RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea...

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VESTSEMESTRUL I 2010

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin – 27%, judetul Arad – 24% si judetul Hunedoara – 22%.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timiş; Poiana Mărului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cinciş pe raul Cerna, Valea de Peşti pe raul Jiu.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei - în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul - lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş - lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic - lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: -izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din

zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

1.

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1. CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului. Sunt instalate 19 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:

- 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie localitatea Nadlac: trafic+semiurban- 5 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu- 1 statie fond urban trafic la Moldova Noua- 1 statie fond trafic la Buchin 1 statie EMEP , pe muntele Semenic - 5 statii in judetul Hunedoara: 4 statii fond industrial la Hunedoara, Calan si

Vulcan 1 statie fond urban la Deva - 7 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 2 statie fond industrial in Timisoara si Lugoj 2 statii fond suburban la Carani si MoravitaDeci, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din: - 3 statii fond urban (judetele AR HD si TM)- 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 3 statii de trafic (judetul CS si TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond semiurban/trafic ( judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)

Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere si sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu. Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare , amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului

In paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la baza metodele specificate in STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.

Analizoare automate pentru analiza continua a poluantilor din aer, conform O.M. 592/2002, dar care nu au legatura cu reteaua de monitorizare recent infiintata, exista in urmatoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – ozon;- A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 (si NH3) ;- A.P.M. Hunedoara – PM10;- A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.

2.

Sistemul de monitorizare a calitatii aerului care functioneaza si furnizeaza datele in regiunea Vest este compus din urmatoarele statii si puncte de prelevare permanente:

- judetul Arad : 3 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judetul Caras Severin : 5 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87) 1 analizor O3 si 1 analizor SO2 (Ord.592/2002) 21 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judetul Hunedoara : 8 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 29 puncte prelevare pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie (STAS 12574/87) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002). - judetul Timis : 2 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

JUDETUL ARADEstimarea calitatii aerului se realizeaza in municipiul Arad, in trei puncte fixe,

amplasate astfel incât sa cuprinda arii semnificative si specifice din suprafata orasului. Se analizeaza urmatorii poluanti atmosferici: oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi in suspensie (conf.STAS 12574/87) si ozon (O.M. 592/2002).

Incepand cu luna august 2009 monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare.

Pulberile sedimentabile se determina in 7 puncte din municipiul Arad si in 4 puncte in judet.

Concentratiile poluantilor gazosi: oxizi de azot, dioxid de sulf s-au incadrat in concentratiile maxime admisibile (STAS 12574/87)

In cazul pulberilor in suspensie, in semestrul I al anului 2010 nu au fost facute determinari.

Din cele 66 de probe de pulberi sedimentabile prelevate in semestrul I al anului 2010, 5 probe au avut concentratie ce a depasit CMA din STAS 12574/87, maxima inregistrata fiind de 27.820 g/m2/luna (163,4% fata de CMA), masurata in luna martie, in punctul de recoltare amplasat la Uzina Electrica.

Concentratia medie lunara si procentul probelor a caror concentratie a depasit CMA la pulberile sedimentabile sunt comparative cu cele din perioada corespunzatoare a anului trecut. Poluarea aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile este cauzata, in principal, de starea necorespunzatoare a curateniei orasului, de starea carosabilului si de prezenta centralei termice in zona urbana.

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde in judetul Caras Severin cuprinde:

3.

• Zona Resita - 3 puncte ; - indicatori: - poluanti gazosi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon; - pulberi in suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte);

Pulberile sedimentabile se urmaresc si in alte centre urbane si rurale (19).Singurii indicatori la care s-au inregistrat depasiri sunt pulberile:

- pulberi in suspensie – la nici una din cele 84 de probe analizate in semestrul I 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale CMA spre deosebire de aceasi perioada a anului 2009 cand frecventa depasirilor a fost de 2,04%. Maxima inregistrata a fost de 0.1302 mg/m3 masurata in luna ianuarie in scadere fata de maxima aceleasi perioade a anului 2009 - 0,163 mg/m3

(108,6% fata de CMA) , masurata in luna februarie;- PM 10, - in semestrul I 2010 nu au fost facute determinari la acest

parametru;- pulberi sedimentabile – frecventa depasirilor este 2.631% (4.10% in

semestrul I 2009), iar valoarea maxima a perioadei analizate este 18.50 g/m2/luna (108,8% fata de CMA) masurata in luna aprilie, fata de maxima semestrului I 2009 – 20,55g/m2/luna (120,8% fata de CMA).

S-au efectuat si analize ca urmare a solicitarilor agentilor economici (contracte de prestari servicii, comenzi) sau a unor sesizari, efectuandu-se 61 de determinari, in mare majoritate la pulberi.

JUDETUL HUNEDOARA

Monitorizarea calitatii aerului, conform STAS 12574/87, a fost asigurata prin 8 puncte de prelevare amplasate astfel: 3 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona Petrosani, 1 la Calan si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor in suspensie si sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet.

Depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 , in semestrul I 2010 s-au inregistrat la pulberile sedimentabile - concentratia maxima a fost de 29.47 g/m2/luna (173.3% fata de CMA) in lunile martie si aprilie, valoare ce constituie si maxima pe regiune inregistrata la acest indicator in semestrul I 2010. Frecventa semestriala a depasirilor a fost de 4 % fata de 3.65 % in aceeasi perioada a anului trecut. Depasirile s-au inregistrat, mai ales, in punctul de prelevare amplasat la Zlasti, in apropierea S.C. Talc Dolomita S.A. Hunedoara si S.C. Mittal Steel Hunedoara – Fabrica de Var.

PM10, nu au fost inregistrate depasiri ale VL conform OM 592/2002 la probele analizate, maxima fiind de 42.16µg/m3 inregistrata in luna martie in scadere fata de maxima semestrului I 2009 - 93,67 µg/m3 (187,34% fata de VL), determinata in luna ianuarie.

JUDETUL TIMIS

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in semestrul I 2010, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.

Tabelul 1.1.1 reda situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul I al anului 2010:

Tab.nr. 1.1.1Nr.crt.

Indicat. UM STAS 12574 sau

Nr. total

probe

Nr. probe

ce

Minima masura

ta

Maxima masura

ta

Conc. medie

Obs.

4.

O.M. 592

dep. CMA/VL/praguri

♦1. NO2 mg/m3 STAS

12574657 - 0.001

HD0.0211 CS

0.00821

AR CS HD TM

2. SO2 mg/m3

“

657 - 0.0 HD 0.100 HD

0.00365

AR CS HD TM

3. NH3 mg/m3

“

256 - 0.001 HD AR

0.0390 CS

0.0133

AR CS HD TM

4. NOx µg/m3 O.M.592

- - - - - -

6. SO2 µg/m3 “ - - - - - -7. CO mg/m3 “ - - - - - -8. O3 µg/m3 “ - - - - - -9. Pulberi in

suspensie mg/m3

STAS 12574

157 - 0.011 HD

0.1302 CS

0.0716

AR CS HD TM

10. PM10 µ g/m3 O.M.592

85 - 3.81 HD 42.16 HD

13.840

CS HD TM

11. Pulberi sedimentabile

g/m2/luna

STAS 12574

292 13 1.09 AR 24.03 HD

7.0786

AR CS HD TM

Situatia depasirilor inregistrate la masurarea concentratiilor de pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si PM10 in regiunea Vest in semestrul I al anului 2010 difera de cea din 2009 aceasi perioada, inregistranduse depasiri doar la pulberi sedimentabile.

In tabelul 1.1.2. se indica , in procente, numarul probelor de pulberi sedimentabile care au depasit CMA sau VL in semestrul I 2010, in judete si pe intreaga regiune :

Tab.nr.1.1.2.Judetul Pulb.sedimentabileArad % 7.575Caras Severin % 2.631Hunedoara % 4Timis % 0Reg.Vest % 4.4

Compararea procentelor de depasire a CMA, pentru indicatorul pulberi in suspensie pentru regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2008, 2009 si 2010 este redata in Fig. 1.

5.

ian febr mart apr mai iun

20102009

200801

234

5

6

7

8

9

%

Pulberi in suspensie - depasiri lunare

2010

2009

2008

Fig.1

Compararea frecventelor de depasire a VL la indicatorul PM10 in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2008, 2009 si 2010 este redata in Fig.2.


20102009

20080

10

20

30

40

50

60

%

PM 10 - depasiri lunare

2010

2009

2008

Fig2

In Fig.3 se indica variatia lunara, in semestrul I, a numarului (in %) de probe de pulberi sedimentabile care au depasit CMA, pe judetele regiunii Vest.

6.

Pulberi sedimentabile - depasiri lunare

012

34567

89

10


%

AR

CS

HD

TM

Fig.3

Compararea frecventelor de depasire a CMA la indicatorul pulberi sedimentabile in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2008, 2009 si 2010 este redata in Fig.4


20102009

20080

5

10

15

20

25

30

%

Pulberi sedimentabile - depasiri lunare

2010

2009

2008

Fig.4

7.

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

La nivelul Regiunii Vest reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului este redata in tabelul urmator:

Tabel nr 1.1.3 Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului din Regiunea Vest

Judet Localitate/Statie Tip statie Punct de prelevare Poluanti analizatiArad Arad/AR1 Trafic/industrie Pasaj Micalaca CO, SO2, NO, NO2, NOx,

O3, PM10, PM2.5, BTXArad/AR2 Urban Str. Fluieras, nr 10c

Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia

Mediului

CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, PM2.5. BTX

Nadlac/AR3 Suburbana/trafic Str. Dorobanti FN CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10, BTX

Caras-Severin Resita/CS1 Urban Sediul APM CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb

Otelul Rosu/CS2 Industrial Otelul Rosu CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb

Moldova Noua/CS3 Urban/Trafic Moldova Noua SO2,BTX, PM10Buchin/CS4 Trafic Buchin NO2 CO, SO2 , ,BTX

Hunedoara Deva/HD1 Urban Str. Carpati CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Deva/HD2 Industrial Calea Zarandului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Hunedoara/HD3 Industrial Str. Biciclistilor CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Calan/HD4 Industrial Str. Furnalistului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Vulcan/HD5 Industrial B-dul Mihai Viteazu , SO2, NO2, NOx, PM10,

8.

PbTimis Timisoara/TM1 Trafic Calea Sagului CO, SO2, NO2, O3, PM10,

C6H6, PbTimisoara/TM2 Urban Pta Libertatii CO, SO2, NO2, O3, PM10,

C6H6

Carani/TM3 Suburban CO, SO2, NO2, O3, PM2.5, C6H6,

Timisoara/TM4 Industrial Str. I Bulbuca CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6

Timisoara/TM5 Trafic Calea Aradului CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6

Moravita/TM6 Suburban Moravita SO2, NO2, PM10,COV,CO, Pb

Lugoj/TM7 Industrial Lugoj SO2, NO2, PM10, COV

In continuare prezentam valorile concentratiilor medii semestriale pentru poluantii monitorizati in statiile automate din Regiunea Vest

Tabel nr.1.1.4. Valorile concentratiilor medii semestriale

SO2 μg/m3 NO2 μg/m3 CO μg/m3 O3 μg/m3 Benzen μg/m3 PM10 automat μg/m3

Statii automate

Maxima mediilor lunare

nrdepasiri


nrdepasiri


nrdepasiri


nrdepasiri


nrdepasiri


nrdepasiri

Arad

AR 1 pasaj Micalaca

13.2 ianuarie -

224.5 februarie

-0.53

ianuarie -38.5

februarie -4.1

februarie -43.4

februarie 17

AR 2 str. Fluieras

19.2 ianuarie -

22.9 ianuarie -

0.26 februarie - 52.2 aprilie - - - - -

9.

AR 3Nadlac 1.93 mai -

14.0 ianuarie -

0.67 ianuarie - - - 3.36 iunie - 43.8 aprilie 12

Caras Severin

CS1 APM

11.51 februarie -

18.49 martie -

0.27 februarie -

37.41 martie - - -

23.69 ianuarie -

CS2 Otelul Rosu 9.69 sprilie -

17.03 ianuarie -

0.24 ianuarie -

46.05 martie - - -

23.25 ianuarie -

CS3 Moldova Noua 9.09 martie - - - - - - - 3.74 martie - 35.01 martie 2

CS4Buchin

14.32 martie -

20.54 martie -

1.03 martie - - - 5.34 martie - 46.37 martie 7

Hunedoara

HD 1 Deva str Carpati 7.01 martie - - - 0.51 iunie - 25.91 mai - 3.00 martie - - -

HD 2 Deva Calea Zarandului

15.64 martie - 9.02 mai -

0.31 ianuarie -

27.67 martie - - -

22.39 ianuarie -

HD 3 Hunedoara 3.72 mai - - -

0.44 ianuarie -

26.86 martie - - -

23.70 ianuarie -

HD 4Calan 6.55 iunie - 4.04 iunie -

0.42 ianuarie -

32.22 martie - - -

25.76 ianuarie -

Timis

TM1Timisoara,Calea

Sagului7.26

ianuarie - 50.72 mai -0.79

ianuarie - - -3.82

ianuarie - 39.95 martie 16

TM 2Timisoara, Pta

Libertatii10.22

ianuarie -31.50

februarie -0.41

ianuarie -21.97 aprilie - 2.20 aprilie - - -

10.

TM3Carani

15.90 ianuarie -

13.52 ianuarie -

0.24 februarie -

62.78 aprilie -

4.68 ianuarie - 27.50 aprilie 1

TM4Timisoara,str. I

Bulbuca 7.91 martie -36.65

februarie -0.61

ianuarie - 46.53 mai -3.89

ianuarie -31.09

ianuarie 4

TM5,Timisoara,

Calea Aradului 8.24 martie -42.45 martie -

0.62 ianuarie - - -

4.16 ianuarie -

35.09 ianuarie 11

TM6 Moravita

5.78 iunie -6.06 aprilie

mai -0.46

aprilie - - - 1.61 aprilie - 8.64 aprilie -

TM 7Lugoj 6.29 mai -

11.04 aprilie - - - - - 1.75 aprilie - 11.97 aprilie -

In semestrul I 2010, s-au inregistrat depasiri la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului la PM10 – 70 depasiri ale valorii limita (50 μg/m3 conform Ord 592/2002), comparativ cu aceasi perioada a anului 2009 cand s-au inregistrat 212 depasiri ale valorii limita.

11.

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

In semestrul I al anului 2010, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 333 de probe de precipitatii: 46 din judetul Arad, 196 din judetul Caras Severin, 40 in judetul Hunedoara, 51 din judetul Timis.

Calitatea precipitatiilor din semestrul I 2010, in regiunea Vest, este prezentata in tabelul 1.2.1.

Tabelul 1.2.1.INDICATORUL INTERVALUL

- pH 4,58 (CS) – 7.77(CS)

- aciditate, mEq/l 22 (AR) – 250 (CS)

- alcalinitate, mEq/l 20 (TM) – 7388 (TM)

-conductivitate, μS/cm 6.6 (CS) – 414 (TM)

- sulfati, mg/l 0,0 (CS) – 245 (CS)

- azotati, mg/l 0,0 (TM) – 84 (TM)

- azotiti, mg/l 0,0 (CS) – 2.54 (TM)

- cloruri, mg/l 0,0 (CS TM) – 14.20 (TM)

- amoniu, mg/l 0,0 (CS TM) – 8.7 (TM)

- ioni de calciu, mg/l 0,2 (CS) – 36.11 (TM)

- ioni de magneziu, mg/l 0,0 (TM) – 45.71 (HD)

- ioni de sodiu, mg/l 0,0 (CS) – 3.58 (CS)

- ioni de potasiu, mg/l 0,0(CS) – 3.71 (CS)

- duritate,oGermane 10.33 (TM) – 5.36 (TM)

- reziduu fix la 105oC 24 (TM) – 303 (TM)

- suspensii totale, mg/l 0.0 (TM) – 55 (TM)

S-a inregistrat un numar de 23 probe cu pH mai mic de 5,6, majoritatea in zona Semenic, judetul Caras-Severin.

In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluarii atmosferei, prezinta o diversitate relativ redusa, in sensul ca sursele de poluare sunt cam aceleasi in toate judetele: traficul rutier, prezenta instalatiilor mari de ardere si a obiectivelor industriale in apropierea sau in imediata vecinatate a zonelor locuite, deponiile de deseuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie si sedimentabile a caror concentratie depaseste de multe ori CMA (in conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmarit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabila precizia rezultatelor obtinute, din cauza faptului ca echipamentele sunt invechite, depasite si subiective.

Problema traficului este aceeasi in toate judetele : starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula, salubrizarea insuficienta si ineficienta a strazilor din localitati.

Prezenta istalatiilor mari de ardere, uneori chiar in interiorul localitatilor (de ex : Arad, Timisoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate, in totalitate, cu

12.

echipamentele necesare pentru evitarea emiterii de poluanti in atmosfera. Prin programele de reducere progresiva a emisiilor care au fost intocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus masuri care trebuiesc indeplinite in timp real pentru ca instalatiile respective sa poata functiona : inlocuirea arzatoarelor, realizarea desulfurarii gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 si pulberi, etc. O problema o constituie haldele de cenusa si zgura ale CET-urilor, care mai ales in timpul verii produc poluare avansata cu pulberi, fapt ce se concretizeaza prin depasirea valorilor concentratiilor determinate la pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi psihologică a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o acţiune de durată, este supărător pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonică sunt: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).

La efectuarea măsurătorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238

Tab nr.2.1. Măsurători sonometrice efectuate în perioada ianuarie-iunie 2010 la nivelul Regiunii Vest:

13.

* Raportarea s-a facut faţă de limita superioară a intervalului de concentraţie maximă admisă

În concluzie, la nivelul Regiunii Vest , în semestrul I al anului 2010 , se observă o tendinţă de depăşire a zgomotului în intersecţiile şi pieţele din aglomerările urbane ale judeţelor Caraş Severin şi Hunedoara. În această perioadă s-au efectuat măsurători de zgomot la solicitarea unor societăţi ,a unor instituţii şi a GNM în urma sesizărilor, măsurători care se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tab.nr.2.2. Măsurători de zgomot la sesizări efectuate în Regiunea Vest în semestrul I 2010

14.

LunaNr

masuratoriCMA(dB)

Maxima masurata (dB)

% fata de

CMA

Categorie(strada)

Judetul AradIanuarie 9 70 93.8 1.34 ARAD CENTURA SUBCETATE 1

Februarie 9 70 95.9 1.37 ARAD SUBCETATE 2- intersecţieMartie 9 70 90.5 1.29 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Aprilie 9 70 91.1 1.30 ARAD Str.VOINICILOR-poşta

Mai 9 70 98.3 1.40 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Iunie 9 70 93.9 1.34 ARAD CALEA IULIU MANIU

Judetul Caras-SeverinIanuarie 32 70 93.4 1.33 REŞIŢA POLIŢIA REŞIŢA

Februarie 32 60 88.9 1.48 REŞIŢA MICRORAION IVMartie 32 70 89.9 1.28 REŞIŢA INTERSECŢIE CONFECŢIIAprilie

32 70 93.7 1.33 REŞIŢA Zona INTIM

Mai 32 60 80 1.33 REŞIŢA MICRO I REŞIŢAIunie 32 65 95.4 1.46 REŞIŢA MICRO II REŞIŢA

Judetul HunedoaraIanuarie 58 75-85 96.4 1.13 ORĂŞTIE MAGISTRALĂ

Februarie 46 75-85 96.7 1.13HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)

Martie 46 75-85 97.3 1.14SIMERIA MAGISTRALĂ (str.de categ.

tehnica I)- vis a vis de biserica

Aprilie 58 75-85 99.3 1.16SIMERIA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I )

Mai 58 75-85 94.5 1.11HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)

Iunie 46 75-85 97.8 1.15BRAD MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I) vis-à-vis Primărie

Judetul TimisIanuarie 0 0 0 0

Februarie 0 0 0 0Martie 12 50 63.9 1.27 SÂNICOLAU MARE – zonă locuită

Aprilie 7 50 71.4 1.42TIMIŞOARA C Aradului colţ cu

str.Liniştei

Mai 40 50 74.9 1.49TIMIŞOARA C.Sagului

intersecţia cu str.I.ManiuIunie 46 75 76.2 1.01 TIMIŞOARA str.Amurgului nr.1

JUDEŢULNumărmăsură

tori

Numărmăsurătorila sesizari

I II III IV V VI

Maximamăsurată

(dB)

Depăşiri%

Procentesesizăridin total

măsurători

Sesizărirezolvate

%

JUDEŢULARAD 54 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULCARAŞ-

SEVERIN192 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULHUNEDOA

RA312 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULTIMIŞ

105 02 2 1 2 5

63.6(II)58.6(III)68.1(IV)56.4(V)71.5(VI)

-1.46

-1.12

-

11.42 100

RegiuneaVEST

663 12 1.81

3. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII

Radioactivitatea este un fenomen de emisie spontană a unor radiaţii de către

nucleele unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturală (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiaţii) şi artificială (fenomenul de emisie de radiaţii indusă prin reacţii nucleare).

Starea radioactivităţii mediului rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol şi vegetaţie.

Monitorizarea radioactivităţii mediului se realizează conform Ordinului MAPM nr.338/2002, prin măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale izotopilor naturali radon şi toron. Monitorizarea se efectuează în cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivităţii din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului judeţene – Serviciul Monitoring, Sinteză şi Coordonare, staţii ce fac parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Tab.nr.3.1. Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) măsurări imediate 2010

Statia RA........ ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA

Aradasp 02 - 07 4.82±0.12 3,51 ± 0,10 4,91±0,13 3,22 ± 0,07 2.53 ±0.05 2,22 ± 0,05asp 08 - 13 4.39±0.11 3,31 ± 0,09 2,32 ±0,07 0,93 ± 0,09 1.02 ±0.02 1,04 ± 0,02Statia RA

Caras-Severin

15.

asp 02 - 07 2.70 2.33 2.20 2.28 2.40 2.84asp 08 - 13 1.86 1.57 1.10 0.88 1.00 1.10Statia RA

Hunedoaraasp 02 - 07 0.74 0.72 2.63 2.72 1.63 1.43asp 08 - 13 0.62 0.61 1.41 1.20 0.52 0.61Statia RA

Timisasp. 02 - 07 0 0 0 0 4.99 5.40asp 08 -12 0 0 0 0 2.94 3.30

Valorile măsurătorilor imediate înregistrate in semestrul I al anului 2010 nu depăsesc nivelul de atenţionare de 10 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.

Tab.nr.3.2. Debitul dozei gamma în aer - medii lunare (MicroGy/h) 2010

Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad 0.121 0,120 0.109 0,086 0.087 0

Statia RA Caras-Severin

0.121 0.115 0.108 0.092 0.092 0.090

Statia RA Hunedoara

0.079 0.078 0.087 0,082 0.087 0.092

S.RA Timis 0.128 0.149 0.122 0.105 0.102 0.101

Mediile lunare înregistrate în semestrul I 2010 nu au depăşit limita de atenţionare de 0.250 μGy/h conform Ord.338/2002.

Tab.nr.3.3. Depuneri atmosferice – medii lunare (Bq/m2 * zi ) 2010

Statia RA......

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

Statia RA. Arad

1.20±0.17

1,40 ± 0,19 2,70 ± 0,22 1,30 ±0,18 2.70 ± 0.26 2,2 ±0,23


<1.20 <1.09 2.62 1.62 3.98 1.43

Statia RA Hunedoara

1.38 1.01 1.32 0.83 1.42 1.52

Staţia RA Timis

0 0 0 0 8.65 5.20

Valorile medii lunare măsurate în semestrul I 2010 s-au situat sub limita de atenţionare de 200 Bq/m2*zi conform Ord 338/2002.

Tab.nr.3.4. Apa brută – Activităţi specifice β globale medii lunare Bq/m3 2010

Statia RA......


Statia RA. Arad

242.4 ± 45.73 231,90± 43,84 214,70±42,97 210,90±43,78 202.30±43.14198,00 ±

42,41Statia RA

Caras-Severin

<270 <260 <260 <260 <350 <270

Statia RA Hunedoar

a713.8 600 786.41 527,3 400.8 500.6

16.

Statia RA Timis

0 0 0 0 890 520

Valorile medii lunare înregistrate in semestrul I al anului 2010 nu au depăşit limita de atenţionare de 2000 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.

Tab.nr.3.5. Apa potabilă – medii lunare (Bq/m3) 2010

Statia RA.......


Statia RA. Arad

242.5±45.93

224,80±43,16 230,70±43,53 138,00±28,46 192.50±42.62171,40 ± 40,31


<260 <260 <260 <260 <260 <270

Statia RA Hunedoar

a206.1 200.3 173.4 179,5 156.3 147.7

Statia RA Timis

0 0 0 0 750 490

Valorile medii lunare înregistrate in semestrul I al anului 2010 nu au depăşit limita de atenţionare de 1000 Bq/m3 conform Lg 458/2002 a apei potabile.

Probele de vegetaţie spontană şi de sol necultivat se analizează în perioada aprilie - octombrie. Vegetaţia spontană şi solul necultivat prezintă valori apropiate de cele ale anului trecut pentru aceeaşi perioadă.

Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în semestrul I 2010 nu prezintă diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2009 şi se situează sub nivelul de atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte.

2.DETERMINAREA NIVELULUI DE ZGOMOT

Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi psihologică a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o acţiune de durată, este supărător pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonică sunt: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).

La efectuarea măsurătorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238

17.

Tab nr.2.1. Măsurători sonometrice efectuate în perioada ianuarie-iunie 2010 la nivelul Regiunii Vest:

* Raportarea s-a facut faţă de limita superioară a intervalului de concentraţie maximă admisă

În concluzie, la nivelul Regiunii Vest , în semestrul I al anului 2010 , se observă o tendinţă de depăşire a zgomotului în intersecţiile şi pieţele din aglomerările urbane ale judeţelor Caraş Severin şi Hunedoara. În această perioadă s-au efectuat măsurători de zgomot la solicitarea unor societăţi ,a unor instituţii şi a GNM în urma sesizărilor, măsurători care se regăsesc în tabelul de mai jos.

18.

LunaNr

masuratoriCMA(dB)

Maxima masurata (dB)

% fata de

CMA

Categorie(strada)

Judetul AradIanuarie 9 70 93.8 1.34 ARAD CENTURA SUBCETATE 1

Februarie 9 70 95.9 1.37 ARAD SUBCETATE 2- intersecţieMartie 9 70 90.5 1.29 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Aprilie 9 70 91.1 1.30 ARAD Str.VOINICILOR-poşta

Mai 9 70 98.3 1.40 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Iunie 9 70 93.9 1.34 ARAD CALEA IULIU MANIU

Judetul Caras-SeverinIanuarie 32 70 93.4 1.33 REŞIŢA POLIŢIA REŞIŢA

Februarie 32 60 88.9 1.48 REŞIŢA MICRORAION IVMartie 32 70 89.9 1.28 REŞIŢA INTERSECŢIE CONFECŢIIAprilie

32 70 93.7 1.33 REŞIŢA Zona INTIM

Mai 32 60 80 1.33 REŞIŢA MICRO I REŞIŢAIunie 32 65 95.4 1.46 REŞIŢA MICRO II REŞIŢA

Judetul HunedoaraIanuarie 58 75-85 96.4 1.13 ORĂŞTIE MAGISTRALĂ

Februarie 46 75-85 96.7 1.13HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)

Martie 46 75-85 97.3 1.14SIMERIA MAGISTRALĂ (str.de categ.

tehnica I)- vis a vis de biserica

Aprilie 58 75-85 99.3 1.16SIMERIA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I )

Mai 58 75-85 94.5 1.11HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)

Iunie 46 75-85 97.8 1.15BRAD MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I) vis-à-vis Primărie

Judetul TimisIanuarie 0 0 0 0

Februarie 0 0 0 0Martie 12 50 63.9 1.27 SÂNICOLAU MARE – zonă locuită

Aprilie 7 50 71.4 1.42TIMIŞOARA C Aradului colţ cu

str.Liniştei

Mai 40 50 74.9 1.49TIMIŞOARA C.Sagului

intersecţia cu str.I.ManiuIunie 46 75 76.2 1.01 TIMIŞOARA str.Amurgului nr.1

Tab.nr.2.2. Măsurători de zgomot la sesizări efectuate în Regiunea Vest în semestrul I 2010

JUDEŢULNumărmăsură

tori

Numărmăsurătorila sesizari

I II III IV V VI

Maximamăsurată

(dB)

Depăşiri%

Procentesesizăridin total

măsurători

Sesizărirezolvate

%

JUDEŢULARAD 54 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULCARAŞ-

SEVERIN192 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULHUNEDOA

RA312 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULTIMIŞ

105 02 2 1 2 5

63.6(II)58.6(III)68.1(IV)56.4(V)71.5(VI)

-1.46

-1.12

-

11.42 100

RegiuneaVEST

663 12 1.81

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1 Ape de suprafaţă

JUDETUL ARAD

In judeţul Arad exista două bazine hidrografice importante : B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb.

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:

- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş- secţiuni de ordinul II:

pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul Mureş pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu. Petriş Pârâul Mare - Dorgoş

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:

râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş Valea Hălmăgel – Sârbi Tăcăşele – Avram Iancu

19.

Negrişoara – amonte Neagra Cigher – Zărand Musteşti – Bonţeşti Gut – Şicula Sodom – Seleuş Matca – Zărand Valea Nouă Chişer – Sintea fermă Beliu – Cermei – Tăut Teuz - Tămaşda

Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri Oradea în semestrul II 2009, in subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasate pe cursul principal şi 17 secţiuni de control pe cursuri secundare de apă. Starea de calitate a apelor in semestrul I 2010 este prezentată centralizat în tabelul 4.1.1. si 4.1.2

Tab. Nr.4.1.1 Râul Crişul Alb

Nr.Crt

Cursulde apă

Secţiunea de

supraveghere

Categoria de calitate

luniROA2

NutrienţiA3

Ioni gen.A4

Metale fr. diz.5

MicropolA6

General

1 Crişul Alb Gurahonţ

IIIIIIIVVVI

--I-I-

--I-I-

--I-I-

--I-I-

------

------

2 Crişul Alb Bocsig-Ineu

IIIIIIIVVVI

IIIIIIII

IIIIIII

-II-II

IIIIII

----I-

------

3 Crişul Alb Vărşand

IIIIIIIVVVI

IIIIIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIIIIIII

------

4 P. Hălmăgel Sârbi

IIIIIIIVVVI

-----I

-----I

-----I

-----I

-----II

------

5 Negrişoara Negrişoara6 Tăcăşele Avram Iancu I

IIIIIIVV

--I-I

--I-I

--I-I

--I-I

--II-II

-----

20.

VI I I I I I -7 Musteşti Bonţeşti

8 V. Sebiş Prăjeşti

IIIIIIIVVVI

--I-I-

--I-I-

--I-I-

-II-I-

-IIII-II-

------

9 V. Sebiş Sebiş

IIIIIIIVVVI

--I-I-

--I-I-

--I-I-

--I-I-

--II-II-

------

10 Gut Şicula

IIIIIIIVVVI

--II-II-

IIIIIIII

--I-I-

--I-I-

------

------

11 GutPădurea Rovina

12 Cigher Zărand

IIIIIIIVVVI

--II-II-

IIIIIIII

--I-I-

--I-I-

------

------

13 Sodom Seleuş

IIIIIIIVVVI

------

------

------

------

------

-Ochiuri de

apaOchiuri de

apa-

Ochiuri de apa

-

14 Matca Zărand

IIIIIIIVVVI

-II-I-

IIIIIIIIIIIIII

-II-II-

-II-I-

------

N-NO3

-

-

N-NO3

--

15Valea Nouă

ChişerSintea – fermă

16Canalul Morilor

Seleuş

IIIIIIIVVVI

--II-I-

IIIIIIIII

--I-II-

--I-I-

------

------

17 Canalul Morilor

Vărşand III

IIIII IV

IIII

II

-- N-NH4,P-PO4

21.

IIIIVV

VI

IIIIIIII

III

VIIIIVV

II

IIIIVII

I

III

I

II-II

-

OD,N-NH4,Rez.fixN-NH4,Reziduu fix

N-NH4,OD,CBO

5,CCOCr,P-

PO4,Reziduu fix

N-NH4,OD,CBO

5,CCOCr,P-

PO4,Ntot,Ptot,

Reziduu fixOD,CCOCr

18 Negrişoara Av.Neagra

IIIIIIIVVVI

--I-II

--I-II

--I-II

--I-II

--II-III

------

Tab.nr. 4.1.2 Râul Mureş

Nr.Crt

Cursulde apă

Secţiunea de

supraveghere

Categoria de calitate

luniROA2

NutrienţiA3

Ioni gen.A4

Metale fr. diz.5

MicropolA6

General

1 Mureş

SăvîrşinOrd. I

IIIIIIIVVVI

-I-I-I

-I-I-I

-II-II-II

------

-I-II--

-I-

I/II-I

ŞoimoşOrd.I

IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIII

IIIIIII

IIII-II-II

I-----

III-III--

IIIIIIIIIII

amonte AradOrd.I

IIIIIIIVVVI

IIIIIIIII

IIIIIII

IIII-II-II

I-----

III-II--

II/IIIII/IIIIII

22.

NădlacOrd.I

IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

I-IIII

IIIIIIIIIIIII

II/IIIIIIIIII

2 Canal IerMureşOrd.II

IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIIVIV

IVIIIIIVIVIV

IIIIII-III-III

I-----

IIII-II--

IIIII

II/IIIIIIIVIV

3Canal

Mureş MortMureşOrd. II

IIIIIIIVVVI

IVIVIVIVVV

VVIVVVV

IIIII-II-II

III-----

IIII-III--

III/IVIIIIVIVVV

4 Pârâul MareMureşOrd. II

IIIIIIIVVVI

-II-II-

IV

-I-I-I

-II-I-I

------

-II-II--

-I/II-II-

IV

5 PetrişMureşOrd.II

IIIIIIIVVVI

-I-I-I

-I-I-I

-I-I-I

------

-II-II--

-I-I-I

6

Fiac Mureş Ord .II IIIIIIIVVVI

-II-II-IV

-I-I-I

-I-II-I

------

-II-II--

-I/II-II-IV

7

Bârzava MureşOrd.II

IIIIIIIVVVI

-I-I-II

-I-I-I

-I-III-I

------

-II-II--

-I-II-II

JUDETUL CARAS SEVERIN

Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea. In semestrul I 2010 calitatea apei a fost urmarita in 42 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet .

23.

Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluientii Dunarii, Dunăre(flux rapid) calitatea apei se încadrează în limitele clasei I – III-a de calitate.

24.

SITUAŢIA CALITĂŢII APEIîn secţiunile de control în flux lent – sem. I 2010

Tab.nr. 4.1.3.

25.

Nr.Crt.

Cursul deApă

SecţiuneaLuni

RegimOxigen Nutrienţi

Gradminera-lizare

Metaletotale

Subst.toxiceorgani

ce

Gen.

1Pârâul Rece

Am.cf.Hididel

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-II-

I-II-II-

2 Timiş Sadova

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-II-

I-II-II-

3 Timiş Av.cf.Potoc

IIIIIIIVVVI

IIIIII-

IIIIII

I-I-I-

I-----

------

IIIIIII

4 BistraAm.cf.pârâul

Lupului

IIIIIIIVVVI

I-I-II-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-II-

I-II-II-

5Bistra

MaruluiCrâşma

IIIIIIIVVVI

I-I-III

I-I-II

I-I-II

I-I-II

II-II-IIII

II-II-IIII

6 Rusca Am.cf.Bistra

7 Bistra Obreja

IIIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIII

8 Pogăniş Am.cf.Tău

9 Bârzava Crivaia

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I---

------

I-I-I-

10 Secul Am.cf.Bârzava

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

26.

11 Bârzava Moniom

IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIII

I-I-I-

IIIII-

IIIIIIIIII-

IIIIIIIIIIIII

12 Bârzava Am.cf.Fizeş

IIIIIIIVVVI

IIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

I-I-I-

IIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

13 Caraş Caraşova

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-I-I-

14 Nermed Am.cf.Gelug

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

II-I-I-

I-I-I-

I-I--

I-I---

II-I-I-

15 Gârlişte Am.cf.Caraş

IIIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIII

16 Jitin Am.cf.Caraş

IIIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIII

17 Oraviţa Am.cf.Lişava

IIIIIIIVVVI

IIIIIII

IIIIII

I-I-II-

------

------

IIIIIIII

18 Lişava Am.cf.Caraş

IIIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIIII

27.

19 Caraş Vărădia

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-I-I-

20 CiclovaAm. Ciclova

Romana

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

------

I-I-I-

21 Nera Pătaş

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I---

------

I-I-I-

22 Prigor Am.loc.Putna

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

II-II-II-

II-II-II-

23 Nera Bozovici

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

II-II-II-

II-II-II-

24 Steier Am.cf.Miniş

IIIIIIIVVVI

IIIIIII

IIIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIIIII

25 Miniş Am.cf.Tăria

IIIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIII

I-I-I-

--I---

------

IIIIII

26 BeuAm. Pastravaria

Bei

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-I-I-

27 Nera Sasca Montană

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

II-II-II-

II-II-II-

28.

28 Naidăşel Am.vama Naidăş

29 Nera Naidăş

IIIIIIIVVVI

------

------

------

------

------

------

30 Valea Mare Am.cf.Bosneag31 Cerna Am.ac.V.Iovan

32 Globul Am.cf.Slătinic

IIIIIIIVVVI

IIIIIII

I-I-I-

I-I-I-

III-II

------

IIIIIII

33 Cerna Pecinişca

34 Belareca Am.cf.Cerna

IIIIIIIVVVI

I-I-II-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-I-II-

35 Cerna Topleţ

IIIIIIIVVVI

I-I-II-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-II-

I-II-II-

36 Dunăre Baziaş mal stâng37 Dunăre Baziaş mijloc38 Dunăre Moldova

39 Dragostele Am.cf.Berzeasca

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I---I-

II---II-

II-I-II-

40 Dunăre Cozla

41 Valea Mare Am.cf.Boşneag

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

--I---

--I---

I-I-I-

42 Valea MareAm.priza captare

Orsova

IIIIIIIVVVI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-II-IIII

I-II-IIII

29.

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara, calitatea apelor de suprafaţă in semestrul II 2009 , se prezintă astfel:

• bazinul hidrografic Mureş: Tab.nr. 4.1.4

Nr.crt.

Curs de apă/Secţiune

Clasa de calitate

luni C2RO(regimoxigen)

C3RN(regimnutrienţi)

C4SSalinitate

C5PT(Poluanţitoxicispecifici deoriginenaturală)

C6Indic.ch.relev.(alţi indicatorichimicirelevanţi)

1.

Mureş /Gelmar

IASOND

IIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

II (Cl)IIIIIIIIIII

III-II

IIIIII

2.

Mureş/Brănişca

IASOND

IIIIIIIIII

II (N-NO3)IIIIII(O2)II

IIIIIIIII

III-II

II (fenoli)IIIIIIII

3. Orăştie/Costeşti

IA

-II

-I

-I

-I

-I

30.

SOND

-II-

-II-

-II-

--I-

-II-

4.

Orăştie/Orăştie

IASOND

IIIIIIII

IIIIIIII

IIIIII

IIII-II

IIIIIII

5.

GeoagiuBalşa

IASOND

-II-II-

-I-II-

-I-IIII-

-I--I-

-I-II-

6.Geoagiu/Geoagiu

IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIIIIIII

II (Zn,Mn)II-IIII

IIIIII

7.Galbena/Haţeg

IASOND

IIIIIIIII

IIIIIIIII

IIIIIII

III-II

IIIIII

8. CernaTopliţa

IASON

-I-II

-I-II

-I-II

-I--I

-I-II

31.

D - - - - -

9.Cerna /

Sântuhalm

IASOND

IIIIIIIIII

II (N-NO2)IIIII(N-NO2)III(N-NO2)IIII

IIIIII

III-II

IIIIII

10.StreiBaru

IASOND

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I--I-

-I-II-

11.Strei/Petreni

IASOND

IIIIIII

IIIIIII

IIIIII

III-II

IIIIII

12.Certej /Bârsău

IA

S

ON

D

III

I

II

I

II (N-NO2)II

II

IIII

II

IV(rez.fix,SO42-)

V(rez.fix,SO42- )

V(rez.fix,SO42-

Ca)

V(rez fix,SO4

2-,Ca)IV(rez.fix,SO4

2-,Ca)V(rez.fix,SO4)

V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Pb,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)-V(Cd,Cu,Mn,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni)

II

I

II

I

13. Ardeu /Bozeş

IAS

IIII

III

II (SO42-,Ca2+)

II(SO42-,Ca2+)

II

V(Cd,Mn,Zn)IV(Cd,Mn)I

III

32.

OND

IIII

III

IIIIII

-V(Cd,Zn)IV(Mn)

III

14. Sârbi/Sărbi

IASOND

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

15.Boholt /Şoimuş

IASO

N

D

-II--

I

-

III (N-NO2)III(N-NO2)III(N-NO2

N-NO3)IV(N-NO2

N-NO3)II(N-NO3,P-fosfati)II(N-NO3,N-NO2)

-II-II

II

-

-I--

I

-

-I--

I

-

16.FornădiaAm.confl.Căian

IASOND

------

IIIIII

------

------

------

17.VaideiAmonte confl.Mureş

IASOND

SECAT-----

----II

-----

-----

-----

18. Bejan /Târnăviţa

IA

--

II

--

--

--

33.

SOND

----

IIII

----

----

----

19.Bărbat /PrizaHunedoara

IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

III-II

IIIIII

20.Sibişel /Priza Orăştie

IASOND

I--II-

IIIIII

I--II-

I---I-

I--II-

21.Râul Mare /Priza Deva

IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

III-II

IIIIII

22.BreazovaZeicani

IASOND

-I-III

-I-II

-I-II

-I--I

-I-II

23. ZlataGura Zlata

IASO

-I-I

-I-I

-I-I

-I--

-I-I

34.

ND

I-

I-

I-

I-

I-

24.Faerag /Priza Certej

IASOND

I-I---

II(N-NO2)-I---

I-I---

I-I---

I-I---

25.RitisoaraPriza Ghelari

26.RausorPriza Ghelari

27.RâuşorPriza Orăştie

IASOND

I--I--

I--I--

I--I--

I-----

I--I--

28.Canal CârletePriza Haţeg

IASOND

II--I--

I--I--

I--I--

I-----

I--I--

29.PeştişNandru

IASOND

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I--I-

-I-II-

30. Peştiş /Priza Ghelari

IAS

I--

I--

I--

I--

I--

35.

OND

I--

I--

I--

---

I--

31.CăianCalcare DealMăgura

IASOND

--I---

--II---

--I---

--I---

--I---

32. Ape mezotermaleGeoagiu Băi

IASOND

--I---

--I---

--II---

--I---

--I---

33. Săcămaş/Am.Săcămaş

IASOND

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I--I-

-I-II-

34. Valea Morii/Cioclovina

IASOND

--I---

--I---

--I---

--I---

--I---

36.

• bazinul hidrografic CrişTab.nr. 4.1.5

37.

38.

Nr.crt.

Cursulde apă

Secţiunea desupraveghere

luni

Categoria de calitate Indicatori caracteristici

RO NutrienţiSalinitate

Poluanţitoxicispecifici

Alţiindicatorirelevanţi

1.CrişulAlb

Crişcior

IIIIIIIVVVI

--IIIII

--IIII

--IIII

--IIII

--I-IIII

------

2.CrişulAlb

Baia de Criş

IIIIIIIVVVI

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

II-III

--I-I-

------

3.CrisulAlb

Dragu-Brad

IIIIIIIVVVI

--I-I-

--I-I-

--I-I-

--I-I-

------

------

4. Râbiţa Am. Râbiţa

IIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

--II---

------

5.

Râbiţa

Capt. Baia de Criş

IIIIIIIVVVI

--I-II

--I-II

--I-II

--I-II

--II---

------

• bazinul hidrografic Jiu

39.

Tab.nr. 4.1.6

Nr.Crt.

Râul Secţiunea luni R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală

1 Jiul de Vest Amonte confluenţăRostoveanu

IIIIIIIVVVI

-II-I-

-II-I-

-II-I-

-II-I-

2 Jiul de Vest Lupeni

3 Jiul de Vest Iscroni IIIIIIIVVVI

IIIIII

I-I-I-

I-I-I-

IIIIII

4Jiul de Vest Aval confluenta Braia I

IIIIIIVVVI

-II-I-

-II-I-

-II-I-

-II-I-

5Jiul de Est Amonte confluenţă

CimpaIIIIIIIVVVI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

6Jiul de Est Livezeni I

IIIII

III

I-I

I-I

III

40.

IVVVI

III

-I-

-I-

III

7Jiul de Est Petroşani I

IIIIIIVVVI

IIIIII

I-I-I-

I-I-I-

IIIIII

8Taia Amonte captare I

IIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

9Jieţ Amonte captare I

IIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

10Polatişte Amonte captare I

IIIIIIVVVI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

11Izvorul Amonte captare I

IIIIIIVVVI

----II

----II

----II

----II

41.

12Buta Amonte priză I

IIIIIIVVVI

--I-II

--I-II

--I-II

--I-II

13Buta Aval priză I

IIIIIIVVVI

--I-II

--I-II

--I-II

--I-II

14Paraul ValeaDe Pesti

Amonte acumulare

42.

JUDETUL TIMIS

Apele curgătoare care se regăsesc în cele doua bazine hidrografice : B.H. Bega –Timis si B.H. Aranca , sunt urmatoarele :

Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin canalul Bega, Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, Pârâul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova

In semestrul I 2010 în judeţ au fost în urmărire un număr de 30 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor.Subsistemul a funcţionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al Direcţiei Apelor Banat.

Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.In semestrul I 2010 calitatea apei râurilor din judeţul Timiş se încadrează în clasele de calitate I-VI , au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.

43.

Situaţia calităţii apeiîn secţiunile de control în flux lent

din judeţulTimiş, sem.I 2010

Tab.nr. 4.1.7

44.

Nr.Crt

.

Cursul deApă Secţiunea

luni RegimOxigen Nutri

enti

Gradmineraliz

MetaleTotale

Subst. toxice

organiceGeneral

1 Bega Luncani IIIIIIIVVVI

I-I-II-

I-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-II-

I-II-II-

2 Hăuzeasca

Am.loc.Fârdea IIIIIIIVVVI

I---II-

I---I-

I---I-

I---I-

----II-

I---II-

3 Cladova Am.loc. Cladova

IIIIIIIVVVI

II-II-III-

II-II-I-

I-I-I-

III-II-III-

II-II-I-

III-II-III-

4 Bega Balinţ IIIIIIIVVVI

IIII-I-

IIIIIIIII

I-I-III

-----II

-----II

IIIIIIIII

5 Săraz Loc. Saceni IIIIIIIVVVI

II-II--III

II-I--II

I-I--I

III-II--II

II-II--II

III-II--III

6 Biniş Coştei –Ţipari SECIIIIIIVVVI

--II-III-

--I-I-

--I-I-

--II-III-

--I-II-

--II-III-

7 Bega Am.Timişoara IIIIIIIVVVI

IIIIIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIIIIII

45.

8 Bega Otelec IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIIIII

IIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIII

9 Bega Veche

Pişchia IIIIIIIVVVI

III-II-III-

II-II-II-

I-I-I-

III-I-II-

II-I-I-

III-II-III-

10 Măgheruş Am.ac.Murani11 Măgheruş Am.cf..Bega

Veche12 Apa Mare Av.cf.Slatina I

IIIIIIVVVI

II-IIIIII-

II-IIIIII-

II-II-II-

------

------

II-IIIIII-

13 Apa Mare Am.cf.Bega V. IIIIIIIVVVI

IIIII---

IIIIII---

II-II---

------

------

IIIIII---

14 Bega Veche

SânmihaiuGerman

IIIIIIIVVVI

IVIIIV-IIII

IIIIII-II-

II-II-III-

------

------

IVIIIV-IIIII

15 Bega Veche

Cenei IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIV

IIIIIIIIIIIII

I-II-III-

III-II

------

IIIIIIIIIIIIIV

16 Nădrag Am.cf.Timiş IIIIIIIVVVI

I-III-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-III-

46.

17 Spaia Am.cf.Timiş IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIVIIII

I-I-I-

------

------

IIIIIIIIIVIIIII

18 Timiş Lugoj IIIIIIIVVVI

IIIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIII

19 Timiş Am.cf.Timişana IIIIIIIVVVI

IIIIIIIII

IIIIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIIIIIIII

20 Şurgani Chevereş IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIIVIV

IIIIIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIIIIIIIIIIVIV

21 Pogăniş Otveşti IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIII

I-I-I-

------

------

IIIIIIIIIIIIII

22 Timiş Şag IIIIIIIVVVI

IIIIIIIII

IIIIII

I-I-I-

I-I-I-

------

IIIIIIIII

23 Lanca Birda

Am.loc.Ghilad IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIVIIIIII

IIIIIIIIIIIII

I-I-II-

------

------

IIIIIIIIVIIIIII

24 Moraviţa Moraviţa IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIV

IIIIIIIIII

I-I-I-

I-I-I-

------

IIIIIIIIIIIIV

47.

25 Birdanca Am.cf.Bârzava IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIII

I-I-I-

IIIIIII-IIIII

II-I-I-

IIIIIIIIIIIIIIII

26 Bârzava Partoş IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

I-III-

IIIIIIII

IIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

27 Aranca Am.Sânnicolau IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

I-III-III-

III--III

----I-

IIIIIIIIIIIIIII

28 Aranca Valcani IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIVIII

IIIIIIIIIIIII

III-III-III-

III-I-

I-I-I-

IIIIIIIIIIIIIIII

29 Timis Graniceri IIIIIIIVVVI

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIIII

30 Apa Mare Becicherecu Mic

IIIIIIIVVVI

---IIIIIIIII

---IIIIIII

----II-

------

------

---IIIIIIIII

48.

4.2 Ape uzate

Monitorizarea calităţii apelor uzate se bazează pe datele primare furnizate de laboratoarele: APM- uri si de către agenţii economici care posedă laboratoare proprii sau efectuează monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terţi şi transmit în mod ritmic la APM -uri rezultate obţinute în urma analizelor.

Prin prelucrarea datelor s-au constatat depăşiri faţă de valorile avizate, în special pentru apele uzate evacuate de staţiile de epurare orăşeneşti, a caror instalaţii sunt uzate fizic şi moral, apa fiind insuficient epurată.Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi.

JUDETUL ARAD

S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeţele Arad şi Timiş, cu evacuare în emisari naturali:

49.

Tabelul 4.2.1 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2010 AR

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.

Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie

Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie

Indicatori depăşiţi (mg/l), martie

Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie

Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai

Indicatori depăşiţi (mg/l), iunie

CO

MP

AN

IA D

E A

PĂ

AR

AD

SA

ARAD S.E. / jud. Arad

MUREŞApă,canal populaţie

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

PECICA S.E. ARAD


NH4 NH4 NH4

ZONA IND. NV S.E. / ARAD

MUREŞ MORT MUREŞ

Producţie domeniul industriei alimentare

NH4NH4

,extractibiledetergenti

NH4

detergenti NH4

detergenti

NH4

CBO5, CCOcr,detergenti

NH4

detergenti

LIPOVA/ jud. Arad


Evac. staţie epurareNH4

Evac. staţie epurare

NH4,

Evac. staţie epurareNH4,

extractibileEvacuare 1NH4, CCOcr,

Evacuare NH4, CCOcr,CBO5,


NH4

Evac. staţie epurarenu sunt depasiriEvacuare 1NH4

CBO5, CCOcr,Evacuare 2NH4


NH4

NĂDLAC S.E./ jud. Arad


-nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

NH4 NH4 nu sunt depasiri

C.A.I. CURTICI

CURTICI /ARAD

CANAL DESECARE

Fermă zootehnică

CBO5, CCOcr,P totalNH4

NO2

CBO5, CCOcr,P totalNH4

NO2

CBO5, CCOcr,P totalNO3

-

NO2

-

50.

NO3MTS

NO3MTS

MTS

CET HIDROCARBURI

ARAD MUREŞ

Producţie energie electricăşi termică

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri nu sunt

depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

SC ASTRA VAGOANE SA

ARADCANAL MUREŞEL

Construcţia şi repararea materialului rulant (vagoane marfă)

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

S.C. APEMIN BĂI LIPOVA (semestrial)

LIPOVA/ARAD

MUREŞIndustrie alimentară

JUDETUL CARAS –SEVERIN

Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:

Tab.nr. 4.2.2 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2010 CS

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi (mg/l),

Indicatori depăşiţi (mg/l),


Indicatori depăşiţi ( mg/l),

Indicatori depăşiţi ( mg/l),


51.


SC Aquacaraş

Herculane CernaGospodărire comunală

NH4 NH4

SC Aquacaraş

Caransebeş TimişGospodărire comunală

NH4 NH4

SC Aquacaraş Oţelu Roşu BistraGospodărire comunală

NH4 NH4

SC Aquacaraş(pod CFR, statie PECO, Gara de Nord , Statia de epurare )

Reşiţa BârzavaGospodărire comunală

NH4

CBO5, CCOcr,

NH4

CBO5, CCOcr,

SC Aquacaraş Bocsa BârzavaGospodărire comunală

NH4 NH4

CBO5

SC AquacaraşMoldova Noua

DunăreGospodărire comunală

NH4 NH4

SC Aquacaraş Anina Pârâul Gospodărire comunală

SC Aquacaraş Oravita Pârâul GârlişteGospodărire locală

NH4

SC CET Energoterm

Reşiţa Bârzava

Producere energie electrică şi temică

CBO5, CCOcr,pH

SC Food SRL Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări

NH4

CBO5,

SCAvia Agrobanat

Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări

NH4

CBO5,

NH4

CBO5, CCOcr,

SC Ductil Steel Buzau

Otelul Rosu Bistra otelarie electrica

pH acid

52.

SC Plastomet Reşiţa BârzavaConstrucţii metalice

NH4

SC TMK – Eruga

Reşiţa Bârzava siderurgie

SC Collini Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări

SC UCMMIBA

Reşiţa BârzavaConstrucţii de maşini

SC MARMOSIM

Ruschita Paraul Raciexploatare marmura

JUDETUL HUNEDOARA

Principalele surse de poluare în b.h. Mureş, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelele de mai jos. Tab.nr. 4.2.3 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2009 HD- B.h. Mures




Indicatori depăşiţi (mg/l),martie



Indicatori depăşiţi (mg/l), iunie

CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Certej

Certeju de Sus

R. CertejEpurare ape mina

pH,suspensii,sulfati,Fe , Mn, Zn

CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Bradmin

Brad /HD R.Crisul AlbEpurare ape de mină

S.C.APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare –

Deva R. Mureş Epurarea apelor uzate orăşeneşti

NH4

53.

Distribuţie DevaS.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Călan

Călan R. StreiEpurarea apelor uzate orăşeneşti

NH4

S.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Geoagiu

Geoagiu R. GeoagiuEpurarea apelor uzate orăşeneşti

NH4

S.C. APAPROD DEVA – Staţia de epurare Simeria

Simeria MuresEpurare ape orasenesti

P tot CBO5

S.C. APAPROD DEVA –pct. de lucru Dobra

Dobra / HD MureşEpurare ape uzate

NH4

S.C. APAPROD DEVA-CED Hunedoara, Canal

Hunedoara CernaEpurare ape menajere

NH4

S.C. APAPROD DEVA-suc. Brad

Brad / HD Crisul Alb Captare si prelucrare apa

54.

S.C. APAPROD CO Hunedoara

Hunedoara / HD

R. MuresEpurare ape uzate

CCOcr,suspensii

PRIMĂRIA COMUNEI BĂCIA

Băcia Canal BatizEpurare ape uzate menajere

CBO5,CBO5,

CCOcr,

S.C.AVIS 3000 S.A. Mintia

BALATA

R. MureşCreştereşi abatorizare păsări

NH4

CBO5, CCOcr,suspensii

NH4

CBO5, CCOcr,NO2

-

reziduu fix

NH4,NO2

-NO2

-

SCElectrocentrale

Mintia R. MuresProducere energie electrica

As As

SC Chimica Orastie

Orastie Pr. VidrighinEpurare ape uzate menajere

NH4

SC Carpatcement Holding

Chiscadaga Pr. Caian Fabricare ciment

suspensii

SC Agrocompany SRL

Santuhalm R. Cerna

Procesare carne

Abatorizare

NH4

NH4

Primaria Teliuc

Teliuc R. CernaEpurare ape uzate menajere

CBO5 ,NH4,extractibile

Principalele surse de poluare în b.h. Crisul Alb, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos:

55.

Tab. nr. 4.2.4 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2009 HD- B.h. Crisul Alb





Indicatori depăşiţi ( mg/l),aprilie


Indicatori depăşiţi ( mg/l), iunie

Filiala BradminSA Brad

Brad/Hunedoara

Crişul Alb

Exploatareşi prelucrare minereuri neferoase

Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Zn SO4

2-

Evacuare ape mină Barza:

Evacuare ape mină Barza: s u s p e n s i i,Mn

S.C.APA PRODS.A. Deva – Sucursala Brad

Brad/Hunedoara

Crişul AlbGospodărire locală

CBO5, CCOcr,Ntot

suspensii

CBO5, CCOcr,

suspensii

Sanatoriul Pneumoftiziologic Brad

Brad / HD Crisul Alb SanatatePCl

Unitatea medico-sociala Baia de Cris

Baia de Cris HD

Crisul Alb Sanatate CBO5, CCOcr,Ntot

PDAAextractibile

Tab. nr. 4.2.5 - Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2010 HD- B.h. B.h. Jiu

56.







Indicatori depăşiţi ( mg/l), iunie

SC AVJ Petroşani – St. Lonea Blocuri

Petrila Jiul de EstEpurare apă orăşenească

Amoniu Amoniu

E.M. Vulcan , st. Epurare apă mina

Vulcan Jiul deEst

Exploatare cărbune MTS

În ansamblu, in semestrul I 2010 , se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă comparativă cu semestrul precedent. Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, din cauza volumului de ape uzate neepurate corespunzător, deversate de către agenţii economici, din cauza modului de funcţionare a staţiilor de epurare existente, din cauza lipsei staţiilor de epurare, în unele cazuri. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu.

5. GESTIUNEA DESEURILOR

În tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în semestrul I 2009 , în Regiune. Tab.nr. 5.1

Nr.crt.

APM Denumire material stoc/ t Cantitate /

tone Stoc/ toneDec-09 colectată valorificată eliminată iunie-10

REGIUNEA 5 Vest TIMIŞOARA

1 Arad 1. Deşeuri municipale 0 71097.94 262.50 70835.44 02. Sticlă 18.89 10.24 20.28 0.00 8.853. PET 21.59 99.30 106.88 0.00 14.01

57.

4. PE 27.88 209.51 175.41 10.00 51.985. Hârtie/carton 517.05 4684.56 4745.58 109.55 346.486. Uleiuri uzate 23.53 92.26 80.49 0.00 35.37. PCB/PCT 0 1681.94 0.00 1681.94 08. Acumulatori auto 145.1 517.08 633.24 0.00 28.949. Anvelope uzate 59.22 1139.33 1095.85 0.00 102.7 Deşeuri lemnoase total, din care 1573.78 7454.18 8192.23 0.00 835.7310. rumeguş 865.36 2401.81 2887.08 0.00 380.0911. alte deşeuri lemnoase 708.42 5052.37 5305.15 0.00 455.6412. Deşeuri spitaliceşti 0 58.56 0.00 58.56 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 2.3 64.23 56.80 0.00 9.7314. Deşeuri textile 0 896.46 0.00 896.46 0

2 Caraş-Severin

1. Deşeuri municipale 0 70115.48 0.00 70115.48 02. Sticlă 10.14 19.12 0.00 0.00 29.263. PET 47.792 334.84 334.14 0.00 48.4924. PE 14.513 39.92 28.49 0.00 25.9385. Hârtie/carton 0 299.27 299.27 0.00 06. Uleiuri uzate 42.151 28.70 12.67 5.21 52.9737. PCB/PCT 0 0.00 0.00 0.00 08. Acumulatori auto 27.122 42.98 30.34 0.00 39.7579. Anvelope uzate 22.922 43.21 8.66 0.00 57.47 Deşeuri lemnoase total, din care 253.03 4285.73 3550.07 0.00 988.68910. rumeguş 134.996 3322.36 2630.41 0.00 826.94411. alte deşeuri lemnoase 118.034 963.37 919.66 0.00 161.74512. Deşeuri spitaliceşti 0 31.46 0.00 31.46 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 4.058 23.05 21.22 0.00 5.89114. Deşeuri textile 0.56 1.77 0.00 0.00 2.33

3 Hunedoara 1. Deşeuri municipale 0 68275.38 165.38 68110.00 0.002. Sticlă 0 0.00 0.00 0.00 03. PET 23.174 232.17 229.73 0.00 25.6154. PE 68.159 455.55 431.16 0.00 92.5525. Hârtie/carton 204.615 3847.13 3742.55 0.00 309.1896. Uleiuri uzate 46.625 2.10 0.00 0.00 48.7257. PCB/PCT 0 0.00 0.00 0.00 08. Acumulatori auto 53.865 112.09 136.99 0.00 28.9679. Anvelope uzate 2564.326 5538.47 5277.50 0.00 2825.298 Deşeuri lemnoase total, din care 7153.419 26608.28 27484.89 0.00 6276.805

58.

10. rumeguş 2453.087 10583.18 9943.75 0.00 3092.51311. alte deşeuri lemnoase 4700.332 16025.10 17541.14 0.00 3184.29212. Deşeuri spitaliceşti 0 50.65 0.00 50.65 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 9.576 35.30 33.52 0.00 11.35914. Deşeuri textile 0 0.00 0.00 0.00 0

4 Timiş

1. Deşeuri municipale 94435 114483.00 7472.00 52606.00 1488402. Sticlă 0 264.50 256.70 0.00 7.83. PET 108.23 304.45 265.41 0.00 147.274. PE 212.48 821.36 833.75 0.00 200.095. Hârtie/carton 533.41 6200.16 6317.08 0.00 416.496. Uleiuri uzate 41.833 98.15 109.94 0.00 30.0387. PCB/PCT 0 0.00 0.00 0.00 08. Acumulatori auto 158.192 711.47 614.21 0.00 255.4529. Anvelope uzate 413.204 84.71 82.65 0.00 415.26 Deşeuri lemnoase total, din care 722.801 2124.91 1986.97 0.00 860.73910. rumeguş 636.491 1376.25 1429.87 0.00 582.86911. alte deşeuri lemnoase 86.31 748.65 557.09 0.00 277.8712. Deşeuri spitaliceşti 0 165.46 0.00 165.46 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 147.237 164.80 109.09 0.00 202.94914. Deşeuri textile 150.368 39.37 38.96 0.00 150.782

1. Deşeuri municipale 94435 323971.8 7899.884 261666.92 148840

TOTAL REGIUNE

2. Sticlă 29.03 293.86 276.98 0 45.913. PET 200.786 970.761 936.16 0 235.3874. PE 323.032 1526.335 1468.807 10 370.565. Hârtie/carton 1255.075 15031.115 15104.481 109.55 1072.1596. Uleiuri uzate 154.139 221.211 203.106 5.208 167.0367. PCB/PCT 0 1681.94 0 1681.94 08. Acumulatori auto 384.279 1383.617 1414.78 0 353.1169. Anvelope uzate 3059.672 6805.715 6464.659 0 3400.728 Deşeuri lemnoase total, din care 9703.03 40473.09 41214.157 0 8961.96310. rumeguş 4089.934 17683.604 16891.122 0 4882.41611. alte deşeuri lemnoase 5613.096 22789.486 24323.035 0 4079.54712. Deşeuri spitaliceşti 0 306.134 0 306.134 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 163.171 287.378 220.62 0 229.92914. Deşeuri textile 150.928 937.599 38.955 896.46 153.112

59.

6. STAREA CALITATII SOLULUI

Avand in vedere ca programul de recoltari s-a reluat in mai, in semestrului Idin anul 2010, s-au efectuat analize de sol doar in judetul Arad dupa cum urmeaza:

JUDETUL ARAD

In cursul lunii mai s-au efectuat analize din 5 probe de sol, recoltate la două adâncimi. Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argilă fizică şi argilă. În total s-au efectuat 90 determinări. Rezultatele obţinute sunt evidenţiate în tabelul 5.1.

Tabel 5.1. Determinări pentru monitorizarea solului

LocalitateRoşia - Revetiş

Semlac Şimand Sânpetru German

Sintea Mare

Adâncimecm

0-6 6-19 0-20 20-60

0-28 28-52

0-6 6-31 0-23 23-47

Indicatori

pH6,4 6,5 7,4 7,3 7,9 7,9 5,4 5,4 6,3 6,2

Humus, %2,51 2,41 3,2 2,92 1,6 1,54 3,32 2,84 3,38 3,34

P asim., ppm27 25 46 46 85 85 45 29 66 66

Kasim., ppm125 104 498 481 174 170 158 141 141 125

60.

Textură, %

Nisip grosier2,4 2,1 0,9 2,7 5,5 5 10,2 11,7 1,2 1,8

Nisip fin21 30,4 28,3 27,4 40,3 38,4 27,8 35,7 37,2 36,6

Praf 36,9 36,3 32,2 30,1 22,2 24,5 21,3 12,4 25,2 28

Argilă fizică59,4 51,4 55,3 53,6 44 45,3 48,3 50,1 54,1 48,3

Argilă 39,7 31,2 38,6 39,8 32 32,1 40,7 40,2 35,4 33,6

In cursul lunii iunie s-au efectuat analize din 7 probe de sol, recoltate la două adâncimi. Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, CaCO3, V, T, SB, Al mobil, nisip grosier, nisip fin, praf, argilă fizică şi argilă. În total s-au efectuat 152 determinări. Rezultatele obţinute sunt evidenţiate în tabelul 5.1.

Tabel 5.2. Determinări pentru monitorizarea solului

Localitate Petriş Ostrov Neudorf Nădlac Mocrea Minişul de Sus Labasinţ

Adâncime, cm 0-18 18-33 0-6 6-31 0-24 24-53 0-23 23-48 0-8 8-39 0-18 18-41 0-18 18-37

Indicatori

pH 5,90 5,80 5,20 5,10 5,30 5,30 8,00 8,00 6,50 6,60 4,80 4,70 7,00 7,00

Humus, % 3,43 2,96 2,73 2,31 2,51 2,21 3,44 3,15 3,40 3,10 2,01 1,88 2,38 1,93

P asim., ppm 3,00 2,00 2,00 1,00 8,00 5,00 90,00 71,00 21,00 21,00 4,00 3,00 38,00 29,00

Kasim., ppm 79,00 50,00 79,00 42,00 83,00 62,00 415,00 394,00 108,00 71,00 104,00 97,00 394,00 390,00Al mobil, mg/100 g sol

6,66 5,87 2,47 2,331,08 2,47

T, % 13,91 17,38 20,24 18,32 14,27 15,19

SB, % 7,61 10,03 14,64 12,89 9,37 10,47

V grad sat baze, % 54,71 57,71 72,33 70,36 65,66 68,93

CaCO3, % 9,28 8,94

61.

Textură, %

Nisip grosier 7,80 5,30 3,40 3,20 4,70 6,10 0,50 0,40 3,50 3,50 2,80 2,60 15,80 13,80

Nisip fin 23,70 35,30 34,20 35,10 20,40 19,30 35,20 34,90 20,80 18,90 34,40 32,50 23,10 20,50

Praf 39,20 31,90 36,80 35,40 33,40 24,80 27,50 26,10 32,30 33,80 36,10 37,20 24,30 27,80

Argilă fizică 38,40 44,90 45,90 41,10 56,80 64,30 45,70 50,80 56,10 59,00 45,60 47,10 44,10 43,20

Argilă 29,30 27,50 25,60 26,30 41,50 49,80 36,80 38,60 43,40 43,80 26,70 27,70 36,80 37,90

62.

7. CONSERVAREA NATURII ŞI A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

JUDETUL ARADIn cursul lunilor ianuarie-iunie 2010, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii,

Protectie Sol, Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele:- s-au efectuat un numar de 27 controale dintre care: - 9 controale impreuna cu compartimentul Autorizari si Controlul Conformarii,

la operatorii economici ce desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului si care solicita obtinerea actelor de reglementare.

- 2 controale impreuna cu reprezentantii ISU si GNM-CJA la obiective SEVESO.

- 6 deplasari, respectiv actiuni de evaluare a speciilor strict protejate (lup, urs, ras, pisica salbatica) care s-au realizat impreuna cu reprezentanti ai Directiei Silvice Arad;

- 10 deplasari la Primariile oraselor Ineu, Chisineu Cris, Pecica, Lipova, Sebis, Curtici, Santana, Nadlac, Pancota, Apateu in vederea informarii publicului referitor la problematica spatiilor verzi.

- s-au emis 96 puncte de vedere catre compartimentul A.C.C., din cadrul A.P.M. Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinătatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare si constituie un raspuns, la documentatiile inregistrate la sediul APM Arad.

- s-au intocmit 19 raportari:- 12 raportari referitoare la activitatea lunara din cadrul compartimentului, (6

catre Prefectura si 6 catre MSC)- 6 raportari catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului

- 1 raportare catre ARPM Timisoara, referitoare la intocmirea unui raport privind autorizatiile de mediu eliberate in cursul anului 2009;

- s-au intocmit 25 adrese cu privire la obligatiile asumate de custozi prin vechile contracte de custodie.

- s-au emis 15 autorizatii conform Ord. 410/2008, pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/ sau achizitie si/ sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si respectiv fauna salbatica si a importului acestora.

- s-au luat 7 decizii: - decizia etapei de evaluare initiala pentru extinderea retelei de apa in

comunele Apateu, Berechiu si Motiori. - proiect al deciziei pentru dezvoltarea complexa cu rol de aparare impotriva inundatiilor a Crisului Negru, jud. Arad.

-decizia etapei de incadrare pentru Directia Silvica Arad - referitor la imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii forestiere - Construire si modernizare drumuri forestiere din bazinele Muresului Inferior (Frumuseni, Ghedus) si Crisul Alb (Parul Fetii, Calea Podita, Valea Lunga)/ Directia Silvica Arad, Masura 125b.

-decizia etapei de incadrare pentru SC Sagufish SRL- referitor la Amenajare bazin piscicol prin excavare si valorificarea agregatelor naturale. -decizia etapei de evaluare initiala pentru SC Mai Trei Prod SRL - referitor la Modernizarea exploatatiei agricole prin infiintarea unei plantatii pomicole si achizitii utilaje in Sanpetru German, jud. Arad.

-decizia etapei de incadrare pentru SC Codles Fruct SRL referitor la infiintare ferma pomicola in extravilanul localitarii Zimand Cuz fn Arad.

-proiect decizie etapa de incadrare - referitor la Construire pod rutier peste raul Mures DJ 709 E la km. 3+160.

Documente sau materiale elaborate:

63.

- 11 documente „Avize Natura 2000”, conform Ordinului 19/2010,- 2 declaratii ale autoritatii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000, nr.

1/25.02.2010, catre Primaria orasului Nadlac, ca urmare a proiectului – „Modernizare si realizare de noi capacitati de productie a energiei termice prin valorificarea resursei regenerabile: biomasa agricola in orasul Nadlac, jud. Arad, prin fonduri europene”.

Alte activitati/actiuni desfasurate in cadrul APM Arad:- in data de 29 ianuarie 2010, s-a organizat a treia sesiune a mesei rotunde care

are ca scop semnarea unui PROTOCOL DE COLABORARE cu diverse institutii si ONG- uri din judetul Arad, avand in vedere intarirea colaborarii interinstitutionale, pentru un mediu mai sanatos.

- participarea la actiunea cu ocazia Zilei Zonelor Umede in colaborare cu compartimentul Programe Proiecte din cadrul APM Arad, Administratia Parcului Natural Lunca Muresului si Gradinita PP 14 din Arad.

- participare in perioada 29 – 30.04.2010 la ARPM Timisoara la intalnirea cu tema „Protectia Naturii: evaluarea impactului asupra mediului, jurisprudenta si integrarea exigentelor de mediu in alte politici”

- prezentarea temei „Necesitatea ariilor naturale protejate”. in data de 10 mai 2010 la sediul Primariei municipiului Arad cu ocazia Anului European al Biodiversitatii,

- s-a participat in data de 08.06.2010 la videoconferinta de la sediul ARPM Timisoara care a avut ca scop instruirea pe tema emiterii Declaratiei autoritătii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

In primul semestru al anului 2010, in judetul Caras-Severin s-au efectuat 20 deplasari in teren, dintre care:

- 16 controale in ariile protejate: - 1 control impreunu cu GNM si AJVPSCS cu privire la o poluare pe raul

Caras in sectorul cuprins intre Goruia si Gradinari. - 1 control la R.N.Coronini Bedina;- 1 control la R.N. Iauna Craiova;- 1 control la R.N. Belareca;- 1 control la R.N. Valea Tasnei;- 1 control la R.N Valea Mare;- 1 control la R.N.Izvoarele Carasului ;- 1 control la R.N.Cheile Carasului;- 1 control la SCI Semenic Cheile Carasului;- 1 control la R.N. Buhui Marghitas;- 1 control la R.N.Domogled;- 1 control la RN Pestera Buhui;- 1 control la R.N.Cheile Garlistei;- 1 control la P.N.Portile de Fier;- 1 control la R.N.Balta Nera Dunare;- 1 control la R.N. Divici Pojejena;

- 4 control in afara ariilor protejate: - 3 controale la Gradina Zoologica „Profesor Ion Crisan” din Resita; - 1 control la Primaria Anina;

Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie Sol si Subsol, Biosecuritate, au participat la:

- CAT - Parcul Eolian Socol si la emiterea acordului de mediu pentru Parcul Eolian Coronini. - prezentarea proiectului GEC NERA ,,Nu coruptiei in procesul de achizitii publice destinate protectiei mediului'', la APMCS;

64.

- Simpozionul Interjudetean ,,Sa deschidem portile primaverii''; desfasurat la Gradinita PN nr.10; - Proiectul Regiunea model Banat, Turism si Dezvoltare regionala in Banat sub premisa respectarii deosebite a conditiilor de protectie a peisajului si naturii;

- dezbaterea publica de la Prigor.- Consiliul Judetean la sedinta referitoare la Declararea lunii martie ca luna a

curateniei;- Consiliul Stiintific al Parcului National Semenic Cheile Carasului;- consiliul Stiintific al Parcului National Cheile Nerei Beusnita- seminarul ”Protectia naturii: evaluarea impactului activitatilor noi si integrarea

masurilor in alte politici sectoriale”;- intalnirea interactiva cu prilejul Zilei Mondiale a Zonelor Umede cu elevii Liceului

Mircea Eliade si a Scolii Generale nr. 12 din Resita.- actiuni lunare de constientizare a elevilor din Resita si Bocsa cu ocazia

evenimentelor ecologice “Luna Padurii” si “Ziua Pasarilor “.- seminar Taiex, Bucuresti, pe tema „Inventarierea Gradinilor Zoologice”;- concursul International Interdisciplinar pentru proiecte de mediu la Carasova.

- concursul faza judeteana - Proiecte de mediu; - seminarul ,,Timisoara -oras verde“; - Sesiunea de instruire pentru emiterea Declaratiei autoritatii responsabile cu

monitorizarea siturilor Natura 2000;De asemenea angajatii biroului au eliberat 9 autorizatii de mediu, din care 2 pentru

recoltarea si achizitionarea de melci de livada si 5 pentru recoltarea si achizitionarea de ciuperci, din fauna salbatica, in scopul comercializarii in stare vie, proaspata sau semiprelucrata, precum si 2 autorizatii pentru activitatea de vanatoare.

JUDETUL HUNEDOARA

In perioada 01.01.2010 – 30.06.2010 s-au efectuat 15 controale in teren pentru verificarea starii de conservare a habitatelor naturale si seminaturale, a speciilor de flora si fauna salbatica din urmatoarele arii naturale protejate sau neprotejate, dupa cum urmeaza:

- Geoparcul Dinozaurilor - Tara Hategului; - Defileul Muresului Inferior - Dealurile Lipovei;.- Aboretumul Simeria; - Podul Natural de la Grohot; - Fond de Vanatoare nr. 65 Vulcan; - Cheile Madei; - Fondul de vanatoare 62 Campusel; - Tufurile Calcaroase din Valea Bobalna; - SCI Strei Hateg; - Gradina Zoologica Hunedoara; - SCI Parang;- Cheile Rabicioarei;- Magura Uroiului; - Depozitele continentale cu dinozaurieni de la Sanpetru; - Fanetele Pui; In această perioada au fost eliberate 29 autorizatii pentru recoltarea/capturarea

si/sau achizitionarea si/sau comercializarea, in stare vie, proaspata sau semiprelucrata de plante si animale salbatice din flora si fauna salbatica dupa cum urmeaza: 11 autorizatii pentru ciuperci, 6 pentru melci, 6 pentru plante medicinale (persoane fizice) si 6 pentru vanatoare.

65.

JUDETUL TIMIS

Dintre activitatile desfasurate in primul semestru al anului 2010 in domeniul biodiversitatii, enumeram urmatoarele:

- s-au analizat documentatii in cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu pentru stabilirea necesitatii demararii procedurii de evaluare adecvata.

- s-a emis 2 autorizatii de mediu: 1 pentru recoltarea/ capturarea de plante si/sau animale din flora si fauna salbatica, de catre persoane fizice, in scopul comercializarii pe piata interna precum si 1 pentru vanatoare conform Ordinului MMDD 410/2008;

- 9 verificari ale amplasamentor impreună cu Serviciul Autorizari si Controlul Conformarii pentru proiecte susceptibile sa afecteze biodiversitatea si s-a monitorizat starea de conservare a ariilor naturale protejate din judet;

- elaborarea referate de specialitate necesare in procesul de emitere al actelor de reglementare si verificarea coordonatelor Stereo 1970 a proiectelor si activitatilor in raport cu ariile naturale protejate din judetul Timis.

- s-a emis un raspuns la o solicitare privind declaratia autoritatii responsabile cu monitorizarea siturilor Narura 2000.

- prezentari tematice in cadrul seminarului „Schimb de experienta romano- american in domeniul biodiversitatii” organizat de catre Asociatia Romana de Mediu la USAMVB TIMISOARA, Facultatea de Agricultura, Disciplina Cultura pajistilor si a plantelor furajere.

- realizarea unui material privind “Habitate si specii in bioregiunea panonica” in vederea publicarii in revista INFOMEDIU EUROPA.

- intocmirea documentatiei in vederea preluarii in custodie a ariei naturale protejate Padurea Macedonia - arie de protectie speciala avifaunistica Cod - ROSPA0095.

- s-au solicitat date de la administratorii gradinilor zoologice din judet si s-au actualizat fisele de evidenta ale gradinilor zoologice pentru perioada 01.04.2010 - 30.06.2010 in vederea intocmirii raportarii trimestriale.

- s-au inteprins demersurile legale de instituire a unei noi arii naturale protejate „Stejarii seculari din Lovrin” (bogat in padurile de stejar pedunculat si o o zona umeda cu vegetatie specifica). Propunerea APM Timis fundamentata stiintific prin identificarea in teren a speciilor prezente si ridicarea coordonatelor Stereo 1970, a fost inaintata pentru declarare Primariei Comunie Lovrin. Actul de declarare este HCL Lovrin nr.30/14.04.2010 modificata si completata prin HCL nr.36/26.05.2010. Aria naturala protejata va fi administrata de catre Primaria Comunei Lovrin, fiind de interes local.

In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in primul semestru al anului 2010, s-au efectuat un numar de 71 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 55 autorizatii de mediu.

8. Poluari accidentale

In Regiunea Vest, in primul semestru al anului 2010, au avut loc cateva poluari: In luna ianuarie pe teritoriul judetului Caras-Severin a avut loc o poluare

accidentala, cu pulberi in suspensie sursa fiind iazul de decantare al SC Moldomin SA Moldova Noua. S-au constatat depasiri ale concentratiei maxime admise de 31 pana la 66 ori. In urma constarii efectuata la fata locului, avand in vedere directia vantului din sector estic apreciem ca norul de praf s-a deplasat deasupra localitatii Moldova Veche aflata in vecinatatea iazului de decantare si partial deasupra fluviului Dunarea. De precizat ca SC Moldomin SA Moldova Noua se afla, in prezent, in lichidare si dizolvare conform Legii 137/2002. În aceste conditii nu mai dispune de personal deservent pe iazuri si nu mai exista contracte in derulare pentru intretinerea iazurilor pe anul 2010.

In cursul lunii martie 2010, pe teritoriul Regiunii Vest s-au produs doua poluari accidentale. Prima din ele provine tot de la iazul de decantare al SC Moldomin SA. in data

66.

de 26.03.2010 cand s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise de pana la 2.1 ori. Tot in luna martie, in judetul Hunedoara, in satul Bejan, a avut loc o poluare cu praf din zona, ca urmare a spulberarii prafului, datorita vantului, de pe depozitul de zgura si cenusa Bejan apartind S.C. Electrocentrale Deva S.A. Reprezentanti ai A.P.M. Hunedoara s-au deplasat la fata locului si alaturi de reprezentantii Comisariatului Judetean Hunedoara ai G.N.M. si ai S.C. Electrocentrale Deva , au prelevat o proba de aer. In urma analizelor efectuate de catre Laboratoratorul A.P.M. Hunedoara, s-a inregistrat o depasire a limitei admise de STAS 12574/1987, la indicatorul pulberi in suspensie.

In luna aprilie, in Regiunea Vest au avut loc urmatoarele poluari accidentale:In data de 10.04.2010, A.P.M. Hunedoara a fost sesizata telefonic, de catre un

grup de cetateni din satul Bejan, cu privire la poluarea cu praf din zona, ca urmare a spulberarii prafului, datorita vantului, de pe depozitul de zgura si cenusa Bejan apartinand S.C. Electrocentrale Deva S.A. Reprezentanti ai A.P.M. Hunedoara s-au deplasat la fata locului si, in prezenta reprezentantilor Comisariatului Judetean Hunedoara ai G.N.M. si ai S.C. Electrocentrale Deva , au prelevat o proba de aer. In urma analizelor efectuate de catre Laboratoratorul A.P.M. Hunedoara, nu s-a inregistrat depasirea limitei admise de STAS 12574/1987, la indicatorul pulberi in suspensie.

In data de 24.04.2010 pe canalul Hathaz comuna Iratosu (judetul Arad), s-a observat mortalitate piscicola ridicata. Reprezentantii GNM Arad, SGA Arad si APM Arad prezenti la fata locului, au constatat ca in urma precipitatiilor cazute, a avut loc o prabusire de teren care a dus la distrugerea canalului de dirijare a dejectiilor de la ferma de porci a SC Porkprod SRL. Masurile luate au fost de spargere a digului, si eliminarea tubului prin care se scurgeau dejectiile in canal. Societatea a fost sanctionata cu amenda contraventionala.

In data de 30.04.2010 a izbucnit un incendiu la societatea SC ASA Servicii Ecologice SRL, situata pe soseaua de centura nord a municipiului Arad. Incendiul s-a produs accidental, datorită fenomenului de efect de lupa care a favorizat autoaprinderea in celulele 6–7. La fata locului au sosit echipajele ISU Arad care au stins cu apa focarele, dupa care au imprastiat pamant. Fumul care s-a degajat a fost antrenat de vantul care batea spre nord, prin urmare municipiul nu a fost afectat. In aproximativ doua ore de la izbucnirea incendiului, in urma masurilor luate de echipajul ISU Arad, s-a diminuat semnificativ amploarea incendiului, nemaifiind foc deschis ci doar emisii reduse de fum. Societatea a fost sanctionata cu amenda contraventionala.

In luna mai, in judetul Arad au avut loc urmatoarele evenimente de mediu:In data de 10, 25 si 31 mai 2010 la depozitul de titei Turnu, rampa Pecica, CONPET

–sectorul de operare Pecica, in urma coroziunii unei conducte de pompare titei, s-au produs avarii in trei puncte: aproximativ 50, 60 respectiv 600 m de la depozit spre localitatea Pecica. S-au inregistrat pete de titei la nivelul solului, in zone unde au mai fost si alte interventii pentru remedierea unor avarii anterioare (tot datorate coroziunii) prin aplicare de sarniere. Poluarile au fost depistate dupa terminarea pomparii si nu se aflau pe teren cultivat. Echipa de interventie s-a deplasat de fiecare data la locul producerii avariilor. Dupa remedierea avariilor, locurile infestate au fost ecologizate. Au fost informate urmatoarele autoritati: ISU Arad, GNM Comisariatul Arad, APM Arad.

In luna iunie a avut loc urmatorul eveniment de mediu: in data de 14.06.2010, ora 17,00 pe lacul de acumulare Taut, judetul Arad, s-a constatat aparitia pe luciul apei si in apropierea malului de pesti morti: specia caras, cu greutate intre 500 – 700 g. Cantitatea nu s-a putut stabili cu exactitate: s-a apreciat cca 100 kg. S-au recoltat probe de apa din lac, 2 pesti morti, dar fara a avea conditii de pastrare pana la predarea catre specialisti. Recoltarea s-a facut dupa o ploaie puternica, temperatura. aerului a fost de cca.310C, temperatura apei fiind ridicata cca 250C (la mal). Rezultatele analizelor efectuate: pH=8,8 unit. pH; Reziduu fix=62 mg/l; NH4

+=0,35 mg/l; Subst. organice (CCOMn)=22,83 mg/l. S-a procedat la strangerea pestilor morti de la maluri si de pe suprafata apei.

67.

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea...