RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA …3 1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A...

1 1

CUPRINS

INTORUDUCERE ...............................................................................................2 1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR .........3 1.1 CALITATEA AERULUI ...........................................................................3 1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR ............Error! Bookmark not defined. 2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT ....................................... 19 3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII ................................................. 25 4. STAREA DE CALITATE A APELOR ........................................................ 29 4.1. APE DE SUPRAFAŢĂ........................................................................ 29 4.2. APE UZATE ........................................................................................ 36 5.STAREA CALITATII SOLULUI ................................................................... 38 6.GESTIUNEA DESEURILOR........................................................................ 39 7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE ................. 42 8. POLUARI ACCIDENTALE ......................................................................... 44

2 2

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST

FEBRUARIE 2011

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea

Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul

naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi

importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape,

pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele

Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu,

Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru

extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului

Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase

sodice din zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.

Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul

Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

3 3

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1 CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 20 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care

sunt localizate astfel: - 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie

Nadlac: trafic-semiurban. - 5 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu

1 statie EMEP , pe muntele Semenic 1 statie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 statie fond trafic la Buchin

- 5 statii in judetul Hunedoara: 4 statii fond industrial la Hunedoara Deva Vulcansi Calan

1 statie fond urban/industrial la Deva - 7 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara

2 statii fond industrial in Timisoara si in Lugoj 2 statii fond suburban la Carani si Moravita. In consecinta, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este

compusa din urmatoarele categorii de puncte (statii) de prelevare: - 3 statii fond urban (judetele AR si TM)

- 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM) - 3 statii de trafic (judetele CS si TM) - 1 statie trafic/industrie (judetul AR)

- 2 statie trafic/semiurban (judetele AR si CS) - 1 statie fond urban/industrial (judetul HD)

- 2 statii fond suburban (judetul TM) - 1 statie EMEP (judetul CS)

Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in

concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe aceasta. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si

gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de incredere. Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute publice. Datele brute de calitatea aerului provenite de

la statii sunt transmise direct la Laboratorul National de Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate publicului prin intermediul unor panouri

exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate. Analizele efectuate pe baza metodelor specificate in STAS 12574/87 - metode

bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize spectrofotometrice sau pe

principiile chimiei umede se efectueaza in continuare. Pe langa analizoarele care fac parte din retea, mai exista analizoare automate

pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, ce functioneaza pe principiul metodelor din Ord.592/2002, în următoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – analizor pentru ozon;

- A.P.M. Caras Severin – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, amoniac, ozon, PM10

- A.P.M. Timis – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.

4 4

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului care mai funcţionează pe baza metodelor din STAS 12574/87, în regiunea Vest este compus din următoarele staţii şi puncte de

prelevare fixe si permanente: - judeţul Arad : 4 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87)

1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.

- judeţul Caraş Severin : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87)

1 analizor O3,1 analizor SO2,1 analizor NO2 (Ord.592/2002) , 1 analizor automat NH3

15 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) - judeţul Hunedoara : 7 puncte de monitorizare

poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87)

8 puncte prelevare pulberi in suspensie 29 probe prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)

1 analizor PM10 - judeţul Timiş : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2 , NH3, TSP (STAS 12574/87)

analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 punct prelevare PM10 (Ord.592/2002)

24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

In tabelul 1.1. se indică numărul de puncte în care se prelevă probe pentru

determinarea calităţii aerului in regiunea Vest in luna februarie: Tab.nr. 1.1.

Judeţul

Număr staţii prelevare probe pentru poluanti

gazosi

Număr puncte prelevare pulberi

sedimentabile

Arad 1 ( Arad) 11 (7 - Arad, 4 - iudet)

Caras

Severin

2 ( Resita) 14 (3 - Resita, 2 – Anina, 1- Caransebes, 1 -

Ruschita, 2 - Oravita, 2- Bocsa, 1-B.Herculane, 1- Daicoviciu; 1-Moldova Noua)

Hunedoara 7 (3 - Deva, 2 -

Hunedoara, 2- Petrosani, 1-

Calan) + 1 prelevare pulberi suspensie

25(5 – Deva, 5 – Hunedoara, 4 – Petrosani,

1 – Calan,1- Orastie , 1- Baru Mare, 5 -zona Chiscadaga, 2 – zona Brad)

Timis - -

5 5

Regiunea

Vest 12 50

JUDETUL ARAD

Începând cu luna octombrie 2009, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada

de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea precizăm că în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă

zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.

Monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu

şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3 În cursul lunii februarie 2011 s-au făcut 8 determinări pentru amoniac şi 11

determinari pentru pulberile sedimentabile, amoniacul nedepasind concentraţia maxim

admisă pentru acest indicator, conform STAS 12574/87. Pentru evidenţierea poluării de impact s-au efectuat 11 determinări de pulberi

sedimentabile (7 în municipiu şi 4 în diferite localităţi din judeţ).

Tab nr.1.1 Statistică lunară pentru indicatorii de calitate ai aerului

Indicator UM CMA Normativ

Nr.

total probe

Nr.

probe dep. CMA*

Valori măsurate

minim maxim medie

NH3 (24 ore) mg/m3 0,100 STAS

12574/87 8 - 0,002 0,004 0,0026

Pulberi sedimentabile

g/m2

/lună 17,00

STAS 12574/87

11 - 1,84 9.15 5,04

Informatii privind functionarea statiilor automate

de monitorizare a calitatii aerului

Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic/industrie AR-1 (pasaj Micalaca), de tip fond urban AR-2, (str. Fluiers nr 10c) si de tip suburban/trafic AR-3 (Nadlac), au

functionat continuu in luna februarie.

Tab.nr. 1.2. Monitorizare dioxid de sulf

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoarea

medie lunară, µg/m3

Valoarea

minimă a mediei orare, µg/m3

Valoarea

maximă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice,

µg/m3

1 AR1 19,50 10,81 142,63 53,24

2 AR 2 18,11 7,08 251,42 42,88

32 AR 3 9,85 4,38 44,22 17,04

Conform datelor prezentate în tabelul 1.2., la staţiile de monitorizare se evidenţiază

următoarele:

6 6

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m3,

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât pragul de alertă pentru SO2 de 500 μg/m3;

valoarea maximă a mediei zilnice înregistrată este mai mică decît valoarea limită

zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3; Principala sursa de SO2 este arderea combustibililor fosili (carbune, pacura,

motorina), care conţin S în diferite concentratii. Concentratiile medii zilnice de SO2 determinate la statiile de monitorizare sunt scazute, fiind mult mai mici decat valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane de 125 μg/m3 .

Rezultatele monitorizării oxizilor de azot în municipiul Arad, în luna februarie provin

de la toate cele trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului AR1, AR2 si AR 3, fiind reprezentate în tabelul urmator: Tab.nr. 1.3. Monitorizare oxizi de azot

Nr. crt.


Valoarea medie

lunară, µg/m3

Valoarea minimă a

mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a

mediei orare, µg/m3

NO NOx NO2 NO NOx NO2 NO NOx NO2

1 AR1 9,09 42,50 28,57 0,26 12,92 11,45 78,50 184,84 89,09

2 AR2 5,30 24,15 16,03 2,78 9,29 3,62 48,62 112,93 63,03

3 AR3 13,67 42,36 21,16 1,52 7,61 4,87 289,28 472,48 98,00

Din datele înregistrate la staţie s-a constatat că nu s-au depăşit valorile la pragurile de alertă de 400 µg/m3 (NO2) şi nici valorile limită de 200 µg/m3 (NO2). Intervalele orare în care s-au înregistrat valorile mărite de NO2 şi NO sunt cele în care traficul din zonă este

foarte intens, o influenţă deosebită având însă şi condiţiile meteo în special intensitatea şi direcţia vântului, care la Arad se caracterizează prin mai multe ore de calm atmosferic.

Tab.nr.1.4. Monitorizare ozon

Nr. crt.


Valoarea maximă zilnică a mediei mobile pe 8 ore

µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a

mediei orare,

µg/m3

1 AR-1 97,3 44,59 111,79

2 AR-2 106,9 52,11 117,54

Din datele prezentate se constată următoarele:

valorile maxime ale mediilor orare înregistrate sunt mai mici decât pragul de informare de 180 μg/m3 şi pragul de alertă de 240 μg/m3

valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore nu au depăşit valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3.

La staţia AR-1, concentraţiile de pulberi PM10, prin măsurători nefelometrice, au depăşit valoarea limită zilnică de 50 µg/m3 în 2 zile. Măsurătorile gravimetrice efectuate nu

au înregistrat depăşiri în perioada respectivă, neconfirmând depăşirile nefelometrice Sursa valorilor mărite o constituie traficul din zonă, influenţa încălzirii rezidenţiale, în

condiţii de dispersie slabă a poluanţilor.

7 7

În cursul lunii februarie, la staţia AR-2 echipamentul de pulberi PM 2,5 a funcţionat corect. Unele valori mărite ale mediei zilnice ale PM 2,5 se datorează influenţei încălzirii

rezidenţiale din zonă, în condiţii de dispersie slabă şi condiţii meteo nefavorabile. În cursul lunii februarie, la staţia AR-3 echipamentul de pulberi PM 10 a funcţionat

corect mai puţin pompa Tecora care a fost oprită din data de 18.02.2011.

Tab.nr. 1.5. Monitorizare PM 2,5

Nr. crt.


Valoare medie zilnică

µg/m3

Valoarea maximă a

mediei

zilnice, µg/m3

1 AR-2 35,05 69,18

Tab.nr. 1.6. Monitorizare PM 10

Nr.

crt.

Staţia de

monitorizare


µg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice, µg/m3

1 AR-1 35,95 69,98

2 AR-3 20,21 40,46

La staţiile de monitorizare AR1 si AR3 se fac măsurători continue de precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). În cursul lunii februarie, la staţiile de monitorizare AR-1 şi AR-3 analizoarele BTX au funcţionat continuu.

Tabel 1.7. Monitorizare benzen

Nr. crt.



µg/m3

Valoarea maximă a

mediei

zilnice, µg/m3

1 AR-1 5,48 11,48

2 AR-3 7,56 16,79

Tab.nr.1.8. Captura de date in februarie 2011

Staţie Captura de date

brute, % Captura de date

validate, %

Dioxid de sulf

AR1 96,1 96,1

AR2 96,1 96,1 AR3 94,7 94,3 Oxizi de azot

AR1 96,1 96,1 AR2 96,1 96,1 AR3 92,8 92,1 Ozon

AR1 95,9 95,9 AR2 96,1 96,1 PM2,5 si PM 10

AR1(PM10) 95,3 85,4

8 8

AR2(PM2.5) 96,4 96,4 AR3(PM10) 97,0 97,0

Benzen

AR1 100 100 AR-3 96,4 96,4

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului

Judeţ Oraş Staţia Tip staţie Tip poluant Tip

determinare Obs.

Determinări manuale

Caraş -Severin

Reşita APM

Fond urban

PM10 manual Ordin 592/2002

PD manual Stas 12574/87

Micro III trafic PD manual Stas 12574/87

Tipografie trafic PD manual Stas 12574/87

Anina

Caras FOREST

industrial PD manual Stas 12574/87

F-ca de pâine trafic PD manual Stas 12574/87

Bocşa Uzina trafic PD manual Stas 12574/87

Avicola trafic PD manual Stas 12574/87

Caransebeş Pct. 1 fond urban PD manual Stas 12574/87

Herculane Staț ia Meteo fond urban PD manual Stas 12574/87

C Daicoviciu

Pct. 1 industrial PD manual Stas 12574/87

Moldova Nouă

Staț ia Meteo fond urban PD manual Stas 12574/87

Oraviţa Miniera industrial PD manual Stas 12574/87

Staţia meteo fond urban PD manual Stas 12574/87

Ruschiţa Pct. 1 industrial PD manual Stas 12574/87

În continuare se prezintă o sinteză a calităţii aerului în cursul lunii februarie 2011:

Pulberi sedimentabile – februarie 2011

ZONA POSTUL Pulberi

sedimentabile

ZONA POSTUL

Pulberi

sedimentabile

Reşiţa APM Reşiţa 6,6298 Anina Caraș Forest 5,9375

Reşiţa Tipografie 14,0369 Anina F-ca de pâine 7,4231

Reşiţa Micro III 9,2527 Oraviţa St Meteo 5,4619

Moldova Nouă Staț ia meteo Oraviţa Minieră 3,9837

Băile Herculane Staț ia meteo 6,0360 Caransebeş Pct 1 6,6944

Bocşa Uzina 4,5472 Ruşchiţa Pct. 1 4,6065

Bocşa Avicola 6,6063 C-tin Daicovici Pct. 1 3,5324

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare

a calitatii aerului

In ceea ce priveste functionarea statiilor automate de monitorizare continua a

calitatii aerului, situatia este prezentata in tabelele urmatoare.

Tab.nr.1.9. Situatia privind captura de date

9 9

Judeţ Staţia Tip staţie Poluant (UM)

Valoare

minima lunara

Valoare

medie lunara

Valoare

maxima lunara

Nr depăşiri Prag ţinta

CS CS-1 Reşiţa

industrial NO2 3,92 22,46 175,08 -

SO2 2,88 9,85 119,12 -

SO2 (24h) 4,40 9,85 24,61 -

CO 0,04 0,32 2,64 -

O3 2,44 54,85 106,88 -

PM10 aut. (24h) 5,77 10,88 17,64 -

CS-2 Oţelu

Roşu

industrial NO2 2,22 20,52 66,77 -

SO2 7,08 13,23 69,64 -

SO2 (24h) 9,51 13,23 37,73 -

CO 0,03 0,51 3,02 -

O3 0,52 32,07 73,82 -

PM10 aut. (24h) - - - -

CS-3 Moldova

Nouă

Fond urban/trafic

SO2 orare 3,68 29,08 177,48 -

SO2 (24h) 5,73 28,46 110,79 -

Benzen 1,85 7,85 30,29 -

Toluen 0,54 3,66 17,33 -

Etil benzen 0,05 0,76 6,7 -

p-xilen 0,05 0,48 4,87 -

m-xilen 0,05 1,41 11,82 -

o-xilen 0,05 0,92 6,72 -

PM10 aut. (24h) 7,51 19,61 68,36 -

CS-4 Buchin

Trafic NO2 6,63 26,33 81,7 -

SO2 2,54 15,55 102,39 -

SO2 (24h) 4,35 15,55 74,64 -

CO - - - -

Benzen 2,08 6,29 18,51 -

Toluen 0,71 2,22 6,47 -

Etil benzen 0,06 0,36 1,22 -

p-xilen 0 0,17 1,25 -

m-xilen 0,04 0,38 2,08 -

o-xilen 0,01 0,32 1,49 -

PM10 aut. (24h) 2,49 27,68 124,01 -

EM-2 Semenic

EMEP NO2 0,56 4,63 11,59 -

SO2 7,04 9,99 29,54 -

CO 0,01 0,08 0,78 -

O3 10,72 40,17 80,67 -

Benzen 1,16 3,6 10,55 -

Toluen 0,29 3,16 13,6 -

Etil benzen 0,05 1,29 3,59 -

p-xilen 0,06 1,27 3,97 -

m-xilen 0,22 6,39 18,19 -

o-xilen 0,03 2,04 5,69 -

PM10 aut. (24h) 3 12,14 96,45 -

Tab.nr.1.10. Statistica lunara a datelor validate

Statia

NO2 SO2 CO O3 PM10

Perioada de mediere – 1h Perioada de

mediere – 24h

Nr.

d

ate

vali

date

Valo

are

a

med

ie-

µg

/mc

Dep

ăș

ire

VL

240

µg

/mc

Nr.

d

ate

vali

date

Valo

are

a

med

ie-

µg

/mc

Dep

ăș

ire

VL

350

µg

/mc

Nr.

d

ate

vali

date

Valo

are

a

med

ie-

mg

/mc

Dep

ăș

ire

VL

10

mg

/mc

-

8h

Nr.

d

ate

vali

date

Valo

are

a

med

ie-

µg

/mc

Dep

ăș

ire

VL

180

µg

/mc

Nr.

d

ate

vali

date

V

alo

are

a

med

ie-

µg

/mc

Dep

ăș

ire

VL

50 µ

g/m

c

CS1 366 22,46 - 643 9,85 - 639 0,32 - 667 54,85 - 13 10,88 -

CS2 199 20,52 - 645 13,23 - 496 0,51 - 672 32,07 - - - -

10 10

CS3 623 29,08 - 27 19,61 -

CS4 644 26,33 - 645 15,55 - - - - - 11 28,16 -

EM-2 168 4,63 - 426 9,99 - 480 0,08 - 480 40,17 - 28 12,14 -

Tab nr.1.11 Situatia privind captura de date

Statia

Captura

de date (%)

Parametrul

Obs. NO2/NOx SO2 CO O3 PM10

CS1 brute 76,9/76,9 95,6 98,5 99,4 98,0

validate 54,4/54,4 95,6 95,0 99,2 46,4

CS2 brute 33,1/33,1 95,9 75,4 100 0,4 Analizor defect

(NOx, PM10) validate 29,6/29,6 95,9 73,8 100 -

CS3 brute Nu are in

dotare

96,1 Nu are

in dotare

Nu are

in dotare

100

validate 92,7 96,4

CS4 brute 95,8/95,8

95,9 - Nu are

in

dotare

65,9 Analizor defect

(CO, PM10)

validate 95,8/95,8 95,9 - 46,4

EM-2 brute 56,9/56,9 93,3 100 100 100

validate 25,0/25,0 63,3 71,4 71,4 100

Statia

Captura

de date (%)

Parametrul

Obs. Benzen

Toluen

Etil Benzen

p-xilen

m-xilen

o-xilen

CS3 brute 100 100 100 100 100 100

validate 95,9 95,9 95,9 95,9 95,9 95,9

CS4 brute 75,5 76,0 76,0 76,0 76,0 76,0

validate 74,4 74,4 74,4 74,4 74,4 74,4

EM-2 brute 100 100 100 100 100 100

validate 100 100 100 100 100 100

JUDETUL HUNEDOARA

In ceea ce privesc depasirile CMA sau VL, in luna februarie 2011 nu s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor care se determina in conformitate cu Ord.592/2002 si STAS 12574/87

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

Datele validate, în luna februarie 2011, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt prezentate în tabelul urmator:

Tab. nr. 1.12. Date de monitorizare a calitatii aerului

11 11

La staţia HD-1, la indicatorul CO nu s-a înregistrat date deoarece analizorul de CO

este defect. La staţia HD-3 nu s-a înregistrat date, deoarece staţia a fost inundată în data

de 19.06.2010

Nr crt

Indicator UM

Valoarea

minimă a mediei

zilnice

Valoarea

maximă a mediei

zilnice

Valoarea

medie lunară

Statia HD-1 1 SO2 g/mc 3,24 27,49 8,468

2

NO2 g/mc 0,65 9,33 6,897

3

O3 g/mc 5,66 32,63 18,276

4

benzen g/mc 3,98 7,61 5,382

5

PM10 nefelometric g/mc 11,01 38,40 21,821

6

PM10 gravimetric g/mc 3,63 36,34 18,427

7

Pb g/mc 0,00 0,03 0,016

8. Cd ng/mc 0,00 0,01 0,005

9. Ni ng/mc 0,00 0,02 0,008

Statia HD-2

10. SO2 g/mc 5,78 20,58 8,875

11.

NO2 g/mc 7,51 25,14 16,215

12. CO mg/mc 0,15 1,01 0,422

13. O3 g/mc 7,58 43,93 21,997

14. PM10 nefelometric g/mc 11,16 89,42 44,847

15. PM10 gravimetric g/mc 3,63 59,95 35,426

16. Pb g/mc 0,00 0,05 0,030

17. Cd ng/mc 0,00 0,02 0,008

18. Ni ng/mc 0,00 0,03 0,016

Statia HD-4

19. SO2 g/mc 5,49 19,48 8,273

20. NO2 g/mc 10,53 16,65 13,407

21. CO mg/mc 0,19 1,71 0,728

22. O3 g/mc 10,23 82,87 47,911



25. Pb g/mc 0,00 0,05 0,034

26. Cd ng/mc 0,00 0,02 0,010

27. Ni ng/mc 0,00 0,03 0,018

Statia HD-5 28. NO2 mg/mc 6,56 24,75 14,239

29. CO g/mc 3,11 3,94 3,504



32. Pb g/mc 0,01 0,03 0,017

33. Cd ng/mc 0,00 0,01 0,004

34. Ni ng/mc 0,00 0,01 0,007

12 12

La staţia HD-5 la indicatorul SO2 nu s-a înregistrat date deoarece analizorul de SO2 este defect. La indicatorul CO captura de date a fost insuficientă deoarece analizorul

a prezentat defecţiuni din fabricaţie şi a fost trimis la S.C. Orion Europe SRL Bucureşti în vederea remedierii acestora. Pentru indicatorii PM10 gravimetric, plumb, cadmiu şi nichel nu s-au înregistrat date deoarece pompa FOX este defectă.

Valorile măsurate de staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului sunt comparate cu limitele prevăzute în Ordinul nr. 592/2002

JUDETUL TIMIS

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna februarie, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare

a calitatii aerului

In tabelul urmator este prezentata situatia centralizata a datelor furnizate de statiile de

monitorizare a calitatii aerului. Tabel nr 1.13 Date de monitorizare a calitatii aerului

Judet Staţia

Tip

statie Poluant

unitate masura

Valoare minima

lunara

Valoare medie

lunara

Valoare maxima

lunara

Nr. depasiri

Prag

tinta

Nr. depasiri Valoare

limita

TIMIS

TM-1

trafic SO2(µg/m3),1h 0,65 3,53 27,68 0

SO2(µg/m3), 24h 1,50 3,53 12,62 0

NO2(µg/m3),1h 11,35 34,81 96,17 0

CO(mg/m3),8h 0,22 0,87 2,54 0

Benzen(µg/m3) 2,10 8,72 25,97 0

PM10 automat (µg/m3),24h

16,01 40,13 79,24 5

PM10 gravimetric (µg/m3),24h

31,35 58,09 90,50 15

Cd, ng/m3 - 0

Pb, µg/m3 0

Ni, ng/m3 - 0

TM-2

urban SO2(µg/m3),1h 4,90 7,44 17,27 0

SO2(µg/m3),24h 5,97 7,44 9,75 0

NO2(µg/m3),1h - - - 0

CO(mg/m3),8h 0,05 0,57 2,23 0

O3(µg/m3),1h 3,56 29,16 105,66 0 0

O3(µg/m3),8h 4,08 29,23 91,97 0

Benzen(µg/m3) 0,40 1,98 7,35 0

PM2,5 automat(µg/m3)

9,45 25,75 58,60 0

PM2,5

gravimetric(µg/m3) 12,72 27,11 56,50 0

TM-3

suburban SO2(µg/m3),1h 2,86 13,14 45,38 0

SO2(µg/m3),24h 9,23 13,80 22,01 0

NO2(µg/m3),1h 4,07 11,43 35,04 0

CO(mg/m3),8h 0,06 0,37 1,50 0

O3(µg/m3),1h 8,33 53,44 127,85 0

O3(µg/m3),8h 16,89 53,10 112,62 0

Benzen(µg/m3) 0,67 4,43 15,67 0

PM10 automat 15,95 38,43 71,70 5

13 13

(µg/m3)

PM10 gravimetric (µg/m3)

20,62 44,48 84,22 8

Cd, ng/m3 - 0

Pb µg/m3 0

Ni, ng/m3 - 0

TM-4

industrial SO2(µg/m3),1h 3,23 9,57 49,79 0

SO2(µg/m3),24h 6,07 9,65 16,10 0

NO2(µg/m3),1h 2,82 23,46 93,37 0

CO(mg/m3),8h 0,06 0,53 2,18 0

O3(µg/m3),1h 1,16 36,85 126,52 0

O3(µg/m3),8h 42,49 37,09 93,61 0

Benzen(µg/m3) 1,36 4,95 16,12 -


18,42 32,83 52,59 2

TM-5

trafic SO2(µg/m3),1h 2,10 5,83 10,94 0

SO2(µg/m3),24h 4,45 5,83 7,64 0

NO2(µg/m3),1h 7,03 31,71 88,54 0

CO(mg/m3),8h 0,17 0,92 2,49 0

Benzen(µg/m3) 1,64 5,50 17,69 0

PM10 automat

(µg/m3) 18,93 38,86 85,07 4

PM10 gravimetric (µg/m3)

28,25 49,84 80,48 11

Cd, ng/m3 - 0

Pb µg/m3 0

Ni, ng/m3 - 0

TM-6

fond suburban

SO2(µg/m3),1h 5,78 11,21 40,13 -

SO2(µg/m3),24h 6,13 11,26 20,13 -

NO2(µg/m3),1h 2,54 10,26 48,93 0

CO(mg/m3),8h 0,44 0,87 2.06 0

Benzen(µg/m3) 2,10 6,09 16,91 0

PM10 automat

(µg/m3) 7,88 22,42 42,89 0

PM10 gravimetric (µg/m3) 30,13 49,96 9,63

0

Cd, ng/m3 - 0

Pb µg/m3 0

Ni, ng/m3 - 0

TM-7

industrial SO2(µg/m3),1h 9,28 17,40 69,12 0

SO2(µg/m3),24h 9,75 17,68 39,61 0

NO2(µg/m3),1h 8,62 27,82 120,26 0

Benzen(µg/m3) 1,09 5,64 41,69 0


12.02 29,16 54,38 1

In tabelul 1.14. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului efectuate în luna

februarie, în Regiunea Vest. Nu se iau in considerare determinarile din cadrul retelei automate de monitorizare. Tab.nr.1.14. Analize de calitatea aerului in luna februarie 2011

14 14

Nr. crt.

Indica-tori

UM

STAS

12574 sau

Ord. 592

Nr. total

probe

Nr.

probe ce

dep. CMA/VL/prag

uri (%

depasire)

Minima masura

-ta

Maxima masura-

ta

Conc. medie

Obs

1. NO2 mg/m3 STAS 12574

88 - 0.001 HD

0.011 HD

0.0048

HD

2. SO2 mg/m3 “

88 - 0.0 HD 0.012 HD

0.00348

HD

3. NH3 mg/m3

“ 24 - 0.002

AR 0.008 HD

0.0039

AR HD

4. NO2 g/m3 Ord.

592

- - - - - -

5. SO2 g/m3 Ord. 592

- - - - - -

6. CO mg/m3 Ord.

592

- - - - - -

7. O3 g/m3 Ord. 592

- - - - - -

8. Pulberi

in suspe

nsie

mg/m3 STAS

12574

136 - 0.027 0.114 0.069

35

HD

9. PM10 g/m3 Ord. 592

210 - 15.72 43.56 33.71 HD

10. Pulberi

sedi-men- tabile

g/m2/

luna

STAS

12574

35 - 1.84

AR

14.3 HD 6.21 AR

HD

In tabelul 1.15. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului în luna februarie, în Regiunea Vest:

Tabel 1.15 Date centralizate- statii de monitorizare a calitatii aerului in luna februarie

2011

Tip

Statie Statia Poluant UM Valoare

minima

orara lunara

Valoare medie

orara lunara

Valoare maxima

orara lunara

Nr depasiri Obs

Prag Tinta

/informa

re

Val limita

TRAFIC AR1 AR3

CS4

SO2 µg/m3 0.65 TM1

13.89 177.48 CS3

- AR1AR3

CS3

15 15

CS3

TM1 TM5

CS4

TM1TM5

NO2 µg/m3 4.87

AR3

28.51 96.17

TM1

- - AR1

AR3 CS4 TM1

TM5

NOX µg/m3 7.61 AR3

42.43 472.48 AR3

- - AR1 AR3

NO µg/m3 0.26

AR1

11.38 289.28

AR3

- - AR1

AR3

CO mg/m3

0.04 AR1

0.79 4.058 AR3

AR1AR2

TM1 TM5

O3 µg/m3 4.62

AR1

44.59 111.79

AR1

- - AR1

AR3

PM 10 automat

µg/m3 2.49 CS4

30.36 124.01 CS3

- 11 AR1 AR3 CS3

CS4TM1

TM5

PM 10 gravimetric

µg/m3 28.25 TM5

53.96 90.50 TM1

- 26 TM1 TM5

Benzen µg/m3 1.37 AR3

6. 81 30.29 CS3

- - AR1 AR3

CS3 CS4

TM1 TM5

Cd µg/m3 - - - - - -

Pb µg/m3 - - - - - -

Ni ng/m3 - - - - - -

URBAN AR2

HD1 TM2

SO2 µg/m3 0.32

HD1

11.31 251.42

HD1

- - AR2

HD1TM2

NO2 µg/m3 0.50

HD1

11.44 63.03

AR2

- - AR2

HD1TM2

NOX µg/m3 9.29 24.15 112.93 - - AR2

NO µg/m3 2.78 5.30 48.62 - - AR2

CO µg/m3 0.008

AR2

0.57 5.628

AR2

- - AR2

HD1 TM2

O3 µg/m3 1.63 HD1

28.88 117.54 TM2

- - AR2 HD1

TM2

PM 2.5 µg/m3 7.77 AR2

30.39 125.93 AR2

AR2TM2

PM 2.5

gravimetric

µg/m3 12.72 27.11 56.50

AR2

- - TM2

16 16

PM10 µg/m3 46.59 22.30 53.84 - HD1

SUBUR

BAN

TM3

TM6

SO2 µg/m3 2.86

TM3 12.17

45.38

TM3 - -

TM3

TM6

NO2 µg/m3 2.54 TM6

10.845 48.93 TM6

- - TM3 TM6

CO µg/m3 0.06

TM3 0.62

2.06

TM6 - -

TM3

TM6

O3 µg/m3 16.84 53.10 112.62 TM3

Benzen µg/m3 0.67 TM3

5.26 16.91 TM6

- - TM3 TM6

PM10

automat

µg/m3 7.88

TM6 30.42

71.70

TM3 - 5

TM3

TM6

PM10 gravimetric

µg/m3 20.62 TM3

47.22 84.22 TM3

- 8 TM3 TM6

INDUS

TRIAL

CS1

CS2 HD2

HD4 HD5 TM4

TM7

SO2 µg/m3 2.88

CS1 11.18

151.82

HD2 - -

CS1

CS2HD2

HD4TM4 TM7

NO2 µg/m3 1.97

HD2 19.72

175.08

CS1 - -

CS2

HD2 HD4

HD5TM4 TM7

CO µg/m3 0.03

CS2 0.50

5.17

HD5 - -

CS1

CS2 HD2

HD4 HD5 TM4

O3 µg/m3 0.07 HD2

38.77 145.09 HD4

- -

CS1

CS2 HD2

HD4 TM4

PM10 automat

µg/m3 0.73 HD2

34.69 184.13 HD2

- 3

HD2

HD4 HD5TM4

TM7

Benzen µg/m3 1.09 TM7

5.32 41.69 TM7

- - TM7

In luna februarie s-au inregistrat depasiri la: - PM10: 53 depasiri ale valorii limita (VL= 50µg/m3 –valoare zilnica pentru

protectia sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest, valoarea maxima

inregistrata fiind de 184.13 µg/m3 (368.26 % fata de VL) la statia HD4 fond industrial

17 17

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

Calitatea precipitatiilor prelevate in luna februarie, in regiunea Vest este redata in tabelul urmator:

Tab.nr. 1.2.1. Analize de precipitatii in luna februarie

Indicatorul Interval valori APM-uri care

analizeaza

- pH 4.33(CS) – 7.66(CS) AR CS HD TM

- aciditate, mEq/l 100 (CS) – 500(CS) AR CS HD

alcalinitate, µEq/l 0.0573 (TM) – 650(CS) CS HD TM

-conductivitate, μS/cm

8.90 (CS) – 300(CS) AR CS HD TM

- sulfati, mg/l 0.00 (TM)– 55(CS) CS HD TM

- azotati, mg/l 0. 01(HD) – 2.79(CS) CS HD

- azotiti, mg/l 0.02 (CS) – 0.68 (TM) CS HD TM

- cloruri, mg/l 1(TM) – 34.08 (CS) CS HD TM

- amoniu, mg/l 0.0 (TM) – 4.52 (CS) AR CS HD TM

- ioni de calciu, mg/l 1.60 (CS) – 28.07 (CS) CS HD TM

- ioni de magneziu, mg/l

0.38 (TM) – 6.20 (HD) CS HD TM

- ioni de sodiu, mg/l 0.26– 11.50 CS

- ioni de potasiu, mg/l 0.09 – 2.65 CS

-duritate,0 G 0.70(TM) – 4.95(HD) HD TM

- reziduu fix la 105o, mg/l

37 - 178 TM

- suspensii totale mg/l

4 - 136 TM

Au fost analizate, in total, 43 probe de precipitatii: 8 probe in jud. AR (2 puncte de

prelevare), 17 probe din jud. CS (7 puncte de recoltare),10 probe in jud HD si 8 probe in

jud TM S-au inregistrat ploi cu pH <5.6 in jud Caras – Severin. In regiunea Vest, categoriile de surse de poluare a atmosferei sunt aproximativ

aceleaşi în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. Ponderea acestor surse la poluarea aerului este, insa, diferita, in functie de

specificul economic al judetelor. In general, se produce poluarea aerului ambiental cu pulberi (determinate ca: pulberi în suspensie, PM10 şi pulberi sedimentabile) a căror

concentraţie depăşeşte de multe ori CMA sau VL. Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Poluarea aerului din cauza prezentei traficului are aceleaşi

cauze în toate judeţele : starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părţi a autovehiculelor care circulă, salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităţi.

18 18

Prezenţa instalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei, ele nefiind dotate, in totalitate, cu

echipamentele necesare pentru evitarea completa a emisiei de poluanţi în atmosferă. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca

instalaţiile respective să poată funcţiona fara a produce poluare : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi,

etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor care, mai ales în timpul verii, produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin determinarea de valori ale concentraţiilor la pulberi în suspensie şi pulberi

sedimentabile.ce depasesc CMA si VL. In judeţul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele

din apropierea : S.C.CET Arad S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, a fabricii de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.

In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria

siderurgică de la Reşiţa ( S.C. Combinatul Sideurgic S.A.- TMK: Oţelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău –

punct de lucru Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de primăriile respective şi nu au rezolvată problema poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin

arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la

exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejecţii provenite de la fermele

de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa. Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile

siderurgice (SC ArcelorMittal SA Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan) prin depozitele de

zgura de la Calan si Buituri – Hunedoara, unităţile de producere a energiei electrice şi termice (SC Electrocentrale SA Deva, SC Termocentrale Paroşeni şi SC Uzina Electrică

Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţie (Carpatcement Holding SA Deva – Punct de lucru Chişcădaga, SC Carmeuse Romania SA Brasov – Punct de lucru Chişcădaga, SC Macon SA Deva, SC Refraceram SA Baru – Mare, SC Talc

Dolomită SA Zlaşti, SC OMYA CALCITA SA Vaţa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii miniere din ţară CNH Petroşani şi CNCAF MINVEST Deva, prin prezenta haldelor se steril

de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluarea aerului, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CET Sud şi CET Centru din

industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol

brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi ca: SC Agrosas SA, Smithfield Group, prin fermele de la :

Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc, gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti

19 19

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

JUDETUL ARAD

Pentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului si implicit a factorului

uman, se fac determinari de zgomot (cu un aparat Brüel&Kjǽr tip 2238D) in cateva intersectii aglomerate ale orasului, pe unele strazi intens circulate si in diverse parcuri din

municipiul Arad. Valorile determinarilor medii pentru luna februarie, sunt prezentate in tabelul 2.1. Tab. 2.1 Determinarile medii ale nivelului de zgomot in luna februarie 2011

Nr.

crt. Zona

CMA

db(A)

L ech.

db(A)

MAX

db(A)

MIN

db(A)

1 Calea Iuliu Maniu 70 71,3 87,0 56,8

2 Intersectia Podgoria 70 70,2 80,2 55,2

3 P-ta UTA 70 68,5 85,3 48,4

4 Str. C. Brancoveanu 65 65,3 84,4 47,3

5 P-ta Mihai Viteazul (Limita de incinta)

65 64,5 84,4 48,2

6 Str. Voinicilor – posta 70 72,9 90,1 54,8

7 Centura Subcetate 1 70 72,8 87,4 55,3

8 Subcetate 2 – intersectie 70 72,8 87,5 61,3

9 Parcuri 65 48,9 58,7 42,8

Din datele prezentate, se constata ca, in luna februarie, in afara de zona parcurilor,

piata Mihai Viteazul si piata UTA, in toate zonele monitorizate ale municipiului, valorile inregistrate depasesc valoarea limita admisa. Zonele in care s-a depasit valoarea limita

admisa, sunt zone caracterizate in general de o afluenta mare a traficului auto. JUDETUL CARAS SEVERIN

In cursul lunii februarie 2011 A.P.M. Caras-Severin a efectuat masuratori, in ceea ce priveste traficul rutier, intr-un singur punct al retelei municipiului Resita – “Micro I”

RESITA. Determinarile s-au efectuat pe parcursul perioadei diurne, orele 7:00 – 23:00 la intervale de 30 minute acoperindu-se intregul interval si totalizand 32 de determinari

pentru punctul mentionat. In urma prelucrarii masuratorilor efectuate s-au obtinut urmatoarele rezultate: Tab.2.2. Rezultatele masuratorilor nivelului de zgomot intre orele 07.00 - 23.00 la punctul

“ Micro I” Resita – februarie 2011

Nr. crt. Interval LEQ LMIN LMAX

1. 07.00-07.30 52,0 36,3 75,5

2. 07.30-08.00 52,2 38,5 63,1

3. 08.00-08.30 48,8 37,9 62,1

4. 08.30-09.00 51,6 37,8 64,4

5. 09.00-09.30 50,1 41,2 72,6

6. 09.30-10.00 54,0 41,1 66,5

7. 10.00-10.30 53,5 41,2 70,5

8. 10.30-11.00 57,0 42,0 75,0

9. 11.00-11.30 54,5 43,7 67,9

20 20

10. 11.30-12.00 56,0 45,0 79,5

11. 12.00-12.30 56,0 43,5 64,3

12. 12.30-13.00 50,7 41,9 63,5

13. 13.00-13.30 52,9 41,8 69,9

14. 13.30-14.00 51,5 41,2 63,5

15. 14.00-14.30 50,3 40,5 62,4

16. 14.30-15.00 53,2 42,1 63,6

17. 15.00-15.30 50,2 41,4 66,9

18. 15.30-16.00 51,5 41,3 67,5

19. 16.00-16.30 49,1 40,9 61,2

20. 16.30-17.00 54,8 39,8 72,1

21. 17.00-17.30 51,0 41,7 69,8

22. 17.30-18.00 49,5 40,5 63,4

23. 18.00-18.30 50,2 41,3 65,1

24. 18.30-19.00 54,6 40,8 70,7

25. 19.00-19.30 53,6 43,9 68,5

26. 19.30-20.00 55,7 42,6 74,2

27. 20.00-20.30 56,4 41,3 70,6

28. 20.30-21.00 56,8 42,5 73,4

29. 21.00-21.30 55,0 40,7 71,6

30. 21.30-22.00 56,5 42,6 68,1

31. 22.00-22.30 51,3 35,7 75,0

32. 22.30-23.00 51,5 37,6 62,4

Medii 52.8 35.7 75.5

Media nivelului de zgomot echivalent, in intervalul diurn 7:00 – 23:00, pentru strada

de categoria tehnica IV, de deservire locala, se situeaza sub limita admisa de 60 dB. Valorile nivelului de zgomot maxim (de varf) nedepasind valoarea de 80 db.

De asemenea au mai fost efectuate 6 determinari ale nivelului de zgomot echivalent dupa cum urmeaza :

Tab.2.3. Determinari ale nivelului de zgomot echivalent

Zona functionala Punct de măsurare

Nivel de zgomot

(dB) Valoarea

admisibilă dB Leq Lmin Lmax

Parcaje auto

Plus

90 Carrefour

Universitate

Nera

Zone feroviare Gara de Nord

70 Gara de Sud

Parcuri, zone de recreere

P. Siderurgistului

45 P. Tricolorului

P. Copiilor

P. Nera

scoli, crese, gradinite

Gen. 9

75 Lic. Ș . Anghel

Lic. Tietz

Grădinita nr. 4 69,7 55,3 74,8 Pieț e, spaț ii

comerciale, Piata Nord 64,8 51,8 70,5

65 Piata Sud 58,9 50,6 67,3

21 21

restaurante în aer liber Complex Victoria 66,9 53,2 71,4

Complex Intim 64,3 50,7 71,2

Terasa Flora 63,9 52,5 72,6

Nu s-au efectuat expertize in regim de prestari servicii JUDETUL HUNEDOARA

In luna febuarie 2011 in judetul Hunedoara s-au efectuat 46 masuratori de zgomot, cu frecventa de masurare lunara (22 puncte de monitorizare) si saptamanala (6 puncte de

monitorizare), in zonele cu trafic rutier intens, in zone industriale si de locuinte, parcuri si scoli, precum si in zona pietelor agroalimentare. La efectuarea acestor masuratori s-a

folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238. In urma masuratorilor efectuate in luna februarie 2011, pe teritoriul judetului

Hunedoara, s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, fata de limita admisa conform

STAS 10009/88, dupa cum urmeaza: - in zonele rezidentiale intr-un numar de 4 puncte: str. Paroseni din localitatea

Paroseni, str. P-ta Dacia – cartier Aeroport din localitatea Petrosani, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni si str. Atelierelor din localitatea Simeria;

- la limita functionala a zonelor de recreere, intr-un singur punct din localitatea

Hunedoara - Parc Central; - la limita functionala a zonelor industriale, in doua puncte din localitatea

Chiscadaga – la S.C. Carmeuse Holding S.A. si S.C. Carpatcement Holding S.A. - pe strada de categoria IV (de deservire locala), intr-un singur punct din Deva, str.

Gojdu.

Valorile nivelului de zgomot, inregistrate in luna februarie 2011, sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Tab.2.4. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare lunara,

februarie 2011

Nr. crt

Tipul de zona in care s-a efectuat masuratoarea

Val. admis

a dB

Media dB

Minima dB

Maxima dB

Dep. dB

1. Hunedoara – Parc Central 45 54,3 38,3 72,6 9,3

2. Hunedoara – Piata Obor 65 63,2 49,8 73,8

3. Hunedoara – Parcare OE 2 90 79,4 56,2 80,9

4. Zlasti –Parcare Fabrica de var 65 61,1 48,7 93,2

5. Calan – str. Independentei categ.

tehn. IV ( de deservire locala )

60 56,4 49,8 68,6

6. Deva – intersectia str. Oituz cu

Eminescu (cat. tehnica II)

70 68,5 47,9 79,9

7. Deva – intersectie gara, str. de categ. tehn. I – magistrala

75-85 73,8 62,2 89,4

8. Deva - parcare Mall Piata 90 74,9 55,1 84,5

9. Deva – Cartier Micro 15 60 57,8 44,3 83,6

10. Deva – str. Gojdu - str cat. tehn. IV 60 62,4 52,5 74,4 2,4

11. Deva – Sc. Regina Maria 75 71,2 62,6 82,5

12. Deva – str. cat. tehn. IV ( de deservire locala ) Aurel Vlaicu

60 57,0 46,8 85,1

22 22

13. Paroseni – locuinte, str. Paroseni

mina

50 64,7 36,5 82,9 14,7

14. Lupeni – locuinte, str.M.Viteazu nr.8 50 72,8 39,7 92,3 22,8

15. Barbateni – centru-str categ.II, Euro Rink

70 65,1 36,2 83,5

16. Petrosani Cartier Aeroport –

locuinte, str. P- ta Dacia

50 72,1 36,1 88,0 22,1

17. Petrosani – Magistrală (str. categ. tehnica I)

75-85 56,7 31,5 75,2

18. Brad – Magistrala trafic greu

(str.categ. tehnica I)

75-85 76,7 55,2 88,6

19. Brad – Magistrala (str. categ. tehnica I)

vis a vis de Primarie

75-85 69,8 54,3 77,9

20. Hateg – Magistrala (str. categ. tehnica I)

75-85 74,5 59,6 86,1

21. Chiscadaga – la limita zonei

functionale a S.C. Carmeuse S.A.

65 66,8 53,2 86,6 1,8

22. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carpatcement S.A.

65 68,9 59,1 76,7 3,9

Tab. 2.5. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare saptamanala februarie

2011

Nr. crt

Tipul de zona in care s-a

efectuat

masuratoarea

Perioada Val. admis

a

DB

Media DB

Minima DB

Maxima

DB

Dep. DB

1. Hunedoara – Magistrală

(str. categ. tehnică I)

01.02-06.02.2011

75-85

74,5 55,3 85,6

07.02-

13.02.2011

69,8 48,6 93,7

14.02-20.02.2011

67,3 55,1 79,9

21.02-

27.02.2011

75,1 41,4 92,0

2. Călan – Drumul Naţional

(Magistrală) INTERSECŢIE

01.02-06.02.2011

75-85

71,2 58,6 84,2

07.02-

13.02.2011

71,6 45,9 92,4

14.02-20.02.2011

69,5 49,2 83,6

21.02-

27.02.2011

68,5 50,2 79,6

3. Deva – variantă trafic rutier

01.02-06.02.2011

75-85

79,8 54,8 91,4

07.02-

13.02.2011

74,7 65,5 83,6

14.02-20.02.2011

76,6 42,7 94,3

21.02-27.02.2011

70,4 54,3 81,2

23 23

4. Simeria – Magistrală

(str.de categ. tehnica I)- vis a vis de biserica

01.02-

06.02.2011

75-85

77,7 68,1 86,3

07.02-13.02.2011

76,1 39,7 94,2

14.02-

20.02.2011

70,1 56,3 87,8

21.02-27.02.2011

79,6 56,8 91,0

5.

Simeria locuinţe –

Str. Atelierelor (vis a vis de magazinul

Profi)

01.02-

06.02.2011

50

60,2 51,3 78,5 10,2

07.02-13.02.2011

56,8 48,0 71,7 6,8

14.02-

20.02.2011

52,4 41,0 69,7 2,4

21.02-27.02.2011

60,8 47,4 82,5 10,8

6.

Sîntuhalm – Magistrală

(str. categ. tehnica I) vis a vis de Petrom

01.02-

06.02.2011

75-85

73,5 56,7 84,7

07.02-13.02.2011

77,4 68,3 86,8

14.02-20.02.2011

71,8 49,6 89,3

21.02-

27.02.2011

74,7 53,6 89,7

JUDETUL TIMIŞ

In luna februarie 2011 au fost efectuate masurari de acustica urbana la cererea unor societati si la solicitarea GNM. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot echivalent Lech generat de traficul rutier si de activitatea unor societati, pe timp de zi si

noapte, in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 si STAS 10009-88, in zonele rezidentiale si din vecinatatea arterelor si intersectiilor municipiului Timisoara.

Tab. 2.6 Masuratori de acustica urbana efectuate pe timp de zi in urma solicitarilor:

Nr. Crt.

Zona Lech

[dBA] Lech MA

[dBA]

1. S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. 70,3* 65,0

2. GARANTI BANK S.A. 58,5* 50,0

* S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare.

Tab. 2.7 Masuratori de acustica urbana efectuate pe timp de noapte in urma solicitarilor :

Nr. Crt.

Zona Lech

[dBA] Lech MA

[dBA]

1. S.C. AUTOLIV ROMANIA S.R.L. 69,0* 65,0

* S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe

amplasament.

24 24

Tab. 2.8. Masuratori de acustica urbana efectuate la solicitarea GNM in urma unor

sesizari :

Nr.

Crt. Zona

Lech

[dBA]

Lech MA

[dBA]

1. Timisoara, patinoar MALL – bloc C.Sever Bocu nr. 1 63,0* 50,0

2. Timisoara, patinoar MALL - limita 64,4* 50,0 * S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe

amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare. S-au efectuat un numar de 5 determinari de acustica urbana in luna februarie. S-au

inregistrat depasiri ale limitei maxime admise in toate punctele de masurare. La efectuarea acestor determinari s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR 2238.

La nivelul Regiunii Vest, in luna februarie 2011 s-au efectuat un numar de 98 masuratori lunare, inregistrandu-se 49 de depasiri. Cea mai mare valoare inregistrata a

fost de 95,6 dB, fiind inregistrata in judetul Hunedoara.

Tab.2.8. Masuratori efectuate in luna februarie la nivel de Regiune Vest :

Nr.

Crt.

Judetul

Nr.

masurători

CMA (dB)

Nr. depasiri Maxima

(dB)

45 50 60 65 70 75 75- 85

90

1 Arad 9 x x 6 90,1

2 Caras

Severin 39 x 33 79,5

3 Hunedoara 46 x x x x x x x x 11 94,3

4 Timis 5 x x 5 70,3

25 25

3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII

JUDEŢUL ARAD

Valorile masurate la determinarile radioactivitatii in luna februarie 2011 din judetul Arad, sunt prezentate in tabelul urmator.

Tab.nr.3.1. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna februarie

Nr. crt

Factor de mediu

Minima Media Maxima Data max

Nivel

atenţionare

Obs.

1 Aerosoli ora

7 (8) (Bq/m3)

0.75±0.02 2.09±0.05 3.02±0.06 11 10

2 Aerosoli

ora 13 (14) (Bq/m

3)

0.49±0.01 1.77±0.04 3.94±0.08 6 10

3 Depuneri (Bq/m2zi) 0.58±0.16 1.8±0.20 6.1±0.33 2 200 precipitatii

4 Mureş

(Bq/mc) 169.1±49.3 334.2±52.3 648.2±65.9 4 2000 sediment

5 Apă

potabilă (Bq/mc)

- - - - - -

6 Vegetatie (Bq/Kg)

- - - - - -

7 Sol (Bq/Kg) - - - - - -

8 Doza

abs.(microGy/h)

0.050 0.080 0.084 4 0,250

Valorile s-au incadrat in limite normale. Valorile mai mari pentru depuneri si aerosoli

s-au datorat conditiilor meteo. Solul si vegetatia nu se colecteaza in perioada noiembrie-martie.

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

.

In luna februarie, laboratorul de radioactivitate a efectuat masuratori ale radioactivitatii betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa bruta si

sol necultivat. Mai jos se prezintă centralizatorul statistic pentru luna februarie 2011: Tab.nr.3.2. Centralizatorul statistic pentru luna februarie 2011

Nr.

crt

Factor de

mediu Minima Media Maxima

Data

max

Nivel

atenţionare

Obs.

1

Aerosoli

ora 7 (8) (Bq/m3)

0.90 2.44 4.00 13

26 26

2 Aerosoli

ora 13 (14)

(Bq/m3)

0.62 1.75 3.90 18

3 Depuneri (Bq/m2zi)

<0.78 <0.95 2.23 23

4 Apa bruta (Bq/mc)

<0.24 <0.26 0.29 13

5 Apa

potabilă (Bq/mc)

- - - -

6 Vegetatie (Bq/Kg)

- - - -

7 Sol

(Bq/Kg) 0.48+0.06 0.51 0.54+0,07 18

8

Doza

abs.(microGy/h)

0.088 0.121 0.143 17

In luna februarie nu s-au prelevat probe pentru programul special JUDETUL HUNEDOARA

Monitorizarea radioactivitatii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr.

338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu. Monitorizarea s-a efectuat la Statia de radioactivitate Deva, din cadrul Agentiei pentru

Protectia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitorizare, statie ce face parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului.

Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in luna februarie 2011, nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in luna anterioara si

sunt sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte, diferentele inregistrate fiind datorate evolutiei factorilor meteorologici.

Tab.nr.3.3.: Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna februarie 2011 in judetul

Hunedoara

Nr. crt

Factor de mediu


Nivel

atenţionare

Obs.

1 Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)

0,80 2,11 4,41 02 10

2 Aerosoli

ora 13 (14)

(Bq/m3)

0,78 1,79 3,74 02 10

3 Depuneri (Bq/m2zi)

0,40 1,02 2,06 12 200

4 Mureş

(Bq/mc) 141,8 572,5 1265,9 24 2000

5 Apă

potabilă (Bq/mc)

- - - - -

27 27

6 Doza

abs.(micro

Gy/h)

0,075 0,089 0,109 02 0.250

JUDEŢUL TIMIŞ

In luna februarie 2011, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului

s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, proba de apa de suprafata din raul Timis, apa de foraj, apa potabila, sol necultivat si vegetatie spontana.

Tab.nr.3.4. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna februarie 2011 in judetul

Timis

Nr. crt

Factor de mediu


Nivel

atenţionare

Obs.

1 Aerosoli ora

7 (8) (Bq/m3)

2.10 4.30 10 07 10

2 Aerosoli

ora 13 (14) (Bq/m3)

1.50 3.40 7.8 01 10

3 Depuneri (Bq/m2zi) 1.00 2.0 5.4 19 200

4 Apa bruta (Bq/mc)

0.35 0.58 1.02 14 2000

5 Apă

potabilă (Bq/mc)

- - - - 1000

Nu se mai fac masurat

ori

6 Doza

abs.(microGy/h)

0.098 0.128 0.156 02 0.250

La nivelul Regiunii Vest, in luna februarie, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au efectuat masuratori asupra probelor de aerosoli atmosferici,

depuneri atmosferice, apa bruta, apa potabila, si determinari de doza gama absorbita in mediu.

Datele obtinute in urma executarii programului standard dispus releva ca in cursul lunii februarie 2011 nu au fost depasite limitele de atentionare pentru factori i de mediu monitorizati.

Tab.nr.3.5.:Valorile maxime inregistrate in luna februarie 2011 in Regiunea Vest

NNrr..

CCrrtt FFaaccttoorruull ddee

mmeeddiiuu UUMM

VVaallooaarreeaa

mmaaxxiimmaa

JJuuddeettuull iinn

ccaarree ss--aa

iinnrreeggiissttrraatt

1 Aerosoli atmosferici

Aspiratie 02-07 Bq/m3 10 TM

2 Aerosoli atmosferici

Aspiratie 08-13 Bq/m3 3,94 AR

28 28

3 Depuneri

atmosferice Bq/m2*zi 6.10 AR

4 Apa bruta Bq/m3 1265,9 HD

5 Apa potabila Bq/m3 - -

6 Debit doza gamma μGy/h 0.143 CS

29 29

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1. APE DE SUPRAFAŢĂ

In luna februarie , in regiunea Vest, aprecierea stadiului si evolutia calitatii apelor de suprafata s-a realizat prin urmarirea unui numar de 61 sectiuni de control de

monitorizare a calitatii apelor. Rapoartele privind calitatea apelor de suprafata au fost intocmite de Directia Apelor in urma interpretarii analizelor de laborator, pe baza Ord. MMGA nr. 161/2006 armonizat cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul

protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Au fost monitorizate raurile: Judetul Arad: Crisul Alb, Mures si afluenti;

Judetul Caras Severin: Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Dunare si afluenti; Judetul Hunedoara: Mures , Cris , Jiu Judetul Timis: Bega, Timis, Bega Veche si afluenti si Aranca.

JUDETUL ARAD

Râul Crişul Alb

Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri

Oradea în luna februarie 2011, în subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat printr-o secţiune de control amplasată pe cursul principal Crişul A lb – Vărşand şi Canalul Morilor – Vărşand.

Tabel. 4.1.1. Categorii de calitatea apei subbazinului Crisul Alb

Nr

crt

Cursul

de apă

Secţiunea de

supraveghere

Categoria de calitate

RO Nutri- enţi

Salini-

tate

Polu- anţi

toxici

Alţi indica-

tori

Indicatori depăşiţi

1 Crişul Alb Vărşand I I I II II -

2 Canalul Morilor Vărşand II I II - - -

Conform Ord. MMGA nr. 161/2006, calitatea râului Crişul Alb aferent judeţului Arad,

se încadrează pe lungimea de 160 km (respectiv limită de judeţ -Vărşand, frontieră) în clasa I-a de calitate după grupele de indicatori nutrienţi, salinitate şi poluanţi toxici specifici de origine naturală, iar după grupele regim de oxigen şi alţi indicatori chimici relevanţi se

încadrează în clasa a II-a de calitate pe un tronson de 3 km ( cfl. canalul Morilor – Vărşand, fr. ) Râul Mureş

Rezultatele analizelor fizico-chimice interpretate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru fiecare indicator în parte permite încadrarea râului Mureş în una din cele 5 clase de calitate.

C.2. Regimului oxigenului:

În secţiunile de ordin I ale râului Mureş calitatea apei din punct de vedere al regimului de

oxigen se prezintă astfel: - În secţiunile Arad, Nădlac, Săvârşin şi Şoimoş calitatea apei se încadrează în

limitele clasei a II – a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr. În secţiunile de ordin II, indicatorii C.2. se prezintă astfel:

- Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiţi

următorii indicatori: CBO5, CCOCr .

30 30

- Pe Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiţi următorii indicatori: CBO5, CCOCr , oxigen dizolvat.

- În secţiunile Petriş, Pârâul Mare şi Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr.

- În secţiunea Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I, înregistrându-

se depăşire la CBO5.

C.3. Regim de nutrienţi:

- În secţiunile Arad şi Nădlac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II –a de calitate , fiind depăşiţi azotiţii, azotaţii, azotul total şi fosforul total.

- În secţiunile Şoimoş şi Săvârşin calitatea apei se încadrează în limitele clasei I de calitate , fiind depăşiţi azotiţii, azotaţii, azotul total şi fosforul total.

- Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a III-a de calitate, înregistrându-se depăşiri mari la P, PO4, NO2 şi N.

- În secţiunea Mureţ Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a,

înregistrându-se depăşiri mari la NH4, P, PO4 şi N. - În secţiunile Petriş şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I; nu s-

au înregistrat depăşiri. - În secţiunile Pârâul Mare şi Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a

, fiind depăşiţi azotiţii şi azotul total.

Compuşii azotului există în mod natural în ape şi apar în concentraţii mai ridicate ca urmare a poluării difuze din agricultură, a deversărilor de ape urbane şi din sectorul

zootehnic. C.4. Salinitatea:

- În secţiunea Nădlac apa corespunde clasei a II-a de calitate , înregistrându-se depăşiri la cloruri, sodiu, calciu şi magneziu.

- În secţiunile Arad, Şoimoş şi Săvârşin calitatea apei corespunde clasei I (s-a analizat doar reziduul fix, care nu a fost depăşit).

- În secţiunile Canal Ier şi Mureş Mort calitatea apei corespunde clasei a IV-a (s-a analizat doar reziduul fix)

- În secţiunile Petriş, Pârâul Mare, Fiac şi Bârzava calitatea apei corespunde clasei I

(s-a analizat doar reziduul fix, care nu a fost depăşit). C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală:

- În secţiunea Nădlac calitatea apei corespunde clasei I s-au înregistrat depăşiri la mangan, plumb, fier şi bariu. C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi:

- În secţiunile Arad, Nădlac, Şoimoş, Săvârşin, pe Canal Ier şi la Pârâul Mare calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a , înregistrându-se depăşire la fenoli.

- La Mureş Mort calitatea apei corespunde clasei a III-a, înregistrându-se depăşire la fenoli.

În secţiunile Petriş, Fiac şi Bârzava calitatea apei corespunde clasei I; nu s-au înregistrat depăşir

31 31

JUDETUL CARAS – SEVERIN

Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent. În luna februarie 2011 în judeţ calitatea apei a fost urmărită în 12 secţiuni cu tip de

program de supraveghere situate pe râurile interioare din judeţ, cu tip de program de supraveghere.

Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.

Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă

curgătoare. Din analiza calităţii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, pe grupele

reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi

toxici specifici, alţi indicatori chimici relevanţi şi calitatea generală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se

poate trage concluzia ca în luna februarie calitatea apei râurilor din judeţul Caraş-Severin a fost bună asigurându-se categoria de apă necesară funcţionării folosinţelor.

În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi

afluenţi; Nera Cerna şi afluenţii Dunării, calitatea apei se încadrează în limitele clasei I-II-a de calitate.

Tabel 4.1.2. SITUAŢIA CALITĂŢII APEI în secţiunile de control în flux lent – februarie

2011

32 32

Nr. Crt.

Cursul de Apă Secţiunea

Regim Oxigen

Nutrienţi Salini-

tate

Poluanti

toxici specif

ici

Alti indic. chimici

relevanti Gen.

1 Pârâul Rece

Am.cf.Hididel

2 Timiş Sadova

3 Timiş Av.cf.Potoc I I II - - II

4 Bistra Am.cf.pârâul Lupului

5 Bistra Mărului

Crâşma

6 Bistra Obreja I I - - - I

7 Bârzava Crivaia

8 Secul Am.cf.Bârzava

9 Bârzava Moniom II II I - - II 10 Bârzava Am.cf.Fizeş II II I - - II

11 Caraş Caraşova

12 Nermed Am.cf.Gelug

13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I - - - I

14 Jitin Am.cf.Caraş I I - - - I

15 Oraviţa Am.cf.Lişava I I - - - I

16 Lişava Am.cf.Caraş I I - - - I 17 Caraş Vărădia

18 Ciclova Am. Ciclova Română

19 Nera Pătaş

20 Prigor Am.loc.Putna

21 Nera Bozovici

22 Steier Am.cf.Miniş I I - - - I

23 Miniş Am.cf.Tăria I I - - - I 24 Beu Am. păstrăvăria Bei

25 Nera Sasca Montană

26 Nera Naidăş I I I I I I

27 Globul Am.cf. Slătinic I - - I - I

28 Belareca Am.cf.Cerna

29 Cerna Topleţ

30 Valea Mare

Am.priză captare Orsova

31 Dragostele Am.cf.Berzeasca

32 Valea Mare

Am.cf. Boşneag

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului

Hunedoara în perioada februarie 2011, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel: Bazinul hidrografic Mureş:

Tabel 4.1.3. Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic Mureş

Nr. Curs de apă/ Clasa de calitate

33 33

crt.

Secţiune C2

RO (regim oxigen)

C3

RN ( regim nutrienţi)

C4

S (Salinitate)

C5

PT(poluanţi toxici specifici de origine naturală)

C6(alţi

indicatori chimici relevanţi)

SECŢIUNI MONITORING OPERAŢIONAL

1. Mureş /Brănişca I I II - - -

2. Orăştie /Orăştie I I - - I

3 Cerna /Topliţa I I I I

4. Cerna / Săntuhalm

II I - I

5. Strei /Baru I I I I

6. Strei / Petreni I I - - I

7. Geoagiu /Balşa I I I I

8. Geoagiu /Geoagiu I I I - -

9. Certej /Bârsau I I - - -

10. Lac Faerag/pr. Certej

I I I I

11. Bărbat / priza Hunedoara

I I I - I

12. Râul Mare / priza Deva

I I I - I

13. Peştişele/ priza Ghelari

I I I I

14. Galbena / Haţeg I I - - I

15. Ardeu/Bozeş I I I - I

16. Sârbi/Sârbi II II I - -

17. Boholt/Şoimuş II II I - I

18. Sibişel/pr.Orăştie I I I - I

19. Valea Luncanilor/pr. Boşorod

I I I - I

20. Zlata/Gura Zlata I I I - I

21. Peştiş/Nandru I I I - I

22. Şăcămaş/Săcămaş I I I - I

Bazinul hidrografic Criş:

Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic

Crişuri, aferente judeţului Hunedoara, pe luna februarie 2011 este prezentată în tabelul următor: Tabel 4.1.4. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Crişuri

Nr. crt.

Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere

Categoria de calitate Indicatori caracteristici RO Nutrienţi Salini-

tate

Poluanţi toxici specifici

Alţi indicatori relevanţi

1. Crişul Alb Crişcior I I I I II

2. Crişul Alb Baia de Criş I I I - - -

Bazinul hidrografic Jiu:

Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii

apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006

privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a

34 34

corpurilor de apă şi a prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna februarie 2011, Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, a prelevat şi prelucrat 29 probe de apă care au însumat 342 indicatori din care:

Ape de suprafaţă:

- 6 probe de apă, însumând 146 analize fizico-chimice la apele de suprafaţă, la care s-a urmărit regimul de oxigen, gradul de mineralizare şi nutrienţii. Calitatea apei în secţiunile monitorizate se încadrează în clasa I-a de calitate, conform Normativului nr.

161/16.02.2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Tabel nr. 4.1.5. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Jiu

Nr.crt. Curs de apă Secţiunea de control R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală

1. Jiul de Est Livezeni I I I I 2. Jiul de Est Petroşani I I I I

3. Taia amonte priza I I I I 4. Jieţ amonte priza I I I I

5. Polatişte amonte priza I I I I 6. Izvorul amonte priza I I I I

Lacuri de acumulare:

1 probă de apă însumând 24 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la secţiunea: priză. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în

categoria lacurilor oligotrofe JUDETUL TIMIS

1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul

de supraveghere flux lent

In luna februarie în judeţ au fost în urmărire un număr de 17 secţiuni de

monitorizare a calităţii apelor. Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al A.B.A. Banat.

Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.

Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent - situaţie prezentată în anexa la material, pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul

de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative - se poate trage concluzia ca în luna februarie calitatea apei

râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I-III.

În secţiunile de supraveghere de pe: - râul Bega şi afluenţi- calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizat în secţiunile Balinţ,

Amonte Timişoara şi Otelec şi s-a încadrat în clasa I- II-a de calitate.

În luna februarie, Conform Manualului de Operare, nu au fost monitorizaţi afluenţii râului Bega.

35 35

- râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa I-II-a de calitate, excepţie

râul Şurgani, unde din cauza indicatorilor aferenţi grupei nutrienţi, apa a fost de clasa a III-

a de calitate. Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a III-a, la grupa nutrienţi.

- râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat în

limitele clasei a II- a de calitate . - râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s- a încadrat în

clasa a II-a de calitate. 2.Stadiul calitaţii apei râurilor Bega în secţiunile de supraveghere din subsistemul

flux rapid zilnic

Flux rapid zilnic în secţiunea Otelec pe râul Bega Indicatorii de calitate monitorizaţi zilnic (pH, cloruri, CCOMn/O2, NH4) au avut în general valori care s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate, excepţie amoniu care s-a

încadrat în limitele clasei a IV-a. Oxigenul dizolvat determinat în luna februarie a avut valori cuprinse între 9,50-11,80 mg/l.

Tabel 4.1.6. Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş pe

luna februarie 2011

Nr. Crt.

Cursul de Apă

Secţiunea

Regim Oxigen

Nutrienţi

Salinitate

Poluanţi toxici

specifici

Alţi ind. Chimici relevanţi

General

1 Bega Luncani

2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea 3 Cladova Am.loc. Cladova

4 Bega Balinţ - I - - - I

5 Săraz Loc. Saceni

6 Biniş Coştei –Ţipari

7 Bega Am.Timişoara I I I I II II

8 Bega Otelec II II I I II II

9 Bega Veche Pişchia

10 Apa Mare Av.cf.Slatina

11 Apa Mare Becicherecu Mic II II - - - II

12 Bega Veche Sânmihaiu German

II I - - - II

13 Bega Veche Cenei II II - - - II

14 Nădrag Am.cf.Timiş

15 Spaia Am.cf.Timiş

16 Timiş Lugoj I I I I II II

17 Timiş Am.cf.Timişana I I - - - I

18 Şurgani Chevereş II III - - - III

19 Pogăniş Otveşti 20 Timiş Şag I I - - - I

21 Lanca Birda Am.loc.Ghilad I II - - - II

22 Timiş Grăniceri II I I II - II

23 Moraviţa Moraviţa I II - - - II

24 Birdanca Am.cf.Bârzava II II - - - II

25 Bârzava Partoş II III II - - III

26 Aranca Am.Sânnicolau II II - - - II

27 Aranca Valcani II II - - - II

36 36

In luna februarie, pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi

la prizele altor categorii de folosinţe 4.2. APE UZATE

JUDETUL ARAD

S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului

SGA Arad), amplasate în judeţul Arad, cu evacuare în emisari naturali. Datele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 4.2.1. Ape uzate – indicatori depasiti luna februarie 2011

Unitatea

Loc./ jud. Frecvenţă

Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi

SC

CO

MP

AN

IA D

E A

PĂ

AR

AD

SA

ARAD S.E. / jud. Arad

MUREŞ Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri

PECICA S.E. ARAD

MUREŞ Apă canal populaţie

ZONA IND. NV S.E. / ARAD

MUREŞ MORT MUREŞ

Producţie în domeniul industriei

alimentare

NH4: 47,1/30 = 1,57 Extractibile: 23,4/20 = 1,17 Detergenti: 2,2616/0,5 = 4,52

LIPOVA/ jud. Arad

MUREŞ Apă canal populaţie Evac. staţie epurare

NH4: 66,4/30 = 2,21

NĂDLAC S.E./ jud. Arad

MUREŞ Apă canal populaţie Evac. staţie epurare

Nu sunt depăşiri

CURTICI S.E./ jud. Arad

MUREŞ Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri

C.A.I. CURTICI CURTICI / ARAD

CANAL DESECAR

E

Fermă zootehnică

CET HIDROCARBURI

ARAD

MUREŞ Producţie energie electrică şi termică

Nu sunt depăşiri

SC ASTRA VAGOANE SA

ARAD

CANAL MUREŞEL

Construcţia şi repararea

materialului rulant (vagoane marfă)

Nu sunt depăşiri

S.C. APEMIN BĂI LIPOVA

LIPOVA/ ARAD

MUREŞ Industrie alimentară

JUDETUL CARAS –SEVERIN

În luna februarie 2011 s-au făcut analize chimice, conform programului de activitate, la următoarele surse de poluare: SC Aquacaraş - Exploatarea Reşita (4 evacuări), SC

Aquacaraş - Exploatarea Caransebeş (2 evacuări), SC Aquacaraş - Exploatarea Otelu Roşu, SC Aquacaraş - Exploatarea Herculane, SC UCM Turnate şi SC TMK Reşi ta (2 evacuări).

37 37

Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile

ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează: Tabelul 4.2.2. – Ape uzate indicatori depasiti

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi ( mg/l)

SC Aquacaraş Reș iț a Bârzava Gospodărire comunală

Pod CFR Amoniu – 1,34 ori PECO CBO5 – 1,1 ori Amoniu – 1,45 ori Gara de Nord Amoniu – 1,47 ori

SC Aquacaraş Caransebeș Timiș Gospodărire comunală

By-pass CBO5 – 1,18 ori Amoniu – 5,29 ori Evacuare finală Amoniu – 3,7 ori

Au fost efectuate determinări în regim de prestări servicii pentru SC Trapezio Textile SRL Resita si SC Messer România Gaz SRL – PL Resita , totalizând 11 determinări JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada februarie 2011, situaţia apelor uzate este următoarea:

Bazinul hidrografic Mureş:

Au fost verificate 16 unităţi, la care s-au efectuat analize de control la indicatorii de calitate

ai apelor uzate evacuate.

Tabelul 4.2.3 - Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Mures

Nr. crt.

Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi (val.analizată/val.admisă) mg/l

1. SC MACON SRL

Santuhalm/Hunedoara

Pr. Ursului Fabricare materiale construcţii

Evacuare BCA pH 11,03/8,5 CBO5 26,56/8,5

2. SC REVA SA Simeria/ Hunedoara

r. Strei Reparaţii material rulant

Evacuare staţie epurare Amoniu 5,175/3

3. SC APAPROD SA, CO Deva,p.1-Ilia

Ilia/ Hunedoara

r. Mureş Epurare ape uzate orăşeneşti

Evacuare staţie epurare Amoniu 37,366/30 Suspensii 312/150

4. SC APAPROD SA, CO Geoagiu

Geoagiu/ Hunedoara

r.Geoagiu Epurare ape uzate orăşeneşti

Evacuare staţie epurare Amoniu 26,402/15

3. *CNCAF MINVEST SA Deva Boiţa Haţeg

Boiţa Haţeg/ Hunedoara

r. Galbena

Epurare ape mină

Evacuare staţie epurare pH 9,81/8,5

4. *CNCAF Certej/Huned r. Epurare ape Evacuare iaz

38 38

MINVEST Fil. Certej

oara Certej mină pH 6,26/6,5 Fier 17,6/5 Mangan 8,27/2 Zinc 3,17/1

* Pentru unităţile CNCAF- se asteaptă punctul de vedere al administraţiei naţionale Apele

Române, referitor la aplicarea penalităţilor de depăşire a concentraţiilor maxim admise.

Bazinul hidrografic Criş:

Tabelul 4.2.4 - Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Cris

Nr. crt.


1. Filiala Bradmin SA Brad

Brad/ Hunedoara

Crişul Alb evacuare ape de mină Barza

pH 4,65 Reziduu 5562/2000 Suspensii 110/60 SO4 3861,1/600 Calciu 367,6/300 Magneziu 515,7/100 Fe total 435,74/5 Mangan 127,83/1 Zinc 62,64/0,5 Cupru 0,71/0,1

Bazinul hidrografic Jiu:

S-au recoltat 22 probe însumând 172 analize fizico-chimice la apele uzate evacuate

de surse de poluare. Numărul prelevărilor de probe pe luna februarie variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei evacuate şi debitul evacuat.

În luna februarie 2011 au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzătoare în receptor. Tabelul nr. 4.2.5. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Jiu

Nr. crt.


1. SC ASVJ Petroşani St. Lonea Blocuri

Petrila Jiul de Est Epurare apă orăşenească

NH4 + 2,24

5.STAREA CALITATII SOLULUI

În cursul lunii februarie 2011, nu au fost efectuate analize de sol de catre nici o

agentie judeteana .

6.GESTIUNEA DESEURILOR

Nr. APM Denumire material stoc/ t Cantitate /

tone Stoc/ tone

Crt. Jan-11 colectată valorificată eliminată Feb-11

REGIUNEA Vest TIMISOARA

1 Arad

1. Deşeuri municipale 0 8658.09 39.46 8618.63 0

2. Sticlă 17.25 0.62 0 0 17.87

3. PET 12.88 10.24 9 0 14.12

4. PE 57.51 72.47 60.26 0 69.72

5. Hârtie/carton 453.95 785.05 819.44 53.96 365.6

6. Uleiuri uzate 8.6 9.07 8.9 0 8.77

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto 26.83 41.54 46.95 0 21.42

9. Anvelope uzate 172.49 300.56 331.28 0 141.77

Deşeuri lemnoase total, din care 687.17 1475.89 1577.17 0 585.89

10. rumeguş 368.5 435.83 487.94 0 316.39

11. alte deşeuri lemnoase 318.67 1040.06 1089.23 0 269.5

12. Deşeuri spitaliceşti 0 12.23 0 12.23 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 7.43 46 48 0 5.43

14. Deşeuri textile 0 200.29 0.3 199.99 0

2 Caraş-Severin

1. Deşeuri municipale 0 10396.17 0 10396.17 0

2. Sticlă 41.16 3.3 3.3 0 41.16

3. PET 17.402 40.04 37.88 0 19.562

4. PE 15.725 11.55 11.55 0 15.725

5. Hârtie/carton 0 150.68 150.68 0 0

6. Uleiuri uzate 45 1.796 11.74 0 35.056

7. PCB/PCT 0 0

8. Acumulatori auto 34.542 0 11.76 22.782

9. Anvelope uzate 79.13 0 0 79.13

Deşeuri lemnoase total, din care 346.349 929.581 908.987 366.943

10. rumeguş 277.243 439.957 421.45 295.75

11. alte deşeuri lemnoase 69.106 489.624 487.537 71.193

12. Deşeuri spitaliceşti 0 5.259 5.259 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 1.827 2.03 1.802 2.055

14. Deşeuri textile 3.18 3.18

3 Hunedoara

1. Deşeuri municipale 90.6 7638.82 249.53 7389.29 90.6

2. Sticlă 8.5 16 24.5 0

3. PET 23.061 34.664 35.6 22.125

4. PE 102.352 92.19 86.85 107.692

5. Hârtie/carton 221.305 2135.88 2034.43 322.755

6. Uleiuri uzate 46.375 1.1 0.74 46.735

7. PCB/PCT 0 0

8. Acumulatori auto 41.944 19.495 39.1 22.339

9. Anvelope uzate 2885.13 974.18 0 3859.31

Deşeuri lemnoase total, din care 6832.834 3254.019 3358.548 6728.305

10. rumeguş 3235.399 1131.556 1157.874 3209.081

11. alte deşeuri lemnoase 3597.435 2122.463 2200.674 3519.224


13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 12.961 1.175 0 14.136

14. Deşeuri textile 0 0

4 Timiş

1. Deşeuri municipale 200665 13365 5368 1910 206752

2. Sticlă 446.35 0 0 0 446.35

3. PET 178.56 94.38 90.48 0 182.46

4. PE 422.68 150.13 162.69 0 410.12

5. Hârtie/carton 1023.812 1375.449 1389.409 0 1009.852

6. Uleiuri uzate 46.324 31.045 4.174 0 73.195

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0


9. Anvelope uzate 418.098 85 85 0 418.098

Deşeuri lemnoase total, din care 846.445 0 0 0 846.445

10. rumeguş 537.005 0 0 0 537.005

11. alte deşeuri lemnoase 309.44 0 0 0 309.44


13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 176.037 45.162 65.106 0 156.093

14. Deşeuri textile 126.995 6.949 10.62 0 123.324

1. Deşeuri municipale 200755.6 40058.08 5656.99 28314.09 206842.6

TOTAL REGIUNE

2. Sticlă 513.26 19.92 27.8 0 505.38

3. PET 231.903 179.324 172.96 0 238.267

4. PE 598.267 326.34 321.35 0 603.257

5. Hârtie/carton 1699.067 4447.059 4393.959 53.96 1698.207

6. Uleiuri uzate 146.299 43.011 25.554 0 163.756

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0


9. Anvelope uzate 3554.848 1359.74 416.28 0 4498.308

Deşeuri lemnoase total, din care 8712.798 5659.49 5844.705 0 8527.583

10. rumeguş 4418.147 2007.343 2067.264 0 4358.226

11. alte deşeuri lemnoase 4294.651 3652.147 3777.441 0 4169.357


13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 198.255 94.367 114.908 0 177.714

14. Deşeuri textile 130.175 207.239 10.92 199.99 126.504

7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE

JUDETUL ARAD

In cursul lunii februarie, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii, Protectie Sol,

Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele: - s-au emis 27 puncte de vedere catre compartimentul A.C.C., din cadrul A.P.M.

Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare si constituie un raspuns, la documentatiile inregistrate la sediul APM

Arad. - s-au intocmit 5 raportari:

- catre Prefectura si MBD, referitoare la activitatea lunara din cadrul compartimentului,

- catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului;

- catre SR, referitoare la actele emise de catre AP in conformitate cu Ordinul nr. 135/2010 si la evaluarea adecvata;

- catre Consiliul Judetean Arad, privind planul de monitorizare P.A.T.J. al judetului Arad;

- s-au intocmit 7 adrese:

- catre Institutia Prefectului, Consiliul Judetean Arad, Primaria municipiului Arad, DS Arad, SC Compania de Apa Arad, Primariile oraselor/comunelor din judetul Arad, referitoare la noile propuneri de situri Natura 2000,

- catre Condor Club Arad, referitoare la regulamentul de organizare si functionare al ariei naturale protejate Punctul Fosilifer Zabalt,

- catre Institutia Prefectului, Consiliul Judetean Arad, Primaria municipiului Arad, DS Arad, SC Compania de Apa Arad, Primariile oraselor/comunelor din judetul Arad, Univ. de Vest Vasile Goldis Arad, Asociatia pentru Protectia Valorilor Naturale si Culturale

ale Banatului si Crisanei Excelsior, Administratia Parcului Natural Lunca Muresului Arad, Fundatia Carpati, Asociatia pescarilor sportivi Aqua Crisius, Asociatia Speologica Speowest

Arad, d-nului. Ignuta Manuel, referitoare la retrasarea limitelor SCI-urilor raportate la Comisia europeana in 2007, - catre ANPM, ARPM referitoare la modificare limite SCI-uri.,

- catre SC Pomarom SRL Alba Iulia referitoare la completarea documentatiei in vederea autorizarii,

- catre DSA, AJVPS Arad, AVPS Crisius Socodor, Capriorul, Hubertus, Soimul referitoare la actiunea de evaluare a speciilor strict protejate pe 2011, catre AVPS Diana Turnu referitoare la actiunea de evaluare a speciilor strict protejate pe

2011. In cursul lunii februarie nu s-au emis autorizatii de mediu

JUDETUL CARAS – SEVERIN

In luna februarie s-au desfasurat urmatoarele activitati: - au fost analizate si s-au eliberat referate de specialitate, pentru :

- construire locuinte si dotari Bocsa – Primaria Bocsa; - construire centrale eoliene si utilitati - S.C. Wind Energy Moment S.R.L.;

- realizare infrastructura apa uzata la Pojejena si Belobresca - Comuna

Pojejena. - s-a participat la sedinta CAT:

- S.C. Bial Eurom Exim S.R.L. Bucuresti-Construire parc eolian 15 MW Agadici; - S.C. Sifee Energy S.R.L. Selimbar - Parc eolian in extravilanul comunei

Ciclova Romana;

- S.C. Enel Distributie Banat S.A. - Modernizare LEA MT Bozovici racord Prigor;

- S.C. Enel Distributie Banat S.A. - Modernizare LEA 0,4 kV Vodnic, comuna Lupac si Modernizare LEA 0,4 kV Barbosu, comuna Ramna; - S.C. E-on Gaz Distributie S.A. Targu Mures - Inlocuire conducte si

bransamente gaze naturale presiune redusa Resita. - Comuna Prigor - Canalizare menajera si statie de epurare, Borlovenii Vechi si

Patas; - s-au trimis urmatoarele adrese :

- adresa raspuns avize Natura 2000 catre Administratia Muntii Tarcu SCI;

- adrese raspuns catre Institutia Prefectului Judetului Caras-Severin, catre Ocolul Silvic Rusca Montana si catre D.S.Resita - Conventii custodie.

Alte activitati care au avut loc: - participare la Conferinta a II-a de amenajare a padurilor - Otelu Rosu; - recomandare - privind acordarea custodiei R.N. Padurea Ezerisel catre asoc.

Bike Attack; - recomandare - privind acordarea custodiei a 2 rezervatii naturale catre Univ. Eftimie

Murgu Resita JUDETUL HUNEDOARA

In perioada 01.02.2011 – 28.02.2011 s-au efectuat 2 controale in teren pentru

verificarea starii de sanatate a habitatelor/speciilor protejate si anume:

- in situl Natura 2000 Padurea Bejan, unde s-au constatat urmatoarele: existenta mai multor depozite necontrolate de deseuri menajere, provenite din constructii, etc.; numeroase

urme de mijloace motorizate pe cararile din padure, precum si prezenta unui autoturism în padure; cele 2 panouri informative montate de APM Hunedoara au fost deteriorate;

- in rezervatia naturala Padurea Chizid unde s-a remercat starea buna de sanatate a

ecosistemului forestier, atacul ipidelor asupra pinului semnalat in anul 2008 nu s-a extins; nu au fost semnalate incendii sau doboraturi de vant de catre reprezentantii O.S.

Hunedoara care administreaza fondul forestier din zona. Custozii/administratorii ariilor naturale din judet nu au semnalat nici deteriorari ale

starii de conservare a habitatelor naturale sau atacuri ale ursilor/lupilor asupra animalelor

domestice din gospodariile izolate. De asemenea, s-a efectuat un control la Gradina zoologica Hunedoara unde s-a

remarcat starea buna de sanatate a animalelor tinute in captivitate; In urma semnarii contractului de finantare intre Primaria Hunedoara si MMP, se vor continua lucrarile de reabilitare pentru extinderea amplasamentelor existente.

In luna februarie a fost emisa o autorizatie de mediu pentru vanatoare. A fost demarata procedura de evaluare a speciilor strict protejate, fiecare gestionar de Fond

cinegetic prezentand calendarul deplasarilor in teren JUDETUL TIMIS

In luna februarie 2011, in judetul Timis s-au desfasurat urmatoarele activitati: - s-au analizat documentatii in cadrul procedurii de reglemetare pentru stabilirea

necesitatii demararii/nedemararii procedurii de evaluare adecvata si s-au emis referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate in etapele de

reglementare pentru diferite obiective; - monitorizarea starii de conservare a ariilor naturale protejate din judet;

- informarea custozilor siturilor de importanta comunitara despre retrasarea limitelor siturilor existente si raportate la Comisia Europeana in 2007, in vederea verificarii daca in cadrul procesului de imbunatatire a preciziei geometrice a limitelor au fost incluse/excluse

anumite zone;

- transmiterea observatiilor referitoare la retrasarea limitelor SCI-urilor existente catre MMP, ANPM si INCDD;

- organizarea dezbaterii publice pentru Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSCI0109 Lunca Timisului si ROSPA0095 Padurea Macedonia;

- centralizarea informatiilor si observatiilor inregistrate la dezbaterea publica si

operarea modificarilor la regulament in vederea transmiterii catre MMP spre analizare si aprobare;

- informarea gestionarilor fondurilor de vanatoare cu privire la organizarea evaluarii speciilor de animale strict protejate pentru anul 2011 dupa metodologia transmisa de MMP şi ANPM;

- completarea formularelor E.1.3. si E.1.4 pentru proiectul ,,Evaluarea starii de conservare a biodiversitatii si geodiversitatii din cadrul sitului Tinutul Padurenilor (ROSCI

0250), in vederea elaborarii planului de management conservativ si durabil specific siturilor Natura 2000”, titular Universitatea Babes Bolyai Cluj- Napoca - Facultatea de Geografie;

- participare la sedintele CAT privind parcurgerea etapei de incadrare si stabilirii

necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a evaluarii adecvate pentru diferite proiecte;

- intocmirea adreselor de raspuns la solicitari de informatii catre institutiile solicitante; - intocmirea altor raportari curente specifice compartimentului.

In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in luna februarie s-au efectuat un numar de 3

controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 1 autorizatie de mediu pentru vanatoare

8. POLUARI ACCIDENTALE

In cursul lunii februarie 2011, pe raza teritoriului Regiunii Vest nu s-a produs nici o poluare accidentala sau accidente grave de mediu

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA …3 1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA …3 1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A...