de dezvoltare şi tehnice.

Pentru a implementa o strategie eficientă de marketing, o organizaţie trebuie mai întâi să înţeleagă mediul în care lucrează. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul, micromediul şi mediul intern:

- macromediul - factori sociali, legali, economici, politici şi tehnologici;- micromediul - studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe de

reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţional şi global);

- mediul intern - oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.Cercetarea şi analiza acestor domenii vor asigura că organizaţia: este conştientă de factorii

externi care pot avea un impact asupra organizaţiei; înţelege potenţialii clienţi, factorii de decizie şi concurenţa; este conştientă de propriile capacităţi şi limitări. Rezultatele cercetării vor facilita elaborarea de planuri de marketing realiste şi realizabile şi vor permite organizaţiei să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la aspectele-cheie de marketing, cum ar fi poziţia mărcii, avantajul competitiv şi dezvoltarea unei strategii de marketing.

Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate are oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la începutul organizaţiei. O imagine puternică de marcă ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate şi profesionalism. Componentele de marcă uşor de implementat includ:

- un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia;- valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei;- un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;- un design şi un stil consecvente care se folosesc la corespondenţă, documente şi referinţă şi

website;- recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale organizaţiei.

Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie şi trebuie să fie protejată în mod corespunzător. Numele organizaţiei, inclusiv acronimul şi orice marcă asociată, cum ar fi denumirea sau calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant sau contabil public autorizat, reprezintă bunul fundamental de proprietate intelectuală şi cel mai important. Reputaţia organizaţiei poate fi serios prejudiciată dacă o altă organizaţie sau persoană doreşte să folosească numele. Protecţia legală se poate obţine prin înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială. Alte domenii de proprietate

Page 22: Doctrina - Raspunsuri

intelectuală care necesită protecţie pot include: numele produselor şi serviciilor; logo-urile; calificările şi denumirile de domeniu. Este recomandat să se ceară sfatul unui specialist cu experienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale.

Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie şi problemele curente care afectează profesia. Aceste publicaţii pot fi folosite şi ca instrumente de promovare a serviciilor şi produselor, cum ar fi manifestările şi cursurile. Costurile pentru publicare şi livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate în formă elec-tronică sau prin veniturile din publicitate.

Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Internetul devine din ce în ce mai mult un punct de referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire la calificările şi serviciile oferite de organismele profesionale.

Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi şi toate părţile interesate. În plus, este important să se ţină cont de strategia viitoare a organizaţiei pentru ca website-ul să poată găzdui viitoarele necesităţi ale organizaţiei şi clienţilor. Este de recomandat construirea unui website de bază şi lansarea acestuia pentru a atrage atenţia asupra organizaţiei. Website-ul poate fi ulterior îmbogăţit în funcţie de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui website includ:

- înregistrarea denumirilor de domeniu ale website-ului;- asigurarea faptului ca designul website-ului este conform cu marca;- elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice ale organizaţiei.

Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape şi va necesita în mod inevitabil o combinaţie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul că mesajele sunt comunicate în mod eficient persoanelor avizate şi la timpul potrivit.

Iniţial, organizaţia trebuie să se concentreze asupra atragerii atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, autorităţile de reglementare şi guvern, precum şi potenţialilor membri. Factorii de influenţă vor fi consultaţi în mod biunivoc în faza incipientă şi vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu privire la propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la început nu numai că va asigura accesul organizaţiei la un cartel de experţi, ci va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau către publicul larg.

O campanie planificată şi coordonată de relaţii publice este foarte importantă în informarea cu privire la organismul profesional. Legăturile cu presa naţională şi de afaceri şi alte grupuri media trebuie să fie stabilite încă din faza de început. Susţinerea publică din partea factorilor de influenţă de nivel înalt va fi esenţială în generarea unei acoperiri largi şi va asigura faptul că informarea şi interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii membri şi alte părţi interesate.

Page 23: Doctrina - Raspunsuri

Membrii aşteaptă servicii profesioniste şi eficiente de la organismul profesional. Este foarte important să se stabilească o cultură centrată pe clienţi şi ca oamenii din cadrul organizaţiei să aibă experienţa şi resursele necesare pentru a satisface şi a depăşi aşteptările membrilor. Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, proceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire.

27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie.

Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc elementele esenţiale pe care trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare ca, de exemplu, subiectul, metodele şi tehnicile, astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară largă.

Având în vedere marea diversitate de culturi, limbi, sisteme educaţionale, juridice şi sociale din ţările din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea fiecărui organism membru să determine cerinţe detaliate ale educaţiei de precalificare, de postcalificare şi de dezvoltare, care să aibă la bază elementele esenţiale prevăzute în Standardele Internaţionale de Educaţie.

IFAC emite trei tipuri diferite de documente:

- Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES);- îndrumările Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEG);- Documentele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEP).

Cele trei tipuri de documente reflectă în ordine descrescătoare natura autorităţii publicaţiilor conform funcţiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decât îndrumările, care la rândul lor sunt mai autorizate decât Documentele.

Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES):

- stabilesc standarde de „bună practică” general acceptate în educaţie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili;

- exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atingă în pregătirea şi dezvoltarea continuă a profesioniştilor contabili;

- stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru câştigarea recunoaşterii, acceptării şi aplicării internaţionale;

- deşi nu pot trece legal peste legile şi reglementările locale, furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea reglementărilor locale cu privire la buna practică general acceptată.Până în prezent, IFAC a emis opt Standarde Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii

Contabili (IES-uri):

IES 1, intitulat „Cerinţe de intrare într-un program de educaţie contabilă profesionistă”; IES 2, intitulat „Conţinutul programelor de educaţie profesională”; IES 3, intitulat „Aptitudini profesionale”;

Page 24: Doctrina - Raspunsuri

IES 4, intitulat „Valori profesionale, etică şi atitudini”; IES 5, intitulat „Cerinţe de experienţă practică”; IES 6, intitulat „Evaluarea capacităţilor profesionale şi competenţei”; IES 7, intitulat „Dezvoltarea profesională continuă”; IES 8, intitulat „Cerinţe privind competenţa profesioniştilor contabili din domeniul auditului”.

Principalele obligaţii ale organismelor profesionale membre IFAC în legătură cu Standardele Internaţionale de Educaţie sunt:

Să depună cele mai susţinute eforturi pentru:- încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare pe

care se bazează IES-urile în cerinţele naţionale de educaţie şi dezvoltare pentru profesia contabilă, sau - acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare revine terţilor (de exemplu, Guvernului) - pentru a-i convinge pe cei responsabili să încorporeze elementele esenţiale ale IES-urilor în cerinţele respective;

- implementarea IES-urilor sau a cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare care încorporează IES-urile.

Să aducă la cunoştinţa membrilor toate IES-urile, IEG-urile şi IEP-urile emise de IFAC.

28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate.

Controlul calităţii este abordat la trei niveluri:

- la nivelul misiuniicontrol intern

- la nivelul cabinetului (firmei) - la nivelul organismului profesional - control extern

Sistemul de control al calităţii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare dintre elementele următoare:

a) Responsabilităţile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului (firmei) constau în:- stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este de a promova o cultură internă

bazată pe recunoaşterea faptului că în realizarea misiunilor calitatea este esenţială;- stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumă responsabilitatea finală pentru

sistemul de control al calităţii în cadrul firmei;- persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de control al calităţii în cadrul firmei

trebuie să deţină experienţă şi capacităţi suficiente şi adecvate, precum şi autoritatea necesară.

b) Cerinţele etice constau în stabilirea de politici şi proceduri care să-i ofere firmei asigurarea rezonabilă că firma şi personalul acesteia respectă cerinţele etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi independenţa.

Page 25: Doctrina - Raspunsuri

c) Acceptarea şi continuarea relaţiei cu clienţii şi misiuni specifice presupun:- stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptarea clienţilor;- stabilirea de politici şi proceduri pentru continuarea relaţiilor cu clienţii şi pentru

retragerea din misiune sau din relaţiile cu clienţii.d) Resursele umane se referă la:

- stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabilă că firma deţine suficient personal cu capacităţile şi competenţele necesare, care se referă la: recrutarea personalului, evaluarea performanţei capacităţile, competenţa, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulentele etc.;

- stabilirea echipelor pe misiuni.e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru:

- asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale;

- modul de acordare a consultaţiilor;- modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în cadrul echipei misiunii sau dintre

echipă şi celelalte structuri ale firmei;- examinarea independentă a controlului de calitate;- documentarea misiunilor.

f) Monitorizarea presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru:- asigurarea rezonabilă că politicile şi procedurile cu privire la sistemul de control al

calităţii sunt: relevante, adecvate, funcţionează eficient şi sunt respectate în practică;- analiza şi evaluarea continuă a sistemului de control al calităţii;- inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate.

Pentru misiunile de audit şi servicii conexe, IFAC a emis Standardul Internaţional de Audit (ISA) 220 şi Standardul Internaţional de Control al Calităţii (ISQC) nr. 1.

Obligaţiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calităţii se referă la:

- existenţa unui program obligatoriu de examinare şi asigurare a calităţii;- depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încurajarea celor responsabili să implementeze

prevederile Standardelor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernul sau alţi reglementatori au atribuţii pe linia calităţii serviciilor contabile.

29. Despre Standardele Internaţionale de Etică.

Consiliul pentru Standarde de Etică pentru Contabili (IESB A) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesioniştilor contabili care cuprinde standarde etice de înaltă calitate, precum şi alte prevederi pentru profesioniştii contabili din întreaga lume.

Page 26: Doctrina - Raspunsuri

Codul etic IFAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi furnizează un cadru conceptual şi îndrumări pentru aplicarea acestor principii.

Obligaţiile organismelor profesionale membre IFAC se referă la următoarele:

- organismele membre nu trebuie să aplice standarde mai puţin stringente decât cele stipulate în Codul etic IFAC;

- acolo unde responsabilităţile elaborării codurilor naţionale de etică revin terţilor, organismele membre trebuie să urmărească convergenţa codului naţional cu codul IFAC, depunând cele mai susţinute eforturi pentru a-i convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor naţionale să încorporeze Codul IFAC.În România, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificări, drept Cod etic naţional al

profesioniştilor contabili, încă din anul 2002.

30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Obligaţiile organismelor membre IFAC în legatară cu standardele internaţionale de contabilitate se referă în principal la depunerea celor mai susţinute eforturi pentru:

- încorporarea cerinţelor IPSAS-urilor în cerinţele naţionale de contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze IPSAS-urilor;

- asistenţă la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public care încorporează IPSAS-urile;

- încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţionale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor naţionale de contabilitate revine Guvernului sau terţilor, convingerea acestora că standardele naţionale trebuie să se conformeze IFRS-urilor sau să fie convergente cu IFRS-urile;

- asistenţă la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor naţionale care încorporează IFRS-urile.

31. Despre Standardele Internaţionale de Audit.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurări (IAASB), emite următoarele categorii de standarde:

- Standardele Internaţionale de Audit (ISA);

Page 27: Doctrina - Raspunsuri

- Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);- Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);- Standardele Internaţionale pentru Serviciile Conexe (ISRS).

IAASB emite, de asemenea, Declaraţii aferente de practică, norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili.

Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu aceste standarde şi alte documente se referă la depunerea celor mai susţinute eforturi pentru:

- încorporarea standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB în standardele naţionale, sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţionale revine terţilor, convingerea acestora să încorporeze în standardele naţionale standardele şi celelalte documente emise de IAASB;

- asistarea la implementarea standardelor internaţionale sau a standardelor naţionale care încorporează standardele internaţionale;

- implementarea unui proces care să furnizeze membrilor la timp traducerea corectă şi completă a standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB.

32. Aspecte conceptuale privind etica.

Etica îşi are originea în cuvântul „ethos” din limba greacă; acesta poate însemna atât caracterul unui individ, cât şi cultura unei comunităţi.

Într-un context mai larg, etica se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi a rolului acestora în viaţa socială.

În sens restrâns, etica reprezintă totalitatea normelor de conduită morală, iar în sens şi mai restrâns reprezintă un ansamblu de principii şi reguli ale membrilor unei profesii liberale.

În Oxford Dictionary of Business etica este definită ca un „comportament considerat a fi bun, corect, drept şi onorabil pe baza principiilor sau indicaţiilor dintr-o teorie etică specifică”.

Etica este specifică democraţiei şi mai ales este strâns legată de procesul democratic: democraţia în general şi cea economică în special presupun dereglementare, iar locul lăsat liber prin de-reglementare este luat de coduri de etică în diferite domenii.

Comportamentul etic merge dincolo de respectarea legilor, regulilor şi reglementărilor; este un angajament de a face ceea ce este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, într-o accepţiune, să-i spunem, populară, a fi etic însemnează să faci ceea ce trebuie să faci, numai ceea ce trebuie să faci, pentru că trebuie să faci şi nu pentru că te obligă cineva, scrie undeva sau te vede cineva.

Un comportament etic implică neapărat echitate şi curtoazie faţă de alţii, dar în acelaşi timp presupune restricţii asupra propriei noastre libertăţi;

Page 28: Doctrina - Raspunsuri

Rezultatele unui studiu din SUA pe tema eticii în afaceri au concluzionat că factorii esenţiali pentru mersul unei organizaţii competente în materie de etică au fost următorii:

conducere; trebuie demonstrată grija companiei faţă de etică şi valori, precum şi faţă de propriile rezultate;

consecvenţă; compania trebuie în mod efectiv să practice ceea ce predică; altfel spus, între vorbe şi fapte trebuie să existe consecvenţă;

echitate; oamenilor le pasă de modul cum sunt trataţi şi aceasta este considerată problema etică numărul unu;

transparenţă; angajaţii de astăzi aşteaptă să existe transparentă în comunicările furnizate; recompense; percepţia angajatului este aceea că este mai important să recompensăm ceea ce

este pozitiv decât să pedepsim comportamentul neetic.Există, în general, o strânsă legătură între educaţie şi etică; comportamentul etic presupune un

anumit nivel de competenţă care se obţine şi se menţine prin acţiuni educative. Educaţia în general şi educaţia în etică în special sunt garanţii ale dezvoltării valorilor morale şi profesionale.

33. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile

Un cod de conduită este în general definit de profesionişti ca un ansamblu de principii profesionale de etică ce reglementează exerciţiul profesional al unor activităţi.

Organismele profesionale recomandă deseori membrilor lor să includă principiile esenţiale ale codului în contractele cu clienţii pentru ca aceştia să cunoască comportamentele pe care le aşteaptă de la profesionistul contabil.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, în funcţie de specificul fiecărei profesiuni, atât modalităţile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional.

Profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de interesul public; ca atare, profesioniştii contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate în interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesioniştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora în primul rând, dar şi relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte unele principii şi reguli de comportament profesional menite să dea serviciilor respective autoritatea necesară şi să prevină pătrunderea către consumatori (utilizatori) a unor informaţii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.

Stabilirea de principii şi reguli etice şi monitorizarea însuşirii şi respectării acestora de către toţi profesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea şi resursele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare şi de sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale şi etice.

Page 29: Doctrina - Raspunsuri

34. Codul etic IFAC; rol, structură

Misiunea IFAC este de a consolida profesia contabilă la nivel global la standarde armonizate, capabile să furnizeze servicii de înaltă calitate în interesul public. Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC elaborează şi emite prin propria sa autoritate standarde etice de înaltă calitate pentru profesioniştii contabili din întreaga lume. Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol:

- dă autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili sunt asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de specialişti care respectă anumite standarde şi răspund pentru calitatea prestaţiilor lor;

- protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a altor fenomene negative din economie, precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude de tot felul, corupţie etc.Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite prin

Codul etic IFAC:

- fie prin adoptarea Codului etic IFAC drept cod etic naţional al profesioniştilor contabili;- fie prin adoptarea Codului etic IFAC la specificul jurisdicţiei locale;- fie prin elaborarea unui cod etic propriu care să cuprindă toate principiile şi regulile stabilite prin

Codul etic IFAC.Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în ultimii ani, ultima ediţie fiind

publicată în iunie 2005, cu intrare în vigoare la 30 iunie 2006.

Codul etic IFAC este structurat în trei părţi şi 22 de secţiuni repartizate astfel:

Partea A - destinată tuturor profesioniştilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionişti sau angajaţi; conţine şase secţiuni:

- Secţiunea 100, Introducere şi principii fundamentale;- Secţiunea 110, Integritatea;- Secţiunea 120, Obiectivitatea;- Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenţa;- Secţiunea 140, Confidenţialitatea;- Secţiunea 150, Comportamentul profesional.

Partea B - destinată profesioniştilor contabili independenţi (liber-profesionişti contabili); conţine 10 secţiuni:

- Secţiunea 200, Introducere;- Secţiunea 210, Numirea profesionistului contabil;- Secţiunea 220, Conflicte de interese;- Secţiunea 230, Opinii suplimentare; - Secţiunea 240, Onorarii şi alte tipuri de remunerare; - Secţiunea 250, Marketingul serviciilor profesionale; - Secţiunea 260, Cadouri şi ospitalitate;

Page 30: Doctrina - Raspunsuri

- Secţiunea 270, Custodia activelor clientului;- Secţiunea 280, Obiectivitate;- Secţiunea 290, Independenţa în audit.

Partea C - destinată profesioniştilor contabili angajaţi; conţine şase secţiuni:- Secţiunea 300, Introducere;- Secţiunea 310, Conflicte conceptuale;- Secţiunea 320, Întocmirea şi raportarea informaţiilor;- Secţiunea 330, Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză;- Secţiunea 340, Interese financiare;- Secţiunea 350, Stimulente.

35. Despre integritate.

Concept: Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri şi să nu se asocieze la declaraţii false sau care ar putea induce în eroare consumatorii (utilizatorii).

Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:

- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;- conţin declaraţii sau informaţii eronate;- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Sunt profesioniştii contabili integri? Deseori integritatea este asemuită unui elefant: îl recunoşti, dar ţi-e greu să îl descrii.

36. Despre obiectivitate

Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se găsească în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nicio altă situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar şi bine intenţionat să îi pună la îndoială cinstea şi corectitudinea.

Comentarii: Principiul obiectivităţii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a altor persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Page 31: Doctrina - Raspunsuri

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.

În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:

Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea.

Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni, în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.

Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.

Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivităţii.

Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

37. Despre competenţa profesională şi prudenţă.

Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale concep tului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.

Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii pentru profesioniştii contabili:

- menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

- să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale atunci când oferă servicii profesionale.Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi

aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:

Page 32: Doctrina - Raspunsuri

- obţinerea unui nivel de competenţă profesională;- menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea pro-fesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate, ţinând cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

38. Despre confidenţialitate

Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale.

Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:

dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.

Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un

mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu o rudă.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confi-denţialităţii.

Page 33: Doctrina - Raspunsuri

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.

În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:

atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator; atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

-pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi-pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii

atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:

-pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;-pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui

organism normalizator;-pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor

judiciare; şi-pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia confidenţială poate fi divulgată,

trebuie avute în vedere următoarele aspecte: dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate,

vor fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informaţii;

dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care tre-buie făcută, dacă este disponibil;

ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

39. Despre professionalism

Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesionistului contabil să se conformeze legilor şi reglementărilor relevante şi să evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru.

Comentarii: Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni

Page 34: Doctrina - Raspunsuri

care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.

În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali, şi nu trebuie:

- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţin;

- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

40. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.

Concept: Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public.

Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de cali tate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili.

41. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă

Concept: Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:

a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de drept: constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară;

b) independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt: presupune că o terţă persoană bine informată, dar şi bine intenţionată nu găseşte niciun motiv de natură comportamentală care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.Comentarii: Independenţa este un concept care cunoaşte trei moduri de abordare:

independenţa absolută, independenţa relativă şi independenţa restrictivă, în funcţie de natura şi condiţiile specifice serviciului prestat.

Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afacere, ocupaţie sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei, şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale.

Page 35: Doctrina - Raspunsuri

42. Ameninţări la adresa independenţei.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în următoarele categorii:

a) de interes propriu;b) de autoexaminare (autocontrol);c) defavorizare;d) de familiaritate; şie) de intimidare.

a) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la:

- un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui interes împreună cu un client;- dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării;- întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;- potenţiala angajare la un client;- onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare;- un împrumut către sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau funcţionarii

acestuia.

b) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:

- descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil independent;

- raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau implementarea lor;

- pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;

- un membru al echipei de certificare care ocupă, sau a ocupat recent, funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;

- un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent, angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză;

- prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză.

Page 36: Doctrina - Raspunsuri

c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:

- promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare;

- apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.

d) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situaţiile când:

- un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;

- un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

- un fost partener al firmei ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

- acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă;

- asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării.

e) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:

- ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de clientul certificării;- ameninţarea cu litigiul;- exercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a cantităţii de muncă executate

pentru a reduce onorariile.Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, că situaţiile specifice dau

naştere unor ameninţări specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări.

43. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.

Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari categorii:

Page 37: Doctrina - Raspunsuri

- măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi - măsuri de protecţie în mediul de lucru.

44. Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu Codul etic

Organismele profesionale membre IFAC au obligaţia să prevadă în statutele şi regulamentele lor reguli cu privire la investigaţia şi disciplina în caz de conduită greşită, inclusiv pentru abaterile de la standardele profesionale.

Conduita greşită include:

- activităţile cu caracter penal;- acţiunile sau inacţiunile care pot periclita profesia contabilă;- abaterile de la standardele profesionale;- abaterile de la cerinţele etice;- neglijenţa profesională gravă;- un număr de cazuri de neglijenţă mai puţin importante care, cumulate, pot indica nepotrivirea

de a exercita drepturile de practică;- activitatea necorespunzătoare.

Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze un regim eficient de investigare şi disciplinar care să permită ca cei care judecă să impună o serie de penalizări cum ar fi sancţiunile ca: mustrarea, pierderea sau restricţionarea drepturilor de practică, amenda (plata costurilor), pierderea titlului profesional sau atragerea autorizării, excluderea din organismul profesional.

Organismele profesionale trebuie să informeze fiecare membru în parte în legătură cu toate prevederile Codului etic, standardelor profesionale, regulilor şi reglementărilor, şi cu consecinţele neconformării.

Organismele profesionale trebuie să asigure resursele financiare necesare care să permită efectuarea la timp a acţiunilor de investigare şi disciplinare.

Totodată, organismele profesionale trebuie să elaboreze şi să menţină un proces de examinare independentă a plângerilor clienţilor sau altor părţi în cazurile în care s-a decis, ca urmare a investigaţiei, că problema în cauză nu va fi deferită unei instanţe disciplinare.

Nicio persoană care este membră a comitetului de investigare sau a instanţei de judecată nu trebuie să servească în acelaşi timp sau în legătură cu acelaşi caz.

Instanţa de judecată trebuie să-şi dovedească independenţa; trebuie evitată influenţa altor structuri ale organismului profesional în activitatea instanţei de judecată, luarea deciziilor sau impunerea sancţiunilor; numai o instanţă de apel poate modifica sau retrage o decizie a instanţei de judecată.

Page 38: Doctrina - Raspunsuri

45. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiază înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt:

- scopul înfiinţării organismului profesional;- cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementarea profesiei;- numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală a calificărilor acestora;- protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluri profesionale (de exemplu, auditor

statutar, expert contabil etc.);- natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate profesioniştilor contabili;- care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern;- standardele de contabilitate şi audit urmate în general de profesioniştii contabili în pregătirea şi

auditarea declaraţiilor financiare;- necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formare continuă;- cererea viitoare estimată de profesionişti contabili în toate sectoarele din ţară;- extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pregătirea profesioniştilor contabili;- activităţile şi programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate

şi cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizaţii; - resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organismului profesional de contabilitate;- numărul de contabili din ţară care ţin de un organism profesional de contabilitate din afara ţării.

Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că activităţile organizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv. Este important să se recunoască faptul că multe funcţii vor trebui să fie executate în mod voluntar de membri până când resursele vor permite angajarea unui număr de persoane calificate.

46. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui organism profesional în domeniul contabilităţii.

Pentru ca profesia să se dezvolte şi să obţină o recunoaştere publică, trebuie să existe un cadru legal şi de reglementare corespunzător care să guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile guvernamentale de bază. De asemenea, trebuie luate toate măsurile pentru evitarea impunerii de obligaţii de reglementare excesivă asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate.

Grupul care formează un nou organism profesional de contabilitate trebuie să înceapă colaborarea cu administraţia încă din faza incipientă pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru ca această acţiune să fie încununată de succes, este important ca membrii grupului fondator să fie în

Page 39: Doctrina - Raspunsuri

legătură cu administraţia. Este de asemenea important ca aceşti membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie pentru elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate. Acest lucru este cu atât mai important când se analizează efectuarea unor schimbări majore.

Cu toate că un cadru legal corespunzător este un pas important în obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un organism profesional de contabilitate trebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. Un organism profesional de contabilitate câştigă respectul publicului atunci când îşi demonstrează angajamentul de menţinere şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnizate de membrii săi şi când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan oficial care:

să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii de opinie din domeniul afacerilor, guvern şi media, şi adresându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire la profesia de contabil sau care implică sau necesită com -petenţa profesioniştilor contabili;

să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Această sarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul profesional va alege persoane cu poziţie înaltă în comunitate, dacă va fi prudent în selectarea aspectelor pe care le comentează şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţie o consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.);

să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi regulamente.

47. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

Organismul profesional de contabilitate trebuie să aibă propria structură de reglementare adecvată cadrului legal naţional. O structură de reglementare constă în:

lege a contabililor sau o altă legislaţie care recunoaşte organismul profesional ca entitate legală care reprezintă profesia şi care îi poate conferi putere legală pentru reglementarea membrilor;

un statut şi regulamente proprii; cerinţe de admitere şi un registru al membrilor; reguli de conduită profesională şi etică în afara cadrului legal (de exemplu, reguli cu privire la

Page 40: Doctrina - Raspunsuri

independenţă). Aceste reguli trebuie să se bazeze pe Codul etic al IFAC; standarde contabile şi de audit; sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă regulile de conduită ale organismului; cerinţe de autorizare pentru auditori şi alte funcţii; sisteme de monitorizare pentru membri.

Statutul organismului profesional de contabilitate este documentul oficial care stabileşte numele şi scopul, şi cerinţele de administrare a organizaţiei. Acesta conţine, de asemenea, şi cerinţele de membru, drepturile şi puterile membrilor, sistemul disciplinar şi cerinţele cu privire la suspendarea, demiterea şi reprimirea membrilor.

48. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul. (În anumite ţări acest grup este numit şi „Comisia”.) Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de membri din Consiliu trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespunzătoare a membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de mic pentru a colabora eficient. Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl reprezintă pe preşedinte.

Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa acestora, şi trebuie să reprezinte în mod corespunzător gama de sectoare ale membrilor.

Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului profesional de contabilitate. O excepţie de la această regulă ar putea fi numirea unui număr limitat de alte persoane, inclusiv „membri publici” şi persoane numite în Consiliu sau pe lângă Consiliu de către administraţie sau autoritatea de reglementare.

Anumite organisme contabile pot dori să numească un reprezentant al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea intereselor membrilor stagiari. Preşedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, în general pe termen limitat.

Unele organisme de contabilitate îi acordă preşedintelui posibilitatea de a fi ales pe mai multe mandate, dar unele organisme limitează rolul acestuia la un singur mandat.

Rolul preşedintelui implică reprezentarea, conducerea, comunicarea şi promovarea organismului profesional de contabilitate. Rolul acestuia este de a asigura că organismul dezvoltă şi păstrează o identitate progresivă puternică în calitate de organizaţie profesională responsabilă în faţa publicului, membrilor, comunităţilor pe care le deserveşte.

Page 41: Doctrina - Raspunsuri

În calitate de reprezentant principal al organismului, preşedintele păstrează legătura cu guvernul, organele de reglementare, specialiştii în educaţie şi alte organisme şi agenţii la nivel naţional, regional şi internaţional.

Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii organismului, stagiarii, potenţialii membri, publicul, guvernul şi organele de reglementare. Rolul acestuia implică şi promovarea organismului.

O obligaţie-cheie a preşedintelui o reprezintă conştientizarea problemelor şi evoluţiilor curente care afectează profesia de contabil la scară naţională, regională şi internaţională.

Preşedintele colaborează strâns cu directorul executiv şi cu personalul organismului profesional de contabilitate.

Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care generează o judecată logică de grup, asigură continuitatea gândirii şi ajută la consolidarea cunoştinţelor şi experienţei membrilor. Comitetele permit membrilor să se implice direct în afacerile organismului profesional de contabilitate şi să servească drept teren de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei.

Comitetele pot fi înfiinţate pentru a asigura faptul că viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate în considerare în mod corespunzător. În cadrul unei organizaţii mici comitetele pot executa sarcini care în cazul unei organizaţii mai mari sunt delegate personalului executiv.

O bună structură a comitetului permite organizaţiei să fie la curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea.

Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de calitatea managementului operaţiunilor sale. Imediat ce resursele permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagă pentru responsabilitatea de management al organizaţiei. Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul; în general se foloseşte termenul de director executiv.

Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o maximă importanţă pentru succesul organizaţiei. Directorul executiv va trebui să fie:

- un manager cu experienţă;- capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;- creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia;- persoană cu abilităţi excelente de comunicare;- sociabil şi capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţământ.

Rolul directorului executiv, în colaborare cu Consiliul şi cu alţi voluntari, este:

- de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de lucru care să includă date-ţintă specifice;

- de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea activităţilor;- de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membrilor Consiliului şi altor voluntari;

Page 42: Doctrina - Raspunsuri

- de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesionale şi instituţiile de învăţământ;

- de a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate imparţial şi eficient conform statutului sau regulilor organismului profesional;

- de a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale, religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;

- de a administra resursele şi personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu;

- de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.

49. Evidenţa membrilor unui organism profesional.

Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să servească drept registru al membrilor. Informaţiile minime vor include:

- numele membrului;- numărul membrului;- adresa personală;- adresa de serviciu;- adresa poştală preferată;- categoria sau sectorul de angajare;- calificările;- data naşterii;- data de admitere ca membru;- categoria de membru;- informaţii din autorizaţie - numărul şi data de emitere.

Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor - confidenţialităţii.

Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi, dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri sau examinări, vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari.

50. Sursele de finanţare ale unui organism professional

O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna resursele disponibile unui organism profesional de contabilitate. În astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor, cum ar fi educaţia profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explorate şi alte surse de venit. Acestea pot include:

- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate); - sponsorizarea iniţiativelor specifice;- donaţii;

Page 43: Doctrina - Raspunsuri

- agenţii de ajutorare din străinătate;- surse caritabile;- spaţiu publicitar;- firme.

Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi necesară în primii ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-şi acoperi toate costurile de exploatare şi pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern. O încredere excesivă într-un suport extern creează o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor organizaţiei, şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor. Fondurile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi: sub formă de cotizaţii, ca plată pentru drepturile şi privilegiile în calitate de membru (de exemplu, taxe membru licenţă), şi de recompensă pentru serviciile primite, cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale

51. Rolul marketingului şi promovării profesiei

Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al organizaţiei. Un organism profesional care îşi planifică şi îşi coordonează cu atenţie activitatea de marketing are mai multe şanse de a-şi atinge obiectivele strategice.

Strategia iniţială de marketing a unui organism profesional nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţintă cheie, atragerea studenţilor şi asigurarea furnizării eficiente de servicii. Scopul ar trebui să fie crearea unei mase decisive. Odată cu dezvoltarea, noile priorităţi vor fi importante, cum ar fi intensificarea parteneriatelor şi furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, inclusiv susţinerea carierei, training şi resurse de dezvoltare şi tehnice.

Pentru a implementa o strategie eficientă de marketing, o organizaţie trebuie mai întâi să înţeleagă mediul în care lucrează. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul, micromediul şi mediul intern:

- macromediul - factori sociali, legali, economici, politici şi tehnologici;- micromediul - studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe de

reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţional şi global);

mediul intern - oameni, finanţe, resurse şi infrastructură

Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate are oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la începutul organizaţiei. O imagine puternică de marcă ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate şi profesionalism. Componentele de marcă uşor de implementat includ:

Page 44: Doctrina - Raspunsuri

- un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia;- valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei;- un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;- un design şi un stil consecvente care se folosesc la corespondenţă, documente şi referinţă şi

website;- recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale organizaţiei.

Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie şi trebuie să fie protejată în mod corespunzător. Numele organizaţiei, inclusiv acronimul şi orice marcă asociată, cum ar fi denumirea sau calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant sau contabil public autorizat, reprezintă bunul fundamental de proprietate intelectuală şi cel mai important.

Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie şi problemele curente care afectează profesia. Aceste publicaţii pot fi folosite şi ca instrumente de promovare a serviciilor şi produselor, cum ar fi manifestările şi cursurile. Costurile pentru publicare şi livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate în formă electronică sau prin veniturile din publicitate.

Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Internetul devine din ce în ce mai mult un punct de referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire la calificările şi serviciile oferite de organismele profesionale.

Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi şi toate părţile interesate. În plus, este important să se ţină cont de strategia viitoare a organizaţiei pentru ca website-ul să poată găzdui viitoarele necesităţi ale organizaţiei şi clienţilor. Este de recomandat construirea unui website de bază şi lansarea acestuia pentru a atrage atenţia asupra organizaţiei. Website-ul poate fi ulterior îmbogăţit în funcţie de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui website includ:

- înregistrarea denumirilor de domeniu ale website-ului;- asigurarea faptului ca designul website-ului este conform cu marca;- elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice ale organizaţiei.

Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape şi va necesita în mod inevitabil o combinaţie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul că mesajele sunt comunicate în mod eficient persoanelor avizate şi la timpul potrivit.

Iniţial, organizaţia trebuie să se concentreze asupra atragerii atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, autorităţile de reglementare şi guvern, precum şi potenţialilor membri.

O campanie planificată şi coordonată de relaţii publice este foarte importantă în informarea cu privire la organismul profesional. Legăturile cu presa naţională şi de afaceri şi alte grupuri media trebuie să fie

Page 45: Doctrina - Raspunsuri

stabilite încă din faza de început. Susţinerea publică din partea factorilor de influenţă de nivel înalt va fi esenţială în generarea unei acoperiri largi şi va asigura faptul că informarea şi interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii membri şi alte părţi interesate.

Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recrutare de succes şi pentru formarea durabilă a studenţilor şi membrilor.

Tehnicile de promovare alese pentru a viza potenţialii studenţi şi membri vor depinde de piaţă, public, costuri şi resurse. Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul programului. Publicitatea selectă poate fi folosită în strategia de marketing, în special pentru a dezvolta informarea. Această acţiune trebuie să vizeze informarea publicului-ţintă cheie, cum ar fi potenţialii studenţi şi consilierii lor de carieră şi angajatorii.

O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi:

- saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;- prezentări; întâlniri biunivoce;- publicitate;- crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi.

Alte părţi interesate joacă un rol important în procesul decizional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţământ influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui organism profesional, necesităţile acestor grupuri trebuie, de asemenea, să fie abordate. În fazele de început, crearea de relaţii trebuie să se concentreze asupra creşterii capacităţii pieţei în ceea ce priveşte şcolarizarea şi angajarea contabililor profesionişti. Se pot folosi factori de influenţă pentru încurajarea susţinerii din partea acestor grupuri de interese.

Membrii aşteaptă servicii profesioniste şi eficiente de la organismul professional.

52. Rolul sectorului public

Un sector public bine administrat şi stabil, cu bugetare solidă pentru susţinerea obiectivelor şi controlul atent al executării bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici monetare şi fiscale eficiente. Rolul directorilor financiari din sectorul public merge mai departe de administrarea bugetului, şi anume presupune susţinerea performanţei şi posibilitatea administraţiilor de a se adapta la noile circumstanţe în evoluţie

Organismul existent va trebui să îşi evalueze reputaţia curentă şi capacitatea de a susţine profesia în sectorul public, atât financiar, cât şi tehnic. Decizia va depinde şi de evaluarea dorinţei politice de a susţine şi dezvolta profesia independentă, reglementată, în urma dialogurilor cu partidele politice lider.

Multe organisme existente membre IFAC au Comitete pentru Sectorul Public pentru reprezentarea intereselor sectorului public.

Page 46: Doctrina - Raspunsuri

Organismul profesional trebuie să aibă în vedere cerinţele de educare şi formare a directorilor financiari profesionişti din sectorul public şi să analizeze dacă are capacitatea şi abilităţile pentru elaborarea de planuri de învăţământ, programe, materiale de studiu şi alte componente corespunzătoare ale unei scheme de învăţământ şi formare. Trebuie, de asemenea, să ţină cont de:

felul în care trainingul va fi monitorizat şi validat, ţinând cont că pot fi puţini contabili profesionişti capabili de a supraveghea stagiarii;

aranjamentele de evaluare şi cum vor trebui adaptate pentru identificarea abilităţilor corespunzătoare necesităţilor organizaţiilor sectorului public şi pentru asigurarea competenţei profesionale într-un context de sector public;

dacă stagiarii din sectorul public vor putea să îşi asume o gamă completă sau limitată de activităţi (cum ar fi companiile de audit) în momentul calificării şi felul în care limitările vor fi explicate şi justificate fără a afecta reputaţia membrilor calificaţi din sectorul public;

cum se vor dezvolta şi susţine necesităţile la nivel „tehnic” ale sectorului public; nivelul de susţinere din partea angajatorilor pentru justificarea încheierii unui contract de

training cu un angajator din sectorul public.Organismul profesional trebuie să analizeze felul în care poate susţine şi păstra standarde

corespunzătoare, inclusiv:

dacă trebuie făcute modificări în ceea ce priveşte regimul etic şi disciplinar şi felul în care organismul profesional va administra problemele disciplinare, inclusiv sancţiunile, în cazul membrilor angajaţi în sectorul public;

în ce măsură aranjamentele de control al calităţii profesionale care afectează membrii sectorului privat trebuie adaptate pentru a satisface necesităţile sectorului public;

dacă organismul are capacitatea tehnică şi de cercetare pentru a face faţă cerinţelor din sectorul public;

dacă organismul poate adopta Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public;

cum va stabili organismul un dialog cu studenţii şi membrii din sectorul public prin intermediul monitoarelor, conferinţelor, seminariilor şi activităţilor de altă natură;

cum se va aplica dezvoltarea profesională continuă a membrilor din sectorul public şi cum pot fi cerinţele existente din sectorul privat corelate cu sectorul public.Organismul profesional va trebui să analizeze dacă şi cum poate administra relaţiile cu membrii

existenţi, precum şi dezvoltarea de noi relaţii cu cei care lucrează în sectorul public, inclusiv:

dacă organismul are resursele financiare pentru servicii suplimentare necesare pentru susţinerea dezvoltării eficiente ca organism relevant în sectorul public;

cum poate administra procesul de implicare a sectorului public în activităţile sale fără a-şi pierde independenţa;

în consecinţă, cum poate acţiona în interesul membrilor cu practica publică (ţinând cont de necesitatea prioritară de a lucra în interesul public) şi în acelaşi timp să promoveze relaţii strânse

Page 47: Doctrina - Raspunsuri

cu guvernul în ceea ce priveşte problemele sectorului public; cum vor reacţiona membrii actuali la redirecţionarea resurselor de la activitatea sectorului privat

la activitatea sectorului public când beneficiile lor vor fi relativ mici şi pe termen lung; cum vor trebui schimbate structurile instituţionale pentru a reflecta dimensiunea sectorului

public, având în vedere că acest lucru ar afecta şi procesul de selectare (mai degrabă prin numire decât prin alegere) a membrilor consiliului şi comitetelor organismului;

schimbările care vor trebui făcute în ceea ce priveşte organizarea personalului organismului şi măsura în care personalul şi relaţia cu voluntarii sunt „profesionalizate”.Înfiinţarea unui organism profesional nu este uşoară. Pentru a reduce cerinţele tehnice şi de

resurse, organismul profesional va trebui să stabilească aranjamentele de consiliere şi de parteneriat descrise mai sus. Obiectivul pe termen lung ar fi îndeplinirea cerinţelor de a deveni membru IFAC.

53. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism professional din domeniul contabilităţii

Pe perioada de început şi în primii ani de funcţionare a organizaţiei, majoritatea membrilor vor fi persoane care şi-au dezvoltat cunoştinţele şi experienţa în calitate de contabil profesionist prin alte mijloace.

Acestor persoane li se permite să se alăture unui organism profesional de contabilitate pe o perioadă specificată şi limitată în baza unor prevederi rezonabile de „menţinere a drepturilor dobân-dite”. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie să încurajeze cât mai multe persoane calificate să se alăture organizaţiei, în acelaşi timp reducând riscul de acceptare a persoanelor necalificate. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie să fie disponibile numai pe o perioadă limitată şi să înceteze în momentul dezvoltării şi aplicării unui program de acreditare.

Pentru orice desemnare analizată trebuie să se obţină informaţii cu privire la:

- nivelul minim de studii necesar calificării, durata perioadei oficiale de studiu, materiile studiate;- examinările necesare, acordându-se o atenţie deosebită examinărilor competenţelor

profesionale;- experienţa minimă şi tipul acesteia (inclusiv orice formare practică necesară) cerute înainte de

autorizare;- cadrul general al standardelor tehnice şi etice din ţara în care i s-a acordat titlul persoanei

respective.După finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate

pentru a fi membru cu drepturi depline în noua organizaţie. Următoarele clasificări ca membru sunt comune multor organisme profesionale de contabilitate:

- contabili autorizaţi sau experţi;- contabili asociaţi;- tehnicieni contabili;

Page 48: Doctrina - Raspunsuri

- studenţi.Trebuie să se analizeze dacă persoanele care au atins un anumit nivel din procesul de acreditare

dintr-o altă ţară vor fi acceptate pentru o anumită formă de apartenenţă ca membru, alta decât membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi şi asociaţi.

După ce persoanele cu titluri obţinute în străinătate care practică deja profesia în ţara respectivă au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite, va mai exista o necesitate de recunoaştere a titlurilor dobândite în străinătate. În acest scop trebuie revăzut ghidul pentru acordurile mutuale de recunoaştere adoptat de Organizaţia Mondială de Comerţ. Trebuie să se aibă în vedere anumite cerinţe, şi anume cunoaşterea practică a limbii locale, dovezi ale reputaţiei profesionale şi cunoaşterea demonstrată a legii naţionale cu privire la societăţi şi impozite.

Este, de asemenea, necesară şi revizuirea calificărilor persoanelor care nu au încă niciun titlu, dar care au fondul necesar de studii şi experienţă pentru desfăşurarea activităţii de contabil profesionist sau tehnician contabil.

Admiterea persoanelor care par să fie calificate este cel mai corect lucru care se poate face, deoarece permite organizaţiei să includă mai multe persoane ca membri cu influenţă în domeniu şi administraţie, astfel sporind susţinerea organizaţiei. În plus, dacă studiile lor au fost făcute la universitatea locală, organizaţia poate aduna mai multe informaţii şi contracte care vor fi utile în deter -minarea propriului program de acreditare. În acest caz este foarte important să existe o limitare strictă a perioadei în care aceste persoane îşi pot păstra drepturile dobândite.

Odată ce au fost identificate calificările pentru a deveni membru conform prevederilor de menţinere a drepturilor obţinute, trebuie să se depună un efort concertat pentru a încuraja oamenii cu aceste calificări să depună cererea de membru. Cu toate că recrutarea membrilor este o activitate permanentă importantă pentru orice organizaţie cu membri voluntari, efortul iniţial este crucial. Neatragerea unui număr suficient de posibili membri va limita capacitatea noului organism de a-şi derula activitatea, va slăbi susţinerea autorităţilor şi a publicului pentru organizaţie şi poate să slăbească şi entuziasmul grupului fondator. Astfel, importanţa acestui efort iniţial nu poate fi subestimată. Metodele folosite vor varia în funcţie de multe consideraţii, cum ar fi numărul de posibili membri care vor fi contactaţi, oamenii disponibili pentru a lua parte la acest efort distanţele şi costurile implicate etc. Contactul personal este în general cea mai eficientă metodă de recrutare.

54. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism professional

Aşa cum este specificat la paragraful 100.1 din Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili, „o caracteristică a profesiei de contabil este acceptarea responsabilităţii de a acţiona în interesul public”.

Page 49: Doctrina - Raspunsuri

Exercitarea acestei responsabilităţi implică multe activităţi. Cea mai importantă este asigurarea faptului că executarea funcţiei de atestare este limitată la cei calificaţi să o execute. Un organism profesional de contabilitate va trebui să încerce să transpună această restricţionare în lege, de preferat prin acordarea organizaţiei ca atare a dreptului de a determina criteriile de competenţă. Dacă determinarea criteriilor este responsabilitatea organizaţiei, aceasta poate fi exercitată prin emiterea de certificate de practică pentru persoanele calificate. În general, certificatele de practică trebuie să aibă valabilitate limitată şi să poată fi reînnoite conform regulilor stabilite de Consiliu. Determinarea unei valabilităţi prestabilite a certificatului de practică asigură faptul că persoanele calificate pentru executarea funcţiilor limitate sunt totuşi calificate în mod corespunzător. Având în vedere rata rapidă de modificare a standardelor tehnice, este important ca persoanele care au dreptul de a exercita funcţii limitate să îşi păstreze competenţa de a face acest lucru. Condiţiile de reînnoire includ dovada continuării dezvoltării profesionale (CDP), reexaminării, asigurării profesionale sau alte situaţii.

Certificatele de practică sunt recomandate şi pentru membrii care oferă şi alte servicii în afara celor atestate. Multe organisme profesionale de contabilitate cer membrilor care oferă orice tip de serviciu contabil direct publicului să deţină un certificat de practică. Obţinerea unui certificat de practică poate necesita o experienţă practică suplimentară sau studii în domeniul în care persoana respectivă intenţionează să practice. Pentru păstrarea certificatului de practică, membrii vor fi supuşi unor reexaminări ale activităţii prin intermediul unor programe corespunzătoare de asigurare a calităţii.

55. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor

Implementarea standardelor internaţionale va diferi de la o ţară la alta. Situaţiile pot varia de la, de exemplu, trecerea la standarde internaţionale de contabilitate şi audit de la standardele proprii elaborate de o ţară, la adoptarea de standarde internaţionale pentru o bază limitată de standarde elaborate anterior. În orice caz, este vorba despre un proiect care necesită o planificare atentă şi angajare.

Cel mai important aspect şi cel mai greu de realizat îl reprezintă obţinerea unei angajări serioase a părţilor interesate importante, atât în ceea ce priveşte procesul, cât şi termenul. Identificarea părţilor interesate va include toate organismele de contabilitate din ţară, guvernul, autorităţile de reglementare de pe piaţa de capital, precum şi Consiliile de Administraţie.

Deciziile cu privire la autoritatea de stabilire a standardelor şi autoritatea de aderare la standardele stabilite vor necesita o atenţie deosebită. Mândria naţională şi profesională poate avea ca rezultat o primă reacţie, şi anume că un organism profesional trebuie să stabilească şi să implementeze propriul set de standarde. Cu toate acestea, stabilirea standardelor este o sarcină dificilă şi complexă. În plus, este un proces de lungă durată şi costisitor deoarece necesită acceptarea acestor standarde de către comunitatea de afaceri organele de reglementare guvernamentale şi membrii profesiei locale de contabilitate.

Page 50: Doctrina - Raspunsuri

IFAC şi IASCF au colaborat în timp la dezvoltarea standardelor de audit şi de contabilitate care pot fi acceptate în mod general la nivel internaţional. Un organism profesional de contabilitate trebuie să stabilească un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunoştinţelor membrilor în ceea ce priveşte mediul economic, legal şi profesional. Dacă este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstanţelor locale. Astfel se vor economisi resursele reduse pentru a fi folosite în training şi la monitorizarea aplicării conformării la standarde şi materiale suplimentare.

Este recomandat, dacă acest lucru este posibil, să se stabilească două grupuri de lucru sau grupuri operative separate - unul să analizeze standardele internaţionale de contabilitate, celălalt să se ocupe de standardele de auditare. Acesta din urmă trebuie să includă practicieni din firme mari şi mici; primul grup trebuie să conţină reprezentanţi din industrie şi comerţ, precum şi din alte sectoare, pentru consolidarea susţinerii standardelor.

Revizuirea standardelor internaţionale este o sarcină foarte importantă şi va necesita probabil trei ani până la finalizare. Fiecare grup va trebui să analizeze fiecare standard, să îl compare cu prac tica actuală, să îl dezbată, să rezolve nepotrivirile şi să decidă asupra problemelor de tranziţie. Recomandările comitetului de a adopta un anumit standard internaţional trebuie să fie aprobate de Consiliu, de preferat după o perioadă de expunere. În cursul perioadei de expunere se pot ţine seminarii pentru formarea pedagogilor şi practicienilor locali în ceea ce priveşte utilizarea standardului.

Standardele internaţionale sunt publicate în limba engleză, şi atât IFAC, cât şi Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) au politici de asistare a traducerii acestor standarde în diverse limbi naţionale.

Traducerea standardelor internaţionale este o sarcină complexă de durată şi de multe ori costisitoare. Organismele de stabilire a standardelor naţionale este posibil să nu aibă resursele financiare necesare, dar sunt deseori cele mai apte sa conduca aceasta activitate.

56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etică.

Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al publicului şi al instituţiilor deservite de contabilii profesionişti. Acest lucru necesită adoptarea şi implementarea unui cod etic chiar şi atunci când organul legislativ al ţării are responsabilitatea de promulgare a cerinţelor de etică. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de contabilitate înfiinţează un comitet pentru etică responsabil de promulgarea codului şi de stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectării codului şi de luare a măsurilor disciplinare în caz de încălcare a codului.

Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionişti, indiferent dacă sunt angajaţi în practică sau în alte sectoare economice. Acesta stabileşte standardele de conduită a contabililor profesionişti şi declară principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte pentru îndeplinirea obiectivelor comune. Codul etic IFAC este recunoscut la nivel

Page 51: Doctrina - Raspunsuri

internaţional şi principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate ţările. Toate organismele membre IFAC trebuie să adapteze principiile Codului etic IFAC la codul naţional.

57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale

Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesul public. Profesia de contabil a făcut tot posibilul pentru a-şi păstra reputaţia pentru integritate, obiectivitate şi competenţă de-a lungul multor ani de deservire a clienţilor, angajatorilor şi publicului. Orice contabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu respectă) standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja progresul şi de a promova convergenţa spre standarde internaţionale. Astfel, IFAC consideră că organismele membre trebuie să demonstreze că se aplică programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabilă că toţi contabilii profesionişti aderă la cele mai înalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse căi cu jurisdicţii diferite. Unele jurisdicţii au mecanisme externe de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii imple-mentate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare, asigurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse şi în mod eficient de către acele persoane dedicate din cadrul profesiei. Prin urmare, este în interesul public şi în interesul profesiei de contabil din întreaga lume ca organismele membre să se asigure că depun acest tip de efort de reglementare dacă nu există mecanisme externe de reglementare.

Datoria de a adera la cerinţele profesionale aparţine contabilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un contabil şi-a îndeplinit această datorie este realizată la nivelul organizaţiei pentru care contabilul profesionist îşi desfăşoară activitatea.

În cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angajatorul) care angajează contabilul profesionist.

În cazul contabililor profesionişti din practica publică, implementarea regulamentului intern de control al calităţii este responsabilitatea fiecărei firme de contabili practicieni. Încurajarea şi asistarea firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor profesionale reprezintă o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţară; organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv în mediul legal, social, de afaceri şi de reglementare care prevalează în ţările respective.

Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei şi nivelul organismului profesional.

Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ:

resurse interne - folosirea de inspectori angajaţi de organismul profesional;

Page 52: Doctrina - Raspunsuri

resurse externe, ca, de exemplu:o contractanţi - folosirea de revizori (persoane, firme sau echipe mixte) contractaţi de

organizaţia profesională;o sistem de control de către terţi - persoanele sau firmele care vor inspecta contractează

alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;o contractarea lucrărilor în afara societăţii - organismul profesional externalizează

controalele unei terţe părţi (de exemplu, o altă organizaţie profesională cu experienţa necesară);

o combinarea celor de mai sus - organismul profesional poate externaliza controlul entităţilor înscrise şi poate adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte angajamente;

o abordarea bilaterală sau regională - una sau mai multe organizaţii profesionale poate/pot dori să combine resursele pentru realizarea controalelor.

Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională trebuie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de calitate. În orice caz, aceştia trebuie să fie independenţi de persoana sau firma şi de entităţile ale căror angajamente sunt selectate pentru control.

58. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigaţii şi disciplinar

După stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii să îl cunoască şi să îl respecte. În ţările în care autorizarea este o funcţie guvernamentală, organismele guvernamentale sau de reglementare au de obicei autoritatea de a impune cele mai severe acţiuni disciplinare. Chiar şi atunci când se practică acest lucru, un organism profesional de contabilitate trebuie totuşi să aibă un proces disciplinar eficient pentru controlul propriilor membri şi, dacă este cazul, pentru asistarea organismelor guvernamentale şi de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze felul în care trebuie conduse investigaţiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare şi dovedire sunt necesare, ce sancţiuni sunt recomandate şi ce apeluri sunt permise.

Structura de bază comună proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:

metodă de a decide, conform regulamentului intern corespunzător, prin care plângerile înaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigaţii disciplinare; de exemplu, investigaţiile pot fi începute atunci când o acuzaţie, dacă este adevărată, este o dovadă principală a încălcării codului sau a unui alt comportament inadecvat;

curte disciplinară care investighează şi judecă plângerile; curte de apel care audiază apelurile împotriva constatărilor curţii disciplinare.

Felul în care structura de bază a procesului disciplinar este stabilită şi funcţionează va diferi în funcţie de mulţi factori, cum ar fi numărul de cazuri rezolvate, costul, rolul personalului în administrarea

Page 53: Doctrina - Raspunsuri

şi desfăşurarea procesului disciplinar, necesarul de consilieri juridici şi supravegherea exercitată de organismele guvernamentale sau de reglementare. În plus, un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere şi răspundere mai mare în desfăşurarea proceselor disciplinare, precum şi nevoia de procese transparente şi posibila implicare a membrilor independenţi nespecializaţi ai Curţii.

Pentru a-şi păstra credibilitatea, un organism profesional de contabilitate trebuie să îşi îndeplinească în totalitate responsabilitatea pe care şi-o asumă pentru conduita etică şi profesională a membrilor. Orice structură şi orice proces disciplinar adoptate de organism trebuie să corespundă acestei sarcini. Este mai bine să nu faci promisiuni decât să faci promisiuni pe care să nu le poţi respecta. Organismul profesional de contabilitate trebuie să păstreze un registru al deciziilor şi penalizărilor impuse pentru a asigura consecvenţa abordării cazurilor. Organismele profesionale de contabilitate trebuie să se asigure că au acces la consiliere juridică pentru menţinerea unui proces disciplinar.

Comportamentul inadecvat include cele ce urmează: - activitate infracţională;

- acţiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputaţiei profesiei de contabil;- încălcarea standardelor profesionale;- încălcarea cerinţelor etice;- neglijenţă profesională crasă;- un număr de cazuri mai puţin grave de neglijenţă profesională care, cumulate, pot indica

incapacitatea de a profesa;- activitate nesatisfăcătoare.

Gama de penalizări impuse, dacă legea locală permite acest lucru, include:

- avertizarea;- pierderea sau limitarea drepturilor de practică;- amenda/plata cheltuielilor;- pierderea titlului profesional;- excluderea ca membru.

59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesioniştilor contabili specifică faptul că „un contabil profesionist are sarcina permanentă de a-şi păstra cunoştinţele şi abilităţile la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente în baza noutăţilor curente din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil trebuie să acţioneze cu diligentă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea serviciilor profesionale”. Dezvoltarea profesională continuă este metoda prin care contabilii profesionişti îşi pot îndeplini obligaţiile de competenţă permanentă.

Page 54: Doctrina - Raspunsuri

Dezvoltarea profesională continuă este definită ca o activitate de învăţare pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor contabililor profesionişti de a-şi desfăşura activitatea în mod competent în mediul lor profesional.

Cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru toţi contabilii profesionişti se extind şi se modifică într-un ritm rapid. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului că membrii continuă să îşi dezvolte şi să îşi menţină competenţa necesară rolurilor profesionale şi cerută de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltării profesionale continue şi importanţa acesteia reprezintă componente vitale ale activităţilor pe care organismul profesional de contabilitate şi le asumă pentru a-şi păstra credibilitatea sa şi pe cea a membrilor săi. Este important ca organismele de contabilitate să demonstreze membrilor valoarea dezvoltării profesionale continue şi beneficiile acesteia pentru membrii individuali în termeni de dezvoltare a carierei, oportunităţi de angajare şi credibilitate. Dezvoltarea profesională continuă în sine nu asigură faptul că toţi membrii vor furniza întotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componentă-cheie a sistemului de asigurare a calităţii al organismului profesional de contabilitate (care include şi controlul asigurării calităţii activităţii membrilor şi sistemele de investigare şi disciplinare).

Standardul Internaţional de Educaţie pentru Contabilii Profesionişti 7, „Dezvoltarea profesională continuă: Un program de învăţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei profesionale”, stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru toţi contabilii profesionişti. Standardul promovează activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi verificate. Multe organisme de contabilitate solicită membrilor să facă un anumit număr de ore de pregătire pe an, în timp ce altele abordează dezvoltarea profesională continuă în baza competenţei. Indiferent de abordarea aleasă, cel mai important pas iniţial pentru organismul profesional de contabilitate este promovarea importanţei dezvoltării profesionale continue.

Accesul la activităţile dezvoltării profesionale continue poate fi problematic în toate ţările şi organismul profesional de contabilitate trebuie să analizeze posibilitatea de a colabora cu universităţi şi colegii, furnizori privaţi de training, firme mari şi alte organisme profesionale de contabilitate din ţară şi din zonă pentru ca membrii să aibă la dispoziţie o gamă variată de oportunităţi de dezvoltare profesională continuă.

Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, să stabilească un proces prin care să determine dacă membrii se ocupă de dezvoltarea profesională continuă. Accentul iniţial se pune pe promovarea şi încurajarea dezvoltării profesionale continue, dar monitorizarea este, de asemenea, importantă. Monitorizarea este utilă numai dacă există sancţiuni pentru cazurile de nerespectare desco-perite prin procesul de monitorizare.

60. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor profesionale.

Page 55: Doctrina - Raspunsuri

Standardele Internaţionale de Educaţie ale IFAC prevăd ca, pe lângă cerinţele minime de admitere într-un program educaţional, studenţilor să li se ceară să se supună unei examinări profesionale şi să aibă experienţă practică înainte de a li se acorda o calificare profesională. Trebuie să se acorde atenţie ca toate criteriile selectate să confere accesul rezonabil la profesie unui număr cât mai mare de persoane calificate.

Programul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abilităţile profesionale. Setul de cunoştinţe se va schimba în mod constant şi condiţiile locale vor determina, de asemenea, modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare. Programul trebuie să conţină următoarele domenii vaste:

Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe aferente:

- Contabilitate şi audit financiar;- Contabilitate şi control de gestiune;- Impozitare;- Drept comercial;- Audit şi asigurare;- Finanţe şi management financiar;- Valori şi etică profesională.

Cunoştinţe de organizare şi afaceri

- Economie;- Mediul de afaceri;- Etica în afaceri;- Pieţe financiare;- Metode cantitative;- Comportamentul organizaţional;- Management şi decizii strategice;- Marketing;- Afaceri internaţionale şi globalizare.

Cunoştinţe şi competenţe IT (tehnologia informaţiei):

- Cunoştinţe generale IT; - Cunoştinţe de control IT; - Competenţe de control IT; - Competenţe de utilizator IT.

Page 56: Doctrina - Raspunsuri

Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi profesionale necesare pentru contabilii profesionişti, inclusiv:

- abilităţi intelectuale;- abilităţi tehnice şi funcţionale;- abilităţi personale;- relaţii interpersonale şi comunicare;- abilităţi de management de organizare şi afaceri.

Un alt aspect important al programului de educaţie îl reprezintă dezvoltarea valorilor profesionale, etice şi a atitudinii în ceea ce priveşte profesia. Organismul profesional de contabilitate este responsabil de a garanta că membrii înţeleg principiile de etică profesională pe care trebuie să le respecte ca profesionişti contabili.

Programul de educaţie trebuie să ducă la un angajament în ceea ce priveşte:

- interesul public şi responsabilităţile sociale;- perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată;- încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi respectul;- legile şi regulamentele.

Aceste valori, etica şi atitudinile pot fi dezvoltate la locul de muncă, în sala de curs şi în cadrul programelor de educaţie ale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu în formare şi fiecare ţară adoptă abordări diferite.

61. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organismului profesional?

a) Îndrumarea şi colaborarea cu alte organisme profesionale şi organizaţii sau grupări regionale

Sarcina de înfiinţare şi dezvoltare a unui organism profesional de contabilitate cu drepturi depline poate fi o experienţă solicitantă, în special dacă persoanele doresc să îşi asume această sarcină pe cont propriu. Colaborarea şi învăţarea de la alte persoane care au experienţă în acest proces pot constitui o experienţă de valoare, şi multe organisme existente membre ale IFAC îşi oferă experienţa pentru asistarea altor ţări în îndeplinirea acestei sarcini. Expertiza şi experienţa în conducerea organismelor profesionale în ceea ce priveşte colaborarea cu administraţiile, organele de reglementare şi furnizorii de educaţie pot constitui resurse valoroase.

Multe organizaţii au fost angajate în „aranjamente de informare” care implică un organism profesional care colaborează cu un organism în dezvoltare, adaptând structura, procesele şi politicile organismului profesional înfiinţat la necesităţile organismului solicitant.

Alte programe de îndrumare sau asistenţă au implicat colaborarea prin intermediul unui grup regional de organisme de contabilitate, folosind informaţiile dezvoltate în baza experienţei propriilor membri. Consultanţii individuali, mulţi dintre aceştia lucrând în trecut pentru organisme profesionale, îşi oferă serviciile pentru asistarea eforturilor de dezvoltare.

Page 57: Doctrina - Raspunsuri

Un factor-cheie care trebuie avut în vedere la încheierea unui aranjament de consultare este înţelegerea mediului şi experienţei organismului profesional şi determinarea faptului dacă scopurile şi obiectivele acestuia se aliniază cu cele ale organizaţiei beneficiare.

Proiectele-cheie în care asistenţa organismelor profesionale înfiinţate se poate dovedi de valoare pentru o organizaţie nouă sau în faza de dezvoltare sunt:

- consilierea administraţiilor cu privire la înfiinţarea profesiei contabile, dezvoltarea de modele reglementate, cerinţele de pregătire şi calificare şi regimurile de autorizare;

- elaborarea infrastructurii organismului profesional;- statute şi reguli care guvernează organismul;- structuri de conducere;- programe de educaţie şi calificare (inclusiv administrarea examenelor);- controlul calităţii şi procesele disciplinare;- codul etic; - integrarea organismului existent într-un nou organism; - scheme comune de examinare;- politici şi asigurarea dezvoltării pregătirii continue;- stabilirea standardelor tehnice şi profesionale.

Asistenţa oferită poate lua diverse forme, inclusiv echipe de experţi trimişi pentru a lucra cu membrii locali şi cu responsabilii de înfiinţarea organismului. Asistenţa poate include şi sesiuni de training pentru personalul organismului profesional de contabilitate, secundarea altor organisme profesionale de contabilitate şi seminare de training regional.

b) Agenţii de dezvoltare

Costurile şi resursele necesare pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unui organism profesional de contabilitate pot fi semnificative, iar în cadrul multor economii în curs de dezvoltare fondurile necesare nu sunt întotdeauna uşor de găsit în cadrul propriilor reţele ale organismului. Anumite organizaţii naţionale şi internaţionale au fost implicate în punerea de fonduri la dispoziţie pentru dezvoltarea profesiei de contabil. Tipul de aranjament de finanţare şi condiţiile de împrumut sau acordare a acestor fonduri variază.

Page 58: Doctrina - Raspunsuri

Câteva dintre organizaţiile care au fost implicate în dezvoltarea profesiei sunt:

- Banca Mondială;- Fondul Monetar Internaţional;- Comisia Europeană;- Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite;- bănci de dezvoltare regională (Banca de Dezvoltare din Africa, Banca de Dezvoltare din Asia,

Banca de Dezvoltare Interamencană etc.);- donatori bilaterali (diverşi);- organizaţii privind societatea civilă (de exemplu, organizaţii de caritate care administrează

fonduri în numele agenţiilor donatoare).Există în general două tipuri de asistenţă financiară pe care comunitatea donatoare le poate

pune la dispoziţie:

fondurile instituite - fonduri stabilite în scopuri specifice pentru care se pot face cereri. Deseori, ofertele de finanţare pot fi făcute numai în anumite momente;

bani pentru proiecte - controlate de agenţia donatoare, dar proiectul este dezvoltat împreună cu organizaţii guvernamentale şi privind societatea civilă în ţara în care se va derula proiectul.Procesul de depunere a cererii de finanţare este complicat şi variază de la donator la donator.

Deoarece fiecare donator are propriul proces de depunere a cererilor şi de sortare, nu există un model care poate fi urmat. În general poate exista un interval destul de lung între depunerea cererii de finanţare şi momentul în care cererea este aprobată şi fondurile sunt distribuite. Orice cerere de finanţare trebuie să fie justificată printr-un plan de acţiune detaliat şi foarte bine pus la punct, cu un termen de finalizare realist şi rezonabil şi cu rezultate comensurabile. Cererea trebuie să fie conformă procedurilor şi cerinţelor specifice ale agenţiilor donatoare.

c) Priorităţi

Priorităţi pe termen scurt:- adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism profesional pentru contabili şi

auditori, şi stabileşte autoritatea şi funcţiile organismului;- încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesionişti (fie prin stabilirea de programe

de educaţie proprii, fie prin adoptarea programului recunoscut la nivel internaţional);- cererea de consiliere încă de la început pentru convergenţa standardelor naţionale şi

internaţionale de contabilitate, adoptarea de standarde internaţionale de audit şi a Codului etic IFAC;

- adoptarea unui statut şi a regulamentelor organismului profesional de contabilitate;- formarea Consiliului organismului profesional de contabilitate;- numirea unui director executiv pentru administrarea şi conducerea organismului

profesional de contabilitate;- înfiinţarea unui registru al membrilor şi stagiarilor;

Page 59: Doctrina - Raspunsuri

- colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari;- stabilirea structurii managementului executiv.

Priorităţi pe termen mediu:- organizarea de manifestări privind dezvoltarea pregătirii continue şi crearea de

oportunităţi de formare pentru membri şi stagiari;- stabilirea unui proces disciplinar.

Priorităţi pe termen lung:- reglementarea şi monitorizarea membrilor din practica publică;- depunerea de cereri de membru la IFAC.

62. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional din domeniul contabilităţii?Profesiile de contabilitate şi audit bine consolidate joacă un rol foarte important în efortul de stabilitate economică şi administraţie solidă. Ţările cu profesii de contabilitate şi audit bine consolidate au organisme profesionale puternice de educare şi monitorizare şi reglementare a conduitei profesionale. Acest lucru ajută la protecţia interesului public şi la crearea unui climat sigur pentru investitorii interni şi naţionali. Pe această bază, cei interesaţi în înfiinţarea de noi organisme profesionale trebuie să stabilească întâlniri cu guvernul şi organele naţionale de reglementare pentru transmiterea acestui mesaj şi pentru obţinerea suportului acestora în acordarea statutului oficial pentru noul organism. Acest demers poate lua forma unei legi a contabililor sau a unei alte legi oficiale. Dacă este posibil, legislaţia trebuie să prevadă ca apartenenţa la noul organism să fie o condiţie preliminară pentru obţinerea drepturilor de practică. Acest lucru conferă organismului profesional de contabilitate o autoritate care este la îndemâna organismelor pentru care calitatea de membru este opţională mai degrabă decât obli-gatorie. Dacă drepturile de practică au legătură cu o cerinţă de membru fără întrerupere a organismului profesional de contabilitate, organismul poate colabora cu administraţia şi cu organele de reglementare pentru protejarea interesului public în mod eficient, deoarece are jurisdicţie asupra întregii profesii şi nu numai asupra celor care doresc să devină membri.

Priorităţi pe termen scurt:- adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism profesional pentru contabili şi

auditori, şi stabileşte autoritatea şi funcţiile organismului;- încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesionişti (fie prin stabilirea de programe

de educaţie proprii, fie prin adoptarea programului recunoscut la nivel internaţional);- cererea de consiliere încă de la început pentru convergenţa standardelor naţionale şi

internaţionale de contabilitate, adoptarea de standarde internaţionale de audit şi a Codului etic IFAC;

- adoptarea unui statut şi a regulamentelor organismului profesional de contabilitate;- formarea Consiliului organismului profesional de contabilitate;- numirea unui director executiv pentru administrarea şi conducerea organismului

profesional de contabilitate;

Page 60: Doctrina - Raspunsuri

- înfiinţarea unui registru al membrilor şi stagiarilor;- colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari;- stabilirea structurii managementului executiv.

Priorităţi pe termen mediu:- organizarea de manifestări privind dezvoltarea pregătirii continue şi crearea de

oportunităţi de formare pentru membri şi stagiari;- stabilirea unui proces disciplinar.

Priorităţi pe termen lung:- reglementarea şi monitorizarea membrilor din practica publică;- depunerea de cereri de membru la IFAC.

63. Ce sunt serviciile profesionale?Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:

- servicii de contabilitate;- audit;- fiscalitate;- consultanţă managerială;- management financiar.

Serviciu - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.

64. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:

- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul

profesional, cu deosebire cele care se referă la integritate şi obiectivitate;- recunoaşterea unei datorii faţă de public.

Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor şi publicul poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.

Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membrii lor astfel încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie.

Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.

65. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)?

Page 61: Doctrina - Raspunsuri

Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public, prin public înţelegându-se:

- clienţii;- Guvernul;- angajatorii;- investitorii;- oamenii de afaceri;- comunităţile financiare;- donatorii de fonduri;- orice altă persoană,

care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei.

Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.

Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:

- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;

- responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;

- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului;

- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;

- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii manageriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

66. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

Page 62: Doctrina - Raspunsuri

Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satisfacerea exigenţelor publicului impune mai multe imperative, şi anume:

- credibilitatea - publicul are nevoie de informaţii credibile;- profesionismul - profesiunea contabilă are nevoie de persoane recunoscute de clienţi, angajatori

şi terţi ca profesionişti în domeniu;- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie să satisfacă

criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;- încrederea - utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie asiguraţi că aceste

servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.

67. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?

Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. În plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii veniturilor membrilor societăţii sunt indispensabile societăţii.

Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul şi publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiu-ne sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă, şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.

Tot în acest sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili la realizarea veniturilor statului, sursă a programelor sociale ale Guvernului.

68. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.

Profesioniştii contabili nu îşi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.

Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profesional, înaltul nivel de performanţă, satisfacerea interesului general.

Page 63: Doctrina - Raspunsuri

Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât şi a terţilor, protecţia publicului prin calitatea şi fiabilitatea prestaţiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sănătoasă şi liberă concurenţă.

Calitatea lucrărilor presupune:

- abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig;- selectarea lucrărilor pentru colaboratori;- programarea lucrărilor;- studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăţi nedatorate;- conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate;- calitatea şi conţinutul raportului;- păstrarea secretului profesional.

69. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 republicată, cu respectarea principiului independenţei profesionale şi a cerinţelor de pregătire impuse de norme.

70. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat, dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent.

Page 64: Doctrina - Raspunsuri

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin din fişa individuală a postului; rareori, în cazul unei întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile; de regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, şansa de venit.

În schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase.

71. Cine este expertul contabil?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile legii (OG nr. 65/1994) şi are competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare, şi de a efectua expertize contabile.

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementărilor specifice).

Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice.

Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii. Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au titlul de academicieni, profesori şi

conferenţiari universitari, doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

72. Cine este contabilul autorizat?

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are competenţa profesională de a executa lucrări de contabilitate şi operaţii pregătitoare întocmirii situaţiilor financiare ale întreprinderii.

73. Cum se obţine calitatea de expert contabil?

Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a regulamentului pentru efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat:

- examen de admitere privind accesul;

Page 65: Doctrina - Raspunsuri

- stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru + pregătire deontologică şi doctrină profesională);

- examen de aptitudini (examen scris, probă orală).

74. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?

Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen, în trepte: acces, stagiu, examen privind pregătirea deontologică şi doctrina profesională, examen de aptitudini; ca şi expertul contabil, dar cu tematică specifică. Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anumite condiţii specifice de studii şi capacitatea exercitării.

75. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se menţin prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat. Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării. Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitării profesiei, a dreptului de a o exercita.

Acordarea vizei anuale se face dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:

- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;- plata la buget, la termen şi în cuantumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;- asigurarea pentru riscul profesional;- dovada că persoana în cauză nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare,

interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);- persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională;- depunerea fişei individuale.

76. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?

În aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republicată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative, de către experţii contabili sunt:

a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare:- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul

sistemelor informatice;- elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: procedee contabile, planul de conturi

adaptat unităţii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;

b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;

Page 66: Doctrina - Raspunsuri

- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sisteme de credit - leasing, factoring etc;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;

c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje,

donaţii sau la cererea celor interesaţi;- evaluări de elemente intangibile;

e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca:

- expertize amiabile (la cerere);- expertize contabil-judiciare;- arbitraje în cauze civile;- expertize de gestiune;

f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:- întocmirea de situaţii periodice;- consolidarea conturilor şi bilanţului;- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;

g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;- fiscalitate imobiliară;- asistenţă în aplicarea tarifului vamal; asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;

vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:

- organigrame, structuri, definiri de funcţii;- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;- analiza şi organizarea fluxului informaţional;- alegerea soft-urilor necesare;- formarea profesionala continua;

Page 67: Doctrina - Raspunsuri

- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform

prevederilor legale;j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment,

cum ar fi: fuziuni, divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;l) efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920,

7022, 7320 şi 8299

77. Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?

Contabilul autorizat poate executa, pe bază de contract, persoanelor fizice şi juridice lucrări legate de ţinerea contabilităţii, operaţiunile economico-financiare şi pregătirea documentelor în vederea elaborării situaţiilor financiare, lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale, lucrări pentru organizaţii familiale şi persoane fizice independente, precum şi activităţi de cenzorat la asociaţii de proprietari, alte asociaţii, fundaţii etc.

78. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.

La societăţile de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate:

- cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi;- cel puţin 51 % din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau

contabili autorizaţi, membri ai Corpului.Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi

patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, şi nici în societăţi civile.

Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.

Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.

Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:

- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta

Page 68: Doctrina - Raspunsuri

dispunând de semnătura socială a societăţii; - experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură

cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.

79. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?

Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atribuţiile unei persoane juridice; persoana juridică este colectivitatea de oameni, constituită în condiţiile legii, care capătă anumite drepturi şi anumite obligaţii necesare atingerii scopului lor.

Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt:

- organizarea de sine-stătătoare;- patrimoniul propriu;- scopul determinat.

Aceste elemente le întruneşte CECCAR, care are capacitatea de folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care corespund scopului pentru care a fost înfiinţat (persoană juridică) şi capaci-tatea de exerciţiu; CECCAR are capacitatea de exerciţiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.

Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din România şi din afara ţării:

- relaţiile cu bugetul, directe;- are cont în bancă;- întocmeşte b.v.c;- organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ propriu, potrivit legii;- gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în administrarea operativă

filialelor;- conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile pe care le are Corpul

(interne şi externe).

80. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?

Autonomia este în general situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale. Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autorităţi.

Corpul, prin regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism guvernamental. Dimpotrivă, prin delegaţia primită din partea autorităţilor publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat, şi are dreptul să controleze

Page 69: Doctrina - Raspunsuri

competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, Corpul este reprezentat în faţa autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului la elaborarea de norme legate de profesia contabilă, însă normele de lucru, specifice profesiei, sunt rezultatul activizat” Corpului.

81. Care este organizarea CECCAR?

Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.

La nivel central:

• Organe de decizie (alese):

- Conferinţa Naţională;- Consiliul Superior;- Biroul Permanent;- Preşedintele Corpului.

• Organe de execuţie (numite sau desemnate):

Director general executiv;

Sectoare (departamente, servicii).

La nivel de filială:

• Organe de decizie (alese):

- Adunarea generală;- Consiliul filialei;- Biroul Permanent;- Preşedintele filialei.

• Organe de execuţie (numite sau desemnate):

- Director executiv;- Sectoare (departamente, servicii).

82. Care sunt atribuţiile Corpului?

În OG nr. 65/1994 sunt enumerate atribuţiile Corpului. Între ele întâlnim:

a) Organizează examenul de admitere:- organizează efectuarea stagiului;

Page 70: Doctrina - Raspunsuri

- organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;

- elaborează programele de examen privind stagiul şi examenul de aptitudini, care se avizează de MEF, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;

b) Organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;

c) Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;d) Elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita experţilor contabili şi a

contabililor autorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;e) Asigură buna desfăşurare a activităţii de evaluare, pe baza Standardelor Internaţionale de

Evaluare;f) Sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă;g) Apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;h) Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din afara ei;i) Editează publicaţiile de specialitate;

Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulamente

83. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?

Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii:

a) Stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat;

b) Aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;

c) Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

d) Aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora;

e) Alege şi revocă membrii Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori;

f) Examinează activitatea desfăşurată de Consiliul Superior şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, şi dispune măsurile necesare;

g) Hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile OG nr. 65/1994, la propunerea Comisiei Superioare de Disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa Naţională poate fi făcută la Secţia Contencios Administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive;

Page 71: Doctrina - Raspunsuri

h) Aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior şi ale consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

i) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei Superioare de Disciplină;j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

84. Ce atribuţii are Consiliul Superior?

Consiliul Superior are următoarele atribuţii:

a) Alege dintre membrii săi vicepreşedinţii Consiliului Superior (5): 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;

b) Asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei;

c) Asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi;

d) Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;e) Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil

autorizat;f) Veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat

să fie strict aplicat;g) Asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor, stabileşte metodologia de elaborare a

bugetului de venituri şi cheltuieli al Corpului;h) Aprobă statele de funcţii ale Corpului şi filialelor;i) Asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să

progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupuri de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;

j) Decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia Superioară de Disciplină;

k) Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului;

l) Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;

m) Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament şi hotărârile Conferinţei Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

85. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului?

Atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului sunt:

Page 72: Doctrina - Raspunsuri

a) Convoacă şi conduce şedinţele CS şi ale BP;b) Conduce şi coordonează dezbaterile;c) Prezintă anual CS spre adoptare proiectul de buget pentru exerciţiul viitor.

86. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR?

Atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR sunt:

a) Aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul expirat, însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul viitor;

b) Aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialei pentru perioada raportată;c) Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activităţii profesionale a

membrilor contabili şi aprobă lista membrilor care vor fi supuşi controlului de calitate în anul viitor;d) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei de Disciplină a filialei;e) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului, precum şi cenzorii;f) Propune dintre membrii săi candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru în Consiliul

Superior;g) Aprobă lista membrilor de onoare ai filialei;h) Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de Codul etic naţional al

profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul Superior.

87. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei? Atribuţiile Consiliului filialei sunt:

a) Supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate a filialei;

b) Asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;c) Asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional;d) Hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor care se aduc

acestuia, potrivit precizărilor Consiliului Superior;e) Sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiei;f) Sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre abaterile profesionale constatate în sarcina

membrilor Corpului;g) Efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă

considerate utile conform hotărârilor Consiliului Superior;h) Pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de Regulament, precum şi încetarea

provizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;i) Analizează şi adoptă bugetul filialei potrivit normelor emise de Consiliul Superior;j) Urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei aprobat de Conferinţa Naţională, precum şi

execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau propunând măsurile corespunzătoare

Page 73: Doctrina - Raspunsuri

în sarcina Biroului Permanent sau a directorului executiv al filialei;k) Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de

condu-cere ale Corpului.

88. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială?

Atribuţiile preşedintelui de filială sunt:

a) întruneşte Consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia potrivit prevederilor Regulamentului;b) Reprezintă Consiliul filialei pe lângă membrii Corpului;c) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice ale colectivităţilor diverse din judeţ, pe baza

împuternicirilor stabilite de Consiliul Superior;d) Asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat;e) Asigură organizarea alegerilor potrivit prevederilor Regulamentului;f) Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora;g) Supune Adunării generale propunerile pentru aprobarea de distincţii onorifice conform

Regulamentului;Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului

89. Care sunt atribuţiile directorului general executiv?

Atribuţiile directorului general executiv sunt:

a) Asigură, prin structurile operative şi administrative, exercitarea hotărârilor şi deciziilor organelor de conducere ale Corpului;

b) Pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor şi elaborează proiectul de buget al Corpului; după însuşirea acestora de către Biroul Permanent prin preşedintele acestuia se prezintă Consiliului Superior pentru adoptare cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;

c) Asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului Permanent; în acest sens, asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial;

d) Asigură exercitarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat;e) Organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi

înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale;f) Asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;g) Organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei; îi propune

Comisiei Superioare de Disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;

Page 74: Doctrina - Raspunsuri

h) Asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa Naţională;

i) Asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor Corpului;j) Propune preşedintelui Biroului Permanent, anual, odată cu proiectul de buget, schema de funcţii

şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;k) Numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul Superior, personalul

de execuţie al Corpului şi îi stabileşte salariile;l) Asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit

reglementărilor şi normelor în vigoare;m) Participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Permanent şi ale Consiliului Superior, luând

cunoştinţă de hotărârile acestora;n) Prezintă bilanţul contabil spre adoptare Consiliului Superior şi spre aprobare Conferinţei

Naţionale;o) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi

internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa membrilor săi;p) Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de CN, CS şi BP.

90. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină

1. Comisia Superioară de Disciplină - pe lângă Consiliul Superior al Corpului - este o comisie de sancţionare în materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care soluţionează contestaţiile la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialelor.

Constituire:

7 membri titulari (dintre care un preşedinte), dintre care: - preşedintele şi 2 membri EC aleşi de CN dintre membrii CECCAR; - 2 membri desemnaţi de MEF;- 2 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei

7 membri supleanţi (în aceeaşi structură ca membrii titulari).2. Comisia de Disciplină a filialei - veghează la respectarea Codului etic şi a regulamentelor şi

normelor Corpului.

Constituire:

- 5 membri titulari (dintre care un preşedinte);- 5 membri supleanţi.

Mandatul membrilor Comisiei de Disciplină este de 4 ani.

91. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină?

Page 75: Doctrina - Raspunsuri

Competenţele Comisiei Superioare de Disciplină sunt:

a) Analizează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului Superior şi Consiliului filialei, făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei Naţionale, care hotărăşte;

b) Soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor Consiliului Superior şi Consiliului filialei, precum şi ale profesioniştilor străini care au dobândit dreptul de a exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat în România, şi aplică, după caz:

- mustrare;- avertisment; - suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat

pe o perioadă de la trei luni la un an;- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat; - sancţiunile disciplinare care se stabilesc în funcţie de abateri, pronunţate de Comisiile de

Disciplină ale filialelor.c) Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de Comisiile de

Disciplină ale filialelor.d) Aplică sancţiunile interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC sau CA membrilor Corpului care

au săvârşit abateri grave prevăzute în regulament.

92. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei?

Competenţele Comisiei de Disciplină a filialei sunt:

a) Veghează la respectarea Codului etic şi a Regulamentului şi normelor Corpului. Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acestora, precum şi de persoana în cauză;

b) Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale;

c) Înştiinţează preşedintele Consiliului filialei şi pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor despre reclamaţiile primite (excepţie fac reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Biroului Permanent, ale profesioniştilor societăţilor străine, care se adresează Comisiei Superioare de Disciplină).

93. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?

Comisia funcţionează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor.

Page 76: Doctrina - Raspunsuri

Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul şi pentru a-1 putea susţine în faţa Comisiei Superioare.

94. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?

Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor este persoana desemnată de autoritatea publică pe lângă Consiliul Superior şi al filialei, care sesizează Ministerul Economiei şi Finanţelor ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale, şi trimite spre ştiinţă Biroului Permanent o copie a sesizării.Atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor sunt:

Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior:- participă, fără drept de vot, la lucrările Conferinţei Naţionale, la şedinţele Consiliului

Superior;- primeşte materialele şi convocatorul cu 7 zile înainte de acestea;- sesizează MEF ori de câte ori hotărârile şi măsurile luate de Corp contravin

reglementărilor legale şi trimite spre ştiinţă copia după sesizare. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul filialei:

- participă, fără drept de vot, la lucrările Adunărilor generale, Consiliilor filialelor, Biroului Permanent, Comisiei de Disciplină;

- sesizează Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul de înscriere în Tabloul Corpului de către Consiliul filialei pe care le consideră nelegale;

- sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialei pe care le consideră nelegale;

- sesizează persoanele desemnate de MEF să efectueze supravegherea publică ori de câte ori hotărârile şi măsurile luate de Consiliile filialelor contravin reglementărilor legale, şi trimite spre ştiinţă o copie după sesizare.

95. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?

Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:

a) comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;

b) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;c) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi

contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate;d) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare reglementate prin normele

emise de Corp;

Page 77: Doctrina - Raspunsuri

e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:expert contabil, contabil autorizat;

f) nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei

stabilite de Regulament;h) fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fişa

pentru persoane fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspundereaincumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz);

i) încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii şi Regulamentului;

j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;

k) declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

96. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?

Alegerea în Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani, cu reînnoirea la 2 ani a jumătate dintre membrii aleşi. Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa Naţională, iar al filialei, de Adunarea generală.

Declaraţiile de candidatură cuprind:

- numele, prenumele, adresa candidatului;- categoria profesională: EC/CA;- modul de exercitare a profesiei;- funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadele respective;- funcţia pentru care candidează: membru al Consiliului Superior al Corpului sau al Consiliului

filialei;- obiectivele şi strategia pe care le propune candidatul dacă va fi ales;- declaraţie pe propria răspundere în sensul că îndeplineşte cerinţele de eligibilitate din

Regulament.

97. Ce este şi ce structură are Tabloul Corpului? Tabloul Corpului este un instrument de comunicare între profesioniştii contabili - membri CECCAR cu drept de exercitare a profesiei într-un an şi public.

Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni, după cum urmează:

1) Secţiunea întâi - „Experţi contabili liber-profesionişti, care îşi desfăşoară activitatea în mod

Page 78: Doctrina - Raspunsuri

individual sau ca persoane fizice autorizate”.2) Secţiunea a doua - „Experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare

şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale”.3) Secţiunea a treia - „Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului”.4) Secţiunea a patra - „Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi,

companii sau cabinete membre ale Corpului”:A. cu capital străin sau mixt;

B. cu capital autohton.

5) Secţiunea a cincea - „Contabili autorizaţi liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate”.

6) Secţiunea a şasea - „Contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale”.

7) Secţiunea a şaptea - „Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de contabilitate membre ale Corpului”:

A. cu capital străin sau mixt;

B. cu capital autohton.

8) Secţiunea a opta - „Titluri onorifice”:A. preşedinţi de onoare;

B. experţi contabili de onoare;

C. contabili autorizaţi de onoare.

98. Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii?

Profesionistul contabil trebuie să fie drept, onest şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care apreciază că:

- conţin informaţii false sau induc în eroare;- conţin informaţii eronate;- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

99. Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivităţii?

Page 79: Doctrina - Raspunsuri

Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de conflict de interese. Rezultă următoarele necesităţi:

obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese, a influenţei nedorite a unor persoane;

evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional; absenţa relaţiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu

funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului; neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă, spectacole) care pot fi considerate a avea o

influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional; atenţia asupra următorilor factori:

- exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;- imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni;- evitarea influenţei ideilor preconcepute;- garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivităţii;

măsuri de protecţie:- retragerea din echipa misiunii;- proceduri de supraveghere;- terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.

100. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa?

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.

Competenţa profesională are două componente de bază:

- obţinerea; şi- menţinerea

Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu grijă şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnicile de lucru.

Dobândirea cere:

- un înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;- practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative;- perioade de practică în domeniu.

Menţinerea cere:

Page 80: Doctrina - Raspunsuri

- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);

- adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.

Competenţa profesională se obţine prin studiu - practică. Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar

exercitării profesiei. Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi

profesionale. Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili se realizează în baza

Standardului profesional nr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili, pus în aplicare prin Programul naţional de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.

101. Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidenţialitatea sunt:

- abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, cu excepţia cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;

- abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;

- respectarea confidenţialităţii în mediul social (asociaţi de afaceri, rude), în relaţiile cu un potenţial client sau angajator, în cadrul entităţii angajatoare;

- asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil-şef etc.).

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.

Posibilitatea divulgării informaţiilor are deci loc în următoarele situaţii:

- autorizarea de către client sau angajator;- autorizarea prevăzută prin lege (de exemplu, furnizarea de probe injustiţie, autoritatea fiscală,

prevenirea şi sancţionarea spălării banilor);- conformarea auditului de calitate;- investigaţii din partea unui organism normalizator.

Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care profesionistul contabil a primit o autorizaţie specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.

Page 81: Doctrina - Raspunsuri

Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă - subalterni sau colaboratori - respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.

Confidenţialitatea se referă nu numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.

Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care îi permit profesionistului contabil să-şi îndeplinească obligaţiile stabilite prin normele profesionale.

În interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confi-denţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizata sau cerută.

Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.

Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de exemple):

a) Când divulgarea este autorizată de client; dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate:

- profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;

- profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;

- un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

b) Când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii

care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;

- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;

- profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.

Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului Profesional şi/sau a unui avocat.

102. Comportamentul professional sau profesionalismul; ce obligaţii avem?

Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după cum urmează:

Page 82: Doctrina - Raspunsuri

- conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care poate discredita profesia, organismul profesional sau colegii;

- nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;- profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sensul să nu facă revendicări exagerate pentru

serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine, şi să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţi profesionişti contabili.

103. Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului.

Independenţa presupune satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului:

- independenţa de spirit (de drept) - o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată de influenţe exterioare, pe de o parte;

- independenţa în aparenţă (de fapt) - o stare care se manifestă în acţiunea care permite unui terţ sau beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.

Din practică, rezultă că majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita o influenţă directă asupra profesionistului contabil.

Regula de bază în cazul în care circumstanţele privind ameninţarea la adresa independenţei sunt semnificative este: înainte de acceptarea misiunii se procedează astfel:

- se întreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe; sau, dacă nu este posibil,

- se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.

104. Care sunt ameninţările la adresa independenţei?

Ameninţările la adresa independenţei sunt:

Interesul propriu:

interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client:- deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;- primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în

cauză; dependenţa faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci când un procent semnificativ

din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client; întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este într-o

Page 83: Doctrina - Raspunsuri

asociaţie în participaţie cu clientul; interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment

a cabinetului; onorariile neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrărilor a unor onorarii

neprevăzute în contract; împrumutul către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o

bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independentei, cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.

Autoexaminarea sau autocontrolul:

certificarea situaţiilor financiare ale unei firme de către aceeaşi persoană implicată în elaborarea acestora;

pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate care fac obiectul unei misiuni de certificare;

un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost angajat al clientului;

prestarea unor servicii pentru un client ale căror rezultate urmează să fie avute în vedere în cursul altor misiuni efectuate la acelaşi client.

Favorizarea:

promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor financiare;

apărarea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii; un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director

sau angajat al clientului; acceptarea unor cadouri din partea clientului; asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.

Intimidarea:

ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client; ameninţarea deschiderii unui litigiu; exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei

misiuni şi respectiv a onorariilor

105. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei?Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei (prevăzute prin reglementările profesiei):

cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea in profesie:

Page 84: Doctrina - Raspunsuri

- condiţii la examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susţinerea examenului de aptitudini;

dezvoltarea profesională continuă;- reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei:- reglementări profesionale;- reglementari de drept comercial;- reglementari procedurale;

monitorizarea misiunilor (auditul de calitate); raportarea activităţii desfăşurate.

Măsuri de protecţie în mediul de lucru:

poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale şi că membrii echipei acţionează în interesul public;

politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea controlului calităţii misiunilor; documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la adresa

independenţei; comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor, şi instruirea personalului şi a partenerilor; desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru supravegherea

funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii; implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea misiunii; consultarea unei terţe persoane (organism profesional - CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR, UNPRL,

sau normalizator - MEF, Consiliul Concurenţei etc.) sau a altui profesionist contabil membru al Corpului;

prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele tutelare ale clientului;

implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune.Măsuri de protecţie din partea clientului:

ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizarea misiunii;

alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie; clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale; clientul a implementat proceduri interne - organizarea contabilităţii, auditul intern, sistemul

informatic etc. - care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

106. Ce presupune acceptarea unui client?

Page 85: Doctrina - Raspunsuri

Acceptarea unui client presupune următoarele:

examinarea anticipată a situaţiei clientului sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale;

exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială etc.;

evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, dacă este posibil;

atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul;

examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizară) la nivelul corespunzător;

luarea în considerare a reputaţiei, a experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus;

apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să se obţină permisiunea clientului (de regulă, în scris).

107. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate general, şi nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.

Codul etic are trei părţi:

- Partea A - se aplică tuturor profesioniştilor contabili;- Partea B - se aplică numai contabililor liber-profesionişti;

Partea C - se aplică numai profesioniştilor contabili angajaţi

108. Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seamă?

Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese, însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte.

Page 86: Doctrina - Raspunsuri

Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe:

Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil.

Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice. Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese:

- profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un competitor al clientului;

- profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict. Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor

de protecţie:- notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea apărea şi obţinerea

consimţământului acestuia de a acţiona în asemenea împrejurări;- notificarea tuturor părţilor interesate;- utilizarea unor echipe distincte;- îndrumarea echipei, confidenţialitatea.

Un conflict de interese se poate produce şi când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

109. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?

Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:

- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;

- dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;

- solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;- dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni

grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul

entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

110. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

Page 87: Doctrina - Raspunsuri

Liber-profesionistul contabil nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

În unele situaţii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:

- să păstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;- să aibă posibilitatea să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

111. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.

Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate:

a) de către client:- după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent);- la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent);- fără consultarea profesionistului contabil în funcţie,

b) de către profesionistul contabil în funcţie (existent), sub rezerva respectării stricte a secretului profesional.Uneori clientul cere - la contactarea unui liber-profesionist contabil - să nu fie informat

profesionistul contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.

Profesionistul contabil contactat trebuie:

- să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie sau de la client, în măsura în care nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profe-sionale;

- să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil în funcţie este bine informat de natura generală a serviciilor profesionale prestate. Când opinia unui profesionist contabil în funcţie (existent) este solicitată în ceea ce priveşte

aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat judecata şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

112. Relaţiile cu ceilalţi membri – înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.

Întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când doreşte. Dacă este importantă apărarea intereselor legitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil să poată decide, dacă există motive profesionale care să o justifice, neacceptarea misiunii; aceasta

Page 88: Doctrina - Raspunsuri

presupune o comunicare directă cu profesionistul contabil în funcţie. În absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre afacerile clientului său.

Următorii factori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu un profesionist contactat:

- dacă clientul a autorizat acest lucru;- dacă norme legale sau reguli de etică referitoare la această divulgare permit acest lucru.

Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scopul:

de a împiedica un liber-profesionist contabil să accepte nominalizarea sa dacă nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;

- de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările înlocuirii profesionistului contabil în funcţie;

- de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie atunci când propunerea de înlocuire se datorează caracterului său scrupulos de a acţiona ca profesionist independent.Înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care până atunci au fost

prestate de către un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:

să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi 1-a autorizat, în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;

să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă această autorizare este refuzată, profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările necesare, să refuze nominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să-i ceară profesionistului în funcţie:

- să îi furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;- să îi furnizeze toate informaţiile necesare care să îi permită să ia o decizie.

Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea clientului, trebuie:

- să răspundă (în scris) arătând dacă există motive profesionale care i-ar interzice profesionistului să accepte nominalizarea sa;

- să se asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor profesionistului desemnat;

- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta să poată să decidă dacă acceptă sau nu misiunea, şi să abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

113. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Page 89: Doctrina - Raspunsuri

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client, ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după.

a) evaluarea riscurilor;b) evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;c) apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele

societăţii.Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.

Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.

Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul contestării lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.

În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază.

114. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.

Liber-profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de cazul când beneficiază de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.

Page 90: Doctrina - Raspunsuri

Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialişti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.

Întrucât profesionistului contabil îi revine, în întregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultat. El trebuie să se asigure că expertul consultat este la curent cu regulile de etică, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.

Această asigurare se poate obţine:

- fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;- fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;- fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.

Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a început).

Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezintă astfel:

are competenţa adecvată lucrării?

acceptă lucrarea

liber-profesionistul contabil

acceptă lucrarea

angajează (subcontractează) un

expert (specialist)

nu are competenţa

nu acceptă lucrarea

da

trebuie să cunoască regulile de etică

sau

dar

care

Page 91: Doctrina - Raspunsuri

115. Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând seama de următoarele elemente:

- competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;- nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;- timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;- gradul de responsabilitate al misiunii respective.

Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.

Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.

Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele organismului profesional cu privire la calitate.

Cheltuielile şi diversele rambursări, deplasări, de exemplu, se înregistrează distinct.

Perceperea sau plata de comisioane de către un profesionist contabil ca liber-profesionist este strict interzisă.

116. Onorariile şi independenţa.

Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest client, reprezintă o parte importantă din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

În ţările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.

Page 92: Doctrina - Raspunsuri

Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

117. Bunurile sau serviciile primite şi independenţa.

Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei ospitalităţi excesive pot constitui o ameninţare a independenţei. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesioniştii contabili, de către soţiile lor sau de către copiii aflaţi în întreţinere.

118. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.

Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea de către profesionist sau de către cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guvernează lucrările respective”.

Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare proceduri privind:

- calităţile personale (cabinet sau societate); - aptitudinile şi competenţa; - repartiţia lucrărilor;- instrucţiunile şi supervizarea.

Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care îşi desfăşoară activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.

119. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către organul judiciar. Onorariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane.

Nu trebuie acceptată nicio plată care nu reprezintă contravaloarea unei prestaţii sau care este făcută pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei.

Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe parcurs, acte adiţionale).

Nu se pot încheia contracte globale.

Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile. Este interzisă împărţirea onorariilor între colegi prin participarea la executarea lucrărilor.

Page 93: Doctrina - Raspunsuri

Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute.

În caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun).

120. Păstrarea arhivelor clientului.

Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor în vederea contabilizării se stabileşte prin contract şi anexe la contract, fiind obligatorie:

- normalizarea documentelor;- stabilirea termenelor.

Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind păstrat la dosarul clientului.

Dacă un client a dispărut, se verifică la Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.

121. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea?

Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sinceritate. Principiul obiectivităţii impune tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a fi juşti, cinstiţi în plan intelectual şi neimplicaţi în conflicte de interese.

Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în judecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţii lor, şi anume:

- profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;- alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiare în contul angajatorilor lor; execută

lucrări de audit intern, exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie, comerţ, sectorul public sau educaţie.Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie avute în vedere, atunci când se

apreciază respectarea regulilor de etică referitoare la obiectivitate, se va ţine cont de următorii factori:

Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea lor.

Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile generatoare de presiuni; asemănarea, verosimilitatea prevalează atunci când se definesc criteriile care permit identificarea relaţiilor susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea profesionistului contabil.

Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile care implică prejudecăţi, influenţele din partea terţilor care pun în discuţie obiectivitatea.

Page 94: Doctrina - Raspunsuri

Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul însărcinat cu prestarea serviciilor profesionale respectă principiile de integritate şi obiectivitate.

Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici să ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, în mod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaboratorilor lor.

122. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal.

Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.

Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.

Ce trebuie să facă sau ce nu trebuie să facă profesionistul contabil?

Nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială.

Să se asigure că cei pe care îi consiliază sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală, şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.

În declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.

Nu trebuie să fie asociat cu nicio declaraţie sau niciun comentariu despre care să se creadă că: a) ar conţine un fals sau o inducere în eroare;a) ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului;b) ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare Fiscul.

Poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

123. Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili?

În ceea ce priveşte activităţile incompatibile:

Page 95: Doctrina - Raspunsuri

Un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simultan în nicio afacere, ocupaţie sau activitate care diminuează sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenţa sau buna reputaţie a profesiei, deoarece aceste acţiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale.

Prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de servicii nu diminuează ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenţa (însă poate afecta calitatea).

Trebuie evitată angajarea simultană în afaceri sau activităţi care nu au legătură cu serviciile profesionale, care are ca efect faptul că nu permite contabilului profesionistindependent să îşi conducă practica profesională conform principiilor fundamentale de etică ale profesiei contabile şi care este neconformă cu practicarea profesiei.

În ce priveşte promovarea serviciilor lor, profesioniştii contabili nu trebuie:

a) să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţiei profesiei;b) să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură să le furnizeze, calificările pe care le posedă

sau experienţa dobândită;c) să denigreze munca, serviciile celorlalţi membri.

124. Marketingul serviciilor profesionale.

Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu principiile fundamentale. În promovarea serviciilor profesionale este necesară onestitatea şi loialitatea:

- să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea deţinută, experienţa câştigată;- să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire la activitatea altora.

Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului etic naţional al profesioniştilor contabili:

Publicitatea:- comunicarea către public a informaţiilor privind serviciile oferite

sau calificarea profesionistului contabil în scopul obţinerii de lucrări (de exemplu, Tabloul Corpului).

Anunţul:- comunicarea către public a unor fapte privind

profesionistul contabil: deschiderea cabinetului sau schimbarea adresei; publicarea datelor de identificare a cabinetului în anuare, cărţi de telefon, cataloage etc.

Oferta:- directă sau indirectă; conţine

demersurile întreprinse pe lângă un eventual client în scopul de a i se propune servicii profesionale.

Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului.

Interdicţii privind publicitatea şi oferta:

- publicitatea prin comparaţie cu

Page 96: Doctrina - Raspunsuri

alte cabinete care aduce prejudicii în vreun fel acestora;- oferirea de reduceri de tarife

(remize, comisioane sau alte avantaje) sau uzarea de un mandat politic, o misiune sau o funcţie administrativă.

Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată corespondenţei; deviza este „Ştiinţă, Independenţă, Moralitate”, atribute esenţiale ale exercitării profesiei.

125. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

Publicitatea în practica contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. Ea trebuie să îndeplinească mai multe atribute:

- informarea obiectivă a publicului;- decenţa;- cinstea;- încrederea;- bunul-gust.

126. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust pentru o acţiune de promovare.

Între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust le amintim pe cele care:

- creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favorabile;

- implică posibilitatea de a influenta orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare;- fac comparaţie cu alţii;- conţin mărturii sau aprobări scrise;- conţin orice alte precizări care ar putea să îi producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o

decepţie;- pretind nejustificat că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume domeniu al

contabilităţii.

127. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare, şi anume:

- să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate a faptelor într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;

Page 97: Doctrina - Raspunsuri

- să fie de bun-simţ;- să fie demnă din punct de vedere profesional;- să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;- să evite promovarea personală excesivă.

128. Conţinutul responsabilităţii profesionale.

Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi cuprinde:

- răspunderea disciplinară;- răspunderea contravenţională sau administrativă;- răspunderea civilă;- răspunderea penală.

Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, administrativă, civilă şi penală, după caz, se aplică tuturor experţilor contabili şi contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului.

Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

129. Răspunderea disciplinară.

Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.

Principiul „Penalul ţine în loc civilul” nu se aplică în materie disciplinară.

130. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?

- mustrare; - avertisment sens;- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o

perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

131. Care sunt abaterile disciplinare?

Page 98: Doctrina - Raspunsuri

comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi de control ale Corpului;

absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională; nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili referitoare la

publicitate; absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin

normele emise de Corp; prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui

contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;

nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional; nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei

prevăzute în regulament; fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care aparţine fişa

pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz;

încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile exercitării profesiei; refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea

profesională; declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de

consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

132. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare a profesiei. FAPTA SANCŢIUNEA

Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.

Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai puţin de trei luni şi nici mai mult de un an.

Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

Practicarea profesiei de expert contabil sau de Interdicţia dreptului de exercitare a

Page 99: Doctrina - Raspunsuri

contabil autorizat iară viza anuală pentru exercitarea profesiei.

profesiei.

133. Radierea unui membru din Tabloul Corpului.

Radierea unui membru din Tabloul Corpului se face pentru următoarele motive:

a fost condamnat pentru o infracţiune care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;

nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice; neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an; nerespectarea reglementărilor cu privire la incompatibilitate; a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendarea acestui drept

pe o perioadă de un an.

134. Asigurarea civilă.

Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi pentru serviciile profesionale prestate clienţilor. Este o formă de asigurare a riscului profesional.

Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională se desfăşoară în mod individual, cât şi în situaţia când aceasta se realizează prin societăţi de profil. Conform OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, „experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată prin subscrierea unei poliţe de asigurări sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii”.

Categoriile de riscuri care pot fi asigurate sunt:- responsabilitatea civilă faţă de clienţi;- reconstituirea arhivelor (în caz de calamităţi, furt, viruşi etc.);- incendii;- pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia personalului etc.).

Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală care revine asiguratului ca urmare a faptelor şi/sau a actelor de omisiune datorate culpei în desfăşurarea activităţii profesionale în baza unui contract scris de prestări servicii, legal încheiat, semnat de ambele părţi.

Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontractuală care îi poate reveni asiguratului în legătură cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.

Riscurile asigurate, respectiv despăgubirile acordate se pot referi la:- acoperirea prejudiciilor produse terţilor ca urmare a unor lucrări profesionale executate

Page 100: Doctrina - Raspunsuri

acestora de către asigurat;- acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare a pierderii, distrugerii sau

deteriorării documentelor originale şi/sau suporturilor magnetice predate de acesta asiguratului în vederea înregistrării şi prelucrării datelor financiar-contabile;

- sumele cheltuite de asigurat sau de clientul prejudiciat al acestuia pentru reconstituirea, refacerea sau înlocuirea documentelor anterior menţionate;

- cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat la desdăunare. Nu se acordă despăgubiri pentru:

- pierderi cauzate de alte activităţi decât cele prevăzute de lege;- pagube produse cu intenţie sau din neglijenţa gravă a asiguratului;- pagube produse ca urmare a nerespectării reglementărilor legale în vigoare referitoare la

desfăşurarea activităţii profesionale şi a conduitei etice;- pagube cauzate de neexecutarea sau executarea parţială a angajamentelor contractuale.

Perioada de acoperire a pretenţiilor de despăgubiri solicitate de clienţi (răspunderea asiguratului):

- până la 5 ani - pentru obligaţii fiscale (corelată cu termenul de prescripţie prevăzut de art. 89 alin. (1) din Codul de procedură fiscală);

- până la 2 ani de la data producerii pagubei (corelată cu termenul de prescripţie de 2 ani prevăzut de art. 3 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, în cazul raporturilor care izvorăsc din asigurare).

135. Răspunderea administrativă.

Fundamentare

Răspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul abaterilor de la reglementările şi procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative emise de autorităţile administraţiei publice.

Reglementări

- Codul de procedură civilă;- Codul de procedură penală;- Codul de procedură fiscală;- Legea contabilităţii nr. 82/1991.

Fapte sancţionabile administrativ

înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art. 205 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în cazul în care acesta nu se înfăţişează;

aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat (art. 188 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în caz de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere (art. 211 din Codul de

Page 101: Doctrina - Raspunsuri

procedură civilă).

Amenzi judiciare

Dacă legea nu prevede altfel, instanţa va sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul: -

. refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute;

neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiză a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;

neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă;

refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau a altei persoane de a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele şi evidenţele ei;

cauzarea amânării judecăţii sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea „actelor de procedură”;

lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal atunci când este citat; tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii

raportului de expertiză contabilă judiciară.

136. Răspunderea penală.

Sunt supuse dreptului penal infracţiunile:

- comerciale sau de afaceri;- de fals intelectual sau bancruta frauduloasă;- fiscale;- de serviciu;- de spălare a banilor.

137. Depunerea jurământului.

La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să depună un jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.

138. Sindicate şi asociaţii profesionale.

Page 102: Doctrina - Raspunsuri

Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia în sindicate sau asociaţii, cu obligaţia ca, în termen de o lună de la constituire, să trimită Consiliului filialei un exemplar din Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei asociaţii. Sindicatul sau asociaţia trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor, să respecte toate drepturile şi obligaţiile care revin membrilor Corpului.

139. Cotizaţiile profesionale.

Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul respectiv. Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea profesională.

140. Etica pentru profesioniştii contabili angajaţi.

Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ sau într-o altă funcţie în cadrul entităţii economice sau sociale.

Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale: Interesul propriu:

- interese financiare, împrumuturi sau garanţii;- convenţii de compensare prin stimulente;- utilizarea inadecvată a activelor firmei.

Autoexaminarea sau autocontrolul:- întocmirea unor documente care fac obiectul examinării şi justificării (aprobării) de către

acelaşi profesionist contabil (de exemplu, acordă viza de control financiar preventiv pentru operaţiuni în documente pe care tot el le aprobă).

Familiaritatea:- încheierea unui contract de prestări de consultanţă financiar-contabilă cu un profesionist

contabil membru apropiat al familiei. Intimidarea:

- ameninţarea cu concedierea sau schimbarea din funcţie dacă profesionistul contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situaţiei financiare a firmei.

Măsuri de protecţie:-aplicarea standardelor profesionale;-respectarea reglementărilor;-implementarea sistemului de control intern, de control financiar preventiv;-monitorizarea performanţei angajaţilor;-aplicarea de politici şi proceduri angajaţilor.

În situaţia în care profesionistul contabil consideră că se vor continua acţiunile neetice:-apelarea la consiliere judiciară; sau-în cazuri extreme, demisionarea din cadrul entităţii angajatoare.

Page 103: Doctrina - Raspunsuri