Statistici Pentru Regiunea Vest Ev.caras Severin

CONSULTANTA IN AFACERI SI MANAGEMENT

Str. I.L.Caragiale, bl 4, Resita, jud Caras-Severin, tel.: 0255224808, mobil: 0723663892

RO23485789, J11/222/08, Raiffeisen Bank - RO39RZBR0000060010194682

[email protected], [email protected], www.fdcm.ro

1

STUDIU PRIVIND PRINCIPALII

INDICATORI

SOCIO – ECONOMICI

AI JUDETULUI

CARAS - SEVERIN

AUTOR: FD CAPITAL MANAGEMENT SRL

Ianuarie 2012





2

CUPRINS:

I. Sinteza

1. Analiza socio-economica a REGIUNII VEST

1.2 Caracteristici teritorial – administrative

1.2.1 Judetul Caras-Severin

1.3 Populatia regiunii Vest

Tabel nr. 1 Populatia in perioada 2002-2008

Tabel nr. 2 Populatia pe grupe de varsta, la 1 ianuarie 2009 ( nr persoane)

1.4 Piata Fortei de Munca

Tabel nr. 3 Efectivul salariatilor din economie, la sfarsitul perioadei

Tabel nr. 4 Populatia ocupata in 2008 pe regiuni -mii persoane

Tabel nr. 5 Structura populatiei ocupate civile pe activitati ale economiei

nationale, in regiunea Vest, in 2006-2008 – mii persoane

Tabel nr. 6 Structura populatiei ocupate civile pe activitati ale economiei

nationale, in judetul Caras-Severin, 2006-2008 – mii persoane

Tabel nr. 7 Efectivul salariatilor – la sfarsitul perioadei

1.4.1 Rata somajului

Grafic nr.1 Evolutia ratei somajului in intervalul 2004-2009 la nivel de

tara

Tabel nr. 8 Evolutia numarului de someri in perioada 2000 – 2009 ( nr.

persoane) in Regiunea Vest

Tabel nr. 9 Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul perioadei

Tabel nr 10 Rata somajului inregistrata la sfarsitul perioadei

Tabelul nr. 11 Rata somajului inregistrat la sfasitul anului (prognoza)

1.4.1.1.Somajul in Judetul Caras-Severin

Tabel nr. 12 Efectivele de salariati la sfarsitul fiecarei luni a anului 2010

Tabelul nr. 13 Evolutia lunara a numarului de someri in Caras-Severin

Tabelul nr 14 Rata somajului in Caras-Severin

2. Dezvoltarea urbana

2.1 Oportunitati pentru dezvoltarea urbana

3. Spatiul Rural

3.1 Oportunitati pentru dezvoltarea spatiului rural

Tabel nr. 15 Spatiul Rural in Regiunea de Vest

3.2 Zone rurale in care predomina factorii defavorabili dezvoltarii (exemplificat

judetul Caras-Severin)

4. Infrastructura de transport

4.1 Reteaua de transport rutier

Tabel nr. 16 Drumurile publice in Regiunea de Vest, la sfarsitul anului 2005





3

Tabel nr. 17 Tipuri de drumuri publice in Regiunea Vest, la sfarsitul 2005

Tabel nr. 18 Fonduri alocate pentru drumuri in anul 2012

4.2 Reteaua de transport feroviar

4.3 Transportul aerian

4.4 Transportul naval

5. Calitatea vietii

5.1 Venitul in calitatea vietii,

5.2 Familia

5.3 Mediul social

5.4 Perceptia mediului politic

5.5 Conditile comunitare

5.6 Masuri pentru imbunatatirea conditiilor de viata

6 Activitatea economica

Grafic nr. 2 –Densitatea intreprinderilor active din Romania

6.1 Investitiile straine

6.1.1 Situatia investitiilor straine in Romania

Grafic nr. 3 – Harta Investitilor Straine in Romania

6.1.2 Investitiile straine directe in Regiunea Vest

Grafic nr.4 Investitiile straine directe in Regiunea Vest

Grafic nr. 5 – Principalele investitii straine directe in Regiunea Vest

6.2 Produsul Intern Brut

Tabel nr. 19 Evolutia PIB-ului la nivel national si regional 2001-2006

Tabel nr. 20 Valoarea produsului intern brut, pe judete si regiuni

Tabel nr. 21 PIB /locuitor in Regiunea de Vest

6.3 Veniturile

Grafic nr. 6 In 2010 salariile nete pe judetele Romaniei au fost:

Grafic nr. 7 Evolutia castigului salarial mediu net in regiunea de Vest

in 2010 si 2011

6.3.1 Castigul salarial in judetul Caras-Severin

Tabel nr. 22 Evolutia lunara a castigurilor salariale medii nete

Tabel nr. 23 Evolutia castigurilor salariale defalcata pe judetele

Regiunii Vest

6.4 Pensiile

Tabel 24 Situatie salariati/pensionari/someri in August 2010

Grafic nr. 8 Ponderea pensionarilor in judetele Romaniei

Tabel nr. 25 Numarul mediu si pensia medie lunara a pensionarilor de

asigurari sociale de stat

6.5 Activitatea intreprinderilor

Tabel nr. 26 Tipul intreprinderilor in Regiunea Vest

Tabel nr. 27 Situatia intreprinderilor pe judete in Romania, la 30.06.2010





4

6.5.1 Sectoarele de activitate

Tabel nr. 28 Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,

constructii, comert si alte servicii

Tabel nr. 29 Investitii nete in unitatile locale active din industrie,

constructii, comert si alte servicii

Tabel nr. 30 Personalul unitatilor locale active din industrie,

constructii, comert si alte servicii – nr persoane

6.6 Activitatea economica in mediul rural – accent pus pe judetul Caras-Severin

6.6.1 Agricultura in Caras-Severin

Grafic nr. 9 Suprafata totala dupa modul de folosinta la sfarsitul

anului 2009

6.6.2 Probleme cu care se confrunta activitatea economica din mediul rural :

7. Comert international

Tabel nr.31 Topul judetelor in Romania dupa puterea comerciala –

ianuarie 2011

Tabel nr.32 Situatia exp/imp/sold Regiunea Vest 2010-2011

Grafic nr.10 Cat valoreaza fiecare judet al Romaniei 2011

8. Principalii indicatori economico-sociali in Regiunea Vest

Tabel nr. 33 Evolutia principalilor indicatori in Regiunea Vest

( 2006-2014 )

9. Constructia de locuinte

Tabel nr. 34 Topul judetelor din Romania dupa nr locuintelor

construite

Tabel nr. 35 Harta locuintelor din Romania in recesiune

Tabel nr. 36 Autorizatiile de construire pentru cladiri rezidentiale

Tabel nr. 37 Situatia locuintelor terminate in cursul trimestrului

detaliata pe Regiunea de Vest

9.1 Constructii de locuinte in judetul Caras-Severin

Tabel nr. 38 Locuinte terminate in Caras-Severin 2009-2010

Tabel nr. 39 Autorizatii de construire 2010 in Caras-Severin

10. Sistemul de educatie in Regiunea Vest

Tabel nr.40 Reteaua unitatilor de invatamant, pe judete si

regiune, in anul scolar/universitar 2008

Tabel nr.41 Numarul elevilor inscrisi in unitatile de invatamant

11. TURISMUL

11.1 Turismul in Romania

Tabel nr. 42 Situatie sosiri/innoptari turisti romani si straini

1.I. – 31.X. 2010/2011





5

Tabel nr. 43 Harta turistica a Romaniei – cele mai vizitate judete

Grafic nr. 11 Proportia persoanelor care au plecat in vacanta

min 4 zile in 2010

Graficul nr.12 Procentul persoanelor care nu vor pleca in

vacanta in 2011

Tabel nr. 44 - Cele mai atractive state emergente pentru

turismul de aventuri

11.2 Capacitati de cazare

Tabel nr. 45 Capacitate de cazare turistica existent la 31.07

Tabel nr. 46 Sosiri in principalele structuri de primire turistica

in Regiunea Vest- detaliat pe judete

Tabel nr. 47 Innoptari in structurile de primire turistica, pe

tipuri – in Regiunea de Vest si pe judete

11.3 Turismul in judetul Caras-Severin

Tabel nr. 48 Numarul de sosiri ale turistilor in unitǎtile de

cazare (2009 – detaliat 2010- continuare 2011)

Tabel nr. 49 Numarul de innoptǎri ale turistilor in unitǎtile de

cazare 2009, detaliat 2010, continuare 2011

Tabel nr.50 Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare %

Grafic nr. 13 Principalele zone de provenienta ale turistilor

din judetul Caras-Severin- 2009

12. Executia bugetelor locale

Tabel nr. 51 Executia bugetelor locale pe judetele Regiunii

Vest ( 2005-2009)

13. Fonduri structurale

13.1 Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu)

13.2 Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE)

13.3 Programul Operational Sectorial de Transport

Tabel nr. 52 Judetele care au atras cei mai multi bani de la

Uniunea Europeana

Tabel nr. 53 Judetele care au atras cei mai putini bani de

la Uniunea Europeana

Tabel nr. 54 Situatia comparativa a fondurilor atrase prin

POS CCE pe categorie de beneficiar si pe

judete

Tabel nr. 55 Rezumat: Alocare POS CCE pe fiecare judet

din Regiunea Vest la nivelul lunii 09.2011

14. Surse





6

I. Sinteza

Populatie

Regiunea Vest este cea mai putin populata regiune din Romania, fiind singura cu o populatie mai

mica de 2 milioane de locuitori iar dintre cele 4 judete care formeaza Regiunea Vest, judetul

Caras-Severin are cel mai mic numar de locuitori, la nivel de tara fiind pe locul 33 din 42 de

judete, in anul 2009.

Desi judetul Caras-Severin se afla pe locul al treilea ca si suprafata in ierarhia judetelor, are o

densitate foarte mica a populatiei (37,7 locuitori/ km²) fiind pe penultimul loc pe tara, ultimul loc

ocupandu-l judetul Tulcea.

Forta de munca

In ceea ce priveste forta de munca, in concordanta cu numarul populatiei, si numarul de persoane

ocupate este cel mai mic in Regiunea de Vest fata de celelalte regiuni cat si in judetul Caras-

Severin, acesta fiind pe ultimul loc in ierarhia judetelor din cadrul regiuni.

Atat la nivel de tara cat si pe regiune si judetele regiunii, cea mai mare parte din populatia ocupata

activeaza in domeniul serviciilor, urmata de industrie si constructii si apoi agricultura-vanatoare-

pescuit-silvicultura.

Numarul de someri a avut o evolutie descrescatoare din anul 2003 pana in anul 2008 in cadrul

Regiunii Vest dar a avut un trend crescator incepand cu anul 2008 trecand din nou in descrestere

spre sfarsitul anul 2010 – inceputul anului 2011.

In functie de rata somajului insa, judetul Caras-Severin ocupa locul al doilea, primul loc cu cea

mai mare rata a somajului din cadrul Regiunii Vest find judetul Hunedoara conform datelor din

2009, 2010 si 2011.





7

Rata somajului inregistrata la sfarsitul perioadei (%)

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb mar apr mai iun iul

Total Arad 5,7 5,6 5,6 5,4 5,3 5,2 5,0 4,7 4,2 3,8 3.5 3,4 3.3

din care:

Barbati 5,9 5,8 5,7 5,5 5,5 5,5 5,3 5,0 4,4 4,0 3.7 3.5 3,4

Femei 5,4 5,3 5,4 5,2 5,1 4,8 4,6 4,4 3,9 3,6 3.3 3,2 3,3

Total Caras-Severin 9,6 9,2 9,0 8,9 8,7 8,6 8,0 7,6 6,3 5,5 4.8 4,5 4.7

din care:

Barbati 10,0 9,5 9,1 9,0 8,9 9,0 8,5 8,1 6,6 5,7 5.0 4,7 4,7

Femei 9,2 8,9 8,8 8,7 8,4 8,2 7,4 7,0 5,8 5,1 4.7 4,4 4,6

Total Hunedoara 10,4 10,3 9,8 8,5 8,2 8,1 7,7 7,3 6,6 5,5 5.4 5,2 5.2

din care:

Barbati 10,2 10,1 9,5 8,3 8,1 8,1 7,9 7,6 6,7 5,3 5.0 4,8 4,8

Femei 10,5 10,5 10,0 8,7 8,4 8,0 7,4 7,1 6,5 5,7 5.7 5,7 5,7

Total Timis 4,2 4,3 4,3 4,2 4,0 3,7 3,4 2,9 2,4 2,1 1.9 1,8 1.7

din care:

Barbati 4,2 4,3 4,2 4,1 3,9 3,7 3,4 3,0 2,4 2,1 1.8 1,7 1,6

Femei 4,1 4,3 4,4 4,3 4,1 3,7 3,4 2,9 2,3 2,1 2.0 1,9 1,9

Sursa de date: Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca

Infrastructura de transport

In judetele din regiune se constata diferente semnificative in ceea ce priveste densitatea

drumurilor. Astfel, judetul Caras-Severin detine ponderea cea mai scazuta (22.8 km/100 km2), in

timp ce judetul Hunedoara are cea mai mare densitate a drumurilor (45.4 km/ 100 km2) conform

datelor din 2005. Principalele puncte slabe ale infrastructurii rutiere din regiune o reprezinta

lipsa autostrazilor, lipsa inelelor de centura in majoritatea municipiilor si oraselor din regiune,

degradarea drumurilor existente, marcarea, inscriptionarea si iluminarea de slaba calitate, procentul

ridicat de drumuri judetene nemodernizate.

Potrivit proiectului de buget pe anul 2012, Guvernul directioneaza 360 de milioane de lei catre

constructia si reparatia de drumuri judetene si comunale. Cei mai multi bani ii primeste judetul

Hunedoara -16,2 milioane de lei, urmat de Arges cu 16 milioane de lei si Bihor, aproape 14

milioane de lei. In cadrul Regiunii Vest, judetul Caras-Severin va primi cele mai putine fonduri in

2012 si anume 7.765.000 lei.





8

Fonduri alocate pentru drumuri in anul 2012

Judetul mii lei

ARAD 10.378

CARAS-SEVERIN 7.765

HUNEDOARA 16.258

TIMIS 13.242

discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2012/Anexa6.pdf

Gradul de utilizare a transportului pe cale ferata este redus considerabil datorita starii

necorespunzatoare a materialului rulant si a caii de rulare. Aportul retelei feroviare la viata

economica este mult diminuat.

Desi pe Dunare transportul naval este bine dezvoltat, judetul Caras-Severin beneficiaza in foarte

mica masura de aceasta oportunitate din cauza legaturilor rutiere si feroviare improprii ale singurul

port aflat pe teritoriul lui.

Activitatea economica

Din 1990 si pana in 2010, strainii au investit in tara noastra 52,86 de miliarde de euro, iar regiunea

Bucuresti – Ilfov este zona catre care s-au indreptat cele mai multe investitii directe ale companiilor

straine. Catre aceasta regiune s-au indreptat 62,2% din investitiile straine, respectiv 32,7 miliarde de

euro. Clasamentul contrazice opiniile care spun ca vestul Rominiei este preferat de investitorii

straini. Astfel, dupa Bucuresti-Ilfov in preferintele investitorilor nerezidenti urmeaza centrul tarii.

Regiunea Centru, care cuprinde judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov a adunat

7,4% din banii strainilor, respectiv 3,9 miliarde de euro. Pe a treia pozitie se situeaza regiunea Sud-

Muntenia, unde au ajuns 3,81 miliarde de euro (7,3% din totalul investitiilor straine). Aceasta

regiune include judetele Prahova, Dimbovita, Arges, Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman.

Regiunea Vest, este doar pe locul patru in clasamentul investitiilor straine, cu 3,45 miliarde de

euro, fiind devansata si de regiunea Sud care a adunat 3,82 miliarde de euro. In cadrul Regiunii

Vest, investitile straine directe au fost orientate in functie de accesibilitatea si potentialul zonelor,

precum si de mentalitatea oamenilor de afaceri si de traditia in domeniul respectiv, majoritatea

fiind concentrate in judetele Timis si Arad, exista insa discrepante mari intre judetele regiunii,

judetul Caras-Severin situandu-se pe ultimul loc.





9





10

In ceea ce priveste PIB-ul, Regiunea Vest era pe penultimul loc in comparatie cu celelalte regiuni,

pe ultimul loc situandu-se regiunea Sud-Vest Oltenia din 2001 pana in 2007. In cadrul judetelor din

Regiunea Vest, Caras-Severin este pe ultimul loc atat ca si nivel PIB pe judet cat si PIB/locuitor.

Corelatia:

Datele pe anii 2007 si 2008 sunt definitive- furnizate si de Institutul National de Statistica, datele pentru anii 2009,

2010 sunt semidefinitive furnizate de Institutul de Statistica si Comisia Nationala de Prognoza

PIB milioane lei ron preturi curente PIB/locuitor milioane lei preturi curente

2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010

Romania 416006.8 514700 498007.5 513641 Romania 19315.4 23934.6 23195.5 23933.3

Caras 5353.2 6097.7 5809.7 6005.5 Caras 0.016341 0.018746 0.01799 0.018596

Reg VEST 42995.7 50020.5 48641.3 51110.8 Reg VEST 0.022341 0.025979 0.025311 0.026596





11

Corelatie PIB Corelatie PIB/locuitor

Romania Caras Romania Caras

Romania 1 Romania 1

Caras 0.976492 1 Caras 0.988874 1

Caras Reg

VEST Caras Reg

VEST

Caras 1 Caras 1

Reg VEST 0.967245228 1 Reg VEST 0.980916 1

Corelatia este pozitiva intre nivelul PIB-ului in judetul Caras-Severin in general si pe cap de

locuitor si nivelul pe regiune si pe tara.

Venituri

Datele oficiale arata ca salariul mediu net al romanilor a fost in luna ianuarie 2011, de 1.424 de

lei. In 2010, salariile nete in judetele Regiunii Vest au fost: 1.216 lei in Arad, 1.432 in Timis, 1.191

in Hunedoara si 1.073 in Caras-Severin, din nou judetul Caras-Severin ocupand ultima pozitie.





12

Total economie Caras-Severin total economie Caras-Severin

2007 1042 848 total economie 1

2008 1309 1054 Caras 0.949865427 1

2009 1361 1148

2010 1391 1073

Coeficientul de corelatie este 0.94 ceea ce inseamna ca evolutia salariului net al judetului Caras-

Severin este pozitiv corelata cu evolutia salariului net mediu la nivel de tara.





13

Medie Regiunea Vest Caras-Severin Medie Regiunea

Vest Caras-Severin

2007 949.75 848 Medie Regiunea Vest 1

2008 1168.25 1054 Caras-Severin 0.977705997 1

2009 1237.75 1148

2010 1228 1073

Corelatia intre media salariala neta pe Regiunea Vest si salariul net Caras-Severin este pozitiva.

In trimestrul II din 2010, Regiunea Vest a inregistrat 455 173 de pensionari, cu un venit mediu de

776 lei pe luna. In Arad erau 103 197 de persoane, care beneficiau de o pensie medie de 694 de lei.

In Caras-Severin primeau pensie 79 862 de persoane, cu un nivel mediu de 733 lei. In

Hunedoara erau 124 945 pensionari, cu un venit mediu de 895 lei (cel mai mare din Regiunea

Vest), iar in Timis se aflau 147 169 de pensionari, venitul lor fiind de 755 lei.

In ceea ce priveste ponderea pensionarilor din totalul populatiei, la nivel de tara, judetul Caras-

Severin se afla pe locul patru cu o pondere de 24,8% ( trim IV 2010), fiind depasit doar de judetele

Hunedoara cu 27,1%, Valcea cu 25,6% si Bihor cu 25,3%.

Tabel 24 – Situatie salariati/pensionari/someri in August 2010

Zona Salariati Pensionari Someri

Regiunea Vest 483 456 455 173 69 655

Arad 114 241 103 197 11 988

Caras-Severin 56 592 79 862 12 087

Hunedoara 111 966 124 945 21 004

Timis 200 657 147 169 14 566

Sursa:http://www.agenda.ro/news/news/36853/mister-in-vest-mai-putini-lucratori-mai-putini-someri-mai-putini-

pensionari.html

Mediul rural

Activitatile economice care se desfasoara in mediul rural sunt foarte putin diversificate, viata

economica a satului din Regiunea Vest fiind dominate de practicarea agriculturii.

Industria este un sector economic putin dezvoltat in spatial rural. De asemenea, mediul

antreprenorial din spatial rural este prea putin dezvoltat. Domeniile de activitate ale intreprinderilor,

in principal microintreprinderi, sunt restranse, activitatea economica principal desfasurata de

acestea fiind comertul.

In principal in judetul Caras-Severin, majoritatea activitatilor din agricultura sunt de subzistenta sau

pentru autoconsum, deci neperformante.

http://www.agenda.ro/news/news/36853/mister-in-vest-mai-putini-lucratori-mai-putini-someri-mai-putini-%20%20pensionari.html






14

Probleme cu care se confrunta activitatea economica din mediul rural :

Spirit de cooperare relative redus, cu efecte de intarziere a dezvoltarii clusterelor innovative

autohtone competitive national si global;

Spirit antreprenorial relativ redus in sectoarele productive;

Produse cu competitivitate redusa la export ale firmelor cu capital autohton si regresul pietei

bazate pe produse nationale;

Numar redus de IMM-uri in zonele defavorizate si in mediul rural;

Somaj ridicat;

Existenta unor zone monoindustriale, care insa se confrunta cu acute probleme sociale;

Existenta unor industrii poluante, mari consumatoare de energie;

Inexistenta unui sistem stimulativ pentru infiintarea de IMM-uri in domeniile economice

deficitare;

Slaba infrastructura de sustinere a IMM-urilor;

Declinul industriei miniere si siderurgice, al industriei usoare din Banat;

Grad scazut de valorificare a resurselor naturale exploatate;

Grad mare de divizare a parcelelor agricole;

Slaba dotare cu masini si utilaje agricole adecvate pentru o agricultura performanta;

Marketing regional slab si branduri regionale putine;

Planurile strategice nationale, regionale, judetene si locale nu detaliaza programe concrete

pentru cresterea competitivitatii produselor autohtone ale Banatului;

Obiective de urmarit in mediul rural:

Ponderea populatiei rurale si a suprafetei ocupate de spatiul rural, precum si importanta vietii rurale

pentru o tara, fac ca problema dezvoltarii si amenajarii rurale sa capete dimensiuni si importanta

nationala si internationala.

Promovarea diversificarii activitatilor economice;

Implantarea de intreprinderi mici si mijlocii cu profil agricol, industrial, artisanal,

commercial si servicii;

Reducerea impozitelor si taxelor, pe termene variabile, pentru intreprinzatorii care

dezvolta, in spatial rural, activitati economice conexe agriculturii;

Dezvoltarea infrastructurii tehnice;





15

Utilizarea eficienta a resurselor naturale, acordand atentie crearii conditiilor specifice

pentru dezvoltarea activitatilor de recreere si turism rural;

Incurajarea agroturismului si a productiei ecologice;

Transformarea agriculturii intr-o activitate performanta si diversificata;

Dezvoltarea potentialului uman;

Imbunatatirea infrastructurii sociale si a conditiilor de viata;

Reabilitarea, protectia si conservarea zonelor cu valoare naturala si de peisaj;

Accelerarea procesului de privatizare in agricultura;

Implicarea populatiei locale in procesul de dezvoltare a acestor zone;

Activitatile economice din zona rurala au o eficienta scazuta datorita numarului mic de activitati

viabile, ponderii scazute a sectorului cresterii animalelor, deficientelor in tehnologiile agricole si in

marketingul produselor agricole.

Aceste localitati ramase in urma prin reducerea drastica a activitatii economice, nu mai au

potentialul economic de autoadministrare si dezvoltare.

In primul rand, aceste zone trebuie delimitate spatial si diagnosticate in sensul cunoasterii din

interior a cauzelor care le determina subdezvoltarea. Apoi, in functie de cauzele specifice

identificate in urma studiilor intreprinse, pot fi intocmite programe in diverse domenii.

Comertul international

In ceea ce priveste exporturile si importurile judetelor din Romania, judetul Caras-Severin

ocupa locul 20 pe tara in ianuarie 2011 in functie de sold ( export – import ) insa in cadrul Regiunii

Vest, Caras-Severin se afla pe ultimul loc atat dupa valoarea exporturilor cat si dupa valoarea

importurilor in 2010 si inceputul lui 2011 avand mai putin de jumatate din valoarea exporturilor si

importurilor din judetul Hunedoara si situandu-se in medie in jur 6-9% din valoarea exporturilor si

importurilor judetului Arad, pe primul loc fiind judetul Timis.





16

Situatia exp/imp/sold Regiunea Vest 2010-2011

20101) 2011

mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 1) 1.I-31.V1)

Total exporturi FOB

Regiunea VEST 426400 468920 456516 371050 499051 496573 535786 412133 485278 510250 594461 499347 553143 2642477

Arad 130423 148118 139196 109910 162815 162165 172231 127120 160364 171795 193315 161893 172484 859851

Caras-Severin 13366 9235 15346 13669 10517 15572 8647 15198 13986 12193 21634 14338 21027 83178

Hunedoara 39867 39552 40108 26224 39940 45132 45841 36163 40033 44006 51027 40704 42966 218733

Timis 242744 272015 261866 221247 285779 273704 309067 233652 270895 282256 328485 282412 316666 1480715

Total importuri CIF

Regiunea VEST 407043 444615 415440 339659 464199 443647 482785 397935 431781 440708 524303 461192 520153 2378136

Arad 126284 137138 136158 109152 148789 144308 153562 132614 140418 156328 178140 156310 176198 807394

Caras-Severin 7552 8526 7786 7412 8541 8243 8221 7337 8139 8864 9612 9656 10754 47025

Hunedoara 32345 34562 32949 23250 30802 34115 38993 31863 36671 36893 45924 36758 43704 199950

Timis 240862 264389 238547 199845 276067 256981 282009 226121 246553 238623 290627 258468 289497 1323767

Sold FOB/CIF

Regiunea Vest 19357 24305 41076 31391 34852 52926 53001 14198 53497 69542 70158 38155 34466 264341

Arad 4139 10980 3038 758 14026 17857 18669 -5494 19946 15467 15175 5583 -3714 52457

Caras-Severin 5814 709 7560 6257 1976 7329 426 7861 5847 3329 12022 4682 10273 36153

Hunedoara 7522 4990 7159 2974 9138 11017 6848 4300 3362 7113 5103 3946 738 18783

Timis 1882 7626 23319 21402 9712 16723 27058 7531 24342 43633 37858 23944 27169 156948

1) date provizorii 2) date revizuite

Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis – Regiunea Vest - buletine statistice lunare 2011

Cifra de afaceri





17

Sursa: http://www.fin.ro/articol_62394/regiunea-centru-va-deveni-cea-mai-bogata-cu-o-cifra-de-afaceri-cumulata-de-

38-mld--lei.html





18

Conform Comisiei Nationale de Prognoza principalii indicatori economici sunt sintetizati astfel:





19

Constructii locuinte

Judetul Caras-Severin se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste evolutia numarul de locuinte

construite in ultimii 20 ani si pe locul 38 din 42 pe tara in topul numarului de locuinte construite in

ultimii 3 ani, 2008, 2009 si 2010.

La sfirsitul trimestrului III 2010 pe raza judetului Caras-Severin s-au terminat 106 locuinte, cu 2

locuinte mai multe decit la sfirsitul trimestrului III 2009.





20

Harta locuintelor din Romania in recesiune

Sursa: Econtext





21

Consecinta a evolutiilor demografice din ultimii ani, caracterizate prin scaderea populatiei si prin

amplificarea migratiei externe, populatia scolara din toate nivelurile educationale a inregistrat o

reducere continua. In cadrul Regiunii Vest, judetul Caras–Severin are cele mai putine gradinite,

scoli si licee

Turismul

Sosirile vizitatorilor straini in Rominia, inregistrate la punctele de frontiera, au fost in perioada

1 ianuarie – 31 octombrie 2011, de 6,552 milioane potrivit datelor anuntate de Institutul National

de Statistica (INS). Majoritatea vizitatorilor straini provine din tari situate in Europa (94,0%).

Pe de alta parte, prognozele pentru dezvoltarea turismului in Romania sunt pozitive.

Romania este pe locul 7 in topul destinatiilor globale cu cele mai rapide cresteri ale contributiei

directe a turismului in PIB pe urmatorii 10 ani, iar in ceea ce priveste estimarile de evolutie ale

calatoriilor de afaceri, ne clasam pe locul 2, potrivit unei cercetari a Consiliului Mondial al

Turismului .

Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul romanesc,

precum si de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa

organizarii, promovarii si diseminarii informatiilor din centrele turistice si de numarul limitat al

acestor centre ce activeaza la nivel local. Turismul rural nu este dezvoltat astfel incat sa intampine

cerintele pietei atat la nivel national cat si international, in mod deosebit, existenta infrastructurii de

turism nu raspunde cerintelor turistilor atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Contrar

potentialului touristic incontestabil infrastructura turistica este deficitara sau de slaba calitate.

In cadrul Regiunii Vest, judetul Caras-Severin ar avea cea mai mare capacitate de cazare (nu se

specifica conditiile unitatilor de primire ci numarul ) dar ocupa locul 3 la sosirile turistilor, declasat

doar de judetul Hunedoara, conform unui studio de piata din 2009 cei mai multi turisti fiind chiar

din judetul Caras-Severin, urmati de turistii din cadrul Regiunii Vest si doar 4.32% fiind rezidenti

in alta tara.

Executia bugetelor locale

In cadrul Regiunii Vest, judetul Caras-Severin se afla pe ultimul loc atat in functie de venituri, cat

si in functie de subventii si cheltuieli in ani 2005 -2009.





22

Fonduri structurale

Judetul Caras-Severin se afla printre ultimele judete pe tara in functie de banii atrasi de la

Uniunea Europeana din 2007 pana in prezent ( toate programele operationale, exceptand POS-T),

fiind devansat doar de judetul Ialomita conform unui raport realizat in 2011.

Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, a pus la dispozitia comunitatilor o serie

de oportunitati de finantare pentru perioada 2007-2013, care vor continua cu siguranta prin diferite

tipuri de programe in perioada 2013-2020.

Situatii la sfarsitul lunii septembrie 2011.

Judetele care au atras cei mai multi bani de la Uniunea Europeana

Judet lei euro

Bucuresti 4.881.660.823 1.162.300.196

Iasi 1.445.008.072 344.049.540

Cluj 1.191.868.485 283.778.210

Timis 1.184.079.876 281.923.780

Dolj 1.163.476.175 277.018.137

Dambovita 1.158.069.410 275.730.812

Brasov 977.872.580 232.826.804

Suceava 933.169.334 222.183.174

Neamt 891.227.997 212.197.142

Alba 879.705.691 209.453.736

Judetele care au atras cei mai putini bani de la Uniunea Europeana:

Judet lei euro

Ialomita 68.089.794 16.211.855

Caras-Severin 139.443.645 33.200.867

Galati 175.202.332 41.714.841

Salaj 257.132.928 61.222.125

Harghita 257.511.571 61.312.278

Maramures 292.354.450 69.608.202

Mehedinti 353.277.384 84.113.663

Giurgiu 436.338.822 103.890.195

Valcea 439.212.533 104.574.412

Cu exceptia POS-T, unde beneficiari sunt exclusiv autoritati centrale.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) – Raport:”Fondurile Structurale, de la oportunitate de dezvoltare la buget de prada-

Sansele redresarii Romaniei prin fonduri structurale”, sept.2011





23

Masuri pentru imbunatatirea conditiilor de viata

Cum vad oamenii caile depasirii problemelor critice actuale din domeniul conditiilor de

viata ? Noua din zece persoane au formulat una, doua sau trei solutii.

Cateva masuri sunt impartasite de milioane de oameni: „cresterea ocuparii si a calitatii acesteia”

„schimbarea conducerii politice”, „cresterea veniturilor” etc.

Trei sferturi din populatie crede ca solutia ameliorarii conditiilor de viata se afla in schimbari in

economie: cresterea ocuparii, cresterea veniturilor, scaderea impozitelor si a preturilor,

sprijin pentru dezvoltarea agriculturii, investitii si infrastructura.

Fata de anii anteriori, proportia populatiei care crede ca imbunatatirea

conditiilor de viata are nevoie de schimbari politice a crescut de peste doua ori.

Avand in vedere ca judetul nostru, Caras-Severin este cam in toate topurile si domeniile pe ultimele

locuri atat pe tara cat si in cadrul Regiunii de Vest, ar trebui sa transformam toate aceste lipsuri,

greseli, insuficiente, slaba dezvoltare in oportunitati care ar putea conduce la creearea unor

multitudini de activitati economice si sociale care sa ocupe aceasta piata goala ce s-a creat in ultimii

20 de ani, avand drept scop final dezvoltarea judetului si imbunatatirea conditiilor de trai.





24

1. Analiza socio-economica a REGIUNII VEST

Regiunea Vest este situata in partea de vest a Romaniei la granita cu Ungaria si Serbia, fiind

alcatuita din punct de vedere administrativ din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si

Timis. Regiunea Vest are o suprafata de 32.034 km 2, reprezentand 13,4 % din suprafata tarii.

1.2 Caracteristici teritorial – administrative

Din punct de vedere administrativ-teritorial, la nivelul Regiunii Vest exista 323 unitati

administrativ-teritoriale, care pot fi impartite dupa cum urmeaza: 12 municipii, 30 de orase si 281

de comune.

1.2.1 Judetul Caras-Severin

Judetul Caras-Severin este situat in partea de sud-vest a Romaniei si are o suprafata totala 8.520

km², reprezentand 3,6% din teritoriul national, fapt care il plaseaza, din acest punct de vedere, pe

locul al treilea in ierarhia judetelor Romaniei, dupa judetul Timis (8697 km²) si Suceava (8553

km²).

1.3 Populatia regiunii Vest

La 1 iulie 2009, populatia Regiunii Vest era de 1.921.700 locuitori, reprezentand 8,95% din

populatia Romaniei. Regiunea Vest are cel mai mic numar al populatiei dintre toate regiunile, fiind

totodata si singura regiune cu o populatie mai mica de doua milioane de locuitori. Fata de anul

2000, sub influenta combinata a nivelului diferentiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii

interne si al intensitatii migratiei externe, populatia regiunii a scazut cu 119.429 locuitori.

La 1 iulie 2009, populatia resedintelor de judet din regiune era de: 165.477 locuitori in Arad, 83.115

locuitori in Resita, 66.471 locuitori in Deva, respectiv 312.113 locuitori in Timisoara. Populatia

insumata a celor patru resedinte de judet reprezinta aproape o treime din totalul populatiei Regiunii

Vest – 32,63%.

Desi se afla pe locul al treilea ca si suprafata in ierarhia judetelor, Caras-Severinul este unul din cel

mai putin dens populate judete din Romania. Astfel, populatia totala la 1 iulie 2010 il situeaza, cu

cei 320840 de locuitori, pe locul 34 din punct de vedere al numarului de locuitori si pe penultimul

loc in ceea ce priveste densitatea populatiei (37,7 locuitori/ km²), ultimul loc ocupandu-l judetul

Tulcea. Situatia este determinata de relieful predominant muntos (65,4% din suprafata) si de vastele





25

suprafete acoperite cu paduri, reprezentand 45,6% din suprafata judetului. Pe de alta parte, un alt

factor il constituie scaderea numarului populatiei, datorata sporului natural negativ, cat si soldului

negativ al migratiei din ultimii ani. Populatia urbana a judetului are o pondere de 56,0 % si este

concentrata in 2 municipii si 6 orase, in timp ce diferenta de 44,0 % este raspandita in 69 de

comune.

Tabel nr.1 Populatia in perioada 2002-2008

Populatia la 1 iulie 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total Romania 21.794.793 21.733.556 21.673.328 21.623.849 21.584.365 21.537.563 21.528.627

Regiunea de Vest 1.954.713 1.946.647 1.939.514 1.930.458 1.927.229 1.924.442 1.924.488

Caras-Severin 335.936 333.860 332.688 331.876 330.517 327.579 324.236

Timis 662.590 661.171 661.593 658.837 660.966 666.866 676.360 Sursa: Strategia de Dezvoltare a Banatului in Regiunea Transfrontaliera Romania – Serbia 2010-2015/ Camera de

Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, 2009

Tabel nr. 2 Populatia pe grupe de varsta, la 1 ianuarie 2009 ( nr persoane)





26

1.4 Piata Fortei de Munca

Tabel nr. 3 Efectivul salariatilor din economie, la sfarsitul perioadei mii persoane

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.

Total tara 4247,7 4223,3 4194,1 4162,5 4146,4 4101,6 4095,2 4096,5 4113,0 4130,7 4155,0 4185,0 4195,7

Agricultura, silvicultura

si pescuit 88,1 87,0 85,8 83,9 79,6 76,8 76,7 78,6 82,6 84,2 85,1 86,8 87,3

Industrie 1219,1 1213,4 1213,6 1209,2 1209,5 1199,2 1209,0 1214,7 1219,5 1220,9 1226,0 1231,0 1237,6

Constructii 325,4 323,0 318,6 317,3 313,2 299,3 288,4 289,1 296,3 305,6 315,1 321,3 324,6

Servicii si alte activitati 2615,1 2599,9 2576,1 2552,1 2544,1 2526,3 2521,1 2514,1 2514,6 2520,0 2528,8 2545,9 2546,2

Nota: Datele lunare privind efectivul de salariati sunt obtinute printr-o cercetare statistica selectiva. Incepand cu luna ianuarie 2011, esantionul cuprinde 25.000 unitati economico-sociale. Unitatile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv in cercetare, exceptie facand unitatile administratiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe baza de esantion reprezentativ la nivel de judet (cca. 770 de unitati). Pentru sectorul economic, au fost incluse in cercetare unitatile cu 4 salariati si peste, care reprezinta 93,32% din numarul total al salariatilor din acest sector.


Regiunea Vest

Conform datelor statistice, in Regiunea Vest, populatia ocupata ( indicatorul care masoara acea

parte din populatia activa care lucreaza efectiv in economie ) era in anul 2008:

Tabel nr. 4 Populatia ocupata in 2008 pe regiuni -mii persoane

Regiunea AN

2008

NV 1128

CENTRU 1027

NE 1674

SE 1156

SUD-MUNTENIA 1485

BUC-ILFOV 1032

SV OLTENIA 1040

V 869.2

ARAD 211.6

CS 122.6

HUNEDOARA 199.5

TM 335.5 Sursa: Institutul National de Statistica- Statistica Teritoriala 2010- Repere Economice si Sociale Regionale





27

In comparatie cu celelalte regiuni, populatia ocupata a Regiunii Vest era cea mai mica ca numar, iar

in interiorul regiunii, judetului Caras-Severin era pe ultimul loc – situatie explicata in parte si prin

faptul ca Regiunea Vest are cel mai mic numar al populatiei dintre toate regiunile, fiind totodata si

singura regiune cu o populatie mai mica de doua milioane de locuitori.

Tabel nr. 5 Structura populatiei ocupate civile pe activitati ale economiei nationale, in

regiunea Vest, in 2006-2008 – mii persoane

Regiunea Vest 1 ian 2006 1 ian 2007 1 ian 2008

total femei total femei total femei

Agricultura, vanatoare si silvicultura

222.8 112.7 209.7 107.7 205.7 104.6

Industrie 246.6 114.9 244.6 113.9 250.8 116.1

Constructii 41.1 6.3 44.8 6.9 51 7.8

Comert 110.4 51.7 115.9 55.3 122.6 58.5

Alte servicii 213.9 110.6 224.4 114.1 239.1 118.4

Total 834.9 396.2 839.4 397.9 869.2 405.4 Sursa: Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara – “Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca

si incluziune sociala Regiunea Vest 2009-2012”.

Tabel nr. 6 Structura populatiei ocupate civile pe activitati ale economiei nationale, in judetul

Caras-Severin, 2006-2008 – mii persoane

Caras-Severin 1 ian 2006 1 ian 2007 1 ian 2008

total femei total femei total femei

Agricultura, vanatoare si silvicultura

45.3 23.3 42.8 22.3 42 21.7

Industrie 28.8 12 27.4 11.4 27.4 12

Constructii 4.9 0.9 2.2 0.6 2.1 0.5

Comert 10.9 4.9 11.6 5 12.5 4.9

Alte servicii 29.8 16.1 34.2 16.1 38.6 18.4

Total 119.7 57.2 118.2 55.4 122.6 57.5 Sursa: Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara – “Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca






28

In ceea ce priveste efectivul de salariati in perioada 2010 -2011 situatia sta in felul urmator:

Table nr. 7 Efectivul salariatilor – la sfarsitul perioadei

persoane

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.1) feb.1) mar.1) apr.1) mai 1) iun.1) iul.2)

Total Regiune VEST 486010 483456 480385 477070 475378 470671 469355 469497 471229 473088 475642 478795 483846

Agricultura, vanatoare si servicii anexe, Silvicutura si Pescuit

12583 12517 12437 12352 12307 12185 12152 12156 12200 12249 12315 12397 12669

Industrie si constructii 209586 208484 207158 205728 204999 202968 202406 202468 203214 204017 205120 206480 215002

Servicii 263841 262455 260790 258990 258072 255518 254797 254873 255815 256822 258207 259918 256175

Total Arad 114845 114241 113515 112731 112331 111219 113482 113517 113936 114386 115005 115768 116039


3444 3426 3404 3381 3369 3335 3134 3135 3147 3159 3176 3197 3205


Servicii 57441 57139 56776 56384 56184 55628 55055 55072 55275 55493 55794 56164 56295

Total Caras-Severin 56893 56592 56229 55838 55638 55082 52283 52299 52493 52701 52987 53340 53465


1950 1940 1928 1914 1907 1888 2044 2045 2053 2061 2072 2086 2091


Servicii 30905 30741 30544 30332 30223 29921 28779 28788 28894 29009 29167 29361 29429

Total Hunedoara 112565 111966 111246 110468 110071 108967 108660 108693 109100 109536 110135 110874 111085


2360 2347 2332 2316 2307 2284 2278 2279 2287 2296 2309 2324 2323


Servicii 59285 58970 58591 58181 57972 57391 57229 57246 57461 57690 58005 58395 57954

Total Timis 201707 200657 199395 198033 197338 195403 198820 198880 199608 200389 201463 202788 203257


4829 4804 4773 4741 4724 4678 4940 4941 4959 4979 5005 5038 5050


Servicii 116210 115605 114879 114093 113693 112578 110041 110074 110477 110909 111504 112237 112497

1) Date reestimate. Datele pentru perioada ianuarie-iunie 2011 au fost reestimate pe baza rezultatelor cercetarii statistice lunare asupra castigurilor salariale, completate cu informatiile existente in Registrul Statistic al Intreprinderilor pentru intreprinderile cu 1-3 salariati si au fost repartizate pe judete si sectoare de activitate conform distributiei obtinute din cercetarea statistica anuala asupra costului fortei de munca din anul 2010.

2) Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetarii statistice lunare asupra castigurilor salariale, completate cu informatiile existente in Registrul Statistic al Intreprinderilor pentru intreprinderile cu 1-3 salariati si au fost repartizate pe judete si sectoare de activitate conform distributiei obtinute din cercetarea statistica anuala asupra costului fortei de munca din anul 2010.

Nota: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificarii activitatilor din economia nationala CAEN Rev.2.






29

1.4.1 Rata somajului

Grafic nr.1 Evolutia ratei somajului in intervalul 2004-2009 la nivel de tara

Tabel nr. 8 Evolutia numarului de someri in perioada 2000 – 2009 ( nr. persoane) in

Regiunea Vest

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rom

ania

100713

1 826932 760623 658891

55789

2 522967 460495 641000 575000 681000

Reg

Vest 95674 84751 57307 60691 50695 45270 35486 29470 33641 64850

CS 14757 17707 13460 13420 11735 10209 8017 8967 7698 13326

Arad 17430 12455 10273 9726 7488 7551 7036 4929 6549 14591

Timi

s 24324 20073 12309 10929 8219 7360 6737 5487 5568 15114

Hune

doar

a 39163 34516 21265 26616 23253 20150 13696 10087 13826 21819

Sursa: INSSE





30

Pentru perioada iulie –decembrie 2010, ianuarie-iulie 2011, situatia numarului somerilor in

Regiunea Vest si judetele aferente, este urmatoarea:

Tabel nr. 9 Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul perioadei

persoane

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun iul


din care:

Barbati 32758 32382 31092 29176 28540 28278 26980 25195 21424 18299 16683 15712 15332

Femei 27311 27273 26665 25113 24219 22899 21154 19561 16945 15180 14511 14051 14319

Total Arad 12156 11998 11903 11474 11434 11068 10712 10113 8922 8226 7591 7243 7094

din care:

Barbati 6747 6634 6519 6259 6310 6215 6065 5741 5021 4583 4251 4006 3822

Femei 5409 5364 5384 5215 5124 4853 4647 4372 3901 3643 3340 3237 3272


din care:

Barbati 7082 6741 6487 6411 6307 6372 6004 5758 4697 4058 3545 3303 3367

Femei 5473 5346 5261 5214 5031 4908 4399 4171 3487 3069 2781 2631 2764

Total Hunedoara 21149 21004 19926 17315 16815 16462 15738 14979 13421 11215 10958 10639 10613

din care:

Barbati 11272 11187 10552 9163 8939 9002 8775 8353 7357 5889 5580 5322 5250

Femei 9877 9817 9374 8152 7876 7460 6963 6626 6064 5326 5378 5317 5363

Total Timis 14209 14566 14180 13875 13172 12367 11281 9735 7842 6911 6319 5947 5813

din care:

Barbati 7657 7820 7534 7343 6984 6689 6136 5343 4349 3769 3307 3081 2893

Femei 6552 6746 6646 6532 6188 5678 5145 4392 3493 3142 3012 2866 2920

Sursa : Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca.





31

Tabel nr 10 Rata somajului inregistrata la sfarsitul perioadei (%)

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb mar apr mai iun iul

Total Arad 5,7 5,6 5,6 5,4 5,3 5,2 5,0 4,7 4,2 3,8 3.5 3,4 3.3

din care:

Barbati 5,9 5,8 5,7 5,5 5,5 5,5 5,3 5,0 4,4 4,0 3.7 3.5 3,4

Femei 5,4 5,3 5,4 5,2 5,1 4,8 4,6 4,4 3,9 3,6 3.3 3,2 3,3

Total Caras-Severin 9,6 9,2 9,0 8,9 8,7 8,6 8,0 7,6 6,3 5,5 4.8 4,5 4.7

din care:

Barbati 10,0 9,5 9,1 9,0 8,9 9,0 8,5 8,1 6,6 5,7 5.0 4,7 4,7

Femei 9,2 8,9 8,8 8,7 8,4 8,2 7,4 7,0 5,8 5,1 4.7 4,4 4,6

Total Hunedoara 10,4 10,3 9,8 8,5 8,2 8,1 7,7 7,3 6,6 5,5 5.4 5,2 5.2

din care:

Barbati 10,2 10,1 9,5 8,3 8,1 8,1 7,9 7,6 6,7 5,3 5.0 4,8 4,8

Femei 10,5 10,5 10,0 8,7 8,4 8,0 7,4 7,1 6,5 5,7 5.7 5,7 5,7

Total Timis 4,2 4,3 4,3 4,2 4,0 3,7 3,4 2,9 2,4 2,1 1.9 1,8 1.7

din care:

Barbati 4,2 4,3 4,2 4,1 3,9 3,7 3,4 3,0 2,4 2,1 1.8 1,7 1,6

Femei 4,1 4,3 4,4 4,3 4,1 3,7 3,4 2,9 2,3 2,1 2.0 1,9 1,9

Sursa de date: Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca

Tabelul nr. 11 Rata somajului inregistrat la sfasitul anului (prognoza) (procente)

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total economie 7.8 6.9 5.5 5 4.8 4.5

Regiunea vest 7.3 5.8 4.4 4 3.8 3.6

Arad 6.8 5.2 3.8 3.5 3.1 2.5

Caras-Severin 10.4 8.6 7 6.5 6 5.8

Hunedoara 10.6 8.1 6.5 6 5.5 5

Timis 4.4 3.7 2.6 2.3 2 1.9

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, raport din iunie 2011





32

1.4.1.1 Somajul in Judetul Caras-Severin

Prabusirea anumitor ramuri precum siderurgia sau sectorul minier in judetul Caras-Severin

(considerat monoindustrial) a determinat o rata crescuta a somajului.

La sfarsitul anului 2010, efectivul salariatilor din economia judetului Caras-Severin, a fost de

55.082 persoane, din care 54,3% isi desfasurau activitatea in servicii, 42,3% in industrie si

constructii, restul de 3,4% munceau in agricultura, silvicultura si servicii anexe. Fata de sfarsitul

anului 2009 numarul de salariati a scazut cu 6,5% (58.887 salariati in 2009).

Tabel nr. 12 Efectivele de salariati la sfarsitul fiecarei luni a anului 2010 sunt prezentate in

tabelul care urmeaza:

persoane

2009 2010

dec ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Total judet

58887 58341 57896 57575 57420 57269 57100 56893 56592 56229 55838 55638 55082

Agricultura,silvicultura si serv. Anexe 1916 2000 1985 1974 1968 1963 1957 1950 1940 1928 1914 1907 1888

Industrie si constructii

25375 24650 24462 24326 24261 24197 24125 24038 23911 23757 23592 23508 23273

Servicii

31596 31691 31449 31275 31191 31109 31018 30905 30741 30544 30332 30223 29921

Sursa de date: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

La sfarsitul anului 2010, in judetul Caras-Severin se aflau 11.280 someri, 6372 fiind barbati si

4.908 femei.

Rata somajului, la sfarsitul aceleiasi perioade a fost de 8,6%, cu 1,6% mai mica decat la sfasitul

anului 2009.

Distributia diferentiata a somerilor pe sexe, imprima o rata a somajului diferita (8,2% pentru femei,

respectiv 9,0% pentru barbati).

Tabelele urmatoare redau sintetic evolutia lunara a numarului de someri pe sexe, precum si rata

somajului:





33

Tabelul nr. 13 Evolutia lunara a numǎrului de someri in Caras-Severin

persoane

2009 2010


Total judet

1332

6

1442

3

1427

5

1417

5

1346

5

1269

4

1265

6

1255

5

1208

7

1174

8

1162

5

1133

8

1128

0 Barbati 7502 8334 8309 8293 7849 7359 7291 7082 6741 6487 6411 6307 6372

Femei 5821 6089 5966 5882 5616 5335 5365 5473 5346 5261 5214 5031 4908


persoane

2011

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug

Total Judet 10403 9929 8184 7127 6326 5934 6131 6135

Barbati 6004 5758 4697 4058 3545 3303 3367 3294

Femei 4399 4171 3487 3069 2781 2631 2764 2841 Sursa de date: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

Tabelul nr 14 Rata somajului in Caras-Severin

2009 2010 (%)


Total judet 10,2 11,0 10,9 10,8 10,3 9,7 9,7 9,6 9,2 9,0 8,9 8,7 8,6

Barbati 10,6 11,8 11,7 11,7 11,1 10,4 10,3 10,0 9,5 9,1 9,0 8,9 9,0

Femei 9,7 10,2 10,0 9,8 9,4 8,9 9,0 9,2 8,9 8,8 8,7 8,4 8,2


2011 (%)

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug

Total Judet 8,0 7,6 6,3 5,5 4,8 4,5 4,7 4,7

Barbati 8,5 8,1 6,6 5,7 5,0 4,7 4,7 4,6

Femei 7,4 7,0 5,8 5,1 4,7 4,4 4,6 4,8 Sursa de date: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca





34

2. Dezvoltarea urbana

Dezvoltarea urbana s-a axat timp indelungat pe un singur instrument si anume planul urbanistic.

Abordarea problematicii oraselor numai din perspectiva amenajarii teritoriului si urbanismului nu

mai este de actualitate. Orasul reprezinta un complex in care componenta sociala, schimburile

economice, serviciile, protectia mediului, educatia, cultura, stiinta si cercetarea sunt elemente de

luat in calcul. Dezvoltarea urbana urmareste crearea bunastarii colectivitatilor urbane, prin

inglobarea tuturor domeniilor si componentelor dezvoltarii locale.

Din punct de vedere administrativ, orasul devine un actor important pe scena economica nationala,

avand propriile drepturi, importanta politica, pozitie in domeniile profesionale si capacitate de a se

alia cu alti actori in vederea promovarii cresterii economice.

Un plan strategic trebuie sa pregateasca baza geografica, economica si sociala a orasului in

principal pe urmatoarele directii:

Stabilirea parametrilor pentru dezvoltarea viitoare tinand cont de constrangerile topografice

si considerentele de mediu – pentru o dezvoltare durabila;

Maximizarea eficientei in realizarea infrastructurii urbane, cum ar fi drumurile, canalizarea,

energia electrica, apa, gazele etc.

Facilitarea coordonarii activitatilor comerciale/ business si a serviciilor publice, crearea de

locuri de munca, transportul, locuintele, educatia, protectia sociala, etc.

Inlaturarea obstacolelor care blocheaza dezvoltarea economica, spatiale, sociale, etc.

Dezvoltarea urbana durabila trebuie sa fie o constanta in elaborarea strategiilor de dezvoltare locala,

avandu-se in vedere principiile de la Rio de Janeiro-1992- Agenda 21 si Strategia Nationala pentru

Dezvoltare Durabila in Romania – care sustin dezvoltarea durabila si abordeaza in continutul lor

directii esentiale pe care edilii locali trebuie sa le prevada, sustina si evalueze:

Protectia si promovarea sanatatii umane;

Cresterea populatiei si sanatatea ecosistemului;

Asezari umane viabile;

Dezvoltare economica responsabila;

Conservarea si gospodarirea resurselor (protectia atmosferei, gospodarirea viabila a

terenurilor, combaterea despaduririlor);





35

Dezvoltarea montana durabila;

Dezvoltarea durabila a agriculturii;

Conservarea diversitatii biologice;

Protectia si gospodarirea apelor dulci;

Siguranta in utilizarea produselor toxice;

Gospodarirea deseurilor periculoase, radioactive si a deseurilor solide si apelor uzate

orasenesti, etc.

2.1 Oportunitati pentru dezvoltarea urbana

Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, a pus la dispozitia comunitatilor urbane o

serie de oportunitati de finantare pentru perioada 2007-2013, care vor continua cu siguranta prin

diferite tipuri de programe in perioada 2013-2020.

Una din axele prioritare ale POR (Programul Operational Regional) 2007-2013 are ca scop

dezvoltarea si revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica prin reabilitarea

infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor, precum si prin dezvoltarea structurilor de

sprijinire a afacerilor pentru cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca.

Pentru a putea realiza aceste obiective si pentru a putea contribui la rezolvarea problemelor cu care

orasele se confrunta, au fost si vor fi finantate planuri integrate ale unor orase mici sau areale clar

delimitate spatial in cadrul oraselor mijloci si mari, asa-numitele “zone de actiune urbana”.

Un plan integrat trebuie sa cuprinda actiuni de reabilitare a mediului construit degradat, de

dezvoltare a activitatilor antreprenoriale prin sprijinirea IMM-urilor si a infrastructurii de afaceri,

precum si actiuni de promovare a incluziunii sociale, a categoriilor de populatie marginalizate si

dezavantajate.

3. Spatiul rural

Cunoasterea, cercetarea, ameliorarea si dezvoltarea spatiului rural sunt activitati de importanta

vitala pentru o tara, atat prin dimensiunea spatiului rural, exprimata prin suprafata detinuta, cat si

prin ponderea populatiei ocupate in activitati productive, de servicii social-culturale, de habitat si de

turism. In Raportul asupra Cartei europene a spatiului rural, Comisia de agricultura si dezvoltare





36

rurala a Consiliului Europei, apreciaza ca spatiul rural al Europei reprezinta 85% din suprafata sa

totala si afecteaza, direct sau indirect, mai mult de jumatate din populatia europeana.

Cu toata urbanizarea rapida, ca urmare a industrializarii fara precedent in a doua parte a secolului al

XX-lea, in conditiile reducerii populatiei ocupate in agricultura, silvicultura si piscicultura (fara a se

reduce insa si populatia rurala) si a diminuarii ponderii relative a agriculturii in produsul intern brut,

importanta spatiului rural nu se reduce, ci, dimpotriva, este din ce in ce mai atent studiata, cercetata

si supusa unui proces complex de dezvoltare.

Ponderea populatiei rurale si a suprafetei ocupate de spatiul rural, precum si importanta vietii rurale

pentru o tara, fac ca problema dezvoltarii si amenajarii rurale sa capete dimensiuni si importanta

nationala si internationala. Tot mai multe tari, Consiliul Europei si Uniunea Europeana au ridicat

problema spatiului rural la nivel de politica europeana si comunitara.

Problema dezvoltarii si amenajarii rurale este una dintre cele mai complexe teme ale

contemporaneitatii, datorita faptului ca, in esenta sa, presupune realizarea unui echilibru intre

cerinta de conservare a spatiului rural economic, ecologic si social-cultural ale tarii, pe de o parte, si

tendinta de modernizare a vietii rurale, pe de alta parte. In acelasi timp, dezvoltarea si amenajarea

rurala se afla la confluenta dintre tendinta de expansiune a urbanului, a dezvoltarii agresive a

industriei pe seama spatiului rural si cerinta de a mentine, pe cat este posibil, ruralul la dimensiunile

sale actuale. In fine, dezvoltarea si amenajarea rurala, care tinde sa se modernizeze, sa se

europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecarei tari, are ca principal obiectiv mentinerea si

conservarea caracterului national al spatiului si culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave

distrugeri (fizice sau socio-culturale) locale, regionale sau nationale (cum este cazul tarilor foste

comuniste si in unele zone superindustrializate in Europa occidentala) se propunea solutia

reconstructiei sau, eventual, restaurarii acestor zone, in sensul readucerii lor la standardele de

ruralitate.

3.1 Oportunitati pentru dezvoltarea spatiului rural

Principalele obiective finantate de UE, conform politicii agricole si de dezvoltare rurala, sunt:

1) investitiile in fermele agricole, care vizeaza, cu precadere, ameliorarea calitativa a productiei,

reducerea costurilor (avand in vedere inclusiv diminuarea consumurilor materiale, in primul rand de





37

ingrasaminte chimice, pesticide etc.), protejarea mediului si ameliorarea peisajului (agrosilvic),

asigurarea bunului tratament si a bunastarii animalelor, incurajarea pluriactivitatii.

2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: sustinerea fermierilor tineri, incurajarea

pensionarii anticipate si stimularea formarii profesionale.

3) finantarea fermierilor din zonele defavorizate si cu restrictii de mediu consta in plati

compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protectie a mediului

inconjurator; in cadrul acestei masuri intra si compensarea pierderilor de recolta sau a cheltuielilor

suplimentare generate de programul Natura 2000;

4) finantarea masurilor de agromediu consta in platile efectuate catre fermierii care se angajeaza

in acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu

mediul, conform standardelor cuprinse in acquis-ul comunitar;

5) finantarea investitiilor in procesarea si marketingul produselor agricole. Sunt eligibili pentru

aceasta actiune agentii economici din spatiul rural, cu statut de fermier sau procesatori

agroalimentari, care sporesc calitatea produselor, acorda atentie protectiei mediului si au ca obiectiv

desfacerea produselor pe noi piete;

6) finantarea masurilor forestiere concretizate in infiintarea de noi suprafete impadurite,

investitii pentru procesarea lemnului, sporirea valorii materiei prime lemnoase s.a.;

7) finantarea masurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea, reparcelarea si

reorgnizarea terenului agricol al fermelor;

8 ) Stimularea fermelor care practica pluriactivitatea si diversificarea productiei agricole de la

care se obtin produse agricole cu desfacere asigurata, masuri de protejare a mediului si de asigurare

a bunastarii animalelor, dezvoltarea si imbunatatirea echiparii tehnice a localitatilor si teritoriului

rural, conservarii, renovarii si modernizarii localitatilor rurale, cu respectarea traditiilor si

arhitecturii specifice, prin folosirea de materiale locale, extinderea serviciilor de toate felurile

pentru grupurile de producatori agricoli.

Obiective de urmarit:

Promovarea diversificarii activitatilor economice;

Implantarea de intreprinderi mici si mijlocii cu profil agricol, industrial, artisanal,

commercial si servicii;

Reducerea impozitelor si taxelor, pe termene variabile, pentru intreprinzatorii care

dezvolta, in spatial rural, activitati economice conexe agriculturii;





38

Dezvoltarea infrastructurii tehnice;

Utilizarea eficienta a resurselor naturale, acordand atentie crearii conditiilor specifice

pentru dezvoltarea activitatilor de recreere si turism rural;

Incurajarea agroturismului si a productiei ecologice;

Transformarea agriculturii intr-o activitate performanta si diversificata;

Dezvoltarea potentialului uman;

Imbunatatirea infrastructurii sociale si a conditiilor de viata;

Reabilitarea, protectia si conservarea zonelor cu valoare naturala si de peisaj;

Accelerarea procesului de privatizare in agricultura;

Implicarea populatiei locale in procesul de dezvoltare a acestor zone;

Tabelul nr. 15 Spatiul Rural in Regiunea de Vest

Numar Comune Numar Sate

Total Romania 2851 12946

Regiunea de Vest 277 1327

Arad 68 270

Caras-Severin 69 287

Hunedoara 55 457

Timis 85 313

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest – Cap VI-Spatiul Rural

Pentru numarul populatiei pe medii si sexe in Romania, Regiunea Vest si judetul Caras-Severin,

vezi tabelul nr 2 de la punctual 1.1 Populatia Regiunii Vest.

3.2 Zone rurale in care predomina factorii defavorabili dezvoltarii (exemplificat judetul

Caras-Severin)

Zonele rurale aflate in dificultate sunt zone unde au aparut disfunctionalitati datorita actiunilor

sociale nocive, presiuni asupra mediului inconjurator, perturbatii de dezvoltare, ca effect al unor

masuri politice aberante, depopularii prin exod rural, etc. Fiecare zona in dificultate care se

confrunta cu problem sociale, economice sau ecologice, fiecare sat in parte este un caz aparte si

presupune un program de dezvoltare rurala adecvat.





39

Aceste zone rurale in care predomina factorii defavorabili dezvoltarii sunt caracterizate prin lipsa

unei diversificari a activitatilor economice, ceea ce da o dependent excesiva de agricultura.

Activitatile economice au o eficienta scazuta datorita numarului mic de activitati viabile, ponderii

scazute a sectorului cresterii animalelor, deficientelor in tehnologiile agricole si in marketingul

produselor agricole.

Aceste zone pot fi considerate zone sarace.

Statul, prin elaborarea si implementarea unor politici economice si sociale adecvate, are

posibilitatea de a sprijini dezvoltarea rurala a acestor zone.

Aceste localitati ramase in urma prin reducerea drastica a activitatii economice, nu mai au

potentialul economic de autoadministrare si dezvoltare.

In primul rand, aceste zone trebuie delimitate spatial si diagnosticate in sensul cunoasterii din

interior a cauzelor care le determina subdezvoltarea. Apoi, in functie de cauzele specifice

identificate in urma studiilor intreprinse, pot fi intocmite programe in diverse domenii.

Conform Raportului realizat de Agentia de Dezvoltare Regionala Vest – “Planul de Dezvoltare

Regionala 2007 – 2013”, judetul Caras-Severin cuprinde o zona rurala mare in care predomina

factorii defavorabili dezvoltarii economico-sociale.

Mai jos sunt descriese elementele defavorabile si elementele favorabile din zonele rurale din judetul

Caras-Severin, caracterizate cu ajutorul a 6 criterii.

Criteriul Elemente defavorabile Elemente favorabile

1. Fizico-

geografic

Zona montana Rezervatii ale biosferei si parcuri

nationale; Rezervatii si

monumente ale naturii

2. Demografic Densitatea populatiei scazuta; Declin

demographic datorat ratei natalitatii scazute,

ratei mortalitatii foarte ridicate si imbatranirii

avansate a populatiei;

Capacitate scazuta de ocupare a fortei de

munca;

Capacitate scazuta de reinnoire a fortei de

munca;





40

3. Economic Dezvoltarea sectorului zootehnic foarte

redusa;

Activitati industriale subdezvoltate

Nivel scazut de ocupare a fortei de munca;

Ferme individuale relativ mari;

Potential forestier ridicat;

Atractivitate turistica ridicata;

4. Locuire si

utilitati

Procent scazut de case construite dupa 1970;

Foarte putine instalatii de apa in interior;

Spatiu de locuire mai mare decat

media pe tara;

Procent ridicat de case construite

din materiale durabile;

5. Infrastructu

ra

Procent minim de populatie alimentata cu apa

din sisteme centralizate;

Nivel scazut de conectare la reteaua

telefonica;

Lipseste accesul direct la sosele principale si

la reteaua de cai ferate;

6. Mediu si

factori

naturali de

risc

Aer poluat;

Soluri puternic degradate in partea de vest;

Accidental alunecari si prabusiri de teren;

Riscul inundatilor

Ape si paduri nepoluate;

Sursa: Agentia de Dezvoltare Regionala Vest – “Planul de Dezvoltare Regionala 2007 – 2013”, Capitolul VI

– Spatiul rural

4. Infrastructura de transport

Existenta unei infrastructuri adecvate reprezinta premisa oricarei dezvoltari economice sustinute. In

continuare vom prezenta o evaluare a situatiei existente si a potentialului infrastructurii din

Regiunea Vest in general si din judetul Caras-Severin in special.

Uniunea Europeana aloca in fiecare an o cota importanta din buget pentru investitiile realizate in

infrastructura de transport. In acelasi timp, guvernele tarilor incearca sa implementeze politici





41

menite sa reduca impactul activitatilor de transport asupra climatului global, prin identificarea unor

sisteme mai eficiente de transport si prin trecerea la noi module de transport ce implica emisii mai

reduse de CO2 si de alte substante nocive pentru mediul inconjurator.

Din punct de vedere regional, o retea extensiva de drumuri si cai ferate reprezinta o prerecuzita

pentru dezvoltarea economica si competitivitatea interregionala.

Regiunea de Vest este traversata de doua din cele trei coridoare Pan-Europene care intersecteaza

Romania si anume coridorul IV: Berlin/Nunberg – Praga – Budapesta – Constanta – Istambul –

Salonic si coridorul VII: fluviul Dunarea.

4.1 Reteaua de transport rutier

Regiunea Vest are o retea bine-dezvoltata de cai rutiere, repartizata relativ echilibrat in teritoriu.

Dupa se observa in tabelele de mai jos, regiunea are o retea totala de drumuri publice de 10.292 km

(12.88 % din totalul national).

Din totalul drumurilor publice, doar 26 % sunt modernizate, procent apropiat de media nationala

(26.46). Se observa ca in cadrul regiunii, in judetele Arad, Hunedoara si Timis, procentul

drumurilor publice modernizate este mai mic decat media la nivel national. De asemenea, densitatea

drumurilor publice din regiune este de 32,1 km/ 100 km 2 de teritoriu, fiind sub media nationala de

33,5 km /100 km 2.

In judetele din regiune se constata diferente semnificative in ceea ce priveste densitatea drumurilor.

Astfel, judetul Caras-Severin detine ponderea cea mai scazuta (22.8 km/100 km2), in timp ce

judetul Hunedoara are cea mai mare densitate a drumurilor (45.4 km/ 100 km2).





42

Tabelul nr. 16 Drumurile publice in Regiunea de Vest, la sfarsitul anului 2005

Regiunea/ Judetul

Drumuri publice

Total (km)

din care (km) Procent drumuri

modernizate din total

Densitatea drumurilor

publice ( km pe 100 km2 teritoriu)

Modernizate

Cu imbracaminti

usoare se asfalt

Total Romania

79.904 21.148 20.915 26,46% 33,5

Vest 10.292 2.676 2.442 26% 32,1

Arad 2.240 511 699 22,81% 28,9

Caras-Severin

1.944 771 496 39,66% 22,8

Hunedoara 3.206 697 432 21,74% 45,4

Timis 2.902 697 815 24,01% 33,4 Sursa: Agentia pentru Dezvoltare Regionala Vest – Planul de dezvoltare regionala 2007-2013

In ceea ce priveste reteaua de drumuri din interiorul Regiunii Vest, se observa in tabelul de mai jos

ca avem de-a face cu 1.883 km de drumuri nationale ( 11,81% din totalul drumurilor nationale) si

8.409 km de drumuri judetene si comunale ( 13,14% din totalul drumurilor judetene so comunale ).

Tabel nr 17 Tipuri de drumuri publice in Regiunea Vest, la sfarsitul anului 2005

Regiunea/ Judetul

Drumuri nationale

din care (km)

Drumuri judene si comunale

din care (km)

Modernizate

Cu imbracaminti

usoare se asfalt

Modernizate

Cu imbracaminti

usoare se asfalt

Total Romania

15.934 14.374 1.253 63.970 6.774 19.662

Vest 1.883 1.746 120 8.409 930 2.322

Arad 405 392 13 1.835 119 686

Caras-Severin

560 524 36 1.384 247 460

Hunedoara 383 349 17 2.823 348 415

Timis 535 481 24 2.367 216 761 Sursa: Agentia pentru Dezvoltare Regionala Vest – Planul de dezvoltare regionala 2007-2013





43

Cele cinci drumuri europene care traverseaza Regiunea Vest pe directiile nord-sud si est-vest

sunt :

- E 68 – intra in tara dinspre Ungaria (Nadlac) si face legatura prin Arad – Deva cu centrul tarii (

Sibiu, Brasov) si cu capitala Bucuresti.

- E 70 – intra in tara dinspre Serbia (Moravita) si face legatura prin Timisoara, cu sudul tarii si cu

capitala Bucuresti.

- E 79 – intra in tara dinspre Ungaria pe la Oradea (Bors) si face legatura cu sudul tarii prin Defileul

Jiului (Jud. Hunedoara).

Drumuri europene secundare:

E671 – trece pe la nord prin Arad si Timisoara, asigurand legatura inter ecle doua centre judetene.

E 673 – face legatura prin Fagaras, intre estul tarii si Banat – Lugoj, scurtand legatura intre Deva si

Timisoara.

Principalele puncte slabe ale infrastructurii rutiere din regiune o reprezinta:

- lipsa autostrazilor, care are un efect negativ asupra tarficului de pe celelalte drumuri din

regiune;

- lipsa inelelor de centura in majoritatea municipiilor si oraselor din regiune, care ingreuneaza

traficul in interiorul oraselor si creste durata deplasarilor;

- degradarea drumurilor existente;

- marcarea, inscriptionarea si iluminarea de slaba calitate cu efecte negative asupra sigurantei

in circulatie;

- procentul ridicat de drumuri judetene nemodernizate, ceea ce conduce la restrangerea

posibilitatilor si a capacitatii de trafic.

Potrivit proiectului de buget pe anul 2012, Guvernul directioneaza 360 de milioane de lei catre

constructia si reparatia de drumuri judetene si comunale. Cei mai multi bani ii primeste judetul

Hunedoara -16,2 milioane de lei, urmat de Arges cu 16 milioane de lei si Bihor, aproape 14

milioane de lei.





44

Tabelul nr. 18 Fonduri alocate pentru drumuri in anul 2012

Judetul mii lei

ARAD 10.378

CARAS-SEVERIN 7.765

HUNEDOARA 16.258

TIMIS 13.242

discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2012/Anexa6.pdf

4.2 Reteaua de transport feroviar

Liniile de cale ferata de folosinta publica aflate in exploatare la sfarsitul anului 2005 in Regiunea

Vest insumau 1904 km, reprezentand 17,39% din totalul national.

Liniile electrificate totalizeaza 658 km, reprezentand 35,55% din totalul cailor ferate la nivelul

regiunii ( fata de 36,52% cat este media nationala), iar liniile ferate duble reprezinta 315 km

(16,54% din totalul regiunii, comparativ cu 27,44% media nationala).

Cu toate acestea, densitatea cailor ferate in Regiunea Vest este cea mai mare din tara,

59,4km/1000km2 teritoriu, (exceptie Regiunea Bucuresti Ilfov).

Judetul Caras-Severin are o retea de cai ferate de 344 km, reprezentand 18% din total la nivel de

regiune. Gradul de utilizare a transportului pe cale ferata este redus considerabil datorita starii

necorespunzatoare a materialului rulant si a caii de rulare.

Aportul retelei feroviare la viata economica este mult diminuat.

4.3 Transportul aerian

Un avantaj al Regiunii Vest este prezenta aeroporturilor in fiecare judet, dintre care 2 sunt

international – Timisoara si Arad -, iar celelalte doua sunt de importanta regional – Deva si

Carasnsebes. Pe de alta parte, un dezavantaj ar fi insuficienta valorificare a acestor doua

aeroporturi regionale care ar avea nevoie de sustinere pentru a avea sanse reale de dezvoltare pe

viitor.





45

4.4 Transportul naval

Desi coridorul fluvial al Dunarii, care face legatura intre vestul Europei si Marea Neagra, constituie

limita sudica a judetului Caras-Severin pe o lungime de 65 km, exista o singura amenajare portuara

la Moldova Noua, atat pentru calatori cat si pentru marfa. Desi pe Dunare transportul naval este

bine dezvoltat, judetul Caras-Severin beneficiaza in foarte mica masura de aceasta oportunitate din

cauza legaturilor rutiere si feroviare improprii ale singurul port aflat pe teritoriul lui.

5. Calitatea vietii

Desi urmatoarele date –preluate din Raportul “Calitatea vietii in Romania 2010” realizat de

Academia Romana –Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, sunt de referinta nationala,

concluziile extrase sunt perfect valabile si asupra conditiilor de viata si perceptiei populatiei asupra

diferitelor teme de interes general pe plan local in judetul Caras-Severin.

Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii a realizat cercetarea “Calitatea vietii 2010” folosind un

esantion reprezentativ la nivel national de 1161 persoane in varsta de peste 18 ani.

Cercetarea de teren s‐a desfasurat in perioada 25 iunie‐10 iulie 2010 in 78 de localitati si 127

puncte de esantionare. Esantionarea utilizata este probabilistic, multistadiala, esantionul fiind

extras din listele electorale. Eroarea de esantionare este de ±3%.

5.1 Venitul in calitatea vietii

Venitul este o resursa fundamentala pentru o calitate ridicata a vietii.

O treime din populatie apreciaza ca veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar iar o alta treime

ca veniturile ajung numai pentru strictul necesar.

Foarte putine gospodarii (14%) reusesc sa economiseasca si aproape jumatate dintre gospodarii (46

%) declara ca nu pot face fata cheltuielilor lunare.

In perspectiva comparativa internationala, conform ultimelor date disponibile Eurostat,

Romania ocupa, in anul 2008, ultimul loc in Uniunea Europeana, in privinta veniturilor populatiei,

cu venituri de la de doua ori pana la de cincisprezece ori mai mici decat in

celelalte tari (cu exceptia Bulgariei).

O majoritate covarsitoare a populatiei (74%) apreciaza negativ conditiile de viata din 2010 fata

de cele din 2009, considerandu‐le mai proaste sau mult mai proaste.





46

In cazul multor aspecte ale conditiilor materiale de viata, in anul 2010 s-a produs o revenire la

nivelul anului 1999, un alt moment de criza socio‐economica.

5.2 Familia

Familia reprezinta pentru majoritatea romanilor domeniul cel mai important al vietii lor.

Comparativ cu celelalte sfere ale vietii, viata de familie ofera cea mai mare multumire.

In mod constant, romanii apreciaza intr‐o majoritate covarsitoare relatiile de familie in mod

pozitiv, acesta dovedindu‐se unul dintre cele mai stabile domenii ale vietii oamenilor.

5.3 Mediul social

Societatea romaneasca este perceputa a fi mai degraba una de tip conflictual, cu precadere in zona

politicului dar si in cea a conflictelor sociale verticale (saraci‐bogati; salariati‐conducere).

Marea majoritate a respondentilor considera ca posibilitatea de a se afirma in viata este scazuta si

foarte scazuta. Cele mai importante elemente care asigura succesul in viata sunt, in opinia subiectilor,

caracteristicile individuale ca ambitia si talentul, in ierarhie urmandu-le munca si norocul.

5.4 Perceptia mediului politic

Modul in care oamenii traiesc si isi implinesc viata pe care o pretuiesc nu depinde numai de

alegerile pe care le fac, de capacitatile si resursele de care dispun, ci si de calitatea societatii, a

mediului social care le furnizeaza valorile majore ale vietii bune (cultura), resursele (economia),

libertatile, oportunitatile sau obstacolele in calea realizarii scopurilor de viata (politica).

Doar in sistemele democratice moderne oamenii pot alege felul de viata pe care si‐l doresc. Doar

in aceste societati oamenii sunt indreptatiti sa astepte ca guverne sensibile si responsabile sa le

satisfaca cererile si asteptarile.

Cum functioneaza democratia in Romania?

Evaluarea celor doua decenii care au trecut de la renasterea democratiei poate fi facuta din multe

perspective, dar aprecierile celor guvernati sunt esentiale.

Noua din zece romani cred ca oportunitatile de a influenta modul in care este condusa

tara sunt scazute si foarte scazute. Un asemenea consens critic, dincolo de numeroasele deosebiri

sociale si psihologice dintre oameni, este rar.





47

Coloratura subiectiva a evaluarilor nu este importanta. Milioane de cetateni nu mai au motive sa se

implice in viata politica. Ori, fara participarea celor guvernati, democratia nu poate functiona. Daca

in 1990 neincrederea in sensibilitatea si responsabilitatea guvernului fata de asteptarile

cetatenilor era justificata de experienta politica din deceniile anterioare, cresterea cu 50% in

urmatorii 10 ani, a segmentului de populatie care nu crede in virtutile participarii politice isi are

sursa in functionarea raporturilor dintre guvernanti si guvernati.

Dupa 1999, desi succesiunea generatiilor continua, credinta ca sunt putine sanse de influentare a

felului in care este guvernata tara se mentine.

In 2010, opt din zece oameni cred ca „tara este condusa rau si foarte rau”. Cetatenii,

confruntati cu consecintele crizei economice asupra bunastarii lor, acuza lipsa de performanta

a guvernului si a celorlalte institutii politice. Nici o guvernare din ultimii 20 de ani nu a fost privita

atat de critic de atat de multi oameni.

Continuarea procesului de democratizare se dovedeste o sursa importanta de crestere a calitatii

vietii in Romania.

5.5 Conditile comunitare

Punctele critice in evaluarea conditiilor comunitare sunt reprezentate de posibilitatile de

petrecere a timpului liber, modul in care primaria administreaza localitatea, calitatea

transportului in comun si masura in care subiectii considera ca pot influenta luarea deciziilor in

localitate, unde mai putin de 50% dintre subiecti au oferit evaluari pozitive ( conditii bune sau

foarte bune).

5.6 Masuri pentru imbunatatirea conditiilor de viata

Cand conditiile de viata sunt critice este nevoie de solutii si inovatii sociale.

Cum vad oamenii caile depasirii problemelor critice actuale din domeniul conditiilor de

viata ?

Noua din zece persoane au formulat una, doua sau trei solutii.

Cateva masuri sunt impartasite de milioane de oameni: „cresterea ocuparii si a calitatii acesteia”

„schimbarea conducerii politice”, „cresterea veniturilor” etc.

Structura preferintelor pentru un set sau altul de masuri pentru imbunatatirea conditiilor de

viata (ierarhia lor sau proporția sustinatorilor) difera de la o categorie social la alta. Pentru cei





48

care au mai mult de 12 clase (scoala postliceala sau facultatea), prima optiune este

„schimbarea conducerii politice”; pentru ceilalti, este „cresterea ocuparii”.

„Cresterea veniturilor (salarii, pensii, alocatii)” este mai importanta pentru oamenii

cu putina instruire (care au cel mult scoala generala absolvita).

In categoriile de venit, nu ierarhiile masurilor se deosebesc fundamental, ci proportia celor

care sustin o masura sau alta: persoanele cu venituri sub medie constituie majoritatea celor

care propun masuri economice; cei cu venituri peste medie formeaza majoritatea

sustinatorilor schimbarii guvernantilor.

Ierarhia masurilor nu difera intre comunitatile urbane si cele rurale, dar locuitorii oraselor

sunt majoritari intre sustinatorii schimbarilor politice si ai luptei impotriva coruptiei, in timp

ce locuitorii satelor constituie majoritatea celor care propun crearea de locuri de munca si

cresterea veniturilor.

La intrebarea: “Ce credeti ca ar trebui facut pentru imbunatatirea conditiilor de viata din

Romania? “, raspunsurile au fost urmatoarele:





49

Trei sferturi din populatie crede ca solutia ameliorarii conditiilor de viata se afla in schimbari in

economie

• cresterea ocuparii;

• cresterea veniturilor;

• scaderea impozitelor si a preturilor;

• salarii mai mici pentru politicieni, magistrati sau pensionari de lux;

• sprijin pentru dezvoltarea agriculturii;

• cresterea economica;

• investitii;

• infrastructura.

Cand unii oameni solicita cresterea veniturilor au, probabil in vedere situatia personala si „propriul

portmoneu”. Dar ei sunt minoritari.Ceilalti (aproape sase din zece persoane) au in vedere mediul

economic si oportunitatile pe care le poate oferi.

Acestia doresc mai multe sanse pentru a ajunge la nivelulde bunastare pe care si‐l doresc.

Trebuie observata rationalitatea masurilor economice si sustinerea larga pe care o au in toate

categoriile populatiei.

Mai mult de o treime din populatie crede ca este nevoie de schimbari politice pentru a avea conditii

de viata mai bune.

Fata de anii anteriori, proportia populatiei care crede ca imbunatatirea

conditiilor de viata are nevoie de schimbari politice a crescut de peste doua ori.

Fiecare al optulea respondent se gandeste la schimbari culturale si educationale. Circa1,8 milioane

de oameni isi leaga sperantele pentru o viata mai buna de stoparea coruptiei si o

justitie mai ferma. Ideile despre caile imbunatatirii conditiilor de viata sunt organizate in

retele. Prin frecventa cu care este invocata si numarul de lagaturi cu alte idei, cresterea ocuparii

si calitatii acesteia se afla in centrul reprezentarilor ameliorarii conditiilor de viata: 42% dintre

cei care cred ca este nevoie de schimbari politice se gandesc simultan si la crearea de locuri

de munca; doua treimi (65%) dintre cei care sustin cresterea veniturilor invoca si nevoia de

crestere a gradului de ocupare.

Faptul ca principalele trei solutii sunt impartasite pe o scara atat de larga in societate si au o

relative stabilitate in timp arata ca avem de‐a face cu moduri de a gandi conditiile de viata

construite social. Acestea au relevanta doar in societațile democratice care recunosc





50

intelepciunea multimilor (si nu doar a elitelor) si care au guverne (si o clasa politica) sensibile

si responsabile fata de guvernati.

6. Activitatea economica

Pentru romani Regiunea Vest inseamna in mod traditional bogatie, un nivel de dezvoltare superior

mediei romanesti si un stil de viata cu puternice influente din spatiul german si central European.

Astfel, plecand de la un set de circumstante favorabile si cladind pe o impresionanta traditie

industriala, in perioada post-comunista Regiunea Vest a inregistrat o crestere economica constanta,

superioara mediei romanesti si a reusit sa atraga un volum impresionant de investitii straine,

orientate catre sectoare economice dintre cele mai diverse.

Dinamismul economic al Regiunii Vest este dat de densitatea intreprinderilor localizate aici, care a

fost de 26,71 intreprinderi la 1000 de locuitori in 2008, peste media nationala de 25,41 intreprinderi

la 1000 de locuitori.

Grafic nr. 2 –Densitatea intreprinderilor active din Romania

Sursa: Institutul National de Statistica - „Anuarul Statistic al Romaniei", 2005, 2006, 2007, 2008, 2010

In viata economica sunt conturate doua zone geografice: pe de o parte, centrele economice Arad si

Timisoara si-au asigurat o relativa pluriactivitate economica, iar pe de alta parte, centrele urbane din

judetele Caras-Severin si Hunedoara, care au fost destinate activitatilor monoindustriale si au

devenit centre de referinta ale industriei datorita exploatarii intensive a materiilor prime si a

activitatilor productive legate de valorificarea acestora.

http://www.regiuneavest.ro/economia-regiunii-vest/cresere-economica-constanta/

http://www.regiuneavest.ro/economia-regiunii-vest/volum-impresionant-de-investitii-straine/

http://www.regiuneavest.ro/economia-regiunii-vest/volum-impresionant-de-investitii-straine/





51

6.1 Investitiile straine

6.1.1 Situatia investitiilor straine in Romania

Econtext (un site de business care ofera analize si comentarii profesioniste din sfera economica,

dar si informatii in timp real despre cele mai importante evenimente ale zilei. Continutul sau este

realizat de ziaristi profesionisti, cu o larga experienta la publicatii interne si international) a

realizat, pe baza datelor statistice ale Bancii Nationale a Romaniei, structura regionala a

investitiilor straine in Romania, a investitiilor straine directe care au fost realizate din 1990 si

pana in 2010.

Din 1990 si pana in 2010, strainii au investit in tara noastra 52,86 de miliarde de euro, iar regiunea

Bucuresti – Ilfov este zona catre care s-au indreptat cele mai multe investitii directe ale companiilor

straine. Catre aceasta regiune s-au indreptat 62,2% din investitiile straine, respectiv 32,7 miliarde de

euro. Clasamentul contrazice opiniile care spun ca vestul Romaniei este preferat de

investitorii straini. Astfel, dupa București-Ilfov in preferintele investitorilor nerezidenti urmeaza

centrul tarii. Regiunea Centru, care cuprinde judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si

Brasov a adunat 7,4% din banii strainilor, respectiv 3,9 miliarde de euro. Pe a treia pozitie se

situeaza regiunea Sud-Muntenia, unde au ajuns 3,81 miliarde de euro (7,3% din totalul investitiilor

straine). Aceasta regiune include judetele Prahova, Dambovita, Arges, Ialomita, Calarasi, Giurgiu și

Teleorman. Regiunea Vest, cuprinzand judetele Timis, Arad, Caras Severin si Hunedoara este

doar pe locul patru in clasamentul investitiilor straine, cu 3,45 miliarde de euro, fiind

devansata si de regiunea Sud care a adunat 3,82 miliarde de euro.

Primele cinci tari clasate dupa ponderea detinuta in soldul investitiilor straine la 31 decembrie 2010

sunt Olanda (20,7%), Austria (17,8 %), Germania (12,2%), Franta (8,3%) si Grecia (5,7%), ierarhie

inregistrata si in anul 2009.





52

Grafic nr. 3 – Harta Investitilor Straine in Romania

Conform unui articol aparut in ziarul Financiarul la data de 9 martie 2011, domnul Gheorghe

Marcu, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor a declarat ca in Romania exista, la

ora actuala, noua parcuri industriale in stadiul de executie, numarul total al acestui tip de locatii

fiind in prezent de 49, in suprafata de 2.590 de hectare.

“Dintre acestea, 26 au fost construite de catre autoritatile locale, 6 au fost realizate in parteneriat cu

operatorii privati, 17 au fost constituite de catre operatori privati, exclusiv, iar alte noua sunt in

stadiu de executie”, a afirmat Marcu.

Potrivit secretarului de stat din MAI, la ora actuala cele mai multe parcuri industriale se gasesc in

regiunea de sud a tarii (18), urmata de zona Centru – cu 12, Nord-Est (6), Vest (3), si cate doua in

N-E, S-E si S-V. Totodata, in prezent exista peste 760 de operatori care functioneaza in proiectul

realizarii de parcuri industriale, unde au fost create 36.839 locuri de munca pe plan local.





53

6.1.2 Investitiile straine directe in Regiunea Vest

Acestea au fost orientate in functie de accesibilitatea si potentialul zonelor, precum si de

mentalitatea oamenilor de afaceri si de traditia in domeniul respectiv, majoritatea fiind

concentrate in judetele Timis si Arad.

In Regiunea Vest are loc o activitate intensa si dinamica de schimburi comerciale internationale,

existand insa discrepante mari intre judetele regiunii, judetul Caras-Severin situandu-se pe

ultimul loc.

Grafic nr.4 Investitiile straine directe in Regiunea Vest

Sursa: Agentia de Dezvoltare Regionala Vest





54

Grafic nr. 5 – Principalele investitii straine directe in Regiunea Vest






55

6.2 Produsul Intern Brut

Tabel nr. 19 Evolutia PIB-ului la nivel national si regional 2001-2006 ( milioane lei –RON-,

preturi curente)

Anul/Regiunea 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Romania 116.768,7 152.017,1 197.427,6 247.368 288.954,6 344.650,6 416.006,8

Nord-Est 14.339,7 18.930,9 24.415,5 29.430,2 33.265,8 38.429,9 45.990,1

Sud-Est 13.165,2 18.035,8 22.922,8 29.843,3 32.852,1 38.508,7 44.273

Sud Muntenia 14.312,3 18.944,5 24.499,3 31.439,1 36.855,4 44.301,4 52.013,5

Sud-Vest Oltenia

10.485,1 12.677,6 17.580,1 21.709,7 23.920,5 28.589,2 34.419,6

Vest 11.223,6 14.913,4 19.822,3 25.254,1 29.081,7 35.788,9 42.995,7

Arad 2.668,7 3.452,5 4.591,1 6.106,3 7.028,1 8.406,7 10.064,4

Caras-Severin 1.573,9 2.000,1 2.715,4 3.354,8 3.736,2 4.445,2 5.353,2

Hunedoara 2.468,5 3.303,5 4.134,3 5.205,1 5.791,2 6.867,1 8.740,1

Timis 4.512,5 6.157,3 8.381,5 10.587,9 12.526,2 16.069,9 18.838

Nord-Vest 13.667,3 18.439,1 23.715,3 29.852,5 34.323,1 40.806,2 50.724,1

Centru 14.421,2 18.671,9 23.990,4 29.095,8 33.143,2 40.291,2 49.416,7

Bucuresti-Ilfov 25.071,9 31.274,4 40.326,8 50.573,1 65.307,1 77.710,5 95.798,2 Sursa: Agentia de Dezvoltare Vest, Analiza tematica regional-Evolutia demografica a regiunii Vest, pag 7

Tabel nr. 20 Valoarea produsului intern brut, pe

judete si regiuni Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, raport din iunie 2011,

milioane lei – RON-, preturi curente

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Economie 416007 514700 498008 513641 542035 590247 643816 703827

Vest 42995.7 50020.5 48641.3 51110.8 53966.9 58710.1 63968.7 69839.4

Arad 10064.4 11221.5 11065.4 11719.7 12390.8 13505.1 14728.8 16098

Caras-Severin 5353.2 6097.7 5809.7 6005.5 6319.5 6845.6 7426.8 8087.4

Hunedoara 8740.1 10386.3 9560.4 9869.5 10404.8 11275.3 12256.4 13360.3

Timis 18838 22315 22205.8 23516.1 24851.8 27084.2 29556.7 32293.8

Prognoza in profil teritorial s-a realizat pe baza prognozei pe termen mediu 2011 – 2014, varianta

de primavara 2011.





56

Tabelul nr. 21 – PIB /locuitor in Regiunea de Vest

PIB /

Locuitor

in euro

Total

regiune Arad

Caras-

Severin Hunedoara Timis

2006 5269 5202 3816 4082 6898

2007 6695 6589 4897 5545 8464

2008 7054 6664 5090 6022 8983

2009 5974 5727 4246 4855 7729

2010 6333 6119 4446 5080 8218

2011 6751 6529 4745 5432 8721

2012 7366 7131 5177 5928 9495

2013 8090 7838 5683 6521 10401

2014 8923 8654 6580 7213 11424 Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, raport din iunie 2011

Se observa din tabelele de mai sus, ca judetul Caras-Severin inregistreaza cel mai scazut PIB atat pe

judet cat si pe cap de locuitor, dintre toate judetele din Regiunea Vest.





57

Corelatia:

Datele pe anii 2007 si 2008 sunt definitive- furnizate si de Institutul National de Statistica, datele pentru anii 2009,

2010 sunt semidefinitive furnizate de Institutul de Statistica si Comisia Nationala de Prognoza

PIB milioane lei ron preturi curente PIB/locuitor milioane lei preturi curente

2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010

Romania 416006.8 514700 498007.5 513641 Romania 19315.4 23934.6 23195.5 23933.3

Caras 5353.2 6097.7 5809.7 6005.5 Caras 0.016341 0.018746 0.01799 0.018596

Reg VEST 42995.7 50020.5 48641.3 51110.8 Reg VEST 0.022341 0.025979 0.025311 0.026596

Corelatie PIB Corelatie PIB/locuitor

Romania Caras Romania Caras

Romania 1 Romania 1

Caras 0.976492 1 Caras 0.988874 1

Caras Reg

VEST Caras Reg

VEST

Caras 1 Caras 1

Reg VEST 0.967245228 1 Reg VEST 0.980916 1

Corelatia este pozitiva intre nivelul PIB-ului in judetul Caras-Severin in general si pe cap de

locuitor si nivelul pe regiune si pe tara.

6.3 Veniturile

Datele oficiale arata ca salariul mediu net al romanilor a fost, in luna ianuarie 2011, de 1.424 de lei.

Comparativ cu luna decembrie 2010, venitul s-a redus cu 72 de lei, echivalentul a 4,8%. Castigul

salarial mediu brut a fost, potrivit INS, de 1.963 de lei, in ianuarie 2011, cu 5% mai mic decat cel

inregistrat in luna precedenta.

De cele mai mari salarii nete, de 3.430 de lei, s-au bucurat angajatii in serviciile legate de

tehnologia informatiei. La polul opus, cele mai mici venituri le-au avut angajatii in hoteluri si

restaurante, 847 de lei.

In zona Regiunii Vest, efectivul de salariati era la inceputul anului 2010 de 500 203 de

persoane, pentru ca in august 2010 sa ajunga la 483 456. Din acestia, 114 241 sunt in Arad, 56 592

in Caras-Severin, 111 966 in Hunedoara si 200 657 in Timis. Mai putini salariati sunt si la nivel





58

de tara. Aici s-a ajuns de la 4,333 milioane de lucratori la 4,223 milioane la sfarsitul lui august

2010. La aceeasi data, Romania avea si 5, 597 milioane de pensionari.

Grafic nr. 6 In 2010 salariile nete pe judetele Romaniei au fost:

Grafic nr. 7 Evolutia castigului salarial mediu net in regiunea de Vest in 2010 si 2011 se poate

vedea in graficul de mai jos:






59

6.3.1 Castigul salarial in judetul Caras-Severin

Castigul salarial mediu net s-a calculat la nivelul de 1.053 lei/salariat, la sfarsitul anului 2010, mai

mic cu 8,1% fatǎ de sfarsitul anului 2009 (1146 lei/salariat), fiind de asemenea sub nivelul

castigului salarial mediu national (1496 lei/salariat).

Castigul salarial mediu brut lunar calculat pentru intregul an 2010 a fost de 1449 lei, mai mic cu

2,3% decat cel din 2009 (1484 lei/salariat), iar cel net a fost de 1073 lei/salariat, mai mic cu 2,7%

decat cel din 2009 (1.103 lei/salariat).

Evolutia lunara a castigurilor salariale medii brute si nete pe domenii de activitate in judetul Caras-

Severin este prezentata in tabelele urmatoare (cu extensie pentru restul judetelor din Regiunea de

Vest):

Tabel nr. 22 Evolutia lunara a castigurilor salariale medii nete Lei(Ron)/persoana

2009 2010

dec ian feb mar apr mai iun iul Aug sep oct nov dec

Total judet Caras

Severin 1146 1199 1188 1140 1108 1113 1103 973 976 984 1022 1021 1053

Agric,vanat, serv

anexe,silv si

pescuit

1404 1031 1039 1036 1049 1034 1042 1027 1035 1052 1014 1017 1136

Industrie si

constructii 1054 988 1002 1037 1033 1023 1022 974 1018 1029 1093 1071 1082

Servicii 1192 1345 1318 1212 1160 1175 1157 969 940 944 969 983 1025

2011

ian feb mar apr mai iun iul

Total judet Caras

Severin 1053 1071 1090 1105 1111 1109 1107

Agric,vanat, serv

anexe,silv si

pescuit

906 954 965 978 959 991 1000

Industrie si

constructii 1064 1108 1139 1170 1179 1183 1213

Servicii 1056 1049 1059 1060 1065 1055 1028

Sursa: Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica Caras-Severin – “Informare privind principalii

indicatori economici si sociali ai judetului Caras-Severin in anul 2010”





60

Tabel nr. 23 Evolutia castigurilor salariale defalcata pe judetele Regiunii Vest -

lei(RON)/persoana

2010

2011


Total Arad 1185 1164 1163 1176 1195 1282 1191 1160 1205 1212 1243 1231 1248

Agricultura, vanatoare si servicii

anexe 1016 943 949 998 973 940 981 992 992 1107 1076 1092 1175


Servicii 1161 1168 1125 1137 1151 1243 1198 1145 1171 1181 1198 1176 1182



anexe 1027 1035 1052 1014 1017 1136 906 954 965 978 959 991 1000


Servicii 969 940 944 969 983 1025 1056 1049 1059 1060 1065 1055 1028

Total Hunedoara 1168 1147 1120 1108 1129 1249 1204 1166 1225 1243 1215 1199 1231


anexe 750 759 797 794 800 886 883 876 868 988 907 1007 948


Servicii 990 970 953 957 964 1022 1095 1063 1087 1097 1101 1083 1083

Total Timis 1381 1375 1348 1370 1433 1533 1429 1437 1472 1483 1459 1502 1470


anexe 1200 1072 1118 1148 1081 1201 1274 1265 1223 1257 1368 1517 1248

Industrie si constructii*)

1487 1446 1424 1447 1566 1678 1444 1465 1588 1592 1569 1639 1578

Servicii*)

1313 1335 1301 1319 1345 1432 1425 1422 1380 1396 1364 1377 1382

*) Informatiile privind castigurile salariale pentru activitatile de extractie a petrolului brut si a gazelor naturale, de posta

si de curier si intermedieri financiare (conform CAEN Rev.2), in cea mai mare parte, sunt repartizate pe judete dupa

sediul central al intreprinderii furnizoare de date.

Nota 1: Datele lunare privind castigul salarial mediu net sunt obtinute printr-o cercetare statistica selectiva. Incepand cu

luna ianuarie 2010, esantionul cuprinde, pe total tara, 25000 unitati economico-sociale. Unitatile din sectorul bugetar

(administratie publica, invatamant, sanatate si asistenta sociala) sunt cuprinse exhaustiv in cercetare, exceptie facand

unitatile administratiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe baza de

esantion (cca. 770 de unitati). Pentru sectorul economic, au fost incluse in cercetare unitatile cu 4 salariati si peste, care

reprezinta 92,73% din numarul total al salariatilor din acest sector.

Nota 2: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificarii activitatilor din economia nationala CAEN Rev.2.

Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis – Regiunea Vest - buletine statistice lunare 2011 Sursa





61

Graficele de mai jos au fost realizate de FD Capital Management cu scopul de a evidential evolutia

si nivelul salarial al judetului Caras-Severin comparative cu restul judetelor din tara si fata de

judetele din regiune.





62





63

Total economie Caras-Severin total economie Caras-Severin

2007 1042 848 total economie 1

2008 1309 1054 Caras 0.949865427 1

2009 1361 1148

2010 1391 1073

Coeficientul de corelatie este 0.94 ceea ce inseamna ca evolutia salariului net al judetului Caras-

Severin este pozitiv corelata cu evolutia salariului net mediu la nivel de tara.

Medie Regiunea Vest Caras-Severin Medie Regiunea

Vest Caras-Severin

2007 949.75 848 Medie Regiunea Vest 1

2008 1168.25 1054 Caras-Severin 0.977705997 1

2009 1237.75 1148

2010 1228 1073

Corelatia intre media salariala neta pe Regiunea Vest si salariul net Caras-Severin este pozitiva.

Topuri

Locul Judetul

Salar net 2007 Locul Judetul



Salar net 2010

34 caras 848 34 caras 1054 26 caras 1148 28 caras 1073

35 calarasi 845 35 satu-mare 1041 27 alba 1142 29 ialomita 1071

36 maramures 843 36 neamt 1040 28 ialomita 1131 30 salaj 1066

37 teleorman 841 37 botosani 1036 29 vaslui 1126 31 suceava 1056

38 vaslui 833 38 maramures 1018 30 botosani 1122 32 bistrita 1055

39 harghita 814 39 bihor 1004 31 teleorman 1122 33 braila 1040

40 bihor 811 40 harghita 998 32 calarasi 1120 34 harghita 1031

41 covasna 792 41 covasna 987 33 suceava 1117 35 neamt 1026

34 bistrita 1115 36 satu-mare 1022

35 harghita 1099 37 covasna 1021

36 vrancea 1091 38 vaslui 1016

37 neamt 1080 39 vrancea 1015

38 satu-mare 1064 40 maramures 1013

39 maramures 1046 41 calarasi 980

40 covasna 1037

41 bihor 1025





64

6.4 Pensii

In trimestrul II din 2010, Regiunea Vest a inregistrat 455 173 de pensionari, cu un venit mediu

de 776 lei pe luna. Observam ca in aceasta zona numarul de pensionari nu il depaseste (inca!)

pe cel al lucratorilor. In Arad erau 103 197 de persoane, care beneficiau de o pensie medie de 694

de lei. In Caras-Severin primeau pensie 79 862 de persoane, cu un nivel mediu de 733 lei. In

Hunedoara erau 124 945 pensionari, cu un venit mediu de 895 lei (cel mai mare din Regiunea

Vest), iar in Timis se aflau 147 169 de pensionari, venitul lor fiind de 755 lei.

Tabel 24 – Situatie salariati/pensionari/someri in August 2010

Zona Salariati Pensionari Someri

Regiunea Vest 483 456 455 173 69 655

Arad 114 241 103 197 11 988

Caras-Severin 56 592 79 862 12 087

Hunedoara 111 966 124 945 21 004

Timis 200 657 147 169 14 566

Sursa:http://www.agenda.ro/news/news/36853/mister-in-vest-mai-putini-lucratori-mai-putini-someri-mai-putini-

pensionari.html

Conform unui studiu realizat de Econtext – toate datele folosite de acestia fiind de la Institutul

National de Statistica ( date reprezentand trimestrul IV-2010), ponderea numarului pensionarilor in

totalul populatiei pe judete este urmatoarea:

Grafic nr. 8 Ponderea pensionarilor in judetele Romaniei







65

Tabel nr. 25 Numarul mediu si pensia medie lunara a pensionarilor de asigurari sociale de

stat

numar

2010 2011

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Trim. I Trim. II

Numarul mediu al

pensionarilor - persoane

Regiunea VEST 454734 455173 456683 457594 456042 454563

Arad 103077 103197 103560 104096 103670 103269

Caras-Severin 80035 79862 79934 79976 79794 79354

Hunedoara 124646 124945 125500 125497 125129 124476

Timis 146976 147169 147689 148025 147449 147464

Pensia medie – lei

Regiunea VEST 772 776 778 779 803 815

Arad 693 694 695 696 711 719

Caras-Severin 729 733 734 735 764 778

Hunedoara 891 895 898 899 933 951

Timis 750 755 757 759 778 788


6.5 Activitatea intreprinderilor

In anul 2007, in Regiunea Vest isi desfasurau activitatea 48.460 de societati comerciale in industrie,

constructii si servicii, reprezentand 9.5 % din totalul intreprinderilor din Romania.

In ceea ce priveste distributia intreprinderilor pe clase de marime la fel ca in toata tara si in

Regiunea Vest, microintreprinderile sunt predominante, detinand o pondere de 86,8 % din totalul

intreprinderilor din Regiunea Vest.

Tabel nr. 26 – Tipul intreprinderilor in Regiunea Vest

Anul

Regiunea

Vest

Tipul intreprinderii Total

Romania Micro Mici Mijlocii Mari

2005 41.818 36.223 4.294 1.077 224 442.868

2006 45.218 39.256 4.635 1.115 212 471.952

2007 48.460 42.306 4.839 1.105 210 510.140

2008 51.508 45.429 4787 1.079 213 533.976

Sursa: Agentia de Dezvoltare Vest http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Regiunea%20Vest/PrezentareRegVestExtinsa.pdf

Conform Oficiului National al Registrului Comertului, la 30 iunie 2011, situatia intreprinderilor

inregistrate, pe judete, era urmatoarea:

http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Regiunea%20Vest/





66

Tabel nr. 27 – Situatia intreprinderilor pe judete in Romania, la 30 iunie 2010

Sursa: http://www.onrc.ro/documente/presa/comunicat_14_07_2011/6-active-1.pdf

Conform unui articol aparut in ziarul Aurgument Caras-Severin in 29 August 2011, Judetul Caras-

Severin sta mai rau in realitate, decat in statistici, la capitolul societati comerciale active. Concluzia





67

a fost trasa recent in urma prezentarii raportului Oficiului Registrului Comertului de pe langa

Tribunalul Caras-Severin.

Directorul institutiei, Valentin Popa, a spus ca in evidentele Registrului Comertului din judet, exista

un total de 10.595 de firme, aparent functionale, insa in realitate numai jumatate din acestea sunt

active, respectiv aproximativ 5.500, celelalte 5.000 de societati neavand niciun angajat, fiind

doar societati pe hartie.

Situatia, analizata din cifre, se prezinta cu adevarat grava, cand vine vorba despre persoane active.

In evidenta Inspectoratului Teritorial de Munca al judetului Caras-Severin, conform raportului

prezentat de directorul Ioan Jura, fiind cuprinse 62.078 de persoane cu contracte de munca pe

perioada nedeterminata si 4.258 de persoane cu contracte de munca pe perioada determinata. In

aceasta statistica este cuprins si numarul persoanelor din sectorul bugetar, care, in Caras-Severin,

este de aproximativ 40 la suta din numarul total de angajati. Astfel ca, intr-un judet cu aproximativ

333.000 de locuitori, lucreaza aproximativ 38.000 de angajati in mediul privat, in 5.500 de firme

active.

Totusi, exista un element pozitiv, reprezentat de dinamica angajarilor, pe anul 2011. De la inceputul

anului, in Caras-Severin au fost inregistrate 8.111 noi contracte individuale de munca, din care

5.132 pe perioada nedeterminata. In aceasi perioada au incetat 1.320 de contracte individuale de

munca. http://www.argument-cs.ro/content/cara%C5%9F-severin-st%C4%83-mai-r%C4%83u-%C3%AEn-realitate-

dec%C3%A2t-%C3%AEn-statistici.

6.5.1 Sectoarele de activitate

In anul 2007, in sectorul tertiar al Regiunii Vest isi desfasura activitatea 41,7% din populatia

ocupata civila, in industrie 28,9%, in agricultura 23,7%, iar in constructii 5,9%.

O pondere insemnata a populatiei judetelor din Regiunea Vest a fost ocupata in sectorul

serviciilor in 2007: 44% din populatia ocupata a judetului Timis, 40,6% din populatia ocupata a

judetului Hunedoara, 40,4% din populatia ocupata a judetului Arad, si 37,6% din populatia

ocupata a judetului Caras-Severin. In toate judetele regiunii cea mai mare parte a populatiei

ocupate era in sectorul serviciilor, care se preconizeaza ca se va dezvolta mult si in viitor.

http://www.argument-cs.ro/content/cara%C5%9F-severin-st%C4%83-mai-r%C4%83u-%C3%AEn-realitate-dec%C3%A2t-%C3%AEn-statistici

http://www.argument-cs.ro/content/cara%C5%9F-severin-st%C4%83-mai-r%C4%83u-%C3%AEn-realitate-dec%C3%A2t-%C3%AEn-statistici





68

Tabel nr. 28 Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte

servicii – milioane lei preturi curente

Regiunea de

dezvoltare /

Judetul 2005 2006 2007 2008

Regiunea Vest 43462 51610 60716 73749

Caras-Severin 3403 3929 4366 5298

Arad 11407 12588 14991 17758

Timis 19962 24785 24785 36780

Hunedoara 8690 10308 11480 13913

Sursa: Institutul National de Statistica- Statistica Teritoriala 2010- Repere Economice si Sociale Regionale





69

Sursa: http://www.fin.ro/articol_62394/regiunea-centru-va-deveni-cea-mai-bogata-cu-o-cifra-de-afaceri-cumulata-de-

38-mld--lei.html

Tabel nr. 29 Investitii nete in unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte

servicii – milioane lei preturi curente

Regiunea de

dezvoltare /

Judetul 2005 2006 2007 2008

Regiunea Vest 4755 4651 7167 6743

Caras-Severin 354 588 852 748

Arad 882 895 1212 1235

Timis 2770 2472 3932 3678

Hunedoara 749 696 1171 1082






70

Tabel nr. 30 Personalul unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii

– nr persoane

(Numarul mediu de persoane ocupate = numarul total de personal – salariat si nesalariat – care a lucrat in intreprindere

in cursul perioadei de referinta, inclusiv personalul detasat (care lucreaza in afara intreprinderii, remunerat de

intreprindere)

Regiunea de

dezvoltare /

Judetul 2005 2006 2007 2008

Regiunea Vest 454.902 460.540 478.599 469.896

Caras-Severin 47.353 47.918 46.778 46.410

Arad 105.409 108.584 111.970 106.191

Timis 193.608 195.819 212.872 210.710

Hunedoara 108.535 108.219 106.979 106.585


Din cele 3 tabele de mai sus se poate observa ce discrepanta mare exista intre judetul Caras-Severin

si celealte judete din Regiunea Vest.

6.6 Activitatea economica in mediul rural – accent pus pe judetul Caras-Severin

Activitatile economice care se desfasoara in mediul rural sunt foarte putin diversificate, viata

economica a satului din Regiunea Vest fiind dominate de practicarea agriculturii.

Industria este un sector economic putin dezvoltat in spatial rural. Astfel, in ultimul timp, o sursa

alternativa pentru obtinerea de venituri si pentru ocuparea fortei de munca o reprezinta practicarea

turismului rural si agroturismului. De asemenea, mediul antreprenorial din spatial rural este prea

putin dezvoltat. Domeniile de activitate ale intreprinderilor, in principal microintreprinderi, sunt

restranse, activitatea economica principal desfasurata de acestea fiind comertul. .De asemenea,

trebuie avut in vedere si faptul ca dezvoltarea activitatilor industriale si de servici in spatiul rural

presupune dezvoltarea in prealabil a infrastructurii de acces si de utilitati, necesara atat pentru

desfasurarea activitatilor economice cat si pentru asigurarea unui trai confortabil populatiei din

zona.





71

6.6.1 Agricultura in Caras-Severin

In agricultura judetului Caras-Severin, suprafata arabila insumeaza in anul 2009- 127 226 ha.

Terenurile arabile sunt comasate in Campia Gataia ( cca 24000 ha), in Campia Carasului ( circa

27000 ha ), in culoarul depresionar al Carasului ( cca 8000ha), in zona piemontana ( circa 30000ha).

Incepand din anul 1990, suprafata arabila utilizata prin cultivare se reduce permanent, astfel daca in

anul 1990 au ramas neutilizate cca 1.4 % din terenuri arabile, procentul de neutilizare creste la

7.2% in anul 2003, 9.3% in anul 2005 si 15% in anul 2006 –( sursa: Strategia de dezvoltare

economica a banatului in Regiunea Transfrontaliera Romania-Serbia 2010-2015 –publicata in oct

2009)

Majoritatea activitatilor din agricultura sunt de subzistenta sau pentru autoconsum, deci

neperformante.

Grafic nr. 9 Suprafata totala dupa modul de folosinta la sfarsitul anului 2009

Total judet Caras-Severin

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Caras-Severin, Institutul National de Statistica, editia 2010

6.6.2 Probleme cu care se confrunta activitatea economica din mediul rural :

Spirit de cooperare relative redus, cu efecte de intarziere a dezvoltarii clusterelor innovative

autohtone competitive national si global;

Spirit antreprenorial relativ redus in sectoarele productive;

Produse cu competitivitate redusa la export ale firmelor cu capital autohton si regresul pietei

bazate pe produse nationale;

Numar redus de IMM-uri in zonele defavorizate si in mediul rural;





72

Somaj ridicat;

Existenta unor zone monoindustriale, care insa se confrunta cu acute probleme sociale;

Existenta unor industrii poluante, mari consumatoare de energie;

Inexistenta unui sistem stimulativ pentru infiintarea de IMM-uri in domeniile economice

deficitare;

Slaba infrastructura de sustinere a IMM-urilor;

Declinul industriei miniere si siderurgice, al industriei usoare din Banat;

Grad scazut de valorificare a resurselor naturale exploatate;

Grad mare de divizare a parcelelor agricole;

Slaba dotare cu masini si utilaje agricole adecvate pentru o agricultura performanta;

Marketing regional slab si branduri regionale putine;

Planurile strategice nationale, regionale, judetene si locale nu detaliaza programe concrete

pentru cresterea competitivitatii produselor autohtone ale Banatului;

7. Comert international

Econtext.ro prezinta la data de 8 iulie 2011 (http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-comerciala-a-

romaniei-cat-exporta-si-importa-fiecare-judet-din-tara-noastra-vezi-ce-judete-trag-in-jos-comertul.html o analiza

privind puterea comerciala a fiecarui judet din Romania.) valoarea exporturilor si importurilor din fiecare

judet din tara si diferenta dintre acestea (soldul comercial).

Datele se refera la prima luna din acest an, fiind cele mai recente date, si exprima tendinta din

ultima perioada pentru toate judetele tarii.

In total, exporturile din Romania au insumat in ianuarie 2011 - 3,42 de miliarde de euro, in timp

ce importurile au totalizat 3,61 miliarde de euro, de unde rezulta ca Romania a inregistrat un deficit

comercial de 190 de milioane de euro in prima luna a anului. 30 de judete au fost pe surplus, au

exportat mai mult decat au importat si in 11 judete, situatia a fost exact pe dos: importurile au

depasit valoarea exporturilor.





73

Tabel nr. 31 - Topul judetelor in Romania dupa puterea comerciala – ianuarie 2011

In ceea ce priveste situatia detaliata a exporturilor, importurilor si soldului in judetele regiunii Vest,

datele sunt urmatoarele:





74

Tabel nr. 32 Situatia exp/imp/sold Regiunea Vest 2010-2011

20101) 2011

mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 1) 1.I-31.V1)

Total exporturi FOB

Regiunea VEST 426400 468920 456516 371050 499051 496573 535786 412133 485278 510250 594461 499347 553143 2642477

Arad 130423 148118 139196 109910 162815 162165 172231 127120 160364 171795 193315 161893 172484 859851

Caras-Severin 13366 9235 15346 13669 10517 15572 8647 15198 13986 12193 21634 14338 21027 83178

Hunedoara 39867 39552 40108 26224 39940 45132 45841 36163 40033 44006 51027 40704 42966 218733

Timis 242744 272015 261866 221247 285779 273704 309067 233652 270895 282256 328485 282412 316666 1480715

Total importuri CIF

Regiunea VEST 407043 444615 415440 339659 464199 443647 482785 397935 431781 440708 524303 461192 520153 2378136

Arad 126284 137138 136158 109152 148789 144308 153562 132614 140418 156328 178140 156310 176198 807394

Caras-Severin 7552 8526 7786 7412 8541 8243 8221 7337 8139 8864 9612 9656 10754 47025

Hunedoara 32345 34562 32949 23250 30802 34115 38993 31863 36671 36893 45924 36758 43704 199950

Timis 240862 264389 238547 199845 276067 256981 282009 226121 246553 238623 290627 258468 289497 1323767

Sold FOB/CIF

Regiunea Vest 19357 24305 41076 31391 34852 52926 53001 14198 53497 69542 70158 38155 34466 264341

Arad 4139 10980 3038 758 14026 17857 18669 -5494 19946 15467 15175 5583 -3714 52457

Caras-Severin 5814 709 7560 6257 1976 7329 426 7861 5847 3329 12022 4682 10273 36153

Hunedoara 7522 4990 7159 2974 9138 11017 6848 4300 3362 7113 5103 3946 738 18783

Timis 1882 7626 23319 21402 9712 16723 27058 7531 24342 43633 37858 23944 27169 156948

1) date provizorii 2) date revizuite


8. Principalii indicatori economico-sociali in Regiunea Vest

Conform Comisiei Nationale de Prognoza in articolul “Proiectia principalilor indicatori economico-

sociali in Profil Teritorial pana in anul 2014”, realizat in martie 2011, evolutia principalilor

indicatori in regiunea Vest (2006-2014) este urmatoarea:





75

Tabel nr. 33 – Evolutia principalilor indicatori in Regiunea Vest ( 2006-2014)





76

9. Constructia de locuinte

La inceputul lunii septembrie 2011, Econtext a publicat o radiografie a locuintelor din Romania.

Mai precis, a aratat cate locuinte au fost construite in tara noastra in ultimii trei ani, in 2008, 2009 si

2010. Adica, in perioada de criza!

http://www.econtext.ro/





77

Prin locuinte se intelege orice constructie locuibila, cum ar fi: casa, apartament, vila, etc., indiferent

de numarul camerelor si indifferent de zona in care a fost realizata, mediul urban sau rural.

In octombrie 2011 s-a efectuat topul privind cate locuinte s-au realizat in toate judetele din Romania

in ultimii douazeci de ani - din 1990 si pana in 2010.

Se observa din tabelele de mai jos ca judetul Caras-Severin se afla pe ultimul loc in ceea ce

priveste evolutia numarul de locuinte construite in ultimii 20 ani si pe locul 38 din 42 in topul

numarului de locuinte construite in ultimii 3 ani, 2008, 2009 si 2010.

Tabel nr. 34 – Topul judetelor din Romania dupa nr locuintelor construite





78

Tabel nr. 35 – Harta locuintelor din Romania in recesiune

Sursa: Econtext

In Regiunea Vest – numarul autorizatiilor de construire eliberate pentru cladirile rezidentiale in

iulie-dec 2010 si ianuarie-iulie 2011 a fost:





79

Tabel nr. 36 Autorizatiile de construire pentru cladiri rezidentiale - numar

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. Ian. feb Mar apr mai Iun iul

Regiunea de Vest 380 316 301 262 247 207 116 177 228 248 295 374 305

Arad 177 62 56 77 69 16 28 51 48 65 57 68 70

Caras - Severin 29 31 21 11 21 10 7 7 19 20 23 24 12

Hunedoara 40 49 34 29 24 41 18 18 29 35 50 54 31

Timis 134 174 190 145 133 140 63 101 132 128 165 228 192 Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis – Regiunea Vest - buletine statistice lunare 2011

Tabel nr. 37 Situatia locuintelor terminate in cursul trimestrului detaliata pe R V - numar

Regiunea V 2010 2011

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Trim. I Trim. II

Locuinte terminate 616 598 842 910 607 850

Mediul urban 348 332 435 222 221 435 Mediul rural 268 266 407 688 386 415

Arad



Caras-Severin



Hunedoara



Timis



Nota: Indicatorul "Locuinte terminate" se refera la totalul locuintelor finalizate in cursul trimestrului.






80

9.1 Constructii de locuinte in judetul Caras-Severin

La sfarsitul trimestrului III 2010 pe raza judetului Caras-Severin s-au terminat 106 locuinte, cu 2

locuinte mai multe decat la sfarsitul trimestrului III 2009.

Tabel nr. 38 Locuinte terminate in Caras-Severin 2009-2010

numar

2009 2010

trim. I trim.

II

trim.

III trim. IV

trim. I

trim.

II trim. III

Locuinte terminate 51 41 104 112 41 34 106

mediul urban 31 25 86 81 24 22 84

mediul rural 20 16 18 31 17 12 22 Sursa: Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica Caras-Severin – “Informare privind principalii


Numarul autorizatiilor pentru cladiri rezidentiale eliberate in 2010 a fost de 234, cu 18 mai putin

decat in 2009.

Tabel nr. 39 Autorizatii de construire 2010 in Caras-Severin

numar

An

2009

2010

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Total

an

Total judet

Caras-

Severin

252 8 9 22 23 25 24 29 31 21 11 21 10 234



10. Sistemul de educatie in Regiunea Vest



reducere continua.





81

Tabel nr. 40 Reteaua unitatilor de invatamant, pe judete si regiune, in anul scolar/universitar

2008

Sursa: tabel extras din raportul realizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara – “Planul regional de

actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala Regiunea Vest 2009-2012”.



reducere continua. Astfel, in Regiunea Vest, din analiza numarului elevilor inscrisi in unitatile de

invatamant, se constata o scadere a acestuia in perioada 2001 – 2008 cu 22.497 elevi, de la in anul

scolar 2001/2002 la 394.874 in anul scolar 2007/2008.417.371.

Tabel nr. 41 Numarul elevilor inscrisi in unitatile de invatamant

Anul/

Regiunea

2001/

2002

2002/

2003

2003/

2004

2004/

2005

2005/

2006

2006/

2007

2007/

2008

Romania 4.554.466

4.496.78

6

4.472.49

3

4.403.88

0

4.360.83

1

4.345.58

1 4.404.581

Regiunea

Vest 417.371 415.513 411.294 404.191 398.103 396.386 394.874

Arad 86.821 91.538 91.686 92.042 91550 94.812 95.055

Caras-

Severin 65.611 63.718 61,990 59.998 58.536 57.321 56.539

Hunedoar

a 99.578 97.529 95.661 91.754 89.659 85.415 83.760

Timis 164.361 162.728 161.957 160.397 158.358 158.838 159.520

Sursa: Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara – “Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca






82

11. TURISMUL

11.1 Turismul in Romania

Sosirile vizitatorilor straini in Romania, inregistrate la punctele de frontiera, au fost in perioada

1 ianuarie – 31 octombrie 2011, de 6,552 milioane potrivit datelor anuntate de Institutul National

de Statistica (INS).

Sosirile vizitatorilor straini in Romania, inregistrate la punctele de frontiera, au fost in luna

octombrie 2011 de 627,6 mii, in crestere cu 6,5% fata de luna octombrie 2010. Majoritatea

vizitatorilor straini provine din tari situate in Europa (94,0%). Din statele Uniunii Europene

s-au inregistrat 61,0% din totalul sosirilor vizitatorilor straini in Romania. Dintre statele Uniunii

Europene cele mai multe sosiri s-au inregistrat din Ungaria ( 35,7%), Bulgaria (19,0%),

Germania (8,9%), Italia (8,0%), Austria (4,6%) si Polonia (4,2%).

Transportul aerian a inregistrat in luna octombrie 2011, comparativ cu luna corespunzatoare a

anului precedent, cea mai mare crestere (37,0%). (Sursa acestor date: Institutul National de Statistica –

Comunicat de Presa, nr 260 din 5 decembrie 2011- Turism-luna octombrie si perioada 1.I – 31.X. 2011.)

Tabelul nr. 42 Situatie sosiri/innoptari turisti romani si straini 1.I. – 31.X. 2010/2011

Sursa: Institutul National de Statistica – Comunicat de Presa, nr 260 din 5 decembrie 2011- Turism-luna octombrie si

perioada 1.I – 31.X. 2011 Fata de anul trecut cele mai mari cresteri s-au inregistrat in sosirile turistilor straini din Germania

(+9,4% ), Italia (+21,2%), Franta (+10,3%), Ungaria (+15%), Statele Unite ale Americii (+3,5%) si

Marea Britanie (+10,3%).

Potrivit Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, cei mai multi turisti straini care au venit

in Romania au ales sa se cazeze la hotel (+12,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut), in





83

pensiunile turistice (+9,6%) si in pensiunile agroturistice (+32,5%). Cheltuielile nerezidentilor

straini in Romania sau crescut cu 18% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

In ceea ce priveste turistii romani, acestia au ales sa se cazeze la hotel (+18,3% fata de aceeasi

perioada a anului trecut), in pensiunile turistice (+19,2%) si in pensiunile agroturistice (+27,6%).

In fiecare luna a acestui an s-au inregistrat evolutii fata de lunile corespunzatoare ale anului trecut,

cele mai spectaculoase cresteri fiind observate in perioada de vara, iulie (turisti straini: +15,7%,

turisti romani: +23,4%) si august (turisti straini: +18,7%, turisti romani: +22,4%).

Econtext a realizat in octombrie 2011 un top al celor mai vizitate judete din Romania.

Datele privind cele mai vizitate judete se refera la luna iulie 2011 si au fost realizate in urma

contabilizarii sosirilor in principalele structuri de primire turistica (hoteluri, moteluri, vile turistice,

cabane, pensiuni turistice si agroturistice). Practic, este prezentat numarul turistilor, obtinut in urma

inregistrarii acestora in unitatile de cazare.

Bineinteles, intrucat este luat ca reper luna iulie, judetul Constanta conduce detasat. Dar si daca ne

raportam la o perioada mai extinsa, tot Constanta va fi pe primul loc, tocmai pentru numarul ridicat

de turisti din timpul verii.

Astfel, in luna iulie, au sosit 242.431 de persoane in unitatile turistice din judetul Constanta. Mai

mult decat dublu fata de urmatoarea pozitie, care este ocupata de Bucuresti.

In Bucuresti, care ocupa a doua pozitie in topul celor mai vizitate judete din Romania, au venit

putin peste 100.000 de turisti in luna iulie.

Brasov si Prahova ocupa urmatoarele pozitii, iar pe locul cinci se plaseaza Sibiu. Plasarea judetului

Sibiu pe locul cinci este imbucuratoare deoarece arata o alta directie in turismul autohton.

Daca Prahova, Brasov, Constanta sunt vizitate preponderent pentru relaxare, Sibiul reprezinta deja o

destinatie pentru turismul istoric.

Valcea ocupa locul sapte, dar acest judet este vizitat atat pentru latura istorica (manastirile Cozia,

Hurezi, etc.), cat si pentru statiunile balneare (Calimanesti, Caciulata, Baile Govora, etc.).

Turism de recreere, turism istoric, turism ecumenic?

In acelasi timp insa, Suceava se plaseaza de abia pe locul zece, iar alte judete conexe, precum Iasi

sau Neamt, sunt destul de departe in acest clasament. Ceea ce arata o concentrare extrema pe cateva

obiective turistice, din nefericire.

Cu alte cuvinte, am putea spune ca Romania este o tara monoturistica. Turismul ecumenic este

destul de slab dezvoltat. Si este limitat la populatia romana. La fel si cel istoric.





84

Cel mai neatractiv judet pentru turisti a fost in luna iulie Calarasiul.

Tabel nr. 43 Harta turistica a Romaniei – cele mai vizitate judete





85

Desi evolutiile din turismul romanesc sunt pozitive comparativ cu situatia din anii precedenti,

Romania nu reprezinta o destinatie atractiva pentru turistii europeni.

Potrivit datelor adunate de Econtext, practic noi nici nu existam cand vine vorba despre destinatiile

preferate de europeni pentru vacanta din acest an, dupa cum arata un eurobarometru publicat de

Comisia Europeana.

Turistii europeni nu se inghesuie deloc sa exploreze gradina carpatica, in timp ce romanii sunt

campioni la stat acasa in vacante. Acestea sunt doua dintre cele mai importante concluzii ale acelui

raport.

Cele mai atractive destinatii din 2011

Carnavalul din Venetia, muzeele din Paris sau litoralul spaniol sunt doar cateva din destinatiile de

vis pentru orice european in acest an. Mai precis, Spania reprezinta principala destinatie pentru

europenii care planuiesc sa-si petreaca vacanta in alta tara decat cea de rezidenta. Circa 6,6% din

europeni au bifat Spania pentru petrecerea vacantei. A doua destinatie este Italia, 5,8%, urmata de

Franta (4,4%), Statele Unite (3,5%), Grecia (3,1%). Iar lista continua, raportul oprindu-se la Suedia.

Suedia este o destinatie turistica pentru 0,5% din europenii care planuiesc sa-si petreaca vacanta in

alta tara decat cea de rezidenta. Romania este in spatele Suediei, nefiind prezenta in clasament.

Ca sa fim si mai expliciti, din cei care vor sa plece in concediu in alta tara (nu in tara lor), nici 0,5%

din europeni nu au ales Romania. Practic, pentru turistii straini care si-au planificat deja

concediul din acest an, Romania aproape ca nu reprezinta o optiune.

Turistul roman – exista aceasta notiune? Exista o ‘clasa’ a turistilor romani?

Romanii sunt pe ultimele locuri in clasamentul europenilor care au plecat intr-o vacanta mai

mare de patru zile in 2010. Pe scurt, ocupam pozitia 23 din cele 27 de state din Uniunea

Europeana. Doar 15% dintre romani au plecat intr-o vacanta mai mai mare de patru zile in 2010.

In pole-position sunt cipriotii: 38% din ciprioti au plecat anul trecut intr-un concediu mai mare de

patru zile. Ei sunt urmati de danezi (37%), luxemburghezi (35%), in timp ce la coada ierarhiei ii

regasim pe bulgari si pe unguri. Doar 10% dintre bulgari si unguri au fost intr-o vacanta de

peste patru zile in 2010.





86

Grafic nr. 11 Proportia persoanelor care au plecat in vacant min 4 zile in 2010

Mai jos se poate vedea topul natiunilor cu cel mai mare procentaj al persoanelor care nu vor

pleca in nici o vacanta in anul 2011, nici macar intr-una de cateva zile, Romania fiind fruntasa.





87

Graficul nr. 12 Procentul persoanelor care nu vor pleca in vacanta in 2011

Pe de alta parte, prognozele pentru dezvoltarea turismului in Romania sunt pozitive.

Romania este pe locul 7 in topul destinatiilor globale cu cele mai rapide cresteri ale contributiei

directe a turismului in PIB pe urmatorii 10 ani, iar in ceea ce priveste estimarile de evolutie ale

calatoriilor de afaceri, ne clasam pe locul 2, potrivit unei cercetari a Consiliului Mondial al

Turismului .





88

Astfel, in Romania se preconizeaza o crestere anuala a ponderii directe a turismului in PIB de 7,7%

in urmatorii 10 ani, ceea ce ne pozitioneaza pe locul 7 in top 10 destinatii.

Pe primul loc este Muntenegru, cu o crestere medie anualizata estimata pe urmatorii 10 ani, la

10,9%, iar urmatoarele doua pozitii sunt ocupate de Namibia si Azerbaijan, cu 10,3, respectiv 9,5%.

China si Thailanda completeaza top 5, iar pe locul 6 este India. Dupa Romania, in top 10 se

claseaza Libia, Fiji si Insulele Capului Verde.

Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul romanesc, precum si

de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizarii,

promovarii si diseminarii informatiilor din centrele turistice si de numarul limitat al acestor centre

ce activeaza la nivel local. Turismul rural nu este dezvoltat astfel incat sa intampine cerintele pietei

atat la nivel national cat si international, in mod deosebit, existenta infrastructurii de turism nu

raspunde cerintelor turistilor atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.

Judetele din Regiunea Vest ocupa locurile 11, 12, 17 si 23 in topul celor mai vizitate judete din tara

noastra, deci o pozitie medie. Totusi, Regiunea Vest dispune de un remarcabil potential touristic

datorat prezentei in regiune a numeroase resurse turistice naturale ( forme de relief carstic, peisaje

montane, lacuri, defilee, izvoare minerale, fond forestier, fond cinegetic, parcuri nationale, parcuri

si rezervatii naturale, parcuri dendrologice, domenii schiabile, rezervatii speologice), precum si

resurse turistice antropice ( vestigii arheologice, monumente istorice si de arta, ansambluri

arhitecturale, monumente de arta plastica si commemorativa, muzee si colectii, galerii de arta,

etnografice si folclor, patrimoniu industrial ethnic).

Principalele forme de turism practicabile sunt: turism de circulatie sau de transit, turism termal

sau balnear, turism de odihna si recreere, turism de afaceri, turism cultural-istoric, turism

montan, speoturism, turism sportive, turism de vanatoare si pescuit sportive, turism religios,

turism de croaziera, ecoturism, turism urban, turism intercultural, turism gastronomic,

turism rural si agroturism, turism industrial, turism de aventura.

Contrar potentialului touristic incontestabil infrastructura turistica este deficitara sau de slaba

calitate.





89

Totusi, nu pot fi dezvoltate deodata toate formele de turism. Este necesar realizarea unei analize

detaliata a avantajelor competitive pe care le are Romania pentru fiecare tip de turism si pus accent

pe acele forme care au cel mai mare potential sa faca o diferenta.

Un astfel de exemplu ar fi turismul de aventura. Romania devine tot mai atractiva pentru turismul

de aventuri, dupa cum arata mai multe topuri publicate recent.

Astfel, intr-un clasament realizat de Universitatea George Washington in parteneriat cu Adventure

Travel Trade Association (ATTA) si Vital Wave Consulting, tara noastra s-a clasat pe a noua

pozitie in randul celor mai atractive state pentru turismul de aventuri. Indexul ia in calcul doua

categorii, tari dezvoltate si tari aflate in dezvoltare. Romania este inclusa in cea de-a doua categorie,

unde este analizata alaturi de alte peste 160 de tari si teritorii emergente. Iar tara noastra a urcat de

la an la an, ajungand pentru prima data in primele zece. Astfel, Romania s-a plasat in 2010 pe locul

9, dupa ce in 2009 a fost pe locul 11, iar in 2008 pe 21. In realizarea topului a fost luat in calcul

potentialul de dezvoltare si caracteristicele acestui segment de turism, bazat pe iesirile in natura sau

pe explorarea diferitelor culturi si mai putin popularitatea actuala a respectivelor destinatii. Mai

exact, printre criteriile luate in calcul in stabilirea ierarhiei se numara dezvoltarea sustenabila,

siguranta destinatiei, resursele naturale, resursele necesare activitatilor de aventura, sau

infrastructura si resurse culturale.

Tabel nr. 44 - Cele mai atractive state emergente pentru turismul de aventuri

Sursa: http://www.econtext.ro/economie/turism/romania-tot-mai-atractiva-pentru-turismul-de-aventuri-a-urcat-pe-locul-

9-intr-un-top-global-iata-topul.html





90

11.2 Capacitati de cazare

Tabel nr. 45 Existenta ( locuri)- capacitate de cazare turistica existenta la 31 iulie

Regiunea de dezvoltare / Judetul Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

Regiunea Vest 21.291 21.423 20.447 21.396 23.041

Judetul Caras-Severin 7.113 7.478 7.015 7.214 7.906

Judetul Arad 4.850 4.256 4.256 4.343 5.101

Judetul Timis 5.410 5.934 5.724 6.335 6.550

Judetul Hunedoara 3.918 3.755 3.452 3.504 3.484

Romania 282.661 287.158 283.701 294.210 303.486


Tabel nr. 46 Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica in Regiunea Vest- detaliat pe judete numar

Tipuri de structuri de primire

turistica

2010

2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.


din care:

Hoteluri 36931 40817 42988 38387 35436 25556 25165 27762 31294 31880 43312 46402 49865

Moteluri 1052 1663 965 983 704 644 665 648 758 1056 855 967 1414

Vile turistice 1225 1210 1103 1143 1018 720 548 562 686 703 1315 1312 1628

Cabane turistice 426 477 339 344 212 775 1061 831 434 283 254 292 371

Pensiuni turistice 7954 9196 7783 6973 6727 5732 4709 5634 6818 6670 8305 8479 9257

Pensiuni agroturistice 36931 40817 42988 38387 35436 25556 25165 27762 31294 31880 2111 2504 2365

Total Arad 15452 19265 17607 15392 13091 12060 11478 11975 11151 11023 16879 19256 20975

din care:

Hoteluri 11204 13788 13294 11679 9846 8875 8916 9421 8006 7805 12921 14946 15819

Moteluri 27 263 88 227 76 158 202 202 174 126 170 99 235

Vile turistice 162 161 109 88 30 70 59 81 42 19 78 78 178


Pensiuni turistice

2881 3375 3090 2510 2352 2174 1750 1732 2426 2211 2725 2961 3531

Pensiuni agroturistice

514 987 619 498 472 523 351 288 389 486 462 430 416


din care:

Hoteluri 4691 6303 6301 5022 5152 2722 2349 2104 2610 3366 6032 6496 7357

Moteluri 731 981 587 626 481 402 394 323 454 667 478 627 936

Vile turistice 317 180 155 208 160 143 142 85 128 129 170 235 452






91

Pensiuni turistice

1504 2395 1174 1055 1166 1258 797 729 916 1214 1374 1594 1978


1082 1451 846 580 451 556 388 486 389 635 777 988 1077

Total Hunedoara 8253 7591 7722 6152 5654 4094 4763 5220 5464 5050 6342 8283 8939

din care:

Hoteluri 5977 5199 5528 4280 3854 2444 3188 3346 3670 3432 4170 5852 6887

Moteluri 218 294 204 80 61 57 38 79 60 112 116 44 41

Vile turistice 609 714 737 692 704 469 340 384 466 523 906 886 873


Pensiuni turistice

824 796 804 848 805 543 575 843 808 695 1039 1014 855


153 203 120 79 103 68 60 62 90 66 81 105 77

Total Timis 19322 19806 21746 21230 20233 14058 12869 15848 20552 21028 25131 24048 24981

din care:

Hoteluri 15059 15527 17865 17406 16584 11515 10712 12891 17008 17277 20189 19108 19802

Moteluri 76 125 86 50 86 27 31 44 70 151 91 197 202

Vile turistice 137 155 102 155 124 38 7 12 50 32 161 113 125

Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -

Pensiuni turistice

2745 2630 2715 2560 2404 1757 1587 2330 2668 2550 3167 2910 2893


356 377 424 458 450 335 313 350 499 679 791 981 795


Tabel nr. 47 Innoptari in structurile de primire turistica, pe tipuri de structuri – in Regiunea

de Vest si pe judete

numar

Tipuri de structuri de

primire turistica

2010 2011



din care:

Hoteluri 89799 118712 141794 129741 117070 62109 45753 56533 73850 75634 130283 144513 152999

Moteluri 3168 3282 1779 1654 1475 1207 998 994 1335 1829 2019 2169 2644

Vile turistice 3470 5326 7303 6291 6313 4160 1037 900 1161 3150 6753 6318 7052


Pensiuni turistice 16680 17443 14867 13902 14334 12544 9709 10849 12432 11944 15876 15325 17825

Pensiuni agroturistice 4417 5525 3325 2922 2755 2849 1782 2019 2850 4121 4373 4971 4989

Total Arad 29298 33883 34743 28581 25658 19869 17146 19104 23099 18430 31640 35070 39082

din care:

Hoteluri 20150 24869 27277 22452 20278 15517 13171 14972 18277 12778 25335 27975 30221

Moteluri 27 263 88 227 84 158 202 202 174 126 170 129 248

Vile turistice 278 260 251 139 32 132 87 167 158 57 354 456 629


Pensiuni turistice

5161 4842 5024 4211 3904 2975 2818 2912 3008 2791 3907 3844 4375


1156 1325 990 781 758 749 520 352 1295 1278 1104 1160 1099





92

Total Caras-

Severin 39980 58536 56604 54637 48329 23178 11045 10826 11510 20795 58297 66068 75127

din care:

Hoteluri 20496 38384 49081 47665 40877 14635 5539 5794 6437 14118 48154 54475 56827

Moteluri 2641 2433 1288 1281 1176 892 678 645 885 925 1386 1520 1838

Vile turistice 587 448 248 365 342 230 234 108 197 191 263 382 935


Pensiuni turistice

5181 6362 3008 3568 4226 5243 2808 1840 2828 2932 4730 4553 6475


2366 3222 1596 1108 1146 1185 717 985 759 1641 1990 2023 2563

Total

Hunedoara 21782 25868 24178 20822 20715 12982 9273 14707 18000 16911 19849 22283 26689

din care:

Hoteluri 15785 18081 15990 14014 14095 7213 6437 11509 14766 11983 12247 15119 19280

Moteluri 295 461 272 88 84 119 56 99 89 202 135 76 64

Vile turistice 2006 4005 5344 4556 4432 3199 688 608 713 2708 5442 4610 4684


Pensiuni turistice

1521 1311 1779 1706 1827 1330 991 1360 1545 1635 1885 1525 1379


340 339 135 227 110 324 60 154 120 82 110 349 228

Total Timis 41795 45236 57705 53047 49458 29506 24545 29963 40770 43762 53301 56198 57374

din care:

Hoteluri 33368 37378 49446 45610 41820 24744 20606 24258 34370 36755 44547 46944 46671

Moteluri 205 125 131 58 131 38 62 48 187 576 328 444 494

Vile turistice 599 613 1460 1231 1507 599 28 17 93 194 694 870 804

Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -

Pensiuni turistice

4817 4928 5056 4417 4377 2996 3092 4737 5051 4586 5354 5403 5596


555 639 604 806 741 591 485 528 676 1120 1269 1439 1099


11.3 Turismul in judetul Caras-Severin

In anul 2010 s-a inregistrat o scadere a numarului de turisti cazati de la 94.139 pe intreg anul 2009

la 92.833 in anul 2010. Numarul de innoptari s-a diminuat cu 19,1% (471.000 in 2010 fata de

581.966 in anul precedent).

Numarul de sosiri ale turistilor in anul 2010, precum si numarul de innoptari sunt prezentate in

tabelele urmatoare (pe luni si cumulat):





93

Tabel nr. 48 Numarul de sosiri ale turistilor in unitatile de cazare (2009 – detaliat 2010-

continuare 2011)

numar

Tipuri de

structuri de

primire

turistica

Anul

2009

2010

ian feb ma

r

apr mai iun iul aug sep oct nov dec Tota

l an

Total

judet CS

9413

9

416

6

348

7

436

6

628

0

1186

9

927

2

1012

8

1292

9

947

7

775

1

765

9

544

9

9283

3

din

care:

Hoteluri 56680 2533 1613 2294 4080 8023 5541 4691 6303 6301 5022 5152 2722 54275

Moteluri 5825 245 252 340 343 502 515 731 981 587 626 481 402 6005

Vile

turistice 3537 157 157 174 132 199 138 317 180 155 208 160 143 2120

Cabane

turistice 2062 76 45 15 66 117 190 182 164 52 102 37 141 1187

Pensiuni

turistice *) 13945 697 690 1026 978 1170 1177 1504 2395 1174 1055 1166 1258 14290

Pensiuni

agroturistic

e **)

5703 237 469 423 510 755 806 1082 1451 846 580 451 556 8166

*) Pensiunile urbane s-au redefinit ca pensiuni turistice

**) Pensiunile rurale s-au redefinit ca pensiuni agroturistice




primire turistica ( sosiri )

2011

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.

Total judet Caras-Severin 4602 4164 4607 6309 9289 10646 13335 18541

din care:

Hoteluri 2349 2104 2610 3366 6032 6496 7357 11288

Moteluri 394 323 454 667 478 627 936 1269

Vile turistice 142 85 128 129 170 235 452 464

Cabane turistice 346 247 46 82 12 43 114 128

Pensiuni turistice 797 729 916 1214 1374 1594 1978 2219

Pensiuni agroturistice 388 486 389 635 777 988 1077 1405






94

Tabel nr. 49 Numarul de innoptari ale turistilor in unitatile de cazare 2009, detaliat 2010,

continuare 2011 numar

Tipuri de

structuri de

primire

turistica

Anul

2009

2010


an

Total judet 581966 10389 9513 12673 25952 67793 63416 39980 58536 56604 54637 48329 23178 471000

din care:

Hoteluri 446919 6139 4042 5643 19810 56562 51005 20496 38384 49081 47665 40877 14635 354339

Moteluri 18791 299 470 530 922 2034 2518 2641 2433 1288 1281 1176 892 16484

Vile

turistice 18480 230 207 279 196 249 256 587 448 248 365 342 230 3637

Cabane

turistice 5230 118 76 25 66 190 414 425 213 94 208 37 188 2054

Pensiuni

turistice *) 46717 2055 2110 3661 2961 3762 3579 5181 6362 3008 3568 4226 5243 45716

Pensiuni

agroturistice

**)

14200 554 991 1039 807 1659 1568 2366 3222 1596 1108 1146 1185 17241

*) Pensiunile urbane s-au redefinit ca pensiuni turistice **) Pensiunile rurale s-au redefinit ca pensiuni agroturistice



Numar


primire turistica ( sosiri )

2011

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.

Total judet 11045 10826 11510 20795 58297 66068 75127 89203

din care:

Hoteluri 5539 5794 6437 14118 48154 54475 56827 66666

Moteluri 678 645 885 925 1386 1520 1838 2130

Vile turistice 234 108 197 191 263 382 935 1028

Cabane turistice 354 247 72 212 19 67 170 208

Pensiuni turistice 2808 1840 2828 2932 4730 4553 6475 7857

Pensiuni agroturistice 717 985 759 1641 1990 2023 2563 3510


Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in anul 2010 a fost de 30,9%, in scadere cu 5,7% fat

de anul 2009, cand s-a inregistrat 36,6%.





95

Tabel nr. 50 Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare %

Tipuri de

structuri de

primire

turistica

An

2009

2010


an

Total judet 36,6 12,9 13,5 15,6 24,1 40,6 38,7 24,3 39,0 37,7 38,1 36,1 20,5 30,9



Grafic nr. 13 Principalele zone de provenienta ale turistilor din judetul Caras-Severin- 2009

Grafic preluat din Studiul privind dezvoltarea turismului tematic in Caras-Severin realizat de Universitatea Eftimie

Murgu Resita – Centrul de cercetari in turism si dezvoltare durabila 2009

12. Executia bugetelor locale

Date fiind conditiile de austeritate in care functioneaza autoritatile locale in acest moment in

Romania, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual si care face obiectul a numeroase

dezbateri.

Tabel nr. 51 Executia bugetelor locale pe judetele Regiunii Vest ( 2005-2009)





96

milioane lei (RON)

Regiunea de dezvoltare

Vest / Judetul

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Judetul Arad

Venituri - total 429.5 626.8 768.9 910

din care subventii primite

de la bugetul de stat 12.2 14.5 88.8 73.1

Cheltuieli - total 391.3 548.7 693.5 868

Excedent (+) Deficit (-) 38.2 78.1 75.4 42

Judetul Caras-Severin

Venituri - total 301.3 389.1 485.7 557,3 581.2


de la bugetul de stat 65.1 22.5 72.5 63.3 59.3

Cheltuieli - total 300.6 385.9 475.5 555,6 566

Excedent (+) Deficit (-) 0.7 3.2 10.2 1,7 15.2

Judetul Hunedoara

Venituri - total 432.1 626.4 769.2 920.6 947.2


de la bugetul de stat 14.9 26.7 102.8 107,4 126.1

Cheltuieli - total 422.4 574.9 726.7 903.2 931.3

Excedent (+) Deficit (-) 9.7 51.5 42.5 17.4 15.9

Judetul Timis

Venituri - total 4649 6062 728,2 1537,0


de la bugetul de stat 261 309 59,3 134,0

Cheltuieli - total 4573 5897 716,9 1500,3

Excedent (+) Deficit (-) 76 165 11,3 36,7

Sursa: www.insse.ro (Statistici Judetene – Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis- pagina Finante)

13. Fonduri structurale

http://www.insse.ro/





97

Tebele si textul de mai jos se refera la urmatoarele tipuri de fonduri : Operational Sectorial Mediu

(POS Mediu), Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) si

Programul Operational Sectorial Transport (POST).

13.1 Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) urmareste imbunatatirea

standardelor de viata ale populatiei si implicit a standardelor de mediu. In acest sens proiectele

eligibile trebuie sa urmareasca, printre altele, obiective cum ar fi: sistem de management integrat al

deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate - tip inchidere depozite vechi de deseuri, sisteme de

apa si canalizare modernizate, masuri pentru protejarea naturii (inclusiv impotriva inundatiilor) si a

biodiversitatii.

Programul pune accent pe sprijinirea proiectelor care iau in considerare principiul dezvoltarii

durabile si pe cel cunoscut ca „poluatorul plateste”.

Obiectiv deosebit de important nu numai pentru standardul de viata al populatiei din

respectivele zone dar si in contextul obligatiilor pe care Romania le are in raport cu statutul

sau de membru UE, finantarea sistemelor integrate pentru managementul deseurilor nu a

reusit sa acopere pana in prezent decat 17 dintre judetele Romaniei. Este important de

analizat in cadrul proiectelor finantate sub aceasta componenta in ce masura acestea urmaresc, pe

langa crearea de spatii conforme de depozitare a deseurilor, si obiectivul explicit al inchiderii

depozitelor neconforme, acesta fiind de fapt obiectivul explicit pe care tara noastra si l-a asumat

prin tratatul de aderare, alaturi de alte tinte privind, spre exemplu, reciclarea deseurilor.

Problema de fond care se pune insa in cazul obiectivului de finantare a unor proiecte pe dezvoltarea

sistemului integrat de management al deseurilor este cea privind nevoia reala din plan local pentru

asemenea investitii, deoarece motivatia invocata de unele judete in neaccesarea de fonduri a fost aceea

ca au rezolvat problemele de deseuri cu fonduri de preaderare. De cealalta parte se afla judete care,

potrivit Garzii Nationale de Mediu citata de presa nationala, trebuie sa sisteze activitatea unor gropi

neconforme (cum este cazul jud. Caras Severin) sau nu au deloc gropi de gunoi functionale (ex: jud.

Timis, jud. Satu - Mare, jud. Teleorman) si totusi nu acceseaza banii europeni.

In ce priveste mediul si protectia naturii, toate autoritatile locale din tara trebuie sa indeplineasca o

serie de angajamente specifice fata de Uniunea Europeana iar prin POS Mediu fiecare ar fi trebuit

sa se preocupe deja de acest lucru. Din pacate, numai jumatate dintre acestea au accesat fonduri prin

POS Mediu in acest sens, si chiar si atunci, au facut-o necorespunzator (spre exemplu, au fost





98

inchise vechile gropi de gunoi, dar nu s-a avut in vedere si eliminarea deseurilor respective in

conformitate cu regulile de mediu).

13.2 Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE)

urmareste dezvoltarea intreprinderilor romanesti, sprijinindu-le sa devina competitive pe piata

Uniunii Europene.

In acest sens, POS CCE acopera urmatoarele domenii: sistemul productiv, in special cel al

intreprinderilor mici si mijlocii, cercetare/dezvoltare, IT, comunicatii si energie.

Atat continutul POS CCE cat si indicatorii si, implicit, proiectele finantate in cadrul acestuia nu fac

dovada contributiei la cresterea si dezvoltarea economica - asa cum insusi programul asuma prin

Documentul Cadru de Implementare. Desi merg sume mari catre infrastructura economica - catre

productivitatea intreprinderilor mici si mijlocii, catre proiecte de cercetare si dezvoltare, etc. -

finalitatea acestor investitii nu este consistenta in ce priveste cresterea economica/plus valoarea

adaugata la nivel national.

Dezvoltarea mediului de afaceri si a cadrului de cercetare s-a realizat cu precadere in marile

municipii ale tarii, si mai ales, in Municipiul Bucuresti, zonele sarace ramanand din pacate in

continuare fara mari sperante de dezvoltare economica. Marii castigatori au fost universitatile si

centrele de cercetare, acestea avand practice sustenabilitatea si stabilitatea necesara pentru derularea

unor proiecte majore. ( Vezi mai jos tabelul cu “Situatia comparativa a fondurilor atrase prin POS

CCE pe categorie de beneficiar si pe judete” ).

13.3 Programul Operational Sectorial de Transport ar trebui sa contribuie, prin proiectele

finantate, la obiectivul de dezvoltare a infrastructurii de baza la standarde europene -investitiile in

infrastructura urmand sa contribuie la imbunatatirea calitatii retelelor rutiere si feroviare, precum si

a navigatiei pe Dunare, si vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri si crearea de noi locuri de

munca. Daca ne uitam insa la situatia proiectelor finantate pana in prezent prin POS -Transport, cea

mai mare parte dintre obiectivele strategice la nivel national sunt practic, ignorate de autoritati:

singura preocupare de a accesa resurse din acest program este pentru infrastructura rutiera, celelalte

tipuri de transport - feroviar, naval sau aerian fiind practic cvasi - inexistente (cu exceptia catorva

proiecte de reabilitare cale ferata).





99

In cazul POS Transport, marile artere de circulatie intensa din Romania au ramas inca neatinse de

lucrari finantate prin fonduri structurale, tronsoane de drum mai putin circulate (diverse centuri

ocolitoare ale unor orase mici) fiind cele reabilitate/modernizate prin acest program. Prioritizarea

investitiilor prin proiectele finantate din POS - T trebuie sa se faca si functie de studiile de trafic

realizate la nivelul tronsoanelor de drum prevazute a fi finantate.

Situatii la sfarsitul lunii septembrie 2011.

Tabel nr. 52 Judetele care au atras cei mai multi bani de la Uniunea Europeana

Judet lei euro

Bucuresti 4.881.660.823 1.162.300.196

Iasi 1.445.008.072 344.049.540

Cluj 1.191.868.485 283.778.210

Timis 1.184.079.876 281.923.780

Dolj 1.163.476.175 277.018.137

Dambovita 1.158.069.410 275.730.812

Brasov 977.872.580 232.826.804

Suceava 933.169.334 222.183.174

Neamt 891.227.997 212.197.142

Alba 879.705.691 209.453.736

Tabel nr. 53 Judetele care au atras cei mai putini bani de la Uniunea Europeana:

Judet lei euro

Ialomita 68.089.794 16.211.855

Caras-Severin 139.443.645 33.200.867

Galati 175.202.332 41.714.841

Salaj 257.132.928 61.222.125

Harghita 257.511.571 61.312.278

Maramures 292.354.450 69.608.202

Mehedinti 353.277.384 84.113.663

Giurgiu 436.338.822 103.890.195

Valcea 439.212.533 104.574.412

Cu exceptia POS-T, unde beneficiari sunt exclusiv autoritati centrale.



Tabel nr. 54 Situatia comparativa a fondurilor atrase prin POS CCE pe categorie de

beneficiar si pe judete





100

Sursa: Institutul pentru Politici Publice (IPP) – Raport:”Fondurile Structurale, de la oportunitate de dezvoltare la buget

de prada-Sansele redresarii Romaniei prin fonduri structurale”, sept.2011

Tabel nr. 55 Rezumat: Alocare POS CCE pe fiecare judet din Regiunea Vest la nivelul lunii

septembrie 2011





101

Judetul

Fonduri UE

(lei)

Timis 342.563.946,42

Arad 42.734.182,58

Hunedoara 39.420.023,99

Caras-

Severin 8.990.181,90



14. SURSE:

1. Academia Romana –Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii - Raportul “Calitatea vietii in

Romania 2010” ;

2. Agentia de Dezvoltare Regionala Vest – “Analiza tematica regionala-Evolutia demografica

a regiunii Vest;

3. Agentia pentru Dezvoltare Regionala Vest – Planul de dezvoltare regionala 2007-2013;

4. Anuarul Statistic al Romaniei 2010- Institutul National de Statistica;

5. banaterra-press.eu/sites/default/files/BSLR_07_11.doc - Directia Regionala de Statistica Timis

– Regiunea Vest - buletine statistice lunare 2011;

6. Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara – “Planul regional de actiune pentru

ocuparea fortei de munca si incluziune sociala Regiunea Vest 2009-2012”;

7. Comisia Nationala de Prognoza – “Proiectia principalilor indicatori economic-sociali in Profil

Teritorial pana in 2014”, realizat in martie 2011;

8. Dezvoltarea rurala durabila a Romaniei – de Acad. Paun Ion Otiman;

9. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2012/Anexa6.pdf

10. http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-comerciala-a-romaniei-cat-exporta-si-importa-

fiecare-judet-din-tara-noastra-vezi-ce-judete-trag-in-jos-comertul.html

11. http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-turistica-a-romaniei-care-sunt-cele-mai-

nevizitate-judete-din-tara-noastra-top.html

http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-comerciala-a-romaniei-cat-exporta-si-importa-fiecare-judet-din-tara-noastra-vezi-ce-judete-trag-in-jos-comertul.html

http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-comerciala-a-romaniei-cat-exporta-si-importa-fiecare-judet-din-tara-noastra-vezi-ce-judete-trag-in-jos-comertul.html

http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-turistica-a-romaniei-care-sunt-cele-mai-nevizitate-judete-din-tara-noastra-top.html

http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-turistica-a-romaniei-care-sunt-cele-mai-nevizitate-judete-din-tara-noastra-top.html





102

12. http://www.econtext.ro/economie/turism/analiza-turismul-romanesc-sub-lupa-cine-vine-la-

noi-unde-nu-plecam-noi-topuri.html

13. http://www.econtext.ro/economie/turism/romania-tot-mai-atractiva-pentru-turismul-de-

aventuri-a-urcat-pe-locul-9-intr-un-top-global-iata-topul.html

14. http://www.financiarul.ro/2011/03/09/romania-va-avea-alte-9-parcuri-industriale/

15. http://www.financiarul.ro/2011/12/13/germanii-italienii-si-francezii-ocupa-primele-locuri-

in-topul-turistilor-straini-in-romania-in-primele-9-luni/

16. http://www.onrc.ro/documente/presa/comunicat_14_07_2011/6-active-1.pdf

17. http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Regiunea%20Vest/PrezentareRegVestExtinsa.pdf

18. http://www.ziuadevest.ro/economic/24989-regiunea-vest-a-adunat-doar-65-din-investiiile-

strine-.html

19. Institutul National de Statistica – Comunicat de Presa, nr 260 din 5 decembrie 2011-

Turism-luna octombrie si perioada 1.I – 31.X. 2011;

20. Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica Caras-Severin –

“Informare privind principalii indicatori economici si sociali ai judetului Caras-Severin in

anul 2010”;

21. Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica Caras-Severin – lucrare:

Principalii indicatori economic si sociali ai judetului Caras-severin in semestrul I 2009

comparativ cu semestrul I 2008;

22. Institutul National de Statistica- Statistica Teritoriala 2010- Repere Economice si Sociale

Regionale ;

23. Institutul pentru Politici Publice (IPP) – Raport:”Fondurile Structurale, de la oportunitate de

dezvoltare la buget de prada-Sansele redresarii Romaniei prin fonduri structurale”, sept.2011;

24. Proiectul: “Strategia de dezvoltare durabila a judetului Caras-Severin, 2007-2013”, realizat

de Consiliul Judetean Caras-Severin;

25. Strategia de Dezvoltare a Banatului in Regiunea Transfrontaliera Romania – Serbia 2010-

2015/ Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, 2009;

26. Universitatea Eftimie Murgu Resita – “Studiul privind dezvoltarea turismului tematic in

Caras-Severin“– Centrul de cercetari in turism si dezvoltare durabila 2009;

http://www.econtext.ro/economie/turism/analiza-turismul-romanesc-sub-lupa-cine-vine-la-noi-unde-nu-plecam-noi-topuri.html

http://www.econtext.ro/economie/turism/analiza-turismul-romanesc-sub-lupa-cine-vine-la-noi-unde-nu-plecam-noi-topuri.html

http://www.econtext.ro/economie/turism/romania-tot-mai-atractiva-pentru-turismul-de-aventuri-a-urcat-pe-locul-9-intr-un-top-global-iata-topul.html

http://www.econtext.ro/economie/turism/romania-tot-mai-atractiva-pentru-turismul-de-aventuri-a-urcat-pe-locul-9-intr-un-top-global-iata-topul.html

http://www.financiarul.ro/2011/03/09/romania-va-avea-alte-9-parcuri-industriale/

http://www.financiarul.ro/2011/12/13/germanii-italienii-si-francezii-ocupa-primele-locuri-in-topul-turistilor-straini-in-romania-in-primele-9-luni/

http://www.financiarul.ro/2011/12/13/germanii-italienii-si-francezii-ocupa-primele-locuri-in-topul-turistilor-straini-in-romania-in-primele-9-luni/

http://www.onrc.ro/documente/presa/comunicat_14_07_2011/6-active-1.pdf

http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Regiunea%20Vest/PrezentareRegVestExtinsa.pdf

http://www.ziuadevest.ro/economic/24989-regiunea-vest-a-adunat-doar-65-din-investiiile-strine-.html

http://www.ziuadevest.ro/economic/24989-regiunea-vest-a-adunat-doar-65-din-investiiile-strine-.html

Statistici Pentru Regiunea Vest Ev.caras Severin

Documents

Transcript of Statistici Pentru Regiunea Vest Ev.caras Severin