RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmsj-old.anpm.ro/files/APM...
Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmsj-old.anpm.ro/files/APM...
Min. Mediului RNEM 257/16.09.10
Min. Sanatatii 132/19.09.2011 si 110/31.01.2011
Min. Educatiei si Cercetarii: ANCS nr. 9751
Acreditare RENAR LI 947/23.01.2012
Sediu secundar: Cluj-Napoca, 400166, Cetatii 23A, Tel: 0264-530079, Fax: 0264-530113
Punct de lucru: Galati, 800055, Rosiori 14, Bl. G3, ap.30, tel/fax: 0236-318971 E-mail: [email protected]
CENTRUL DE MEDIU SI SANATATE
Busuiocului 58, Cluj Napoca 400240, Romania
Tel: 0264-432979, 0264-532972
Fax: 0264 - 534404
E-mail: [email protected]
Web: www.ehc.ro
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI pentru EXTINDERE ŞI MODERNIZARE
FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI DIN ORAŞUL CEHU SILVANIEI, JUD.SĂLAJ
Titular: SC AGRO ENY SRL
Administrator, Colectiv elaborare, Prof. Asoc. Dr. Anca Elena Gurzău Ing. Corneliu Botez Ecolog Lovasz Maria-Elisabeta, MSc, Drd
Mai, 2012
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
2
CUPRINS
1. INFORMAŢII GENERALE ----------------------------------------------------------------------------- 4
A. Situaţia existentă ------------------------------------------------------------------------------------------- 6
B. Situaţia proiectată ------------------------------------------------------------------------------------------ 9
2. PROCESE TEHNOLOGICE ----------------------------------------------------------------------- 21
3. DEŞEURI ------------------------------------------------------------------------------------------------ 26
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ------------- 34
4.1. Apa ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 34
4.2. Aer ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 45
4.3. Solul -------------------------------------------------------------------------------------------------- 77
4.5. Biodiversitatea ------------------------------------------------------------------------------------- 83
4.6. Peisajul ---------------------------------------------------------------------------------------------- 88
4.7. Mediul social şi economic ----------------------------------------------------------------------- 89
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural -------------------------------------------- 89
5. Analiza alternativelor ---------------------------------------------------------------------------------- 89
6. Monitorizarea -------------------------------------------------------------------------------------------- 93
7. SITUAŢII DE RISC ------------------------------------------------------------------------------------ 94
8. Descrierea dificultăţilor ------------------------------------------------------------------------------- 97
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU OBIECTIVUL „EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMA DE PORCI EXTRAVILANUL LOCALITĂŢII CEHU SILVANIEI”, JUD.SĂLAJ. ---------------------------------------------------------------------------------- 98 A. Descrierea activităţii ----------------------------------------------------------------------------------- 98
B. Metodologiile utilizate pentru evaluarea impactului ------------------------------------------- 99
C. Impactul prognozat asupra mediului ------------------------------------------------------------- 100
Factorul de mediu apă ---------------------------------------------------------------------------------- 100
Factorul de mediu aer----------------------------------------------------------------------------------- 102
Factorii de mediu sol şi subsol ----------------------------------------------------------------------- 104
Zgomot ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 105
Deşeuri ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 105
D. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul ----------------------------- 106
E. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ----------------------------- 107
F. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului ------------------------------ 109
G. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact. ------------------------------------------------------------------------ 109
H. Enumerarea după caz a altor avize, acorduri obţinute ---------------------------------------- 110
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
3
Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului pentru obţinerea Acordului de mediu pentru proiectul „ EXTINDERE ŞI
MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI” din oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D, jud. Sălaj
Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, a HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului şi a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului
pentru proiecte publice şi private.
Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate în conformitate cu recomandările Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
4
1. INFORMAŢII GENERALE
Titularul proiectului : SC AGRO ENY SRL
sediul social: loc. Cehu-Silvaniei, nr. F.N., Drumul DJ 108D, jud. Sălaj activitate principală: Creşterea porcilor - Cod CAEN 0146 Cod Unic de Inregistrare: 18427030 Tel.: 0769049329, e-mail: [email protected] Persoana de contact: Moni Zoltan
Autorul studiului de evaluare a impactului: S.C. CENTRUL DE MEDIU ŞI
SĂNĂTATE S.R.L., Cluj-Napoca, str. Busuiocului, nr.58
Înregistrat în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Mediu(RNEM): 257/16.09.2010 Persoana de contact a evaluatorului: Lovasz Maria-Elisabeta Tel.: 0732148728, e-mail: [email protected]
Denumirea proiectului :
„EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI” din oraşul CEHU SILVANIEI, JUD.SĂLAJ
AMPLASARE
Cehu Silvaniei este un oraş în judeţul Sălaj, situat la o distanţă de 34 km faţă de
municipiul Zalău. Împreună cu cele patru localităţi componente: Horoatu Cehului, Motiş,
Nadiş şi Ulciug, formează o unitate teritorial-administrativă cu o suprafaţă totală de
67,77km² situată din punct de vedere geografic la contactul Depresiunii Sălaj şi a Culmii
Sălajului cu Depresiunea Guruslău, în bazinul hidrografic al râului Sălaj, şi are
următoarele caracteristici geografice: latitudine 47°25′5″N, longitudine 23°17′12″E
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
5
Harta nr. 1: Judeţul Sălaj
Amplasamentul Fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor este situat la Sud-Vest
de oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D FN, judeţul Sălaj – nr. cadastral 515, cu următoarele
caracteristici geografice: latitudine 47°23′54,0″N, longitudine 23°09′12,8″E, – la o distanţă
de cca. 750 m faţă de zona de locuit.
Amplasamentul are următoarele vecinătăţi:
- la Nord: Ferma SC AGRO ANEL SRL
- la Est: teren agricol
- la Sud: teren agricol
- la Vest: drum judeţean 108D, la 165 m Valea Sălajului
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
6
S.C.AGRO ENY S.R.L. are profilul de activitate creşterea şi îngrăşarea porcilor în
vederea comercializării. Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor, cod CAEN 0146,
se desfăşoară în prezent, într-o fermă cu capacitatea de 1200 capete/serie porci la
îngrăşat, amplasată în extravilanul oraşului Cehu Silvaniei, DJ 108, FN, CF nr.118/N, la o
distanţă de 750 m faţă de locuinţe.
Terenul pe care este amplasată ferma are o suprafaţă de 5400 m2 şi este proprietatea
titularului de activitate. Bilanţul teritorial al amplasamentului este următorul:
- suprafaţa construită existent: 1560,29 m2;
- suprafaţa betonată: 583,12 m2;
- suprafaţa liberă: 3256,8 m2.
A. Situaţia existentă
Ferma existentă este dotată cu următoarele:
A.1. Grajd pentru animale, cu suprafaţa de 1152,4 m2, dotat cu 30 de boxe
pentru cazare porci, cu capacitatea de 40 capete/boxă. În grajd, într-o travee marginală
este amplasat filtrul sanitar. Acesta este compus din spaţiile necesare personalului care
deserveşte grajdul şi depozitarea diverselor unelte cu care se lucrează în grajd.
Furajarea animalelor se face cu furaje uscate. Furajele se stochează în două
buncăre, V = 14 mc fiecare, amplasate la capetele grajdului. Din buncăre, furajele se
distribuie, printr-o linie de furajare, în 30 hrănitoare cu buncăre din PVC, cu volumul de
100 litri fiecare. (câte o hrănitoare pentru fiecare boxă).
Apa folosită pentru adăpat se prelevează din sursă proprie. Apa se distribuie
animalelor, dintr-un rezervor cu V = 16 mc, amplasat în hală. Adăparea se face cu
ajutorul adăpătorilor cu suzetă. Grajdul este dotat cu 120 de adăpători, câte patru în
fiecare boxă. Alimentarea cu furaje şi adăparea animalelor este automatizată. Apa şi
furajele se asigură permanent, în cantitate suficientă, evităndu-se pierderile.
Ventilaţia mecanică se asigură cu 10 ventilatoare cu debitul de 12500 mc/h,
amplaste pe acoperişul adăpostului, în tuburi Dn 750 mm. Admisia aerului proaspăt se
face prin 60 de clapete, amplasate pe pereţii laterali ai halei. Tot sistemul de ventilaţie
este automatizat, respectiv funcţionarea ventilatoarelor şi deschiderea/închiderea
clapetelor de admisie a aerului, este controlat de un microprocesor care primeşte
informaţiile de la sensorii de temperatură, umiditate şi amoniac. Parametrii
microclimatului sunt menţinuţi automat la valorile prestabilite. Iluminatul în adăpost este
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
7
natural şi artificial. Temperatura din hală este asigurată de căldura degajată din
metabolismul animalelor. În perioada rece a anului sau la repopularea cu purcei, este
necesară încălzirea adăpostului. Aceasta se realizează cu ajutorul a patru turbosuflante
care utilizează motorină, cca. 520 l/lună, atunci când este cazul.
Adăpostul are pavimentul prevăzut cu grătare, prin interspaţiile cărora se scurg
dejecţiile în canalele amplasate sub hală. Canale au panta către un bazin de colectare
din beton impermiabilizat, cu V = 120 mc, în care dejecţiile se scurg gravitaţional. Din
bazin dejecţiile sunt evacuate, cu autovidanja, într-un batal cu V = 2400 mc,
impermiabilizat cu folie PEHD. Batalul este situat la peste 700 m de zona locuită.
Principalele faze ale fluxului tehnologic sunt: popularea fermei cu 1200 purcei cu
greutatea de 25-30 kg, carantina purceilor, creşterea intensivă pâna la greutatea maximă
de 110 kg, livrarea porcilor, pregătirea halei pentru o nouă repopulare(curăţare mecanică,
spălare, dezinfecţie). Ciclul de producţie durează 90-110 zile; pe an se desfăşoară trei
cicluri, rezultând o producţia de 3600 porci/an.
A.2. Magazia pentru materiale diverse, cu suprafaţa de 256 m2. Magazia este
închisă, acoperită. În magazie,pe platformă betonată se depozitează, în canistre metalice
de 20 litri, motorina folosită pentru alimentarea aerotermelor..
A.3. Pavilion administrativ, în care sunt următoarele funcţiuni: vestiare, grupuri
sanitare, birou medic veterinar şi farmacia veterinară. Suprafaţa pavilionului administrativ
este de 67,89 m2. Încălzirea pavilionului administrativ şi prepararea apei calde menajere,
se realizează cu ajutorul unei microcentrale cu puterea termică de 40 Kw, care utilizează
cca 15 mc lemne de foc pe an.
A.4. Sursa de alimentare cu apă a fermei: alimentarea cu apă a fermei se face din
sursă directă, subterană de mare adâncime. Sursa este formată dintr-un foraj de mare
adâncime H = 120 m, Dn 300 mm. Captarea se face cu o instalaţie hidrofor echipată cu o
pompă HEBE, Q = 4 mc/h; H = 24 m col H2O. Pentru înmagazinarea apei se foloseşte un
rezervor din fibră de sticlă cu V = 16 mc. Distribuţia apei se realizează prin conducte
PVC, Dn 32 mm, L = 30 m şi oţel zincat, Dn 32 mm, L = 160 m. Volumul de apa pentru
stingerea incendiului este de 10 mc.
A.5.Bazin vidanjabil pentru stocarea apelor menajere. Apele uzate din pavilionul
administrativ se stochează temporar într-un bazin etanş din beton, amplasat subteran V =
6 mc.
A.6.Bazin intermediar, etanş, vidanjabil, amplasat în incinta fermei, pentru stocarea
dejecţiilor şi a apelor uzate tehnologice, cu V= 120 mc.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
8
A.7.Batal pentru dejecţii: din bazinul vidanjabil V = 120 mc, apele uzate tehnologice
şi dejecţiile sunt transportate cu vidanja proprie într-un batal existent de 2400mc, situat la
o distanţă de 500 m de fermă. Terenul destinat batalului este obţinut prin contractul de
comodat încheiat între titular şi S.C. AGRO-ENY S.R.L., valabil până la data de
16.06.2021.
Batalul pentru dejecţii este impermiabilizat, amplasat subteran, cu diguri
perimetrale cu înălţimea de 1,5 m. Batalul a fost executat cu respectarea condiţiilor de
stabilite, siguranţă şi impermiabilizare, certificate prin declaraţii de conformitate emise de
auditor autorizat (S.C. DUMITRANA S.R.L.).
Alimentarea cu energie electrică se realizează printr-un branşment la reţeaua de
distribuţie a energiei electrice.
Apa pluvială, convenţional curată, colectată prin rigole, se evacuează în râul V.
Sălajului.
Ferma de porci are asigurată împrejmuirea de biosecuritate printr-un gard,
executat din plasă de sârmă, soclu din beton şi stâlpi din ţeavă cu înălţimea de 1,80 m.
Mijloacele de transport cu care este dotată ferma: un tractor, o vidanjă şi o
autoutilitară. Alimentarea cu carburanţi, respectiv reparare şi întreţinerea mijloacelor de
transport se face de la staţiile de distribuţie/staţii service autorizate.
Materiile prime utilizate: furaje concentrate, cu un consum de 306 t/ciclu de
producţie, 918 t/an
Materiale auxiliare utilizate: medicamente, vaccinuri, vitamine. Se utilizează aditivi
pentru dejecţii care schimbă proprietăţile fizico-chimice ale dejecţiilor, pentru a reduce
emisiile de odorizanţi, creşterea valorii de fertilizare şi stabilizarea acestora.
Pentru stocarea temporară a cadavrelor, se foloseşte o ladă frigorifică amplasată
în magazie.
Activitatea desfăşurată în fermă este reglementată din punct de vedere al
protecţiei mediului, prin Autorizaţia de Mediu nr. 154 din 02.09.2008, emisă de
A.P.M.Sălaj. Capacitatea autorizată a fermei este de 1200 capete/serie.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
9
B. Situaţia proiectată
Proiectul, faza studiu de fezabilitate, propune extinderea capacităţii de producţie
de la 1200 capete/serie în prezent, la 1920 capete de porci/serie. Producţia preconizată
se va realiza în adăpostul existent, cu capacitatea de 1200 capete şi un adăpost nou, cu
capacitatea de 720 capete de porci. Extinderea se va realiza pe terenul fermei existente
care are suprafaţa de 5400 m2. Bilanţul teritorial al amplasamentului, după extinderea
proiectată, va fi următorul:
- suprafaţa construită existent: 1560,29 m2;
- suprafaţa construită propusă: 992,39 m2;
- căi de acces şi parcări betonate: 583,12 m2;
- suprafaţa liberă: 2264,2 m2.
B.1. Caracteristicile construcţiilor proiectate
B.1.1. Grajd capacitate de 720 capete
Grajdul proiectat este o construcţie cu regimul de înălţime parter, cu dimensiunile
în plan L= 53,20 m, l=13,45 m, H = 5,50 m, care se va amplasa în incinta fermei. Grajdul
este prevăzut cu fundaţii din beton continuie sub ziduri, cu pereţi din cărămidă cu
grosimea de 30 cm. Izolaţia termică a grajdului se va realiza cu plăci din polistiren cu
grosimea de 10 cm. Acoperişul este de tip şarpantă, cu învelitoarea din plăci de PVC, cu
termoizolaţie din vată minerală.
Interiorul adăpostului va fi compartimentat în 20 de boxe cu capacitate de 36 de
porci fiecare, cu pereţi despărţitori din polietilenă rigidizată şi va vea o alee de circulaţie
de 90 cm.
Sistemul de ventilaţie va fi natural şi artificial, prin cele 20 de ferestre prevăzute şi
şi prin 8 tuburi de ventilaţie din PVC, Dn 750 mm, prevăzute cu 8 ventilatoare cu debitul
de15600 mc/h fiecare, amplasate în acoperiş. Admisia aerului proaspăt se va face prin 20
guri de aerisire câte una pentru fiecare boxă, cu dimensiunile de 40 x 40 cm, amplasate
în pereţii laterali. Sistemul de ventilaţie este acţionat electronic, în funcţie de condiţiile de
microclimat stabilite. Încălzirea grajdului, atunci când este necesară, se va realiza cu
ajutorul a două aeroterme electrice.
Pentru hrănirea porcilor, grajdul va fi dotat cu o linie de furajare automată,
compusă din: 2 buncăre de stocare cu V = 10 t fiecare, amplasate în exteriorul halei, pe o
platformă betonată, 20 de hrănitoare automate cu sensori şi progamator pentru hrănire.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
10
Alimentarea cu apă a grajdului se va face printr-un branşament Dn 50 mm, L = 70
m, din tuburi din PVC, la reţeaua de distribuţie a apei existentă în fermă. Reţelele
interioare de apă din grajd, se vor executa din tuburi PVC Dn 25 mm. Lungimea totală a
reţelei interioare de apă va fi de 200 m.
Iluminatul în grajd se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat dotate cu lămpi
fluorescente.
Sistemul de evacuare a dejecţiilor este compus din pardoseli din grătare din beton
armat prefabricat, pe cca. 50 % din suprafaţă pavimentului, prin interspaţiile cărora,
dejecţiile se scurg în cuvele de sub grajd. Cuvele sunt betonate, cu radierul de 25 cm, cu
pereţi de compartimentare de 20 cm şi înălţimea utilă de 50 cm.
Reţeaua de evacuare a dejecţiilor din grajd este formată din elemente de legătură
Dn 510/410/310/210/250 mm, dopuri, supape şi două conducte din tub PVC Dn 300 mm,
L = 110 ml, racordate la două bazine subteran de stocare a dejecţiilor.
B.1.2. Bazin pentru stocarea dejecţiilor
Pentru stocarea dejecţiilor evacuate din grajdul proiectat se va construi două
bazine de stocare, amplasat subteran. Acestea va avea un volum util total de 616 mc,
cu următoarele dimensiuni: L = 14,00 m; l = 9,20 m; h = 2,50 m şi L = 10,85 m; l =13,40
m; h = 2,50 m. Bazinul va fi executat cu pereţi şi radierul din beton armat, cu grosimea de
25 cm. Planşeul peste bazin va fi carosabil. Bazinul pentru stocarea temporară a
dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu folie din polietilenă pentru
prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care
vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din PEHD.
Construcţiile proiectate se vor racorda la instalaţiile interioare de utilităţi ale fermei
şi vor folosi dotările existente.
Construcţiile proiectate vor avea asigurată biosecuritatea prin gardul existent în
cadrul obiectivului, realizat printr-o împrejmuire din plasă de sârmă, soclu de beton şi
stâlpi din ţeavă cu înălţimea de 1,80 m. La intrarea în incinta fermei, este amplasat un
dezinfector pentru mijloacele auto care intră în fermă. Cadavrele de animale se vor
depozita într-o cameră de necropsie existentă S = 2,60 m2, până la eliminarea lor finală în
incineratoare ecologice.
Salariaţii vor utiliza grupurile sanitare şi vestiarele existente în cadrul fermei.
Descrierea etapelor de realizare a proiectului(construcţie, funcţionare, demontare,
dezafectare/închidere/postînchidere)
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
11
Organizarea de şantier.
În vederea demarării lucrărilor de construcţii proiectate se vor executa căteva
amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare pentru desfăşurarea în condiţii de
siguranţă şi într-un mod organizat a tuturor lucrărilor de pe şantier. În acest sens prin
planul de organizare de şantier s-au stabilit poziţiile platformelor de depozitare a
materialelor, fluxul circulaţiei mijloacelor auto.
Materialele pot fi depozitate în curtea imobilului, pe platformele amenajate.
Lucrările de execuţie se vor desfăşura în limitele incintei deţinute de beneficiar şi nu vor
afecta domeniul public.
Organizarea de şantier se va face conform memoriului şi planului de organizare de
şantier din proiect.
Lucrările necesare organizării de şantier, vor fi: împrejmuirea terenului, amplasarea
unor barăci pentru depozitarea materialelor.
În organizarea de şantier nu se vor produce materiale de construcţii. Se vor efectua
fasonarea fierului beton, depozitarea materialelor, a utilajelor de construcţii şi a uneltelor
folosite de salariaţii şantierului.
Materialele folosite pentru construcţii şi instalaţii, betoane, mortare, semifabricare
sau prefabricate, confecţiile metalice, ţevi construcţii şi instalaţii, cabluri electrice, etc. se
vor aproviziona de la furnizorii autorizaţi, în cantităţi care să nu genereze stocuri.
Materialele şi prefabricatele vor fi introduse imediat în operă. În acest fel se va
evita risipa şi implicit generarea de deşeuri. Pentru precolectarea deşeurilor se va
amplasa un container.
Zgomotul produs în special de utilajele terasiere folosite pentru amenajarea
terenului şi săpături, va fi temporar de scurtă durată şi nu va afecta receptorii protejaţi.
Gospodărirea deşeurilor rezultate pe şantier va fi în obligaţia antreprenorului, care va
încheia contract cu operatorul serviciului de salubritate din comună, pentru eliminarea
controlată a acestora.
Etapele realizării lucrărilor de construcţii,funcţionare,dezafectare/închidere/post/închidere.
Programul de construcţie cuprinde: predarea amplasamentului şi a cotei 0 de către
beneficiar şi proiectant constructorului, organizarea de şantier care se va realiza conform
proiectului, execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii, montarea utilajelor pe fundaţiile
realizate cu măsuri antivibratile, probe tehnologice ale utilajelor independente şi a celor cu
montaj, recepţia preliminară cu punerea în funcţiune a obiectivului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
12
Conform graficului de eşalonare al investiţiei durata de construcţii-montaj va fi de 6
luni.
Recepţia finală se va organiza în termen de 12 luni de la recepţia preliminară.
Punerea în funcţiune a capacităţii proiectate va fi într-o singură etapă, producţia
fiind reluată ciclic pe principiul *intră tot/iese tot* . Durata unei serii este de cca. 90 – 110
zile de la data populării cu purcei cu greutatea de 25 – 30 kg, după care hala de creştere
se depopulează.
După depopulare se efectuează lucrările de igienizare şi dezinfecţie (şi
preîncălzirea halei în perioada cu temperaturi ambientale coborâte), se efectuează teste
de biosecuritate ale interiorului halei.
Hala se repopulează cu purcei, după care ciclul de producţie se reia în condiţii
identice.
Etapele propuse la încetarea activităţii de creştere şi îngrăşarea porcilor:
elaborarea proiectului pentru dezafectarea/demolarea instalaţiei;
solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;
colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor, menajere şi a dejecţiilor;
spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinului de stocare;
evacuarea prin vidanjare a apelor uzate;
evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au fost utilizate în activitatea de
creştee şi îngrăşare a suinelor; în funcţie de starea tehnică a echipamentelor
acestea se pot reutiliza pe un alt amplasament;
sortarea deşeurilor din materiale de construcţii rezultate din demolări şi
valorificarea sau eliminarea controlată a acestora;
testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare
cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a solului.
1.6. Durata etapei de funcţionare
Investiţia a fost proiectată pentru o durată de funcţionare nedeterminată.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
13
1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul
producerii energiei necesare asigurării producţiei.
Pentru alimentarea utilajelor şi echipamentelor care formează liniile de hrănire, ventilaţie,
adăpare, pompele de apă, pompa de dejecţii, iluminatul interior şi exterior, etc. se va
folosi energie electrică. Obiectivul se va alimenta din Sistemul Energetic Naţional, linia de
distribuţie de josă tensiune la care este racordată ferma existentă.
Preîncălzirea adăpostului se face doar la popularea cu purcei şi numai dacă temperaturile
ambientale sunt coborâte. Preîncălzirea se va face cu ajutorul turbosuflantelor portabile,
care utilizează motorina.
În situaţiile de urgenţă, când se va sista furnizarea energiei electrice din reţea, se
va utiliza un generator propriu cu puterea de 30 kW.. Grupul electogen este dotat cu un
motor termic care va utiliza motorina.
Titularul proiectului a prevăzut ca motorina pentru turbosuflante să fie aprovizionată
de la staţiile de distribuţie, în recipienţi metalici, atunci când este necesară.
Motorina necesară funcţionării generatorului propriu de curent este stocată în
rezervorul generatorului.
Încălzirea spaţială şi prepararea apei calde menajere pentru filtrele sanitare şi
pavilionul administrativ, va fi asigurată din centrala termică existentă care utilizează
combustibil solid.
Necesarul de resurse energetice pentru acest obiectiv, la capacitatea de 1920
capete pe serie, trei serii pe an (5760 capete/an), este prezentat în Tabelul 1.1.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
14
Tabel nr. 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice, pentru ferma proiectată
ACTIVITATEA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI
DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ FURNIZOR
Distribuţie apă şi hrană, iluminat, ventilare hale.
5760 porci la îngrăşat Energie electrică 4,1 MWh Sistem Energetic Naţional
Încălzire adăposturi. 5760 porci la îngrăşat Motorina 0,8 tone Staţii de distribuţie a carburanţilor
Incalzire spaţială, prepararea apă caldă menajeră
Energie termică=112 Gj Combustibil solid 15 t Depozite de combustibil
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
15
1.8. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele
chimice periculoase
Pentru implementarea acestui proiect sunt necesare materiale atât pentru
realizarea investiţiei cât şi pentru operarea acesteia.
Materialele de construcţie se vor transporta şi introduce în operă de către
executant, etapizat, conform graficului de executie a lucrărilor.
Cantităţile de materiale estimate, pentru construcţia si operarea fermei sunt
prezentate în tabelul 1.2.
Tabel nr. 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele şi
preparatele chimice
DENUMIREA MATERIEI PRIME, A SUBSTANŢEI SAU
PREPARATULUI CHIMIC
CANTITATEA ANUALĂ /
EXISTENTĂ ÎN STOC
CLASIFICAREA ŞI ETICHETAREA SUBSTANŢELOR SAU PREPARATELOR
CHIMICE
CATEGORIE Periculoase/ Nepericuloas
e
Periculozitate Fraze de
risc
Constructii si instalatii
Beton şi mortare 80 mc/- N
Tevi constructii si înstalatii
1,0 tone N
Cărămidă 220 mc
N
Materiale pentru instalaţii electrice 0,5 km N
Operarea fermei de porci
Furaje 1296 tone /
48 tone N
Medicamente pentru uz veterinar, substante pentru dezinfecţie
În funcţie de necesităţile programelor profilactice.
N
Substante pentru dezinfecţie În funcţie de
necesităţi P
Nociv prin
inhalare şi
înghiţire
Provoacă arsuri
Poate provoca
sensibilizare
prin inhalare şi
în contact cu
pielea
Foarte toxic
pentru
organismele
acvatice.
R20/22 R34
R42/43 R 50
Aditivi pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi, a mirosurilor dezagreabile, pentru creşterea
În funcţie de necesităţi
N
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
16
valorii de fertilizare, aditivi pentru stabilizareamicroorganismelor
patogene.
Motorină pentru alimentarea autovehiculelor din
dotare(transport furaje şi materiale auxiliare, transport dejecţii).
6,0 t P
Toxic, periculos
pentru mediu.
R 46 – suspect
de efect
cancerigen
R 40 – risc
potenţial cu
efecte
inverse
R 53 – efect
nefast pentru
mediul
acvatic
R 18 – formare
de amestec
vapori aer
exploziv/inflama
bil
R 46
R 40
R 53
R 18
Creşterea intensivă a porcilor, în grajdul proiectat, aplică sistemul *totul intră/totul
iese.
Cantitatea de furaj necesară este de 225 kg/cap de porc la îngrăşat. Apa pentru
băut se asigură din sursă controlată, în cantitatea necesară. Furajele se stochează în
două buncăre de alimentare cu capacitatea de 10 t (14mc) fiecare pentru adăpostul
existent şi se vor stoca în două buncăre cu capacitatea de 10 t fiecare, pentru hala
proiectată. Buncărele sunt/vor fi amplasate în exterior pe platforme betonate.
Pentru efectuarea tratamentelor se vor utiliza medicamente de uz veterinar.
Medicamentele se păstrează în biroul medicului veterinar.
Dezinfectanţii se depozitează în ambalajele originale ale furnizorului în magazia din
fermă. Pentru dezinfecţie se utilizează soluţii slab concentrate preparate din substanţele
concentrate prin diluţie cu apă.
Motorina necesară acţionării generatorului de curent pentru situaţii de urgenţă este
stocată în rezervorul generatorului. Motorina utilizată pentru autovehicule se
aprovizionează de la staţii de distribuţie a carburanţilor.
Lucrările de reparaţii ale autovehiculelor din dotare se efectuează la staţii service
autorizate. Lucrările de dezinsecţie şi deratizare vor fi externalizate.
Materialele necesare acestor operaţii nu se depozitează în fermă.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
17
1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
Zgomotul reprezintă unul dintre factorii stresanţi din mediu. Expunerea cronică la
zgomot determină nivele mari de catecolamine în urină şi creşterea tensiunii arteriale.
Zgomotul este asociat de asemenea şi cu alergii şi ulcere. În plus faţă de aceste efecte
fiziologice, literatura de specialitate descrie de asemenea efecte la nivelul performanţelor
cognitive şi comportamentului social. Zgomotul poate produce disconfort şi poate afecta
calitatea vieţii a milioane de oameni din întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a
stabilit nivelul de zgomot care produce disconfort la 55 de decibeli. Disconfortul produs de
zgomot poate conduce la furie, dezamagire, nemulţumire, interiorizare, depresie,
anxietate, deficit de atenţie, agitatie sau extenuare. Efectele specifice ale zgomotului
asupra stării de sănătate sunt: deficiente de auz, interferenţa cu limbajul vorbit, cu
activitatile cotidiene, tulburări de somn, discomfort, modificări psiho-fiziologice, de
comportament şi efecte asupra sănătăţii mentale.
În cadrul fermelor de porci zgomotul de intensitate crescută poate fi generat de
echipamentele de ventilaţie, autovehiculele folosite pentru transport sau împrăştierea
dejectelor ca fertilizator pe suprafeţele agricole sau alte echipamente cum ar fi cele de
distribuire a furajelor. Din acest motiv se recomandă achiziţionarea unor echipamente
silentioase şi folosirea celor care generează zgomot de intensitate crescută doar în afara
orelor de linişte.
În scopul evaluării N.Z.E. la limita incintei fermei, s-a estimat indicatorul de
presiune acustică rezultant al surselor de pe amplasament, la o valoare de 75 dB(A).
Intervalele de timp dintr-o zi calendaristica pentru determinarea indicatorilor de
zgomot:
- Lzi intre orele 07,00 – 19,00.
- Lseara, intre orele 19,00 – 23,00.
- Lnoapte, intre orele 23,00 – 07,00.
Proporţia de condiţii favorabile propagării zgomotului într-o zi calendaristică sunt
de 50% ziua, 75% seara şi de 100% noaptea.
Programul fermei este permanent, respectiv numărul orelor cu condiţii favorabile
de propagare a zgomotului dintr-o zi calendaristică de care va „beneficia sursa” este de
17 ore pe zi (12x0.5 +4x0,75 +8x1).
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
18
Indicatorul de presiune acustică echivalent, la limita incintei se determină utilizând
relatia Lechiv.= LR – ADIV, în care LR este puterea acustică rezultantă (80 dB), iar ADIV(33
dB) este amortizarea datorită propagarii geometrice:
Lechiv.= 37 dB(A)
Luand în considerare nivelul de zgomot determinat la limita incintei şi timpul de
desfăşurare a activităţii, care este permanent, respectiv 12 ore ziua, 4 ore seara şi 8 ore
noaptea, se poate determina prin calcul Lden.care reprezintă nivelul de zgomot zi-seară-
noapte, utilizând relaţia:
Lden=10log 1/24(12*103,2+4*10,7+8*104,2)
Lden=38,39 dB(A)
Concluzia este ca activitatea din fermă nu va modifica nivelul zgomotului de fond.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
19
Tabel nr. 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate
Tipul poluării Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Polarea maximă
permisă (LMA pentru om şi
mediu)
Poluarea de fond
Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare /reducere
Măsuri de eliminare / reducere a
poluării
Pe zona obiectivulu
i
Pe zone de protecţie / restricţii aferente
obictivului, conform
legislaţiei în vigoare
Pe zone rezidenţiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond
Fără măsuri de eliminare /
reducere a poluării
Cu implementarea măsurilor de eliminare / reducere a
poluării
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Zgomot
Pompe, ventilatoare, accelerarea, decelerarea motoarelor utilajelor
utilizate pentru manipularea materialelor, evacuarea şi transportul dejectiilor.
20 s
urs
e fix
e ş
i 6 m
obile
.
65 dB(A)
Lechiv se consideră conform ordinului
nr.536/97, ca fiind: 50 dB,
ziua şi 40 dB, noaptea.
Lechiv= 37 dB(A),la
limita incintei
obiectivului LZSN
=38,39dB(A
50 dB(A)
Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii
acustice de fond a zonei.
Obiectivul nu modifica
indicatorul presiunii acustice de fond al zonei. Autorităţile locale
au obligaţia să respecte zona de
protecţie a obiectivului.
Activitatile care implica
utilizarea mijloacelor de transport si de
incarcare-descarcare se vor desfasura doar in cursul zilei (07,00 –
19,00). Achiziţionarea
de echipamente silenţioase.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
20
Radiaţia electromagnetică : Obiectivul nu generează radiaţii electromagnetice.
Radiaţii ionizante : Obiectivul nu deţine surse de radiaţii ionizante.
Poluarea biologica : Exista riscul ca prin sistemul de ventilaţie al adăposturilor să fie
eliminaţi bioaerosoli care au un rol important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană şi
tehnicile de hrănire pot influenţa concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul acestei
ferme, managementul nutriţional şi măsurile de biosecuritate sunt bine aplicate şi elimină
riscul răspândirii bolilor prin bioaerosoli.
1.10. Alternative pentru amplasament, localizare geografică, conectarea la
infrastructură.
Amplasamentul Fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor este situat la Sud-Vest de
oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D FN, judeţul Sălaj – nr. cadastral 515, cu următoarele
caracteristici geografice: latitudine 47°23′54,0″N, longitudine 23°09′12,8″E, – la o
distanţă de cca. 750 m faţă de zona de locuit.
Amplasamentul are următoarele vecinătăţi:
- la Nord: Ferma SC AGRO ANEL SRL
- la Est: teren agricol
- la Sud: teren agricol
- la Vest: drum judeţean 108D, la 165 m Valea Sălajului
S.C.AGRO ENY S.R.L. are profilul de activitate creşterea şi îngrăşarea porcilor în
vederea comercializării. Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor, cod CAEN 0146,
se desfăşoară în prezent, într-o fermă cu capacitatea de 1200 capete/serie porci la
îngrăşat, amplasată în extravilanul oraşului Cehu Silvaniei, DJ 108, FN, CF nr.118/N, la
o distanţă de 750 m faţă de locuinţe.
Terenul pe care este amplasată ferma are o suprafaţă de 5400 m2 şi este
proprietatea titularului de activitate. Bilanţul teritorial al amplasamentului este următorul:
- suprafaţa construită existent: 1560,29 m2;
- suprafaţa betonată: 583,12 m2;
- suprafaţa liberă: 3256,8 m2.
Obiectivul proiectat se racordează la infrastructura fermei existente.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
21
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producţie
2.1.1. Descrierea fazelor tehnologice în ferma existentă
Principalele faze ale procesului tehnologic: popularea fermei cu purcei cu
greutatea de max. 30 kg, carantina acestora pentru prevenirea bolilor infecţioase,
creşterea intensivă până la greutatea de cca. 110 kg, depopulare şi livrare, pregătirea
adăpostului pentru un nou ciclu de producţie (curăţare, spălare, dezinfecţie), repopulare.
Creşterea intensivă se realizează în 30 de boxe, cu capacitatea de 40 de porci/boxă.
Ciclul de producţie este de 90-110 zile, anual se realizează trei cicluri de producţie.
Capacitatea grajdului existent este de 1200 capete/serie, 3600 capete/an.
Hrănirea porcilor se face cu un sistem automat de hrănire, format dintr-o linie de
furajare L = 215 m. Hrana se transportă automat din cele două buncăre de stocare, cu
capacitatea de 11,8 t fiecare, amplasate în exteriorul halei, în cele 30 de hrănitoare,
amplasate suspendat, câte una în fiecare boxă. Fiecare hrănitoare are un buncăr din
PVC, cu capacitatea de 100 l.
Furajarea animalelor se face cu furaje uscate.
Apa folosită pentru adăpat se prelevează din sursă proprie. Apa se distribuie
animalelor, din bazin de compensare debite cu V = 16 mc , amplasat în hală. Adăparea
se face cu ajutorul adăpătorilor cu suzetă. Grajdul este dotat cu 120 de adăpători, câte
patru în fiecare boxă. Alimentarea cu furaje şi adăparea animalelor este automatizată.
Apa şi furajele se asigură permanent, în cantitate suficientă, evităndu-se pierderile.
Ventilaţia mecanică se asigură cu 10 ventilatoare cu debitul de 12.500 mc/h,
amplaste pe acoperişul adăpostului, în tuburi Dn 750 mm. Admisia aerului proaspăt se
face prin 60 de clapete, amplasate pe pereţii laterali ai halei. Tot sistemul de ventilaţie
este automatizat, respectiv funcţionarea ventilatoarelor şi deschiderea/închiderea
clapetelor de admisie a aerului, este controlat de un microprocesor care primeşte
informaţiile de la sensorii de temperatură, umiditate şi amoniac. Parametrii
microclimatului sunt menţinuţi automat la valorile prestabilite. Iluminatul în adăpost este
natural şi artificial. Temperatura din hală este asigurată de căldura degajată din
metabolismul animalelor. În perioada rece a anului sau la repopularea cu purcei, este
necesară încălzirea adăpostului. Aceasta se realizează cu ajutorul a patru turbosuflante
care utilizează motorină, cca. 520 l/lună, atunci când este cazul. Adăpostul are
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
22
pavimentul prevăzut cu grătare, prin interspaţiile cărora se scurg dejecţiile în canalele
amplasate sub hală, pe toată suprafaţa acesteia. Canale au volumul de 320 mc şi panta
către un bazin de colectare din beton impermiabilizat, cu V = 120 mc. În acest bazin,
dejecţiile, perna de apă şi apele uzate rezultate de la spălarea grajdului, se scurg
gravitaţional. Din bazin dejecţiile sunt evacuate, cu autovidanja, într-un batal cu V =
2400mc, impermiabilizat cu folie PEHD. Batalul este situat la cca. 500 m de fermă. După
fermentare dejecţiile sunt transportate şi împrăştiate pe terenurile agricole, pentru
fertilizarea acestora. Cadavrele de animale se stochează într-o cameră de necropsie
existentă S = 2,60 m2, până la eliminarea lor finală în incineratoare ecologice.
2.1.2. Descrierea fazelor tehnologice în grajdul proiectat
Principalele faze ale procesului tehnologic, sunt similare cu cele din grajdul
existent: popularea fermei cu purcei cu greutatea de max. 30 kg, carantina acestora
pentru prevenirea bolilor infecţioase, creşterea intensivă până la greutatea de cca. 110
kg, depopulare şi livrare, pregătirea adăpostului pentru un nou ciclu de producţie
(curăţare, spălare, dezinfecţie), repopulare. Ferma este dotată cu instalaţii de spălare cu
apă cu presiune înaltă, care se va utiliza, atât pentru spălare în grajdul proiectat şi în cel
existent. Prin folosirea acestei instalaţii, îndepărtarea murdăriei se va face cu un consum
redus de apă.
Creşterea intensivă se va realiza în 20 de boxe, cu capacitatea de 36 de
porci/boxă. Ciclul de producţie va fi de 90 zile, anual se realizează trei cicluri de
producţie.
Capacitatea grajdului proiectat este de 720 capete/serie, 2160 capete/an.
Şi în acest grajd se va aplica sistemul de creştere intensivă a porcilor*totul intră/totul
iese. Hrănirea porcilor se va face automat, fiecare boxă având câte o hrănitoare. Hrana
este transportată din buncărele aflate la capătul grajdului automat, în hrănitoare pe
măsură ce acestea se golesc. Fiecare boxă este dotată cu o adăpătoare tip *farfurie*.
Adăpostul proiectat este închis, cu izolare termică şi ventilaţie mecanică, dar şi cu
ventilaţie naturală. Ferestrele permit pătrunderea luminii solare, dar este utilizat şi
luminatul electric. Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră
necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă
pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire. Parametrii microclimatului din adăpost, care
vor fi controlaţi sunt: concentraţia de amoniac, temperatura şi umiditatea. În cazul în care
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
23
sunt depăşiri ale valorilor acestor parametri, automat sunt pornite ventilatoarele cu
ajutorul cărora parametrii se reglează în limitele prevăzute.
Ventilaţia mecanică se asigură cu ajutorul a 8 ventilatoare cu debitul de 15600 mc/h
fiecare.
Sistemul de evacuare a dejecţiilor din grajd este compus din pardoseli din grătare
din beton armat prefabricat, pentru scurgerea dejecţiilor în cuvele de sub grajd. Cuvele
sunt pe toată suprafaţa grajdului, şi sunt executate din beton cu radierul de 25 cm şi
pereţii de compartimentare de 25 cm, cu înălţimea utilă de 50 cm. Volumul total de
stocare al cuvelor este de cca 300 mc. Evacuarea dejecţiilor se face pe pernă de apă
prin curgere lentă prin două canale din PVC Dn 250 mm, cu o pantă de 0,5%, care
asigură scurgerea dejecţiilor în cele două bazine de stocare proiectat, cu VUTIL = 616 mc.
Pentru reducerea efectelor negative pe care le generează stocarea temporară şi
împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, dejecţiile se tratează cu aditivi. În perioada
de interdicţie în utilizarea dejecţiilor fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă
cu vidanja într-un batal existent de 2400 mc aflată la 500 de m de fermă.
După o perioadă de cca. 90 de zile porci ajung la greutatea optimă de livrare şi
grajdul se depopulează. Într-un an sunt planificate trei cicluri de producţie.
Adăpostul golit de efectivul de animale este pregătit pentru un nou ciclu de
producţie.
Dejecţiile sunt evacuate în bazinele de stocare, adăpostul este curăţat, spălat cu
ajutorul agregatului de spălare cu apă cu presiune înaltă. Dacă este cazul se efectuează
lucrări de reparaţii.
La pregătirea adăposturilor (existent şi proiectat) pentru repopulare, vor fi luate
măsurile de biosecuritate prevăzute în normele sanitar-veterinare.
Pe durata ciclului de producţie se desfăşoară acţiuni profilactice de către
personalul de specialitate al fermei.
Pentru efectuarea tratamentelor se utilizează medicamente de uz veterinar; în
fermă nu se utilizează pesticide.
Cadavrele de porci vor fi stocate temporar într-un spaţiu existent, special
amenajat, S = 2,60 m2, dotat cu instalaţie frigorifică şi apoi neutralizate prin incinerare la
unitatea autorizată.
Obiectivul a fost proiectat să funcţioneze o durată nedeterminată, 24 ore/zi, 7
zile/săptămână, 365 zile/an.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
24
Măsuri şi lucrări prevăzute în proiect pentru reducerea emisiilor, a consumurilor de apă
şi energetice:
Procese Măsuri şi lucrări prevăzute în proiect
Adăpostul-reducerea emisiilor de amoniac
Reducerea suprafeţelor de emisie. Eliminarea dejecţiilor într-un depozit extern pentru stocarea temporară Utilizarea suprafeţelor pentru grătare şi canalele pentru dejecţii netede şi uşor de curăţat.
Hrănirea porcilor Hrănirea porcilor în funcţie de cerinţele nutriţionale ale acestora, în diferitele etape de producţie. Astfel se reduce cantitatea de nutrienţi(N, P) nedigerată sau catabolizată şi care este excretată.(management nutriţional) Managementul nutriţional se aplică prin hrănirea pe faze utilizând formule de dietă bazate pe nutrienţi digestibili. Dietele vor avea un conţinut redus de proteine, cu supliment de aminoacizi şi conţinut redus de P, cu supliment fitasic sau diete cu P anorganic foarte digerabil.
Utilizarea apei Acesul la apă al porcilor este nerestricţionat. Curăţarea adăposturilor cu utilaje cu apă la presiune ridicată, după fiecare ciclu de producţie. Calibrarea regulată a instalaţiilor de adăpare pentru a preveni scurgerile. Măsurarea şi evidenţa consumului de apă. Detectarea şi repararea scurgerilor.
Energia Clădiri izolate termic Optimizarea ventilaţiei mecanice Prevenirea rezistenţelor în sistemul de ventilaţie prin inspecţii frecvente şi curăţarea depunerilor în sistemul de ventilaţie Ventilaţia mecanică este completată cu ventilaţia naturală. Aplicare iluminării cu consum energetic redus.
Depozitarea dejecţiilor.
Depozitarea dejecţiilor în bazine subterane care rezistă la influenţe mecanice, termice şi chimice. Bazinul pentru stocarea temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu folie din polietilenă pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din PEHD. Bazinele pentru stocarea temporară a dejecţiilor vor fi golite pentru inspecţii şi mentenanţă, odată pe an. Sistem de acoperie: cu capace metalice şi crusta naturală. Capacitatea bazinelor de stocare, existent + proiectat este de Vutil = 1356 mc. În perioada de interdicţie în utilizarea dejecţiilor fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă cu vidanja într-un batal existent de 2400 mc aflată la 500 de m de fermă.
La capacitatea de 1920 capete instalaţia este non-IPPC.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
25
Fluxul tehnologic în ferma de creştere a suinelor:
Tabelul nr. 2.1 Valorile limita ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile *)
Parametru (unitatea de măsură)*
Valori limită
Tehnici alternative propuse de titular Prin cele mai bune tehnici
disponibile **)
Conform celor mai bune practici de mediu
***)
Consum de hrană, kg/cap/an 225 -
Consum de energie, Wh/cap/an
711 -
Consum de apă, l/cap.an 1292,7 -
Imisii amoniac, mg/mc. Respectă CMA conform STAS-12574/87 -
Volum de ape uzate şi dejecţii evacuate,
mc/cap/lună. 0,12
* compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile
se face numai pentru proiectele unor activităţi IPPC.
HALA DE PRODUCTIE
POPULARE HALA CU
PURCEI 25 – 30 kg
FURAJARE ADAPARE
DEPOPULARE
EVACUARE DEJECTII
IGIENIZARE HALĂ SI
UTILAJE
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
26
2. 2. Activitati de dezafectare
Proiectul propus nu necesită lucrări de dezafectare
3. DEŞEURI
3.1. Gospodărirea deşeurilor în ferma existentă
Din activitatea desfăşurată în ferma existentă, rezultă următoarele categorii de
deşeuri:
1. Deşeuri menajere, cod 20 01 08, cca. 10 kg/lună, se precolectează în pubele
amplasate pe platformă betonată. Se elimină prin depozitare la rampa de gunoi a
localităţii.
2. Deşeuri de la tratamente sanitar veterinare (infecţioase şi înţepătoare-
tăietoare), cod 18 02 02* se precolectează în recipient etanş şi apoi sunt preluate de un
operator autorizat pentru transport la o instalaţie de eliminare controlată.
3.Cadvre (mortalităţi), cod 02 01 02, sunt stocate temporar într-o ladă frigorifică,
amplasată în sala de necropsie. Gestiunea acestor deşeuri se va face cf. Legii 211/2011
privind regimul deşeurilor. Pentru transportul şi eliminarea acestor deşeuri există un
contract încheiat cu un operator autorizat.
4.Dejecţii şi ape uzate tehnologice (ape de spălare şi perna de apă, ), cod 02 01
06, în cantitate de 2278mc/an.
În cazul fermei existente, dejecţiile sunt stocate temporar în cuva de sub grajd, cu
un volum de retenţie de 320 mc şi într-un bazin subteran, V = 120 mc, amplasat în
exteriorul grajdului. Din bazinul subteran, dejecţiile se transportă cu vidanja într-un batal
V=2400mc, impermiabilizat, situat la cca. 500 m de fermă.
Pentru reducerea efectelor negative pe care le generează stocarea temporară şi
împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, dejecţiile se tratează cu aditivi. Aditivii sunt
un grup de produse, care conţin elemente care reacţionează cu bălegarul, schimbând
caracteristicile şi proprietăţile acestuia. Aditivii sunt aplicaţi în balegarul de porc, stocat
temporar în bazinele de colectare.
Efectele aplicării aditivilor sunt următoarele:
- reducerea emsiilor de compuşi gazoşi (NH3 si H2S);
- o reducere a mirosurilor neplăcute;
- creşterea valorii de fertilizare şi o reducere a umidităţii, pentru a-l face mai uşor de
folosit;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
27
- o stabilizare a micro-organismelor patogene.
Pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după
care constituie un îngrăşămănt valoros pentru fertilizarea solului.
Dejecţiile stocate temporar în batal, suferă următoarele procese:
o fermentare aeroba – proces care are loc la suprafaţa depozitului mixturii de
dejecţii, de unde se emite CO2 si NH3;
o fermentare anaeroba – proces care are loc în masa mixturii de dejectii, din
care rezultă biogaz ce conţine 65% CH4, 35% CO2 şi concentraţii mici de
NH3 si N2.
Fermentarea anaeroba are şi un număr de efecte secundare: reducerea
patogenilor din dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea conţinutului de azot şi
fosfor.
Dejecţiile, după cca. 6 luni, timp în care se obţine o stabilizare prin fermentare, se
împrăştie pe terenurile agricole, pentru fertilizare. În scopul fundamentării soluţiilor
tehnice de utilizare a dejecţiilor pentru fertilizare în condiţii care să sigure protecţia apei
împotriva poluării cu nitraţi şi nitriţi din surse agricole, a fost elaborat un studiu pedologic
şi agrochimic, pe terenurile a căror proprietari au convenit să accepte fertilizarea cu
dejecţii din fermă. Studiul a fost elaborat de către O.S.P.A. Zalău, la solicitarea titularului
activităţii şi a altor fermieri. Prin acest studiu s-a elaborat planul de management al zonei
în care se vor aplica fertilizanţii organici, care a constat din:
- structura proprietăţilor la nivel local;
- studii pedologice şi agrochimice detaliate;
- bilanţul azotului;
- planul de fertilizare a culturilor;
- măsurile pentru utilizarea deşeurilor organice în condiţii sigure pentru mediul
înconjurător.
Studiul a fundamentat procedurile, perioadele şi cantităţile de fertilizanţi care se
vor aplica în funcţie de condiţiile pedoclimatice ale zonei.
Împrăştierea dejecţiilor pe câmp, se face în conformitate cu prevederile
Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun, nr.1182/1270/2005, al
M.M.G.A şi M.A.P.D.R
5. Deşeurile de hârtie şi carton, cod 15 01 01, metalice cod 20 01 40 şi mase
plastice, cod 15 01 02, se colectează selectiv şi se valorifică la unităţi de colectare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
28
Gospodărirea deşeurilor în ferma existentă se face conform Autorizaţiei de Mediu
nr. 154 din 02.09.2008, eliberată de APM Sălaj.
Gospodărirea deşeurilor în perioada de execuţie a lucrărilor de C+M şi în
perioada de operare a fermei la capacitatea de 1920 capete/serie.
Din activitatea de amenajarea terenului în vederea amplasării lucrărilor proiectate,
va rezulta pământul excavat, cod 17 05 04, care se va folosi pentru sistematizarea
amplasamentului iar solul vegetal se va utiliza pentru amenajarea zonelor verzi din
incintă. Generarea deşeurilor de materiale de construcţii va fi redusă datorită utilizării
elementelor prefabricate.
Gospodărirea deşeurilor din construcţii a căror generare nu poate fi evitată este în
sarcina antreprenorului lucrărilor, care va încheia contracte cu operatorii autorizaţi pentru
valorificarea sau eliminarea acestora.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG
nr.856/2002.
După punerea în funcţiune a grajdului proiectat, natura deşeurilor generate de
activitatea din fermă nu se va modifica. Singura categorie de deşeuri care va fi generată
într-o cantitate mai mare vor fi dejecţiile.
Pentru stocarea temporară a dejecţiilor rezultate din grajdul proiectat se vor
construi două bazine de stocare din beton, amplasate subteran, cu dimensiunile de 14
x 9,25 x 2,5 m şi 10,85 x 13,40 x 2,5 m cu volumul util total de 616 mc. Bazinele de
stocare a apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor vor fi hidroizolate pentru prevenirea
infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care vor fi
realizate structurile subterane se recomandă utilizarea răşinilor de tip *apa stop* şi a
foliei din PEHD.
Pentru estimarea cantitativă a generării dejecţiilor s-au utilizat următorii indici de
generare:
Categoria de animale Greutatea medie,
[kg]
Producţia de gunoi
pe zi,
[cmc]
Producţia de gunoi pe
an,
[mc]
Purcei 25 1.963 0,7
Tineret în creştere 52 3.966 1,5
Porci în finisare 86 6.801 2,5
Indicile mediu de generare luat în calcul a fost de 4000 cmc/zi/cap.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
29
Cantităţile generate de ferma existentă: 2278 mc/an (dejecţii + apă de la
spălare hală) –conform Autorizaţiei de Gospădărire a Apelor nr. 24/29.01.2010
Cantităţile generate de ferma proiectată: 284,4 mc/ciclu+28,66 mc/ciclu ape
tehnologice =853,2 mc/an + 86 mc/an apă tehnologică de la spălarea halei=939,2mc/an.
TOTAL ape tehnologice + dejecţii: 3217,2 mc/an.
Situaţia existentă Situaţia proiectată Situaţia existentă +
situaţia proiectată
Bazin intermediar, etanş,
vidanjabil, amplasat în incinta
fermei, pentru stocarea
dejecţiilor şi a apelor uzate
tehnologice, cu V= 120 mc
două bazine de stocare a
dejecţiilor şi a apelor uzate
tehnologice, amplasat
subteran. Acestea va avea un
volum util total de 616 mc
3 bazine pentru stocare dejecţii:
V total= 736 mc
Capacitatea de stocare sub
boxe
V=320 mc
Capacitatea de stocare sub
boxe
V=300 mc
Capacitatea de stocare sub boxe
V total = 620 mc
Batal pentru dejecţii: existent
de 2400mc, situat la o distanţă
de 500 m de fermă.
-
Batal pentru dejecţii: existent de 2400mc, situat la o distanţă de 500 m de
fermă. TOTAL CAPACITATEA DE STOCARE DEJECŢII (3 bazine de
stocare + cuvele de sub boxe + batal) VTOTAL = 3756 mc
TOTAL APE UZATE TEHNOLOGICE + DEJECŢII 3217,2 mc/an
În bazinul subteran, fermentarea dejecţiilor va fi preponderent anaerobă.
Fermentare anaeroba este un proces care are loc în masa mixturii de dejectii, din care
rezulta biogaz ce conţine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2.
Fermentarea anaeroba are şi un număr de efecte secundare: reducerea
patogenilor din dejecţii, reducerea emisiilor de miros, reducerea conţinutului de azot si
fosfor.
După fermentare dejecţiile se vor transporta pentru a fi împrăştiate pe sol.
Transportul se va face cu ajutorul unei vidanje deja existentă. În perioada de interdicţie
în utilizarea dejecţiilor fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă cu vidanja într-
un batal existent de 2400 mc aflata la 500 de m de fermă.
Dintre toate sursele de poluare a fermelor de porci, împraştierea pe teren a
dejecţiilor, fără respectarea reglementărilor de protecţia mediului este activitatea
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
30
responsabilă pentru emisiile de numeroşi compuşi în sol, ape subterane şi de suprafaţă,
aer.
Deşi tehnicile de tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea pe teren este încă
cea mai utilizată tehnică. Dejecţiile sunt un bun fertilizator, dacă nu sunt aplicate în
exces faţă de rezervă de azot din sol şi de necesarul plantelor.
Pentru reducerea efectelor negative, datorită mirosurilor neplăcute pe care le
generează stocarea temporară şi împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, se
utilizează aditivi.
Aditivii sunt un grup de produse, care conţin elemente care reacţionează cu
bălegarul, schimbând caracteristicile şi proprietăţile acestuia. Aditivii sunt aplicaţi în
balegarul de porc, stocat temporar în bazinele de colectare.
Efectele aplicării aditivilor sunt următoarele:
- reducerea emsiilor de compuşi gazoşi (NH3 si H2S);
- o reducere a mirosurilor neplăcute;
- creşterea valorii de fertilizare şi o reducere a umidităţii, pentru a-l face mai uşor de
folosit;
- o stabilizare a micro-organismelor patogene.
În ferma existentă, pentru tratarea dejecţiilor se utilizează aditivi. Practica tratării
dejecţiilor cu aditivi se va utiliza şi în cazul dejecţiilor care vor rezulta din grajdul
proiectat.
Deşi tehnicile de tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea pe teren este încă
cea mai utilizată tehnică. Dejecţiile bine fermentate sunt un bun fertilizator, dacă nu sunt
aplicate în exces faţă de rezerva de azot din sol şi de necesarul plantelor.
O măsură importantă luată de titularul activităţii, în colaborare cu fermierii din
zonă a fost identificarea de terenuri şi încheierea de convenţii, cu proprietarii acestora,
pentru utilizarea dejecţiilor pentru fertilizare. Pe aceste terenuri s-au efectuat studii
pedologice şi agrochimice.
Calculul suprafeţei necesare pentru împraştierea dejecţiilor de
porc s-a făcut în două ipostaze:
a) Utilizând datele din BREF;
b )Utilizând datele din Codul de bune practici agricole;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
31
Cantitatea de îngrăşământ organic aplicată pe unitatea de suprafaţă nu trebuie să
depăşească 170 – 210 kgN/ha.an
a) Utilizând datele din BREF
Conform cap.3.3.1.2. tab 3.27 din BREF excreţia de gunoi este:
Categoria Producţia de gunoi
(kg/cap/zi)
Porci la sacrificat 3 - 7,2
Luând o medie de 5,1 kg/cap/zi rezultă 2643840 kg/an.
În conformitate cu tab. 3.33 din BREF conţinutul de N total în dejecţii de porc este de 7,2
kg N/ 1000 kg dejecıii;
Cantitatea totală de N în dejecţii este de 19035,65kg N / an pentru care sunt necesare:
- 112 ha pentru aplicarea a 170 kg N/ha/an;
- 90,65 ha pentru aplicarea a 210 kg N/ha/an.
b) Utilizând datele din Codul de bune practici agricole.
Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
din surse agricole indică următoarele suprafeţe de teren (în ha) necesare pentru un
animal crescut intensiv:
Categoria
În cazul aplicării a
210 kg/ha
În cazul aplicării a 170
kg/ha
intensiv intensiv
Porci la îngrăşat
68kg 0,0526 0,0649
Calculând pe baza efectivelor totale rezultă ca necesară o suprafaţă de 100,99
ha în cazul aplicarii a 210kgN/ha.an şi 124,61 ha în cazul aplicării a 170 kg.N/ ha.an.
Suprafaţa de teren pe care fermierul o are la dispoziţie pentru împrăştierea
dejecţiilor fermentate este de peste 157 ha.
A fost elaborată un plan de management al fertilizanţilor organici. Aplicare
planului de management al fertilizanţilor organici şi împrăştierea dejecţiilor pe câmp, în
conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
32
împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun,
nr.1182/1270/2005, al M.M.G.A şi M.A.P.D.R. va asigura protecţia solului şi a apelor
împotriva poluării.
Pentru stocarea pierderilor prin mortalităţi din grajdul proiectat se va utiliza spaţiul
existent. Eliminarea acestor deşeuri se face în prezent şi se va face şi după punerea în
funcţiune a grajdului proiectat, în conformitate cu OUG nr.47/2005, aprobată cu modificări
de Legea nr.73/2006, privind neutralizarea deşeurilor de origine animală.
Deşeurile la tratamentele sanitar-veterinare (obiecte ascutite) şi medicamente se
depozitează în saci rezistenţi din materiale plastice şi se elimină prin societăţi autorizate.
În incinta fermei sunt amplasate pubele pentru precolectarea deşeurilor menajere
şi asimilabile. Deşeurile sunt eliminate prin operatorul serviciilor de salubritate autorizat.
Deşeurile reciclabile din metal, hârtie-carton, mase plastice se vor colecta selectiv
şi se predau la societăţi autorizate pentru colectarea deşeurilor.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
33
Tabel 3.1 – Managementul deşeurilor, la capacitatea de 1920 capete de porci/serie
Denumire deşeu
Cantitaea prevăzută a fi
generată
Starea fizică (solid – S; Lichid – L; semisolid –
SS)
Cod deşeu
Cod privind
principala proprietate periculoas
ă
Cod clasificare statistică
Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi generată – (t/an)
Valorificată Eliminată Rămas în
stoc
Pământ excavat 200 mc
S 17 05 04 N Sistematizarea
verticală a terenului.
Dejectii şi ape uzate 3217,2 mc/an SS 02 01 06 N -
3217,2 mc/an se valorifica ca fertilizant pentru
terenurile agricole.
- -
Cadavre de animale 3,9 tone/an S 02 01 02 N Unităţi Protan -
Deşeuri menajere 0,12 tone/an S 20 03 01 N - -
0,12 tone/an, se elimină la
depozitul de deşeuri al localităţii
-
Deseuri de la tratamente sanitar-
veterinare(infecţioase şi înţepătoare-
tăietoare) Se vor cuantifica
lunar pe formulare de
evidenţă conform HG 856/2002
S 18 02 02*
P
Eliminare prin incinerare sau sterilizare de
societăţi autorizate
Deseuri de hârtie-carton
S 15 01 01 N
Se valorifică la unităţi autorizate pentru colectarea
deşeurilor din hârtie-carton.
Deşeuri metalice S 20 01 40 N
Se valorifică prin unităţi autorizate pentru colectarea
deşeurilor metalice
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
34
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER
ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A
ACESTORA
Creştera intensivă a porcilor generează impact semnificativ asupra factorilor de
mediu, astfel:
asupra solului, apelor de suprafaţă şi subterane datorită apelor uzate
netratate sau insuficient epurate restituite în receptorii naturali şi a dejecţiilor
utilizate necontrolat pentru fertilizarea terenurilor;
-asupra aerului înconjurător, datorită emisiilor de gaze şi aerosoli rezultaţi
din metabolism şi managementul deşeurilor;
zgomotul şi mirosul care afectează receptorii protejaţi din apropierea
fermelor.
Efectele negative asupra mediului înconjurător pot fi minimizate, astfel încât
impactul generat de activităţile desfăşurate să fie în limite admisibile.
4.1. Apa
Amplasamentul fermei este situat în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei, la Sud-
Vest de oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D FN, judeţul Sălaj – nr. cadastral 515, cu
următoarele caracteristici geografice: latitudine 47°23′54,0″N, longitudine 23°09′12,8″E, –
la o distanţă de 165 m faţă de râul Valea Sălajului.
Corpul de apă Valea Sălaj şi afluenţi în secţiunea cea mai defavorabilă, Cehu
Silvaniei – Sălsig se caracterizează prin evoluţii biologică moderată şi fizico –chimică
bună. Starea ecologică este moderată, starea fizico – chimică este bună.
Pe amplasamentul fermei există un puţ forat de mare adâncime din care se
prelevează apă, acesta fiind utilizată pentru satisfacerea necesarului de apă a fermei.
Operatorul sistemului hidroedilitar al zonei este S.C. Compania de Apă Someş
S.A.
4.1.1. Alimentarea cu apă a obiectivului
Alimentarea cu apă a fermei se face dintr-un puţ forat cu H = 120 m şi D =0,3 m,
captată cu un hidrofor cu pompă tip HEBE. Q = 4 mc/h, H= 24 m col H20. Distribuţia apei
se face prin conducte din PVC şi oţel zincat. Pentru compensarea debitelor orare maxime
se utilizează un rezervor de înmagazinare a apei V = 16 mc executat de polimeri armaţi
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
35
cu fibră de sticlă. Apa pentru stingerea incendiului este stocată într-un rezervor cu V =10
mc.
Debitele prelevate şi volumul de apă se măsoară cu un apometru Dn 50 mm.
Apa se utilizează în scop igienico-sanitar şi tehnologic.
Cerinţa de apă pentru grajdul proiectat:
- în scop tehnologic:
Qzi.med = 8,47 m3/zi; Qzi.max = 11,01 m3/zi; Vanual = 3092 m3..
- în scop menajer:
Qzi med = 0,60m3/zi ; Qzi max = 0,78 m3/zi ; Vanual= 219 m3.
Sistemul de alimentare cu apa, a grajdului proiectat va fi executat şi controlat,
astfel încât acesta să aducă în permanenţa suficientă apă şi să prevină risipirea apei.
Adăparea animalelor se face prin 80 de adăpători, câte patru pentru fiecare boxă,
prevăzute cu dozator pentru medicamente şi vitamine. Sistemul de distribuţie a apei în
adăpători este calibrat în funcţie de categoria de vârstă a suinelor.(până la 60 kg, faza I –
a de finisare şi peste 60 kg în faza II -a de finisare).
În proiectul de modernizare şi extindere a fermei s-a prevăzut două rezervoare de apă, V
= 7 mc fiecare, care se va amplasa în grajdul proiectat, de unde apa se va distribui în
instalaţia interioară.
Adăparea porcilor conform recomandărilor BREF
Pentru toate fermele de porci apa trebuie să fie disponibilă fără restricţii. Sistemele
de alimentare cu apă trebuie să asigure permanent o cantitate suficientă de apă, să
prevină pierderile de apă şi câteodată, umezirea dejecţiilor. Pentru aprovizionarea cu apă
potabilă este disponibilă o gamă variată de sisteme. Apa potabilă poate fi obţinută din
puţuri adânci sau din sistemul public. Calitatea apei trebuie să fie identică cu acea
utilizată în consumul uman. În unele state membre, instalaţiile sunt prevăzute cu un
rezervor principal de mare capacitate şi posibilităţi de dezinfectare; în interiorul fiecărui
adăpost sau sector pot exista rezervoare mai mici care să permită distribuţia apei
împreuna cu medicamente sau/şi vitamine.
Apa potabilă poate fi distribuită animalelor în diferite moduri: prin pipe amplasate în
troc; prin pipe amplasate într-o cupă; printr-o pipă de sugere.
Alimentarea cu apă şi distribuţia acesteia în ferma analizată, se realizează conform
recomandărilor BREF.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
36
Tabel nr. 4.1.1. Bilanţul consumului de apă, pentru grajdul proiectat (conform Avizul de G.A. nr.161/16.05.2012)şi grajdul existent
(conform Autorizatia de G.A. nr.24/29.01.2010)
Proces tehnologic
Sursa de apă
(furnizor)
Consum total de apă (coloanele
4,10,11)
Apă prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată
Comentarii
Total Consum menajer
Consum intretinere spatii verzi
Apă de la propriul obeictiv
Apă de la alte
obiective
Apă subteran
ă
Apă de suprafaţ
ă
Pentru compensarea pierderilor în
sistemel cu circuit închis
Apă subteran
ă
Apă de suprafaţ
ă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Grajdul
proiectat
Sursa
directă,
subterană
de mare
adâncime
9,07 mc/zi;
3311mc/an
9,07 mc/zi;
3311mc/an
0,6 mc/zi;
219 mc/an - - - - - - -
Grajdul
existent
12,7 mc/zi;
4635mc/an
12,7 mc/zi;
4635mc/an - -
Grajdul
proiectat+
grajdul
existent
21,77 mc/zi;
7727mc/an
21,77
mc/zi;
7727mc/an
0,6 mc/zi;
219 mc/an
(4635mc/an-
219 mc/an)+
3311mc/an
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
37
4.1.2. Managementul apelor uzate
Din activitatea fermei se generează următoarele categorii de ape uzate:
o ape menajere, rezultate de la grupurile sanitare din corpul de clădire
administrativ şi filtrele sanitare;
o ape uzate tehnologice formate din purin, dejecţii semisolide, ape uzate de la
spălarea/igienizarea adăposturilor la depopulare şi perna de apă.
Debitul şi volumul apelor menajere, nu se modifică faţă de situaţia existentă
înainte de extinderea capacităţii de producţie:
Quz zi med = 0,48 mc/zi ; Quz zi max = 0,62 mc/zi ; Volum anual= 175,2 mc.
(conf. Atorizaţia de Gospodărire a Apelor 24/29.01.2010)
Apele menajere, colectate în canalizarea interioară a fermei, se stochează într-un
bazin din beton, cu V = 6 mc, existent, din care periodic se evacuează cu autovidanja
într-o staţie de epurare.
Contractul de vidanjare şi transport al apelor menajere, nr. 9/01.09.2007, s-a
încheiat cu S.C.COMPANIA DE APĂ SOMEŞ S.A., pe o durată nedeterminată.
Apele uzate tehnologice şi dejecţii
Situaţia existentă:
Apele uzate tehnologice şi dejecţii: Quz.zi.med = 6,24 mc/zi: Quz.zi.max = 8,1 mc/zi;
Van = 2278 mc. (conf. Atorizaţia de Gospodărire a Apelor 24/29.01.2010)
Apele uzate tehnologice împreună cu dejecţiile se colecteaza într-un bazin etanş
cu V= 120 mc de unde sunt transportate într-un batal cu V = 2400 mc, impermiabilizat,
fiind utilizate ulterior pentru fertilizare.
Din grajdul proiectat
Apele uzate tehnologice şi dejecţii:
V = 313,06 mc/ciclu (conf. Avizul de Gospodărire a Apelor 161/16.05.2012)
V = 939,18 mc/an (din care 86 mc/an apele uzate rezultate de la igienizarea halei)
Apele uzate tehnologice sunt formate din purin şi dejecţii semisolide evacuate din
grajd în sistem hidraulic. Se vor colecta în bazine de stocare, cu V = 616 mc. Bazinul
pentru stocarea temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu
folie din polietilenă pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită
porozităţii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip
*apa stop şi foliei din PEHD. În programul de monitorizarea calitătii constructiilor, titularul
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
38
este obligat să includă măsura verificării etanşeităţii structurilor subterane, la recepţia
obiectivului. Din bazinele de stocare, dejecţiile vor fi transportate în batalul (existent)
V=2400mc. După perioada de maturare, dejecţiile vor fi transportate şi împrăştiate pe
terenuri agricole pentru fertilizare.
Împrăştierea pe suprafaţa solului se va efectua în conformitate cu prevederile
Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole. De asemenea se vor respecta şi recomandările din studiul pedologic şi
agrochimic, elaborat OSPA Sălaj, pentru managementul produselor organice reziduuale
din fermele zootehnice, aparţinând titularului şi societăţilor comerciale S.C.AGRO ANEL
S.R.L. şi S.C. ADEM PROD S.R.L.
Debitul apelor pluviale convenţional curate, evacuate în râul V. Sălaj este de 19,34
l/s.
4.1.3. Prognoza impactului
În cazul acestei ferme nu sunt restituţii de ape uzate în corpurile de apă de
suprafaţă sau subterane.
Sursele de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane din incinta fermei,
sunt accidentale şi pot avea următoarele cauze:
evacuări necontrolate de dejecţii şi ape uzate din incinta fermei, scurgeri la
prelevarea dejecţiilor din facilităţile de stocare în vederea transportului pe câmp;
exfiltraţii din canalizarea menajeră şi tehnologică, bazinele de stocare a dejecţiilor
şi bazinul de colectare a apelor menajere, ca urmare a neetanşeităţilor,
deteriorarea impermiabilizării şi depăşirea nivelului de retenţie;
scurgerile accidentale de la mijloacele de transport folosite în incinta fermei;
pierderile de furaje din sistemele de stocare şi distribuţie.
Mecanismul de poluare al corpurilor de apă:
Scurgerile accidentale de ape uzate şi dejecţii pot afecta direct corpul de apă de
suprafaţă (scurgere pe suprafaţă) sau pot fi antrenate de apele pluviale şi prin rigolele
canalizării pluviale se scurg în corpul de apă de suprafaţă, V. Sălajului.
Scurgerile pe sol creează la suprafaţă un corp de impregnare care migrează în zona
saturată şi de aici în zona nesaturată care este acvifer ul.
Exfiltraţiile de ape reziduuale din canalizare şi bazinele de stocare afectează direct mediul
geologic deoarece aceste structuri sunt amplasate subteran. Din subteran poluanţii sunt
drenaţi de apa de suprafaţă.
Prognoza impactului activităţii asupra corpului de apă de suprafaţă V. Sălajului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
39
Aşa cum s-a precizat anterior din fermă nu sunt restituţii de ape uzate şi dejecţii în apele
de suprafaţă.
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se caracterizează prin roca de bază
constituită din argilă marnoasă cenuşie pe care s-au depus formaţiuni mai recente
reprezentate argile, argile nisipoase şi nisipuri şi pietriş.
Liologia prezintă următoarea stratificaţie:
- 0,00 – 0,40 m sol vegetal;
- 0,40 – 6,00 m complex argilos format din argilă brună, cafenie,
negricioasă cu intercalaţii slabe de nisip, uneori cu urme cărbunoase,
feruginoase şi concreţiuni calcaroase.
- Până la adâncimea de 6,00 m nu a fost întâlnită apa subterană
freatică(sursa: studiu geologic)
Din această prezentare rezultă că stratele de sub solul vegetal, care se va
descoperta înainte de începerea lucrărilor, au o permiabilitate redusă, de 10-3 – 10-4 m.s-1.
În proiect au fost prevăzute bariere artificiale (impermiabilizări) care să împiedice
migrarea poluanţilor exfiltraţi accidental din structurile subterane. Elaboratorul studiului
recomandă impermiabilizarea cu folie din PEHD a bazinelor de stocare a dejecţiilor şi
apelor uzate, proiectate.
În aceste condiţii, probabilitatea transferului poluanţilor exfiltraţi din structurile
subterane, ca urmare a drenării acestora de către corpul de apă de suprafaţă, este
extrem de scăzută.
În cazul unei deversări de dejecţii şi ape uzate pe sol, fără luarea măsurilor de
îndepărtare imediată a cauzelor şi urmărilor deversării, prin scurgere de suprafaţă şi
antrenare de apele pluviale, poluanţii pot ajunge în corpul de apă, în special prin rigolele
canalizării pluviale. Panta naturală a terenului este de 5 % şi favorizează scurgerea.
De asemenea şi scurgerile accidentale de hidrocarburi de la mijloace de transport,
neîndepărtate imediat cu materiale absorbante, pot fi antrenate de precipitaţii în
canalizarea pluvială a incintei.
Prognoza impactului utilizării dejecţiilor fermentate pentru fertilizarea terenurilor agricole
Utilizarea dejecţiilor nefermentate, în periodele nepotrivite peste necesarul de
nutrienţi ai plantelor, poate determina poluarea apelor subterane cu compuşi ai azotului şi
fosforului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
40
Azotul este vehiculat de apele de levigare ale terenului putând ajunge în apele subterane,
în general, sub forma de nitrat şi rar, ca şi ion al amoniacului, în acest ultim caz doar
atunci când terenul este foarte uscat.
Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare
ale solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi
transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile cu deşeuri
zootehnice sau cu fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie transportat în apele
de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă. Fosforul din dejecţiile de suine care are
impact asupra apei, este de 108–141 g P/100 kg g.v. pe an. Pentru suina medie, cum
este cazul producţiei din ferma analizată, valoarea P din dejecţii este egală cu 92–120 g
P/cap pe an în timp ce pentru scroafe cu purcei este 266 – 347 g P/cap pe an. Din acest
motiv posibilitatea poluării apelor cu P este redusă.
Proiectul a prevăzut măsuri pentru eliminare/reducerii poluării apelor.
Utilizarea apei şi restituţia apelor uzate din fermă sunt controlate, în scopul minimizării
impactului, astfel:
Sistemul de distribuţie a apei pentru băut, este exploatat şi întreţinut, respectiv a
fost proiectat, astfel încât acesta să aducă în permanenţă suficientă apă şi să prevină
risipirea apei. Spălarea adăposturilor, după depopulare se va efectua cu apă cu presiune
înaltă utilizând instalaţii existente, pentru reducerea necesarului de apă şi a volumului
apelor uzate.
Se va asigura întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor şi
construcţiilor destinate captării, aducţiunii, înmagazinării şi distribuţiei apei, pentru
minimizarea pierderilor şi a risipei de apă.
Conform studiul geotehnic efectuat pe amplasament, sub solul vegetal întâlnim un
complex argilos constituit dintr-o argilă brun, cafenie negriciosă, tare, uneori nisipoasă, cu
slabe intercalaţii de nisip, roca de bază fiind argilă marnoasă cafenie. Apă subterană
freatică se află la adâncimea de 6 m. Apa subterană nu a fost întâlnită până la adâncimea
minimă de fundare a construcţiilor proiectate, -1,70 ÷ 2,50 m.
Cu toate că amplasamentul are o permiabilitate relativ redusă (aspect evident prin
excesul de umiditate de pe unele terenuri din apropiere), atât în obiectivul existent cât şi
în cel proiectat, au fost realizate, respectiv proiectate, lucrări de impermiabilizare a
obiectelor din care se puteau produce exfiltraţii de efluenţi poluanţi. Astfel bazinele de
stocare a dejecţiilor şi a apelor menajere, atât cele existente cât şi cel proiectat şi batalul
de stocare au fost impermiabilizate, respectiv sunt prevăzute a fi impermiabilizate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
41
Sistemul de canalizare menajeră şi tehnologică existent şi proiectat este/va fi executat din
materiale rezistente la coroziune, (PVC) îmbinate etanş. Canalizarea pluvială a incintei,
colectează prin rigole, apele pluviale convenţional curate pe care le restituie în V.Sălaj.
Apele uzate menajere se colectează într-un bazin vidanjabil, cu volumul de 6 mc,
de unde, cu autovidanja se transportă, pentru a fi evacuate, într-o staţie de epurare
autorizată.
Apele uzate tehnologice în amestec cu dejecţiile (perna de apă) se evacuează din
adăposturi în bazine de stocare. Din bazinele de stocare, dejecţiile vor fi transportate în
batalul existent, V=2400mc, impermeabilizat, în vederea maturării. După fermentarea
dejecţiilor, se utilizează pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Terenul identificat pentru fertilizarea organică, aparţine Dealurilor Silvaniei cu
altitudini de 200 – 350 m, microrelieful versanţilor fiind slab neuniform, cu alunecări de
teren active sau stabilizate. Din punct de vedere hidrografic, terenul se află în bazinul
hidrografic al râului Someş, în care se varsă râul V.Sălaj, care colectează cea mai mare
parte a scurgerilor de pe versanţi. Apele subterane se află la adâncimi de 3 – 5 m la
poalele versanţilor şi peste 10 m adâncime în treimea superioară a versanţilor.
Pentru protecţia calităţii apelor, efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în
regim controlat, în aşa fel încât să se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către
plante a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice
aplicate.
Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru
protecţia calităţii apei, a fost elaborat un studiu pedologic şi agrochimic, al terenurilor care
urmează să fie fertilizate organic. Studiul a fost elaborat de OSPA Sălaj, atât pentru
titularul proiectului cât şi pentru S.C.AGRO ENY S.R.L. ŞI S.C. ADEM PROD S.R.L.,
ţinând cont de necesitatea gospodăririi unitare a solului şi a îngrăşămintelor organice,
pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi. Având în vedere caracteristicile şi utilizarea
reală a solului, condiţii meteo-climatice, studiul stabileşte următoarele:
o Perioada de administrare: Pierderile de azot sunt minime atunci când
perioadele de administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se
succed prin suprapunere comparativ cu cerinţele culturii în curs.
o Fracţionarea dozajului: Fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură
diminuează probabilitatea levigării elementului, mărind eficienţa de asimilare
a fiecărei doze în parte, mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în
momentul în care are nevoie.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
42
o Cantitatea de azot din fertilizanţi este în raport cu necesităţile culturilor. În
acest fel cantitatea de azot pierdută prin levigare este cu atât mai mică cu
cât este mai mare necesitatea de azot a culturilor.
Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor se va efectua în conformitate cu prevederile
Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole.
Măsuri de diminuare a impactului
1. Monitorizarea consumurilor de apă utilizată în scop tehnologic şi menajer.
2. Verificarea şi refacerea dacă este cazul a hidroizolaţie bazinelor de retenţie a
apelor uzate.
3. Verificarea şi întreţinerea instalaţiilor interioare de apă pentru evitarea pierderilor
şi a risipei de apă.
4. Asigurarea capacităţii de stocare a apelor uzate şi a dejecţiilor, în scopul
prevenirii deversărilor din bazinele de retenţie.
5. Întretinerea rigolelor şi a canalului colector al apelor pluviale, în scopul asigurării
secţiunii de scurgere normală a apelor meteorice
6. Împrăştierea dejecţiilor pe câmp, se recomandă să nu se efectueze în
perioadele când pe sol este gheaţă, sunt precipitaţii, pe terenurile din apropierea albiilor
minore ale corpurilor de apă de suprafaţă, în zonele de protecţie sanitară a captărilor de
apă din surse de suprafaţă sau subterane.
Recomandări:
Dotarea bazinelor de stocare cu sensori de nivel şi sistem de avertizare pentru
controlul gradului de umplere.
Platforma pentru staţionarea cistenei-vidanjă utilizată pentru transportul dejecţiilor
va fi betonată, prevăzută cu rigole marginale (acoperite cu grătar carosabil pe
latura de acces a cisternei) care să conducă eventualele scurgeri la o başă (bazin)
de colectare. Başa de colectare va fi betonată, impermiabilizată şi va avea un
volum de cca. 10 mc.
Colectarea apelor pluviale de pe platformele carosabile şi conducerea acestora
prin rigole la un separator de nisip şi hidrocarburi.
Realizarea puţurilor de observaţie a calităţii apelor subterane freatice, pe direcţia
de curgere a acestora.
Asigurarea materialelor absorbante pentru scurgerile accidentale în funcţie de
natura acestora.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
43
Prin măsurile prevăzute în proiect şi a recomandărilor din studiul de impact impactul
activităţii proiectate/existente asupra apelor de suprafaţă şi subterane va fi nesemnificativ,
în limite acceptabile.
Managementul apelor uzate conform BREF.
Apele uzate rezultate din activitatea fermelor conţin fecale, urină, resturi de hrană,
substanţe dezinfectante şi substanţe utilizate la curăţare.
În instalaţiile de creştere a porcilor rezultă ape uzate în urma operaţiilor de
spălare a halelor, de la grupurile sanitare destinate personalului de deservire al fermei,
de pe căile de transport şi de pe suprafeţele contaminate cu dejecţii.
Cantitatea de ape rezultate de pe suprafeţele exterioare depinde de regimul
pluviometric.
Apa uzată poate fi stocată/tratată împreună cu dejecţiile lichide, dar poate fi
stocată şi tratată separat de acestea. La fermele de porci cu evacuarea hidraulică, apa
uzată tehnologică este colectată împreună cu dejecţiile.
Dacă este colectată separat, apa uzată poate fi aplicată pe terenuri agricole
(eventual prin sisteme de subirigare) sau tratată în staţii de epurare.
Din analiza comparativă a practicilor existente şi preconizate pentru operarea
fermei de porci, rezultă că sunt respectate recomandările BREF, cu privire la
managementul apelor uzate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
44
Tabel nr. 4.1.2. Bilanţul apelor uzate pentru ferma existentă (conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 24/2010) şi ferma
proiectată (Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 161/16.05.2012, emis de Administraţia Naţională “ Apele Române” Administraţia
Bazinala de Apa Someş-Tisa)
SURSA APELOR UZATE, proces
tehnologic
GENERATE APE UZATE EVACUATE APE DIRECŢIONATE SPRE
REUTILIZARE/RECIRCULARE
COMENTARII Total ape uzate generate
Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv Către alte obiective
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an l/s mc/an mczi mc/an mc/zi mc/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
PROIECTATĂ Creşterea şi
îngrăşarea porcilor
720 capete/serie,
filtru sanitar şi grupuri sanitare
3,96 1114,4 0,48 175,2 3,48 939,2 73,82 - - - - - -
EXISTENTĂ Creşterea şi
îngrăşarea porcilor
1200 capete/serie,
filtru sanitar şi grupuri sanitare
6,72 2453,2 0,48 175,2 6,24 2278 19,34
PROIECTATĂ + EXISTENTĂ
Creşterea şi îngrăşarea porcilor
1920 capete/serie,
filtru sanitar şi grupuri sanitare
10,68 3392,4 0,48 175,2 9,72 3217,2 73,82 -
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
45
4.2. Aer
4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament
Din punct de vedere climatic, judeţul Sălaj este influenţat de masele de aer din est,
dar şi din vest (mai umede), încadrându-se în spectrul de climă continental moderată.
Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6 C, în zona deluroasă
8C, iar în regiunile joase, în depresiuni şi văi de 9 C. Temperatura lunară minimă se
încadrează între -2Cşi +5C, iar cea maximă între 15C şi 20C.
Precipitaţiile, datorită influenţelor continentale, descresc din punct de vedere
cantitativ de la vest către est, unde se înregistrează valori cuprinse între 700-800mm.
Direcţia dominantă a vântului este de la Nord la Vest.
Datele climatice înregistrate de Staţia Judeţeană de Meteorologie Zalău, pe o
perioadă de 10 ani sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Altitudine
(m)
T max aer
(C)
T min aer
(C)
Umezeala medie
(%)
Cantitatea de
precipitaţii
(cm)
295 37,0 -19,2 73 681,0
În general sursele semnificative de poluare a atmosferei sunt:
o Arderi în industria energetică.
o Emisii de amoniac din sectorul de creştere intensivă a animalelor.
o Arderi în procese neindustriale.
o Arderi în industria de prelucrare.
o Traficul rutier.
o Activităţile industriale si de construcţii.
Aceste surse generează poluanţi atmosferici sub formă de aerosoli şi gaze cu
efecte negative atât prin acţiune singulară cât şi sinergică.
În zona de amplasare a fermei emisiile provin din sectorul de creştere intensivă a
animalelor şi traficul rutier desfăşurat pe DJ 108D.
Emisiile generate de fermele zootehnice care pot avea efecte semnificative asupra
mediului înconjurător sunt emisiile de amoniac şi mirosuri. De asemenea este de
menţionat, că nivelul emisiilor de amoniac din fermele zootehnice influenţează
semnificativ mirosurile iar măsurile de diminuare a emisiilor de amoniac, asigură şi
reducerea mirosurilor.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
46
Activităţile agricole, şi în special zootehnice, constituie principala sursă de emisie
în atmosferă de amoniac. Din azotul excretat de animale, o cotă sunt pierderi datorate
volatilizării sub formă de emisii de amoniac în interiorul grajdurilor; o fracţie se volatizează
în atmosferă în cursul stocării dejecţiilor (emisii datorate stocărilor); o ulterioară cotă este
pierdută în atmosferă în cursul şi în urma distribuirii în câmp (emisii de împrăştiere).
Forma şi concentraţia în care este prezent azotul în deşeuri sunt principalii
parametri care influenţează cantitatea emisiilor de amoniac. Formarea amoniacului din
deşeurilor zootehnice este rezultatul activităţii enzimei ureaza. Activitatea acestei enzime
este puternic influenţată de doi parametri: pH şi temperatură. În acelaşi timp, emisia este
influenţată şi de factori de mediu externi: viteza aerului, tipul grajdului, caracteristicile
fizice ale dejecţiilor, tipul de depozitare şi caracteristicile terenului.
Surse şi poluanţi generaţi de amplasament
Activittatea de creştere şi îngrăşare a porcilor dă naştere emisiilor de mirosuri şi
de gaz poluant care derivă atât din metabolismul animalelor cât şi, în mare măsură, din
procesele de degradare biologică a substanţelor organice conţinute în dejecţii. Printre
principalele substanţe gazoase nocive produse în crescătorii sunt NH3, CH4, N2O,
compuşi organici volatili (COV), H2S. Emisiile de poluanţi gazoşi provin din diferitele
activităţi legate de producţia zootehnică: grajdurile animalelor, depozitarea şi tratarea
dejecţiilor, împrăştierea în agricultură.
Emisiile din ferma mai provin din arderea combustibililor, sursele mobile şi
stocarea şi manipularea furajelor.
În tabelul de mai jos sunt prezentate sursele şi poluanţii emişi din acestea:
Amoniac (NH3) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar
Metan (CH4) Grajduri de animale, stocarea si tratarea balegarului
Protoxid de azot (N2O)
Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar
NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie
Dioxid de carbon (CO2)
Grajduri de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor
Miros (H2S) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar
Praf Stocarea hranei, grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar solid
Emisiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului înconjurător sunt
emisiile de amoniac şi mirosuri.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
47
Amoniacul NH3
Din azotul excretat de animale, o parte sunt pierderi datorate volatilizării sub formă
de emisii de amoniac în interiorul adăposturilor; o fracţie se volatizează în atmosferă în
cursul stocării (emisii datorate stocărilor); o ulterioară cotă este pierdută în atmosferă în
cursul şi în urma distribuirii în câmp (emisii de împrăştiere).
Forma şi concentraţia în care este prezent azotul în deşeuri sunt principalii
parametri care influenţează cantitatea emisiilor de amoniac. Formarea amoniacului din
deşeurilor zootehnice este rezultatul activităţii enzimei ureaza. Activitatea acestei enzime
este puternic influenţată de doi parametri: pH şi temperatură. În acelaşi timp, emisia este
influenţată şi de factori de mediu externi: viteza aerului, tipul grajdului, caracteristicile
fiziceale dejecţiilor, tipul de depozitare şi caracteristicile terenului.
Protoxid de azot (N2O)
Emisiile de N2O din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse principale:
stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;
emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de azot din diferite surse
printre care deşeuri zootehnice;
emisii indirecte datorate depozitelor (NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare
N2O din sistemele de stocare. N2O poate fi produs în cursul stocării în urma
nitrificării precum şi fermentării parţiale succesive a dejecţiilor. Eliberarea depinde de
sistemul de stocare adoptat. În prezent, referinţele bibliografice disponibile evidenţiază
emisii în timpul stocării dejecţiilor cuprinse între 0,0001 şi 0,15 kg N2O – N/kg N prezent
în deşeuri cu valoare inferioară dejecţiilor în formă lichidă şi valori superioare sistemelor
de gestiune a dejecţiilor în formă solidă cum ar fi stratul de paie.
Ţinând cont de soluţia de stocare prevăzută în proiect, emisia din stocare, în
conformitate cu metodologia propusă de IPPC (1996), este de 0,005 kg N2O – N/kg N
emis.
N2O din solurile agricole (emisii indirecte). Acumularea de NOx şi amoniu
determină un aport de azot în soluri precum şi în ape şi astfel pot favoriza formarea de
N2O.
Emisia de N2O datorată acumulării de NH3 – N+NOx – N de origine zootehnică
care se volatizează în atmosferă în urma împrăştierii este estimată la 1%.
Oxidul de azot. Emisiile de NO din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse
principale:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
48
stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;
emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de deşeuri zootehnice
fermentate;
emisii indirecte datorate depozitelor ( NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare.
Schema de generare a emisiilor de compuşi ai azotului:
TAN: total azot amoniacal.
Metan (CH4)
Emisiile de metan derivă atât din procesele digestive (emisii enterice) cât şi din
degradarea anaerobă a dejecţiilor (emisii din gestiunea dejecţiilor). Conţinutul energetic al
alimentului este transformat prin procesul de digestie şi în parte pierdut sub formă de
compuşi chimici în fecale, urină şi în gazul de fermentare. Restul este utilizat pentru a
produce căldura, în activitatea fizică şi pentru a construi noi ţesuturi. Diferitele pierderi
energetice depind de specia de animal precum şi de tipul şi calitatea alimentului. Marile
pierderi enterice de CH4 se produc la animalele rumegătoare, care găzduiesc populaţii
mari de bacterii şi protozoare în stomac. În cazul suinelor, aceste pierderi sunt mult mai
limitate.
Emisiile de metan din gospodărirea dejecţiilor zootehnice sunt generate, în
principal, din fenomenele de degradare anaerobă a substanţei organice prezente în
acestea, în cursul stocării înainte de utilizarea agricolă.
Temperatura influenţează într-un mod determinant producţia de metan din dejecţii
având în vedere că aceasta este practic nulă la temperaturi mai mici de 10°C şi se
măreşte în mod exponenţial la temperaturi superioare acestui prag. Cantitatea de metan
emisă depinde astfel de masa de dejecţii zootehnice depozitate care produc emisii în
perioadele anului cu temperaturi mai mari de 10°C.
Mirosul
Mirosul este o problemă locală dar devine o problemă importantă pe măsură ce
creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numărul de clădiri de locuit creşte în
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
49
zonele fermelor. Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de
aşteptat să ducă la creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problemă de mediu. În
general mirosurile sunt considerate subiectiv, deci reacţiile la stimuli de miros
(odorizanţi) nu sunt întotdeauna predictibile. Pe deasupra, simţul mirosului devine
selectiv, adică mirosim instinctiv anumite mirosuri şi ignorăm altele. Mirosul, ca şi
gustul, poate fi adaptat unor anumiţi stimuli după expunere şi poate fi atenuat cu
timpul. Interpretarea mirosurilor survine după percepţie. Nasul tinde să clasifice
mirosurile în funcţie de sursa sau în asociere cu o substanţă familiară. Tabelul de mai
jos prezintă o clasificare empirică a diferitelor mirosuri.
TIPUL DE
MIROS
SURSA CEA MAI IMPORTANTĂ DIN
SEPTELUL DE PRODUCŢIE
SUBSTANŢA CHIMICĂ
CEA MAI IMPORTANTĂ
INŢEPĂTOR REZIDUURI DE PORCI, URINĂ AMONIAC
PUTREFACŢIE REZIDUURI SEPTICE DE PORC,
FĂINĂ DE PEŞTE, OUĂ STRICATE HIDROGEN SULFURAT
PESTILENTIAL PEŞTE SAU CARNE STRICATĂ,
EXCREMENTE ÎN DESCOMPUNERE AMINE
GREŢOS REZIDUURI SEPTICE SULFUROASE,
LATURI, PIELE STRICATĂ
SCATOLI, INDOLI,
SULFURI, PUTRISCINE
MUCEGĂIT BĂLEGAR DESHIDRATAT, NĂMOL SULFURI
Mirosurile înţepătoare sunt asociate cu substanţe amoniacale, ca de exemplu
excremente, care pot să conţină: indoli, scatoli, amine şi o mulţime de alte substanţe
organice. Mirosurile de putrefacţie provin de la substanţe sulfuroase cum ar fi alimente
(furaje) pe baza de proteine, care trec prin descompunere septică. Excrementele
septice dau mirosuri de putrefacţie care conţin hidrogen sulfurat, mercaptani şi sulfaţi
în combinaţie cu acizi şi amine. Mirosul tipic de descompunere a materiilor organice
biodegradabile cum ar fi fecalele sau peştele stricat este pestilential. Mirosurile care
produc senzaţie de greaţă sunt mirosuri grele, emanate de carnea stricată, piele
(prelucrată), la care se pot adăuga mirosurile de mucegai. Acest lucru se poate
întămpla într-o fermă de porci în timpul unei nopţi calde şi umede. Mirosurile
proaspete, sunt cele asociate cu natura, reziduurile aseptice şi sunt întăln ite în zonele
rurale. Gazele rău mirositoare sunt transportate de vânt; totuşi concentraţia pe care
ele o ating într-un punct mai departat de fermă, depinde de mulţi factori climatici. În
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
50
transportul aerian al mirosurilor un rol important îl au: umiditatea relativă, temperatura,
soarele, viteza şi direcţia vântului, turbulenţa şi stabilitatea atmosferică. Dacă viteza
vântului este mică, atunci transportul aerian al mirosurilor este impiedicat. În aceste
condiţii, creşterea umidităţii relative şi a temperaturii, favorizează formarea şi
transportul mirosurilor. În general, cel mai scăzut nivel al mirosurilor se produce la
viteze mari ale vântului. În mod normal, la amiază, viteza vântului este maximă şi
umiditatea relativă este scăzută. Ca urmare, la amiază apar mai puţine probleme
legate de miros decât spre seară când puterea vântului scade şi creşte umiditatea
relativă. O cale importantă de a diminua poluarea cu mirosuri este diluţia gazelor
mirositoare în aer. Se mai folosesc şi aditivi dezodorizanţi. Caţ iva din acesti aditivi se
găsesc în stare biologică în natură (amestec de enzime şi microbi nutritivi). Cei mai
multi aditivi conţin însă substanţe chimice sau extracte din plante şi animale. Agenţ ii
de mascare, sunt cei mai eficace când ei sunt utilizaţ i chiar la sursa de eliminare a
mirosului şi deci ei nu se prea pot folosi la fermele zootehnice. Cea mai importantă
dimensiune a mirosului este acceptabilitatea. Acesta poate fi cel mai bine promovată
printr-o campanie de relaţii cu publicul, incluzând recunoaşterea problemei,
demonstrând dorinţa de a face ceva în acest sens, de a da sugestii pentru
soluţionarea plăngerilor, şi eforturi de a educa populaţia cu privire la importanţa
industriei zootehnice şi a implicaţiilor eliminărilor acesteia. Pentru menţinerea
schimburilor metabolice în condiţii normale în hale trebuie să se creeze: o temperatură
constantă, umiditate relativă cuprinsă între 40-70 %, cantitatea de CO2 să nu depăşească
0,15-0,20% , amoniac să nu depăşească 0,003%.
Compuşii organici volatili nemetanici provin din descompunerea proteinelor din
dejecţii. Au fost identificaţi 200 de COV-nm, din care doar 20(Hobbs şi alţii 2004) prezintă
importanţă, aceştia fiind formaţi din acizi graşi volatili, p-cresol, indol, scatol, etc.
Ratele de emisii depind de foarte mulţi factori, în principal de cantitatea de proteine
din excreţii, sistemele de furajare şi evacuare a dejecţiilor, condiţiile climatice. COV –nm
sunt responsabile de generarea mirosurilor dezagreabile.
Dependenţa ratelor de emisie de foarte mulţi factori face dificilă stabilirea factorilor
de emisie şi din acest motiv metodologia CORINAIR nu a stabilit factori de emisie pentru
COV-nm.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
51
Pulberile, sunt generate din stocarea şi distribuţia furajelor. Ratele de emisii
depind de sistemele de stocare şi distribuţie a furajelor, modul de hrănire (hrană lichidă
sau solidă), viteza şi debitul de aer exhaustat din adăposturi, sistemul de evacuare a
dejecţiilor, lichidă sau solidă(cu aşternut), tipul de grajd, combustibilul utilizat pentru
producerea energiei termice, etc.
În cazul tehnicilor BAT pentru crescătoriile intensive, Directiva IPPC insistă în
special, în a recomanda statelor membre, să ia în considerare nu numai raportul
cost/beneficii şi sustenabilitatea economică, ci şi să utilizeze, în locul valorilor limită de
emisie, parametri şi măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele mai bune tehnici
disponibile.
Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-zootehnic, în care
reducerea emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice alt sector
industrial, din cauza dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor biologice,
dificultatea neîntâlnită în cazul proceselor industriale.
Estimarea emisiilor
Emisia de metan din fermentaţie enterică
Factorul de emisie, pentru porci are în vedere tabelul 4-3 din capitolul
4.Agriculture al documentului “Revised 1996 IPCC Guidelines for National
Greenhouse Gas Inventories: Reference Manual “ în condiţiile specifice ţărilor în curs
de dezvoltare, pentru care factorul de emisie este = 1,5kg CH4/cap animal/an
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
52
Emisia de metan din managementul dejecţiilor.
Factorul de emisie pentru metan, s-a ales din documentul “Revised 1996 IPCC
Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories: Reference Manual “, capitolul
4. Agriculture. Pentru porci s-a luat în considerare Tabelul 4-6 şi condiţii specifice
Europei de Est şi unei zone temperate, respectiv un factor de emisie = 7 Kg CH4/cap
animal/an.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
53
Emisiile de amoniac
Dintre poluanţi fermelor zootehnice, atenţia majoră este acordată amoniacului,
acesta fiind gazul emis în cea mai mare cantitate şi pentru care există cel mai mare
număr de date. Se consideră, totuşi, că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile
de amoniac, manifestă o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor altor gaze,
inclusiv mirosuri.
Pentru calculul emisiilor de amoniac s-a aplicat metodologia recomandată în
documentul “EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-2009 “, ultima ediţie, 4.
Agriculture - 4.B Animal husbandry and manure management. Factorul de emisie se
obţine prin însumarea factorilor de emisie pe fiecare tip de activitate desfăşurată:
creşterea în adăpost, depozitarea în afara adăpostului, împrăştierea pe suprafaţă.
EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-2009 aprobat iunie 2010.
kg/cap.an
Specia Ntotal/NH3 Prop. TAN
N/NH3
Total emisii
N/NH3
Emisii de NH3
adăpost stocare împrăştiere
pe câmp
Porci la
îngrăşat,
8 -110 kg
12,1/14,69 0,7
8,47/10,285
6,9557/8,4337
0,28/2,8798
0,14/1,4399
0,40/4,114
Factorii de emisie pe fiecare tip de activitate:
creşterea în adăpost = 2,8798 kg/cap.an;
depozitarea în afara adăpostului = 1,4399 kg/cap.an;
împrăştierea pe suprafaţă = 4,114 kg/cap.an;
total = 8,4337 kg/cap/an
Emisiile în aerul înconjurător de CH4 şi NH3, generate de ferma proiectată,
capacitatea de 720 capete/serie.
Emisiile de METAN din fermentaţia enterică:
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit masic,
kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Fermentaţia enterică 1,5 1080 123,29
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
54
Emisia de METAN din managementul dejecţiilor
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit masic,
kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Managementul dejecţiilor 7,0 5040 575,34
Emisiile de AMONIAC, totale: 6072,26 kg/an ( 693,18 g/h=0,193 g/s)
din care:
Debitele masice ale emisiei de amoniac:
Debite masice UM
Faza tehnologică
Adăposturi Stocare în
batal
Împrăştiere
pe terenuri
Emisii anuale t/an 2,07 1,04 2,96
Emisii orare kg/h 0,24 0,12 0,34
Emisii orare g/s 0,07 0,033 0,09
Emisiile în aerul înconjurător de NO
Poluant Factor de emisie, kg/cap.an
NO 0,001
Debite masice ale emisiei de NO
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
Oxid de azot 0,0007 0,00008 0,000023
Emisiile în aerul înconjurător de CH4 şi NH3, generate de ferma SC AGRO ENY
SRL cu capacitatea de 1920 capete/serie.
Emisiile de METAN din fermentaţia enterică:
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit masic,
kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Fermentaţia enterică 1,5 2880 328,77
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
55
Emisia de METAN din managementul dejecţiilor
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit masic,
kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Managementul dejecţiilor 7,0 13440 1534,25
Emisiile de amoniac, totale: 16192,70 kg/an ( 1848,48 g/h=0,51 g/s)
din care:
Debitele masice ale emisiei de amoniac:
Debite masice UM
Faza tehnologică
Adăposturi Stocare în
batal
Împrăştiere
pe terenuri
Emisii anuale t/an 5,53 2,76 7,90
Emisii orare kg/h 0,63 0,32 0,90
Emisii orare g/s 0,18 0,088 0,25
Emisiile în aerul înconjurător de NO
Poluant Factor de emisie, kg/cap.an
NO 0,001
Debite masice ale emisiei de NO
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
Oxid de azot 0,0019 0,00022 0,000061
Emisiile în aerul înconjurător de PM10
Poluant Factor de emisie, kg/cap.an
PM10 0,5
Debite masice ale emisiei de PM10
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
PM10 0,96 0,11 0,03
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
56
Emisiile în aerul înconjurător de PM2,5
Poluant Factor de emisie, kg/cap.an
PM2,5 0,08
Debite masice ale emisiei de PM2,5
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
Oxid de azot 0,15 0,02 0,005
Debitele masice ale amoniacului şi metanului emişi din fermă în aerul înconjurător,
după punerea în funcţiune a grajdului proiectat, vor fi următoarele:
Faza tehnologică UM Amoniac Metan
Fermentaţia enterică kg/an - 2880
Managementul dejecţiilor kg/an - 13440
Creşterea în adăposturi kg/an 5529,22 -
Depozitarea în afara
adăpostului kg/an 2764,61 -
Împrăştierea pe suprafaţă kg/an 7898,88 -
Total kg/an 16192,71 16320
Faza tehnologică UM Amoniac Metan
Fermentaţia enterică g/s - 0,091
Managementul dejecţiilor g/s - 0,43
Creşterea în adăposturi g/s 0,18 -
Depozitarea în afara
adăpostului
g/s 0,088 -
Împrăştierea pe suprafaţă g/s 0,25 -
Total g/s 0,51 0,52
În imediata vecinătate a fermei analizate funcţionează o fermă de creşterea şi
îngrăşarea porcilor, care aparţine societăţii S.C. AGRO ANEL S.R.L., care are o
capacitate de 1920 capete.
Pentru evaluarea calităţii aerului din zona, au fost determinate, utilizând factorii de
emisie, debitele masice ale poluanţilor emişi de către fermele S.C. AGRO ENY S.R.L şi
S.C. AGRO ANEL S.R.L.
Debitele masice ale amoniacului şi metanului emişi de cele două ferme sunt
următoarele:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
57
Faza tehnologică UM Amoniac Metan
Fermentaţia enterică kg/an - 5760
Managementul dejecţiilor kg/an - 26880
Creşterea în adăposturi kg/an 11058,44 -
Depozitarea în afara
adăpostului kg/an 5529,22 -
Împrăştierea pe suprafaţă kg/an 15797,76 -
Total kg/an 32385,42 32640
Faza tehnologică UM Amoniac Metan
Fermentaţia enterică g/s - 0,18
Managementul dejecţiilor g/s - 0,86
Creşterea în adăposturi g/s 0,36 -
Depozitarea în afara
adăpostului
g/s 0,16 -
Împrăştierea pe suprafaţă g/s 0,5 -
Total g/s 1,02 1,04
Emisiile din sursele fixe de producere a energiei termice şi electrice
În proiectul de modernizare şi extindere a capacităţii fermei nu sunt prevăzute
echipamente pentru producerea energiei termice. Emisiile de poluanţi din arderea
combustibililor solizi (lemne de foc), provin de la centrala termică existentă, cu puterea
termică de 40 kW , care generează 94 Gj pe an. Agentul termic este utilizat pentru
încălzirea spaţială a pavilionului administrativ, a vestiarelor şi prepararea apei calde
menajere. Debitele masice ale poluanţilor s-au determinat utilizând factorii de emisie
conform metodologiei Corinair:
Poluanţi
Factori de
emisie,
[g/Gj]
Debite
masice,
[g/an]
Concentraţii
determinate
[mg/Nmc]
VLE,conform
ordinului 462/93
[mg/Nmc]
NOx 200 18.800 253 500
COVNM 100 9400 127 -
CO 17 1598 22 250
N2O 4,3 404 5,4 -
SO2 38,82 3273 44,1 2000
CH4 18 1692 22,8 -
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
58
Volumul real de gaze arse = 74153 Nmc/an. Coşul de dispersie a gazelor are
următoarele caracteristici geometrice: H = 6 m; Dn = 200 mm.
În proiectul de modernizare şi extindere a fermei, s-a prevăzut ca încălzirea
grajdului proiectat, să se realizeze cu aeroterme electrice. Pentru situaţiile de urgenţă,
generate de întreruperea alimentării cu energie electrică, s-a prevăzut un generator
propriu cu puterea de 30 KVA. Acesta va fi echipat cu un motor termic care va utiliza
motorină. Adăpostul existent este încălzit cu ajutorul unor turbosuflante care utilizează
motorină. Turbosuflantele produc aerul cald necesar pentru încălzire.
Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar,
deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru
satisfacerea cerinţelor de încălzire. Motorina se aprovizionează în recipienţi metalici care
se depozitează în magazie.
Pentru determinarea emisiilor s-au utilizat factorii de emisie din metodologia
CORINAIR. Prin combustia cantităţii de motorină preconizată a fi utilizată pentru
încălzirea adăpostului şi producerea energiei electrice, în cazul întreruperii alimentării din
reţeaua de distribuţie, se estimează că vor fi generaţi 25 Gj.
Poluanţi Factori de
emisie, [g/Gj]
Debite masice,
[g/an]
Concentraţii determinate
[mg/Nmc]
VLE,conform ordinului
462/93 [mg/Nmc]
NOx 140 3514 343,2 450
COVNM 24,5 615 60,0 -
CO 15 376,5 36,8 170
N2O 14 351,4 34,3 -
*SO2 483 12123 1184 1700
CH4 0,7 15,05 1,4 -
CO2 76600 1.922.660 - -
Particule **240g/t 192 18,75 50
* motorina cu conţinut redus de sulf, aprovizionată de la staţiile de distribuţie a
carburanţilor.
** factor de emisie conform metodologiei AP-42, 240 g/tonă.
Volumul real al gazelor arse = 12,799 mc/kg combustibil, 10.239,2 Nmc/an.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
59
Emisiile de poluanţi din sursele mobile.
Ferma este dotată cu un tractor, o autovidanjă şi o autoutilitară. Aprovizionarea cu
carburanţi se face de la staţiile de distribuţie.
Se estimează un consum de 3,5 tone motorină pe an.
Pentru determinarea caracteristicilor emisiei s-au utilizat factorii de emisie, conform
Metodologiei CORINAIR:
Poluanţi U.M. Factori de emisie Debite masice de
poluanţi, kg/an
NOx kg/tona de motorină 42,7 149,45
COVNM kg/tona de motorină 8,16 28,56
CO kg/tona de motorină 34,2 119,7
CO2 kg/tona de motorină 3183 11140,5
SOx kg/tona de motorină 10 35
Particule kg/tona de motorină 4,3 15,05
Tabel nr. 4.2.1. Surse staţionare dirijate
Denumirea sursei
Poluant Debit masic [g/h]
Debit gaze/aer impuri-
ficat [Nmc/h]
Conc. în emisie
[mg/Nmc]
Prag de alertă
[mg/Nmc]
Limita la emisie = prag de
intervenţie [mg/Nmc]
1 2 3 4 5 6 7
Centrala termică
NOx 18,8 74,15 253 350 500
COVNM 9,4 127 -
CO 1,598 22 175 250
N2O 0,4 5,4 -
SO2 3,273 44,1 1400 2000
CH4 1,692 22,8 -
Încălzire adăpost
existent şi producerea
energiei electrice în
caz de necesitate.
NOx 35,14 102,39 343,2 315 450
COVNM 6,15 60,0 -
CO 3,765 36,8 119 170
N2O 3,514 34,3 -
SO2 121,23 1184 1190 1700
CH4 0,1505 1,4 -
CO2 19.226,6 - -
Particule. 1,92 18,75 35 50
Sistemul NH3 630 249800 2,5 21 30
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
60
de ventilaţie al
halelor
CH4 328,77 1,32 - -
NO 0,22 0,0009 350 500
Pulberi 1,11 0,004 35 50
Directiva IPPC, insistă, în special, în a recomanda statelor membre, să utilizeze, în
locul valorilor limită de emisie, parametri şi măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele
mai bune tehnici disponibile. Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-
zootehnic, în care reducerea emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice
alt sector industrial, din cauza dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor
biologice, dificultatea neîntâlnită în cazul proceselor industriale.
Deşi ferma nu este o instalaţie IPPC, se constată că în ferma existentă şi la
proiectarea modernizării şi extinderii capacităţii cu 720 capete porci la îngrăşat, s-a ţinut
cont de tehnicile definite ca BAT. Astfel sunt bune practici de gestiune a crescătoriei, atât
în faza de operare cât şi de proiectare a extinderii: tehnici privind construcţia
adăposturilor, tehnicile nutritive care pot avea influenţă asupra compoziţiei fecalelor şi
urinei, tehnicile de îndepărtare a dejecţiilor din adăposturi şi tratarea cu aditivi, stocare şi
împrăştiere în agricultură.
Tabel nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate
Denumirea sursei Poluanţi. Debit masic, g/h
Fermentaţia enterică CH4 328,77
Managementul dejecţiilor CH4 1534,25
Depozitarea dejecţiilor în afara
adăposturilor NH3 320
Împrăştierea pe suprafaţă NH3 900
Tabel nr. 4.2.3. Surse mobile
Denumirea sursei Poluanţi. Debit masic, g/h
Transport cu autovehicule proprii
NOx 149,45
COVNM 28,56
CO 11,9
CO2 111405
SOx 35
Particule 15,05
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
61
Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează preventiv prin condiţiile
tehnice prevăzute la omologarea pentru înscrierea în circulaţie a autovehiculelor,
operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima dată cât şi prin condiţiile
tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării
autovehicului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
62
Tabel nr. 4.2.4. Surse staţionare de poluare a aerului, poluaţi generaţi şi emişi
Denumire activitate
Cod SNAP Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate
Denumire Consum / producţie
Timp de lucru
[ore/an]
Poluanţi generaţi
Poluanţi Coduri
după caz
Cantităţi de
poluanţi generaţi [tone/an]
Denumire Înălţime
[m]
Diametrul interior
la vârf al coşului
[m]
Viteza [m/s]
Temperatura
[0C]
Debit volumic [mc/s]/
debit masic [g/s]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
01 10 04 01 10 05
Emisiile din hală de
creştere şi îngrăşare a
porcilor
1920 capete pe
serie
8760
NH3 - 5,53
Guri de ventilaţie
5,5
Diametru echivalent=
3,2 8,63
20
69,39/0,18
CH4 - 2,9 69,39/0,09
NO - 0,002 69,39/
0,000061
Pulberi - 1,11 69,39/0,035
3840 capete pe
serie (SC
AGRO ENY SRL
şi SC AGRO
ANEL SRL
NH3 - 11,06
Diametru echivalent=
4,5 8,73
138,78/0,36
CH4 - 5,8 138,78/0,18
NO - 0,004 138,78/ 0,00012
Pulberi - 2,22 138,78/0,07
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
63
Prognozarea poluării aerului
Pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător, s-a utilizat un program de calcul
al imisiilor, recomandat de Agentia de Protectia Mediului din S.U.A. (EPA). Programul
de calcul al concentratiilor poluanţilor din imisii, este numit SCREEN 3.
Situaţia A: numai pentru ferma S.C.AGRO ENY S.R.L., la capacitatea de 1920
capete de porci la îngrăşat, deci după punerea în funcţiune a investiţiei planificate.
Situaţia B: ferma S.C.AGRO ENY S.R.L., la capacitatea de 1920 capete de
porci la îngrăşat şi ferma S.C.AGRO ANEL S.R.L., cu capacitatea de 1920 capete.
Situaţia A
(ferma de porci SC AGRO ENY SRL 1920 capete/serie)
Evaluarea imisiilor de AMONIAC:
Pentru estimarea imisiilor de amoniac (NH3) cu ventilaţie la capacitatea maxima se
vor lua în calcul următoarele date:
Debit masic: 0,18 g/s
Diametrul echivalent: 3,2m
Debit gaze: 69,39 mc/s
Viteza: 8,63 m/s
Înălţimea: 5,5m
Temperatura: 20oC (293K)
Dispersia NH3 –ventilaţie la capacitatea maximă
*** SCREEN3 MODEL RUN ***
*** VERSION DATED 96043 ***
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.180000
STACK HEIGHT (M) = 5.5000
STK INSIDE DIAM (M) = 3.2000
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 8.6279
STK GAS EXIT TEMP (K) = 293.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 1.5000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
THE REGULATORY (DEFAULT) MIXING HEIGHT OPTION WAS SELECTED.
THE REGULATORY (DEFAULT) ANEMOMETER HEIGHT OF 10.0 METERS WAS ENTERED.
STACK EXIT VELOCITY WAS CALCULATED FROM
VOLUME FLOW RATE = 69.389999 (M**3/S)
BUOY. FLUX = 0.000 M**4/S**3; MOM. FLUX = 190.570 M**4/S**2.
*** FULL METEOROLOGY ***
**********************************
*** SCREEN AUTOMATED DISTANCES ***
**********************************
*** TERRAIN HEIGHT OF 0. M ABOVE STACK BASE USED FOR FOLLOWING DISTANCES ***
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
64
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M) DWASH
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
50. 87.87 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO
100. 50.30 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 8.28 4.78 NO
200. 22.90 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 15.63 8.61 NO
300. 14.96 4 10.0 10.0 3200.0 9.70 22.73 12.32 NO
400. 10.86 4 8.0 8.0 2560.0 13.16 29.60 15.55 NO
500. 10.30 5 1.5 1.5 10000.0 31.00 27.98 14.73 NO
600. 12.65 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 33.00 16.90 NO
700. 14.28 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 37.70 18.50 NO
800. 15.23 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 42.38 20.08 NO
900. 15.65 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 47.01 21.64 NO
1000. 15.67 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 51.62 23.18 NO
1100. 15.27 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 56.19 24.43 NO
1200. 14.90 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 40.73 17.40 NO
1300. 15.23 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 43.71 18.14 NO
1400. 15.40 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 46.67 18.86 NO
1500. 15.46 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 49.62 19.57 NO
MAXIMUM 1-HR CONCENTRATION AT OR BEYOND 50. M:
50. 87.87 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO
DWASH= MEANS NO CALC MADE (CONC = 0.0)
DWASH=NO MEANS NO BUILDING DOWNWASH USED
DWASH=HS MEANS HUBER-SNYDER DOWNWASH USED
DWASH=SS MEANS SCHULMAN-SCIRE DOWNWASH USED
DWASH=NA MEANS DOWNWASH NOT APPLICABLE, X<3*LB
***************************************
*** SUMMARY OF SCREEN MODEL RESULTS ***
***************************************
CALCULATION MAX CONC DIST TO TERRAIN
PROCEDURE (UG/M**3) MAX (M) HT (M)
-------------- ----------- ------- -------
SIMPLE TERRAIN 87.87 50. 0.
***************************************************
** REMEMBER TO INCLUDE BACKGROUND CONCENTRATIONS **
***************************************************
Fig.1: Imisii de amoniac estimate datorită funcţionării fermei SC AGRO ENY SRL la
capacitatea maximă de ventilaţie, comparat cu concentraţiile maxime admise conform STAS
12574/87.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
65
Valoarea maximă a concentraţiei de amoniac este de 0,088 mg/mc la distanţa de
50m de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia amoniacului este de 0,015 mg/mc şi la
distanţa de 700 m, concentraţia amoniacului este de 0,014 mg/mc.
Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi 0,3
mg/mc medie momentană.
Situaţia A- Tabelul nr. 4.2.5.1. Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere
Poluant
Concentraţia maximă a amoniacului
Observaţii Cmax [µg/mc]
Prag de alertă [µg/mc]
Valoare-limită = prag de
intervenţie [µg/mc]
1 2 3 4 5
Amoniac 87,87 valoare momentana
210 300
La distanţa de 50 m, conc NH3 are valoarea cea mai mare care este de 2,4 ori mai mică decât pragul de alertă.
Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac nu depăşesc pragul de alertă,
ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului înconjurător este în limite admisibile.
Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi
0,3 mg/mc valoare momentană.
Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu vor induce în
factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.
Evaluarea imisiilor de METAN:
Pentru estimarea imisiilor de metan cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua
în calcul următoarele date:
Debit masic: 0,09 g/s
Diametrul echivalent: 3,2m
Debit gaze: 69,39 mc/s
Viteza: 8,63 m/s
Înalţimea: 5,5m
Temperatura: 20oC (293K)
Dispersia CH4 –ventilaţie la capacitatea maximă
*** SCREEN3 MODEL RUN ***
*** VERSION DATED 96043 ***
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
66
EMISSION RATE (G/S) = 0.900000E-01
STACK HEIGHT (M) = 5.5000
STK INSIDE DIAM (M) = 3.2000
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 8.6279
STK GAS EXIT TEMP (K) = 293.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 1.5000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
THE REGULATORY (DEFAULT) MIXING HEIGHT OPTION WAS SELECTED.
THE REGULATORY (DEFAULT) ANEMOMETER HEIGHT OF 10.0 METERS WAS ENTERED.
STACK EXIT VELOCITY WAS CALCULATED FROM
VOLUME FLOW RATE = 69.389999 (M**3/S)
BUOY. FLUX = 0.000 M**4/S**3; MOM. FLUX = 190.570 M**4/S**2.
*** FULL METEOROLOGY ***
**********************************
*** SCREEN AUTOMATED DISTANCES ***
**********************************
*** TERRAIN HEIGHT OF 0. M ABOVE STACK BASE USED FOR FOLLOWING DISTANCES ***
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M) DWASH
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
50. 43.94 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO
100. 25.15 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 8.28 4.78 NO
200. 11.45 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 15.63 8.61 NO
300. 7.478 4 10.0 10.0 3200.0 9.70 22.73 12.32 NO
400. 5.431 4 8.0 8.0 2560.0 13.16 29.60 15.55 NO
500. 5.152 5 1.5 1.5 10000.0 31.00 27.98 14.73 NO
600. 6.326 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 33.00 16.90 NO
700. 7.140 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 37.70 18.50 NO
800. 7.616 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 42.38 20.08 NO
900. 7.824 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 47.01 21.64 NO
1000. 7.836 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 51.62 23.18 NO
1100. 7.634 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 56.19 24.43 NO
1200. 7.452 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 40.73 17.40 NO
1300. 7.613 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 43.71 18.14 NO
1400. 7.701 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 46.67 18.86 NO
1500. 7.729 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 49.62 19.57 NO
MAXIMUM 1-HR CONCENTRATION AT OR BEYOND 50. M:
50. 43.94 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO
DWASH= MEANS NO CALC MADE (CONC = 0.0)
DWASH=NO MEANS NO BUILDING DOWNWASH USED
DWASH=HS MEANS HUBER-SNYDER DOWNWASH USED
DWASH=SS MEANS SCHULMAN-SCIRE DOWNWASH USED
DWASH=NA MEANS DOWNWASH NOT APPLICABLE, X<3*LB
***************************************
*** SUMMARY OF SCREEN MODEL RESULTS ***
***************************************
CALCULATION MAX CONC DIST TO TERRAIN
PROCEDURE (UG/M**3) MAX (M) HT (M)
-------------- ----------- ------- -------
SIMPLE TERRAIN 43.94 50. 0.
***************************************************
** REMEMBER TO INCLUDE BACKGROUND CONCENTRATIONS **
***************************************************
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
67
Fig.2: Imisii de metan estimate datorită funcţionării fermei de porci aparţinând SC
AGRO ENY SRL la capacitatea maximă de ventilaţie
Concentraţia maximă a metanului în aerul înconjurător este de de 0,044 mg/mc, la
distanţa de 50 m faţă de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia metanului în aerul
înconjurător va fi de 0,0075 mg/mc şi la distanţa de 700 m, concentraţia metanului va fi de
0,0071 mg/mc.
Metanul nu este normat conform STAS 12574-87. Limitele de explozie ale
metanului în participaţii volumice sunt cuprinse între 6,1 – 12.8 % (min 43,6 g/mc), iar
concentraţiile de metan în imisii sunt cu mult sub aceste limite.
Conform datelor statistice existente, 70 % din emisiile de metan din sursele
agricole din Europa, provin de la fermele de bovine de carne şi lapte.
Emisiile de metan de la fermele de porci sunt reduse, pe deoparte datorită
metabolismului porcilor dar şi datorită reţetelor faziale de furaje cu care se hrănesc porcii.
Emisiile de metan reprezintă în fond pierderi energetice, care necontrolate, pot afecta
randamentele de creştere. Controlul pierderilor energetice se realizează cu ajutorul
adăposturilor izolate termic şi a sistemelor de ventilaţie dar şi prin compoziţia furajelor cu
care se hrănesc porcii. Hrănirea porcilor cu reţete faziale de furaje urmăreşte reducerea
pierderilor energetice şi a emisiilor de compuşi ai azotului şi fosforului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
68
Evaluarea imisiilor de pulberi:
Pentru estimarea imisiilor de PM10 cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua
în calcul următoarele date:
Debit masic: 0,03 g/s
Diametrul echivalent: 3,2m
Debit gaze: 69,39 mc/s
Viteza: 8,63 m/s
Înălţimea: 5,5m
Temperatura: 20oC (293K)
Dispersia de PM10 –ventilaţie la capacitatea maximă
*** SCREEN3 MODEL RUN ***
*** VERSION DATED 96043 ***
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.300000E-01
STACK HEIGHT (M) = 5.5000
STK INSIDE DIAM (M) = 3.2000
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 8.6279
STK GAS EXIT TEMP (K) = 293.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 1.5000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
THE REGULATORY (DEFAULT) MIXING HEIGHT OPTION WAS SELECTED.
THE REGULATORY (DEFAULT) ANEMOMETER HEIGHT OF 10.0 METERS WAS ENTERED.
STACK EXIT VELOCITY WAS CALCULATED FROM
VOLUME FLOW RATE = 69.389999 (M**3/S)
BUOY. FLUX = 0.000 M**4/S**3; MOM. FLUX = 190.570 M**4/S**2.
*** FULL METEOROLOGY ***
**********************************
*** SCREEN AUTOMATED DISTANCES ***
**********************************
*** TERRAIN HEIGHT OF 0. M ABOVE STACK BASE USED FOR FOLLOWING DISTANCES ***
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M) DWASH
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
50. 14.65 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO
100. 8.384 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 8.28 4.78 NO
200. 3.817 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 15.63 8.61 NO
300. 2.493 4 10.0 10.0 3200.0 9.70 22.73 12.32 NO
400. 1.810 4 8.0 8.0 2560.0 13.16 29.60 15.55 NO
500. 1.717 5 1.5 1.5 10000.0 31.00 27.98 14.73 NO
600. 2.109 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 33.00 16.90 NO
700. 2.380 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 37.70 18.50 NO
800. 2.539 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 42.38 20.08 NO
900. 2.608 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 47.01 21.64 NO
1000. 2.612 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 51.62 23.18 NO
1100. 2.545 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 56.19 24.43 NO
1200. 2.484 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 40.73 17.40 NO
1300. 2.538 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 43.71 18.14 NO
1400. 2.567 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 46.67 18.86 NO
1500. 2.576 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 49.62 19.57 NO
MAXIMUM 1-HR CONCENTRATION AT OR BEYOND 50. M:
50. 14.65 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO
DWASH= MEANS NO CALC MADE (CONC = 0.0)
DWASH=NO MEANS NO BUILDING DOWNWASH USED
DWASH=HS MEANS HUBER-SNYDER DOWNWASH USED
DWASH=SS MEANS SCHULMAN-SCIRE DOWNWASH USED
DWASH=NA MEANS DOWNWASH NOT APPLICABLE, X<3*LB
***************************************
*** SUMMARY OF SCREEN MODEL RESULTS ***
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
69
***************************************
CALCULATION MAX CONC DIST TO TERRAIN
PROCEDURE (UG/M**3) MAX (M) HT (M)
-------------- ----------- ------- -------
SIMPLE TERRAIN 14.65 50. 0.
***************************************************
** REMEMBER TO INCLUDE BACKGROUND CONCENTRATIONS **
***************************************************
Fig.3: Imisii de PM10 estimate datorită funcţionării fermei de porci aparţinând SC
AGRO ENY SRL la capacitatea maximă de ventilaţie, comparată cu concentraţiile
maxime admise conform Ordinul 592/2002
Valoarea maximă a concentraţiei de pulberi este de 0,015 mg/mc la distanţa de 50 m
de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia pulberilor este de 0,0025 mg/mc şi la
distanţa de 700 m, concentraţia pulberilor este de 0,0024 mg/mc.
PM10, conform Ordinul 592/2002, este normat la 0,05 mg/mc medie zilnică .
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
70
Situaţia B – IMPACTUL GLOBAL
(ferma de porci SC AGRO ENY SRL cu 1920 capete/serie
şi SC AGRO ANEL SRL cu 1920 capete/serie)
Evaluarea imisiilor de AMONIAC:
Pentru estimarea imisiilor de amoniac (NH3) cu ventilaţie la capacitatea maxima se
vor lua în calcul următoarele date:
Debit masic: 0,36 g/s
Diametrul echivalent: 4,5m
Debit gaze: 138,78 mc/s
Viteza: 8,73 m/s
Înălţimea: 5,5m
Temperatura: 20oC (293K)
Dispersia NH3 –ventilaţie la capacitatea maximă
*** SCREEN3 MODEL RUN ***
*** VERSION DATED 96043 ***
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.360000
STACK HEIGHT (M) = 5.5000
STK INSIDE DIAM (M) = 4.5000
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 8.7259
STK GAS EXIT TEMP (K) = 293.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 1.5000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
THE REGULATORY (DEFAULT) MIXING HEIGHT OPTION WAS SELECTED.
THE REGULATORY (DEFAULT) ANEMOMETER HEIGHT OF 10.0 METERS WAS ENTERED.
STACK EXIT VELOCITY WAS CALCULATED FROM
VOLUME FLOW RATE = 138.78000 (M**3/S)
BUOY. FLUX = 0.000 M**4/S**3; MOM. FLUX = 385.469 M**4/S**2.
*** FULL METEOROLOGY ***
**********************************
*** SCREEN AUTOMATED DISTANCES ***
**********************************
*** TERRAIN HEIGHT OF 0. M ABOVE STACK BASE USED FOR FOLLOWING DISTANCES ***
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M) DWASH
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
50. 68.38 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 4.38 2.66 NO
100. 69.43 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 8.26 4.76 NO
200. 37.20 4 15.0 15.0 4800.0 7.85 15.67 8.68 NO
300. 25.70 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 22.85 12.54 NO
400. 18.58 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 29.65 15.64 NO
500. 14.21 4 8.0 8.0 2560.0 16.54 36.39 18.77 NO
600. 12.59 5 1.5 1.5 10000.0 37.74 33.23 17.34 NO
700. 14.85 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 38.25 19.59 NO
800. 16.92 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 42.86 21.09 NO
900. 18.44 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 47.45 22.58 NO
1000. 19.45 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 52.02 24.06 NO
1100. 19.68 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 56.56 25.27 NO
1200. 19.68 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 61.07 26.46 NO
1300. 19.50 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 65.55 27.61 NO
1400. 19.21 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 70.01 28.75 NO
1500. 18.82 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 74.45 29.86 NO
MAXIMUM 1-HR CONCENTRATION AT OR BEYOND 50. M:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
71
70. 77.91 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 6.04 3.56 NO
DWASH= MEANS NO CALC MADE (CONC = 0.0)
DWASH=NO MEANS NO BUILDING DOWNWASH USED
DWASH=HS MEANS HUBER-SNYDER DOWNWASH USED
DWASH=SS MEANS SCHULMAN-SCIRE DOWNWASH USED
DWASH=NA MEANS DOWNWASH NOT APPLICABLE, X<3*LB
***************************************
*** SUMMARY OF SCREEN MODEL RESULTS ***
***************************************
CALCULATION MAX CONC DIST TO TERRAIN
PROCEDURE (UG/M**3) MAX (M) HT (M)
-------------- ----------- ------- -------
SIMPLE TERRAIN 77.91 70. 0.
Fig.4: Imisii de amoniac estimate datorită funcţionării fermelor SC AGRO ENY SRL
şi SC AGRO ANEL SRL la capacitatea maximă de ventilaţie, comparate cu
concentraţiile maxime admise conform STAS 12574/87
Valoarea maximă a concentraţiei de amoniac este de 0,078 mg/mc la distanţa de
70m de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia amoniacului este de 0,026 mg/mc şi la
distanţa de 700 m, concentraţia amoniacului este de 0,015 mg/mc.
Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi 0,3
mg/mc medie momentană.
Situaţia B.a. - Tabelul nr. 4.2.5.2. Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere
Poluant
Concentraţia maximă a amoniacului
Observaţii Cmax [µg/mc]
Prag de alertă [µg/mc]
Valoare-limită = prag de
intervenţie [µg/mc]
1 2 3 4 5
Amoniac 77,91 valoare momentana
210 300
La distanţa de 70 m, conc NH3 are valoarea cea mai mare care este de 2,7 ori mai mică decât pragul de alertă.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
72
Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac nu depăşesc pragul de alertă,
ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului înconjurător este în limite admisibile.
Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi
0,3 mg/mc valoare momentană.
Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu vor induce în
factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.
Evaluarea imisiilor de METAN:
Pentru estimarea imisiilor de metan cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua
în calcul următoarele date:
Debit masic: 0,18 g/s
Diametrul echivalent: 4,5m
Debit gaze: 138,78 mc/s
Viteza: 8,73 m/s
Înalţimea: 5,5m
Temperatura: 20oC (293K)
Dispersia CH4 –ventilaţie la capacitatea maximă
*** SCREEN3 MODEL RUN ***
*** VERSION DATED 96043 ***
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.180000
STACK HEIGHT (M) = 5.5000
STK INSIDE DIAM (M) = 4.5000
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 8.7259
STK GAS EXIT TEMP (K) = 293.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 1.5000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
THE REGULATORY (DEFAULT) MIXING HEIGHT OPTION WAS SELECTED.
THE REGULATORY (DEFAULT) ANEMOMETER HEIGHT OF 10.0 METERS WAS ENTERED.
STACK EXIT VELOCITY WAS CALCULATED FROM
VOLUME FLOW RATE = 138.78000 (M**3/S)
BUOY. FLUX = 0.000 M**4/S**3; MOM. FLUX = 385.469 M**4/S**2.
*** FULL METEOROLOGY ***
**********************************
*** SCREEN AUTOMATED DISTANCES ***
**********************************
*** TERRAIN HEIGHT OF 0. M ABOVE STACK BASE USED FOR FOLLOWING DISTANCES ***
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M) DWASH
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
50. 34.19 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 4.38 2.66 NO
100. 34.71 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 8.26 4.76 NO
200. 18.60 4 15.0 15.0 4800.0 7.85 15.67 8.68 NO
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
73
300. 12.85 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 22.85 12.54 NO
400. 9.288 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 29.65 15.64 NO
500. 7.106 4 8.0 8.0 2560.0 16.54 36.39 18.77 NO
600. 6.294 5 1.5 1.5 10000.0 37.74 33.23 17.34 NO
700. 7.424 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 38.25 19.59 NO
800. 8.461 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 42.86 21.09 NO
900. 9.220 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 47.45 22.58 NO
1000. 9.724 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 52.02 24.06 NO
1100. 9.838 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 56.56 25.27 NO
1200. 9.838 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 61.07 26.46 NO
1300. 9.751 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 65.55 27.61 NO
1400. 9.603 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 70.01 28.75 NO
1500. 9.411 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 74.45 29.86 NO
MAXIMUM 1-HR CONCENTRATION AT OR BEYOND 50. M:
70. 38.96 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 6.04 3.56 NO
DWASH= MEANS NO CALC MADE (CONC = 0.0)
DWASH=NO MEANS NO BUILDING DOWNWASH USED
DWASH=HS MEANS HUBER-SNYDER DOWNWASH USED
DWASH=SS MEANS SCHULMAN-SCIRE DOWNWASH USED
DWASH=NA MEANS DOWNWASH NOT APPLICABLE, X<3*LB
***************************************
*** SUMMARY OF SCREEN MODEL RESULTS ***
***************************************
CALCULATION MAX CONC DIST TO TERRAIN
PROCEDURE (UG/M**3) MAX (M) HT (M)
-------------- ----------- ------- -------
SIMPLE TERRAIN 38.96 70. 0.
Fig.5: Imisii de metan estimate datorită funcţionării fermelor de porci aparţinând SC
AGRO ENY SRL şi SC AGRO ANEL SRL la capacitatea maximă de ventilaţie
Concentraţia maximă a metanului în aerul înconjurător este de de 0,039 mg/mc, la
distanţa de 70 m faţă de fermă. La distanţa de 300 m concentraţia metanului în aerul
înconjurător va fi de 0,013 mg/mc şi la distanţa de 700 m va fi de 0,007 mg/mc.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
74
Metanul nu este normat conform STAS 12574-87. Limitele de explozie ale
metanului în participaţii volumice sunt cuprinse între 6,1 – 12.8 % (min 43,6 g/mc), iar
concentraţiile de metan în imisii sunt cu mult sub aceste limite.
Conform datelor statistice existente, 70 % din emisiile de metan din sursele
agricole din Europa, provin de la fermele de bovine de carne şi lapte.
Emisiile de metan de la fermele de porci sunt reduse, pe deoparte datorită
metabolismului porcilor dar şi datorită reţetelor faziale de furaje cu care se hrănesc porcii.
Emisiile de metan reprezintă în fond pierderi energetice, care necontrolate, pot afecta
randamentele de creştere. Controlul pierderilor energetice se realizează cu ajutorul
adăposturilor izolate termic şi a sistemelor de ventilaţie dar şi prin compoziţia furajelor cu
care se hrănesc porcii. Hrănirea porcilor cu reţete faziale de furaje urmăreşte reducerea
pierderilor energetice şi a emisiilor de compuşi ai azotului şi fosforului.
Evaluarea imisiilor de pulberi:
Pentru estimarea imisiilor de PM10 cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua
în calcul următoarele date:
Debit masic: 0,06 g/s
Diametrul echivalent: 4,5m
Debit gaze: 138,78 mc/s
Viteza: 8,73 m/s
Înălţimea: 5,5m
Temperatura: 20oC (293K)
Dispersia de PM10 –ventilaţie la capacitatea maximă
*** SCREEN3 MODEL RUN ***
*** VERSION DATED 96043 ***
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.600000E-01
STACK HEIGHT (M) = 5.5000
STK INSIDE DIAM (M) = 4.5000
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 8.7259
STK GAS EXIT TEMP (K) = 293.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 1.5000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
THE REGULATORY (DEFAULT) MIXING HEIGHT OPTION WAS SELECTED.
THE REGULATORY (DEFAULT) ANEMOMETER HEIGHT OF 10.0 METERS WAS ENTERED.
STACK EXIT VELOCITY WAS CALCULATED FROM
VOLUME FLOW RATE = 138.78000 (M**3/S)
BUOY. FLUX = 0.000 M**4/S**3; MOM. FLUX = 385.469 M**4/S**2.
*** FULL METEOROLOGY ***
**********************************
*** SCREEN AUTOMATED DISTANCES ***
**********************************
*** TERRAIN HEIGHT OF 0. M ABOVE STACK BASE USED FOR FOLLOWING DISTANCES ***
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
75
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M) DWASH
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----
50. 11.40 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 4.38 2.66 NO
100. 11.57 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 8.26 4.76 NO
200. 6.201 4 15.0 15.0 4800.0 7.85 15.67 8.68 NO
300. 4.283 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 22.85 12.54 NO
400. 3.096 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 29.65 15.64 NO
500. 2.369 4 8.0 8.0 2560.0 16.54 36.39 18.77 NO
600. 2.098 5 1.5 1.5 10000.0 37.74 33.23 17.34 NO
700. 2.475 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 38.25 19.59 NO
800. 2.820 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 42.86 21.09 NO
900. 3.073 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 47.45 22.58 NO
1000. 3.241 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 52.02 24.06 NO
1100. 3.279 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 56.56 25.27 NO
1200. 3.279 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 61.07 26.46 NO
1300. 3.250 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 65.55 27.61 NO
1400. 3.201 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 70.01 28.75 NO
1500. 3.137 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 74.45 29.86 NO
MAXIMUM 1-HR CONCENTRATION AT OR BEYOND 50. M:
70. 12.99 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 6.04 3.56 NO
DWASH= MEANS NO CALC MADE (CONC = 0.0)
DWASH=NO MEANS NO BUILDING DOWNWASH USED
DWASH=HS MEANS HUBER-SNYDER DOWNWASH USED
DWASH=SS MEANS SCHULMAN-SCIRE DOWNWASH USED
DWASH=NA MEANS DOWNWASH NOT APPLICABLE, X<3*LB
***************************************
*** SUMMARY OF SCREEN MODEL RESULTS ***
***************************************
CALCULATION MAX CONC DIST TO TERRAIN
PROCEDURE (UG/M**3) MAX (M) HT (M)
-------------- ----------- ------- -------
SIMPLE TERRAIN 12.99 70. 0.
Fig.6: Imisii de PM10 estimate datorită funcţionării fermelor de porci aparţinând SC
AGRO ENY SRL şi SC AGRO ANEL SRL la capacitatea maximă de ventilaţie,
comparate cu concentraţiile maxime admise conform Ordinul 592/2002
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
76
Valoarea maximă a concentraţiei de PM10 este de 0,013 mg/mc la distanţa de 70 m
de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia pulberilor este de 0,004 mg/mc şi la distanţa
de 700 m este de 0,002 mg/mc.
PM10, conform Ordinul 592/2002, este normat la 0,05 mg/mc medie zilnică .
Ferma de creştere şi îngrăşarea porcilor, după dezvoltarea capacităţii, va avea un
număr de animale, sub limitele IPPC. Cu toate acestea ferma, se poate caracteriza ca
având un grad ridicat de organizare si specializare. Activitaţile sunt centrate pe creşterea
şi îngrăşarea porcilor, utilizând tehnicile recomandate de BAT. Tehnicile BAT, aplicate în
fermă şi avute în vedere la proiectarea extinderii, includ următoarele elemente:
1. Modul de adăpostire a animalelor.
2. Sistemul de îndepărtare şi stocare (intern) a bălegarului produs.
3. Echipamentul folosit pentru controlul şi menţinerea climatului în interior.
4. Echipamentul folosit pentru hrănirea şi adăparea animalelor
Alte elemente esenţiale pentru sistemele din fermă, incluse şi în proiectul de
extindere a capacităţii, sunt: depozitarea hranei, depozitarea balegarului în utilităţi
separate, colectarea selectivă şi depozitarea altor reziduuri în scopul valorificării sau
eliminării
controlate, tratarea dejecţiilor cu aditivi şi transportul acestora cu vidanje-cisternă etanşe.
Aceste tehnici conduc la reducerea emisiilor de amoniac şi implicit a mirosurilor.
Faptul că pardoseala grajdului proiectat şi existent, va fi/este, parţial secţionată,
minimizarea pierderilor de apă din sistemul de adăpare, care elimină umezirea excesivă a
dejecţiilor, sunt măsuri care reduc emisiile de amoniac din interiorul halelor cu cca. 20 %.
Deoarece, bălegarul poate degaja şi alte neplăceri legate de mirosuri, acesta este
tratat cu aditivi.
În ceea ce priveşte, alte surse de emisii în aerul înconjurător de pe amplasament,
cum ar fi, arderea combustibililor solizi şi a motorinei, debitele masice şi concentraţiile
poluanţilor din gazele arse, sunt nesemnificative şi se încadrează în valorile limită de
emisie reglementate de ord. 462/93 al MAPPM.
Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac, metan şi PM10 nu depăşesc
pragul de alertă, ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului inconjurător este în
limite admisibile.
Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu va induce în
factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
77
Măsuri de diminuare a impactului
În cazul acestui obiectiv, dotările prevăzute în proiect, pot asigura un control
eficient al emisiilor, cu condiţia ca tehnicile de operare să fie respectate.
Pentru diminuarea impactului generat de emisiile de amoniac se recomandă
următoarele:
o managementul nutriţional va avea în vedere menţinerea în limite rezonabile a
conţinutului de proteine din furajele cu care sunt hrănite animalele, pentru ca
excreţia de azot să fie minimă;
o Pentru tratarea dejecţiilor se vor utiliza aditivi care să împiedice descompunerea
ureei în amoniac.
o Mentenanţa sistemului de adăpare al porcilor, astfel încât să fie eliminată
posibilitatea pierderilor şi a risipei de apă. Pierderile de apă care ar produce
umezirea excesivă a dejecţiilor, favorizând hidroliza ureei şi astfel s-ar mări emisia
de amoniac
o Planificarea activităţilor din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente,
sesisabile olfactiv (transportul dejecţiilor, anumite lucrări de întreţinere) va ţine cont
de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea în perioadele defavorabile
dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înourat, stabilitate
atmosferică), pentru prevenirea transportului poluanţilor odorizanţi (NH3) la
distanţe mari.
o Informarea de către fermier a publicului cu privire la programul de fertilizare cu
dejecţii a terenurilor agricole şi rezolvarea imediată a plângerilor în cazul producerii
unor incidente care ar putea genera emisii de mirosuri.
4.3. Solul
Solul de pe amplasament are următoarea coloană stratigrafică: sol vegetal, sub
care întâlnim un complex argilos constituit dintr-o argilă brun, cafenie negricioasă tare,
uneori nisipoasă, cu slabe intercalaţii de nisip. Apa subterană freatică este la adâncimea
de 6 m. Terenurile pe care se va efectua împrăştierea dejecţiilor au tipuri de soluri cu
însuşiri diferite. Pe terenul situat în zona de luncă a V. Sălaj, unitatea de sol este
aluviosolul eutric, cu textură în profil lutonisipoasă, adâncimea apei subterane 1,5 -2m, cu
o clasă de vulnerabilitate mare la azot. Terenul este plan.
Pe terenurile situate în versanţi întâlnim următoarele unităţi de sol:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
78
preluvosol tipic, cu textură în profil lutargilos, roca mamă fiind constituită din
argile;
preluvosol calcic, cu textura în profil argilolutoasă, roca mamă fiind
constituită din argile carbonatice;
erodosol calcaric, cu textura în profil lutprăfos, roca mamă fiind constituită
din luturi carbonatice.
Apa subterană este situată la adâncimi de 5 -10 m. Solurile de pe versanţi au o
clasă de vulnerabilitate la azot, scăzută. Solurile au fertilitate scăzută spre mijlocie, sunt
cultivate cu cereale şi necesită măsuri ameliorative prin aplicarea de îngrăşăminte
organice. Eroziunea de suprafaţă este caracteristică solului de pe versanţi iar
stagnogleizarea este specifică pentru zona plană.
În perioada de construire a adăpostului proiectat, impactul asupra solului va fi
mecanic, datorită lucrărilor de excavaţii şi amenajarea terenului. Solul fertil de pe
amplasamentele viitoarelor construcţii va fi descopertat, cca 150-200 mc şi va fi
împrăştiat pe terenurile cu fertilitate scăzută iar pământul în exces se va utiliza pentru
sistematizarea verticală şi orizontală a amplasamentului.
Soluţiile tehnice adoptate la proiectarea grajdului şi a bazinului de stocare a
dejecţiilor, pentru prevenirea poluării solului şi a subsolului, sunt de creare a unor bariere
artificile, care să împiedice migrarea poluanţilor în sol. Astfel, sub radierul cuvelor de
colectare a dejecţiilor de sub grătarele din pavimentul grajdului se va aşterne o folie de
impermiabilizare. Cuvele se vor executa din beton vibrat cu aditivi de impermiabilizare, cu
grosimea pereţilor de 0,25 m.
Evacuarea apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor în bazinul de stocare temporară
proiectat, se face prin conducte din PVC, îmbinate etanş.
Bazinele de colectare şi stocare temporară a apelor uzate tehnologice şi a
dejecţiilor vor fi hidroizolate pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor
datorită porozitătii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se recomandă
utilizarea răşinilor de tip *apa stop* şi a foliei din PEHD. Această recomandare este
motivată de porozitatea betonului. În programul de monitorizarea calitătii constructiilor,
titularul este obligat să includă măsura verificării etanseitătii structurilor subterane, la
receptia obiectivului.
Pentru protecţia solului de pe amplasamentul fermei, s-au prevăzut următoarele
masuri:
o platforme exterioare protejate prin betonare;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
79
o pavimentele adăposturilor şi facilităţile pentru stocarea temporară a
dejecţiilor impermiabilizate şi hidroizolate;
o eliminarea controlată a deşeurilor şi bazinul de retenţie a apelor menajere,
amplasat subteran protejat în interior şi exterior pentru prevenirea
exfiltraţiilor, respectiv infiltraţiilor.
Prognozarea impactului
Pe amplasamentul fermei impactul asupra solului este nesemnificativ, datorită
măsurilor de protecţie luate.
Dejectiile fermentate o perioadă de 6 luni, sunt transportate şi împrăştiate pe
suprafaţa solului pentru fertilizare. În perioada de interdicţie în utilizarea dejecţiilor
fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă cu vidanja într-un batal existent de
2400 mc aflata la 500 de m de fermă.
Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină pe lângă
riscul de poluare al acviferului şi riscuri pentru sol, cum ar fi acidifierea şi suprafertilizarea
cu consecinţe asupra compoziţiei minerale neadecvate a producţiei agricole, obţinute de
pe aceste terenuri.
Am menţionat anterior că, pentru realizarea unui management adecvat al
produselor organice reziduuale, deţinătorii de ferme zootehnice S.C.AGRO ENY S.R.L.,
S.C. AGRO ANEL S.R.L. şi S.C. ADEM PROD S.R.L. au comandat la OSPA Sălaj,
elaborarea unui studiu pedologic şi agrochimic. Suprafaţa de teren pentru care fermierii
au încheiat convenţii cu deţinătorii de terenuri, pentru a fi împrăştiate dejecţiile este 471
ha. Au fost studiate patru unităţile de sol, din care una este situată în zona de luncă, cu
vulnerabilitate la azot mare, adâncimea apei subterane fiind la 1,5 – 2 m. Trei unităţi de
sol, sunt situate pe versanţi cu pantă medie, cu vulnerabilitate la azot scăzută. Textura în
profil a solului este grosieră, lutonisipoasă, lutoargiloasă, argilolutoasă şi lutoprăfoasă.
Fertilitatea este scăzută spre mijlocie iar permiabilitate este medie. Având în vedere
caracteristicile solului, măsurile ameliorative recomandate sunt fertilizarea organică.
Studiul de management al reziduurilor organice, conţine planurile de fertilizare cu
îngrăşăminte organice, pe fiecare parcelă în parte, dozele care trebuie aplicate pentru
evitarea riscului de poluare a solului şi apelor subterane. Totodată a fost stabilit
calendarul de interdicţii pentru împrăştierea îngrăşămintelor organice.
Suprafaţa de teren pe care fermierul o are la dispoziţie pentru împrăştierea
dejecţiilor fermentate este de peste 157 ha.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
80
Suprafaţa de teren necesară pentru împrăştierea dejecţiilor determinată conform
Codului de bune practici agricole, în cazul aplicării a 170 kg de N/ha este de 124,61 ha
şi în cazul aplicării a 210 kg de N/ha este de 100,99 ha.
Dacă se vor respecta planurile de fertilizare, respectiv dozele aplicate, în funcţie de
caracteristicile solului şi a culturilor agricole planificate, precum şi perioadele de interdicţie
pentru împrăştierea îngrăşămintelor pe suprafaţă efectul fertilizării va fi benefic, factorii de
mediu apă şi sol nefiind afectaţi.
Trebuie să precizăm că procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară
într-un sol supus poluării au de cele mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi
transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel încât inconvenientele poluării se
diminuează în mod considerabil.
Măsuri de diminuare a impactului
Proiectul cuprinde măsuri constructive pentru diminuarea impactului asupra solului,
datorită activităţilor desfăşurate pe amplasamentul fermei, care au fost descrise anterior.
De asemenea prin aplicarea planurilor fertilizare recomandate de studiul de
management al produselor organice reziduuale, elaborat de OSPA Sălaj, impactul asupra
solului şi apelor subterane freatice va fi minimizat.
Prin programul nutriţional care se va aplica în fermă se va reduce conţinutul de N
şi P, excretat de animale în dejecţii.
Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele lipsite de precipitaţii in
cantităţi care să nu depăşească dozele pe an stabilite prin studiul elaborat de OSPA
Sălaj, cu un interval de trei ani între două fertilizari pe aceiaşi parcelă. Alte măsuri pentru
protecţia solului:
o adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii
agricole şi la caracteristicile solului;
o dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de
vegetaţie a culturilor pentru asimilarea azotului;
o tratamentul dejecţiilor în ferma, înainte de evacuarea acestora pe câmp,
utilizând aditivi pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi,
creşterea valorii de fertilizare şi pentru accelerarea proceselor de
stabilizarea prin fermentare a dejecţiilor şi distrugerea microorganismelor
patogene;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
81
o în scopul prevenirii poluării solului ca urmare a utilizării dejecţiilor pentru
fertilizarea terenurilor, se vor respecta, H.G.nr.964/2000 privind aprobarea
Planului de actiune pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati
proveniti din sursele agricole şi Codul de bune practici agricole.
4.4. Geologia subsolului
Judeţul Sălaj este situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici
şi Munţii Apuseni. Sub aspectul reliefului putem evidenţia potenţialul oferit de relieful
predominant de dealuri şi piemonturi joase, cu lungi interfluvii „îmbrăcate” cu vii şi livezi.
Bazinul Silvaniei este un bazin larg, de formă triunghiulară, străbătut de la Sud
spre Nord şi Vest de V. Beretăului şi mai la Est de V. Crasnei, format din depozite
damiene şi terţiare care se sprijină peste un fundament de Cristalin. Orizontul inferior, cu
grosimea de 70-100 m este format din marne. Orizontul mijlociu gros de cca 400 m, este
format din argile cenuşii sau gălbui, uneori plastice, alteori puţin marnoase şi cu
intercalaţii de nisipuri.
Orizontul superior este reprezentat de nisipuri şi pietrişuri fluvio-lacustre cu
stratificaţie torenţială, cu grosimea de 30-40 m. Acest orizont reprezintă Pliocenul
superior.
Studiul geotehnic executat pe amplasament ne arată că roca de bază, este
reprezentată de argila marnoasă cenuşie, peste care s-au depus formaţiunile mai recente
reprezentate prin argile, argile nisipoase, nisipuri şi pietrişuri. Apa subterană freatică nu a
fost semnalată la adâncimea de fundare a construcţiilor de – 2,50 m, aceasta fiind
prezentă la adâncimea de 6 m.
Din punct de vedere seismic, ferma se află în zona de sismicitate F, cu perioada
de colţ TC = 0,7 şi coeficientul de seismicitate KS = 0,08. Dintre terenurile pe care se vor
împrăştia dejecţiile, cel amplasat în zona de luncă a râului V.Sălaj, localitatea Cehu
Silvaniei, prezintă o vulnerabilitate mare la azot (NO3-), nivelul hidrostatic mediu fiind între
– 1,5 şi – 2,0 m. Alte trei unităţi de sol se încadrează în clasele cu vulnerabilitate scăzută
la azot (NO3-).
Impactul prognozat
Impactul asupra subsolului poate fi generat de exfiltraţiile din facilităţile de stocare
a apelor uzate şi a dejecţiilor sau de împrăştierea fertilizanţilor organici pe sol. De la
suprafaţa solului spre profunzime distingem două zone:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
82
Zona nesaturată unde porii sunt umpluţi parţial cu apă, parţial cu aer, fapt ce
permite coexistenţa la acest nivel a fazelor solidă, lichidă şi gazoasă. Împrăştierea pe
suprafaţa solului, a unor cantităţi de fertilizanţi organici, mai mari decât necesarul
plantelor şi capacitatea de autoepurare a solului ar conduce la formarea în zona
nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de
convecţie, dispersie, adsorbţie şi activitate biologică. Poluanţii din dejecţii, în special sub
formă de azotaţi, levigaţi de apa din porii zonei nesaturate, se vor deplasa preponderent
după o componentă verticală descendentă, în zona saturată.
Zona saturată este acviferul, care comportă două faze: faza solidă care este
stratul magazin şi faza lichidă care este apa subterană.
Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină riscul de
poluare al acviferului.
Măsuri de diminuare a impactului
Proiectul de extindere şi modernizare a fermei are prevăzute lucrări pentru
realizarea barierelor artificiale, care să împiedică migrarea poluanţilor în sol şi subsol.
Soluţiile tehnice adoptate la proiectarea grajdului şi a bazinului de stocare a dejecţiilor,
pentru prevenirea poluării subsolului, sunt de creare a unor bariere artificile, care să
împiedice migrarea poluanţilor. Astfel, sub radierul cuvelor de colectare a dejecţiilor de
sub grătarele din pavimentul grajdului se va aşterne o folie de impermiabilizare. Cuvele
se vor executa din beton vibrat cu aditivi de impermiabilizare, cu grosimea pereţilor de
0,25 m.
Evacuarea apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor în bazinul de stocare temporară
Bazinul pentru stocarea temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi
hidroizolat cu folie din polietilenă pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea
exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se va
utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din PEHD. Pereţii bazinului vor avea grosimea de
0,25 m.
Planurile de fertilizarere cu dejecţii a terenurilor, stabilesc dozele de fertilizanţi,
interdicţiile în efectuare împrăştierii fertilizanţilor organici, în funcţie de condiţiile
pedoclimatice, pentru a asigura protecţia calităţii apelor subterane împotriva poluării cu
nitraţi.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
83
4.5. Biodiversitatea
În judeţul Sălaj au fost declarate prin acte normative un număr de 15 arii naturale
protejate de interes naţional totalizând o suprafaţă totală de 484 de ha.
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Sălaj cuprinde ariile protejate de interes
naţional (rezervaţii naturale), aflate pe teritoriul administrativ al judeţului Sălaj, declarate
prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a III-a - arii protejate, publicat în Monitorul Oficial al României Nr.
152/2000.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
84
Lista ariilor protejate
Amplasamentul obiectivului este situat la 165 de m de aria protejată Lunca Valea
Sălajului cu lalea pestriţă.
Poziţia în Legea 5/2000, respectiv H.G.R. 2151/2004
Denumirea ariei protejate
Localizare Categoria
IUCN Categorie
Suprafaţa
(ha)
2.682 Grădina Zmeilor Comuna Bălan, sat Gâlgău Almaşului
IV Rezervaţie naturală
3,00
2.683 Pietrele Moşu şi Baba Comuna Năpradea,
sat Someş-Guruslău III
Monument al naturii
0,20
2.684 Poiana cu narcise de
la Racâş-Hida Comuna Hida, sat
Racâş IV
Rezervaţie naturală
1,50
2.685 Calcarele de Rona Oraşul Jibou, sat
Rona III
Monument al naturii
0,50
2.686 Balta Cehei Oraşul Şimleul
Silvaniei, sat Cehei IV
Rezervaţie naturală
18,20
2.688
Rezervaţia peisagistică
Stanii Cliţului
Comuna Băbeni, sat Cliţ
IV Rezervaţie naturală
16,00
2.689 Gresiile de pe Stânca
Dracului Comuna Hida III
Rezervaţie naturală
1,00
2.690
Rezervaţia peisagistică
Tusa-Barcău
Comuna Sâg, sat Tusa
III Monument al
naturii 13,43
2.691 Mlaştina de la Iaz Comuna Plopiş, sat
Iaz IV
Rezervaţie naturală
10,00
2.692 Pădurea La Castani Comuna Ileanda, sat
Rogna IV
Rezervaţie naturală
7,80
2.693 Stejărişul Panic Comuna Hereclean,
sat Panic IV
Monument al naturii
2,00
2.694 Stejărişul de baltă
Panic Comuna Hereclean,
sat Panic IV
Monument al naturii
1,70
2.687 Lunca cu lalea pestriţă – Valea
Sălajului
Oraşul Cehu Silvaniei
IV Monument al
naturii 10,00
III.3. Peştera Măgurici Comuna Ileanda III Rezervaţie naturală
1,00
IV.45 Pădurea Lapiş Comuna Nuşfalău IV Monument al
naturii 430,40
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
85
Fritillaria Meleagris (laleaua pestriţă, căldăruşa)
Ceea ce o deosebeşte de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe,
dar şi modul de răspândire, deoarece ea creşte la noi spontan în locurile umede, în
apropierea pădurilor. Pentru frumuseţea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale
ţării a ajuns pe cale de dispariţie.
Poza nr. 1: Lalea pestriţă (Fritillaria Meleagris)
Lunca cu lalea pestriţă de pe Valea Sălajului este o rezervaţie naturală situată pe
teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei, la aproximativ un kilometru de oraş.
Rezervaţia ocupă o suprafaţă totală de 10 hectare şi protejează populaţia de Fritillaria
meleagris (cunoscută sub denumirea populară de laleaua pestriţă sau căldăruşa).
Laleaua este amplasata pe o faneaţă higrofila, variată, sub aspect floristic şi destul de
diversă sub aspect fitocenotic. Aici, datorită drenărilor şi a păşunatului excesiv, numărul
exemplarelor de lalea pestriţă a scăzut dramatic.
Laleaua pestrita este o floare primăvaratică, de o frumuseţe exotică, protejată în
toate ţările europene. În Romania a fost declarata “monument al naturiiI, fiind protejată
prin lege. Înfloreşte în lunile martie-mai, în funcţie de condiţiile geografice. Preferă locurile
umede de la şes sau de la marginea pădurilor, fiind întălnită în mai multe zone din Sălaj.
Rădăcina este bulboasă, iar tulpina are 20-30 centimetri, frunzele fiind liniare. Culesul
abuziv se datorează folosirii ei la vopsitul scoarţelor în violet, datorită pigmentului care se
găseşte în cupele florale.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
86
Prognoza impactului
Analiza de prognoză are în vedere vulnerabilităţile speciei ocrotite de lege:
- Combaterea excesului de umiditate.
- Păşunatul excesiv.
- Prelevarea excesivă a exemplarelor de Fritillaria Meleagris pentru
utilizări în gospodării pentru vopsirea scoarţelor în violet.
Din datele prezentate, cu privire la emisii şi imisii emisiile din ferma analizată,
rezultă că poluanţii nu sunt de natură sau în concentraţii care să afecteze biocenoza din
rezervaţia naturală de interes naţional.
Analiza efectelor potenţiale ale proiectului asupra ecosistemului s-a efectuat
conform următoarei grile:
Categoriile de impact:
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale
propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor
de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau
fără efect
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor
de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Sintetic prognoza impactului proiectului propus asupra biodiversitatii este
prezentata, astfel:
Aspecte de mediu Impactul prognozat
Modificari ale suprafeţelor de păduri, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă
Construcţia şi funcţionarea fermei nu vor modifiaca suprafetele împădurite, zone umede, corpuri de apa de suprafaţă. Nu influenţează în niciun fel regimul hidric al păşunei pe care se află rezervaţia. Păşunea higrofilă constituie un factor
determinant pentru dezvoltarea Fritillaria Meleagris Categoria de impact:impact neutru
Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie
Amplasamentul obiectivului nu este situat în rezervaţie. Natura poluanţilor emişi, debitele masice şi concentraţiile acestora nu afectează habitatul speciei ocrotite. Categoria de impact: impact neutru
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
87
Modificare/distrugerea populatiei de plante
Nu este afectat solul din rezervaţie datorită lucrărilor proiectate. Solul de pe amplasamentul obiectivului, este afectat ca urmare a ocupării temporare (oganizare de şantier) şi definitivă de construcţiile proiectate (suprafeţe reduse). Terenul este situat în incinta fermei existente având funcţiune destinată construcţiilor agro-zootehnice, ecosistem simplificat datorită funcţiunii prevăzute. Folosirea dejecţiilor fermentate pentru fertilizarea terenurilor agricole slab productive va avea efecte benefice. Măsuri compensatorii: -solul vegetal de pe suprafeţele ocupate va fi împrăştiat pe terenuri slab productive.; -plantarea de arbori şi abuşti şi inerbarea zonelor libere de pe amplasament.
Categoria de impact: Efect nesemnificativ de scurtă
durată(în perioada de construire).
Modificarea compozitiei de specii de plante: specii locale sau aclimatizate, raspindirea speciilor invadatoare.
Nu se modifica compozitia de specii de plante. Categoria de impact:impact neutru
Modificarea resurselor de specii de plante cu valoare economica
Pe amplasament nu se identifică resurse de specii de plante cu valoare economică. Terenul ocupat temporar va fi inerbat. Perimetral va fi realizată o perdea vegetală din arbori şi arbuşti. Categoria de impact:impact neutru
Distrugerea/modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie
Pe amplasamentul fermei nu sunt habitatele speciilor de animale incluse in Cartea Rosie Categoria de impact:impact neutru
Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate.
Nu sunt afectate speciile şi populaţiile de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate. Sunt prevăzute măsuri pentru protecţia calităţii apelor, împotriva poluării cu nutrienţi(N, P) care să provoace eutrofizarea corpurilor de apă de suprafaţă. Categoria de impact: impact neutru.
Dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti
Nu este afectatată dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti Categoria de impact:impact neutru
Modificarea/distrugerea rutelor de migrare
Nu se modifică/distrug rutelor de migrare. Categoria de impact:impact neutru
Alterarea sau modificarea speciilor de fungii/ciuperci, modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci
Nu are efect. Categoria de impact:impact neutru
Pericolulul distrugerii mediului natural in caz de accident.
Structurile de rezistenţă ale construcţiilor au fost proiectate, conform normativului P100-1/2006 ,,Cod de proiectare seismica-partea I-prevederi de proiectare pentru cladiri” pentru cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani. Amplasamentul se situeaza in zona cu valori ale perioadei de colt (control) a spectrului de raspuns de Tc=0,7s, coeficientului de seismicitate Ks = 0,08 Obiectivul nu intră sub incidenţa HG 708/2007, modificată de HG79/2010.
Categoria de impact:impact neutru
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
88
Măsuri pentru reducerea impactului
Ferma nu va genera emisii care afectează starea favorabilă de conservare a speciilor de
floră şi faună. Măsurile pentru reducerea impactului:
o Protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane împotriva poluării cu
compuşi ai azotului şi fosforului, nutrienţi care generează eutrofizarea
corpurilor de apă.
o Împrăştierea dejecţiilor pe sol se va efectua conform planurilor de fertilizare.
Dejecţţile fermentate, transportate din fermă se vor administra imediat,
nefiind depozitate în câmp.
o Pe terenurile cultivate de către titularul activităţii se vor utiliza pesticide
biodegradabile şi nu va fi incendiată vegetaţia.
o Lucrările de desinsecţie şi deratizare care se vor efectua în fermă, vor fi
externalizate prin contracte cu operatori autorizaţi.
o Nu se vor fertiliza cu dejecţii terenurile situate în zonele umede.
4.6. Peisajul
Terenul de pe amplasamentul fermei are următoarea utilizare:
Tabel 6.1.1
Utilizarea terenului
Suprafaţa (m2)
Înainte de punerea în aplicare a proiectului
După punerea în aplicare a proiectului
Recultivată
În agricultură: - - -
Alei şi parcări betonate 583,12 583,12 -
Zone construite 1560,29 2552,68 -
Alte terenuri:
-suprafaţa liberă 3256,8 2264,2 -
TOTAL: 5400 5400 -
Perimetral se va realiza o perdea vegetală de protecţie prin plantarea de
arbori şi arbuşti din specii. Peisagistic, se va realiza o zonă vegetală de tip *bocage*
utilizată în mod frecvent la fermele din Europa de vest.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
89
4.7. Mediul social şi economic
Ferma este situată în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei. Suprafaţă intravilanului
oraşului este de 424 ha. Numărul de locuitori ai oraşului Cehu Silvaniei este de 8000
persoane. Cea mai apropiată locuinţă de fermă este situată la o distanţă de 750 m.
Activitatea desfăşurată şi proiectul de modernizare şi extinderea capacităţii fermei nu au
impact asupra dezvoltării demografice a localităţii Cehu Silvaniei. Din punct de vedere al
dotărilor existente şi a celor prevăzute în proiectul de modernizare şi extindere a
capacităţii, aceste corespund recomandărilor BAT, deşi obiectivul nu este o instalaţie
IPPC.
Mirosul este o problemă locală dar devine o problemă importantă pe măsură ce
creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numărul de clădiri de locuit creşte în
zonele fermelor.
Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă
la creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu.
Pentru a înlătura dezagrementele pe care mirosurile le pot genera în fermă se
utilizează aditivi pentru reducerea mirosurilor neplăcute. Transportul dejeciilor din
fermă se face cu cisterne vidanje, etanşe.
Activităţile din care pot fi emisii de mirosuri neplăcute nu se planifică în
perioadele defavorabile dispersiei, ex: calm atmosferic sau inversiuni termice.
Fermierul va promova o campanie de informare a publicului, cu privire la
programarea activităţilor care pot genera mirosuri neplăcute cum ar fi împrăştierea
dejecţiilor pe suprafeţele agricole şi la măsurile de eliminare a mirosurilor neplăcute.
Din punct de vedere economic modernizarea şi extinderea capacităţii fermei are
efecte benefice.
Poulaţia va trebui să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru
asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural
Activitatea propusă nu are impact asupra condiţiilor etnice şi culturale.
5. Analiza alternativelor
Varianta 0, reprezintă situaţia existentă în care ferma rămâne la capacitatea
reglementată prin autorizaţia de mediu.
Varianta 1, extinderea şi modernizarea fermei.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
90
Extinderea şi modernizarea fermei, în condiţiile respectării proiectului şi a
recomandărilor din acest studiu va avea un impact asupra mediului inconjurator în limitele
admise. Investiţia propusă beneficiază de facilităţile oferite de reţelele de asigurarea
utilităţilor pentru grajdul existent.
Analiza comparativă a alternativelor s-a efectuat pentru principalii indicatori:
Indicatori Varianta 0 Varianta 1.
Consum de hrană, kg/cap/an 225 225
Consum de energie, Wh/cap/an
711 711
Consum de apă, l/cap.an. 1292,7 1105,20
Imisii amoniac, mg/mc. Respectă CMA. conform STAS-
12574/87
Respectă CMA. conform STAS-
12574/87
Volum de ape uzate şi dejecţii evacuate, mc/cap.lună.
0,12 0,09
Din analiza alternativelor rezultă următoarele concluzii:
o Amplasamentul şi funcţionarea obiectivului analizat nu eliberează în nici una
din etapele de modernizare pentru creşterea capacităţii, substante
periculoase în concentraţii care pot determina riscuri semnificative asupra
stării de sănatate a populaţiei din imediata sa vecinatate şi mediului
înconjurător.
o Amplasamentul şi funcţionarea obiectivului nu generează în nici una din
etapele de modernizare pentru creşterea capacităţii situaţii periculoase
(zgomot) la nivele care pot determina riscuri semnificative asupra stării de
sănătate a populaţiei din imediata sa vecinătate şi mediului înconjurător.
Pentru aprecierea impactului fermei asupra mediului înconjurător, s-a utilizat
metoda încadrării calităţii factorilor de mediu, aer, apă, sol şi a indicatorului mediu social-
economic, într-o scară de bonitate, cu acordarea unei note, care să exprime apropierea
sau depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10,
unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea antropică iar nota 1,
reprezintă starea gravă, ireversibilă de afectare a factorului de mediu analizat.
Notele de bonitate obţinute pentru factorii de mediu aer, apă, sol şi indicatorul
mediu social-economic, servesc la realizarea a două figuri geometrice (patrulatere). Ariile
celor două patrulatere, reprezintă starea ideală, respectiv reală globală a mediului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
91
Raportul dintre aria care reprezintă starea reală a mediului şi aria care reprezintă starea
ideală, reprezintă indicile stării de poluare globală.( IPG ). Scara pentru indicele poluării
globale:
I = 1, mediu natural neafectat de activitatea umană.
1<I<2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile.
2<I<3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand st[ri de disconfort
formelor de viata.
3<I<4, mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata.
5<I<6, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.
I, peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.
Scara de bonitate:
Nota Efectele asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
10 mediu natural
9 mediu curat nivel I, fără efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
8 mediu curat nive II, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi
ecosistemelor
7 mediu afectat nivel I, cu efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
6 mediu afectat nivel II, cu efecte cronice asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
5-4 mediu poluat, efecte semnificative asupra sănătăţii şi ecosistemelor
3-2 mediu degradat cu efecte grave asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
1 mediu degradat, efecte ireversibile.
Notele de bonitate acordate:
Factorul de mediu aer
Concentraţiile în imisii ale amoniacului nu depăşesc pragurile de alertă. Estimăm
că aerul este curat-nivel II, fără efecte decelabile cazuistic asupra populaţiei.
Nota de bonitate acordată = 8
Factorul de mediu apa
Apele menajere: se stochează în bazin vidanjabil etanş. Se vidanjează şi
transportă la o staţie de epurare, conform contractului încheiat cu S.C. COMPANIA DE
APĂ SOMEŞ S.A.
Apele pluviale convenţional curate, au indicatorii de calitate corespunzători NTPA
001, aprobat de H.G. 352/2005, cu modificări.
Instalaţiile de stocare a apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor sunt etanşe.
Împrăştierea fertilizanţilor organici pe sol nu produce poluarea apelor subterane cu
azotaţi.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
92
Nota de bonitate acordată = 9, mediu curat-nivel I, fără efecte asupra stării de
sănătate şi a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane.
Factorul de mediu sol
Împrăştierea fertilizanţilor organici se va face conform planurilor de fertilizare
elaborate de OSPA Sălaj şi a Codului de bune practici agricole. Fertilizarea cu deşeurile
organice fermentate rezultate din fermă, va avea efecte benefice asupra calităţii şi
producţiei agricole.
Nota de bonitate acordată = 8, sol curat-nivel II, fără efecte asupra sănătăţii, florei
şi faunei.
Indicatorul mediu social-economic
Indicatorul de miros avut în vedere, până la apariţia legislaţiei specifice este
amoniacul. Concentraţia amoniacului în imisii nu depăşeşte pragul de alertă. Transportul
dejecţiilor se face cu o cisternă-vidanjă etanşă. Distanţa dintre batalul pentru dejecţii
existent şi locuinţe este de 700 m. Pentru minimizarea mirosurilor neplăcute se folosesc
aditivi. Probabilitatea producerii de mirosuri neplăcute este redusă. Fermierul va informa
publicul cu privire la măsurile de reducere a mirosurilor (planul de management al
mirosului) şi programul de împrăştiere a fertilizanţilor pe suprafaţa solului. Modernizarea
propusă va ameliora condiţiile de desfăşurare a activităţilor în fermă. Din punct de vedere
economic proiectul are efecte benefice.
Nota de bonitate acordată = 8, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de
sănătate şi ecosistemelor.
Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală
este reprezentată de patrulaterul neregulat cu aria S2, înscris în forma geometrică
regulată a stării ideale.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
93
aer
Mediu social apă
sol
S1
S2
Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.regulată a stării ideale. Indicele
de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.
S1 = 200 ; S2 = 136 ;
IPG = 200 : 136 = 1,47
Mediul este supus activităţii umane în limite admisibile.
6. Monitorizarea
Monitorizarea şi automonitorizarea emisiilor şi controlul factorilor de mediu:
În perioada de exploatare se vor realiza:
o monitorizarea freaticului din zona amplasamentului (3 foraje de hidroobservaţie)
reglementat prin Avizul de Gospodărire a Apelor, eliberat de Administraţia
Naţională Apele Române Direcţia Apelor Someş-Tisa;
o monitorizarea apelor subterane din zonele terenurilor pe care se împrăştie
fertilizanţii (foraje de control - conform Ord. MMGA nr. 242/2005 );
o monitorizarea poluării solului din zonele terenurilor de fertilizare prin probe de sol (
conform Ord. MMGA nr. 242/2005 );
o Imisiile în factorii de mediu se vor determina conform autorizaţiei de mediu;
Se va realiza monitorizarea postânchidere, urmărindu-se în special:
Monitorizarea apelor subterane din zonele unde sunt situate terenurile pe care s-au
împrăştiat dejecţiile fermentate, prin foraje de control.
Monitorizarea poluării solului din zonele terenurilor de fertilizare prin probe de sol.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
94
Se vor respecta programele de monitorizare a indicatorilor şi frecvenţa
măsurătorilor stabilite de autorităţile abilitate, prin autorizaţiile emise.
Prelevarea probelor şi efectuarea măsuratorilor de monitorizare se vor face
folosind metode standardizate, în laboratoare autorizate.
Rezultatele automonitorizărilor vor fi înregistrate şi raportate autorităţilor conform
prevederilor legale.
Evidenţa rapoartelor:
o ţinerea evidenţei gestiunii deşeurilor ;
o evidenta consumurilor de apa potabilă şi de energie electrică, combustibil;
o ţinerea evidenţei buletinelor de analiză ;
o raportarea la autorităţile competente pentru protecţia mediului, conform
autorizaţiei de mediu.
Conştientizare şi instruire
Titularul proiectului va stabili necesităţile de pregătire a personalului şi va asigura
instruirea acestuia.
Responsabilităţi: conducerea fermei va implementa şi monitorizării măsurilor
prevăzute în proiect pentru minimizarea impactului asupra mediului.
7. SITUAŢII DE RISC
Amplasamentul nu este situat în zonă inundabilă. Amplasamentul se încadrează în
macrozona cu grad de seismicitate VI.
Rezerva pentru combaterea incendiului este asigurata în rezervorul cu capacitatea
de 10 mc, iar sursa de alimentare cu apă poate satisface necesarul pentru refacerea
rezervei de apă pentru combaterea incendiului.
Titularul activităţii trebuie să se doteze cu mijloacele individuale necesare
combaterii incendiilor.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
95
PLAN OPERATIV DE PREVENIRE ŞI MANAGEMENT A
SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Pentru protejarea obiectivelor din incinta, unitatea este imprejmuită cu gard. În
proiectul de modernizare a fermei este prevăzută instalarea camerelor video de
supraveghere.
Accesul în incinta unităţii se realizează prin poarta principală, pentru mijloace auto
şi pentru personal prin cabina poarta. Accesul în unitate se realizeză numai cu aprobarea
conducătorului unităţii.
Paza este asigurată de paznici şi personalul de serviciu care, în caz de necesitate
pot comunica cu personalul de conducere iar în caz de forţa majoră cu poliţia locală.
Măsuri de prevenire şi control
o Se vor respecta reglementarile in vigoare privind organizarea activitatii de
prevenire si stingerea incendiilor;
o Se va respecta programul de revizii si reparatii al instalatiilor;
o In cazul producerii unei poluări accidentale se va anunta imediat APM Sălaj şi
GNM - Comisariatul judeţean Sălaj si se vor aplica masurile de interventie stabilite prin
planurile specifice fiecarui tip de incident;
În ferma următoarele fenomene pot genera poluări accidentale:
Activitate care poate
genera poluarea
Aspectul de mediu generat
Măsuri de prevenire a fenomenului
Răspunde Verifică
Gospodărirea deşeurilor
Mirosuri
Cadavrele se se păstrează în spaţiul special amenajat. Utilizarea de aditivi pentru dejecţii. Transportul şi utilizarea corectă a dejecţiilor pentru fertilizare; se vor evita perioadele defavorabile dispersiei poluanţilor.
Şeful de fermă
Administrator
Gospodărirea dejecţiilor şi a
apelor reziduale,
Poluarea apelor de suprafaţă, subterane şi a
solului
Evacuarea sistematică a dejecţiilor. Transportul dejecţiilor în câmp cu mijloace de transport
Şeful de fermă
Administrator
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
96
incorectă cu deversarea bazinelor de
stocare temporară
etanşe. Fertilizarea se va efectua conform planurilor de fertilizare. Împrăştierea dejecţiilor pe suprafaţa solului se va face cu respectarea Codului de bune practici agricole. Menţinerea în stare curată a platformelor, drumurilor interioare, parcării şi rigolelor pentru colectarea apelor pluviale. Când volumul bazinului de colectare a apelor menajere este 80 % plin se solicită transportul cu autovidanja. Efectuarea verificării şi dacă este cazul a lucrărilor de remediere a cuvelor de sub adăposturi, conductelor de evacuare şi a bazinelor de stocare temporară, pentru evitarea producerii exfiltraţiilor
Încetarea activităţii
Măsurile propuse la încetarea activităţii în fermă sunt:
o solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;
o colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor, menajere şi
industriale;
o spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere şi îngrăşare a porcilor;
o vidanjarea bazinelor în care sunt colectate apele uzate;
o spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinelor vidanjabile;
o evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de
canalizare şi a bazinelor vidanjabile;
o evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au deservit activitatea
de creştere şi îngrăşare a porcilor;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
97
o testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de
poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a
amplasamentului.
8. Descrierea dificultăţilor
Evaluarea impactului s-a bazat pe informaţiile furnizate de titularul activităţii şi a bazei
de date existente la fermă.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
98
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU OBIECTIVUL „EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMA DE PORCI EXTRAVILANUL LOCALITĂŢII CEHU SILVANIEI”, JUD.SĂLAJ.
A. Descrierea activităţii
Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor, desfăşurată în prezent, este
reglementată din punct de vedere al protecţiei mediului, prin Autorizaţia de Mediu nr.154
din 02.09.2008, emisă de A.P.M.Sălaj.
Capacitatea autorizată a fermei este de 1200 capete/serie.
Ferma este amplasată în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei, la o distanţă de 750
m faţă de locuinţe.Proiectul propune extinderea capacităţii de producţie de la 1200
capete/serie în prezent, la 1920 capete de porci/serie. Producţia preconizată se va realiza
în adăpostul existent, cu capacitatea de 1200 capete şi un adăpost nou, cu capacitatea de
720 capete de porci.
Terenul pe care este amplasată ferma are suprafaţa de 5400 m2. Bilanţul teritorial
al amplasamentului este următorul:
- suprafaţa adăpostului existent: 1560,29 m2;
- suprafaţa construită propusă: 992,39 m2;
- căi de acces şi parcări betonate: 583,12 m2;
- suprafaţa liberă: 2264,2 m2.
Grajdul proiectat este o construcţie cu regimul de înălţime parter, din cărămidă, cu
dimensiunile în plan L= 53,20 m, l=13,45 m, H = 5,40 m. Adăpostul va fi dotat cu instalaţii
de alimentarea cu apă, furaje,ventilaţie naturală şi mecanică, iluminat şi încălzire cu
turbosuflante.
Sistemul de ventilaţie artificială este prevăzut cu opt ventilatoare cu debitul de
12500 mc/h fiecare şi senzori pentru temperatură, umiditate şi concentraţia de amoniac.
Microclimatul va fi controlat cu ajutorul unui microprocesor. Furajele concentrate se
vor stoca în buncăre amplasate în exteriorul halei, din care se va alimenta linia de hrănire
iar administrarea hranei în boxe se face cu ajutorul hrănitoarelor cu buncăr.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
99
Evacuarea dejecţiilor va fi hidraulică iar pentru stocarea dejecţiilor este proiectat
două bazine din beton, amplasat subteran, cu dimensiunile de 14 x 9,20 x 2,5 m respectiv
cu 10,85 x 13,40 x 2,5 m cu volumul util total de 616 mc. Bazinul pentru stocarea
temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu folie din polietilenă
pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului
din care vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din
PEHD. Pereţii bazinului vor avea grosimea de 0,25 m.
Încălzirea adăposturilor în perioada rece a anului se va face cu ajutorul unor
aeroterme electrice.
Tehnologia de creştere şi îngrăşare a porcilor, în noul adăpost va fi în 20 de boxe
cu capacitatea de 36 de purcei fiecare. Hala se populează cu purcei cu greutatea de cca
30 kg, ciclul de creştere până la greutatea de 110 kg este de 90, după care halele se
depopulează.
După depopularea adăposturilor, acestea sunt pregătite pentru un nou ciclu de
producţie (evacuarea pernei de apă, curăţare canale, spălarea boxelor, igienizare,
dezinfecţie, repopulare).
Pe durata ciclului de producţie se efectuează acţiuni profilactice de către personalul
de specialitate al fermei.
Pentru efectuarea tratamentelor se utilizează medicamente de uz veterinar; în
fermă nu se utilizează pesticide.
Cantitatea de furaj necesară este de 225 kg/cap de porc la îngrăşat. Apa pentru
băut se asigură din sursă controlată, în cantitatea necesară.
Cadavrele de porci sunt stocate temporar într-un spaţiu special amenajat şi apoi
neutralizate prin incinerare la unitatea autorizată PROTAN.
Obiectivul a fost proiectat să funcţioneze permanent.
Amplasamentul are sursă proprie de alimentare cu apă potabilă şi este racordat la
reţea de distributie a energiei electrice.
B. Metodologiile utilizate pentru evaluarea impactului
Evaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat conform ordinului
nr.860/2002, pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactuluzi asupra mediului şi
de emitere a acordului de mediu.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
100
Caracteristicilor emisiilor în factorii de mediu s-au determinat utilizând factorii de
emisiei, rezultatele s-au comparat cu standardele care reglementează limitele de
emisie.
Pentru evaluarea imisiilor, s-au efectuat calcule de dispersie pentru poluantul
amoniac, rezultatele s-au comparat cu standardul care reglementează concentraţia
maxim admisă.
În acest caz, pentru evaluarea imisiilor s-a utilizat metodologia SCREEN 3
recomandată de Agentia de Protectia Mediului din S.U.A. (EPA).
C. Impactul prognozat asupra mediului
Factorul de mediu apă
Impactul obiectivului asupra corpurilor de apă subterane şi de suprafaţă poate fi
generat de deversările necontrolate în incinta fermei dar şi de utilizarea incorectă a
dejecţiilor pentru fertilizare, în zonele unde se efectuează împrăştierea dejecţiilor.
În cazul acestui obiectiv, impactul generat de utilizarea apei şi restituţia apelor
uzate, de pe amplasament este controlat şi minimizat, astfel:
Sistemul de distributie a apei pentru băut, este exploatat şi întreţinut, respectiv a
fost proiectat, astfel încât acesta să aducă în permanenţă suficientă apă şi să prevină
risipirea apei. Spălarea adăposturilor, după depopulare se va efectua cu jet de apă sub
presiune, utilizând instalaţia prevăzută în proiect, pentru reducerea necesarului de apă şi
a volumului apelor uzate.
Se asigură întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor şi
construcţiilor destinate captării, aducţiunii, înmagazinării şi distribuţiei apei, pentru
minimizarea pierderilor şi a risipei de apă.
Conform studiul geotehnic efectuat pe amplasament, sub solul vegetal întâlnim un
complex argilos constituit dintr-o argilă brun cafenie, negriciosă tare, uneori nisipoasă, cu
slabe intercalaţii de nisip, roca de bază fiind argila marnoasă cafenie. Apa subterană
freatică se află la adâncimea de 6 m. Apa subterană nu a fost întâlnită până la adâncimea
minimă de fundare a construcţiilor proiectate, -1,70 ÷ 2,50 m. Cu toate că amplasamentul
are o permiabilitate relativ redusă (aspect evident prin excesul de umiditate de pe unele
terenuri din apropiere), atât în obiectivul existent cât şi în cel proiectat, au fost realizate,
respectiv proiectate lucrări de impermiabilizare a obiectelor din care se puteau produce
exfiltraţii de efluenţi poluanţi. Astfel bazinele de stocare a dejecţiilor şi a apelor menajere,
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
101
atât cele existente cât şi cel proiectat şi batalul de stocare au fost impermiabilizate,
respectiv sunt prevăzute a fi impermiabilizate. Sistemul de canalizare menajeră şi
tehnologică existentă şi proiectat este/va fi executat din materiale rezistente la coroziune,
îmbinate etanş. Canalizarea pluvială a incintei, colectează prin rigole, apele pluviale
convenţional curate pe care le restituie în V.Sălaj.
Apele uzate menajere se colectează într-un bazin vidanjabil, cu volumul de 6 mc,
de unde, cu autovidanja se transportă, pentru a fi evacuate, într-o statie de epurare
autorizată.
Apele uzate tehnologice în amestec cu dejecţiile (perna de apă) se evacuează din
adăposturi în bazine de stocare. După fermentarea acestora, se utilizează pentru
fertilizarea terenurilor agricole.
Poluarea apelor datorită împrăştierii incorecte a dejecţiilor în amestec cu apele
reziduuale pe sol, se produce cu compuşi ai azotului, în special nitraţi.
Azotul este vehiculat de apele de levigare ale terenului putând ajunge în apele
subterane, în general, sub forma de nitrat şi, rar, ca şi ion al amoniacului, în acest ultim
caz doar atunci când terenul este foarte uscat.
Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare ale
solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi
transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile cu deşeuri
zootehnice sau cu fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie transportat în apele
de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă. Fosforul din dejecţiile de suine care are
impact asupra apei, este de 108 – 141 g P/100 kg g.v. pe an. Pentru suina medie, cum
este cazul producţiei din ferma analizată, valoarea P din dejecţii este egală cu 92 – 120 g
P/cap pe an în timp ce pentru scroafe cu purcei este 266 – 347 g P/cap pe an. Din acest
motiv poluarea cu P a apelor este redusă.
Terenul identificat pentru fertilizarea organică, aparţine Delurilor Silvaniei cu
altitudini de 200 – 350 m, microrelieful versanţilor fiind slab neuniform, cu alunecări de
teren active sau stabilizate. Din punct de vedere hidrografic, terenul se află în bazinul
hidrografic al râului Someş, în care se varsă râul V.Sălaj, care colectează cea mai mare
parte a scurgerilor de pe versanţi. Apele subterane se află la adâncimi de 3 – 5 m la
poalele versanţilor şi peste 10 m adâncime în treimea superioară a versanţilor.
Pentru protecţia calităţii apelor, efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în
regim controlat, în aşa fel încât să se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
102
plante a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice
aplicate.
Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru
protecţia calităţii apei, a fost elaborat un studiu pedologic şi agrochimic, al terenurilor care
urmează să fie fertilizate organic. Studiul a fost elaborat de OSPA Sălaj, atât pentru
titularul proiectului cât şi pentru S.C.AGRO ANEL S.R.L. ŞI S.C. ADEM PROD S.R.L.,
ţinând cont de necesitatea gospodăririi unitare a solului şi a îngrăşămintelor organice,
pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi. Având în vedere caracteristicile şi utilizarea
reală a solului, condiţii meteo-climatice, studiul stabileşte următoarele:
- Perioada de administrare: pierderile sunt minimalizate atunci când perioadele
de administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se succed prin
suprapunere comparativ cu cerinţele culturii în curs.
- Fracţionarea dozajului: fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează
probabilitatea levigării elementului, mărind eficienţa de asimilare a fiecărei doze
în parte, mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are
nevoie.
- Cantitatea de azot din fertilizanţi este în raport cu necesităţile culturilor. În acest
fel cantitatea de azot pierdută prin levigare este cu atât mai mică cu cât este
mai mare necesitatea de azot a culturilor.
Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor se va efectua în conformitate cu prevederile
Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole.
Ca urmare a evaluării măsurilor prevăzute în proiectul de extindere şi modernizare
a fermei, a dotărilor existente precum şi a măsurilor de operare practicate în present în
fermă, se poate concluziona că factorul de mediu apă, este supus impactului activităţii
umane în limite admisibile.
Factorul de mediu aer
Pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător, s-a utilizat un program de calcul al
imisiilor, recomandat de Agentia de Protectia Mediului din S.U.A. (EPA). Programul de
calcul al concentraţiilor poluanţilor din imisii, este numit SCREEN 3.
Au fost derulate două situaţii de determinări ale concentraţiilor momentane ale
indicatorului amoniac, metan şi PM10.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
103
Situaţia A: numai pentru ferma S.C.AGRO ENY S.R.L., la capacitatea maximă
de 1920 capete de porci la îngrăşat, deci după punerea în funcţiune a investiţiei
planificate.
Situaţia B: impactul global - ferma SC AGRO ENYL SRL, la capacitatea
maximă de 1920 capete de porci la îngrăşat şi ferma SC AGRO ANEL SRL, cu
capacitatea de 1920 capete de porci la îngrăşat.
Rezultatele evaluării ne arată că la distanţa de 50 m, concentraţia amoniacului
are valoarea cea mai mare care este mai mică decât pragul de alertă, în situaţia A. În
situaţia B, la distanţa de 70 m, concentraţia amoniacului are valoarea cea mai mare care
este mai mică decât pragul de alertă. Concentraţiile de PM10 în amăndouă situaţii sunt
sub concentraţia maximă admisă.
Ferma de creştere şi îngrăşarea porcilor, după dezvoltarea capacităţii, va avea un
număr de animale, sub limitele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
Cu toate acestea ferma, se poate caracteriza ca având un grad ridicat de organizare şi
specializare. Activitaţile sunt centrate pe creşterea şi îngrăşarea porcilor, utilizând cele
mai bune tehnicile disponibile (BAT). Tehnicile BAT, aplicate în fermă şi avute în vedere la
proiectarea extinderii, includ următoarele elemente:
1. Modul de adăpostire a animalelor.
2. Sistemul de indepartare si stocare (intern) a balegarului produs.
3. Echipamentul folosit pentru controlul şi menţinerea climatului în interior.
4. Echipamentul folosit pentru hrănirea şi adăparea animalelor
Alte elemente esenţiale pentru sistemele din fermă, incluse şi în proiectul de
extindere a capacităţii, sunt: depozitarea hranei, depozitarea bălegarului în utilităţi
separate, colectarea selectivă şi depozitarea altor reziduuri în scopul valorificării sau
eliminării controlate, tratarea dejecţiilor cu aditivi şi transportul acestora cu vidanje-
cisternă etanşe.
Aceste tehnici conduc la reducerea emisiilor de amoniac şi implicit a mirosurilor.
Faptul că pardoseala grajdului proiectat şi existent, va fi/este, parţial secţionată,
minimizarea pierderilor de apă din sistemul de adăpare, care elimină umezirea excesivă a
dejecţiilor, sunt măsuri care reduc emisiile de amoniac din interiorul halelor cu cca. 20 %.
Deoarece, bălegarul poate degaja şi alte neplăceri legate de mirosuri, acesta este
tratat cu aditivi.
În ceea ce priveşte, alte surse de emisii în aerul înconjurător de pe amplasament,
cum ar fi, arderea combustibililor solizi şi a motorinei, debitele masice şi concentraţiile
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
104
poluantilor din gazele arse, sunt nesemnificative şi se încadrează în valorile limită de
emisie reglementate de ord. 462/93 al MAPPM.
Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac şi PM10 nu depăşesc pragul
de alertă, ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului inconjurător este în limite
admisibile.
Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu va induce în
factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.
Factorii de mediu sol şi subsol
Pe amplasamentul fermei impactul asupra solului este nesemnificativ, datorită
măsurilor de protectie luate.
Dejectiile fermentate o perioadă de 6 luni, sunt transportate şi împrăştiate pe
suprafaţa solului pentru fertilizare. Pentru realizarea unui management adecvat al
produselor organice reziduuale, deţinătorii de ferme zootehnice SC AGRO ENY SRL., SC
AGRO ANEL SRL şi SC ADEM PROD SRL au comandat la OSPA Sălaj, elaborarea unui
studiu pedologic şi agrochimic. Suprafaţa de teren pentru care fermierii au încheiat
convenţii cu deţinătorii de terenuri, pentru a fi împrăştiate dejecţiile este 471 ha. Au fost
studiate patru unităţile de sol, din care una este situată în zona de luncă, cu vulnerabilitate
la azot mare, adâncimea apei subterane fiind la 1,5 – 2 m. Trei unităţi de sol, sunt situate
pe versanţi cu pantă medie, cu vulnerabilitate la azot scăzută. Textura în profil a solului
este grosieră, lutonisipoasă, lutoargiloasă, argilolutoasă şi lutoprăfoasă. Fertilitatea este
scăzută spre mijlocie iar permiabilitate este medie. Având în vedere caracteristicile solului,
măsurile ameliorative recomandate sunt fertilizarea organică.
Studiul de management al reziduurilor organice, conţine planurile de fertilizare cu
îngrăşăminte organice, pe fiecare parcelă în parte, dozele care trebuie aplicate pentru
evitarea riscului de poluare a solului şi apelor subterane. Totodată a fost stabilit calendarul
de interdicţii pentru împrăştierea îngrăşămintelor organice.
Suprafaţa de teren pe care fermierul o are la dispoziţie pentru împrăştierea
dejecţiilor fermentate este de peste 150 ha. Necesarul de teren, calculat conform Codului
de bune prectici agricole, la capacitatea fermei, după punerea în funcţiune a investiţiei de
modernizare şi extindere a capacităţii este de 142,3 ha, calculat conform anexei 5, în
cazul porcilor la îngrăşat.
Dacă se vor respecta planurile de fertilizare, respectiv dozele aplicate, în funcţie de
caracteristicile solului şi a culturilor agricole planificate, precum şi perioadele de interdicţie
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
105
pentru împrăştierea îngrăşămintelor pe suprafaţă, efectul fertilizării va fi benefic, factorii de
mediu apă şi sol nefiind afectaţi.
Trebuie să precizăm că procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară
într-un sol supus poluării au de cele mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi
transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel încât inconvenientele poluării se
diminuează în mod considerabil.
Zgomot
În cadrul fermelor de porci zgomotul de intensitate crescută poate fi generat de
echipamentele de ventilaţie, autovehiculele folosite pentru transport sau împrăştierea
dejectelor ca fertilizator pe suprafeţele agricole sau alte echipamente cum ar fi cele de
distribuire a furajelo. Din acest motiv se recomandă achiziţionarea unor echipamente
silenţioase şi folosirea celor care generează zgomot de intensitate crescută doar în afara
orelor de linişte. În urma evaluării nivelului de zgomot la limita incinei fermei, s-a constatat
că acesta va fi în limitele admise.
Deşeuri
Deşeurile rezultate din activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor sunt
reprezentate în special de dejecţii, cadavre, deşeuri sanitar - veterinare şi deşeurile
menajere.
Pentru stocarea temporară a dejecţiilor rezultate din grajdul proiectat se va construi
două bazine de stocare din beton, amplasat subteran, cu volumul util total de 616 mc.
Bazinul de stocare este impermiabilizat şi hidroizolat.
Perioada de stocare a dejecţiilor este de cca şase luni, după care dejecţiile se
folosesc pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Pentru reducerea efectelor negative pe care le generează stocarea temporară şi
împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, se utilizează aditivi. Aditivii sunt un grup de
produse, care conţin elemente care reacţionează cu bălegarul, schimbând caracteristicile
şi proprietăţile acestuia. Aditivii sunt aplicaţi în balegarul de porc, stocat temporar în
bazinele de colectare.
Efectele aplicării aditivilor sunt următoarele:
- reducerea emsiilor de compuşi gazoşi;
- o reducere a mirosurilor neplacute;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
106
- creşterea valorii de fertilizare şi o reducere a umidităţii, pentru a-l face mai usor
de folosit;
- o stabilizare a micro-organismelor patogene.
Aditivii se vor utiliza şi pentru dejecţiile care vor rezultă de la animalele din grajdul
proiectat.
Cadavrele sunt stocate temporar într-un spaţiu existent, destinat acestui scop.
Gestiunea acestor deşeuri se va face cf. Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Deşeurile periculoase de la tratamentele sanitar-veterinare (obiecte ascuţite) şi
medicamente se elimină prin incinerare la societăţi autorizate.
În incinta fermei sunt amplasate pubele pentru precolectarea deşeurilor menajere şi
asimilabile. Deşeurile sunt eliminate prin operatorul serviciilor de salubritate autorizat.
Deşeurile reciclabile din metal, hârtie-carton, mase plastice se vor colecta selectiv
şi se predau la societăţi autorizate pentru colectarea deşeurilor.
D. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul
Ferma este situată în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei. Suprafaţă intravilanului
oraşului este de 424 ha. Numărul de locuitori de locuitori ai oraşului Cehu Silvaniei este
de 8000 persoane. Cea mai apropiată locuinţă de fermă este situată la o distanţă de 750
m. Activitatea desfăşurată şi proiectul de modernizare şi extinderea capacităţii fermei nu
au impact asupra dezvoltării demografice a localităţii Cehu Silvaniei. Din punct de vedere
al dotărilor existente şi a celor prevăzute în proiectul de modernizare şi extindere a
capacităţii, aceste corespund recomandărilor BAT, deşi obiectivul nu este o instalaţie
IPPC.
Mirosul este o problemă locală dar devine o problemă importantă pe măsură ce
creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numărul de clădiri de locuit creşte în
zonele fermelor.
Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă
la creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problemă de mediu. Pentru a înlătura
dezagrementele pe care mirosurile le pot genera în fermă se utilizează aditivi pentru
reducerea mirosurilor neplăcute. Transportul dejeciilor din fermă se face cu cisterne
vidanje, etanşe. Activităţile din care pot fi emisii de mirosuri neplăcute nu se planifică
în perioadele defavorabile dispersiei, ex: calm atmosferic sau inversiuni termice.
Fermierul va promova o campanie de informare a publicului, cu privire la programarea
activităţilor care pot genera mirosuri neplăcute cum ar fi împrăştierea dejecţiilor pe
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
107
suprafeţele agricole şi măsurile luate pentru eliminarea mirosurilor neplăcute. Din
punct de vedere economic modernizarea şi extinderea capacităţii fermei are efecte
benefice. Poulaţia trebuie să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru
asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii. Calculele de dispersie, ne arată că
impactul asupra aerului înconjurător, generat de emisiile însumate ale fermelor SC AGRO
ENY SRL. şi SC AGRO ANEL SRL cu amplasamentele apropiate, este redus,
concentraţia amoniacului este sub limita admisă.
E. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
APA
În scopul reducerii impactului se recomandă următoarele măsuri :
1. Monitorizarea consumurilor de apă utilizată în scop tehnologic şi menajer.
2. Verificarea şi refacerea dacă este cazul a hidroizolaţie bazinelor de retenţie
a apelor uzate.
3. Verificarea şi întreţinerea instalaţiilor interioare de apă pentru evitarea
pierderilor şi a risipei de apă.
4. Asigurarea capacităţii de stocare a apelor uzate şi a dejecţiilor, în scopul
prevenirii deversărilor din bazinele de retenţie.
5. Întretinerea rigolelor şi a canalului colector al apelor pluviale, în scopul
asigurării secţiunii de scurgere normala a apelor meteorice
6. Împrăştierea dejecţiilor pe câmp, se recomanda să nu se efectueze: în
perioadele când pe sol este gheaţă, sunt precipitaţii, pe terenurile din
apropierea albiilor minore ale corpurilor de apă de suprafaţă, în zonele de
protecţie sanitară a captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.
AER
În cazul acestui obiectiv, dotările prevăzute în proiect, pot asigura un control
eficient al emisiilor, cu condiţia ca tehnicile de operare să fie respectate.
Pentru diminuarea impactului generat de emisiile de amoniac se recomandă
următoarele:
managementul nutriţional va avea în vedere menţinerea în limite rezonabile a
conţinutului de proteine din furajele cu care sunt hrănite animalele, pentru ca
excreţia de azot să fie minimă;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
108
Pentru tratarea dejecţiilor se vor utiliza aditivi care să împiedice descompunerea
ureei în amoniac.
Mentenanţa sistemului de adăpare al porcilor, astfel încât sa fie eliminată
posibilitatea pierderilor şi a risipei de apă. Pierderile de apă care ar produce
umezirea excesivă a dejecţiilor, favorizând hidroliza ureei şi astfel s-ar mări emisia
de amoniac
Planificarea activitatilor din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente,
sesisabile olfactiv (transportul dejecţiilor, anumite lucrări de intreţinere) va ţine cont
de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea în perioadele defavorabile
dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înourat, stabilitate
atmosferică), pentru prevenirea transportului poluanţilor odorizanţi (NH3) la distanţe
mari.
Informarea de către fermier a publicului cu privire la programul de fertilizare cu
dejecţii a terenurilor agricole şi rezolvarea imediată a plângerilor în cazul producerii
unor incidente care ar putea genera emisii de mirosuri.
SOL şi SUBSOL
Proiectul cuprinde măsuri constructive pentru diminuarea impactului asupra solului,
datorită activităţilor desfăşurate pe amplasamentul fermei, care au fost descrise anterior.
De asemenea prin aplicarea planurilor fertilizare recomandate de studiul de
management al produselor organice reziduuale, elaborat de OSPA Sălaj, impactul asupra
solului şi apelor subterane freatice va fi minimizat.
Prin programul nutriţional care se va aplica în fermă se va reduce conţinutul de N şi
P, excretat de animale în dejecţii.
Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele lipsite de precipitaţii in
cantităţi care să nu depăşească dozele pe an stabilite prin studiul elaborat de OSPA
Sălaj, cu un interval de trei ani între două fertilizari pe aceiaşi parcelă. Alte măsuri pentru
protecţia solului:
adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la
caracteristicile solului;
dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de
vegetaţie a culturilor pentru asimilarea azotului;
tratamentul dejecţiilor în ferma, înainte de evacuarea acestora pe câmp, utilizând
aditivi pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi, creşterea valorii
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
109
de fertilizare şi pentru accelerarea proceselor de stabilizarea prin fermentare a
dejecţiilor şi distrugerea microorganismelor patogene;
în scopul prevenirii poluării solului ca urmare a utilizării dejecţiilor pentru fertilizarea
terenurilor, se vor respecta, H.G.nr.964/2000 privind aprobarea Planului de actiune
pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele
agricole şi Codul de bune practici agricole.
F. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului pe
componente de mediu.
Amplasamentul şi funcţionarea obiectivului, nu generează în nici una din etapele
de modernizare pentru creşterea capacităţii situaţii periculoase, emisii şi zgomot la nivele
care pot determina riscuri semnificative asupra stării de sănătate a populaţiei din imediata
sa vecinătate şi mediului înconjurător.
Impactul obiectivului este în limite acceptabile fără a induce efecte adverse.
G. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi
asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact.
Indicatorul de miros avut în vedere, până la apariţia legislaţiei specifice este
amoniacul. Concentraţia amoniacului în imisii nu depăşeşte pragul de alertă. Transportul
dejecţiilor se face cu o cisternă-vidanjă etanşă. Distanţa dintre batalul pentru dejecţii
existent şi locuinţe este de 750 m. Pentru minimizarea mirosurilor neplăcute se folosesc
aditivi. Probabilitatea producerii de mirosuri neplăcute este redusă. Fermierul va informa
publicul cu privire la măsurile de reducere a mirosurilor(planul de management al
mirosului) şi programul de împrăştiere a fertilizanţilor pe suprafaţa solului. Modernizarea
propusă va ameliora condiţiile de desfăşurare a activităţilor în fermă. Din punct de vedere
economic proiectul are efecte benefice.
Poulaţia va trebui să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru
asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
110
H. Enumerarea după caz a altor avize, acorduri obţinute
Certificatul de urbanism nr.14 din 29.03.2012, emis de Primăria Oraşului Cehu
Silvaniei.
Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 161/16.05.2012 emisă de Administraţia
Naţională Apele Romăne Direcţia Apelor Someş – Tisa pentru proiect extindere şi
modernizare ferma de porci şi Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.
24/29.01.2010 emisă de Administraţia Naţională Apele Romăne Direcţia Apelor
Someş – Tisa pentru ferma existentă.
Notificare Nr. 24/22.0202.2011 emisă de DSP Sălaj pentru proiect extindere şi
modernizare ferma creştere şi îngrăşare porci, Autorizaţia sanitară nr.
40/27.04.2011 emisă de DSP Sălaj, pentru ferma existentă.
Notificare Nr. 1781/22.02.2011 emisă Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor Sălaj pentru proiect extindere şi modernizare ferma de porci,
Autorizaţia sanitară veterinară nr. 58/03.09.2010, pentru ferma existentă.
Fema existentă este reglementată din punct de vedere al protecţiei mediului prin
Autorizaţia de Mediu nr. 154 din 02.09.2008, eliberată de A.P.M. Sălaj.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI
SC AGRO ENY SRL
2012
111
ANEXE