neindustriale Instalatii de ardere industrii de ...apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea...

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 1

___________________________________________________________________________

11

CAPITOLUL 2. CALITATEA AERULUI

Potenţial, poluarea atmosferică este una dintre

cele mai grave probleme ale societăţii actuale, atât din punct de vedere temporal - are efecte atât pe termen scurt şi mediu cât şi pe termen lung, dar şi spaţial – mobilitatea şi suprafeţele afectate sunt mari.

Poluarea atmosferei afectează direct sănătatea umană, fondul agricol şi forestier în funcţie de tipul de poluanţi, concentraţiile acestora, durata şi frecvenţa expunerii. Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public, naţional şi internaţional. 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidenţa Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici şi a protocoalelor Convenţiei UNECE/CLRTAP. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2011, emsiile de poluanţi atmosferici au fost estimate utilizându-se versiunea din 2009 a ghidului EMEP/EEA privind elaborarea inventarelor de emisii.

2.1.1. Situaţia emisiilor de poluanţi atmosferici

Emisii de gaze cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi precursori ai ozonului Evoluţia emisiilor de SO2, NOx, NMVOC şi NH3 în perioada 2006-2011 se prezintă astfel.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

ton

e

SO2 86.47 87.39 62.04 70.76 72.34 62.76

NOX 1050.13 1173.72 1287.39 1096.39 1133.15 1067.67

NH3 71.92 16.08 11.43 58.1 51.38 79.92

NMVOC 1661.25 1748.47 1793.75 648.26 1011.19 737.46

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.1 Evoluţia emisiilor de SO2, NOx, NMVOC şi NH3 în perioada 2006-2011


___________________________________________________________________________

12

În anul 2011 emisiile de dioxid de sulf (SO2) au scăzut cu 13%, faţă de anul precedent. Principalele surse de emisie pentru dioxidul de sulf (SO2) sunt: arderile în industria de prelucrare (57%) şi transportul rutier (37%).

5%

57%0%

37%

1%

Arderi in energetica si industrii detranformareInstalatii de ardereneindustriale

Arderi in industria deprelucrare

Procese de productie

Transport rutier

Fig. 2.1.2 Emisii de SO2, pe sectoare de activitate, în anul 2011

Emisiile de monoxid şi dioxid de azot (NOx) au înregistrat o uşoară scădere

(5,77%), faţă de anul 2010. Transportul rutier (70%) constituie principala sursă de poluare cu NOX, în anul 2011.

13%

7%

70%

0%

10%

0%

Arderi in energetica si

industrii de tranformare

Instalatii de ardere

neindustriale

Arderi in industria de

prelucrare


Transport rutier

Agricultura

Fig. 2.1.3 Emisii de NOx, pe sectoare de activitate, în anul 2011

La nivelul judeţului Sălaj, în anul 2011, emisiile de amoniac (NH3) prezintă o creştere semnificativă (55,54%) comparativ cu anul anterior, datorită activităţii de creştere intensivă a păsărilor.

95%

1%4%


neindustriale

Transport rutier

Agricultura

Fig. 2.1.4 Emisii de NH3, pe sectoare de activitate, în anul 2011


___________________________________________________________________________

13

Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC), în anul 2011, au înregistrat o scădere (27,07%), comparativ cu anul precedent. Cea mai mare

parte a acestora provin din: transportul rutier (37%), utilizarea solvenţilor şi a altor produse (32%), şi extracţia şi distribuţia combustibililor fosili (14%).

32%

37%

9%14%

4%1%3%0%




neindustriale


prelucrare


Extractia si distributia

combustibililor fosili

Utilizarea solventilor si a

altor produse

Transport rutier

Agricultura

Fig. 2.1.5 Emisii de NMVOC, pe sectoare de activitate, în anul 2011

Evoluţia emisiilor de metale grele în perioada 2006-2011 se prezintă astfel:

0

5

10

15

20

25

kg/a

n

Cd 0.87 0.77 0.71 1.86 2.1 2.06

Hg 1.47 0.822 0.63 0.53 0.65 0.67

Pb 19.13 2.89 2.39 6.76 7.37 7.66

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.6 Evoluţia emisiilor de metale grele în perioada 2006-2011

Emisiile de mercur au crescut cu 3,07%, faţă de anul anterior. Principalele

surse de emisii de mercur (Hg) sunt: instalaţiile de ardere neindustriale (45%) şi arderile în industria de prelucrare (38%).

17%

45%

38%

0%




neindustriale


prelucrare


Fig. 2.1.7 Emisii de Hg, pe sectoare de activitate, în anul 2011


___________________________________________________________________________

14

În anul 2011 emisiile de cadmiu (Cd) au înregistrat o scădere cu 1,9%,

comparativ cu anul precedent. Emisiile de cadmiu (Cd) provin îndeosebi din: instalaţiile de ardere neindustriale (29%), din arderile în energetică şi industrii de transformare (28%) şi din arderile în industria de prelucrare (22%).

28%

29%

22%

1%

20% 0%




neindustriale


prelucrare


Transport rutier

Agricultura

Fig. 2.1.8 Emisii de Cd, pe sectoare de activitate, în anul 2011

Emisiile de plumb (Pb) sunt caracterizate de o creştere uşoară (3,93%),

comparativ cu anul 2010. Acestea sunt generate în special de: arderile în industria de prelucrare (50%) şi instalaţiile de ardere neindustriale (30%).

3%

30%

50%

15%2%




neindustriale


prelucrare


Transport rutier

Fig. 2.1.9 Emisii de Pb, pe sectoare de activitate, în anul 2011

În anul 2011 emisiile de poluanţi organici persistenţi (dioxine) au crescut

uşor (3,74%), faţă de anul anterior. Acestea provin în special din instalaţiile de ardere neindustriale (62%).


___________________________________________________________________________

15

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

0.016

0.018

gra

me

Dioxine 0.00495 0.0022 0.0021 0.0146 0.016 0.0166

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig 2.1.10. Evoluţia emisiilor de dioxine (g/an)

3%

62%

32%

3%




neindustriale


prelucrare


Fig. 2.1.11 Emisii de dioxine pe sectoare de activitate, în anul 2011

Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) prezintă o scădere

uşoară (1,5%), în anul 2011. Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice provin din procesele de producţie - procese în industria fontei şi oţelului.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

gra

me

PAH 425 650 658 8324 12969 12771

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.12 Evoluţia emisiilor de PAH

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2011, emisiile de bifenili policloruraţi

(PCBS) au crescut cu 9,15%, faţă de anul 2010. Sectorul care generează cele mai multe emisii de PCBS este reprezentat de instalaţiile de ardere neindustriale (45%).


___________________________________________________________________________

16

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

gra

me

Pcbs 0.5 0.28 0.22 6.4 7.32 7.99

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.13 Evoluţia emisiilor de PCBS

45%

24%

31%


neindustriale


prelucrare

Procese de

productie

Fig. 2.1.14 Emisii de PCBS pe sectoare de activitate, în anul 2011

2.1.2. Emisii provenite din activităţi care intră sub incidenţa Directivei IPPC

Directiva 2008/1/CE - IPPC referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării mediului are ca scop atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului în întregul său, prin implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv aplicarea unor măsuri privind managementul deşeurilor, eficienţa energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor.

Directiva IPPC stabileşte principiile pentru autorizare şi control al instalaţiilor bazate pe o abordare integrată şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), care sunt cele mai eficiente tehnici pentru a atinge un nivel ridicat de protecţie a mediului, luând în considerare costurile şi beneficiile.

La nivelul judeţului Sălaj activităţile/instalaţiile industriale care intră sub incidenţa Directivei IPPC se prezintă astfel:

− în sectorul prelucrării metalelor: instalaţii pentru producţia de conductori emailaţi din sârmă de cupru, instalaţii pentru producţia de articole de robinetărie (prin topire – turnare fontă şi oţel);

− în domeniul industriei mineralelor: instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice;

− în domeniul energetic: instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW ( pentru producţia de energie termică);

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:024:0008:0029:RO:PDF


___________________________________________________________________________

17

− activităţi de creştere intensivă a păsărilor: instalaţii cu o capacitate mai mare de 40000 locuri pentru păsări.

În anul 2011 emisiile provenite din activităţi care intră sub incidenţa Directivei IPPC se observă în tabelul următor

Emisii SO2 ( tone)

Emisii NO2 ( tone)

Emisii NH3 ( tone)

Emisii TSP ( tone)

6,371 105,477 37,341

2,784

Tab. 2.1.1

2.1.3. Emisii provenite din activităţi care intră sub incidenţa Directivei SEVESO, 2011

Diectiva 96/82/CE – privind controlul accidentelor majore în care sunt

implicate substanţe periculoase (SEVESO II) se aplică la câteva mii de unităţi industriale în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi care depăşesc pragurile din directivă. Scopul Directivei Seveso II este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu. Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2011, în urma activităţii desfăşurată de S.C. OMV PETROM S.A. Zalău - Depozit Desfacere Produse Petroliere Zalău, care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II, au fost emise în atmosferă 0,02538 tone de NMVOC. 2.1.4. Emisii COV, 2011 2.1.4.1. Emisii provenite din activităţi care intră sub incidenţa Directivei COV industrie, 2011

Directiva 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii are ca scop prevenirea sau reducerea efectelor directe şi indirecte ale emisiilor de compuşi organici volatili (COV) asupra mediului şi sănătăţii umane, prin stabilirea unor limite de emisii pentru astfel de compuşi şi a unor condiţii de funcţionare pentru instalaţiile industriale care utilizează solvenţi organici.

Pe teritoriul judeţului Sălaj numărul instalaţiilor a căror activităţi se supun prevederilor Directivei COV din solvenţi, pentru anul 2011, a fost de 30 de instalaţii.

Nr. Crt.

Activităţi specifice HG 699/2003 (T/an) Nr. Instalaţii

1

Alt tip de rotogravură, flexografie, tipărire serigrafică în rotativă, unităţi de laminare sau glazurare (<15) tipărire serigrafică în rotativă pe textile şi carton (<30)

7

2 Vopsirea autovehiculelor (< 5) şi refinisarea vehiculelor 7

3 Alte tipuri de acoperire, inclusiv acoperirea metalelor, materialelor plastice, textilelor, ţesăturilor, filmului şi hârtiei(< 5)

3

4 Acoperirea suprafeţelor din lemn (< 15) 11

5 Fabricarea încăţămintei (< 5) 2

Total 30

Tab. 2.1.2 Numărul instalaţiilor care desfăşoară activităţi specifice HG 699/2003


___________________________________________________________________________

18

În anul 2011, pe teritoriul judeţului Sălaj, activităţile care intră sub incidenţa Directivei COV industrie au emis în atmosferă 148,332 tone de NMVOC.

2.1.4.2. Emisii provenite din activităţi care intră sub incidenţa Directivei COV benzină, 2011

Directiva 94/63/EC urmăreşte controlul emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină. Directiva se aplică operaţiunilor, instalaţiilor, autovehiculelor, terenurilor şi vaselor din apele teritoriale folosite la depozitarea şi transportul benzinei de la un terminal la altul sau de la un terminal la staţii.

În anul 2011, la nivelul judeţului Sălaj au fost generate în atmosferă 1,213 tone de emisii de COV, provenite de la staţiile de distribuţie a benzinei.

2.2. Calitatea aerului Calitatea aerului în judeţul Sălaj este monitorizată prin măsurători continue la

staţia automată, amplasată în municipiul Zalău, str. Meteorologiei, această staţie făcând parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Poluanţii urmăriţi şi numărul determinărilor efectuate în cursul anului 2011 sunt prezentate în tabelul următor:

Staţia de monitorizare

Tipul staţiei

Poluant urmărit

Număr determinări (date validate)

Medii orare

Medii zilnice

Captura de date (%)

SJ - 1 tip industrial

1

NO 5814 241 66,3

NOx 5814 241 66,3

NO2 5814 241 66,3

SO2 6638 266 72,3

CO 7728 322 88,2

O3 7302 297 83,3

PM 10 automat

6570 284 75,0

PM 10 gravimetric

- 263 72,0

Tab. 2.2.1. Poluanţii urmăriţi la staţia de monitorizare SJ–1 şi numărul determinărilor

În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul

este dotat cu un display care este amplasat la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediul Sălaj, în Zalău, str. Parcului, nr.2, precum şi cu un panou electronic de afisaj exterior, amplasat în zona centrală a municipiului Zalău, panou pe care este afişat indicele general zilnic de calitate a aerului, stabilit pe baza indicilor specifici de calitate a aerului care, la rândul lor, sunt calculaţi plecând de la concentraţiile înregistrate pentru fiecare dintre poluanţi.


___________________________________________________________________________

19

Indicele general şi indicii specifici sunt calculaţi şi afişaţi din oră în oră şi sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 si 6, fiecare număr

corespunzând unei culori, conform figurii de mai jos:

Fig. 2.2.1. Indicii de calitate a aerului

De asemenea, a continuat în cursul anului 2011 monitorizarea calităţii aerului

ambiental în judeţ, prin măsurători de 24 h, în punctul fix amplasat la sediul APM Sălaj. Rezultatele acestor determinări sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Localitatea Punct de prelevare

Tip poluant

Număr determinări

Concentraţia (mg/m3)

Frecvenţă depăşirii VL

sau CMA (%)

Maxima zilnică

Media anuală

Zalău APM

SO2 202 0,0050 0,0014 0

NO2 202 0,0220 0,0123 0

NH3 202 0,0470 0,0210 0 Tab. 2.2.2. Rezultate ale monitorizării calităţii aerului prin măsurători de 24 h

2.2.1. Dioxidul de azot În anul 2011 monitorizarea dioxidului de azot în judeţul Sălaj s-a realizat atât prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului, cât şi prin măsurători de 24 h. În urma determinărilor efectuate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare pentru protecţia sănătăţii umane – 200 μg/m3, sau ale pragului de alertă (400 μg/m3), valori stabilite prin Legea nr. 104/2011. Media anuală pe 2011 pentru NO2 a avut valoarea de 18,28 μg/m3, situându-se sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii stabilite deasemenea de Legea nr. 104/2011 (40 μg/m3)


___________________________________________________________________________

20

Valorile maxime ale mediilor orare pentru NO2

020406080

100120140160180200220

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Luna

Co

ncen

traţi

a (μg/m

3)

Maxime medii orare Valoare limita

Fig. 2.2.2. Valorile maxime lunare ale mediilor orare pentru poluantul NO2

Lipsa datelor pentru lunile iunie – august se datorează defecţiunilor apărute la

analizorul NO2 Măsurătorile manuale de 24 de h, în cazul dioxidului de azot, în cursul

anului 2011, arată că valorile medii zilnice nu au înregistrat depăşiri ale CMA (100 μg/mc) conform STAS 12574/1987.

Concentraţii NO2 - medii lunare

0,0000

0,0050

0,0100

0,0150

0,0200

0,0250

Ian.

Feb.

Mar

.Apr

.M

aiIu

n. Iul.

Aug.

Sept.

Oct.

Noi.

Dec

.

Luna

Co

nc

en

tra

ţia

(m

g/m

3)

Medii lunare

Fig. 2.2.3. Concentraţii de NO2 – medii lunare

2.2.2. Dioxidul de sulf Monitorizarea dioxidului de sulf în 2011, în judeţul Sălaj, s-a realizat prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului şi prin măsurători de 24 h la punctul amplasat la sediul APM Sălaj. Valorile concentraţiilor de dioxid de sulf măsurate la staţia automată de monitorizare în cursul anului 2011 se situează mult sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 μg/m3) şi a pragului de alertă (500 μg/m3); nu au fost înregistrate nici depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane (125 μg/m3) impuse de Legea nr. 104/2011. Pentru lunile iulie şi august nu sunt date de monitorizare, în această perioadă analizorul fiind defect.


___________________________________________________________________________

21

Valori maxime ale mediilor orare pentru SO2

0

90

180

270

360

Ian.

Feb.

Mar

.Apr

.M

aiIu

n. Iul.

Aug

.

Sep

t.Oct.

Noi.

Dec

.

Luna

Co

ncen

traţi

a (

μg

/m3)

Maxime medii orare Valoare limita

Fig. 2.2.4. Valorile maxime lunare ale mediilor orare pentru poluantul SO2

Valori maxime ale mediilor zilnice pentru SO2

0

20

40

60

80

100

120

140


Luna

Co

ncen

traţi

a (

μg

/m3)

Maxime medii zilnice Valoare limita

Fig. 2.2.5. Valorile maxime lunare ale mediilor zilnice pentru poluantul SO2

În urma monitorizării prin măsurători de 24 h s-au înregistrat concentraţii medii

sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane prevăzută în Legea nr. 104/2011, de 125 μg/mc.

Concentraţiile medii anuale de SO2, obţinute în urma efectuărilor măsurătorilor manuale, s-au încadrat sub concentraţia maximă admisibilă (CMA) de 60 μg/mc, conform STAS 12574/1987.


___________________________________________________________________________

22

Concentraţii SO2 - medii lunare

0,0000

0,0030

0,0060

0,0090

0,0120

0,0150

0,0180

Ian.

Feb.

Mar

.Apr

.M

aiIu

n. Iul.

Aug

.

Sep

t.Oct.

Noi.

Dec

.

Luna

Co

ncen

traţi

a (

mg

/m3)

Medii lunare

Fig. 2.2.6. Concentraţii de SO2 – medii lunare

2.2.3. Pulberi în suspensie Poluarea atmosferei cu pulberi se datorează unor cauze naturale (vânturi puternice, erupţii vulcanice, etc.), dar apare şi ca urmare a activităţilor antropice. Principalele surse antropice de poluare cu pulberi sunt: industria metalurgică şi cea siderurgică, centralele termice alimentate cu combustibili solizi, traficul rutier, etc. Natura acestor pulberi este extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH, si PCB). În general pulberile au o acţiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator şi de scădere a rezistenţei la infecţii. Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2011, pulberile în suspensie au fost monitorizate prin intermediul staţiei automate; pentru determinarea acestora s-au folosit două metode, metoda automată şi metoda gravimetrică.

În cazul măsurătorilor automate s-au înregistrat 49 depăşiri ale valorii limită zilnice stabilite de Legea nr. 104/2011 (50 μg/m3, valoare ce nu trebuie depăşită de mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic) . Aceste valori au fost înregistrate în special în lunile reci (ianuarie - martie şi octombrie – decembrie) cauzele acestor depăşiri fiind emisiile produse de centralele termice rezidenţiale alimentate cu combustibil solid. Media anuală pe 2011 a avut valoarea de 31,57 μg/m3, situându-se sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii stabilite de Legea nr. 104/2011 (40 μg/m3).

În urma determinării gravimetrice a pulberilor s-au înregistrat 38 depăşiri ale valorii limită zilnice stabilită de Legea nr. 104/2011 (50 μg/m3), în lunile reci ale anului, cauzele acestor depăşiri fiind emisiile produse de centralele termice ale locuinţelor din zonă. Media anuală înregistrată a fost 29,06 μg/m3, sub valoarea limită de 40 μg/m3.


___________________________________________________________________________

23

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

180,00

200,00


PM10 automat PM10 gravimetric Valoarea limită

Fig. 2.2.7. Valorile maxime lunare ale mediilor zilnice pentru pulberi în suspensie

Lipsa datelor pentru lunile iunie – iulie se datorează defecţiunilor apărute la

analizorul LSPM10.

2.2.4. Metale grele Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele provin din metalurgie,

siderurgie şi din trafic. Valorile medii anuale ale concentraţiilor de metale grele din probele de pulberi sedimentabile în anul 2011 sunt prezentate în tabelul următor:

Punct de colectare Concentraţia medie anuală (mg/mp)

Pb Cd Cr Ni

Zalău – APM Sălaj 0,1878 0,0018 0,1032 0,1391

Zalău – Staţia Meteo 0,1359 0,0043 0,1187 0,1252

Zalău – Str. 22 Decembrie 0,3028 0,0003 0,1380 0,1342

Zalău – Cartier Stadion 0,2314 0,0017 0,1421 0,2752

Zalău – Cartier Sărmaş 0,8312 0,0024 0,2639 0,3113

Şimleu Silvaniei 0,7072 0,0064 0,3218 0,2888

Jibou 0,3083 0,0009 0,1366 0,1855

Cehu – Silvaniei 0,1409 0,0013 0,1411 0,1639

Prodăneşti 0,1368 0,0009 0,1377 0,0788

Sărmăşag 0,4607 0,0001 0,2778 0,1177

Panic 0,1554 0,0000 0,1080 0,0691

Tab. 2.2.3. Concentraţii ale metalelor grele din pulberi sedimentabile în anul 2011

2.2.5. Monoxidul de carbon

Poluantul CO rezultă în principal din arderea incompletă a combustibililor. În judeţul Sălaj, monoxidul de carbon a fost determinat prin măsurători continue la staţia de monitorizare a calităţii aerului. Valorile înregistrate nu depăşesc valoarea limită pentru protecţia umană stabilită de Legea nr. 104/2011 (10 mg/m3).


___________________________________________________________________________

24

Valori maxime ale mediilor mobile de 8 ore pentru CO

02

468

1012


Luna

Co

ncen

traţi

a

(mg

/m3)

Maxime medii mobile 8h Valoare limita

Fig. 2.2.8. Valorile maxime lunare ale mediilor mobile de 8 ore pentru poluantul CO

2.2.6. Benzenul Staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului de tip industrial I nu deţin echipamente pentru monitorizarea benzenului. În anul 2011 nu s-au efectuat determinări ale benzenului de către APM Sălaj.

2.2.7. Amoniac La nivelul judeţului Sălaj, în anul 2011, monitorizarea amoniacului s-a realizat

prin măsurători de 24 h în punctul fix amplasat în municipiul Zalău, la sediul APM Sălaj, neînregistrându-se depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile (0,1mg/mc), conform STAS 12574/1987.

Concentraţii NH3 - medii lunare

0,000

0,010

0,020

0,030

0,040

0,050

Ian.

Feb.

Mar

.Apr

.M

aiIu

n. Iul.

Aug

.

Sep

t.Oct.

Noi.

Dec

.

Luna

Co

ncen

traţi

a (

mg

/m3)

Medii lunare

Fig. 2.2.9. Concentraţii de NH3 – medii lunare

2.2.8. Ozonul Ozonul este un component natural al atmosferei fiind prezent, mai ales în

stratosferă, la înălţimi de 15 – 50 km, constituind, datorită proprietăţilor sale UV-absorbante, un înveliş protector pentru planeta Pământ.


___________________________________________________________________________

25

Prezenţa acestuia în antroposferă însă, are un impact negativ asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei, constituind principalul poluant al atmosferei în ţările

şi oraşele puternic industrializate. Ozonul este un poluant secundar generat de reacţiile fotochimice din

atmosferă. Aceste reacţii sunt mult mai intense în perioada primăvară – vară, când intervalul de iluminare diurnă creşte. Principalii poluanţi primari implicaţi în reacţiile fotochimice ce duc la formarea ozonului sunt: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili (COV) şi metanul (CH4).

Determinarea concentraţiilor de ozon la nivelul judeţului Sălaj s-a realizat prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului. Concentraţiile înregistrate în anul 2011 s-au situat atât sub valoare ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, cât şi sub pragurile de informare (180 μg/m3), respectiv de alertă (240 μg/m3).

Lipsa datelor pentru lunile martie – aprilie se datorează defecţiunilor apărute la analizorul O3.

Valori maxime ale mediilor orare pentru O3

0

40

80

120

160

200


Luna

Co

ncen

trati

a (

μg

/m3)

Maxime medii orare Prag de informare

Fig. 2.2.10. Valorile maxime lunare ale mediilor orare pentru poluantul O3

Valori maxime ale mediilor mobile de 8 ore pentru

O3

0,00

40,00

80,00

120,00

160,00

200,00

Ian.

Feb.

Mar

.Apr

.M

aiIu

n. Iul.

Aug

.

Sep

t.Oct.

Noi.

Dec.

Luna

Co

ncen

trati

a

(μg

/m3)

Maxime medii mobile de 8 h Valoare ţintă

Fig. 2.2.11. Valorile maxime lunare ale mediilor mobile de 8 ore pentru poluantul O3


___________________________________________________________________________

26

2.3. Poluarea aerului – efecte locale

Atmosfera este una dintre puţinele resurse împărţită de toţi locuitorii Terrei,

astfel că poluanţii emişi în atmosferă într-o zonă a planetei, pot avea efecte negative atât pe plan local, cât şi asupra mediului şi populaţiei aflate la mii de kilometrii distanţă. Poluarea aerului produce o gamă largă de efecte negative, de la cele globale (efectul de seră şi încălzirea globală, deprecierea stratului de ozon stratosferic) până la cele regionale şi locale (ploile acide, smogul).

Principalele gaze cu efect de seră, nominalizate de Protocolul de la Kyoto, ratificat şi de România, sunt: dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, perfluorocarburile, hidrofluorcarburile şi hexafluorura de sulf, iar principalele surse sunt reprezentate de arderea combustibillilor fosili, procesele industriale şi agricultură. Emisiile antropice de gaze cu efect de seră pot cauza grave dezechilibre climatice, accelerând încălzirea globală.

Ozonul, în stare naturală, se găseşte în proporţie de 90% în stratosferă, la altitudini cuprinse între 10 – 50 km, având un rol fundamental în menţinerea vieţii pe planeta noastră prin capacitatea sa de a absorbi radiaţia ultravioletă solară. Concentraţia ozonului stratosferic este afectată de emisiile de substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS-uri), dintre care, principalii vinovaţi sunt compuşii de tipul cloroflorocarburilor – CFC-uri.

Un alt efect al poluării aerului, smog-ul, apare în anumite condiţii meteorologice (umiditate crescută şi calm atmosferic) ca un rezultat al emisiilor provenite de la funcţionarea motoarelor cu combustie internă şi din arderea cărbunelui; smog-ul fotochimic este un produs al reacţiei dintre oxizii de azot şi compuşii organici volatili, în prezenţa luminii solare. Efectele asupra sănătăţii sunt variate: probleme de respiraţie, tuse, iritaţii ale ochilor, principalele grupe afectate fiind persoanele vârstnice, copiii şi persoanele care suferă de probleme respiratorii şi cardiace.

Ploile acide sunt cauzate de prezenţa în atmosferă a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi amoniacului, care se combină cu vaporii de apă, formând acid sulfuric şi acid azotic. Aceşti compuşi pot fi transportaţi la distanţe mari de locul de origine şi pot precipita sub formă de ploi acide. Dintre efectele lor dăunătoare amintim: erodarea monumetelor, clădirilor şi statuilor, creşterea acidităţii apelor de suprafaţă, distrugerea culturilor agricole şi plantaţiilor forestiere.

Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra organismului este foarte variată. Ea poate merge de la stări de disconfort până la perturbări puternice ale stării de sănătate. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:

poluanţi cu acţiune iritantă: pulberi sedimentabile sau în suspensie, oxizii de sulf şi de azot;

poluanţi cu acţiune toxică sistemică: plumbul;

poluanţi cu acţiune asfixiantă: oxidul de carbon. În judeţul Sălaj, pentru poluanţii gazoşi monitorizaţi de APM Sălaj (dioxid de

sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon şi amoniac), nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită sau ale pragurilor de informare/alertă prevăzute în Legea nr. 104/2011. S-au înregistrat însă depăşiri ale valorilor limită zilnice pentru PM10; aceste depăşiri s-au înregistrat în perioada rece a anului datorită încălzirii cu combustibil solid (lemne) a locuinţelor din zona de amplasare a staţiei SJ-1.

Evoluţia indicilor generali zilnici de calitate a aerului în cursul anului 2011 se poate observa în graficul de mai jos.


___________________________________________________________________________

27

0

1

2

3

4

5

6

01.0

1.20

11

15.0

1.20

11

29.0

1.20

11

12.0

2.20

11

26.0

2.20

11

12.0

3.20

11

26.0

3.20

11

09.0

4.20

11

23.0

4.20

11

07.0

5.20

11

21.0

5.20

11

04.0

6.20

11

18.0

6.20

11

02.0

7.20

11

16.0

7.20

11

30.0

7.20

11

13.0

8.20

11

27.0

8.20

11

10.0

9.20

11

24.0

9.20

11

08.1

0.20

11

22.1

0.20

11

05.1

1.20

11

19.1

1.20

11

03.1

2.20

11

17.1

2.20

11

31.1

2.20

11

Indicele general zilnic

Fig. 2.3.1. Evoluţia indicilor generali zilnici de calitatea a aerului

Total emisii poluanţi acidifianţi (tone)

din care:

Emisii SO2 (tone)

Emisii NOx (tone)

Emisii NH3 (tone)

IPPC SEVESO IPPC SEVESO IPPC SEVESO

6,371 0 105,477 0 37,341 0 Tab. 2.3.1. Emisii de poluanţi acidifianţi în anul 2011

Total emisii COV (tone)

din care:

COV solvenţi (tone)

COV staţii de distribuţie benzină (tone)

COV terminale (depozite) (tone)

238,65 1,213 0,025 Tab. 2.3.2. Emisii de compuşi organici volatili în anul 2011

Total emisii metale grele (kg)

din care:

Pb (kg)

Cd (kg)

Hg (kg)

As (kg)

Cr (kg)

Cu (kg)

Ni (kg)

Se (kg)

Zn (kg)

7,669 2,064 0,678 0,523 7,685 73,166 44,989 0,498 92,780 Tab. 2.3.3. Emisii de metale grele în anul 2011

2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

Poluarea accidentală poate fi considerată ca un accident major de mediu

produs ca urmare a descărcării în mediu, din motive diferite, a unui agent poluant într-o asemenea cantitate, încât sunt afectate toate structurile acestuia şi sunt necesare măsuri imediate de intervenţie şi depoluare a mediului.

În cursul anului 2011, factorul de mediu aer nu a fost afectat de poluări accidentale.


___________________________________________________________________________

28

2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului Principalele sectoare economice şi activităţi cu efecte semnificative asupra

factorului de mediu aer sunt reprezentate în judeţul Sălaj de industrie, transporturi şi, într-o mai mică măsură, de agricultură.

Activitatea industrială a judeţului Sălaj a început să se dezvolte după anul 1970, ca al treilea val de industrializare la nivelul regiunii Nord Vest, după reorganizarea administrativ–teritorială din 1968 şi declararea oraşului Zalău ca reşedinţă de judeţ, oraş care este principalul centru industrial.

În ceea ce priveşte distribuţia spaţială, la nivelul judeţului Sălaj industria a fost şi este concentrată pe trei zone:

oraşul Zalău, reşedinţa de judeţ, centru industrial cu industrie diversificată, care se menţine ca şi principal centru industrial al judeţului;

oraşele mici: Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou;

zonele miniere. Efectele cauzate de industrie asupra aerului se manifestă prin emisii

atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice, procese de ardere şi activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri.

Unităţile industriale existente la nivelul judeţului Sălaj se pot clasifica în funcţie de tipul impactului cauzat asupra aerului, astfel:

Instalaţii industriale IPPC (Directiva 96/61/CE – privind prevenirea şi controlul integrat al poluării): în sectorul prelucrării metalelor: instalaţii pentru producţia de conductori

emailaţi din sârmă de cupru, instalaţii pentru producţia de articole de robinetărie (prin topire – turnare fontă şi oţel);

în domeniul industriei mineralelor: instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice;

în domeniul energetic: instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW ( pentru producţia de energie termică);

activităţi de creştere intensivă a păsărilor: instalaţii cu o capacitate mai mare de 40000 locuri pentru păsări.

Aceste instalaţii constituie principala presiune asupra factorului de mediu aer prin emisii de substanţe poluante din procese tehnologice.

Instalaţii mari de ardere (Directiva 2001/80/CE), instalaţii termoenergetice cu puterea termică nominală egală sau mai mare de 50 MWt.

Instalaţii industriale care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV (Directiva 1999/13/CE – privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii), cu efecte potenţiale semnificative asupra aerului

Instalaţii industriale care intră sub incidenţa Diectivei 96/82/CE – privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II). Inventarul amplasamentelor SEVESO II din judeţul Sălaj, pentru anul 2011,

reflectă prezenţa a trei obiective Seveso II, din care două sunt încadrate ca obiective cu risc minor iar unul cu risc major. Toate obiectivele SEVESO II sunt conforme cu cerinţele directivei. Activităţile desfăşurate în obiectivele cu risc minor sunt de depozitare şi comercializare produse petroliere, iar în obiectivul cu risc major, activitatea este de depozitare produse petroliere.


___________________________________________________________________________

29

Instalaţii care intră sub incidenţa Directivei 94/63/EC privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei şi

distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină. Pe teritoriul judeţului funcţionează un număr de 28 de asemenea instalaţii (2

depozite şi 26 de staţii de benzină), toate fiind conforme cu cerinţele directivei. La acestea se adaugă alte 2 staţii de benzină ce nu intră sub incidenţa directivei.

Activităţi extractive Efecte importante asupra aerului sunt cauzate în special de activitatea de

extracţie a ţiţeiului în zona Şumal – Leşmir, com Marca, prin emisiile de hidrocarburi şi gaze de ardere. Efectele asupra mediului manifestă o tendinţă de reducere datorită măsurilor de conformare realizate de către titularul activităţii, societatea comercială OMV PETROM S.A. - Sucursala Suplac, prin: echipări ecologice la sonde sau refacerea traseelor colectoarelor de gaze de combustie şi transport fluide.

O altă categorie de activităţi extractive este reprezentată de exploatările de materiale de construcţii şi cărbune, impactul principal asupra aerului fiind cauzat de pulberile rezultate din activităţile de exploatare şi depozitare a sterilului.

Alte activităţi care creează presiuni asupra aerului activităţi de prelucrare a lemnului care nu utilizează solvenţi organici, sau

utilizează în cantităţi mai mici decât pragul de consum prevăzut de Directiva COV; acestea au efecte locale asupra aerului datorită emisiilor de pulberi şi gaze şi, în general, sunt echipate cu instalaţii locale de reţinere a pulberilor;

industria produselor de panificaţie: activităţile din acest domeniu sunt în general conforme, problemele fiind cauzate de emisiile atmosferice din procesarea cerealelor şi procese de ardere.

În vederea reducerii poluării aerului cauzate de industrie, prin autorizaţiile de mediu emise, prin Planurile de acţiune şi Programele de conformare, s-au impus măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi. Măsurile necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor UE, prevăzute în Angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare, au fost prevăzute în aceste autorizaţii de mediu.

Traficul Transporturile auto au un impact semnificativ asupra tuturor factorilor de

mediu, dar în special asupra aerului. Automobilul reprezintă o ameninţare pentru mediu atât prin procesul de fabricaţie cât şi prin poluarea aerului şi poluarea fonică produse pe durata funcţionării.

Sectorul transporturilor este responsabil la nivel mondial de aproximativ un sfert din totalul consumurilor de energie, reprezentând o sursă semnificativă de emisii de dioxid de carbon, oxizi de azot şi hidrocarburi.

Poluarea aerului produsă de autovehicule prezintă două importante particularităţi:

eliminarea emisiilor se face foarte aproape de sol, fapt ce nu favorizează dispersia şi permite realizarea unor concentraţii ridicate de poluanţi la înălţimi mici;

emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzilor.

După anul 1990, în judeţul Sălaj se manifestă o tendinţă de creştere a aportului emisiilor din traficul rutier la emisia totală de poluanţi atmosferici, situaţie ce a fost favorizată pe de o parte de restrângerea sectorului industrial, iar pe de altă parte de creşterea exponenţială a parcului auto.

În vederea soluţionării marii diversităţi de probleme ridicate de traficul rutier, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj acţionează pe multiple direcţii, în vederea


___________________________________________________________________________

30

reducerii efectelor nocive produse de acesta, prin măsurile adoptate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu Sălaj la capitolul Poluarea atmosferei:

Construirea unei artere ocolitoare pentru municipiul Zalău, care să preia traficul greu şi de tranzit;

Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane;

Înlocuirea autovehiculelor, destinate transportului în comun şi de marfă, respectiv promovarea vehiculelor economice şi cu emisii reduse;

Elaborarea unui studiu pentru stabilirea măsurilor de fluidizare a traficului în municipiul Zalău;

Realizarea unor programe de conştientizare a publicului în vederea încurajării utilizării transportului în comun şi reducerea transportului cu mijloace proprii:

Organizarea unor campanii de educare a tinerei generaţii;

Informarea şi conştientizarea publicului în vederea utilizării mijloacelor alternative de deplasare.

Agricultura Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra aerului se manifestă prin

emisiile de amoniac şi metan rezultate din activităţile de creştere intesivă a animalelor. 2.6. Tendinţe

Urmărind rezultatele monitorizării calităţii aerului începând cu anul 2008 (anul punerii în funcţiune a staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului), se poate observa o situaţie apropiată pentru SO2, NO2 şi O3 cu valori sub limitele impuse de Legea nr. 104/2011, aşa cum se poate vedea în graficul de mai jos:

Evoluţia mediilor anuale pentru poluanţii SO2, NO2 şi

O3

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

SO2 NO2 O3

Poluant

Co

ncen

trati

a (

μg

/m3)

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.6.1. Evoluţia mediilor anuale pentru poluanţii gazoşi

În cazul monoxidului de carbon – CO, pentru perioada urmărită, se observă o scădere uşoară a mediilor anuale, cu valori medii de 8 h mult sub limitele impuse de Legea nr. 104/2011.


___________________________________________________________________________

31

Evoluţia mediilor anuale pentru CO

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

2008 2009 2010

Anul

Co

ncen

trati

a (

mg

/m3)

CO

Fig. 2.6.2. Evoluţia mediilor anuale pentru CO Singurul poluant pentru care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită a fost

PM10. Analizând datele de monitorizare pentru anii 2009, 2010, 2011 (pentru anul 2008 nu există date disponibile) se observă o scădere atât a concentraţiei medii anuale, cât şi a numărului de depăşiri în 2010 faţă de 2009, urmate in 2011 de o creştere a concentraţiei medii anuale şi a numărului de depăşiri.

Cu puţine excepţii, depăşirile valorilor limită pentru PM 10 au fost înregistrate în sezonul rece, cauzele acestora fiind centralele termice alimentate cu lemn ale locuinţelor din zona staţiei, locuinţe a căror construcţie s-a dezvoltat foarte mult în perioada de timp trecută de la amplasarea staţiei automate de monitorizare.

neindustriale Instalatii de ardere industrii de ...apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea...

Documents

Transcript of neindustriale Instalatii de ardere industrii de ...apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea...