RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VESTSEMESTRUL I 2010
Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin – 27%, judetul Arad – 24% si judetul Hunedoara – 22%.
Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.
În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timiş; Poiana Mărului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cinciş pe raul Cerna, Valea de Peşti pe raul Jiu.
Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei - în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul - lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş - lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic - lacuri glaciare în Munţii Şurianu.
Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: -izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din
zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi
munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).
1.
1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR
1.1. CALITATEA AERULUI
La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului. Sunt instalate 19 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:
- 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie localitatea Nadlac: trafic+semiurban- 5 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu- 1 statie fond urban trafic la Moldova Noua- 1 statie fond trafic la Buchin 1 statie EMEP , pe muntele Semenic - 5 statii in judetul Hunedoara: 4 statii fond industrial la Hunedoara, Calan si
Vulcan 1 statie fond urban la Deva - 7 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 2 statie fond industrial in Timisoara si Lugoj 2 statii fond suburban la Carani si MoravitaDeci, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din: - 3 statii fond urban (judetele AR HD si TM)- 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 3 statii de trafic (judetul CS si TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond semiurban/trafic ( judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)
Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere si sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu. Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare , amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului
In paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la baza metodele specificate in STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.
Analizoare automate pentru analiza continua a poluantilor din aer, conform O.M. 592/2002, dar care nu au legatura cu reteaua de monitorizare recent infiintata, exista in urmatoarele laboratoare:
- A.P.M. Arad – ozon;- A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 (si NH3) ;- A.P.M. Hunedoara – PM10;- A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.
2.
Sistemul de monitorizare a calitatii aerului care functioneaza si furnizeaza datele in regiunea Vest este compus din urmatoarele statii si puncte de prelevare permanente:
- judetul Arad : 3 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judetul Caras Severin : 5 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, TSP, NH3
( STAS 12574/87) 1 analizor O3 si 1 analizor SO2 (Ord.592/2002) 21 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judetul Hunedoara : 8 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 29 puncte prelevare pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie (STAS 12574/87) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002). - judetul Timis : 2 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile
JUDETUL ARADEstimarea calitatii aerului se realizeaza in municipiul Arad, in trei puncte fixe,
amplasate astfel incât sa cuprinda arii semnificative si specifice din suprafata orasului. Se analizeaza urmatorii poluanti atmosferici: oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi in suspensie (conf.STAS 12574/87) si ozon (O.M. 592/2002).
Incepand cu luna august 2009 monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare.
Pulberile sedimentabile se determina in 7 puncte din municipiul Arad si in 4 puncte in judet.
Concentratiile poluantilor gazosi: oxizi de azot, dioxid de sulf s-au incadrat in concentratiile maxime admisibile (STAS 12574/87)
In cazul pulberilor in suspensie, in semestrul I al anului 2010 nu au fost facute determinari.
Din cele 66 de probe de pulberi sedimentabile prelevate in semestrul I al anului 2010, 5 probe au avut concentratie ce a depasit CMA din STAS 12574/87, maxima inregistrata fiind de 27.820 g/m2/luna (163,4% fata de CMA), masurata in luna martie, in punctul de recoltare amplasat la Uzina Electrica.
Concentratia medie lunara si procentul probelor a caror concentratie a depasit CMA la pulberile sedimentabile sunt comparative cu cele din perioada corespunzatoare a anului trecut. Poluarea aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile este cauzata, in principal, de starea necorespunzatoare a curateniei orasului, de starea carosabilului si de prezenta centralei termice in zona urbana.
JUDETUL CARAS - SEVERIN
Reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde in judetul Caras Severin cuprinde:
3.
• Zona Resita - 3 puncte ; - indicatori: - poluanti gazosi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon; - pulberi in suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte);
Pulberile sedimentabile se urmaresc si in alte centre urbane si rurale (19).Singurii indicatori la care s-au inregistrat depasiri sunt pulberile:
- pulberi in suspensie – la nici una din cele 84 de probe analizate in semestrul I 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale CMA spre deosebire de aceasi perioada a anului 2009 cand frecventa depasirilor a fost de 2,04%. Maxima inregistrata a fost de 0.1302 mg/m3 masurata in luna ianuarie in scadere fata de maxima aceleasi perioade a anului 2009 - 0,163 mg/m3
(108,6% fata de CMA) , masurata in luna februarie;- PM 10, - in semestrul I 2010 nu au fost facute determinari la acest
parametru;- pulberi sedimentabile – frecventa depasirilor este 2.631% (4.10% in
semestrul I 2009), iar valoarea maxima a perioadei analizate este 18.50 g/m2/luna (108,8% fata de CMA) masurata in luna aprilie, fata de maxima semestrului I 2009 – 20,55g/m2/luna (120,8% fata de CMA).
S-au efectuat si analize ca urmare a solicitarilor agentilor economici (contracte de prestari servicii, comenzi) sau a unor sesizari, efectuandu-se 61 de determinari, in mare majoritate la pulberi.
JUDETUL HUNEDOARA
Monitorizarea calitatii aerului, conform STAS 12574/87, a fost asigurata prin 8 puncte de prelevare amplasate astfel: 3 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona Petrosani, 1 la Calan si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor in suspensie si sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet.
Depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 , in semestrul I 2010 s-au inregistrat la pulberile sedimentabile - concentratia maxima a fost de 29.47 g/m2/luna (173.3% fata de CMA) in lunile martie si aprilie, valoare ce constituie si maxima pe regiune inregistrata la acest indicator in semestrul I 2010. Frecventa semestriala a depasirilor a fost de 4 % fata de 3.65 % in aceeasi perioada a anului trecut. Depasirile s-au inregistrat, mai ales, in punctul de prelevare amplasat la Zlasti, in apropierea S.C. Talc Dolomita S.A. Hunedoara si S.C. Mittal Steel Hunedoara – Fabrica de Var.
PM10, nu au fost inregistrate depasiri ale VL conform OM 592/2002 la probele analizate, maxima fiind de 42.16µg/m3 inregistrata in luna martie in scadere fata de maxima semestrului I 2009 - 93,67 µg/m3 (187,34% fata de VL), determinata in luna ianuarie.
JUDETUL TIMIS
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in semestrul I 2010, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.
Tabelul 1.1.1 reda situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul I al anului 2010:
Tab.nr. 1.1.1Nr.crt.
Indicat. UM STAS 12574 sau
Nr. total
probe
Nr. probe
ce
Minima masura
ta
Maxima masura
ta
Conc. medie
Obs.
4.
O.M. 592
dep. CMA/VL/praguri
♦1. NO2 mg/m3 STAS
12574657 - 0.001
HD0.0211 CS
0.00821
AR CS HD TM
2. SO2 mg/m3
“
657 - 0.0 HD 0.100 HD
0.00365
AR CS HD TM
3. NH3 mg/m3
“
256 - 0.001 HD AR
0.0390 CS
0.0133
AR CS HD TM
4. NOx µg/m3 O.M.592
- - - - - -
6. SO2 µg/m3 “ - - - - - -7. CO mg/m3 “ - - - - - -8. O3 µg/m3 “ - - - - - -9. Pulberi in
suspensie mg/m3
STAS 12574
157 - 0.011 HD
0.1302 CS
0.0716
AR CS HD TM
10. PM10 µ g/m3 O.M.592
85 - 3.81 HD 42.16 HD
13.840
CS HD TM
11. Pulberi sedimentabile
g/m2/luna
STAS 12574
292 13 1.09 AR 24.03 HD
7.0786
AR CS HD TM
Situatia depasirilor inregistrate la masurarea concentratiilor de pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si PM10 in regiunea Vest in semestrul I al anului 2010 difera de cea din 2009 aceasi perioada, inregistranduse depasiri doar la pulberi sedimentabile.
In tabelul 1.1.2. se indica , in procente, numarul probelor de pulberi sedimentabile care au depasit CMA sau VL in semestrul I 2010, in judete si pe intreaga regiune :
Tab.nr.1.1.2.Judetul Pulb.sedimentabileArad % 7.575Caras Severin % 2.631Hunedoara % 4Timis % 0Reg.Vest % 4.4
Compararea procentelor de depasire a CMA, pentru indicatorul pulberi in suspensie pentru regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2008, 2009 si 2010 este redata in Fig. 1.
5.
ian febr mart apr mai iun
20102009
200801
234
5
6
7
8
9
%
Pulberi in suspensie - depasiri lunare
2010
2009
2008
Fig.1
Compararea frecventelor de depasire a VL la indicatorul PM10 in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2008, 2009 si 2010 este redata in Fig.2.
ian febr mart apr mai iun
20102009
20080
10
20
30
40
50
60
%
PM 10 - depasiri lunare
2010
2009
2008
Fig2
In Fig.3 se indica variatia lunara, in semestrul I, a numarului (in %) de probe de pulberi sedimentabile care au depasit CMA, pe judetele regiunii Vest.
6.
Pulberi sedimentabile - depasiri lunare
012
34567
89
10
ian febr mart apr mai iun
%
AR
CS
HD
TM
Fig.3
Compararea frecventelor de depasire a CMA la indicatorul pulberi sedimentabile in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2008, 2009 si 2010 este redata in Fig.4
ian febr mart apr mai iun
20102009
20080
5
10
15
20
25
30
%
Pulberi sedimentabile - depasiri lunare
2010
2009
2008
Fig.4
7.
Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului
La nivelul Regiunii Vest reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului este redata in tabelul urmator:
Tabel nr 1.1.3 Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului din Regiunea Vest
Judet Localitate/Statie Tip statie Punct de prelevare Poluanti analizatiArad Arad/AR1 Trafic/industrie Pasaj Micalaca CO, SO2, NO, NO2, NOx,
O3, PM10, PM2.5, BTXArad/AR2 Urban Str. Fluieras, nr 10c
Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, PM2.5. BTX
Nadlac/AR3 Suburbana/trafic Str. Dorobanti FN CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10, BTX
Caras-Severin Resita/CS1 Urban Sediul APM CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb
Otelul Rosu/CS2 Industrial Otelul Rosu CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb
Moldova Noua/CS3 Urban/Trafic Moldova Noua SO2,BTX, PM10Buchin/CS4 Trafic Buchin NO2 CO, SO2 , ,BTX
Hunedoara Deva/HD1 Urban Str. Carpati CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6
Deva/HD2 Industrial Calea Zarandului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6
Hunedoara/HD3 Industrial Str. Biciclistilor CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6
Calan/HD4 Industrial Str. Furnalistului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6
Vulcan/HD5 Industrial B-dul Mihai Viteazu , SO2, NO2, NOx, PM10,
8.
PbTimis Timisoara/TM1 Trafic Calea Sagului CO, SO2, NO2, O3, PM10,
C6H6, PbTimisoara/TM2 Urban Pta Libertatii CO, SO2, NO2, O3, PM10,
C6H6
Carani/TM3 Suburban CO, SO2, NO2, O3, PM2.5, C6H6,
Timisoara/TM4 Industrial Str. I Bulbuca CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6
Timisoara/TM5 Trafic Calea Aradului CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6
Moravita/TM6 Suburban Moravita SO2, NO2, PM10,COV,CO, Pb
Lugoj/TM7 Industrial Lugoj SO2, NO2, PM10, COV
In continuare prezentam valorile concentratiilor medii semestriale pentru poluantii monitorizati in statiile automate din Regiunea Vest
Tabel nr.1.1.4. Valorile concentratiilor medii semestriale
SO2 μg/m3 NO2 μg/m3 CO μg/m3 O3 μg/m3 Benzen μg/m3 PM10 automat μg/m3
Statii automate
Maxima mediilor lunare
nrdepasiri
Maxima mediilor lunare
nrdepasiri
Maxima mediilor lunare
nrdepasiri
Maxima mediilor lunare
nrdepasiri
Maxima mediilor lunare
nrdepasiri
Maxima mediilor lunare
nrdepasiri
Arad
AR 1 pasaj Micalaca
13.2 ianuarie -
224.5 februarie
-0.53
ianuarie -38.5
februarie -4.1
februarie -43.4
februarie 17
AR 2 str. Fluieras
19.2 ianuarie -
22.9 ianuarie -
0.26 februarie - 52.2 aprilie - - - - -
9.
AR 3Nadlac 1.93 mai -
14.0 ianuarie -
0.67 ianuarie - - - 3.36 iunie - 43.8 aprilie 12
Caras Severin
CS1 APM
11.51 februarie -
18.49 martie -
0.27 februarie -
37.41 martie - - -
23.69 ianuarie -
CS2 Otelul Rosu 9.69 sprilie -
17.03 ianuarie -
0.24 ianuarie -
46.05 martie - - -
23.25 ianuarie -
CS3 Moldova Noua 9.09 martie - - - - - - - 3.74 martie - 35.01 martie 2
CS4Buchin
14.32 martie -
20.54 martie -
1.03 martie - - - 5.34 martie - 46.37 martie 7
Hunedoara
HD 1 Deva str Carpati 7.01 martie - - - 0.51 iunie - 25.91 mai - 3.00 martie - - -
HD 2 Deva Calea Zarandului
15.64 martie - 9.02 mai -
0.31 ianuarie -
27.67 martie - - -
22.39 ianuarie -
HD 3 Hunedoara 3.72 mai - - -
0.44 ianuarie -
26.86 martie - - -
23.70 ianuarie -
HD 4Calan 6.55 iunie - 4.04 iunie -
0.42 ianuarie -
32.22 martie - - -
25.76 ianuarie -
Timis
TM1Timisoara,Calea
Sagului7.26
ianuarie - 50.72 mai -0.79
ianuarie - - -3.82
ianuarie - 39.95 martie 16
TM 2Timisoara, Pta
Libertatii10.22
ianuarie -31.50
februarie -0.41
ianuarie -21.97 aprilie - 2.20 aprilie - - -
10.
TM3Carani
15.90 ianuarie -
13.52 ianuarie -
0.24 februarie -
62.78 aprilie -
4.68 ianuarie - 27.50 aprilie 1
TM4Timisoara,str. I
Bulbuca 7.91 martie -36.65
februarie -0.61
ianuarie - 46.53 mai -3.89
ianuarie -31.09
ianuarie 4
TM5,Timisoara,
Calea Aradului 8.24 martie -42.45 martie -
0.62 ianuarie - - -
4.16 ianuarie -
35.09 ianuarie 11
TM6 Moravita
5.78 iunie -6.06 aprilie
mai -0.46
aprilie - - - 1.61 aprilie - 8.64 aprilie -
TM 7Lugoj 6.29 mai -
11.04 aprilie - - - - - 1.75 aprilie - 11.97 aprilie -
In semestrul I 2010, s-au inregistrat depasiri la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului la PM10 – 70 depasiri ale valorii limita (50 μg/m3 conform Ord 592/2002), comparativ cu aceasi perioada a anului 2009 cand s-au inregistrat 212 depasiri ale valorii limita.
11.
1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR
In semestrul I al anului 2010, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 333 de probe de precipitatii: 46 din judetul Arad, 196 din judetul Caras Severin, 40 in judetul Hunedoara, 51 din judetul Timis.
Calitatea precipitatiilor din semestrul I 2010, in regiunea Vest, este prezentata in tabelul 1.2.1.
Tabelul 1.2.1.INDICATORUL INTERVALUL
- pH 4,58 (CS) – 7.77(CS)
- aciditate, mEq/l 22 (AR) – 250 (CS)
- alcalinitate, mEq/l 20 (TM) – 7388 (TM)
-conductivitate, μS/cm 6.6 (CS) – 414 (TM)
- sulfati, mg/l 0,0 (CS) – 245 (CS)
- azotati, mg/l 0,0 (TM) – 84 (TM)
- azotiti, mg/l 0,0 (CS) – 2.54 (TM)
- cloruri, mg/l 0,0 (CS TM) – 14.20 (TM)
- amoniu, mg/l 0,0 (CS TM) – 8.7 (TM)
- ioni de calciu, mg/l 0,2 (CS) – 36.11 (TM)
- ioni de magneziu, mg/l 0,0 (TM) – 45.71 (HD)
- ioni de sodiu, mg/l 0,0 (CS) – 3.58 (CS)
- ioni de potasiu, mg/l 0,0(CS) – 3.71 (CS)
- duritate,oGermane 10.33 (TM) – 5.36 (TM)
- reziduu fix la 105oC 24 (TM) – 303 (TM)
- suspensii totale, mg/l 0.0 (TM) – 55 (TM)
S-a inregistrat un numar de 23 probe cu pH mai mic de 5,6, majoritatea in zona Semenic, judetul Caras-Severin.
In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluarii atmosferei, prezinta o diversitate relativ redusa, in sensul ca sursele de poluare sunt cam aceleasi in toate judetele: traficul rutier, prezenta instalatiilor mari de ardere si a obiectivelor industriale in apropierea sau in imediata vecinatate a zonelor locuite, deponiile de deseuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie si sedimentabile a caror concentratie depaseste de multe ori CMA (in conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmarit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabila precizia rezultatelor obtinute, din cauza faptului ca echipamentele sunt invechite, depasite si subiective.
Problema traficului este aceeasi in toate judetele : starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula, salubrizarea insuficienta si ineficienta a strazilor din localitati.
Prezenta istalatiilor mari de ardere, uneori chiar in interiorul localitatilor (de ex : Arad, Timisoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate, in totalitate, cu
12.
echipamentele necesare pentru evitarea emiterii de poluanti in atmosfera. Prin programele de reducere progresiva a emisiilor care au fost intocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus masuri care trebuiesc indeplinite in timp real pentru ca instalatiile respective sa poata functiona : inlocuirea arzatoarelor, realizarea desulfurarii gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 si pulberi, etc. O problema o constituie haldele de cenusa si zgura ale CET-urilor, care mai ales in timpul verii produc poluare avansata cu pulberi, fapt ce se concretizeaza prin depasirea valorilor concentratiilor determinate la pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.
2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi psihologică a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o acţiune de durată, este supărător pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonică sunt: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).
La efectuarea măsurătorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238
Tab nr.2.1. Măsurători sonometrice efectuate în perioada ianuarie-iunie 2010 la nivelul Regiunii Vest:
13.
* Raportarea s-a facut faţă de limita superioară a intervalului de concentraţie maximă admisă
În concluzie, la nivelul Regiunii Vest , în semestrul I al anului 2010 , se observă o tendinţă de depăşire a zgomotului în intersecţiile şi pieţele din aglomerările urbane ale judeţelor Caraş Severin şi Hunedoara. În această perioadă s-au efectuat măsurători de zgomot la solicitarea unor societăţi ,a unor instituţii şi a GNM în urma sesizărilor, măsurători care se regăsesc în tabelul de mai jos.
Tab.nr.2.2. Măsurători de zgomot la sesizări efectuate în Regiunea Vest în semestrul I 2010
14.
LunaNr
masuratoriCMA(dB)
Maxima masurata (dB)
% fata de
CMA
Categorie(strada)
Judetul AradIanuarie 9 70 93.8 1.34 ARAD CENTURA SUBCETATE 1
Februarie 9 70 95.9 1.37 ARAD SUBCETATE 2- intersecţieMartie 9 70 90.5 1.29 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Aprilie 9 70 91.1 1.30 ARAD Str.VOINICILOR-poşta
Mai 9 70 98.3 1.40 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Iunie 9 70 93.9 1.34 ARAD CALEA IULIU MANIU
Judetul Caras-SeverinIanuarie 32 70 93.4 1.33 REŞIŢA POLIŢIA REŞIŢA
Februarie 32 60 88.9 1.48 REŞIŢA MICRORAION IVMartie 32 70 89.9 1.28 REŞIŢA INTERSECŢIE CONFECŢIIAprilie
32 70 93.7 1.33 REŞIŢA Zona INTIM
Mai 32 60 80 1.33 REŞIŢA MICRO I REŞIŢAIunie 32 65 95.4 1.46 REŞIŢA MICRO II REŞIŢA
Judetul HunedoaraIanuarie 58 75-85 96.4 1.13 ORĂŞTIE MAGISTRALĂ
Februarie 46 75-85 96.7 1.13HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)
Martie 46 75-85 97.3 1.14SIMERIA MAGISTRALĂ (str.de categ.
tehnica I)- vis a vis de biserica
Aprilie 58 75-85 99.3 1.16SIMERIA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I )
Mai 58 75-85 94.5 1.11HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)
Iunie 46 75-85 97.8 1.15BRAD MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I) vis-à-vis Primărie
Judetul TimisIanuarie 0 0 0 0
Februarie 0 0 0 0Martie 12 50 63.9 1.27 SÂNICOLAU MARE – zonă locuită
Aprilie 7 50 71.4 1.42TIMIŞOARA C Aradului colţ cu
str.Liniştei
Mai 40 50 74.9 1.49TIMIŞOARA C.Sagului
intersecţia cu str.I.ManiuIunie 46 75 76.2 1.01 TIMIŞOARA str.Amurgului nr.1
JUDEŢULNumărmăsură
tori
Numărmăsurătorila sesizari
I II III IV V VI
Maximamăsurată
(dB)
Depăşiri%
Procentesesizăridin total
măsurători
Sesizărirezolvate
%
JUDEŢULARAD 54 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULCARAŞ-
SEVERIN192 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULHUNEDOA
RA312 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULTIMIŞ
105 02 2 1 2 5
63.6(II)58.6(III)68.1(IV)56.4(V)71.5(VI)
-1.46
-1.12
-
11.42 100
RegiuneaVEST
663 12 1.81
3. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII
Radioactivitatea este un fenomen de emisie spontană a unor radiaţii de către
nucleele unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturală (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiaţii) şi artificială (fenomenul de emisie de radiaţii indusă prin reacţii nucleare).
Starea radioactivităţii mediului rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol şi vegetaţie.
Monitorizarea radioactivităţii mediului se realizează conform Ordinului MAPM nr.338/2002, prin măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale izotopilor naturali radon şi toron. Monitorizarea se efectuează în cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivităţii din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului judeţene – Serviciul Monitoring, Sinteză şi Coordonare, staţii ce fac parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
Tab.nr.3.1. Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) măsurări imediate 2010
Statia RA........ ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA
Aradasp 02 - 07 4.82±0.12 3,51 ± 0,10 4,91±0,13 3,22 ± 0,07 2.53 ±0.05 2,22 ± 0,05asp 08 - 13 4.39±0.11 3,31 ± 0,09 2,32 ±0,07 0,93 ± 0,09 1.02 ±0.02 1,04 ± 0,02Statia RA
Caras-Severin
15.
asp 02 - 07 2.70 2.33 2.20 2.28 2.40 2.84asp 08 - 13 1.86 1.57 1.10 0.88 1.00 1.10Statia RA
Hunedoaraasp 02 - 07 0.74 0.72 2.63 2.72 1.63 1.43asp 08 - 13 0.62 0.61 1.41 1.20 0.52 0.61Statia RA
Timisasp. 02 - 07 0 0 0 0 4.99 5.40asp 08 -12 0 0 0 0 2.94 3.30
Valorile măsurătorilor imediate înregistrate in semestrul I al anului 2010 nu depăsesc nivelul de atenţionare de 10 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.
Tab.nr.3.2. Debitul dozei gamma în aer - medii lunare (MicroGy/h) 2010
Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad 0.121 0,120 0.109 0,086 0.087 0
Statia RA Caras-Severin
0.121 0.115 0.108 0.092 0.092 0.090
Statia RA Hunedoara
0.079 0.078 0.087 0,082 0.087 0.092
S.RA Timis 0.128 0.149 0.122 0.105 0.102 0.101
Mediile lunare înregistrate în semestrul I 2010 nu au depăşit limita de atenţionare de 0.250 μGy/h conform Ord.338/2002.
Tab.nr.3.3. Depuneri atmosferice – medii lunare (Bq/m2 * zi ) 2010
Statia RA......
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
Statia RA. Arad
1.20±0.17
1,40 ± 0,19 2,70 ± 0,22 1,30 ±0,18 2.70 ± 0.26 2,2 ±0,23
Statia RA Caras-Severin
<1.20 <1.09 2.62 1.62 3.98 1.43
Statia RA Hunedoara
1.38 1.01 1.32 0.83 1.42 1.52
Staţia RA Timis
0 0 0 0 8.65 5.20
Valorile medii lunare măsurate în semestrul I 2010 s-au situat sub limita de atenţionare de 200 Bq/m2*zi conform Ord 338/2002.
Tab.nr.3.4. Apa brută – Activităţi specifice β globale medii lunare Bq/m3 2010
Statia RA......
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
Statia RA. Arad
242.4 ± 45.73 231,90± 43,84 214,70±42,97 210,90±43,78 202.30±43.14198,00 ±
42,41Statia RA
Caras-Severin
<270 <260 <260 <260 <350 <270
Statia RA Hunedoar
a713.8 600 786.41 527,3 400.8 500.6
16.
Statia RA Timis
0 0 0 0 890 520
Valorile medii lunare înregistrate in semestrul I al anului 2010 nu au depăşit limita de atenţionare de 2000 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.
Tab.nr.3.5. Apa potabilă – medii lunare (Bq/m3) 2010
Statia RA.......
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
Statia RA. Arad
242.5±45.93
224,80±43,16 230,70±43,53 138,00±28,46 192.50±42.62171,40 ± 40,31
Statia RA Caras-Severin
<260 <260 <260 <260 <260 <270
Statia RA Hunedoar
a206.1 200.3 173.4 179,5 156.3 147.7
Statia RA Timis
0 0 0 0 750 490
Valorile medii lunare înregistrate in semestrul I al anului 2010 nu au depăşit limita de atenţionare de 1000 Bq/m3 conform Lg 458/2002 a apei potabile.
Probele de vegetaţie spontană şi de sol necultivat se analizează în perioada aprilie - octombrie. Vegetaţia spontană şi solul necultivat prezintă valori apropiate de cele ale anului trecut pentru aceeaşi perioadă.
Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în semestrul I 2010 nu prezintă diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2009 şi se situează sub nivelul de atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte.
2.DETERMINAREA NIVELULUI DE ZGOMOT
Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi psihologică a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o acţiune de durată, este supărător pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonică sunt: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).
La efectuarea măsurătorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238
17.
Tab nr.2.1. Măsurători sonometrice efectuate în perioada ianuarie-iunie 2010 la nivelul Regiunii Vest:
* Raportarea s-a facut faţă de limita superioară a intervalului de concentraţie maximă admisă
În concluzie, la nivelul Regiunii Vest , în semestrul I al anului 2010 , se observă o tendinţă de depăşire a zgomotului în intersecţiile şi pieţele din aglomerările urbane ale judeţelor Caraş Severin şi Hunedoara. În această perioadă s-au efectuat măsurători de zgomot la solicitarea unor societăţi ,a unor instituţii şi a GNM în urma sesizărilor, măsurători care se regăsesc în tabelul de mai jos.
18.
LunaNr
masuratoriCMA(dB)
Maxima masurata (dB)
% fata de
CMA
Categorie(strada)
Judetul AradIanuarie 9 70 93.8 1.34 ARAD CENTURA SUBCETATE 1
Februarie 9 70 95.9 1.37 ARAD SUBCETATE 2- intersecţieMartie 9 70 90.5 1.29 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Aprilie 9 70 91.1 1.30 ARAD Str.VOINICILOR-poşta
Mai 9 70 98.3 1.40 ARAD CENTURA SUBCETATE 1Iunie 9 70 93.9 1.34 ARAD CALEA IULIU MANIU
Judetul Caras-SeverinIanuarie 32 70 93.4 1.33 REŞIŢA POLIŢIA REŞIŢA
Februarie 32 60 88.9 1.48 REŞIŢA MICRORAION IVMartie 32 70 89.9 1.28 REŞIŢA INTERSECŢIE CONFECŢIIAprilie
32 70 93.7 1.33 REŞIŢA Zona INTIM
Mai 32 60 80 1.33 REŞIŢA MICRO I REŞIŢAIunie 32 65 95.4 1.46 REŞIŢA MICRO II REŞIŢA
Judetul HunedoaraIanuarie 58 75-85 96.4 1.13 ORĂŞTIE MAGISTRALĂ
Februarie 46 75-85 96.7 1.13HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)
Martie 46 75-85 97.3 1.14SIMERIA MAGISTRALĂ (str.de categ.
tehnica I)- vis a vis de biserica
Aprilie 58 75-85 99.3 1.16SIMERIA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I )
Mai 58 75-85 94.5 1.11HUNEDOARA MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I)
Iunie 46 75-85 97.8 1.15BRAD MAGISTRALĂ (str. categ. tehnică I) vis-à-vis Primărie
Judetul TimisIanuarie 0 0 0 0
Februarie 0 0 0 0Martie 12 50 63.9 1.27 SÂNICOLAU MARE – zonă locuită
Aprilie 7 50 71.4 1.42TIMIŞOARA C Aradului colţ cu
str.Liniştei
Mai 40 50 74.9 1.49TIMIŞOARA C.Sagului
intersecţia cu str.I.ManiuIunie 46 75 76.2 1.01 TIMIŞOARA str.Amurgului nr.1
Tab.nr.2.2. Măsurători de zgomot la sesizări efectuate în Regiunea Vest în semestrul I 2010
JUDEŢULNumărmăsură
tori
Numărmăsurătorila sesizari
I II III IV V VI
Maximamăsurată
(dB)
Depăşiri%
Procentesesizăridin total
măsurători
Sesizărirezolvate
%
JUDEŢULARAD 54 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULCARAŞ-
SEVERIN192 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULHUNEDOA
RA312 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULTIMIŞ
105 02 2 1 2 5
63.6(II)58.6(III)68.1(IV)56.4(V)71.5(VI)
-1.46
-1.12
-
11.42 100
RegiuneaVEST
663 12 1.81
4. STAREA DE CALITATE A APELOR
4.1 Ape de suprafaţă
JUDETUL ARAD
In judeţul Arad exista două bazine hidrografice importante : B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb.
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:
- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş- secţiuni de ordinul II:
pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul Mureş pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu. Petriş Pârâul Mare - Dorgoş
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:
râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş Valea Hălmăgel – Sârbi Tăcăşele – Avram Iancu
19.
Negrişoara – amonte Neagra Cigher – Zărand Musteşti – Bonţeşti Gut – Şicula Sodom – Seleuş Matca – Zărand Valea Nouă Chişer – Sintea fermă Beliu – Cermei – Tăut Teuz - Tămaşda
Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri Oradea în semestrul II 2009, in subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasate pe cursul principal şi 17 secţiuni de control pe cursuri secundare de apă. Starea de calitate a apelor in semestrul I 2010 este prezentată centralizat în tabelul 4.1.1. si 4.1.2
Tab. Nr.4.1.1 Râul Crişul Alb
Nr.Crt
Cursulde apă
Secţiunea de
supraveghere
Categoria de calitate
luniROA2
NutrienţiA3
Ioni gen.A4
Metale fr. diz.5
MicropolA6
General
1 Crişul Alb Gurahonţ
IIIIIIIVVVI
--I-I-
--I-I-
--I-I-
--I-I-
------
------
2 Crişul Alb Bocsig-Ineu
IIIIIIIVVVI
IIIIIIII
IIIIIII
-II-II
IIIIII
----I-
------
3 Crişul Alb Vărşand
IIIIIIIVVVI
IIIIIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIIIIIII
------
4 P. Hălmăgel Sârbi
IIIIIIIVVVI
-----I
-----I
-----I
-----I
-----II
------
5 Negrişoara Negrişoara6 Tăcăşele Avram Iancu I
IIIIIIVV
--I-I
--I-I
--I-I
--I-I
--II-II
-----
20.
VI I I I I I -7 Musteşti Bonţeşti
8 V. Sebiş Prăjeşti
IIIIIIIVVVI
--I-I-
--I-I-
--I-I-
-II-I-
-IIII-II-
------
9 V. Sebiş Sebiş
IIIIIIIVVVI
--I-I-
--I-I-
--I-I-
--I-I-
--II-II-
------
10 Gut Şicula
IIIIIIIVVVI
--II-II-
IIIIIIII
--I-I-
--I-I-
------
------
11 GutPădurea Rovina
12 Cigher Zărand
IIIIIIIVVVI
--II-II-
IIIIIIII
--I-I-
--I-I-
------
------
13 Sodom Seleuş
IIIIIIIVVVI
------
------
------
------
------
-Ochiuri de
apaOchiuri de
apa-
Ochiuri de apa
-
14 Matca Zărand
IIIIIIIVVVI
-II-I-
IIIIIIIIIIIIII
-II-II-
-II-I-
------
N-NO3
-
-
N-NO3
--
15Valea Nouă
ChişerSintea – fermă
16Canalul Morilor
Seleuş
IIIIIIIVVVI
--II-I-
IIIIIIIII
--I-II-
--I-I-
------
------
17 Canalul Morilor
Vărşand III
IIIII IV
IIII
II
-- N-NH4,P-PO4
21.
IIIIVV
VI
IIIIIIII
III
VIIIIVV
II
IIIIVII
I
III
I
II-II
-
OD,N-NH4,Rez.fixN-NH4,Reziduu fix
N-NH4,OD,CBO
5,CCOCr,P-
PO4,Reziduu fix
N-NH4,OD,CBO
5,CCOCr,P-
PO4,Ntot,Ptot,
Reziduu fixOD,CCOCr
18 Negrişoara Av.Neagra
IIIIIIIVVVI
--I-II
--I-II
--I-II
--I-II
--II-III
------
Tab.nr. 4.1.2 Râul Mureş
Nr.Crt
Cursulde apă
Secţiunea de
supraveghere
Categoria de calitate
luniROA2
NutrienţiA3
Ioni gen.A4
Metale fr. diz.5
MicropolA6
General
1 Mureş
SăvîrşinOrd. I
IIIIIIIVVVI
-I-I-I
-I-I-I
-II-II-II
------
-I-II--
-I-
I/II-I
ŞoimoşOrd.I
IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIII
IIIIIII
IIII-II-II
I-----
III-III--
IIIIIIIIIII
amonte AradOrd.I
IIIIIIIVVVI
IIIIIIIII
IIIIIII
IIII-II-II
I-----
III-II--
II/IIIII/IIIIII
22.
NădlacOrd.I
IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
I-IIII
IIIIIIIIIIIII
II/IIIIIIIIII
2 Canal IerMureşOrd.II
IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIIVIV
IVIIIIIVIVIV
IIIIII-III-III
I-----
IIII-II--
IIIII
II/IIIIIIIVIV
3Canal
Mureş MortMureşOrd. II
IIIIIIIVVVI
IVIVIVIVVV
VVIVVVV
IIIII-II-II
III-----
IIII-III--
III/IVIIIIVIVVV
4 Pârâul MareMureşOrd. II
IIIIIIIVVVI
-II-II-
IV
-I-I-I
-II-I-I
------
-II-II--
-I/II-II-
IV
5 PetrişMureşOrd.II
IIIIIIIVVVI
-I-I-I
-I-I-I
-I-I-I
------
-II-II--
-I-I-I
6
Fiac Mureş Ord .II IIIIIIIVVVI
-II-II-IV
-I-I-I
-I-II-I
------
-II-II--
-I/II-II-IV
7
Bârzava MureşOrd.II
IIIIIIIVVVI
-I-I-II
-I-I-I
-I-III-I
------
-II-II--
-I-II-II
JUDETUL CARAS SEVERIN
Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea. In semestrul I 2010 calitatea apei a fost urmarita in 42 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet .
23.
Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluientii Dunarii, Dunăre(flux rapid) calitatea apei se încadrează în limitele clasei I – III-a de calitate.
24.
Nr.Crt.
Cursul deApă
SecţiuneaLuni
RegimOxigen Nutrienţi
Gradminera-lizare
Metaletotale
Subst.toxiceorgani
ce
Gen.
1Pârâul Rece
Am.cf.Hididel
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-II-
I-II-II-
2 Timiş Sadova
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-II-
I-II-II-
3 Timiş Av.cf.Potoc
IIIIIIIVVVI
IIIIII-
IIIIII
I-I-I-
I-----
------
IIIIIII
4 BistraAm.cf.pârâul
Lupului
IIIIIIIVVVI
I-I-II-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-II-
I-II-II-
5Bistra
MaruluiCrâşma
IIIIIIIVVVI
I-I-III
I-I-II
I-I-II
I-I-II
II-II-IIII
II-II-IIII
6 Rusca Am.cf.Bistra
7 Bistra Obreja
IIIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIII
8 Pogăniş Am.cf.Tău
9 Bârzava Crivaia
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I---
------
I-I-I-
10 Secul Am.cf.Bârzava
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
26.
11 Bârzava Moniom
IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIII
I-I-I-
IIIII-
IIIIIIIIII-
IIIIIIIIIIIII
12 Bârzava Am.cf.Fizeş
IIIIIIIVVVI
IIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
I-I-I-
IIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
13 Caraş Caraşova
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-I-I-
14 Nermed Am.cf.Gelug
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
II-I-I-
I-I-I-
I-I--
I-I---
II-I-I-
15 Gârlişte Am.cf.Caraş
IIIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIII
16 Jitin Am.cf.Caraş
IIIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIII
17 Oraviţa Am.cf.Lişava
IIIIIIIVVVI
IIIIIII
IIIIII
I-I-II-
------
------
IIIIIIII
18 Lişava Am.cf.Caraş
IIIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIIII
27.
19 Caraş Vărădia
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-I-I-
20 CiclovaAm. Ciclova
Romana
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
------
I-I-I-
21 Nera Pătaş
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I---
------
I-I-I-
22 Prigor Am.loc.Putna
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
II-II-II-
II-II-II-
23 Nera Bozovici
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
II-II-II-
II-II-II-
24 Steier Am.cf.Miniş
IIIIIIIVVVI
IIIIIII
IIIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIIIII
25 Miniş Am.cf.Tăria
IIIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIII
I-I-I-
--I---
------
IIIIII
26 BeuAm. Pastravaria
Bei
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-I-I-
27 Nera Sasca Montană
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
II-II-II-
II-II-II-
28.
28 Naidăşel Am.vama Naidăş
29 Nera Naidăş
IIIIIIIVVVI
------
------
------
------
------
------
30 Valea Mare Am.cf.Bosneag31 Cerna Am.ac.V.Iovan
32 Globul Am.cf.Slătinic
IIIIIIIVVVI
IIIIIII
I-I-I-
I-I-I-
III-II
------
IIIIIII
33 Cerna Pecinişca
34 Belareca Am.cf.Cerna
IIIIIIIVVVI
I-I-II-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-I-II-
35 Cerna Topleţ
IIIIIIIVVVI
I-I-II-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-II-
I-II-II-
36 Dunăre Baziaş mal stâng37 Dunăre Baziaş mijloc38 Dunăre Moldova
39 Dragostele Am.cf.Berzeasca
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I---I-
II---II-
II-I-II-
40 Dunăre Cozla
41 Valea Mare Am.cf.Boşneag
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
--I---
--I---
I-I-I-
42 Valea MareAm.priza captare
Orsova
IIIIIIIVVVI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-II-IIII
I-II-IIII
29.
JUDETUL HUNEDOARA
Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara, calitatea apelor de suprafaţă in semestrul II 2009 , se prezintă astfel:
• bazinul hidrografic Mureş: Tab.nr. 4.1.4
Nr.crt.
Curs de apă/Secţiune
Clasa de calitate
luni C2RO(regimoxigen)
C3RN(regimnutrienţi)
C4SSalinitate
C5PT(Poluanţitoxicispecifici deoriginenaturală)
C6Indic.ch.relev.(alţi indicatorichimicirelevanţi)
1.
Mureş /Gelmar
IASOND
IIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
II (Cl)IIIIIIIIIII
III-II
IIIIII
2.
Mureş/Brănişca
IASOND
IIIIIIIIII
II (N-NO3)IIIIII(O2)II
IIIIIIIII
III-II
II (fenoli)IIIIIIII
3. Orăştie/Costeşti
IA
-II
-I
-I
-I
-I
30.
SOND
-II-
-II-
-II-
--I-
-II-
4.
Orăştie/Orăştie
IASOND
IIIIIIII
IIIIIIII
IIIIII
IIII-II
IIIIIII
5.
GeoagiuBalşa
IASOND
-II-II-
-I-II-
-I-IIII-
-I--I-
-I-II-
6.Geoagiu/Geoagiu
IASOND
IIIIII
IIIIII
IIIIIIIIII
II (Zn,Mn)II-IIII
IIIIII
7.Galbena/Haţeg
IASOND
IIIIIIIII
IIIIIIIII
IIIIIII
III-II
IIIIII
8. CernaTopliţa
IASON
-I-II
-I-II
-I-II
-I--I
-I-II
31.
D - - - - -
9.Cerna /
Sântuhalm
IASOND
IIIIIIIIII
II (N-NO2)IIIII(N-NO2)III(N-NO2)IIII
IIIIII
III-II
IIIIII
10.StreiBaru
IASOND
-I-II-
-I-II-
-I-II-
-I--I-
-I-II-
11.Strei/Petreni
IASOND
IIIIIII
IIIIIII
IIIIII
III-II
IIIIII
12.Certej /Bârsău
IA
S
ON
D
III
I
II
I
II (N-NO2)II
II
IIII
II
IV(rez.fix,SO42-)
V(rez.fix,SO42- )
V(rez.fix,SO42-
Ca)
V(rez fix,SO4
2-,Ca)IV(rez.fix,SO4
2-,Ca)V(rez.fix,SO4)
V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Pb,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)-V(Cd,Cu,Mn,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni)
II
I
II
I
13. Ardeu /Bozeş
IAS
IIII
III
II (SO42-,Ca2+)
II(SO42-,Ca2+)
II
V(Cd,Mn,Zn)IV(Cd,Mn)I
III
32.
OND
IIII
III
IIIIII
-V(Cd,Zn)IV(Mn)
III
14. Sârbi/Sărbi
IASOND
IIIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
15.Boholt /Şoimuş
IASO
N
D
-II--
I
-
III (N-NO2)III(N-NO2)III(N-NO2
N-NO3)IV(N-NO2
N-NO3)II(N-NO3,P-fosfati)II(N-NO3,N-NO2)
-II-II
II
-
-I--
I
-
-I--
I
-
16.FornădiaAm.confl.Căian
IASOND
------
IIIIII
------
------
------
17.VaideiAmonte confl.Mureş
IASOND
SECAT-----
----II
-----
-----
-----
18. Bejan /Târnăviţa
IA
--
II
--
--
--
33.
SOND
----
IIII
----
----
----
19.Bărbat /PrizaHunedoara
IASOND
IIIIII
IIIIII
IIIIII
III-II
IIIIII
20.Sibişel /Priza Orăştie
IASOND
I--II-
IIIIII
I--II-
I---I-
I--II-
21.Râul Mare /Priza Deva
IASOND
IIIIII
IIIIII
IIIIII
III-II
IIIIII
22.BreazovaZeicani
IASOND
-I-III
-I-II
-I-II
-I--I
-I-II
23. ZlataGura Zlata
IASO
-I-I
-I-I
-I-I
-I--
-I-I
34.
ND
I-
I-
I-
I-
I-
24.Faerag /Priza Certej
IASOND
I-I---
II(N-NO2)-I---
I-I---
I-I---
I-I---
25.RitisoaraPriza Ghelari
26.RausorPriza Ghelari
27.RâuşorPriza Orăştie
IASOND
I--I--
I--I--
I--I--
I-----
I--I--
28.Canal CârletePriza Haţeg
IASOND
II--I--
I--I--
I--I--
I-----
I--I--
29.PeştişNandru
IASOND
-I-II-
-I-II-
-I-II-
-I--I-
-I-II-
30. Peştiş /Priza Ghelari
IAS
I--
I--
I--
I--
I--
35.
OND
I--
I--
I--
---
I--
31.CăianCalcare DealMăgura
IASOND
--I---
--II---
--I---
--I---
--I---
32. Ape mezotermaleGeoagiu Băi
IASOND
--I---
--I---
--II---
--I---
--I---
33. Săcămaş/Am.Săcămaş
IASOND
-I-II-
-I-II-
-I-II-
-I--I-
-I-II-
34. Valea Morii/Cioclovina
IASOND
--I---
--I---
--I---
--I---
--I---
36.
38.
Nr.crt.
Cursulde apă
Secţiunea desupraveghere
luni
Categoria de calitate Indicatori caracteristici
RO NutrienţiSalinitate
Poluanţitoxicispecifici
Alţiindicatorirelevanţi
1.CrişulAlb
Crişcior
IIIIIIIVVVI
--IIIII
--IIII
--IIII
--IIII
--I-IIII
------
2.CrişulAlb
Baia de Criş
IIIIIIIVVVI
IIIIIII
IIIIII
IIIIII
II-III
--I-I-
------
3.CrisulAlb
Dragu-Brad
IIIIIIIVVVI
--I-I-
--I-I-
--I-I-
--I-I-
------
------
4. Râbiţa Am. Râbiţa
IIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
--II---
------
5.
Râbiţa
Capt. Baia de Criş
IIIIIIIVVVI
--I-II
--I-II
--I-II
--I-II
--II---
------
Tab.nr. 4.1.6
Nr.Crt.
Râul Secţiunea luni R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală
1 Jiul de Vest Amonte confluenţăRostoveanu
IIIIIIIVVVI
-II-I-
-II-I-
-II-I-
-II-I-
2 Jiul de Vest Lupeni
3 Jiul de Vest Iscroni IIIIIIIVVVI
IIIIII
I-I-I-
I-I-I-
IIIIII
4Jiul de Vest Aval confluenta Braia I
IIIIIIVVVI
-II-I-
-II-I-
-II-I-
-II-I-
5Jiul de Est Amonte confluenţă
CimpaIIIIIIIVVVI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
6Jiul de Est Livezeni I
IIIII
III
I-I
I-I
III
40.
IVVVI
III
-I-
-I-
III
7Jiul de Est Petroşani I
IIIIIIVVVI
IIIIII
I-I-I-
I-I-I-
IIIIII
8Taia Amonte captare I
IIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
9Jieţ Amonte captare I
IIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
10Polatişte Amonte captare I
IIIIIIVVVI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
11Izvorul Amonte captare I
IIIIIIVVVI
----II
----II
----II
----II
41.
12Buta Amonte priză I
IIIIIIVVVI
--I-II
--I-II
--I-II
--I-II
13Buta Aval priză I
IIIIIIVVVI
--I-II
--I-II
--I-II
--I-II
14Paraul ValeaDe Pesti
Amonte acumulare
42.
JUDETUL TIMIS
Apele curgătoare care se regăsesc în cele doua bazine hidrografice : B.H. Bega –Timis si B.H. Aranca , sunt urmatoarele :
Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin canalul Bega, Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, Pârâul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova
In semestrul I 2010 în judeţ au fost în urmărire un număr de 30 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor.Subsistemul a funcţionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al Direcţiei Apelor Banat.
Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.In semestrul I 2010 calitatea apei râurilor din judeţul Timiş se încadrează în clasele de calitate I-VI , au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.
43.
Situaţia calităţii apeiîn secţiunile de control în flux lent
din judeţulTimiş, sem.I 2010
Tab.nr. 4.1.7
44.
Nr.Crt
.
Cursul deApă Secţiunea
luni RegimOxigen Nutri
enti
Gradmineraliz
MetaleTotale
Subst. toxice
organiceGeneral
1 Bega Luncani IIIIIIIVVVI
I-I-II-
I-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-II-
I-II-II-
2 Hăuzeasca
Am.loc.Fârdea IIIIIIIVVVI
I---II-
I---I-
I---I-
I---I-
----II-
I---II-
3 Cladova Am.loc. Cladova
IIIIIIIVVVI
II-II-III-
II-II-I-
I-I-I-
III-II-III-
II-II-I-
III-II-III-
4 Bega Balinţ IIIIIIIVVVI
IIII-I-
IIIIIIIII
I-I-III
-----II
-----II
IIIIIIIII
5 Săraz Loc. Saceni IIIIIIIVVVI
II-II--III
II-I--II
I-I--I
III-II--II
II-II--II
III-II--III
6 Biniş Coştei –Ţipari SECIIIIIIVVVI
--II-III-
--I-I-
--I-I-
--II-III-
--I-II-
--II-III-
7 Bega Am.Timişoara IIIIIIIVVVI
IIIIIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIIIIIII
45.
8 Bega Otelec IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIII
9 Bega Veche
Pişchia IIIIIIIVVVI
III-II-III-
II-II-II-
I-I-I-
III-I-II-
II-I-I-
III-II-III-
10 Măgheruş Am.ac.Murani11 Măgheruş Am.cf..Bega
Veche12 Apa Mare Av.cf.Slatina I
IIIIIIVVVI
II-IIIIII-
II-IIIIII-
II-II-II-
------
------
II-IIIIII-
13 Apa Mare Am.cf.Bega V. IIIIIIIVVVI
IIIII---
IIIIII---
II-II---
------
------
IIIIII---
14 Bega Veche
SânmihaiuGerman
IIIIIIIVVVI
IVIIIV-IIII
IIIIII-II-
II-II-III-
------
------
IVIIIV-IIIII
15 Bega Veche
Cenei IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIV
IIIIIIIIIIIII
I-II-III-
III-II
------
IIIIIIIIIIIIIV
16 Nădrag Am.cf.Timiş IIIIIIIVVVI
I-III-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-III-
46.
17 Spaia Am.cf.Timiş IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIVIIII
I-I-I-
------
------
IIIIIIIIIVIIIII
18 Timiş Lugoj IIIIIIIVVVI
IIIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
19 Timiş Am.cf.Timişana IIIIIIIVVVI
IIIIIIIII
IIIIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIIIIIIII
20 Şurgani Chevereş IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIIVIV
IIIIIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIIIIIIIIIIVIV
21 Pogăniş Otveşti IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIII
I-I-I-
------
------
IIIIIIIIIIIIII
22 Timiş Şag IIIIIIIVVVI
IIIIIIIII
IIIIII
I-I-I-
I-I-I-
------
IIIIIIIII
23 Lanca Birda
Am.loc.Ghilad IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIVIIIIII
IIIIIIIIIIIII
I-I-II-
------
------
IIIIIIIIVIIIIII
24 Moraviţa Moraviţa IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIV
IIIIIIIIII
I-I-I-
I-I-I-
------
IIIIIIIIIIIIV
47.
25 Birdanca Am.cf.Bârzava IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIII
I-I-I-
IIIIIII-IIIII
II-I-I-
IIIIIIIIIIIIIIII
26 Bârzava Partoş IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
I-III-
IIIIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
27 Aranca Am.Sânnicolau IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
I-III-III-
III--III
----I-
IIIIIIIIIIIIIII
28 Aranca Valcani IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIVIII
IIIIIIIIIIIII
III-III-III-
III-I-
I-I-I-
IIIIIIIIIIIIIIII
29 Timis Graniceri IIIIIIIVVVI
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIIII
30 Apa Mare Becicherecu Mic
IIIIIIIVVVI
---IIIIIIIII
---IIIIIII
----II-
------
------
---IIIIIIIII
48.
4.2 Ape uzate
Monitorizarea calităţii apelor uzate se bazează pe datele primare furnizate de laboratoarele: APM- uri si de către agenţii economici care posedă laboratoare proprii sau efectuează monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terţi şi transmit în mod ritmic la APM -uri rezultate obţinute în urma analizelor.
Prin prelucrarea datelor s-au constatat depăşiri faţă de valorile avizate, în special pentru apele uzate evacuate de staţiile de epurare orăşeneşti, a caror instalaţii sunt uzate fizic şi moral, apa fiind insuficient epurată.Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi.
JUDETUL ARAD
S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeţele Arad şi Timiş, cu evacuare în emisari naturali:
49.
Tabelul 4.2.1 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2010 AR
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi (mg/l), iunie
CO
MP
AN
IA D
E A
PĂ
AR
AD
SA
ARAD S.E. / jud. Arad
MUREŞApă,canal populaţie
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
PECICA S.E. ARAD
MUREŞApă,canal populaţie
NH4 NH4 NH4
ZONA IND. NV S.E. / ARAD
MUREŞ MORT MUREŞ
Producţie domeniul industriei alimentare
NH4NH4
,extractibiledetergenti
NH4
detergenti NH4
detergenti
NH4
CBO5, CCOcr,detergenti
NH4
detergenti
LIPOVA/ jud. Arad
MUREŞApă,canal populaţie
Evac. staţie epurareNH4
Evac. staţie epurare
NH4,
Evac. staţie epurareNH4,
extractibileEvacuare 1NH4, CCOcr,
Evacuare NH4, CCOcr,CBO5,
Evac. staţie epurare
NH4
Evac. staţie epurarenu sunt depasiriEvacuare 1NH4
CBO5, CCOcr,Evacuare 2NH4
Evac. staţie epurare
NH4
NĂDLAC S.E./ jud. Arad
MUREŞApă,canal populaţie
-nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
NH4 NH4 nu sunt depasiri
C.A.I. CURTICI
CURTICI /ARAD
CANAL DESECARE
Fermă zootehnică
CBO5, CCOcr,P totalNH4
NO2
CBO5, CCOcr,P totalNH4
NO2
CBO5, CCOcr,P totalNO3
-
NO2
-
50.
NO3MTS
NO3MTS
MTS
CET HIDROCARBURI
ARAD MUREŞ
Producţie energie electricăşi termică
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri nu sunt
depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
SC ASTRA VAGOANE SA
ARADCANAL MUREŞEL
Construcţia şi repararea materialului rulant (vagoane marfă)
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
S.C. APEMIN BĂI LIPOVA (semestrial)
LIPOVA/ARAD
MUREŞIndustrie alimentară
JUDETUL CARAS –SEVERIN
Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:
Tab.nr. 4.2.2 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2010 CS
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi (mg/l),
Indicatori depăşiţi (mg/l),
Indicatori depăşiţi (mg/l),
Indicatori depăşiţi ( mg/l),
Indicatori depăşiţi ( mg/l),
Indicatori depăşiţi (mg/l),
51.
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
SC Aquacaraş
Herculane CernaGospodărire comunală
NH4 NH4
SC Aquacaraş
Caransebeş TimişGospodărire comunală
NH4 NH4
SC Aquacaraş Oţelu Roşu BistraGospodărire comunală
NH4 NH4
SC Aquacaraş(pod CFR, statie PECO, Gara de Nord , Statia de epurare )
Reşiţa BârzavaGospodărire comunală
NH4
CBO5, CCOcr,
NH4
CBO5, CCOcr,
SC Aquacaraş Bocsa BârzavaGospodărire comunală
NH4 NH4
CBO5
SC AquacaraşMoldova Noua
DunăreGospodărire comunală
NH4 NH4
SC Aquacaraş Anina Pârâul Gospodărire comunală
SC Aquacaraş Oravita Pârâul GârlişteGospodărire locală
NH4
SC CET Energoterm
Reşiţa Bârzava
Producere energie electrică şi temică
CBO5, CCOcr,pH
SC Food SRL Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări
NH4
CBO5,
SCAvia Agrobanat
Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări
NH4
CBO5,
NH4
CBO5, CCOcr,
SC Ductil Steel Buzau
Otelul Rosu Bistra otelarie electrica
pH acid
52.
SC Plastomet Reşiţa BârzavaConstrucţii metalice
NH4
SC TMK – Eruga
Reşiţa Bârzava siderurgie
SC Collini Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări
SC UCMMIBA
Reşiţa BârzavaConstrucţii de maşini
SC MARMOSIM
Ruschita Paraul Raciexploatare marmura
JUDETUL HUNEDOARA
Principalele surse de poluare în b.h. Mureş, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelele de mai jos. Tab.nr. 4.2.3 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2009 HD- B.h. Mures
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi (mg/l),martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi (mg/l), iunie
CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Certej
Certeju de Sus
R. CertejEpurare ape mina
pH,suspensii,sulfati,Fe , Mn, Zn
CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Bradmin
Brad /HD R.Crisul AlbEpurare ape de mină
S.C.APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare –
Deva R. Mureş Epurarea apelor uzate orăşeneşti
NH4
53.
Distribuţie DevaS.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Călan
Călan R. StreiEpurarea apelor uzate orăşeneşti
NH4
S.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Geoagiu
Geoagiu R. GeoagiuEpurarea apelor uzate orăşeneşti
NH4
S.C. APAPROD DEVA – Staţia de epurare Simeria
Simeria MuresEpurare ape orasenesti
P tot CBO5
S.C. APAPROD DEVA –pct. de lucru Dobra
Dobra / HD MureşEpurare ape uzate
NH4
S.C. APAPROD DEVA-CED Hunedoara, Canal
Hunedoara CernaEpurare ape menajere
NH4
S.C. APAPROD DEVA-suc. Brad
Brad / HD Crisul Alb Captare si prelucrare apa
54.
S.C. APAPROD CO Hunedoara
Hunedoara / HD
R. MuresEpurare ape uzate
CCOcr,suspensii
PRIMĂRIA COMUNEI BĂCIA
Băcia Canal BatizEpurare ape uzate menajere
CBO5,CBO5,
CCOcr,
S.C.AVIS 3000 S.A. Mintia
BALATA
R. MureşCreştereşi abatorizare păsări
NH4
CBO5, CCOcr,suspensii
NH4
CBO5, CCOcr,NO2
-
reziduu fix
NH4,NO2
-NO2
-
SCElectrocentrale
Mintia R. MuresProducere energie electrica
As As
SC Chimica Orastie
Orastie Pr. VidrighinEpurare ape uzate menajere
NH4
SC Carpatcement Holding
Chiscadaga Pr. Caian Fabricare ciment
suspensii
SC Agrocompany SRL
Santuhalm R. Cerna
Procesare carne
Abatorizare
NH4
NH4
Primaria Teliuc
Teliuc R. CernaEpurare ape uzate menajere
CBO5 ,NH4,extractibile
Principalele surse de poluare în b.h. Crisul Alb, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos:
55.
Tab. nr. 4.2.4 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2009 HD- B.h. Crisul Alb
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l),aprilie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi ( mg/l), iunie
Filiala BradminSA Brad
Brad/Hunedoara
Crişul Alb
Exploatareşi prelucrare minereuri neferoase
Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Zn SO4
2-
Evacuare ape mină Barza:
Evacuare ape mină Barza: s u s p e n s i i,Mn
S.C.APA PRODS.A. Deva – Sucursala Brad
Brad/Hunedoara
Crişul AlbGospodărire locală
CBO5, CCOcr,Ntot
suspensii
CBO5, CCOcr,
suspensii
Sanatoriul Pneumoftiziologic Brad
Brad / HD Crisul Alb SanatatePCl
Unitatea medico-sociala Baia de Cris
Baia de Cris HD
Crisul Alb Sanatate CBO5, CCOcr,Ntot
PDAAextractibile
Tab. nr. 4.2.5 - Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2010 HD- B.h. B.h. Jiu
56.
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi ( mg/l), iunie
SC AVJ Petroşani – St. Lonea Blocuri
Petrila Jiul de EstEpurare apă orăşenească
Amoniu Amoniu
E.M. Vulcan , st. Epurare apă mina
Vulcan Jiul deEst
Exploatare cărbune MTS
În ansamblu, in semestrul I 2010 , se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă comparativă cu semestrul precedent. Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, din cauza volumului de ape uzate neepurate corespunzător, deversate de către agenţii economici, din cauza modului de funcţionare a staţiilor de epurare existente, din cauza lipsei staţiilor de epurare, în unele cazuri. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu.
5. GESTIUNEA DESEURILOR
În tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în semestrul I 2009 , în Regiune. Tab.nr. 5.1
Nr.crt.
APM Denumire material stoc/ t Cantitate /
tone Stoc/ toneDec-09 colectată valorificată eliminată iunie-10
REGIUNEA 5 Vest TIMIŞOARA
1 Arad 1. Deşeuri municipale 0 71097.94 262.50 70835.44 02. Sticlă 18.89 10.24 20.28 0.00 8.853. PET 21.59 99.30 106.88 0.00 14.01
57.
4. PE 27.88 209.51 175.41 10.00 51.985. Hârtie/carton 517.05 4684.56 4745.58 109.55 346.486. Uleiuri uzate 23.53 92.26 80.49 0.00 35.37. PCB/PCT 0 1681.94 0.00 1681.94 08. Acumulatori auto 145.1 517.08 633.24 0.00 28.949. Anvelope uzate 59.22 1139.33 1095.85 0.00 102.7 Deşeuri lemnoase total, din care 1573.78 7454.18 8192.23 0.00 835.7310. rumeguş 865.36 2401.81 2887.08 0.00 380.0911. alte deşeuri lemnoase 708.42 5052.37 5305.15 0.00 455.6412. Deşeuri spitaliceşti 0 58.56 0.00 58.56 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 2.3 64.23 56.80 0.00 9.7314. Deşeuri textile 0 896.46 0.00 896.46 0
2 Caraş-Severin
1. Deşeuri municipale 0 70115.48 0.00 70115.48 02. Sticlă 10.14 19.12 0.00 0.00 29.263. PET 47.792 334.84 334.14 0.00 48.4924. PE 14.513 39.92 28.49 0.00 25.9385. Hârtie/carton 0 299.27 299.27 0.00 06. Uleiuri uzate 42.151 28.70 12.67 5.21 52.9737. PCB/PCT 0 0.00 0.00 0.00 08. Acumulatori auto 27.122 42.98 30.34 0.00 39.7579. Anvelope uzate 22.922 43.21 8.66 0.00 57.47 Deşeuri lemnoase total, din care 253.03 4285.73 3550.07 0.00 988.68910. rumeguş 134.996 3322.36 2630.41 0.00 826.94411. alte deşeuri lemnoase 118.034 963.37 919.66 0.00 161.74512. Deşeuri spitaliceşti 0 31.46 0.00 31.46 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 4.058 23.05 21.22 0.00 5.89114. Deşeuri textile 0.56 1.77 0.00 0.00 2.33
3 Hunedoara 1. Deşeuri municipale 0 68275.38 165.38 68110.00 0.002. Sticlă 0 0.00 0.00 0.00 03. PET 23.174 232.17 229.73 0.00 25.6154. PE 68.159 455.55 431.16 0.00 92.5525. Hârtie/carton 204.615 3847.13 3742.55 0.00 309.1896. Uleiuri uzate 46.625 2.10 0.00 0.00 48.7257. PCB/PCT 0 0.00 0.00 0.00 08. Acumulatori auto 53.865 112.09 136.99 0.00 28.9679. Anvelope uzate 2564.326 5538.47 5277.50 0.00 2825.298 Deşeuri lemnoase total, din care 7153.419 26608.28 27484.89 0.00 6276.805
58.
10. rumeguş 2453.087 10583.18 9943.75 0.00 3092.51311. alte deşeuri lemnoase 4700.332 16025.10 17541.14 0.00 3184.29212. Deşeuri spitaliceşti 0 50.65 0.00 50.65 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 9.576 35.30 33.52 0.00 11.35914. Deşeuri textile 0 0.00 0.00 0.00 0
4 Timiş
1. Deşeuri municipale 94435 114483.00 7472.00 52606.00 1488402. Sticlă 0 264.50 256.70 0.00 7.83. PET 108.23 304.45 265.41 0.00 147.274. PE 212.48 821.36 833.75 0.00 200.095. Hârtie/carton 533.41 6200.16 6317.08 0.00 416.496. Uleiuri uzate 41.833 98.15 109.94 0.00 30.0387. PCB/PCT 0 0.00 0.00 0.00 08. Acumulatori auto 158.192 711.47 614.21 0.00 255.4529. Anvelope uzate 413.204 84.71 82.65 0.00 415.26 Deşeuri lemnoase total, din care 722.801 2124.91 1986.97 0.00 860.73910. rumeguş 636.491 1376.25 1429.87 0.00 582.86911. alte deşeuri lemnoase 86.31 748.65 557.09 0.00 277.8712. Deşeuri spitaliceşti 0 165.46 0.00 165.46 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 147.237 164.80 109.09 0.00 202.94914. Deşeuri textile 150.368 39.37 38.96 0.00 150.782
1. Deşeuri municipale 94435 323971.8 7899.884 261666.92 148840
TOTAL REGIUNE
2. Sticlă 29.03 293.86 276.98 0 45.913. PET 200.786 970.761 936.16 0 235.3874. PE 323.032 1526.335 1468.807 10 370.565. Hârtie/carton 1255.075 15031.115 15104.481 109.55 1072.1596. Uleiuri uzate 154.139 221.211 203.106 5.208 167.0367. PCB/PCT 0 1681.94 0 1681.94 08. Acumulatori auto 384.279 1383.617 1414.78 0 353.1169. Anvelope uzate 3059.672 6805.715 6464.659 0 3400.728 Deşeuri lemnoase total, din care 9703.03 40473.09 41214.157 0 8961.96310. rumeguş 4089.934 17683.604 16891.122 0 4882.41611. alte deşeuri lemnoase 5613.096 22789.486 24323.035 0 4079.54712. Deşeuri spitaliceşti 0 306.134 0 306.134 013. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 163.171 287.378 220.62 0 229.92914. Deşeuri textile 150.928 937.599 38.955 896.46 153.112
59.
6. STAREA CALITATII SOLULUI
Avand in vedere ca programul de recoltari s-a reluat in mai, in semestrului Idin anul 2010, s-au efectuat analize de sol doar in judetul Arad dupa cum urmeaza:
JUDETUL ARAD
In cursul lunii mai s-au efectuat analize din 5 probe de sol, recoltate la două adâncimi. Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argilă fizică şi argilă. În total s-au efectuat 90 determinări. Rezultatele obţinute sunt evidenţiate în tabelul 5.1.
Tabel 5.1. Determinări pentru monitorizarea solului
LocalitateRoşia - Revetiş
Semlac Şimand Sânpetru German
Sintea Mare
Adâncimecm
0-6 6-19 0-20 20-60
0-28 28-52
0-6 6-31 0-23 23-47
Indicatori
pH6,4 6,5 7,4 7,3 7,9 7,9 5,4 5,4 6,3 6,2
Humus, %2,51 2,41 3,2 2,92 1,6 1,54 3,32 2,84 3,38 3,34
P asim., ppm27 25 46 46 85 85 45 29 66 66
Kasim., ppm125 104 498 481 174 170 158 141 141 125
60.
Textură, %
Nisip grosier2,4 2,1 0,9 2,7 5,5 5 10,2 11,7 1,2 1,8
Nisip fin21 30,4 28,3 27,4 40,3 38,4 27,8 35,7 37,2 36,6
Praf 36,9 36,3 32,2 30,1 22,2 24,5 21,3 12,4 25,2 28
Argilă fizică59,4 51,4 55,3 53,6 44 45,3 48,3 50,1 54,1 48,3
Argilă 39,7 31,2 38,6 39,8 32 32,1 40,7 40,2 35,4 33,6
In cursul lunii iunie s-au efectuat analize din 7 probe de sol, recoltate la două adâncimi. Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, CaCO3, V, T, SB, Al mobil, nisip grosier, nisip fin, praf, argilă fizică şi argilă. În total s-au efectuat 152 determinări. Rezultatele obţinute sunt evidenţiate în tabelul 5.1.
Tabel 5.2. Determinări pentru monitorizarea solului
Localitate Petriş Ostrov Neudorf Nădlac Mocrea Minişul de Sus Labasinţ
Adâncime, cm 0-18 18-33 0-6 6-31 0-24 24-53 0-23 23-48 0-8 8-39 0-18 18-41 0-18 18-37
Indicatori
pH 5,90 5,80 5,20 5,10 5,30 5,30 8,00 8,00 6,50 6,60 4,80 4,70 7,00 7,00
Humus, % 3,43 2,96 2,73 2,31 2,51 2,21 3,44 3,15 3,40 3,10 2,01 1,88 2,38 1,93
P asim., ppm 3,00 2,00 2,00 1,00 8,00 5,00 90,00 71,00 21,00 21,00 4,00 3,00 38,00 29,00
Kasim., ppm 79,00 50,00 79,00 42,00 83,00 62,00 415,00 394,00 108,00 71,00 104,00 97,00 394,00 390,00Al mobil, mg/100 g sol
6,66 5,87 2,47 2,331,08 2,47
T, % 13,91 17,38 20,24 18,32 14,27 15,19
SB, % 7,61 10,03 14,64 12,89 9,37 10,47
V grad sat baze, % 54,71 57,71 72,33 70,36 65,66 68,93
CaCO3, % 9,28 8,94
61.
Textură, %
Nisip grosier 7,80 5,30 3,40 3,20 4,70 6,10 0,50 0,40 3,50 3,50 2,80 2,60 15,80 13,80
Nisip fin 23,70 35,30 34,20 35,10 20,40 19,30 35,20 34,90 20,80 18,90 34,40 32,50 23,10 20,50
Praf 39,20 31,90 36,80 35,40 33,40 24,80 27,50 26,10 32,30 33,80 36,10 37,20 24,30 27,80
Argilă fizică 38,40 44,90 45,90 41,10 56,80 64,30 45,70 50,80 56,10 59,00 45,60 47,10 44,10 43,20
Argilă 29,30 27,50 25,60 26,30 41,50 49,80 36,80 38,60 43,40 43,80 26,70 27,70 36,80 37,90
62.
7. CONSERVAREA NATURII ŞI A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE
JUDETUL ARADIn cursul lunilor ianuarie-iunie 2010, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii,
Protectie Sol, Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele:- s-au efectuat un numar de 27 controale dintre care: - 9 controale impreuna cu compartimentul Autorizari si Controlul Conformarii,
la operatorii economici ce desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului si care solicita obtinerea actelor de reglementare.
- 2 controale impreuna cu reprezentantii ISU si GNM-CJA la obiective SEVESO.
- 6 deplasari, respectiv actiuni de evaluare a speciilor strict protejate (lup, urs, ras, pisica salbatica) care s-au realizat impreuna cu reprezentanti ai Directiei Silvice Arad;
- 10 deplasari la Primariile oraselor Ineu, Chisineu Cris, Pecica, Lipova, Sebis, Curtici, Santana, Nadlac, Pancota, Apateu in vederea informarii publicului referitor la problematica spatiilor verzi.
- s-au emis 96 puncte de vedere catre compartimentul A.C.C., din cadrul A.P.M. Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinătatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare si constituie un raspuns, la documentatiile inregistrate la sediul APM Arad.
- s-au intocmit 19 raportari:- 12 raportari referitoare la activitatea lunara din cadrul compartimentului, (6
catre Prefectura si 6 catre MSC)- 6 raportari catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului
- 1 raportare catre ARPM Timisoara, referitoare la intocmirea unui raport privind autorizatiile de mediu eliberate in cursul anului 2009;
- s-au intocmit 25 adrese cu privire la obligatiile asumate de custozi prin vechile contracte de custodie.
- s-au emis 15 autorizatii conform Ord. 410/2008, pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/ sau achizitie si/ sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si respectiv fauna salbatica si a importului acestora.
- s-au luat 7 decizii: - decizia etapei de evaluare initiala pentru extinderea retelei de apa in
comunele Apateu, Berechiu si Motiori. - proiect al deciziei pentru dezvoltarea complexa cu rol de aparare impotriva inundatiilor a Crisului Negru, jud. Arad.
-decizia etapei de incadrare pentru Directia Silvica Arad - referitor la imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii forestiere - Construire si modernizare drumuri forestiere din bazinele Muresului Inferior (Frumuseni, Ghedus) si Crisul Alb (Parul Fetii, Calea Podita, Valea Lunga)/ Directia Silvica Arad, Masura 125b.
-decizia etapei de incadrare pentru SC Sagufish SRL- referitor la Amenajare bazin piscicol prin excavare si valorificarea agregatelor naturale. -decizia etapei de evaluare initiala pentru SC Mai Trei Prod SRL - referitor la Modernizarea exploatatiei agricole prin infiintarea unei plantatii pomicole si achizitii utilaje in Sanpetru German, jud. Arad.
-decizia etapei de incadrare pentru SC Codles Fruct SRL referitor la infiintare ferma pomicola in extravilanul localitarii Zimand Cuz fn Arad.
-proiect decizie etapa de incadrare - referitor la Construire pod rutier peste raul Mures DJ 709 E la km. 3+160.
Documente sau materiale elaborate:
63.
- 11 documente „Avize Natura 2000”, conform Ordinului 19/2010,- 2 declaratii ale autoritatii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000, nr.
1/25.02.2010, catre Primaria orasului Nadlac, ca urmare a proiectului – „Modernizare si realizare de noi capacitati de productie a energiei termice prin valorificarea resursei regenerabile: biomasa agricola in orasul Nadlac, jud. Arad, prin fonduri europene”.
Alte activitati/actiuni desfasurate in cadrul APM Arad:- in data de 29 ianuarie 2010, s-a organizat a treia sesiune a mesei rotunde care
are ca scop semnarea unui PROTOCOL DE COLABORARE cu diverse institutii si ONG- uri din judetul Arad, avand in vedere intarirea colaborarii interinstitutionale, pentru un mediu mai sanatos.
- participarea la actiunea cu ocazia Zilei Zonelor Umede in colaborare cu compartimentul Programe Proiecte din cadrul APM Arad, Administratia Parcului Natural Lunca Muresului si Gradinita PP 14 din Arad.
- participare in perioada 29 – 30.04.2010 la ARPM Timisoara la intalnirea cu tema „Protectia Naturii: evaluarea impactului asupra mediului, jurisprudenta si integrarea exigentelor de mediu in alte politici”
- prezentarea temei „Necesitatea ariilor naturale protejate”. in data de 10 mai 2010 la sediul Primariei municipiului Arad cu ocazia Anului European al Biodiversitatii,
- s-a participat in data de 08.06.2010 la videoconferinta de la sediul ARPM Timisoara care a avut ca scop instruirea pe tema emiterii Declaratiei autoritătii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000.
JUDETUL CARAS – SEVERIN
In primul semestru al anului 2010, in judetul Caras-Severin s-au efectuat 20 deplasari in teren, dintre care:
- 16 controale in ariile protejate: - 1 control impreunu cu GNM si AJVPSCS cu privire la o poluare pe raul
Caras in sectorul cuprins intre Goruia si Gradinari. - 1 control la R.N.Coronini Bedina;- 1 control la R.N. Iauna Craiova;- 1 control la R.N. Belareca;- 1 control la R.N. Valea Tasnei;- 1 control la R.N Valea Mare;- 1 control la R.N.Izvoarele Carasului ;- 1 control la R.N.Cheile Carasului;- 1 control la SCI Semenic Cheile Carasului;- 1 control la R.N. Buhui Marghitas;- 1 control la R.N.Domogled;- 1 control la RN Pestera Buhui;- 1 control la R.N.Cheile Garlistei;- 1 control la P.N.Portile de Fier;- 1 control la R.N.Balta Nera Dunare;- 1 control la R.N. Divici Pojejena;
- 4 control in afara ariilor protejate: - 3 controale la Gradina Zoologica „Profesor Ion Crisan” din Resita; - 1 control la Primaria Anina;
Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie Sol si Subsol, Biosecuritate, au participat la:
- CAT - Parcul Eolian Socol si la emiterea acordului de mediu pentru Parcul Eolian Coronini. - prezentarea proiectului GEC NERA ,,Nu coruptiei in procesul de achizitii publice destinate protectiei mediului'', la APMCS;
64.
- Simpozionul Interjudetean ,,Sa deschidem portile primaverii''; desfasurat la Gradinita PN nr.10; - Proiectul Regiunea model Banat, Turism si Dezvoltare regionala in Banat sub premisa respectarii deosebite a conditiilor de protectie a peisajului si naturii;
- dezbaterea publica de la Prigor.- Consiliul Judetean la sedinta referitoare la Declararea lunii martie ca luna a
curateniei;- Consiliul Stiintific al Parcului National Semenic Cheile Carasului;- consiliul Stiintific al Parcului National Cheile Nerei Beusnita- seminarul ”Protectia naturii: evaluarea impactului activitatilor noi si integrarea
masurilor in alte politici sectoriale”;- intalnirea interactiva cu prilejul Zilei Mondiale a Zonelor Umede cu elevii Liceului
Mircea Eliade si a Scolii Generale nr. 12 din Resita.- actiuni lunare de constientizare a elevilor din Resita si Bocsa cu ocazia
evenimentelor ecologice “Luna Padurii” si “Ziua Pasarilor “.- seminar Taiex, Bucuresti, pe tema „Inventarierea Gradinilor Zoologice”;- concursul International Interdisciplinar pentru proiecte de mediu la Carasova.
- concursul faza judeteana - Proiecte de mediu; - seminarul ,,Timisoara -oras verde“; - Sesiunea de instruire pentru emiterea Declaratiei autoritatii responsabile cu
monitorizarea siturilor Natura 2000;De asemenea angajatii biroului au eliberat 9 autorizatii de mediu, din care 2 pentru
recoltarea si achizitionarea de melci de livada si 5 pentru recoltarea si achizitionarea de ciuperci, din fauna salbatica, in scopul comercializarii in stare vie, proaspata sau semiprelucrata, precum si 2 autorizatii pentru activitatea de vanatoare.
JUDETUL HUNEDOARA
In perioada 01.01.2010 – 30.06.2010 s-au efectuat 15 controale in teren pentru verificarea starii de conservare a habitatelor naturale si seminaturale, a speciilor de flora si fauna salbatica din urmatoarele arii naturale protejate sau neprotejate, dupa cum urmeaza:
- Geoparcul Dinozaurilor - Tara Hategului; - Defileul Muresului Inferior - Dealurile Lipovei;.- Aboretumul Simeria; - Podul Natural de la Grohot; - Fond de Vanatoare nr. 65 Vulcan; - Cheile Madei; - Fondul de vanatoare 62 Campusel; - Tufurile Calcaroase din Valea Bobalna; - SCI Strei Hateg; - Gradina Zoologica Hunedoara; - SCI Parang;- Cheile Rabicioarei;- Magura Uroiului; - Depozitele continentale cu dinozaurieni de la Sanpetru; - Fanetele Pui; In această perioada au fost eliberate 29 autorizatii pentru recoltarea/capturarea
si/sau achizitionarea si/sau comercializarea, in stare vie, proaspata sau semiprelucrata de plante si animale salbatice din flora si fauna salbatica dupa cum urmeaza: 11 autorizatii pentru ciuperci, 6 pentru melci, 6 pentru plante medicinale (persoane fizice) si 6 pentru vanatoare.
65.
JUDETUL TIMIS
Dintre activitatile desfasurate in primul semestru al anului 2010 in domeniul biodiversitatii, enumeram urmatoarele:
- s-au analizat documentatii in cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu pentru stabilirea necesitatii demararii procedurii de evaluare adecvata.
- s-a emis 2 autorizatii de mediu: 1 pentru recoltarea/ capturarea de plante si/sau animale din flora si fauna salbatica, de catre persoane fizice, in scopul comercializarii pe piata interna precum si 1 pentru vanatoare conform Ordinului MMDD 410/2008;
- 9 verificari ale amplasamentor impreună cu Serviciul Autorizari si Controlul Conformarii pentru proiecte susceptibile sa afecteze biodiversitatea si s-a monitorizat starea de conservare a ariilor naturale protejate din judet;
- elaborarea referate de specialitate necesare in procesul de emitere al actelor de reglementare si verificarea coordonatelor Stereo 1970 a proiectelor si activitatilor in raport cu ariile naturale protejate din judetul Timis.
- s-a emis un raspuns la o solicitare privind declaratia autoritatii responsabile cu monitorizarea siturilor Narura 2000.
- prezentari tematice in cadrul seminarului „Schimb de experienta romano- american in domeniul biodiversitatii” organizat de catre Asociatia Romana de Mediu la USAMVB TIMISOARA, Facultatea de Agricultura, Disciplina Cultura pajistilor si a plantelor furajere.
- realizarea unui material privind “Habitate si specii in bioregiunea panonica” in vederea publicarii in revista INFOMEDIU EUROPA.
- intocmirea documentatiei in vederea preluarii in custodie a ariei naturale protejate Padurea Macedonia - arie de protectie speciala avifaunistica Cod - ROSPA0095.
- s-au solicitat date de la administratorii gradinilor zoologice din judet si s-au actualizat fisele de evidenta ale gradinilor zoologice pentru perioada 01.04.2010 - 30.06.2010 in vederea intocmirii raportarii trimestriale.
- s-au inteprins demersurile legale de instituire a unei noi arii naturale protejate „Stejarii seculari din Lovrin” (bogat in padurile de stejar pedunculat si o o zona umeda cu vegetatie specifica). Propunerea APM Timis fundamentata stiintific prin identificarea in teren a speciilor prezente si ridicarea coordonatelor Stereo 1970, a fost inaintata pentru declarare Primariei Comunie Lovrin. Actul de declarare este HCL Lovrin nr.30/14.04.2010 modificata si completata prin HCL nr.36/26.05.2010. Aria naturala protejata va fi administrata de catre Primaria Comunei Lovrin, fiind de interes local.
In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in primul semestru al anului 2010, s-au efectuat un numar de 71 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 55 autorizatii de mediu.
8. Poluari accidentale
In Regiunea Vest, in primul semestru al anului 2010, au avut loc cateva poluari: In luna ianuarie pe teritoriul judetului Caras-Severin a avut loc o poluare
accidentala, cu pulberi in suspensie sursa fiind iazul de decantare al SC Moldomin SA Moldova Noua. S-au constatat depasiri ale concentratiei maxime admise de 31 pana la 66 ori. In urma constarii efectuata la fata locului, avand in vedere directia vantului din sector estic apreciem ca norul de praf s-a deplasat deasupra localitatii Moldova Veche aflata in vecinatatea iazului de decantare si partial deasupra fluviului Dunarea. De precizat ca SC Moldomin SA Moldova Noua se afla, in prezent, in lichidare si dizolvare conform Legii 137/2002. În aceste conditii nu mai dispune de personal deservent pe iazuri si nu mai exista contracte in derulare pentru intretinerea iazurilor pe anul 2010.
In cursul lunii martie 2010, pe teritoriul Regiunii Vest s-au produs doua poluari accidentale. Prima din ele provine tot de la iazul de decantare al SC Moldomin SA. in data
66.
de 26.03.2010 cand s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise de pana la 2.1 ori. Tot in luna martie, in judetul Hunedoara, in satul Bejan, a avut loc o poluare cu praf din zona, ca urmare a spulberarii prafului, datorita vantului, de pe depozitul de zgura si cenusa Bejan apartind S.C. Electrocentrale Deva S.A. Reprezentanti ai A.P.M. Hunedoara s-au deplasat la fata locului si alaturi de reprezentantii Comisariatului Judetean Hunedoara ai G.N.M. si ai S.C. Electrocentrale Deva , au prelevat o proba de aer. In urma analizelor efectuate de catre Laboratoratorul A.P.M. Hunedoara, s-a inregistrat o depasire a limitei admise de STAS 12574/1987, la indicatorul pulberi in suspensie.
In luna aprilie, in Regiunea Vest au avut loc urmatoarele poluari accidentale:In data de 10.04.2010, A.P.M. Hunedoara a fost sesizata telefonic, de catre un
grup de cetateni din satul Bejan, cu privire la poluarea cu praf din zona, ca urmare a spulberarii prafului, datorita vantului, de pe depozitul de zgura si cenusa Bejan apartinand S.C. Electrocentrale Deva S.A. Reprezentanti ai A.P.M. Hunedoara s-au deplasat la fata locului si, in prezenta reprezentantilor Comisariatului Judetean Hunedoara ai G.N.M. si ai S.C. Electrocentrale Deva , au prelevat o proba de aer. In urma analizelor efectuate de catre Laboratoratorul A.P.M. Hunedoara, nu s-a inregistrat depasirea limitei admise de STAS 12574/1987, la indicatorul pulberi in suspensie.
In data de 24.04.2010 pe canalul Hathaz comuna Iratosu (judetul Arad), s-a observat mortalitate piscicola ridicata. Reprezentantii GNM Arad, SGA Arad si APM Arad prezenti la fata locului, au constatat ca in urma precipitatiilor cazute, a avut loc o prabusire de teren care a dus la distrugerea canalului de dirijare a dejectiilor de la ferma de porci a SC Porkprod SRL. Masurile luate au fost de spargere a digului, si eliminarea tubului prin care se scurgeau dejectiile in canal. Societatea a fost sanctionata cu amenda contraventionala.
In data de 30.04.2010 a izbucnit un incendiu la societatea SC ASA Servicii Ecologice SRL, situata pe soseaua de centura nord a municipiului Arad. Incendiul s-a produs accidental, datorită fenomenului de efect de lupa care a favorizat autoaprinderea in celulele 6–7. La fata locului au sosit echipajele ISU Arad care au stins cu apa focarele, dupa care au imprastiat pamant. Fumul care s-a degajat a fost antrenat de vantul care batea spre nord, prin urmare municipiul nu a fost afectat. In aproximativ doua ore de la izbucnirea incendiului, in urma masurilor luate de echipajul ISU Arad, s-a diminuat semnificativ amploarea incendiului, nemaifiind foc deschis ci doar emisii reduse de fum. Societatea a fost sanctionata cu amenda contraventionala.
In luna mai, in judetul Arad au avut loc urmatoarele evenimente de mediu:In data de 10, 25 si 31 mai 2010 la depozitul de titei Turnu, rampa Pecica, CONPET
–sectorul de operare Pecica, in urma coroziunii unei conducte de pompare titei, s-au produs avarii in trei puncte: aproximativ 50, 60 respectiv 600 m de la depozit spre localitatea Pecica. S-au inregistrat pete de titei la nivelul solului, in zone unde au mai fost si alte interventii pentru remedierea unor avarii anterioare (tot datorate coroziunii) prin aplicare de sarniere. Poluarile au fost depistate dupa terminarea pomparii si nu se aflau pe teren cultivat. Echipa de interventie s-a deplasat de fiecare data la locul producerii avariilor. Dupa remedierea avariilor, locurile infestate au fost ecologizate. Au fost informate urmatoarele autoritati: ISU Arad, GNM Comisariatul Arad, APM Arad.
In luna iunie a avut loc urmatorul eveniment de mediu: in data de 14.06.2010, ora 17,00 pe lacul de acumulare Taut, judetul Arad, s-a constatat aparitia pe luciul apei si in apropierea malului de pesti morti: specia caras, cu greutate intre 500 – 700 g. Cantitatea nu s-a putut stabili cu exactitate: s-a apreciat cca 100 kg. S-au recoltat probe de apa din lac, 2 pesti morti, dar fara a avea conditii de pastrare pana la predarea catre specialisti. Recoltarea s-a facut dupa o ploaie puternica, temperatura. aerului a fost de cca.310C, temperatura apei fiind ridicata cca 250C (la mal). Rezultatele analizelor efectuate: pH=8,8 unit. pH; Reziduu fix=62 mg/l; NH4
+=0,35 mg/l; Subst. organice (CCOMn)=22,83 mg/l. S-a procedat la strangerea pestilor morti de la maluri si de pe suprafata apei.
67.
Top Related