Raspunsuri Examen Filosofie UTM

7/25/2019 Raspunsuri Examen Filosofie UTM

1/14

1.Notiunea de conceptie despre lume si caracteristicile ei.

Conceptia despre lume este caracteristica esentiala aconstiintei care unifica diversele elemente si blocuri siformeaza datorita acestui fapt intelegerea mai mult sau maiputin clara a lumii ca un tot intreg. Conceptia despre lumeeste un sistem de idei(cunostinte), reprezentari despre lumea

inconjuratoare, despre om, despre locul si rolul lui in lume.

Exista urmatoarele tipuri de cunostinte:a. Cunostinte rationale/abstracte: - ideea -notiunea -judecata - rationamentb. Cunostinte senzoriale: - perceptia - senzatia -reprezentarea - imaginea

tructura conceptiei despre lume. Cunostinta.!n dependenta de modalitatea de acumulare a cunostintelordistingem urmatoarele tipuri de conceptii despre lume:a.conceptia obisnuita formata accidental in baza experientei

cotidieneb. Conceptia stiintifica formata sistematic in bazacunostintelor teoretico-stiintifice.

Constiinta(predispozitia biologica) include in structura sa "nivele: Constientul (gindirea rationala)# ubconstientul(dorinta, vointa, placerea, sistem emotiv)#

Convingerea $ cunostinta % emotie pozitiva(placerea)# untcunostinte adevarate sau false, la baza convingerilor stauadevarul, convingerile constituie fundamentul viziuniilumii.&alori general-umane $ exprima raporturile oamenilor curealitatea, sunt orientari care au valoare pu totioamenii( dreptatea, bunatatea, onestitatea, omenia,fidelitatea)!dealurile $ ceea ce este perfect, model perfect, este oimagine subiectiva a ceea sau a cuiva, idealul exista doar inconstiinta noastra.'ctiunile orientate spre realizarea a idealului $ reprezintacomportamentul oamenilor, este o forma de materializare aactivitatii umane. !n functie de adincimea reflectarii inconstiinta omului a lumii inconjuratoare sunt " forme deconceptii despre lume

- obisnuita, practica (naiva,spontana)- teoretica stiintifica si se formeaza atunci cind e nevoie decultura vasta, cunostinte profunde,logica.

2. Tipurile istorice de conceptie despre lume.

!n dependenta de criteriu cunostinta care e diferit dupavolum cit dupa structura distingem urmatoarele tipuriistorice de conceptie despre lume:-conceptia mitica-c. eligioasa-c. ilosofica

Conceptia mitica(mitos $ legenda,poveste) este formaconstiintei sociale caracteristica celor mai stravec*iperioade. Conceptia mitica include cunostintele care reflecta

tendinta omului din cele mai vec*i timpuri de a explicafenomenele naturii. +entru C este caracteristic nivel jos dedezvoltare a gindirii logice si apropae absentsautoconstiintei.Caracteristicile principale ale C sunt:- autopromorfism $ om si natura (fetisism, idol, totem $supranatural) atribuirea insusirilor umane lucrurilor .

- zoomorfism $ infatisare de animal ( al Egipteni)-sincretism(unire) $ contopire a unor elemente eterogeneapartinind unor arte diferite(literatura,muzica,dans)

Conceptia religioasaeste forma constiintei sociale careprin credinta postuleaza existenta 'bsolutului(etern,infinit).'bsolutul constituie originea, temelia insusi a existentei.+rincipalele caracteristici ale C.. sunt:-Credinta $ modalitate de acceptare a unei judecati farademonstrare(nu putem dovedi)-ogma $ un principiu ce sta la baza credintei, - ceea ce estecrezut, si nu are nevoie de argumente.

-obiecte de cult-ritualuri publice

Conceptia filosoficaeste filosofia constiintei sociale carespre deosebirea celor " nu accepta nimic prin credinta. Cpune accentul pe necesitatea explicarii, cunoasteriirationale.C se formeaza cu ajutorul unor argumente sidemonstratii logice.

3. Filosofia ca stiinta:obiectul ei de studiu si functiile.

ilosofia este stiinta despre principiile fundamentale

conform carora existenta este conceputa ca otalitate!ntegritate nitate. ilosofia e stiinta prin $ obiectul sau destudiu# - prin scopul sau care e dezvaluirea adevarului.0biectul de studiu: principiile fundamentale ale existentei.rmatoarele principii:-pr. unicitatii lumii-pr. unitatii lumii-pr. idealitatii l.-pr. materialitatii l.-pr. evolutiei l.-pr. recesivitatii l.

+robleme specifice ale . unt:1. +roblema ontologica(ontos $ existenta) $ analizeazaprincipii fundamentale ale existentei.". +roblema gnosiologica(gnoseos $ cunostinte) $analizeaza principii/structura cunoasterii.2.+roblema epistemologica(episteme $ stiinta) $ analizeazastructura si principii cunoasterii stiintifice.3. +roblema axiologica $ estimarea lumii prin prismavalorilor.

unctiile:1..conceptuala $ inaintind noi cunostinte despre lume,

formeaza si o anumita atitudine a omului fata de aceastalume."..metodologica $ analizeaza si elaboreaza noi cai simetode de cercetare. !n legatura cu aceasta functie,


2/14

analizeaza si inainteaza notiuni generale: existenta,constiinta, spiritul,materia,legea, cauza,efectul...etode de cercetare in ilosofie:1. etoda dialectica $reflecta lumea in vesnica sc*imbare,transformare."..metafizica $ care concepe lumea in forma statica,nesc*imbata.

4. Problema fundamentala a filosofiei si aspectele ei.+roblema fundamentala: aportul dintre constiinta siexistenta / raportul dintre spirit si materie.'ceasta problema include " aspecte:1. 'spect ontologic $ cere raspunsul la intrebarea: Care eprincipiul existentei4". +r. 5nosiologic $ cere rasp. la intrebarea: +oate oare ficunoscut principiul lumii4

odalitati de rezolvare a aspect ontologic:1.ezolvarea materialista $ principiul lumii e materia.!nafara materiei nu exista nimic.

"..idealista $ principiul lumii e spiritul. !dealist subiectiv $pr.existentei e dependent de constiinta.!dealism obiectiv $ pr.lumii e independent de constiinta.

'spect gnosiologic: materialistii sustin ca principiul poate sieste cunoscut. !dealistii neaga posibilitatea cunoasterii $principiu agnostic.

5. Aparitia si de!oltarea gindirii filosofice in "ndia

Antica.

ezvoltarea gindirii filosofice in !ndia e datorata corelatiei

strinse dintre gindirea religioasa si reflectia filosofica in!ndia, primii filosofi au fost preoti(casta bra*manilor).+rimele izvoare ale gindirii filosofice erau prezente in&eda(cunostinta,biblia indiana). &edele erau 3 carti care s-au format pe parcursul a 6 secole: ig-&eda, ama-&eda,'tarva-&eda,!adjur-&eda. panisadele au fost primele cartide filozofie in care se intilneau idei precum ca lumea aaparut din dorinta si ca exista un stramos universal al acesteilumi. Ei considerau ca exista un suport universal al lumii, oenergie universala ce sustine viata. !ndienii considerau catrupul moare iau sufletul este vesnic si trece dintr-un corp inaltul. Ei vedeau corpul ca o inc*isoare pentru suflet.

&eda a apartut timp de mai multe secole:".+erioada preistorica $ text pastrat $ &eda.7icio organizare statala, religia politeista 288 zeitati."".+. (1888-988 i.e.n.) $ cele mai semnificative: textebra*mane, texte upanisada.!dienii cunosc org.statala, organizare strict determinata $ pecaste.-Casta bra*manilor(preoti carturari) aveau voie sa citeascascripturile sfinte.-c. C atilor $ militarii-c. &ai ilor $ mestesugari,tarani-c. ubrelor $ sclavi

-c.para $ til*ari,prostituate.Este caract. religia ;ra*mana.;ra*ma $ principiul ulim al lucrurilor, sufletul cosmic. 're

relevare in 2 postaze:bra*ma $ creator, vi mu $ pastrator, giva $ distrugator.'tman $ sufletul individual.am-sara $ lege care reglementeaza si perpetueazareincarnarea.


3/14

precedent, vais*es*i=a. Este sistemul care se bazeaza pecercetarea problemelor logice si gnosologiei, in deosebicunoasterii sigure si veridice, neidoielnice. >a acest sistem seintroduce citeva izvoare de cunoastere, care sunt simtirea,concluzia si concluzia prin analogie, demonstrarea. eintroduce, de asemenea, si notiunea de ilogism, care estenecesar pentru confirmarea corectitudinii concluziei.Cunoasterea bazata pe aceste izvoare este socotita veridica.

e rind cu aceasta cunoastere mai exista cunoastereaindoielnica, care se bazeaza pe memorie, indoiala, gresala,siargumentul ipotetic.7aa a creat invatatura despre umnezeu ca creator,ocrotitor si distrugator a lumii. !ntelepciunea lui umnezeu iiajuta omului care poseda o voita libera si deci areposibilitatea alegerii intre bine si rau, si care prin intermediulcunoasterii pe sine poate sa ajunga la perfectiune.

Mimans- cercetarea &edelor, intoarcere la &eda. nica cale esa urmezi strict scrierile din &eda, autoritatea superioara.

Este un current filosofic care s-a format ca rezultat a

cercetarii vedelor.imans este un sistemm filosofic care proclama intoarcereala &eda. Conform acestei invataturi unica cale de eliberaredin mrejele carmei si samsarei consta in indeplinirea coerentaa ceea ce invata &edele. imansa nu numai ca percepetextele vedice ca pe o autoritate superioara, dar si vede in eleo substanta universal suprasensibila care exista vesnic si esteabsoluta. imans considera ca cu ajutorul teoriei cunoasteriise poate ajunge nu numai la intelegerea corecta a esenteilucrurilor, dar si la intelegerea unor notiuni metafizicefundamentale. 'stfel &edele devin practice unicul izvor alcunoasterii. ufletul este o substanta vesnica si infinita. Eleste legat de corp, dar nu moare odata cu el.

Vedanta- inseamna etapa de inc*eiere a perioadei vedice.!esirea din succesiunea de nasteri consta in stiinta,examinarea a tot ce ne inconjoara din punct de vedere aadevarului absolute. Calea $ respectarea codului moral,E!'E',cugetarea asupra problemelor ascunse inpanisade. ol important are invatatorul.copul unui individeste de a se elibera de existenta materiala, cunoasterea lui;ra*ma si dragostea fata de el.

Este unul dintre cele mai cunoscute sistemefilosofice,continutul acestui sistem este reflectat in insasidenumirea sa. &edanta inseamna etapa de inc*eiere a

perioasei vedice.'cest sistem neaga teza conform careia lumea este rezultatulinteractiunii unor puteri material cu o unica realitate, din carereiese si recunoaste bra*ma, tratind-o ca esenta sufleteascaabsoluta a lumii.Conform &edantei lumeas fenomenelor pe care o cunoastemcu ajutorul simturilor, este provocata de influienta iluziilor cucalitatile lor inerente. >umea fenomenelor este numaiimaginara, cauza carora consta numai in nefiinta. 7efiintaduce la aceea ca omului i se pare adevarata, iar bra*ma $ ofiinta personificata superioara. !esirea din succesiunea senasteri consta in stiinta, adica examinarea a tot ce neinconjoara din punct de vedere a adevarului absolute. +e bazaei se ajunge la cunoasterea faptului ca lumea care este o

inselaciunesi ca o realitate nesc*imbatoeare este bra*ma cucare se identifica sufletul individual. Calea realizarii uneiasemeneacunostinte consta in respectarea codului moral,siinainte de toate, in meditare, sun care se intelede cugetarea

concetrata despre problemele ascunse ale panisadelor. !nprocesul meditarii un rol important il are invatatorul. copuleforturilor depuse de individ este de a de elibera de existentmateriala, scop care se atinge prin activitate spirituala,cunoasterea lui ;ra*ma si dragostea fata de el.

Yoga dobindirea unei stari sufletesti deosebite prinantrenament psi*ologic orientat,cu reguli. reptele ale eisunt: stapinirea de sine, izolarea sentimentelor deinfl.exterioara, concentrarea gindului, meditarea,eliberareade invelisul corporal.

?oga este sistemul filosofic care a elaborat o intreagacomplexitate de procedee pentru dobindirea unei starisufletesti deosebite. !ntemeietorul acestui sstem a fost+atandjali.Categoria principal a sistemului oga este citta, care primesteforma tuturor starilor psi*ice potentiale. n alt elementimportant al acestui sstem il constituie descrierea regulilorunui antrenament psi*ologic orientat. nele trepte ale eicontin stapinirea de sine(asana), izolarea sentimentelor deinfluienta exterioara(pratia*ara), concentrareagindului(d*arama), meditarea(d*iana) si starea deuzurpare(camad*i) $ eliberarea de invelisul corporal.?oga recunoaste existent unei finite absolute !svara, careajuta pe discipolii scolii sale in a izbuti sa-si elibereze sufletuldin mrejele carmei si samsarei.

&. $colile filosofice eterodo%e in "ndia Antica. ' nuaccepta suprematia bra*mii si autoritatea &edei.

(udism

+rin sec. &! i.e.n, cind monopolul ideologic in !ndia il

detineau bra*manii, apare un reformator religios, ;udd*a,care se adreseaza la toate castele . 'ceasta invatatura noua,budd*ismul, a devenito religie care s-a raspindit mai alespeste *otarele !ndiei, in C*ina, @aponia, ibet. ;udd*ismul este o religie ciudata, fara umnezeu, dar cu cuun sfint (;udd*a) si 3 adevaruri sfinte:1.Ce este suferinta4 7asterea este suferinta, si batrinetea, siboala, si moartea. >egatura cu ceea ce iubesti este suferinta,de asemenea si despartirea de ceea ce iubesti. aca doresticeva si nu-l ai $ e suferinta2.Cum se naste suferinta4 in pofta de placere, noutate,putere.3.Cum se inlatura suferinta4 +rin inabusirea acelei vesnicneindestulate dorinte de fericire, iar idealul este 7irAanam,adica fericirea prin renuntarea la lumea inselatoare sensibila.4.Care este calea spre inlaturarea suferintei4 Este credintadreapta, gindirea dreapta, vorbirea dreapta, *otarirea dreapta,nazuinta dreapta si concentrarea dreapta.

;udd*ismul , care fagaduia tuturor o grabnica izbavire desuferinta, gasi un mare rasunet in popor, dar si o nemiloasapersecutie din partea ;ra*manilor, ca si la crestini, iar adeptiilui fura nevoiti a fugi din !ndia si a se imprastia in ibet,C*ina si @aponia, unde au ramas pina azi.

)ainism ' dualism intre suflet si material, omul cu sufletulpoate controla esenta materiei.0mul decide ce e bine sirau.Eliberarea sufletului e posibila datorita ascenzei siinfaptuirea faptelor bune.


4/14

!nvatatura jainismului , in care speculatiile religioase seimpletesc cu rationamentele filosofice, - proclama dualismul.eprezentantii jainismului cred, ca omul cu ajutorul esenteisale sufletesti poate controla esenta materiala si o poateconduce. 7umai omul singur *otaraste ce este binele si raul sila ce se refera tot, ce el intilneste in viata. umnezeu estedoar sufletul, care cindva a trait intr-un corp material si s-a

eliberat din mrejele carmeiEliberarea sufletului de sub influienta =armai si a samsareieste posibila numai prin intermediul ascezei si a infaptuiriifaptelor buneCalea eliberarii sufletului de samsara $ este grea simultifazica. copul consta in eliberarea personala, deoareceomul se poate elibera numai el singur, si nimeni nu poate sa-lajute.!nfluienta jaianismului treptat scade, cu toate ca el sepastreaza in !ndia pina astazi.

Car!aca ' curent filosofic materialist, neaga viata deapoi,legea =armei si samsarei. 0mul e alcatuit din 3 elemente

$ apa,foc, pamint,are. !n om nu se gaseste nimic ce arsupravietui dupa moartea sa, de aceea el trebuie sa foloseascade viata reala, de primit tot ce ea aduce,laturile bune potec*ilibra raul.

Carvaca esteunul dintre multele curente filosofice,materialiste din !ndia antica, insa date despre viata si operelesale lipsesc completamente. e presupune ca acest curent afost intemeiat prin anul 988 i.e.n.Comun pentru toate directiile materialiste este principiulnegarii vietii de apoi, legii carmei si a samsarei. Conformacestei teorii omul este alcatuit din 3 elemente- pamint, apa,foc si aer. nindu-se ele formeaza corpul, organele sensitivesip e baza lor apare sufletul. eoarece in om nu se gaseste

nimic, ce ar suprevetui dupa moartea lui, reprezentantiicarcavei vorbesc despre necesitatea folosirii de viata reala, deprimit totul ce ea aduce cu constiinta ca laturile bune alevietii pot ec*ilibra raul si suferinta.'ceste idei erau orientate asupra sistemului de caste, cit siasupra autoritatii textelor sfinte.

*. Aparitia si de!oltarea gindirii filosofice in C+ina

Antica.

>egatura strinsa intre filosofie si mitologie. E reflectata incele 9 carti (;iblia C*ineza): 1.Cartea cintecelor(rezolvare a

probl. etimologice), ". Cartea ritualurilor(reglem.ritualurireligioase si incoronari). 2. Cartea istoriilor. 3. Cronicilestatului >u. 9.Cartea transformarilor $ include " tip de texte:texte initiale formule pe carapace de br.testoasa, pentrurituale# texte de comentarii alc din B3 de *exograme, tot cuscop de magie. lterior s-au eliminat momentele de magie sisubiectivism, transformind notiuni ce stau la undamentCategorial ilosofic C*inez.

n mitologia c*inezD se susinea ideea apariie cosmosuluicare Fntruc*ipa ordinea din *aos. Existena nu este altcevadecFt perindarea ciclicD a ordinii Gi *aosului. Cosmosul estecompus din elemente i. e disting " elemente radicalcontrare ani Gi ni.

?ani semnificD elemental pozitiv, luminos, active Gi care estede gen masculine, ani este identificat cu cerul.?ni semnificD elemental negative, pasiv, Fntunecat de genfeminine. ?ini este identificat cu pDmFntul.

,.$colile filosofice in C+ina Antica.

Conform filosofiei c*ineze cosmosul este Fn veGnicDsc*imbare, transformare, izvorul sc*imbDrii Fl constituie luptadintre ani Gi ni.n perioada Fnfloritoare a C*inei au existat peste 188 de Gcoli

filosofice, dintre care cele mai originale sunt:

Confucianismul' conceptie antropocentrica, abordeazaprobl.morale sau sociale. !dealul se gaseste nu in viitor, ci intrecut, cind comport.omului era determ.de norme morale.>egi morale cu scopul de a educa tinerii sa respecte obiceiurisi traditii, nu accepta elemente noi. Conceptul barbatuluinobil, care se capata prin instruire si educatie. +rincipiile:umanism si respect fata de cei cu un rang mai inalt.

'bordeazD problemele morale, problemele socialenereflectind asupra problemelor cosmosului naturii de aceeaconcepia confucianistD este antropocentricD. nsasi

Confucius considera cD idealul societaii c*ineze se gDseGtenu Fn viitor, ci Fn trecut atunci cFnd comportamentul omuluiera determinat de norme morale si urmate de simul dreptDii,ruGinii, sovestei. n present aceste lucruri sunt pierdute, deaceea elaboreazD un sstem de legi morale l, care au scopulde a educa tineretul Fn spiritul respectDrii obiceiurilor Gitradiiei. e considerD cD prin aceste legiconcepia luiConfucius este conservativD, care nu accepta elemental nou.Confucianismul elaboreazD conceptual bDrbatului nobil.7obletea nu este o insusire transmisa prin ereditate, ea poatefi capatata prinn instruire si educatie. +rincipiile barbatuluinobil sunt jDni(umanismul) Gi seao(respectul fata de cei maiinvirsta , fata de mama, surori si cei care ocupa un rang maiinalt in ierar*ia sociala).

Daoismul -in centru se afla natura,cosmosul si omul. copulgindirii consta in contopirii omului cu natura,caci el tot e oparte a ei, in spontana miscare. !deea: invatatura despredao,aidca calea,lege a lumii careia i se supun toatelucrurile,lege atit cosmic cit si etica. ao este compus din "parti contrar opuse, una fara nume,care naste a "a cu nume,iinta.ao fara nume e inceputul la toate lucrurileexistente,cer si pamint,pe acest dao e imposibil toti sa-lcunoasca,doar inteleptii.

!n central invataturii daoistilor se afla natura,cosmosul siomul, insa aceste inceputuri pot fi intelese nu pe cale

rationala, dar prin patrunderea directa cu ajutorul notiunilorin natura existentei. >umea se afla in permanenta miscare sisc*imbare, se dezvolta, traieste si activeaza in mod spontan,fara vreo cauza oarecare. copul gindirii in opinia daoistilor,consta in HcontropireaI omului cu natura, deoarece el este oparte a ei. !deea central a scolii daoistilor este invataturadespre dao, adica calea, vesnica lege de aspiratie spontana, dedezvoltare si disparitie a universului. ao este o legeimpresionala a lumii careia ! se supun toate lucrurile sifetomenele naturii si a asocietatii , o lege atit de cosmic, cit sietica. ao este compus din " parti contrar opuse, initial daoeste neant din cauza ca n-are nume, daca le dam nume sepreface in fiinta. espre neant de poate vorbi numai negativ,neantul naste iinta.

eci un dao are nume si altul nu. ao ce are nume apare dincel ce n-are. ao fara de nume este inceputul la toatelucrurile existente, inclusive a cerului si pamintului, acest daoeste mai principal cine il cunoaste stie multe, stie cauza


5/14

aparitiei lucrurilor. !nsa pe acest dao este imposibil sa-lcunoasca toti, il cunosc numai inteleptii.

Scoala nominalistilor- curent ce s-a orientat sprerezolvarea problemelor de limbajul exprimarii realitatii. 'ucercetat relatiile dintre lucruri si exprimarea relatiilor,sicorespunderea,corectitudinea denumirilor lucrurilor. Eimportant lamurirea denumirii lucrului reiesind din lucru,nu

pe baza semnelor senzitive.

coala nominalistilor este un curont filosofic care s-a orientatspre rezolvarea priblemelor ce tin de limbajul exprimariirealitatii. eprezentantii acestei scoli au cercetat relatiiledintre lucruri si insasi exprimarea acestor relatii, iar pe urmacorespunderea rationamentelor si denumirilor lucrurilor.copul principal era de a cerceta problemele legate decorectitudinea lucrurilor. 5inditotii acetsei scoli atrageauatentia asupra necesitatii lamuririi denumirii lucrurilor,reiesind din insasi lucruri, si nu pe baza a numai unor semnesensitive.

Legismul- invatatura in care sunt abordate problemeleomului, statului si a societatii. -a format in confruntaripermanente cu idei de Confucianism timpuriu. acaConfucianism din calitati morale, legism dinlegi,demonstrind ca politica e incomparabila cu morala. 'ucreat ideia statului despotic, toti egali in fata legii iarcirmuitor presus la toti unicul creator de legi. Cirmuitorultrebuie sa cunoasca bine psi*ologia oamenilor, metoda deinfluienta $ recompense si pedepse.

Este o invatatura etico-politica in care sunt abordateproblemele omului, statului si a societatii. >egismul s-aintemeiat si s-a dezvoltat in conditiile unei confruntaripermanente de idei cu confucianismul timpuriu. aca

confucianismul reiesea din calitatile morale, legismulaccentua primordialitatea legilor, demonstrind ca politica esteincomparabila cu morala.coala legistilor a creat conceptia statului despotic, bazat peegalitatea tuturora in fata legii, cu exceptia cirmuitorului, elfiind considerat unicul creator de legi. !n conceptia legistilor,cirmuitorul trebuie sa cunoasce bine psi*ologia oamenilor,pentru a $! putea guverna, iar principal metoda de influientatrebuie sa fie reconpensele si pedepsele.

Moismul omenie reciproca, folos reciproc. ata de traditiitrebuie de atirnat critic,caci sunt elemente si negative. 7eagaideia lui Confucius, precum careia omul trebuie sa seconduca de traditii.

'tentia principal in invatatura acestei scoli este orientat spreproblemele eticii sociale. o i pune la baza conceptiei salefilosofice 9dea despre iubirea generala, si prosperare, aprofitului reciproc. 0bligatoriu pt toti oamenii in societatetrebuie sa fie masura generala de omenie reciproca, totitrebuie sa se gindeasca la folosul reciproc. eprezentantiimoismului socot, ca fata de traditii trebuie de atirnat critic,deoarece in traditiile trecului exista si unele elementenegative. !n aceatsa ordine de idei ei neaga invatatura luiCofucius, conform careia in comportare omul trebuie sa seconduca de traditie. !nvatatura maoista mai abordeaza siunele problem ce tin de teoria cunoasterii.

Scoala naturfilosofica abordarea problemei initiale aledevenirii si form.lumii. >a inceput era ingramadire *aotica departicule ian-ti si in-ti. >a ciocnirea lor primim lumea ce o

cunoastem.

+t aceasta scoalafilosofica este caracteristica abordareaproblemei elementelor initiale ale devenirii si formarii lumii.e spune ca initial exista o ingramadire nebuloasa desubstante cu c*aracter uniform, compus din particulematerial. Ele sunt de " feluri: unele au caracter pozitiv si senumesc ian-ti, altele au caracter negativ si se numesc in-ti. Ca

urmare a ciocnirii acestor feluri de particule materiale seproduc sc*imbari, astfel apare lumea cunoscuta de noi . . !an-i semnificD elemental pozitiv, luminos, active Gi care este degen masculine, ian-i este identificat cu cerul. !n-i semnificDelemental negative, pasiv, Fntunecat de gen feminine. !n-ieste identificat cu pDmFntul.'lternanta dintre in si ian se numeste dao, adica calea, drum,si aceasta cale o urmeaza toate lucrurile.

1-. Caracteristica generala a gindirii filoofice in recia

si /oma Antica.

Ca si gindirea altor tari, gindirea stiintifica greaca vine dinmitologie, care mai apoi s-a divizat in gindirea religioasa sirealista, stiintifica.!nteligenta grecilor care se caracterizeaza prin imagineaplastica si reflectia critica. 7ecatind la faptul ca 5reciiimprumuta multe cunostinte de la popoare orientale,princomert maritim, datorita reflectiei critice,ei supuncunostintele analizei continuie pina la dezvaluirea legii,aleultimilor principiiale lucrurilor datorita carora si este fund.tiinta.pecificul religiei grecilor care prin formalismul sau puneaccentul pe rituale,de aia sufletul ramine liber. >ibertateagindirii constituieconditia pr.a filosofiei.tiinta si-a propus problema evidentierii cauzei generale a

aparitiei lumii, substantei cosmic, adica de a evidentialsubstanta, din care isi iau viata toate fenomenele si procesele,din care apar toate lucrurile si in care se intorc prin disparitie.

11. Naturfilosofia si cosmologia scolii din 0ilet.

pre deosebire de mitologie care in fond este o serie deistorisiri legendare, filosofia incepe unde gindirea sedefineste in propria sa natura atunci cind enunta principiiabstracte, notiuni generale, care pot fi gindite independent derealitate, iar mecanismul realitati poate fi explicat prin acesteconcepte abstracte. 'cesti pasi de tranzitie ii fac primii

filosofi greci: *ales, 'naximandru, 'naximene.ilosofii 5recii 'ntice toti erau cosmologi sifizicieni,cercetau tainele naturii si a cosmosului.*ales afirma ca inceputul tuturor lucrurilor este apa,totuliese din apa si totul in apa se descompune.'naximandru considera c substantsa primara din care auaparut toate lucrurile este apeieronul(infinitul).atoritatemperaturii si rotatii, din apeieron sau format altesubstante,apa aer foc pamint.'naximene pune la originea lumii aerului,astfel incitdilatindu-se aerul se preface in foc,condensindu-seproportional se preface in apa,pamint,pietre.

ilosofii au inaintat principii care pot fi percepute,dinexemple din natura,iar +itagora inainteaza un principiuabstract care poate fi doar gindit. +rincipiul cosmosului e


6/14

numarul si raporturi numerice.ilosofia din ilet,urm. intrebari : Cum din nimic apareceva4

12. Filosofia lui Pitagora. 'ceastD filosofie se sprijinea peideea de numDr. JnumDrul constituie substana tuturorlucrurilorI , adicD numDrul este un fel deparadigmDa cDreiimitaie sFnt lucrurile.7umarul guvernau tot in lume. 'uexprimat armonia muzicii in legi matematice. 5asescarmonia cosmosului(6 planete, 1 stea in centru). Cosmosul efinit. +roblema : esenta cosmosului.

ilosofia lui +itagora era o construcie despre o lumeperfectD, Fn care raiunea, frumuseea Gi armonia muzicalD sebazau pe o ordine geometricD. Ea interesa pe muli pentru cDscopul ei viza o viaD bunD aici pe pDmFnt Gi o certitudine anemuririi. 'ceastD filosofie se sprijinea pe ideea de numDr.7umerele erau exprimate ca rapoarte Gi aceste rapoarteguvernau totul Fn lume, de la zei pFnD la oameni. Aristotelne spune cD Fn concepia pitagoreicD JnumDrulconstituie substana tuturor lucrurilorI Gi cD Jlucrurile constau

din imitaia numerelorI , adicD numDrul este un fel deparadigmDa cDrei imitaie sFnt lucrurile. Considerind c muzi=a inobileaza sufletul,pitagoreicii suntprimii =are au dezvaluit legile matematice ale armonieicoardelor lirei. e al armonia muzicii ei au par=urs lacercetarea matematica a armoniei cosmosului. atoritaacestui fapt pitagoreicii intemeiaza ca exitsa 18 planete(nr 18prezinta perfe=tiunea). !n mijlo= se gases*te o planetafo=(soarele presupunem), iar in jurul ei se rotes= celelalte 6.!n =onceptia pitagori=a =osmosul este finit. +rblema abordatade +itagora s*i de muzicienii sai este problema esenteicosmosului.

13. "n!atatura filosofica a lui eraclit: ogosul si

dialectica.

aterialist. otul provine din foc,totul e in continuasc*imbare,stabilitatea e iluzorie, Itotul e intr-un fluxI $+anta ei. ateria lucrurilor se transforma continuu sisinurul lucru constant este forma, care poate fi exprimata inlimbajul formulelor matematice. K7ici un om nu poate sDintre Fn apa aceluiaGi rLu de douD ori, deoarece nici rLul Ginici omul nu mai sunt la fel.K otul Fn univers Gi societate sesupune unei ordini necesare, desemnate de Meraclit cunumele logos.# a exercitat o constantD fascinaie pentruMegel,arx,EngelsGi>enin.

14.Filosofia scolii din lea.

!ntemeitor $ +armenide sau Nenofan.enumirea Gcoliiprovine de la colonia Eleeadin sudul !taliei. 'poi, s-a spus cDNenofan prinscepticismul, printeologialui nu poate fisocotit Fntemeietor al spiritualitDii eleatice. 'lte surse spuncD JFnceputul Fnvataturii eleatice vine de la Nenopfanes dinColop*onI iar J+armenide a fost elev al lui NenopfanesI.

+entru eleai nu existD nimic altceva decFt Existena unicD,indivizibilD, nenDscutD Gi nepieritoare, omogenD, nemiGcatD Gi

neexpusD dezvoltDrii Gi transformDrii.ilosofii din Eleea aufost influenai depitagorism, numii uneori c*iar JbDrbaipitagoreiciI. eza lui Nenofan, totul este unu este deprovenienD pitagoreicD.

+armenideconsidera cD sc*imbarea este o iluzie Gi cD totuleste static. Exista doar present,nui inceput present,trecutviitor. iinta conceputa seamana sferei.ealitatea fizica $ amestec de conflict: foc-pamint,cald rece#invariabila nesc*imbatoare,unica,constant.ealitateaOatiune. 0mul: senzatii $ variabil, ratiunea $invariabil.+armenide evideniazD legDtura dintre gFndire Gi existent.

5Fndirea este identicD cu obiectul gFndirii. Ceea ce nu existDnu poate fi gFndit pentru cD gFndirea are ca obiect ceva careexistD. Existenta este,!nexistenta nui.!n realitate exista invizibilul,impermiabil. >umea vizibila nuexista.Penon sustine tezele lui +armenide si cu metoda reducerii laabsurd, 7egFnd realitatea pluritDii, Penon aratD cD ea estecontradictorie.'poriile lui Penon: segmentul divizat " lainfinit $ nu se sfirseste, desi unitarul nu poate fi divizat $contradictie.'*ile si broasca testoasa $ ea mereu va fi in fatalui. ageata despre zbor si ocuparea aceluiasi spatiu in fiecesecunda $ contradictie.elissos sustine pr teze eleate si adduce arg noi pu

+armenide,dar intra si in contradictie.

15. Filosofia atomista a lui eucipe si emocrit.

'tomismul sau J'tomismusI este o teorie cosmologicD,dupD care universul este compus din atomi (greacD atom -indivizibil) atomii se credea sunt indivizibili Gi nu se pottransforma niciodatD.

Elev al lui Penon de Eleea,>eucip fondeazD dupD398 F.Mr.la 'bderapropria sa GcoalD filosoficD (emocrit i-a fostdiscipol). Consecvent materialist, >eucip este fondatorulteoriei atomiste,continuatD apoi de emocrit, Epicur, Gi>ucreiu.>eucip intr-o carte de a sa aGeazD la baza

macrocosmosului Gi microcosmosului ca Gi a perceperiiumane, miGcarea atomilor, desfDGuratD potrivit legilormecanicii. emocrit a preluat teoria atomistD a dascDlului sDu, >eucip,dezvoltLnd-o Fntr-un adevDrat sistem filosofic, conform cDruiala baza lumii se aflD atomii, care coincid cu realul - plinul Gividul, neantul - golul. 'tomii sunt particule solide,indivizibile, imperceptibile, necreate Gi eterne, Fn continuDmiGcare# din combinarea lor, iau naGtere toate lucrurile carealcDtuiesc universul (atLt corpurile materiale cLt Gi sufletuluman).emocrit formuleazD teza lumilor infinite.emocrit a primul care a afirmat cD fora motrice a istorieiomenirii este nevoia, necesitDile oamenilor.+oziia lui emocrit era anti-teza mitului despre epoca de aurGi decDderea permanentD a umanitDii.Eleaii au pregDtit drumul spre atomismul materialist, prinviziunea lor despre o materie constantD Gi imobilD, care nupoate fi sesizatD decFt de gLn dire, aceasta fiind singuramodalitate care este existD cu adevDrat Gi care se deosebeGtede sc*imbarea Fnselatoare a aparenelor senzoriale.+itagoreii au pregDtit de asemeni drumul spre ideea cD toatecalitDile senzoriale trebuie sD fie reduse la anumite relaiinumerice Fntre formele corpurilor.'tomiGtii au putut sD formuleze, datoritD acestor idei, unconcept clar despre cum trebuie gLnditD materia ca ultimulfundament al tuturor apariiilor. Cu formularea acestui

concept, materialismul a fost desDvLrGit ca teorie consecventDa apariiei lucrurilor din materie. +asul acesta a fost FndraznetGi cu urmDri importante pentru istoria filozofiei Gi a Gtiinei.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigm%C4%83%20%5C%20Paradigm%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigm%C4%83%20%5C%20Paradigm%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotel%20%5C%20Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotel%20%5C%20Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigm%C4%83%20%5C%20Paradigm%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Logos&action=edit&redlink=1%20%5C%20Logos%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Logos&action=edit&redlink=1%20%5C%20Logos%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hegel%20%5C%20Hegelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hegel%20%5C%20Hegelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx%20%5C%20Karl%20Marxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx%20%5C%20Karl%20Marxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Engels%20%5C%20Engelshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Engels%20%5C%20Engelshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Engels%20%5C%20Engelshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lenin%20%5C%20Leninhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lenin%20%5C%20Leninhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lenin%20%5C%20Leninhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eleea&action=edit&redlink=1%20%5C%20Eleea%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticism%20%5C%20Scepticismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticism%20%5C%20Scepticismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologie%20%5C%20Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologie%20%5C%20Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pitagorism%20%5C%20Pitagorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pitagorism%20%5C%20Pitagorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parmenide%20%5C%20Parmenidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83%20%5C%20Limba%20greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zenon%20%5C%20Zenonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zenon%20%5C%20Zenonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=450_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1%20%5C%20450%20%C3%AE.Hr.%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=450_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1%20%5C%20450%20%C3%AE.Hr.%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=450_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1%20%5C%20450%20%C3%AE.Hr.%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Abdera,_Tracia%20%5C%20Abdera,%20Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abdera,_Tracia%20%5C%20Abdera,%20Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_atomist%C4%83%20%5C%20Teoria%20atomist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_atomist%C4%83%20%5C%20Teoria%20atomist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Democrit%20%5C%20Democrithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epicur%20%5C%20Epicurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucre%C5%A3iu%20%5C%20Lucre%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucre%C5%A3iu%20%5C%20Lucre%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leucip%20%5C%20Leuciphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotel%20%5C%20Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigm%C4%83%20%5C%20Paradigm%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Logos&action=edit&redlink=1%20%5C%20Logos%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hegel%20%5C%20Hegelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx%20%5C%20Karl%20Marxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Engels%20%5C%20Engelshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lenin%20%5C%20Leninhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eleea&action=edit&redlink=1%20%5C%20Eleea%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticism%20%5C%20Scepticismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologie%20%5C%20Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pitagorism%20%5C%20Pitagorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parmenide%20%5C%20Parmenidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83%20%5C%20Limba%20greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zenon%20%5C%20Zenonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=450_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1%20%5C%20450%20%C3%AE.Hr.%20%E2%80%94%20pagin%C4%83%20inexistent%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Abdera,_Tracia%20%5C%20Abdera,%20Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_atomist%C4%83%20%5C%20Teoria%20atomist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Democrit%20%5C%20Democrithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epicur%20%5C%20Epicurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucre%C5%A3iu%20%5C%20Lucre%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leucip%20%5C%20Leuciphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigm%C4%83%20%5C%20Paradigm%C4%83


7/14

1#."n!atatura filosofica a sofistilor.

ofistii sunt cei care invatau lucruri trebuincioase si practicepentru viata.Ei predau retorica si dealectica in scolile lor,careerau cu plata. ofistii sunt primii care inainteaza problemacunoasterii: Cum omul cunoaste universal4+rotagora va da o prima dezlogare a problemei gnosiologice.El sustine ca nu exista nici bine, nici rau, nici adevar, nici

eroare.7u avem cunostinte general obiective. Cunostinteledepind de om, depind de constitutia simturilor lui. enzatiilesunt relative. eci cunostintele sunt subiective si relative.ofistii alcatuiesc cotitura radicala in problema filosofiei.aca pina la ei in cunoasterea cosmosului este cunoscutatunci cu sofistii cunoastere omului duce la cunoastereacosmusului.

1&. "n!atatura filosofica a lui $ocrate. Cunoaste-te petine insuti

!n om este constant si etern $ ratiunea. +roblema la ocrate$adevarul si metoda prin care o dezvaluim. etoda $

dialectica.ialectica este alcatuita din: 1."nductie6 2.Notiune6

3.efinitie.

'devarul se gaseste in ratiunea fiecarui individ, prin efortulcunoasterii trebuie sa il scoatem la lumina. 'devarul ecunostinta generala ce se gaseste in sufletul rational alindividului.copul filosofiei sale este realizarea fericirii.

'ctivitatea lui era Fndreptata nu spre a transmite la aliicunoGtinele sale, ci la cDutarea adevDrului Fmpreuna, la bazDstDtea convingerea cL existD o normD care este mai mult decitindividul Gi anume ea trebuie gDsitD prin discuie. 'ctivitatea lui ocrate decurge Fn formD de dialog, Fndecursul careia prin intermediul criticii reciproce Gi ascliimtului de opinii trebuie gDsit ceea, ce trebuie sDrecunoascD toi. ocrate crede intr-o lege a raiunii caredeterminD adevDrul.ocrate socoate cD adevDrul nu se gDseGte in lucruri, ci Fnconcepte. nu studiul lucrurilor, ci a ideilor. adevDrul lucrurilorcare existD, ci nu insasi lucrul care exista. 'devarul devineesena conceptului, principiul lucrurilor.

+entru a ajunge la adevDr socrate considera, ca trebuie dedefinit conceptul.+rimul moment este destrDmarea opiniilor, mai ales asofiGtilor, cDtre care se adreseazD.+entru aceasta el foloseGte ironia - arta de a pune intrebLri si

de a-1 sufoca in contradicii pe interlocutor.'l doilea moment el se stDruie sD defineascD ideile generalevalabile pentru toate cazurile posibile.e poate spune cL ocrate a fondat metoda inductivD in GtiinDGi a definiiei generale.

1*. Filosofia idealista a lui Platon.

+laton sustine ca omul e unitate materiei si a sufletului,careinainteaza urmatoarele clasificari:-suflet vulgar(domina afectele)-suflet curajos(itejia)

-suflet intelept(ratiune)

'ceste tipuri de suflete le corespunde: mestesugarilor,tarani#militarilor# filosofilor.

+laton inainteaza conceptul statului ideal. 'rmonia insocietate se va instaura cind fiecarui tip de suflet iicorespunde locul ocupat in societate ale individului.+/udepasirea nedreptatii sociale treb introdus $ totul sa fiecomun,pina la femei si copii.i statul sa fie guvernat debarbat drept $ filosof.

1,.Problema cunoasterii in filosofia lui Platon.

El inainteaza problema adevarului si a metodei.etoda princare dezvaluirea adevarului $ dialectica.aca la ocratedialectica $ calea care porneste de la cunostinte singulareconfuze la generale si clare, la +laton dialectica e calea princare ne ridicam de la cunostinte subiective relative lacunostinte generale esentiale statice numite !E!. !deile $cunostinte generale, obtin statut de exist. obiectiva intr-olume separata $ >umea !deilor.'vem " lumi: - >umea lucrurilor singulare $relativa,subiectiva. >umea ideilor $ esentiala supraimpirica,

statica, eterna.

>umea ideilor include un sistem ierar*ic de la cele maisimple la idei pina la cele mai superioare(;!7E). ;ineleeste principiul ec*itatii fara de care nu poate fi ordinea.Cunoasterea ideilor nu poate fi directa. upa +laton existatotusi o putere prin care se intrezareste ideea pura.

2-. $istemul filosofic al lui Aristotel.

'ristotel e primul filosof care a intocmit clasificareastiintelor: t.teoretice(ilosof, ate,eolog)#t.practice(+olitica,Etica)# t.poetice('rtele, +oezia).

nul din punctele dc bazD ale filosofici lui 'ristotel estetendina de transformare a filosofiei socrato-platonice deconcepte intro teorie care a explica lumea fenomenelor.'ristotel a Fnteles cD teoria ideilor creatD de +laton pe bazafilosofiei conceptuale ale lui $ocrate nu7i in stare s8 e%plicefiin9a e%isten9a;. Cauza principala a acestui eGec, constatD'ristotel, este tendina de atestare a lumii ideilor cu oexistenD deosebitD de lumea senzorialD. dupD pDrerea lui'ristotel, sunt identice.Cu aceasta 'ristotel Fncepe critica teoriei, deci Gi a filosofieilui +laton.argumente:

!deile lui +laton sunt pur Gi simplu copii ale fenomenelor Ginu se deosebesc de ele prin coninut.'Ga cum +laton a separat lumea ideilor de lumeafenomenelor, atunci lumea ideilor nici decum nu poateexplica ori ajutora existena lucrurilor. 'firmind ca ideea este Gi esenD Gi non-esenL Fn ac#laGitimp (esenD pentru lucruri Gi ideile particulare Gi non-esenLpentru ideile generale), +laton nimereGte Fn contradicie.Creind metafizica sa, 'ristotel pune problema reunirii celordouD lumi separate de cDtre +laton. El socoate, cD aGa o unire,contopire :#e petrece Fn iucruri (adicD Fn unul), care conin atFtesena cit Gi temporarul.

!n lucruri, in devenire se petrece contopirea formei (ca unmoment ideal, ca o esenD) cu materia (corporarul). ormaexistD real, iar materia numai ca posibilitate. +entru a explicaacest moment foloseste activitatea te*nicD. n olar pentru aconfeciona un ulcior ia o ;ucata de lut (adica materie),cDreia, Fn principiu, i se poate da oriGice forma. orma este


8/14

datD de olar. ateria este doar posibilitate de a se formaliza. !niial pentru 'ristotel exista douD extremitDi: formaformelor si materia primara. 0biectile insa sunt simbiozulmateriei Gi al formei.e aceea lumea prezintD o ierar*ie, unde Fn partea de jos estemateria neoformata, apoi diferite clase dc obiecte, Fn care deacuma s-a realizat forma. !ar in partea de sus se gDseGte formaformelor, care, pe de altD parte, este umnezeu.

etafizica lui 'ristotel $ este stiina despre cauzele sauprincipiile fundamentale a existentei,analizeaza 3 principii:-+r. formal- orma existentei.-+r.material $ ateria existentei-+r. eficientei $ iscarea lucrului-+r. final $ copul existentei lucrului.'ristotel subordoneaza primile " principii primilor.>ainceput exista material nedeterminata, lipsita de forma /forma lipsita de continut fara materie. zeu nu creeaza ci oordoneaza,el ramine static. +u formarea lucrurlui trebuieunita forma(element active) si material(element pasiv).

21. Problema omului si a sufletului in filosofia luiAristotel.

0mul dupD pDrerea lui este o fiinD socialD, compusD din trupGi suflet.ufletul se concepe ca formD organizatoare, care dD sens Giorientare vieii. uflet posedD toate fiinele vii.n suflet evidenia trei tipuri: vegetalD(are insusirea deasimila substantelenecesare pu existenta)animalD/senzitiv(include insusirile sufletului%miscarea siorientarea in spatiu) Gi raionalD(include insusirileanterioareplus gindirea rationala). 0mul este fiinD raionalD,predestinat pentru viaa Fn comun, numai Fn societate se pot

forma calitDile lui morale.

22. $colile filosofico7etice antice: stoicismul6 epicurismul6

scepticismul si eclecticismul.

Stoicism fondatD de Penon din C*itium, reprezentani aufost Cleanf, Crisipp, eneca, arc 'urelius. Ei consideraufilozofia ca um HantrenamentI Fn Fntelepciune. +rincipalulconinut Gi metodD pentru ei era logica. izica era consideratDde ei ca filozofia naturii, etica $ filozofia vieii. Ei criticDepicurismul deoarece abuzul de plDceri duce la parteacontrarD $ neplDceri. copul vieii $ de a trDi Fn concordanDcu natura Gi virtutea. 0mul trebuie sD se supunD ordiniicosmice, el nu trebuie sD doreascD aceea ce nu-i Fn puterealui. !dealul stoicismului $ liniGtea netulburatD (ataraxia),toleranD. ericirea constD Fn aceea ca sD nu doreGti nici ofericire. toicii socoteau cD soarta Fl conduce pe acel care debunDvoie se supune ei cu fora Fl tFrFe pe acel care neraionalGi nec*ibzuit se Fmpotriveste ei. Etica stoicismului esterefuzul conGtient de totul Gi o Fmpacare conGtientD cu soarta.Ea abate atenia omului de la problemele lumii exterioare Gi oorienteazD spre lumea internD. 7umai Fn sine omul poate gDsiprincipalul Gi unicul sprigin. Epicurismul'fondata de Epicur .eprezentanii acesteiGcoli au fost etrodor, 5*ermar*, +olistrat, ilodem,>ucreius G.a. Epicur dezvoltD o teotie despre realitateconform cDreia toate lucrurile sunt alcDtuite din atomi Gi vid.

nsa el a devenit vestit prin concepia sa eticD care se sprijinDpe fizicD Gi epistemologie. Epicur considera cD filozofia este oFnvatatura despre Fntelepciune, iar Fntelepciunea este un modde viaD moral. Etica lui Epicur poate fi apreciatD ca

*edonism. El considera cD scopul vieii Gi binele suprem estefericirea (evdemonia). Ea se atinge prin satisfacereanecesitDilor naturale, prin delectare Gi atingerea liniGteinetulburate a sufletului (ataraxia). 'ceste cerine morale el leconsidera naturale, care reese din esena umanD. Epicurismulnu Fntotdeauna a fost Fnteles corect. ai des aceastDconcepie era interpretatD superficial ca o teorie despreplDcerile corporale nelimitate. 'ceasta Gi concepiile ateiste

au provocat ostilitate Gi criticD asprD din partea stoicilor,scepticilor Gi altor filozofi a epocii elenismului. ntr-adevDrdelectarea despre care vorbeau epicuriGtii era o dispoziiemoderatD a sufletului, o liniGte nobilD Gi ec*librare raionalD.ilozofia epicurismului este o activitate care duce la o viaDfericitD a omului. Scepticism a fost fondatD de +rr*on. eprezentanti aacestei Gcoli au fost imon, 'enesidem, ext Empiric. Eipuneau la FndoialD verdicitatea oricDrei cunoaGteri. >ascepticism au dus ideele despre caracterul sc*imbDtor allucrurilor (Meraclit $ panta rei), caracterul relativ alobiectelor percepute, lipsa unui criteriu suficient ce arFndreptDi alegerea Fntre douD judecDi contrare. >ucrurile nu

le puten cunoaGte. 7ici cunoaGterea senzorialD, nicicunoaGterea rationalD nu ne dau cunoGtine adevDrate. esprelucruri nu se poate face nici o concluzie, deci trebuie deobinut de la orice judecDi. !ar aceaste va duce la o liniGtenetulburatD (ataraxia) Gi lipsa de suferine (apateia).'enesidemos formuleazD zece obiecii (tropi) ceargumenteazD scepticismul, argumente contra judecDilordespre realitate: cD lucrurile sunt diferite, unul Gi acelaGi lucrupoate sD provoace diferite efecte# cD oamenii sunt diferii Gidespre unul Gi acelaGi lucru pot face diferite concluzii#organele de sin ale omului tot sunt diferite# obiectele sepercep Fn diferit mod Fn dependenD de starea omului etc.

23. $colile filosofico7religioase antice:neop


9/14

+entru filozofia medievalD este caracteristic: 1. 0rientarea generalD Gi caracterul religios $ teocentrism.eligia se bazeazD pe monoteism (Fn comparaie cuantic*itatea unde era politeism $ fiecare localitate avea zeulsDu, fiecare profesie deasemanea avea zeul sDu, zeii erau cavaobiGnuit Gi se gDseau Fntre oameni, Fn naturD). !n perioadamedievalD se realizeazD trecerea la un zeu unic Gi puternic,care se ridicD deasupre naturii. ominaia religiei Gi bisericii

(iar din sec N! biserica catolicD formeazD detaGamenteparamilitare care cu sabia Gi focul Fntroduceau credina Giluptau cu pDgFnismul) a dus la aceea, cD orice problemD eraprivitD din punctul de vede re a religiei, se coordona cuFnvatatura bisericii. ". +entru filozofia medievalD important era ideeacreaionismului$ creDrii omului Gi naturii de cDtreumnezeu. >umea este compusD din douD pDri : lumealucrurilor, naturii Gi lumea supranaturalD, divinD. 'devDratalume este lumea divinD. !deea creDrii este temelia ontologieimedievale, iar ideea revelaiei este baza teoriei cunoaGterii.0mul deasemenea avea o naturD dublD: el avea ceva de laumnezeu Gi era c*ipul Gi Fnfatisarea lui, avea suflet, iar din

altD parte el era animal raional, fiinD pDcDtoasD, sclavuldorinelor Gi pasiunilor sale. rupul era ceva josnic Gi tot ceera trupesc trebuia suprimat Gi negat. +rin aceasta selDmureGte ascetismul care era mod de trai popular Fn aceaperioadD. 2. in teocentrism Gi creaionism reesD interpretareasimbolic i alegorica realitDii, concepia religioasD obligade a vedea Fn toate obiectele Gi fenomenele lumiiFntelepciunea Gi creaia lui umnezeu. pre exemplu, boalaera interpretatD nu ca proces patologic, ci ca o Fncercare oripedeapsD. 3. ilozofia medievalD purta un caracter retrospectiv,principala autoritate era antic*itatea Gi cu cFt mai vec*i, cuatDt mai important. e aici coninutul ei scolastic. uprema

autoritate se considera cDrile sfinte, ;iblia Gi operelepDrinelor bisericii. 9. n filozofia medievalD maximalse excludeasubiectivitatea din procesul creaiei. ltima se Fntelegea caactivitate inspiratD de umnezeu, subiectul, individualitatease ignora. 7oi nu cunoaGtem pe autorii multor icoane,sculpturi, biserici G.a. ot ce era subiectiv trebuia dat luiumnezeu. B. ilozofia medievalD nu era ceva abstract, rupt derealitate, ea avea un caracter sentenios, propovDduitor, Fn eaeste exprimat momentul instructiv.

25. "n!atatura filosofica a lui A.Augustin.

punctul de plecare in filosofia lui este scepticismul.El este incautarea unui adevar absolute mai presus de oriceindoiala.upa 'ugustin,filosofia si teologia in esenta lor suntaceleasi,deoarece una este in cautarea intelepciunii,cealalta incautarea fericirii prin intelepciune.El sustine ca adevarurilerationale sunt o confirmare a credintei,de aceea esentafilosofiei este exprimata:Iintelege pentru a crede si credepentru a intelegeI.Credinta dupa 'ugustin care esteconfirmata prin ratiune,totusi este superioara ei. Care este acel adevar superior4'cesta estesufletul,impreuna cu simturile si gandurile sale.ar care estevaloarea unui astfel de adevar incarcerat in trup si care nu are

iesire in afara4'cest adevar capata valoare numai dacaprintre ideile din suflet intalnesc si ideea de umnezeu'bsolut. umnezeu este principiul existentei din nimic creaza

totul#umnezeu este principiul ;inelui.+rincipiul ;inelui esteunul pozitiv.El confirma existenta,prezenta creatieidumnezeiesti.aul este principiul negative#estenonexistenta.+entru ca lumea create sa nu se prabuseasca innonexistent sau neant,umnezeu permanent o creaza. +roblema de care este preocupat 'ugustin este problemafericirii omului.ufletul este nemuritor,este partea divina inom.ufletul nu preexista inaintea corpului,cum sustineau

neoplatonicii,ci el este creat odata cu trupul.Creind omuldupa c*ipul si infatisarea sa,umnezeu i-a dat libertateavointei,libertatea de a allege intre bine si rau.0mul prin'dam si Eva a ales raul-pacatuind.'stfel omul este privat incontinuare de libertatea vointei,iar pacatul este fatal.'ici seimpune o intrebare:ICine are dreptul sa mantuiasca odata cetoti santem pacatosi4Ifetele bisericesti printr-o viatamona*ala inc*inata lui umnezeu.2#. Problema =uni!ersaliilor in filosofia medie!ala.

+robl.universaliilor $ raportul intregeneral si singular

niversaliile-notiunile generale,sunt generalul.'ceste

dezlegari,rezolvari:1.realizmuloficial sustinut de biserica catoli=a(in sensul lui+laton).niversaliile exista separat de lucrurile singulareinainte acestora in ratiunea sevina ca idei-modele dupa careumnezeu creaza lumea#ealism moderat (sensul lui 'ristotel)universaliile suntesentele din lucruri.2.conceptualismulsustine ca universaliile exista dupa lucrurica sensuri logice,concepte in ratiunea individului#3.nominalismulsustine ca universaliile nu exista sunt cuvintepe care le atribuim lucrurile ptr ale distnge.Existenta reala oau numai lu=rurile singulare.'sa dar generalul nu exista,exista doar singularul.7ominalismul este conceptia filosofica care din interior va

contribui la distrugerea scolasticii.7egind existentsauniversaliei a notiunilor generale ai neaga insasi existenta luiumnezeu.

2&. "n!atatura filosofica a lui T+. d>A?uino.

omas dQ'Ruino a fost cel mai fidel al bisericiicatolice.'utor a numeroase scrieri- comentarii asupra lui'ristotel,tratate si altor lucrari,traduceri.pre deosebire dealti scolastici el vrea sa se impuna nu prin elanul emotiei,aunei pledori patetice,ci prin o sistematizare extrema acontinutului.

ationamentul in materie de credinta $ spunea dQ'Ruino $

nu-si poate permite sa demonstreze adevarurile relevate,cinumai sa traga consecintele care pot si trebuie sa rezulte dincunoasterea lor.El admite teza aristotelica conform careiacunoasterea incepe de la simturi,pentru a sustine insa maideparte ca tocmai datorita ca intelectul incepe de la simturi,eleste incapabil sa sesizeze existenta si natura divina.omasdQ'Ruino considera ca divinitatea a creat universulmaterial,natura,din nimi=,prin propria sa vointa.7aturaformeaza o ierar*ie in care fiecare treapta este HformaItrepteiinferioare si HmaterialItreptei superioare.'borda tema niversaliilor, ca mai sus %

2,. indirea filosofica in epoca /enasterii: caracteristica

generala.

enumire care si semnifica sensul, intrebuintat in arte,ar*itectura,literatureS


10/14

anifestarile enasterii sunt prea bogate si variate pentru ase face definitia generala a acestei epoci.enasterea este maiintii de toate o laicizare intelectuala a omenirii.!dealulenasterii devine libertatea fata de autoritatiletraditionale,libertatea in stiinta,in arta,in viatzamorala,dezvoltarea omului intreg ca suflet si corp impotrivaidealului medieval ascetic,care dezvolta numai spiritual simortifica corpul.&iata peminteasca incepe a fi pretuita in

sine,ca un bun,ca o valoare ,nu ca o pregatire pentru viatzaHde dincoloI.e la teocentric la omocentric. e incepe din nou studiulstiintei si curentelor filozofice stiintifice.

3-. "n!atatura filosofica a lui N.Cusanus.

7icolaus Cusanus este primul cugetator situat la rascruceaevului ediu cu epoca moderna,de aceea si domeniul sau deactivitate este intermediar intre filosofie si teologie. +rinlatura teologica - Iteologiei misticeI . ragoste pentru mistica neopt*agoreica a numerelor, elaplica marimile matematice la realitate.

0riginalitatea lui Cusanus consta in modul cum el lamurestepe de o parte raportul dintre om si umnezeu,pe de alta parteraportul dintre umnezeu si nivers. Dumnezeu si omul$ omul -T umnezeu O constiinta, careare trei trepte de perfectiune:1.sensibilitatea-care reflecta confuz,adica prin simturirealitatea,esenta lucrurilor.".ratiunea-care intelege lucrurile mai bine,prin separareaelementelor lor2.intuitia- o viziune nemijlocita care reuneste intr-un totlucrurile si elementele separate de ratiune. Dumnezeu si Univers- >umea este o desfasurare multiplaa divinitati unice.+recum din numarul unu decurg toatecelelalte enumere prin aditiune,tot asa multiplicitatea lumii

sensibile,decurge din misterioasa nitate suprema.umnezeueste stiinta,vointa si puterea,el este maximum,deoarececuprinde totul,dar este si minimum,fiindca se afla in lucrulcel mai mic.

31. Conceptiile naturfilosofice ale lui N.Copernic6

.(runo6 si . alilei.

N.Copernicusginditor din perioadaenasterii.!ntemeietorul unui nou sistem cosmologic sianume sistemul +eliocentric +elios7soarele;.'ceasta nouacreatie este reflectata de marele savant in lucrarea despremiscare cailor ceresti si lucru ciudat.Conceptia lui

Copernicus are o insemnatate epocala,ea a constituit un actrevolutionar,prin care studiul naturii si-a proclamatindependenta fata de umnezeu in fata religiei.Ea a rasturnatcontrapunerea miscarii corpurilor ceresti celorpamintesti,formulate inca de 'ristotel(geocentric) si sustinutade scolastici. iordano (runo. conceptia coperniciana a naturii,al carorapostol devine.!nsa este adevarat ca Copernicus desiinlocuise vec*ea sistema geocentrica printr-una*eliocentrica,nu izbuteste sa depaseasca *otarele lumii.;runoa afirmat ,sprijinit de Cusanus,infinitatea lumii.ca cosecintainsusi soarele situate de Copernicus in centrul universului setransforma intr-un astru,care se pierde in spatial infinit allumii.>umea este una,fiindca umnezeu estenul,umnezeu este inima lumii.El este cauza ,principiulsubstratul unic,forta primordiala din lume. alileo alileicel mai mare cercetator !talian alnaturii.&ec*ea conceptie scolastica este pe deplin ruinata si

noua coceptie coperniciana este definitive intemeiata.5alileidatorita telescopului perfectionat in 1B18 a descoperit satelitiilui @upiter,inelul lui ercur si &enus.+entru 5alilei carteaeste inscrisa in cifre si figure geometrice,pentru a intelegenatura este necesar de ai descoperi ordineamatematica,raporturile generale,legile.upa 5alilei cauzelenaturii sunt mecanice si necesare,nu niste puteriinsufletite,care lucreaza arbitrar,asemenea omului, in vederea

realizarii unor scopuri.32. Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca

0oderna.

undamental filosofiei modern il constituie noua stiinta anaturii care care sa format in rezultatul fuziunii calcululuimat*ematic cu experienta. 7oua stiinta a naturii sfirsesteconceptia teledogica si fundamenteaza o noua conceptie $conceptia mecanicista. Conceptia mecanicista - in naturadomina ordinea reprezentarea de lege, iar legea universal sinecesara a naturii este legea cauzalitatii. 7oua stiinta a naturiieste obiectiva, necesara, impresionala. Cunostinta nu sa maiinpune prin respectul autoritatii persoanei. Cunostinta

moderna este rezulttul experientei masurate. asurareadevine conditia principala a noii stiinte a naturii, prin ea seproduce fuziunea calculelor matematice cu experienta.!ntreaga stiinta anterioara cauta sa dezvaluie in naturasubstante oculante , magice.ionerul stiintei modern este!opernic care a inaintat o fundamentare matematica a noiiconceptii cosmologice-conceptia *eliocentric. "iloso#ii moderni pun intrebarea$cum din #uziunea

calculului mat%ematic si a experientei capatam o cunostintaobiectiva $.pentru a raspunde la aceasta intrebare filosofiiincep a analiza metodele de cercetare stiintifica, plasindproblema metodelor pe tarimul teoriei cunoasterii, caredevine problema principal a filosofiei modern. +rocesulcunoasterii folosofiei modern se impart in " mari curente:1.current empiric-izvorul unic al cunostintei este experienta2.current rationalist- sustine experienta sub orce forma estesubisctiva si relativa de accea ea nu poate constituifundamental cunoasterii stiintifice.

33. Filosofia empirista a lui Fr.(acon: metoda inducti!a

si teoria =erorilor.

r. ;acon formulaeza constient problema despre necesetateaelaborarii nei noi metode stiintifice de cunoastere. ;acon :filosofia - stiinta despre lumea reala, intemeiata pecunoasterea experimental. El metioneaza ca sarcina supremaa cunoasterii consta in cucerirea naturii si perfectionareavietii umane. !n elaborarea conceptiilor sale el porneste de laexperienta.;acon deosebeste doua tipuri de experienta:HodniceIscopul - in ameliorarea conditiei umane#HiluminareI care urmareste cunoasterea legilor. ;acon elaboeaza conceptia Hcaracterul dubluI al sufletuluiuman.ilosoful deosebeste sufletul rational care intra in om datoritainspiratiei divine, al doilea tip- sufletul sensorial, are toatecaracteristicile corporalitatii. !n lucrarea H7oul0rganonIsustine necesitatea reformarii stiintei prin reformametodei. 7oua metoda a stiintei dupa bacon etse experientacare se deosebeste de stiinei scolastica e carei metode este

dialectica. ;acon infaptuieste o noua clasificare a stintelor :1.memoria este temelia !0!E!,". !maginatia este temelia 'E!,2. atiunea este temelia !>00!E!.


11/14

!n procesul cunosterii dupa ;acon constiinta infaptuiesteunele erori, numiti idoli, pentru depasirea lor trebuia saianalizam si sai clasificam:1-idolii pesterii& 2- idolii pietei& 3-idolii teatrului& '- idolii tribului.copul stiintei dupa baconeste explicarea prin cauza. Cauza la bacon semnifica forma,caliatate.+rin aceasta notiune ;acon nu poate infaptuireforma stiintei, de accea el nu depaseste si ramine in *oatrestiintei scolastice.

ar meritul, pe care Gi-1 atribuie ;acon lui FnsuGi estedescoperirea unei noi metode de investigare GtiinificD:metoda inductivD. >ogica de pLnD la ;acon, aGa cum fuseseFntemeiatD de 'ristotel, nu reuGise sD descopere o metodDmenitD sD ducD la cunoaGterea faptelor reale. etoda logiciitradiionale era o metodD de demonstrare, iar nu una deinvestigare.

34. Conceptiile filosofice ale lui ).oc@e6 . (er@ele< si

.ume.

>oc=e este empirist prin abordarea originii cunostintei.

upa loc=e originea cunoasterii este experienta. 7oicunoastem cu siguranta marginile experientei ca rezultat alafectarii simturilor de catre lucrurile exterioare. >oc=e esteimpotriva teoriei ideilor inascute ale liu descartes. Constiintaunui nou nascut este lipsita de contunut este Jabula rasaI pesuprafata cereia se inscriu cunostintele capatate prinexperienta. Cunostinta numai la prima vedere pare directa, inrealitate ea este indirecta cunostintelor, >oc=e distinde:1- idei simple capatate prin senzatii-simt extern,"-idei compuse capatate prin refletie-simt extern'sadar exista " izvoare de cunostinte-enzatia si eflexia,prin reflexie filosoful subintelege orce proces intern decunostinta. eflexia este insusirea de a oglindi propriilenoastre operatii sufletesti. !deile simple si ideile compuse nu

sunt cunostinte pentru a deveni sunt prelucrate de ratiuneprin:-comparare-abstractizare-denumire aca marginile cunostintei sunt marinile experientei, atunciapare intrebarea care este valoarea cinostintei4 !n legatura cuaceasta subinfluienta filosofiei lui *obbs, >oc=e infaptuiesteurmatoarea clasifiacare a insusirilor lucurilor:1.!nsusiri secundare- subiective care nu reflecta lucrurilo asacum sunt ci felul cum sunt oglindite in noi(miros gust sunet)". insusiri primare obiective(!ntinderea miscarea rezistenta) >oc=e fundamenteaza conceptia subiectiva, relativa a

cunoasterii. El distinge lucrurilAe care sunt cunoscute si lenumeste E70E7Esilucrurile care nu sunt cunoscute si lenumeste lucruri in sine. >oc=e distinge urmatoarele trepte decunoastere:1.senzoriala-cunostinta probabila despre lumea din jur.". treapta demonstrativa- cunostinta sigura directa.!n dependenta de treptele cunoasterii distingem:a) @udecati demonstrative-

b) @udecati intuitive.

atematica are judecati demonstrative care dau cunostintesigure insa judecatile matematice nu pot fi aplicate lacercetarea lumii de accea amine o stiinta ideala. umnezeueste o judecata mijlocita de credinta. +rin credinta capatamincerdere in existenta lui dumnezeu, iar umnezeu estesiguranta existentei lumiii.

5eorge ;er=le- dupa el cunoastem perceptie care este ocunostinta particulara, singulara, pe cind notiunea care este ocuostinta generala, nu este altceva decit o fictie a mintii, decinu este cunoscuta . 7oi cunoastem perceptia lucrurilor si nuinsusi lucrurile. 0rce lucru este un complex de perceptii.A exista inseamna a #i perceput& a #i perceput inseamna a #i

in su#let.>umea independent de sufletul meu nu exista ,c*iardacaar exista nu as cunoasste-o. 'ceasta conceptie conform

careie existenta sigura o are Eul si constiinta lui, poartanumele de solipsism. e sc*iteaza in legatura cu aceasta o problema cauzacunostintei. +entru a depasi solipsismul ;er=le rezolvaproblema data in felul urmator : cauza are aceeasi natura cuefectul. +erceptia este de natura spirituala deci cauza eitrebuie sa fie de acceasi natura. Cauza cunostintei dupa;er=le este ratiunea divina, care impune in sufletul nostruidei despre lumea inconjutratoare. aca loc=e sustineexistenta atit a insusirilor secundare cit si celot primare ,atunci ;er=le le suprima si la reduce numai la celesecundare, subisctive. ;er=le sustine: lucrurile nu exista inmod obiectiv ci numai in gindirea noastra. 7oi nu avem si nu

putem avea perceptii senzoriale ale materiei in genere , noipercepem numai lucrurile aparte fiecare perceptie prezintasuma senzatiilor aparte. 7u exista o idee abstracta a materiei.!deile reflecta calitati date in perceptia subiectului.

avid Mume-dezvolta teoria empirista subiectiva acunoasterii pina la forma extrema-CE+!C!. iindintrebat JCare este esenta niversului4Iraspunde nu stiu.upa Mume cunoasterea autentica poate fi numai cea logicacare este exprimata prin judecati necesare si obiective. !nsaorce cunostinta este o cunostinta particulara a faptului siea sebazeaza pe experienta simturilor, iar aceasta este o cunostintasubiectiva-particulara, relativa.'sadar cunostinta capatataprin experienta simturilor nu poate fi fundamentalalogic si nueste o cunostinta autentica. Cunostinta logica este cea

matematica insa judecatile matematice nu se refera la lucrurici la raporturi dintre judecati de accea c*iar daca matematicaeste o stiinta sigura ea nu poate fi aplicata in cunoasterealumii. umnezeu care este esenta, cauza prima a existenteinu poate fi cunoscuta deoarece orce cunostinta estecunostinta lucrurilor $efectelor si nu cunostinta cauzei lor.tiinta pe care reprezentantii empirismului doresc sofundamenteze prin dezvoltarea teoriei cunoasterii bazata inexclusivitate pe experiente divine . Concluzia empirismului-no cunoastere stiintificaa lumii nu poate avea loc.

35. Filosofia rationalista a lui /.escartes : metoda

deducti!a si teoria =ideilor innascute.

El cauta sa fundamentezenoua stiinta in analogie cu stiintamatematica, care se inalta pe un fundament sigur axiomatic.upa descartes stiinta sigura este matematica deoareceobiectu ei este produsul pur al ratiunii este abstract ideal. eaccea metoda matematic, deductia combinativa trebuie sadevina metoda generala a stiintei. upa descartes deductiamatematica terbuie aplicata la cercetarea naturii, prin aceastafundamenteaza mecanica. 'plicind deductia matematica lacercetarea celei mai generale insusiri ale materiei- intinderea-descartes fundamenteaza o noua stiinta $geomertia analitica.eductia matematica trebuie aplicata in filosofie incercetarea existentei lui dumnezeu# omului.

'ceasta intentie este nereusita, a fi depasita descartesapeleaza la metoda sceptica-indoiala. otul este supisindoielii: siguranta cunostintelor fie c*iar de matematica dinsufletul rational # siguranta existentei in exterior a lucrurilor,


12/14

a lumii.!n procesul indoielii intilnesc un obstacol care estemai presus de indoiala si acest obstacol este insusi indoiala.Ce este indoiala4 Este cugetare, gindire. ar daca cugetinseamna ca exist. +rin aceasta capat siguranta existentei cagindire suflet. !nsa eu am nevoie de un criteriu care sami deasiguranta existentei unei lumi in afara constiintei. +entruaceasta am nevoie, de un criteriu absolut care dupa descarteseste existenta lui dumnezeu.ICare este originea lui

dumnezeu4I escartes spune :1. !dei imaginare a caror origine este imaginatia $suntideale#

2. !dei senzoriale a caror origine este sinzatia $suntconfuze#

3. !dei inascute.

Concluzia lui descartes este dualista :1. ubstanta materia- insusirea principala materia

2. ubstanta spirituala-gindirea.

etodologia rationalista a lui esartes nu neaga necesitateadiviziunii lumii in parti componente, dar dimpotriva, opresupune. etoda propusa trebuie utilizata atit in cunoastreastiintifica precum si in cea filosofica. escartes propune onoua conceptie filosofica, in centru careia sa afla subiectulcugetator. Cautind izvorul, criteriul cunodtintelor adevarateasa cum au si facuto si altii descartes ajunge la concluzia caaceasta nu trebuie cautat in experiment , dar in domeniulratiunii, a spiritului uman. Conceptia a lui escartes areflectat necesitatile timpului in parte a oferit solutiiproblemelor lui, partial a desc*is noi domenii si aspecte, careulterior vor fi studiate si analizate .

3#. Conceptiile filosofice ale lui (.$pinoa si . eibni.

pinoza sustine ca supremul scop al existentei umane estefericirea , care consta in unirea cu umnezeu. !ar aceastapoate fi obtinuta prin cunostinta care are forma deductieigeometrice. pinoza critica notiunea de substanta, dinfilosofia carteziana. Ea nu satisface cele doua criterii:1. e a fi cauza lui-cauza sine insusi#

2. e a se cunoaste si de a se explica pe sine insusi.

'ceste criterii sunt satisfacute de substanta unica umnezeu.!n sistemul filosofic a lui pinoza sunt aplicate: 1.7otiunea de atribut, care reprezinta insusirile esentialea substantei, umnezeu. in infinitatea lui umnezeu cunecesitate matematica etse dedus numarul infinit deatribute.pinoza nu explica cauza ignorantei, dar reducenumaru= atributelor la doua:

-materia

-spiritul care au insusirile.

". 7otiunea de modus- ceea ce isi are cauza existentei

sale in altceva# ceea ce existenta intr- un fel si nupoate exista in alt fel. >umea este o manifestare de modusuri.ericirea care consta in unirea lui umnezeu poate fi atinsaprin constiinta care are 2 trepte in perfectiune crescinda:

-cunoasterea senzoriala care este confuza prin afecte. 'icinatura domina asupra sufletului. Eliberarea se infaptuieste lacelelalte doua trepte#-cunoasterea rationala, sigura si adevarata deoarece obiectelesunt notiunile care reprezinta insusirile esentiale alesubstantei. 'ici cunoastem lucrurile in legatura lor complexesi necesara.-intuitia- cunoasterea diirecta a cauzei prime. Cunoasterea

lumiica efect necesar a substantei- umnezeu. Cunoasteea luiumnezeu insotita de dragoste altruista ne elibereaza deafecte si ne uneste cu umnezeu.'nalizind omul ca parte componenta a naturii, spinozasubliniaza ca corpul si sufletul sunt reciproc independente,datorita independentei ontologicea doua atribute alesubstantei. 'ceasta idee se coreleaza la pinoza cu tendintamaterialista de explicare a activitatii de gindire a omului.olosoful subliniaza ca gindirea omului depinde de stareacorpului doar la treapta cunoasterii senzoriale. El sublinia cacunoasterea senzoriala prezinta reflctarea neadecvata aobiectului. espre religie pinoza vorbeste in contextuleliberarii savantului. El sublinia ca religia trebuie sa ofere

savantilor libertate deplina a gindurilor si a cercetarilor lor,afirmind ca morala adevarata si ordinea sociala se afla inpericol acolo unde religia si statul limiteaza libertateasavantilor.n alt reprezentant este >eibniz. ilosofia sa esteinfluientata:-de nominalism- sustinea existenta numai a singularului- reinvierea atomismului lui democrit-critica subst. ateria din filosofie lui escartes, consecintelemetafizice ale calculului infinitizimal.>eibniz critica notiunea de substanta , materia lui escartescare are insusirea JintindereaI, iar de aici divizarea infinita amateriei si deci forma ei complexa. upa >eibniz substantaeste simpla si nedivizibila. 'colo unde trece peste

divizibilitate spatiala, ajungem la substanta simpla,nedivizibila spatiala, datatoare de spatiu, iar insusireaprincipala activitatea. !n plan fizic aceste puncte sunt numiteforte, in plan metafizic- 07'E. +rin introducerea notiunii de forta in fizica >eibniz rezolvacea mai dificila problema filosofica JCauza miscariiIformind prin aceasta un compartiment al fizicii- dinamica.iscarea este emanenta materiei. onoda are insusire ,activitate care este reflectare, gindire. upa >eibnizmonodele se clasifica in dependenta de claritate:-monade confuze- caracterul materiei vii-monade confuze si clare $caracter animal-monade confuze, clare si aperceptive- caracter. 0mului. >eibniz distinge monada monadelor-umnezeu, care arereprezentari aperceptive . ezvoltarea rationalismului in filosofia lui >eibniz, atingepunctul extrem care este spiritualism, prin care se admite camateriei ii este imanenta spiritul. +rin >eibniz se admitecunoasterea rationala' +!0!, libera de experienta.0rogonalitatea sistemului filosofic , elaborat de >eibniz esteconcentrata in afirmatiile:monadele sunt aspecte aleuniversului, fiecare include in sine univesrul intreg# nomadelenu lasa nimic in afara de sine.acest unul singur exista de unnumar infit de ori si constituia numai unul din nesfirsiteleaspecte ale realitatii vazute din puncte de perspectivadiferite. 'ceste afirmatii explica fraza : monadele nu auferestre si nu actioneaza unele asupra altora.

3&. Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca

"luminismului.


13/14

!luminismul prezintD un curent, ideologic Gi cultural algFndirii sociale, care reflectD lupta burg*eziei timpurii Gi amaselor populare Fmpotriva feudalismului Fn perioada detrecere de la Evul ediu la capitalism. !deologiiiluminismului se pronunau Fmpotriva despotismului sistemeide caste, bisericii, fanatismului religios. Concepiile desprenaturD, societate, stat, formele de guvernare# instituiilestatale, religia, etica Gi normele etice, procesul de instruire Gi

educaie $ totul a fost supus unei critice aspre, unei judecDi araiunii umane, fiind apreciate ca iraionale, inutile Gi, prinurmare, nevalabile, sortite la pieire. !luminiGtii cerealibertatea gFndirii Gtiinifice Gi filosofice, optau pentrudominaia raiunii umane, laice Gi a cercetDrilor ce evideniauadevDrul, realitatea aGa cum este ea, liberD de camuflareamisticismului. ntemeietorii iluminismului francez din sec. alN&!!!-lea au fost ontesRuieu Gi &oltaire, ei au pus temeliaacestei miGcDri, fiind numii pe bunD dreptate patriar*i ai ei.>a sfirGitul anilor 38 ai sec. N&!!! Fn rana a apDrut o nouDpleiadD de iluminiGti, generaia a doua, cu mult mai radicali Fnconcepiile lor despre lume: >a ettre, ousseau, iderot,Molbac*, Melvetius. !luminiGtii francezi s-au ridicat Fmpotriva

dualismului lui escartes, au adus mult nou Fn comparaie curaionalismul Gi fizica acestuia, au atacat gFndirea metafizicDa lui pinoza, empirismul lui ;acon, sensualismul lui >oc=e,scepticismul lui ;ele, Gi idealismul, folosind de la ei tot cesocoteau raional Gi de valoare. >a ettre, iderot, Melvetiusau negat concepia creaionistD Fn privina apariiei lumii Giargumentau faptul cD natura FGi are cauza Fn ea FnsuGi, cDmateria prezintD unica substanGD existentD veGnicD ce stD latemelia ansamblului compus de fenomene ale naturii. +entruiluminiGti un interes mare prezentau problemele legate deistorie: sistema social-politicD, formele de guvernare, omul,procesul de instruire Gi educaie, etica, religia, viaa spiritualDGi materialD a societDii.

3*. Filosofia iluminista francea: Fr.oltaire6 C+.

0ontes?uieu6 6iderot si ).7). /ousseau.

!luminismul prezinta un current, ideologic si cultural algindirii morale, care reflecta lupta burg*eziei timpurii si amaselor populare impotriva feudalismului in perioada detrecere de la Evul mediu la capitalism. !deologiiiluminismului se pronuntau impotriva despotismului sistemeide caste, bisericii, fanatismului religios. Conceptiile desprenatura, societate, stat, forme de guvernare# institutiile statale,religia, etica si normele etice, procesul de instruire si educatie

$ totul a fost supus unei critice aspre, unei judecati a ratiuniiumane, fiind appreciate ca irationale, inutile, si , prin urmare,nevalabile, sortite la pieire. "r. (oltaire

eprezentant de vaza a iluminismului francez, scriitor,filosof, psi*olog. El cunostea bine operele predecesorilor sicontemporanilor sai, mai ales operele lui ;acon, >o=e,Mobbes, escartes, prelungind traditiile lor.uccesele stiintelor naturale si a filosofiei, sustinea el, nedemonstreaza realitatea si obiectivitatea naturii, ca lucrurile,obiectele si sistemele, prezinta pur si simple diferite formeale materiei. !n continuare ginditorul arata ca corpurile sitoate celelalte organizari materiale, sint alcatite din particomponente mai mici, si asa pina la atom, care nu poate fi

distrus. e aici reiese principal concluzie filosofica, camaterial nu poate fi nimicita, ca ea fiind active numai setransforma in alta forma. !%. )ontes*uieu

El a studiat operele filosofilor din grecia si roma antica, dinepoca evului mediu, renastere, moderne, si a contemporanilorsai. ontesRuieu este unul dintre reprezentantii timpurii aideismului francez desi accepta crearea lumii de catreumnezeu, argumenta faptul despre neamestecul acestuia inc*estiunile ei de mai departe. are atentie dadeaproblemelor de caracter social. tudiind istoria el evidentiazasi rolul economiei, in viata societatii la baza careia sta munca

iderot

are filosof al !luminismului, enis iderot a contribuit

prin erudi ia sa debordantD i prin calitD ile sale inovatoare

la dezvoltarea a numeroase domenii. El avea certitudinea cD

numai erudi ia poate sD facD sD triumfe ra iunea i astfel

lumea sD progreseze. eja, odatD cu !ugetri #iloso#ice, Fn

1U3B, tinde spre no iunea de deism i de religie naturalD.

'ceastD primD lucrare este condamnatD. 'tunci cLnd

scrie +crisoare despre orbi, ultima etapD cDtre ateism este

strDbDtutD.

'stfel, iderot mDrturise te fDrD re ineri un materialism ateu care Fl va conduce direct la Fnc*isoarea. +otrivit lui iderot,

lumea, via a, gLndirea apar in materiei i evolueazD singure,

printr-o sensibilitate universalD i fDrD nicio interven ie

divinD.

/ousseau a considerat ca influenta civilizatiei asupraomului este nociva. ' sustinut ca omul este bun de la natura,insa societatea il corupe. +roprietatea privata este cauzaaparitiei statului si a inegalitatilor sociale intre oameni .@ean-@acRues ousseau nu este adeptul conceptiei lui

'ristotel, considerand ca sociabilitatea nu e o notadefinitorie a naturii umane. upa ousseau omul a suferit otransformare fata de starea sa primara sau originara V stareanaturala W, in care era fericit, egal cu ceilalti, bun fata desemenii sai , se raporta la adevarul din jurul sau maidegraba prin sentimentsi intutitie decat prin rationamenteabstracte care nu fac decat sa ascunda si sa in*ibeadevaratele sale intentii. extul filosofic al luiousseau abordeaza problema omului sub aspectul deveniriisale in trecerea de la starea naturala la cea sociala.

3,. 0aterialismul mecanicist france in sec. Al B"""7lea

: ). amettrie6 P.olbac+ si Cl. el!etius.

Ei au activat in ajunul revolutiei burg*eze franceze siideologic au pregatit-o. Ei sustineau si argumentauprincipiul materialitatii lumii, a naturii si a societatii, camateria prezinta factor primordial iar constiinta secund,cainsusire a materiei. ateria o substanta ce exista vesnic,nelimitat,fara sfirsit... *olbac* mentioneaza $ ateria estetot,ceea ce exista si actioneaza intr-un fel sau altul asupraorganelor e simt, iar calitatile le atribuim noi diferitorlucruri materiale. ateria o definesc ca o realitate obiectivade sine statator,independent de subiect,de senzatii si

reprezentari.!deea este o copie,o amprenta a obiectului, subactiunea carui asupra organelor de simt aparsenzatiile siperceptiile.otul in natura se intimpla datorita interactiuniiatomilor.


14/14

7atura nu necesita putere divina,ea singura are energia sa sicapacitatea de creare, sc*imbare.iscarea este vesnica ca si materia.oate fenomenele,lucrurile,organismele se afla in legatura siconexiune.Conexiunea actioneaza peste tot, caracteruniversal si obiectiv. e nu ar fi aceasta conexiune,nu ar fiposibila existenta noastra.

4-. Caracteristica generala a filosfiei clasice germane.

+e masura ce popoarele europene devin constiente detrecutul lor incepem sa avem o filosofie germane,engleza,fr,rusaSCaracteristica principal a acestor filosofii este concentrareaca in Evul ediu in centre universitare, filosofii fiind profide filosofie. !ntemeitorul cl germ $ Emanuil

Raspunsuri Examen Filosofie UTM

Documents

Transcript of Raspunsuri Examen Filosofie UTM