Raport de Impact Asupra Mediului - Instal a Tie de Desulfurare Bloc Energetic Nr 5

5/12/2018 Raport de Impact Asupra Mediului - Instal a Tie de Desulfurare Bloc Energetic Nr 5 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/raport-de-impact-asupra-mediului-instal-a-tie-de-desulfurare-bloc-energetic-nr-5 1/167

Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificarePag. 2

F o r m u l a r c o d : F I L 4 2 3 - 0 0 2 - 0 3 A c t . 0

MEMORIU DE PREZENTARE

Cuprins: Pag

1. DATE GENERALE ....................................................................................................................

1.1 CADRU GENERAL ŞI DE REGLEMENTARE .............................................................................................................................. 1.1.1 Scop ...............................................................................................................................................................................

1.1.2 Obiectivele propuse .......................................................................................................................................................

1.1.3 Procedura de lucru........................................................................................................................................................

1.1.4 Surse de informare ........................................................................................................................................................

1.1.5 Evaluarea impactului asupra mediului ........................................................................................................................

1.1.6 Cadrul legislativ ............................................................................................................................................................

1.2 INFORMAII GENERALE....................................................................................................................................................... 11.2.1 Titular proiect.............................................................................................................................................................. 1

1.2.2 Elaborator al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu ......................... 1

1.2.3 Denumire proiect......................................................................................................................................................... 1

1.2.4 Descriere proiect.......................................................................................................................................................... 1

1.2.5 Durata etapei de func ionare ...................................................................................................................................... 1

1.2.6 Produc ii anuale de energie, consumuri electrice pentru servicii proprii, consumuri anuale de combustibil ......... 1

1.2.7 Materii prime, substan e sau preparate chimice ........................................................................................................ 2

1.2.8 Poluarea fizică şi biologică generată de activitate ..................................................................................................... 2

1.2.9 Alternative studiate...................................................................................................................................................... 2

1.2.9.1. Scenariul recomandat de că tre elaborator ............................................................................................................. 2

1.2.9.2. Avantajele scenariului recomandat ........................................................................................................................ 2

1.2.10 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului ................................................................................. 2

1.2.11 Utilizarea actual ă a terenului. Infrastructura existentă . Valori naturale, istorice culturale, arheologice, arii

protejate şi zone de protec ie sanitară .................................................................................................................................. 3

1.2.12 Documente existente privind planificarea/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului............. 3

1.2.13 Modalită i propuse pentru conectare la infrastructura existentă ............................................................................ 3

2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................... 32.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCIE ........................................................................................................................... 3

2.1.1. Instala ia de desulfurare a gazelor de ardere ............................................................................................................ 3

2.1.1.7. Instala ii tehnologice electrice ................................................................................................................................ 4

2.1.1.8. Instala ii de automatizare ....................................................................................................................................... 4

2.1.1.9. Lucră ri de arhitectură ............................................................................................................................................ 4

2.1.1.10. Lucră ri aferente construc iilor ............................................................................................................................ 4

2.1.1.11. Instala ii aferente construc iilor .......................................................................................................................... 4

2.2. CONFORMARE CU CERINELE BAT BREF ....................................................................................................................... 4 2.2.1. Procedee de reducere a emisiilor de SO 2 din gazele de ardere ................................................................................. 4

2.2.3. Valori limită atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile .............................................. 5

3. DEŞEURI ................................................................................................................................. 5

Evidena modificărilor documentului:

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ŞI TRANSMITEREA INFORMAIILOR CONINUTE ESTPERMISĂ NUMAI ÎN CONDIIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S





4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA........................... 6

4.1. APA ..................................................................................................................................................................................... 6 4.1.1. Condi iile hidrogeologice ale amplasamentului........................................................................................................ 6

4.1.2. Alimentarea cu apă a centralei electrice ................................................................................................................... 7

4.1.3. Managementul apelor uzate ...................................................................................................................................... 7 4.1.4. Prognoza impactului .................................................................................................................................................. 7

4.1.5. Impactul transfrontier................................................................................................................................................ 7

4.1.6. M ă suri de diminuare a impactului ............................................................................................................................ 7

4.2 AERUL.................................................................................................................................................................................. 7 4.2.1 Date generale ............................................................................................................................................................... 7

4.2.2 Surse şi poluan i genera i ...................................................................................................................................... 9

4.2.3 Prognozarea impactului ........................................................................................................................................ 9

4.2.4 M ă suri de diminuare a impactului ........................................................................................................................... 10

4.2.3 H ă r i şi desene la capitolul „Aer” ............................................................................................................................. 10

4.3 SOLUL ................................................................................................................................................................................ 12 4.3.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 12

Relieful ............................................................................................................................................................................... 12

Elemente de Geologie......................................................................................................................................................... 12

4.3.2 Surse de plouare a solurilor ...................................................................................................................................... 12 4.3.2. Prognozarea impactului ........................................................................................................................................... 12

4.3.3. M ă suri de diminuare a impactului .......................................................................................................................... 12

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI .................................................................................................................................................... 12 4.4.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 12

4.4.2 Impactul prognozat ................................................................................................................................................... 12

4.5 BIODIVERSITATEA............................................................................................................................................................. 12 4.5.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 12

Flora ................................................................................................................................................................................... 13

Fauna ................................................................................................................................................................................. 13



4.5.4 H ă r i........................................................................................................................................................................... 13

4.6 PEISAJUL............................................................................................................................................................................ 13 4.6.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 13



4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .......................................................................................................................................... 13 4.7.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 13


4.8 CONDIII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL........................................................................................... 13

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................. 13

Scenarii propuse................................................................................................................................................................. 13

5.2 ANALIZA COMPARATIVĂ MULTICRITERIALĂ A SCENARIILOR PROPUSE.......................................................................... 145.3 PREZENTAREA OPIUNILOR ANALIZATE .......................................................................................................................... 14

Avantajele scenariului recomandat ................................................................................................................................... 14

Concluziile analizei scenariilor.......................................................................................................................................... 14

6. MONITORIZAREA ................................................................................................................. 14

6.1 MONITORIZAREA CALITĂILOR APELOR ......................................................................................................................... 146.2 MONITORIZAREA EMISIILOR DE SUBSTANE POLUANTE ÎN GAZELE DE ARDERE............................................................ 14

7. SITUAII DE RISC ................................................................................................................ 14

7.1 MANAGEMENTUL RISCURILOR TEHNICE / TEHNOLOGICE ................................................................................................ 147.1.1. Lista actelor normative aplicabile............................................................................................................................ 14

7.1.2. Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic şi a mă surilor de prevenire a acestora, pentru faza SF ........... 15

7.2 MANAGEMENTUL RISCURILOR DE INCENDIU / EXPLOZIE.................................................................................................. 157.2.1. Lista actelor normative aplicabile............................................................................................................................ 15





7.2.2. Prezentarea factorilor de risc de incendiu/ explozie şi a mă surilor de prevenire .................................................. 15

8. PLANUL DE ÎNCHIDERE AL AMPLASAMENTULUI ........................................................... 15

8.1. ACTIVITĂILE PRELIMINARE PENTRU ÎNCETAREA ACTIVITĂII: ................................................................................... 158.2. ÎNCETAREA ACTIVITĂII INSTALAIEI ............................................................................................................................ 158.3. ACTIVITĂI DE CONSERVARE........................................................................................................................................... 15

8.4. ACTIVITĂI DE DEMONTARE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE................................................................................................. 158.5. ACTIVITĂI DE DEZAFECTARE......................................................................................................................................... 158.6. ACTIVITĂI DE DEMOLARE .............................................................................................................................................. 158.7. ACTIVITĂI DE CURĂARE ŞI ECOLOGIZARE A AMPLASAMENTULUI ............................................................................. 15

9. DESCRIEREA DIFICULTĂILOR ......................................................................................... 15

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................................. 15

10.1. DESCRIEREA ACTIVITĂII .............................................................................................................................................. 1510.1.1 Obiectivul proiectului .............................................................................................................................................. 15

10.1.2 Entitatea care implementează proiectul ................................................................................................................. 15

10.1.3 Descrierea proiectului ............................................................................................................................................. 15

10.2. METODOLOGIILE UTILIZATE ÎN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI, DACĂ EXISTĂ, INCERTITUDINI

SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT ŞI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ............................................................................. 1610.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI................................................................................................................... 1610.4. IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA ZONEI ÎN CARE SE RESIMTE IMPACTUL ...................................................................... 1610.5. MĂSURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU ....................................................................... 16

11. CONCLUZII ......................................................................................................................... 16

Anexe

A. Certificat înregistrare ISPE pentru elaborare studii de impact asupra mediului................1 pag.

B. Certificat de atestare a dreptului de proprietate................................................................3 pag.

C. Principiul de funcionare a al metodelor de desulfurare uscată....................................... 2 pag

D. Instalaii de desulfurare semiuscate..................................................................................2 pag

E. Tipuri de absorbere pentru instalaii de desulfurare umede............................................12 pag.

Piese desenate

Plan de încadrare în teritoriu, scara 1:5000, cod I-229.224.004-P1-001……………………..….A2

Plan general , scara 1:2000, cod I-229.224.004-P1-002........................................................A3x4

Schema de principiu a instalaiei de desulfurare, cod I-229.224.004-N0-002............................A3





ABREVIERI

AIM - Autorizaia Integrată de MediuAM - Autoritatea de Management

ALPM - Agenia Locală pentru Protecia MediuluiANAR - Administraia Naională Apele Române ANPM - Agenia Naională pentru Protecia MediuluiANRE - Autoritatea Naională de Reglementare în domeniul EnergieiARPM - Agenia Regională pentru Protecia MediuluiBREF-BAT - Documentul de Referină asupra celor mai Bune Tehnici DisponibileCA - Cazan de aburCE Rovinari Complex Energetic RovinariCE - Comisia Europeană Gcal - Unitate de măsură a energiei tehnice; 1 Gcal = 1,163 MWt

GES - Gaze cu efect de seră TA- Turbină cu aburIED (IPPC Recast) Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (IED)IMA - Instalaie Mare de Ardere. O instalaie de ardere este denumită „IMA” î

cazul în care puterea termică nominală (consumul de combustibil nominaeste mai mare sau egal cu 50 MWt

IPPC - Prevenirea şi controlul integrat al poluăriiITG - Instalaie cu turbină cu gazeMM - Ministerul MediuluiMWt - MW termic = Unitate de măsură a energiei termice; 1 MWt = 0,86 GcalNOx - Oxid de azotNTPA - Normativ Tehnic privind Protecia ApelorOUG - Ordonană de Urgenă a GuvernuluiPEID - Polietilenă de înaltă densitate PIF - Punere în funciunePM - Pulberi (particule)

PNAEE - Plan Naional de Aciune în domeniul Eficienei Energetice PND - Planul Naional de DezvoltareRD - Reea distribuie

RT - Reea transport SACET - Sistem centralizat de alimentare cu energie termică SO2 - Dioxid de sulfUE - Uniunea Europeană VLE – Valoare Limită de Emisie





1. DATE GENERALE

Lucrarea prezintă rezultatele “Studiului de evaluare a impactului asupra mediului”obinute în urma analizei efectuate asupra documentaiilor puse la dispoziie de către S.CComplexul Energetic Rovinari S.A. privind proiectul de implementare a unei instalaii d

desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul energetic nr. 5.

1.1 Cadru general şi de reglementare

1.1.1 Scop

Realizarea evaluării impactului asupra mediului a fost solicitată în cadrul procedurii demitere a Acordului de mediu derulată de către Agenia Regională pentru Protecia MediuluCraiova, în conformitate cu Ordinul MMP nr. 135/2010.

Raportul privind Studiul de evaluare a impactului a fost realizat conform metodologiei indicată î

Ordinul MAPM nr. 863/2002, urmărind Îndrumarul privind Raportul la studiul de evaluare impactului asupra mediului, întocmit de ARPM Craiova.

1.1.2 Obiectivele propuse

Stabilirea modificărilor posibile, pozitive sau negative, care pot surveni în calitateamediului prin promovarea proiectului;

Stabilirea nivelului de afectare a factorilor de mediu, a sănătăii populaiei şi a risculudeclanşării unor accidente sau avarii cu un impact major asupra mediului;

Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare, privind protecimediului;

Stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru a se asigura protecia mediului pe parcursuderulării proiectului.

Activitatea va fi analizată atât pentru etapa de construire, cât şi pentru cea de funcionare

1.1.3 Procedura de lucru

interviuri şi discuii cu persoane autorizate din cadrul societăii;

analiza documentelor referitoare la obiectiv, planuri de amplasare;

prezentarea circumstanele în care urmează să fie efectuată construirea obiectivului;

prezentarea procesele tehnologice şi operaiile implicate în funcionare;

analiza nivelului consumului de utilităi pentru cele două etape;

prezentarea modului de rezolvare a captărilor, neutralizării şi evacuării de substanpoluante;





prezentarea prevederi legale referitoare la managementul deşeurilor;

Rezultatele studiului de evaluare a impactului asupra mediului sunt prezentate sub formaunui Raport, al cărui coninut respectă prevederile Ordinului nr. 863/2002.

1.1.4 Surse de informare

Evaluarea impactului asupra mediului a avut ca suport următoarele surse:

analiza documentelor privind amplasamentul, lucrările executate şi cele propuse;

hări, documentaii, studii, avize şi autorizaii puse la dispoziie de titular;

documentare şi evaluare în teren.

1.1.5 Evaluarea impactului asupra mediului

Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi privatasupra mediului, modificată de: Directiva Consiliului 97/11/CE Directiva 2003/35/CE, Directiva dEvaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), impune realizarea de către autorităile competenta unei evaluări a anumitor proiecte cu efect asupra mediului. Conform directivei, iniiatoruproiectului, fie industrial, agricol sau de infrastructură, trebuie să furnizeze informaii detaliate cprivire la posibilele consecine ale proiectului asupra factorilor de mediu. Decizia autorităpublice de autorizare sau nu a proiectului trebuie să aibă în vedere evaluarea beneficiiloeconomice, sociale şi a altor avantaje ale proiectului comparativ cu consecinele de mediu. Îacord cu Convenia Naiunilor Unite privind accesul la informaie, participarea publicului la luare

deciziei şi accesul la justiie în problemele de mediu (Convenia de la Aarhus), publicul poatparticipa la elaborarea standardelor de mediu pentru deşeuri, calitatea aerului şi protecia apei.

EIM este o procedură prin care se evaluează impactul asupra mediului şi prin carpotenialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, dacă este posibil. EIMreprezintă un proces organizat de culegere a informaiilor utilizate pentru a identifica şi înelegefectele proiectelor propuse asupra mediului înconjurator (aer, apă, sol, faună, vegetaie etc.) câşi asupra mediului social şi economic al populaiei potenial afectate.

Luarea în considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investi ie încă diprimele etape ale planificării acestuia, conduce la identificarea şi evaluarea din timp a posibilelo

efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili măsuri de minimizare a acestor efect înainte de a deveni ireversibile.

Evaluarea impactului de mediului se va desfăşura conform Ordinului MMP nr.135/201privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului şi de emitere a acordului de mediu, scopuacesteia fiind identificarea şi cuantificarea impactului asupra mediului produs dimplememntarea unei instalaii de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul energetic n5 în scopul conformării cu legislaia de mediu.





De asemenea, conform ″Ordonanei de urgenă nr. 152/2005 privind prevenirea şcontrolul integrat al poluării - Anexa nr. 1, Industrii energetice, punctul 1.1 - Instalaii dardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW, pentru activitatea care se vdesfăşura, este obligatorie întocmirea documentaiei în vederea obinerii autorizaiei integrate d

mediu.Necesitatea studierii şi evaluării impactului activităii asupra mediului, este justificată pri

următoarele argumente:

iniierea din timp a unor aciuni preventive care să reducă efectele negative care ar putefi generate de activitatea respectivă;

evaluarea obiectivă a posibilităilor de apariie a efectelor nedorite asupra mediuluisănătăii populaiei, datorate activităii, în vederea selectării strategiei într-o perspectivsistematică.

Evaluarea impactului asupra mediului urmăreşte investigarea efectelor complexe crezultă din impactul activităii care urmează a fi promovată, fie asupra mediului şi factorului uma în general, fie asupra factorului social, economic, politic, pe baza cărora se formulează o gamlargă de aciuni şi măsuri, menite să contracareze efectele negative şi să le dezvolte pe celpozitive, prin:

modul de amplasare a obiectivului în mediu, de încadrare în planurile şi schemele damenajare, de valorificare a resurselor existente în zonă;

posibile modificări pozitive sau negative care pot interveni în calitatea factorilor de mediprin promovarea proiectului sau a activităii;

nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăii populaiei şi nivelul de risc adeclanşării unor accidente sau avarii cu impact asupra mediului / populaiei;

modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecia mediului;

măsuri care pot fi luate pentru protecia mediului.

Raportul la studiul de evaluare a impactului a fost întocmit în conformitate cu legislaia îvigoare, normele, normativele şi standardele specifice.

1.1.6 Cadrul legislativ

Dezvoltarea durabilă este, generic, un obiectiv cheie al politicilor Comunităii Europencare are ca scop îmbunătăirea continuă a calităii vieii pe Pământ atât pentru generaiilprezente cât şi pentru cele viitoare, prin combaterea exploatării abuzive a resurselor naturale şi oamenilor, bazându-se pe principii democratice, solidaritate, respectarea legislaiei şi drepturilor fundamentale ca libertatea şi egalitatea de şanse.





În domeniul mediului, dezvoltarea durabilă urmăreşte prevenirea şi reducerea poluării şpromovează producia şi consumul sustenabil, inând cont de caracterul limitat al resurselonaturale în vederea decuplării creşterii economice de degradarea mediului înconjurător. Astfepentru a fi sustenabilă, creşterea trebuie decuplată de impactul negativ asupra mediului ş

trebuie să se bazeze pe un model sustenabil al produciei şi consumului.Politica de mediu are legături strânse cu politica energetică, în măsura în car

producerea şi utilizarea energiei este printre principalele surse de poluare a aerului (prin ardereacombustibililor) şi apei (prin deversarea apelor de răcire şi a substanelor poluante rezultate dirafinării şi centrale nucleare). Este evident faptul că, politica de utilizare raională a energiei ş încurajarea energiei nepoluante este prima şi cea mai importantă din domeniul proteciemediului. Pachetul energie-schimbări climatice, adoptat de Consiliul şi Parlamentul European îdecembrie 2008, dovedeşte recunoaşterea la nivel european a faptului că multe probleme dmediu pot fi rezolvate prin măsuri în domeniul energetic.

În calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, România trebuie să includă întrpriorităile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protecie a mediului. Acest procereprezintă una dintre cele mai mari provocări şi implică mari eforturi în două direcii prioritare:

armonizarea legislaiei româneşti cu acquis-ul Uniunii Europene în acest sector;

reforma instituională, care necesită dezvoltarea unui mecanism instituional capabil saplice şi să monitorizeze punerea în aplicare a legislaiei adoptate.

În România, cadrul legislativ pentru protecia mediului trebuie să fie în permanen îmbunătăit, astfel încât să ină pasul cu directivele europene şi alte reglementări internaional în vigoare.

Legislaia românească permite referiri la legislaia europeană mai ales pentru proiectfinanate cu fonduri europene, cu excepia situaiei în care legea românească pentru protecimediului este mai restrictivă decât cea europeană.

Principalele directive europene ce trebuie respectate:

Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şprivate asupra mediului, modificată de: Directiva Consiliului 97/11/CE Directiv2003/35/CE

Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;

Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentrEuropa;

Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanprovenind de la instalaiile de ardere de dimensiuni mari („Directiva LCP”);

Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naionale de emisie NOx, SO2, NH3, COV;

Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apemodificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE şi 2009/31/CE şi de Decizi2455/2001/CE;





Directiva nr. 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale amendată de Directiv98/15/CE şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;

Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor (Directiva cadru);

Directiva 2006/12/CE privind deşeurile (abrogă Directiva 75/442/CEE), modificată dDirectivele 2008/98/CE şi 2009/31/CE (se abrogă de la 12.12.2010);

Directiva 2002/49/ CE privind managementul şi reducerea zgomotului ambiental;

Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice

Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice);

Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (IED), care se va aplica pentru InstalaiilMari de Ardere, cu puterea termică mai mare de 50 MWt.

Principalele legi româneşti privind protecia mediului care trebuie respectate sunt: Ordonana de urgenă nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanei d

urgenă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului care abrogă Legea ProtecieMediului, nr. 137/1995 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006;

Legea Proteciei Atmosferei nr. 655/2001 care urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitaredeteriorării şi ameliorarea calităii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asuprsănătăii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaionale şi lreglementările Uniunii Europene;

Ordonana de urgenă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat a

poluării şi Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgenă a Guvernului n152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asuprmediului;

HG nr. 440/2010 (reprezintă transpunerea Directivei 2001/80/EC) privind stabilirea unomăsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari dardere, principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privinlimitarea emisiilor de poluani (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la centrale mari, cu putereatermică egală sau mai mare de 50 MW t, pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sa

gazos); Ordin MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită

a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid dazot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5), plumb, benzen, monoxid dcarbon şi ozon în aerul înconjurător, modificat şi completat de Ordinul nr. 27/2007 pentrmodificarea şi completarea unor ordine, care transpun acquis-ul comunitar de mediu;





Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările din Legea nr. 310/2004 şLegea nr. 112/2006, care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecia resurselor dapă, precum şi protecia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare caracteristicilor apelor de suprafaă şi subterane;

HG nr. 188/2002, cu modificările şi completările din HG nr. 352/2005, pentru aprobareunor norme privind condiiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate şi HG n210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ucomunitar în domeniul proteciei mediului;

OUG nr. 78/2000, aprobată prin Legea nr. 426/2001, privind regimul deşeurilor, modificatşi completată prin OUG nr.61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007.

HG nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor, completată prin HG n210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ucomunitar în domeniul proteciei mediului;

HG nr. 856/2002 – privind evidena gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzândeşeurile, inclusiv periculoase modificată şi completată de HG nr. 210/2007 pentrmodificarea şi completarea unor acte normative, care transpun acquis-ul comunitar îdomeniul proteciei mediului;

HG nr. 235/2007 – privind gestionarea uleiurilor uzate;

Legea Securităii şi Sănătăii în Muncă nr. 319/2006 şi Normele generale de Protecimuncii;

STAS nr. 10009/1988 – Acustică urbană;

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Ordin nr. MMP nr.135/2010 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupr

mediului şi de emitere a acordului de mediu;

Ordin MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor aplicabile procedurii cadru devaluare a impactului asupra mediului;





1.2 Informaii generale

1.2.1 Titular proiect

SC Complexul Energetic Rovinari SA

Adresa: Str. Energeticianului, nr.25, Rovinari, judetul GorjPersoana de contact:

Nume şi Prenume: Tudorescu Vasile

Telefon: 0253 372 556

Fax: 0253 371 590

1.2.2 Elaborator al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi araportului la acest studiu

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, SC ISPE SA –Bucureşti Divizi

Energie & Mediu – Secia Ingineria MediuluiAdresa: B-dul. Lacul Tei , nr. 1-3, CP 30-33, cod 020371, Bucureşti

Persoana contact:

Nume şi prenume: Claudia Tomescu, Şef Colectiv SCHIMBĂRI CLIMATICE

Telefon: 021 206 13 28

Fax: 021 210 34 40

S.C. ISPE S.A. Bucureşti este autorizat să elaboreze studii pentru protecia mediului, fiin înregistrat în Registrul Naional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecia Mediului, la poziia 38Certificatul de înregistrare este prezentat în Anexa A.

1.2.3 Denumire proiect

Implementarea unei instalaii de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocuenergetic nr. 5 în scopul conformării cu legislaia de mediu.

1.2.4 Descriere proiect

CE Rovinari este o centrală de condensaie concepută ca o centrală de bază a SistemuluEnergetic Naional şi a fost realizată în două etape:

- etapa I – cu o putere instalată de 400 MW, formată din blocurile energetice nr. 1 şi 2, puse îfunciune în perioada 1972÷1973;

- etapa a II-a – proiectată pentru a avea în final o putere instalată de 1320 MW, formată diblocurile energetice nr. 3, 4, 5 şi 6, puse în funciune în perioada 1976÷1979.

În prezent blocurile energetice nr. 1 şi 2 sunt în curs de demontare şi dezafectare.

Blocul energetic de 330 MW nr. 5 este prevăzut cu următoarele echipamente:





1 cazan de abur de 1035 t/h, tip Benson, cu străbatere forată, cu un singur drum de gaze(cazan turn);

1 turbină de 330 MW, tip FIC, cu condensaie;

1 generator electric de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz;

1 transformator de 400 MVA, 24/400 kV.

Pentru realizarea instalaiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 5 din cadrul CERovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mabune tehnici disponibile BAT (Best Available Technique), astfel încât să se obină valoarea limitde emisie /eficiena de desulfurare pentru bioxid de sulf impusă de legislaia în vigoare.

Determinarea soluiei optime privind metoda de desulfurare a gazelor de ardere pentrblocul energetic nr. 5 din cadrul C.E.Rovinari, s-a realizat în anul 2003, printr-un Studiu d

solu ie privind implementarea de instala ii de desulfurare la toate cele patru blocuri al

termocentralei Rovinari elaborat de SC ISPE SA. Metodele de desulfurare comparate au fosdintre cele dezvoltate la nivel de exploatare comercială pe plan mondial dovedite prin listă dreferine, cu aplicare în centralele electrice funcionând cu combustibil solid.

Rezultatele analizei comparative a metodelor de desulfurare au pus în evidenă faptul cMetoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind ca reacti

calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5.

Metoda de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodde spălare a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentru reducereemisiilor de SO2 rezultate din arderea cărbunelui.

Piatra de calcar este utilizată ca reactiv datorită preului mai mic decât cel al altor reactivşi pentru că se găseşte în cantităi mari în majoritatea ărilor.

Gazele de ardere preluate după instalaia de desprăfuire intră în absorber, unde oxizii dsulf sunt reinui prin contactul direct cu o suspensie de calcar (apă + pulbere ce calcar). Gazelde ardere curate trec prin nişte separatoare de picături şi sunt evacuate în atmosferă printr-ucoş de fum nou.

Produsul de reacie rezultat este extras din absorber şi este evacuat în amestec cu zgurşi cenuşa laun depozit nou numit Gârla.

Principalele avantaje ale acestei metode de reducere a emisiilor de SO2 sunt:

reactivul (absorbantul) calcar, nu este toxic, nu este coroziv, este uşor de depozitat şmanipulat, ieftin şi se găseşte din abundenă;

procesul este simplu ceea ce permite o exploatare uşoară;

procesul nu provoacă poluare secundară;

produsul secundar gipsul este un deşeu nepericulos care se poate depozita împreună czgura şi cenuşa;





produsul secundar (gipsul) are o calitate corespunzătoare valorificării ca material dconstrucie şi/sau fabricarea panourilor de gips-carton;

costurile de exploatare sunt relativ reduse.

Aşadar, deşi, costurile iniiale privind investiia sunt mai mari în cazul variantei propusecosturile de exploatare şi ale reactivului folosit sunt semnificativ mai scăzute, per ansamblu, pperioada de funcionare a instalaiei.

1.2.4.1. Descrierea sistemului actual de producere a energiei electrice

În scopul determinării stării tehnice a echipamentelor principale şi auxiliare aferentblocului nr. 5 din cadrul C.E. Rovinari şi a determinării duratei de viaă restante, au fost întocmitde către S.C. ICPET TURBO S.A, Bucureşti, respectiv S.C. ICPET- GA S.A. următoareldocumentaii:

„Expertiza tehnică de atestare a duratei de viaă (15 ani sau 100.000 ore de funcionarepentru turboagregatele S.C. C.E. Rovinari”

„Expertiza tehnică de atestare a duratei de viaă (15 ani sau 100.000 ore de funcionare) blocului 5 – Cazan 1035 t/h lignit nr. 5 – S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.”

În cadrul acestor documentaii sunt menionate atât lucrările de mentenană realizatpână în prezent, cât şi lucrările de mentenană şi de modernizare avute în vedere pentrurmătoarea perioadă.

Pentru a se asigura continuarea funcionării blocului energetic nr.5 în condiii de siguranşi cu încadrarea în prevederile legislatiei de protecie a mediului vor fi modernizatechipamentele care compun acest bloc: cazan, turbină, generator electric.

Obiectivele avute în vedere pentru a fi atinse în urma finalizării lucrărilor de modernizarsunt:

Creşterea disponibilităii de timp si energie;

Prelungirea duratei de funcionare a blocului;

Îmbunătăirea parametrilor tehnico-economici;

Îmbunătăirea condiiilor de mediu;

Introducerea unor sisteme moderne de automatizare, reglare si control; Implementarea susinută a lucrărilor de mentenană predictivă.

1.2.4.2. Descrierea investiiei propuse

Pentru realizarea instalaiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 5 din cadrul CERovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele ma





bune tehnici disponibile BAT (Best Available Technique), astfel încât să se obină valoarea limitde emisie /eficiena de desulfurare pentru bioxid de sulf impusă de legislaia în vigoare.

Analizând metodele de reinere a SO2 din gazele de ardere utilizate pe plan mondial şinând cont de prevederile legislaiei de mediu, instalaia de desulfurare a gazelor de ardere va

de tip umed, utilizând ca substană absorbantă calcarul şi rezultând ca produs secundar diprocesul de reinere a bioxidului de sulf, gipsul.

Gazele de ardere cu o concentraie medie de SO2 de 5.752 mg/Nm3, corespunzătoarunui coninut mediu de sulf în cărbune de 1,0% intră într-un absorber de tip turn unde sunspălate cu ajutorul unui sistemul de pulverizare a suspensiei de calcar. Gazele cu concentra ide SO2 redusă prin procesul chimic de absorie sunt apoi evacuate prin partea superioarăabsorberului prin coşul de fum umed care are o înălime de 120,0 m de la nivelul solului, înălimnecesară asigurării unei dispersii adecvate a gazelor de ardere în atmosferă, astfel încât să srespecte legislaia de mediu privind stabilirea valorilor limită ale substanelor poluante în aeru

înconjurător (Ordin al MAPM nr. 592/2002 ).Substana absorbantă sub formă de pulbere va fi adusă de la furnizor la CE Rovinari pri

mijloace auto, camioane speciale şi descărcată pneumatic la un siloz de calcar. De aici praful decalcar este trimis la un rezervor pentru prepararea suspensiei, prevăzut cu un agitator pentru menine concentraia.

Suspensia de calcar va avea o concentraie masică de 20 ÷30%, în funcie de coninutude SO2 din gazele de ardere, care urmează să fie tratate. Din rezervor, suspensia de calcar esttrimisă la absorber cu ajutorul unei pompei.

În urma procesului de reinere a bioxidului de sulf în absorber rezultă un produs secundar

şlamul de gipsul, într-o concentraie de 30 %.Şlamul de gips rezultat în urma desulfurării va fi transportat hidraulic de la absorber l

instalaia de evacuare a zgurii şi cenuşii în fluid dens. De aici, amestecul zgură-cenuşă-gips va evacuat la depozitul de zgură şi cenuşă al centralei electrice.

În momentul existenei posibilităii de valorificare a gipsului către companii din industricimentului sau de materiale de construcii, şlamul de gips va fi deshidratat într-o instalaie duscare, pentru care s-a prevăzut un loc de amplasare.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza printr-un nou transformator conectat lblocul energetic corespunz

ător. Furnizarea energiei electrice la sistemele de control

şi la alt

echipamente de joasă tensiune se va face din staia existentă de 6 kV aferentă bloculuenergetic. Serviciile proprii se vor alimenta de la aceeaşi staie de 6 kV.

Fiecare IDG este prevăzută cu un DCS, (Sistem de control distributiv). Automatizarea şmonitorizarea va fi corelată cu sistemele de control ale blocuriloe energetice.

Instalaia de desulfurare va avea propria cameră de comandă, care va fi conectată ccamera de comandă a blocului respectiv. În timpul funcionării normale, IDG va fi supravegheatdin camera de control a blocului corespunzător.





Clădirile şi alte spaii necesare aferente instalaiilor de desulfurare sunt prevăzute csisteme de încălzire, ventilaie şi climatizare.

Majoritatea echipamentelor (pompele, compresoarele, ventilatoarele, etc.) vor fi montat în construcii închise, de asemenea şi gospodăriile de calcar şi de gips (descărcarea sa

încărcarea, pompele, etc.).

Etapa de construc ie

Suprafaa ocupată de incinta CE Rovinari, conform Certificatului de atestare a dreptului dproprietate asupra terenului, Seria MO3, nr. 10908 din 2008 (prezentat în Anexa B) este d826555,84 m2.

Durata totală de realizare a investiiei este de 24 luni. Aceastã duratã include, atâlucrãrile propriu-zise, cât şi perioada necesarã pentru elaborarea şi avizarea documentaiilor.

În aceastã perioadã se vor executa lucrările de montaj la absorber, la coş de fum nouaferente cazanului de abur de la blocul energetic nr. 5 şi a utilităilor aferente: instalaia dalimentare cu calcar pulbere, silozul de calcar, instalaia de preparare a suspensiei de calcainstalaia de deshidratare a gipsului 1:1 şi a echipamentelor electrice şi de automatizaraferente.

Racordarea cazanului de abur aferent blocului energetic nr. 5 la absorber după realizareIDG se face pe perioada anului respectiv înainte de PIF (anul 2) şi durează 3 luni. Oprirea totala blocului energetic nr. 5 în această perioadă este necesară datorită configuraiei actuale canalelor de gaze de ardere la intrarea în coşul de fum existent.

Instalaia de desulfurare a gazelor de ardere aferentă blocul energetic nr. 5 din CERovinari se realizează prin executarea următoarelor lucrări de construcii-montaj:

- lucrări pregătitoare pentru începerea execuiei (organizarea de şantier, eliberareamplasamentului, etc.);

- lucrări de amenajare a punctului de descărcare calcar din mijloace auto (drumuri şplatforme, siloz de calcar pulbere, etc.);

- lucrări de construcii, arhitectură şi instalaii aferente construciilor pentru instalaia ddesulfurare a gazelor de ardere, staia de pompe recirculare absorber, staia de hidrocicloane şcelelalte instalaii auxiliare;

- livrări de componente, echipamente şi materiale;

- lucrări de montaj echipamente tehnologice mecanice;- lucrări de montaj instalaii electrice şi de automatizare, măsuri, control şi protecii;

- lucrări de revizii tehnice, controale, verificări şi probe de punere în funciune.

Lucrările incluse în prezenta investiie se desfăşoară exclusiv în incinta aflată îadministraia S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.

Instalaia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 va fi amplasată în locul stivenr.1 de cărbune concasat, care se desfăşoară paralel cu clădirea principală aferentă blocurilo





energetice nr. 3 – 6, la circa 140 m de aceasta. În această zonă sunt în execuie instalaiile ddesulfurare aferente blocurilor energetice nr. 3 şi 6.

Instalaia de desulfurare a gazelor de ardere este formată din următoarele instalacomponente:

- Instalaia de evacuare a gazelor de ardere;

- Instalaia de absorbie a SO2 propriu-zisă;

- Instalaia de depozitare şi preparare a absorbantului, suspensia de calcar;

- Instalaia de evacuare a şlamului de gips rezultat din procesul de absorbie a SO2;

Schema de principiu a instalaiei de desulfurare este prezentată în planul,

cod I-294.224.004-N0-002

La noile clădiri şi instalaii, care se vor realiza pentru instalaia de desulfurare a bloculu

energetic nr. 5, se va asigura accesul rutier şi pietonal prin racorduri noi din drumurile existent în zona de amplasare.

În planul general I-294.224.004-P1-002, anexat lucrării, sunt figurate traseele principalale reelelor tehnologice şi de utilităi supraterane şi subterane aferente instalaiei de desulfurara blocului energetic nr.5.

Etapa de func ionare

Una din condiiile principale pentru funcionarea blocurilor energetice în condensaie, p

cărbune, o reprezintă încadrarea acestora în condiiile impuse de Directiva 2001/80/EC cu privirla limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluani provenii din instalaiile mari de ardere şi dDirectiva 96/61/EC pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării.

În Planul de implementare pentru Directiva 2001/80/EC, se prevede pentru blocuenergetic nr. 5 din CE Rovinari ca termen de conformare la valorile limită de emisie de SO2 îgazele de ardere, data de 31.12.2011.

Valorile limită de emisie în funcie de combustibilul utilizat sunt următoarele:

- 100 % lignit 400 mg/ Nm3;

- 92 % lignit şi 8 % păcură 400 mg/ Nm3;

- 92 % lignit şi 8 % gaz natural 385 mg/ Nm3.

Estimarea emisiei de bioxid de sulf din gazele de ardere aferente cazanelor de abur de1035 t/h s-a realizat în conformitate cu PE 1001/1994 – “Metodologia operativă de evaluare emisiilor de SO2, NOx, pulberi (cenuşă zburătoare) şi CO2 din centrale termice şi termoelectrice”

Premisele care au stat la baza evaluării emisiilor de bioxid de sulf sunt:

- combustibilul utilizat;





- consumul de combustibil la sarcină nominală a cazanului de abur de 1035 t/h;

- coninutul de sulf al combustibilului utilizat.

Valorile rezultate din calculul estimativ, ale emisiei de bioxid de sulf (mg/Nm3) în actualel

condiii de funcionare ale cazanelor de abur aferente blocului energetic nr. 5 sunt:

Coninut de sulf (%)

Combustibil

0,5 1,0

Lignit + păcură 3005 5752

Lignit + gaze naturale 2720 5443

Valorile măsurate ale emisiei de bioxid de sulf în gazele de ardere ale blocului energetinr. 5 sunt cuprinse între 3500 ÷ 6500 mg/Nm3, şi chiar valori accidentale mai mari.

Aceasta depăşeşte de circa 8 ÷ 16 ori VLE prevăzut pentru instalaii mari de ardere dtipul I, care funcionează cu combustibil solid.

HG nr. 440/2010, (transpunerea Directivei 2001/80/EC) stabileşte pentru instalaii mari dardere de tipul I, care funcionează pe combustibil solid valoarea limită de emisie (VLE), pentrbioxidul de sulf, de 400 mg/Nm3, atunci când se utilizează 100 % combustibil solid, lignit şcombustibil mixt compus din 92% lignit şi 8% păcură, respectiv 385 mg/Nm3 atunci când sutilizează combustibil mixt compus din 92 % lignit şi 8 % gaz natural.

Instalaia de desulfurare va reduce emisia de SO2, până la valoarea de 200 mg/Nmatunci când combustibilul utilizat este 100 % lignit sau 92% lignit şi 8% păcură, respectiv până lvaloarea de 186,8 mg/Nm3 atunci când se utilizează 92% lignit şi 8% gaze naturale, venind astfe în întâmpinarea cerinelor de mediu, care apar în Directiva 2010/75/EU privind emisiilindustriale (Directiva IED). Totodată concentraiile de SO2 momentane şi de durată în aer la niverespirator vor avea valori mai mici decât cele prevăzute de legislaia de mediu, Ordinul MAPPMnr. 592 / 2002.

Realizarea instalaiei de desulfurare va permite funcionarea blocului energetic nr. pentru o perioadă de minim 100.000 de ore funcionare (minim 15 ani) cu condiia să se acordo atenie deosebită respectării tuturor cerinelor în exploatare şi întreinere.

Etapa de închidere

La luarea deciziei de închidere a activităii desfăşurate în centrala electrică sau ldezafectarea blocului energetic nr. 5 se va avea în vedere derularea următoarelor activităi:

1. Activităi preliminare pentru pregătirea instalaiilor şi echipamentelor;

2. Încetarea activităii de producere a energiei electrice;

3. Activităi de conservare a unor echipamente;





4. Activităi de demontare utilaje şi echipamente din cadrul centralei care pot valorificate;

5. Activităi de dezafectare;

6. Activităi de demolare;

7. Activităi de curăare şi ecologizare a amplasamentului.

1.2.5 Durata etapei de funcionare

Documentaiile tehnice întocmite de către S.C. ICPET TURBO S.A, Bucureşti, respectiS.C. ICPET- GA S.A. au concluzionat că blocul energetic nr. 5 are capacitatea de a funciona îcondiii de sigurană şi eficienă pentru o perioadă de minim 100.000 ore de funcionare (minim15 ani), cu condiia să se acorde o atenie deosebită respectării tuturor cerinelor în exploatare ş

întreinere.Prin urmare durata de viaă considerată pentru instalaia de desulfurare este aceeaşi cu

blocului energetic nr.5, respectiv de 15 ani.

1.2.6 Producii anuale de energie, consumuri electrice pentru servicii propriconsumuri anuale de combustibil

Evoluia performanelor realizate de blocul energetic nr. 5 în ultimii 5 ani, conform datelo

de exploatare puse la dispoziie de C.E. Rovinari, este prezentată în tabelul următor:





Date tehnice U.M.Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Puterea electrica maxima 330 330 330 330 330

Puterea electrica medie (la timpul de functionare) MW 274 288 275 270 252

Durata anuala de functionare ore 6428 4762 6971 7643 6440

Timp de stationare in rezerva ore 1205 27 445 301 1156

Timp de stationare in reparatii planificate ore 0 1454 207 0 0

Timp de stationare in reparatii accidentale ore 1127 2516 1137 839 1164Energia electrica produsa, din care: MWh/an 1,761,180 1,372,846 1,913,214 2,061,724 1,619,493

- Consum servicii proprii electrice MWh/an 101,050.00 83,320.00 124,090.00 121,207.00 98,780.00

- Regie MWh/an 3753 1982 9464 2965 5241

Energia electrica livrata MWh/an 1,660,130 1,289,526 1,789,124 1,940,517 1,520,713

Energia electrica cumparata din SEN MWh/an 26,443 21,194 27,877 26,400 22,700

Consum specif ic brut de combustibi l (mediu anual) gcc/kWh 337.02 343.97 341.38 362.15 348.64

Consum anual total de combustibil, din care: tcc 593,556 472,222 653,145 746,655 564,620

tcc 578,469 461,379 635,254 728,481 552,780

tone 2,196,759 1,755,575 2,451,766 2,700,179 2,111,967

MWh 4,709,316 3,756,086 5,171,603 5,930,564 4,500,182

% 97.46% 97.71% 97.27% 97.57% 97.90%

tcc 14,035 10,517 17,212 17,672 11,569

mii mc 12,203 9,146 14,923 15,152 9,836

MWh 114,259 85,619 140,123 143,868 94,183

% 2.36% 2.23% 2.63% 2.36% 2.05%

tcc 1,052 326 679 502 271

tone 800 248 526 403 213MWh 8,564 2,654 5,528 4,087 2,206

% 0.18% 0.06% 0.10% 0.07% 0.05%

Puterea calorifica inferioara medie a combustibililor

- Lignit kcal/kg 1843 1840 1814 1889 1832

- Gaze naturale kcal/mc 8050 8050 8074 8164 8233

- Pacura kcal/kg 9200 9200 9030 8707 8896

Emisii specifice masurate, valori maxime momentane

- de SO2 mg/Nmc 6185.5 6328.31 5769.75 5536.08 5876

- de NOx mg/Nmc 485 484 532 449 474

- de pulberi mg/Nmc 300 300 300 300 345

- Lignit

- Gaze naturale

- Pacura

Performanele medii anuale ale blocului energetic nr. 5 estimate pentru perioada imediaurmătoare şi previzionate pentru perspectiva 2012 - 2026 sunt prezentate în tabelul următor:





Consumurile orare estimate pentru IDG şi utilităile comune aferente sunt următoarele:

Consumuri orare de utilitai – la sarcina nominala a blocului UM Valoare

Putere electrica în funciune, din care: kW 8997

- pentru instalaia de desulfurare (IDG) kW 8015

- pentru instalaia de alimentare cu calcar, şi preparare suspensie kW 237,3

- pentru instalaia de evacuare şlam de gips kW 357 - pentru staia de aer comprimat (intermitent) kW 170,2 - pentru instalaii anexe (ocazional) kW 217,5

1.2.7 Materii prime, substane sau preparate chimice

Cazanul de abur de 1035 t/h din CE Rovinari utilizează următorii combustibili:

- combustibilul de bază (92%) este lignitul din bazinul carbonifer Rovinari, curmătoarele caracteristici:

• putere calorifică inferioară, Pci 1664 ÷ 2456 kcal/kg;

• carbon, C 15,00 ÷ 30,30 %;

• hidrogen, H 1,50 ÷ 2,50 %;

• sulf, S 0,50 ÷ 1,35 %;

• oxigen, O 8,90 ÷ 12,20 %;

• azot, N 0,47 ÷ 0,72 %;

• cenuşă, A 11,80 ÷ 25,40 %;

• umiditate, W 38,20 ÷ 47,18 %.

- combustibilul pentru suport flacără (8%) sunt hidrocarburile:

• gazul natural, cu următoarele caracteristici:

• putere calorifică inferioară, Pci 8050 kcal/m3;

• metan, CH4 97,17 %;

• etan, C2H6 1,09 %;

• propan, C3H8 0,17 %;

• pentan, C5H12 0,07 %;

• hexan, C6H14 0,07 %;

• heptan, C7H16 0,13 %;

• azot, N2 1,01 %.

• păcură, cu următoarele caracteristici:

• putere calorifică inferioară, Pci 9200 kcal/kg;





• carbon, C 86,0 ÷ 87,30 %;

• hidrogen, H 10,5 ÷ 11,40 %;

• sulf, S 1,00 %;

• oxigen, O2

1,5 ÷ 1,91 %;

• azot, N2 0,12 %;

• cenuşă, A 0,3 ÷ 0,60 %;

• umiditate, W 0,2 ÷ 1,00 %.

Apa necesară desfăşurării procesului tehnologic decarbonatată şi limpezită necesarinstalaiei de desulfurare se va procura prin racordare la reelele de apă tehnologică existentdisponibilă în centrală.

Indicatorii de calitate ai apei tratate vor fi următorii:

alcalinitate “m” 0,8 – 1,8 mval/l;

alcalinitate “p” 0,3 – 0,5 mval/l;

cloruri (Cl-) 25 – 30 mg/l;

duritate totală 1,1 – 1,4 mval/l;

suspensii < 10 mg/l;

substane organice < 6,0 mg KMnO4 /l;

pH 9,0 – 10,0.

Tabelul 1.2.7.1 prezintă informaii legate de materiile prime şi despre substanele sapreparatele chimice.

Clasificarea substanelor şi a preparatelor chimice şi stabilirea caracterului dpericulozitate şi a frazelor de risc, s-a făcut conform HG nr.1408/2008 privind clasificareaambalarea şi etichetarea substanelor periculoase.

Tabel nr. 1.2.7.1Informa ii despre materiile prime şi despre substan ele sau preparatele chimice

Denumirea materieiprime, a substanei sau

preparatului chimic

Cantitatea anuală/existentă în stoc

Clasificarea şi etichetare substanelor sau apreparatelor chimice

Categorie:P = Periculoase

N = NepericuloasePericulozitate Fraze

de risc

Apă brută* 935 568 t/an N - -Calcar pulbere* 81 082,56 t/an N - -

*Consum IDG aferent grup energetic nr. 5 estimat pentru anul 2012





1.2.8 Poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Strategia naională de dezvoltare energetică urmăreşte încadrarea evoluiei sectoruluenergetic în strategia de dezvoltare durabilă a economiei României, în contextul integrării îUniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv implică atât utilizarea eficientă a resurselo

energetice, cât şi luarea măsurilor necesare protejării mediului înconjurător.

Blocul energetic nr. 5 de 330 MW din cadrul CE Rovinari va trebui să se încadreze îprevederile HG nr. 440/2010, privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer alanumitor poluani provenii din instalaii mari de ardere până la 31 decembrie 2011, conformPlanului de implementare a Directivei 2001/80/CE, negociat în cadrul cap.22- Mediu cu UniuneEuropeană în octombrie 2004.

După montarea instalaiei de desulfurare, gazele de ardere evacuate în atmosferă voavea emisiile oxizi de sulf în limitele tendinelor prevăzute de legislaia de mediu în vigoare (HGnr. 440/2010 şi Directiva 2001/80/UE) şi Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale, ş

anume:

Substana

poluantă

VLE

100% lignit

(mg/Nm3)

VLE

92% lignit şi 8% păcură

(mg/Nm3)

VLE

92% lignit şi 8% gaz natural

(mg/Nm3)

Bioxid de sulf 200 200 186,8

Sursele de zgomot şi vibraii aferente instalaiei de desulfurare sunt reprezentate d

suflantele de aer pentru oxidare, de ventilatorul de gaze de ardere, de compresoarele de aecomprimat şi de diverse pompe (de recirculare, de suspensie de calcar, de şlam de gips, etc.).

Nivelul de zgomot produs de aceste echipamente va respecta prevederile din LegeProteciei Muncii nr. 319/2006. Limita maximă admisă pentru zgomot la locurile de muncă, îvederea proteciei sănătăii umane este de 87 dB la 1 m de echipament (cu măsuri de precauiatunci când se atinge valoarea de 85 dB).

Nivelul de zgomot la limita incintei va respecta valorile maxime prevăzute de STAS-ul n10009/1988 – Acustica Urbană, de 65 dB.





În Tabelul 1.2.8.1. sunt prezentate informaii despre poluarea fizică şi biologică generatde activitate.

Tabel nr. 1. 2.8.1.Informa ii despre poluarea fizic ă şi biologic ă

T i p u l p o l u ă r i i

Sursa depoluare

P o l u a r e m a x i m ă p e r m i s

ă

( l i m i t a m a x i m ă a

d m i s ă

p e n t r u o m ş i m e d i u ) .

P o l u a r e d e f o n d

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de

eliminare/ reducere

Măsuri deeliminarereducerea poluării

P e z o n a o b i e c t i v u l u i

P e z o n e d e

p r o t e c i e / r e s t r i c i e

a f e r e n t e

o b i e c t i v u l u i ,

c o n f o r m l e g i s l a i e i

î n v i g o a r e

Pe zone rezideniale de recreare

sau alte zone protejate culuarea în considerare a poluării

de fond

Fără măsuride eliminare/

reducereapoluării

Cuimplementareamăsurilor de

eliminare/reducerea poluării

Pompe 87 dB 65 dB - - -Amplasare în clădiredin incintă

Ventilatoare gaze de ardere

87 dB 65 dB - - -Amplasare în clădireadin incintă

Compresoare 87 dB 65 dBAmplasare în clădireadin incintă

Suflante de aer 87 dB 65 dBAmplasare în clădireadin incintă

1.2.9 Alternative studiate

Pentru realizarea instalaiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 5 din cadrul CERovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mabune tehnici disponibile BAT (Best Available Technique), astfel încât să se obină valoarea limitde emisie /eficiena de desulfurare pentru bioxid de sulf impusă de legislaia în vigoare.

Determinarea soluiei optime privind metoda de desulfurare a gazelor de ardere pentrblocul energetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari, s-a realizat în anul 2003, printr-un Studiu dsoluie privind implementarea de instalaii de desulfurare la toate cele patru blocuri aletermocentralei Rovinari elaborat de SC ISPE SA. Metodele de desulfurare comparate au fosdintre cele dezvoltate la nivel de exploatare comercială pe plan mondial dovedite prin listă d

referine, cu aplicare în centralele electrice funcionând cu combustibil solid. În cadrul Studiului de soluie menionat au fost analizate comparativ următoarel

variante de tehnologii de desulfurare:

- Varianta 1 - Metoda de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul;

- Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins.

- Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscată





Varianta 1 - Metoda de desulfurare umed ă utilizând ca reactiv calcarul

Metoda de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodde spălare umedă a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentrreducerea emisiilor de SO2 rezultate din arderea cărbunelui.

Este utilizată o cantitate semnificativă de apă pentru obinerea suspensiei de calcar iaprodusul rezultat în urma procesului de desulfurare este şlamul de gips care poate fi depozita împreună cu zgura şi cenuşa la depozitul de zgură şi cenuşă sau deshidratat şi valorificat cgips. Gazele de ardere curate sunt evacuate în atmosferă prin coşul de fum existent sau printrun coş de fum nou.

Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscat ă utilizând ca reactiv varul nestins

Metoda de desulfurare semiuscată utilizeză drept reactiv oxidul de calciu (var nestins

care este umidificat pentru creşterea reactivităii.Gazele de ardere netratate sunt introduse în reactor, intră în contact direct cu praful d

var umidificat şi are loc procesul de absorbie a bioxidului de sulf.

Pe lângă SO2, în gazele de ardere sunt prezente şi mici cantităi de SO3, care sunaproape complet absorbite în reactor, formându-se sulfatul de calciu. Datorită temperaturgazelor de ardere, apa este complet evaporată, astfel nu rezultă ape uzate.

Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscat ă

Metoda de desulfurare uscată se foloseşte pentru emisii reduse ale SO2 în gazele dardere, la cazanele energetice de capacitate mică şi în situaiile când limitele nu sunt prerestrictive.

Această metoda se bazează pe injecia reactivului uscat pulverizat (CaO, CaCO3 şdolomita) în gazele de ardere, la o temperatură mai ridicată decât temperatura de rouă acidăsau se pot injecta în amestec cu combustibilul, în aerul secundar, în zona flăcării. Produselrezultate sunt îndepărtate împreună cu cenuşa de către instalaia de desprăfuire. O parte produselor filtrate (până la 50%) poate fi recirculată prin cazanul energetic pentru a creşteficiena reactivului şi a micşora cantitatea de reactiv nereacionat din produsele secundare.

Eficiena desulfurării depinde în principal de coninutul de sulf din combustibilul folosit, dtipul şi cantitatea reactivului, de sarcina cazanului.

1.2.9.1. Scenariul recomandat de către elaborator

Rezultatele analizei comparative a metodelor de desulfurare au pus în eviden ă faptul cVarianta 1 – Metoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind careactiv calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5.





Deşi costurile iniiale privind investiia sunt mai mari în cazul variantei propuse, costurilde exploatare şi ale reactivului folosit sunt semnificativ mai scăzute, per ansamblu, pe perioadde funcionare a instalaiei.

1.2.9.2. Avantajele scenariului recomandat

În prezent, la nivel mondial tehnologia de desulfurare a gazelor de ardere propusă şanume metoda umedă cu calcar este cea mai des întâlnită în centralele electrice, reprezentânsoluia optimă atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic.


- reactivul (absorbantul) calcar nu este toxic, nu este coroziv, este uşor de depozitat şmanipulat, ieftin şi se găseşte din abundenă;

- procesul este simplu ceea ce permite o exploatare uşoară;- procesul nu provoacă poluare secundară;

- produsul secundar, gipsul, este un deşeu nepericulos care se poate depozita împreuncu zgura şi cenuşa prin tehnologia fluidului dens autoîntăritor;

- produsul secundar (gipsul) are o calitate corespunzătoare valorificării ca material dconstrucie şi/sau fabricarea panourilor de gips-carton;

- costurile de exploatare sunt relativ reduse.

1.2.10 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului

1.2.10.1. Localizarea geografică a amplasamentului

CE Rovinari din cadrul S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. este amplasată în judeuGorj, la cca. 16 km pe direcia Vest de municipiul Târgu Jiu, în apropierea oraşului Rovinari.

Teritoriul judeului Gorj, este situat în partea de sud-vest a ării şi este străbătut dparalela de 45° latitudine nordică fiind axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, care-l străbate de lnord spre sud.

Are o suprafaă de 560174 ha (2.4% din teritoriul ării), învecinându-se la nord cu judeu

Hunedoara, în nord-vest cu judeul Caraş-Severin, la sud-est cu judeul Dolj, la est cu judeuVâlcea iar la sud-vest cu judeul Mehedini.





C.E. Rovinari este unul dintre cei doi mari producători de energie electrică din judetuGorj. Incinta centralei termoelectrice se desfăşoară paralel cu albia regularizată a râului Jiu, l

vest de drumul naional DN 66, aşa cum este prezentat în planul de amplasare în zonă sc1:25000.

Lucrările incluse în prezenta investiie se desfăşoară în incinta aflată în administraia S.CComplexul Energetic Rovinari S.A. Clădirea principală este amplasată în partea medianăacesteia, blocurile energetice desfăşurându–se de la vest la est.

Instalaia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 va fi amplasată pe locul stivenr.1 de cărbune concasat, care se desfăşoară paralel cu clădirea principală aferentă blocuriloenergetice nr. 3 – 6, la circa 140 m de aceasta în zona cuprinsă între clădirea principală etapa şi banda de transport cărbune B16b. În această zonă sunt în execuie instalaiile de desulfurar

aferente blocurilor energetice nr. 3 şi 6.

Suprafaa ocupată de incinta CE Rovinari, conform Certificatului de atestare a dreptului dproprietate asupra terenului, Seria MO3, nr. 10908 din 2008 (prezentat în Anexa B) este d826555,84 m2. Accesul în zonele de amplasare se va realiza din drumurile existente, atât pentrexecuie, cât şi pentru exploatare şi accesul maşinilor de intervenie a pompierilor.

Coordonatele aproximative ale amplasamentului sunt următoarele:

*în sistemul de coordonate Universal Transverse Mercator (UTM):





- X: 668,575 km Est;

- Y: 4974,9782 km Nord;

- UTM: 34 T;

1.2.10.2. Localizarea administrativă a amplasamentului

2.1.10.2.1 Cadru administrativ general

Conform Articolului 3 din Constituie, teritoriul României are o organizare administrativă pcomune, oraşe şi judee. Există 2.685 comune, 276 oraşe (la sfârşitul lui 2003), din care 82 sunmunicipii, respectiv 41 judee, plus capitala Bucureşti.

În concordană cu Articolul 3 al Constituiei României, autorităile publice au rolul de aplica legile precum şi rolul de a oferi servicii publice în cadrul legal. Astfel, sunt 2 categorii d

administraii publice: Administraia publică centrală: guvern, ministere, instituia prefectului, alte organisme l

nivel central;

Administraia publică locală: consiliul judeean, consiliul local, primăria, serviciilpublice locale.

Funcionarea sistemelor de producere a energiei electrice are un impact semnificatiasupra mediului şi implicit, asupra sănătăii umane.

În cele ce urmează sunt prezentate principalele instituii care au responsabilitatea de aplica politicile şi strategiile Guvernului român privind protecia mediului înconjurător îconcordană cu cerinele europene şi standardele internaionale. De asemenea, sunt prezentatşi instituiile care au rolul de a integra cerinele de protecie a mediului în celelalte politicsectoriale.

A. La nivel central

Conform H.G. nr. 57/2009 Ministerul Mediului şi P ădurilor (MMP) realizează politica îdomeniile mediului şi gospodăririi apelor la nivel naional, elaborează strategia şi reglementărilspecifice de dezvoltare şi armonizare a acestor activităi în cadrul politicii generale a Guvernulu

asigură şi coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competenă îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste domenii.

Unităi care funcionează în subordinea MMP (conform H.G. nr. 57/2009):

Agenia Naională pentru Protecia Mediului;

Garda Naională de Mediu.





B. La nivel regional

Ageniile Regionale de Protecia Mediului (ARPM)

Conform H.G. nr. 459/2005, Ageniile Regionale pentru Protecia Mediului îndeplinesatribu

iile Agen

iei Na

ionale pentru Protec

ia Mediului la nivel regional, în domeniil

implementării strategiilor şi politicilor de mediu, legislaiei şi reglementărilor în vigoare, şcoordonează elaborarea planurilor de aciune la nivel regional.

Ageniile Regionale pentru Protecia Mediului organizează colective pentru implementareinstrumentelor structurale la nivel regional, care sunt coordonate direct de autoritatea publiccentrală pentru protecia mediului.

Agenia Naională pentru Protecia Mediului are în subordine 8 Agenii Regionale pentrProtecia Mediului, constituite în fiecare regiune de dezvoltare stabilită potrivit prevederilor Legnr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, modificată şi completată de Legea n58/2005. Investiia analizată intră în competena ARPM Craiova.

Sursa ANPM

Figura nr. 1 Agen ii regionale pentru protec ia mediului

Ageniile Regionale pentru Protecia Mediului au următoarele atribuii principale:

exercită, la nivel regional, atribuiile Ageniei Nationale pentru Protecia Mediului;

participă la elaborarea şi monitorizarea planului de dezvoltare regională;

colaborează cu ageniile judeene pentru protecia mediului din cadrul regiunii ddezvoltare pentru elaborarea rapoartelor de sinteză şi constituirea bazelor de date dmediu la nivel regional;

evaluează şi actualizează anual, în cooperare cu Garda Naionala de Mediu şi altautorităi publice, planurile regionale proprii sau capitolele de mediu integrate în altplanuri regionale;





asigură asistena de specialitate ageniilor judeene pentru protecia mediului;

colaborează cu Garda Naională de Mediu în emiterea actelor de autorizare şi îrealizarea controlului conformării şi aplicării legislaiei de mediu;

gestionează şi disponibilizează, în limita prevederilor legale, informaia de mediu la niveregional.

C. La nivel local

Ageniile Publice Locale de Protecia Mediului (APM)

Conform H.G. nr. 459/2005, privind reorganizarea şi funcionarea Ageniei Naionalpentru Protecia Mediului, Ageniile Locale de Protecie a Mediului sunt situate în fiecare jude şsunt instituii care îndeplinesc la nivel local responsabilităile Autorităilor Regionale de ProteciMediului.

Obligativitatea autorităilor publice locale cu competene în domeniul proteciei mediului şproteciei civile sunt:

să coordoneze activităile Autorităilor Publice Locale responsabile pentru implementareprevederilor legislaiei în vigoare;

să elaboreze procedurile specifice în domeniul managementului riscului şi controluluactivităilor, care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanpericuloase;

să urmărească modul de respectare a termenelor de transmitere de către agen

economici a notificărilor, politicilor de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor dsecuritate, planurilor de urgenă internă, informaiilor necesare elaborării planurilor durgenă externă, informaiilor privind identificarea pericolelor de accidente majore şinformărilor pentru public. Investiia analizată intră în compentena APM Gorj.

2.1.10.2.2 Structura de administrare şi organizaională

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., societate cu capital 100% de stat. Actual

acionarii sunt: 75,85 % Ministerul Economiei, 23,6% Fondul Proprietatea, 0,55%Termoelectrica.

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., cu sediul în localitatea Rovinari , judeul Gorstrada Energeticianului, nr.25, este înregistrată la Oficiul Registrul Comerulunr.J18/256/01.04.2004, Cod înregistrare fiscală RO16302439, COD IBANRO10RNCB0149042102500001 deschis la BCR Tg-Jiu, telefon 0253/372556/ fax 0253/371922





1.2.11 Utilizarea actuală a terenului. Infrastructura existentă. Valori naturale, istoricculturale, arheologice, arii protejate şi zone de protecie sanitară.

Aşa cum s-a descris anterior, lucrările de realizare a instalaiei de desulfurare pentrblocul energetic nr.5, în scopul conformării la legislaia de mediu şi a creşterii eficiene

energetice, se vor desfăşura pe amplasamentul centralei existente. Prin urmare nu se punproblema, existenei pe amplasament a unor valori naturale, istorice, arheologice. În ceea cepriveşte ariile protejate şi zonele de protecie sanitară, acestea există la o distană de cca. 1Km faă de amplasamentul centralei.

Centrala Termoelectrică Rovinari este o centrală de condensaie concepută ca o centralde bază a Sistemului Energetic Naional şi a fost realizată în două etape:

- etapa I – cu o putere instalată de 400 MW, formată din blocurile energetice nr. 1 şi 2puse în funciune în perioada 1972 ÷1973;

- etapa a II-a – proiectată

pentru a avea în final o putere instalată

de 1320 MW, formatdin blocurile energetice nr. 3, 4, 5 şi 6, puse în funciune în perioada 1976÷1979.

În prezent blocurile energetice nr. 1 şi 2 sunt în curs de demontare şi dezafectare.

Din punct de vedere al infrastructurii, pe amplasamentul C.E. Rovinari se găsesurmătoarele echipamente şi instalaii:

patru cazan de abur turn de 1035 t/h, cu funcionare pe lignit cu suport gaz natural;

patru turbine de abur de tip FIC, cu condensaie;

4 generatore electrice de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz;

4 transformatore de 400 MVA, 24/400 kV. electropompele de alimentare:

instalaiile de preatratare, demineralizare, dedurizare;

staie apă de incendiu;

staie neutralizare;

canalizare tehnologică şi canalizare menajeră:

instalaia de alimentare cu combustibil;

instalaia de alimentare cu apă industrială, apă potabilă şi de incendiu;

instalaia de evacuare a apelor uzate;

instalaia de racord la SEN.

Există zone de protecie sanitară în jurul forajelor de adâncime pentru apă potabilă şindustrială.





1.2.12 Documente existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zonamplasamentului proiectului

Suprafaa ocupată de incinta CE Rovinari, conform Certificatului de atestare a dreptului dproprietate asupra terenului, Seria MO3, nr. 10908 din 2008 (prezentat în Anexa B) este d826555,84 m2.

Lucrările incluse în prezenta investiie se desfăşoară în incinta aflată în administraia S.CComplexul Energetic Rovinari S.A.

1.2.13 Modalităi propuse pentru conectare la infrastructura existentă

Asigurarea utilităilor aferente noii instalaii de desulfurare se va face prin racordareacesteia la reelele, existente în incinta CE Rovinari.

În ceea ce priveşte echipamentele şi instalaiile noi, aferente lucrărilor de reabilitare

acestea se vor conecta cu uşurină la infrastructura existentă.





2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producie

Pentru reducerea emisiilor de bioxid de sulf SC CE Rovinari SA va implementa la blocuenergetic nr. 5 conform recomandărilor BREF/BAT următoarele măsuri:

- îmbunătăirea calităii combustibilului prin aprovizionarea cu un lignit cu un coninut mamic de sulf (maxim 1,0%) şi creşterea participaiei gazului natural la 10%;

- montarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere evacuate în atmosferă.

Instalaia de desulfurare se va dimensiona pentru un lignit cu un con inut de sulf de 1,0%

2.1.1. Instalaia de desulfurare a gazelor de ardere

În vederea reducerii coninutului de bioxid de sulf din gazele de ardere, provenind diutilizarea combustibililor fosili în cazanul de abur, de 1035 t/h, aferent blocului energetic nr. 5 dinCE Rovinari, se va monta o instalaie de desulfurare de tip umed folosind ca substanabsorbantă suspensia de calcar.

Instalaia de desulfurare a gazelor de ardere este formată din următoarele instalacomponente:

- Instalaia de evacuare a gazelor de ardere;

- Instalaia de absorbie a SO2 propriu-zisă;

- Instalaia de depozitare şi preparare a absorbantului, suspensia de calcar;

- Instalaia de evacuare a şlamului de gips rezultat din procesul de absorbie a SO2;

Schema de principiu a instalaiei de desulfurare este prezentată în planul,

cod I-294.224.004-N0-002.

2.1.1.1. Instalaia de evacuare a gazelor de ardere

În prezent cazanul de abur al blocului energetic nr.5 este prevăzut cu două ventilatoare dgaze de ardere, fiecare putând prelua 55% din sarcina cazanului de abur de 1035 t/h. Gazele deardere de la cazanul de abur aferent blocului energetic nr. 5 sunt evacuate în momentul de fa

printr-un un coş de fum din beton (comun, cu blocul energetic nr.6) dup ce acestea au fosdesprfuite în electrofiltre.

Cele două ventilatoare de gaze de ardere existente vor fi dezafectate şi înlocuite cu uventilator nou, VGA, dimensionat pentru 100%. Instalaia de desulfurare se va conecta la traseude gaze de ardere existent prin intermediul unui singur canal de gaze de ardere cu diametrul 8,m şi o lungime de circa 240 m.





Gazele de ardere desulfurate, după procesul de reducere a SO2 în absorberul instalaiede desulfurare, sunt evacuate în atmosferă direct fără preîncălzire, printr-un coş de fum nou, code tip umed, amplasat după absorber şi noul ventilator de gaze de ardere.

(a) Canalele de gaze de ardere sunt confecii metalice realizate din tablă, rigidizate cprofiluri laminate. Acestea vor fi prevăzute cu elemente elastice (compensatori) de preluare dilatărilor şi vibraiilor. Susinerea traseelor de canale de gaze se realizează prin intermediul unoconstrucii metalice zăbrelite. Canalele de gaze de ardere se vor izola termic la exterior şi se voproteja anticoroziv la interior.

(b) Ventilatorul de gaze de ardere, VGA Booster, care va funciona corespunzător unevariaii a volumului de gaze de ardere cuprinse între 0 şi 110%.

Caracteristicile tehnice ale ventilatorului de gaze de ardere sunt următoarele:

Parametru U.M. Valoare

Debitul de gaze de ardereNm3 /hm3 /s

2 000 000

667

Creşterea de presiuneasigurată

mmH2O 600 ÷ 650

Temperatura gazelor de ardere °C 50 ÷ 60

Consumul de energie electrică kW 6 500

(c) Coşul de fum “umed” este realizat dintr-un material plastic, special, ranforsat cu fibrde sticlă, de greutate redusă şi rezistent la coroziune. Datorită temperaturii gazelor de arderdesulfurate (50 ÷ 60°C) acest coş de fum este de tip umed, condensul rezultat fiind preluat prinintermediul unui sistem interior de colectare şi introdus printr-o conductă în absorber.

Caracteristicile noului coş de fum sunt următoarele:

Dimensiunea U.M. Valoare

Diametrul m 8,4

Înălimea totală de la cota

terenului sistematizat m 120

Înălimea totală de 120 m a fost determinată astfel încât să se asigure o dispersiadecvată a gazelor de ardere în atmosferă în vederea respectării valorilor limită alconcentraiilor maxime a substanelor în aer, stabilite de ordinul MAPM nr. 592/2002.





2.1.1.2. Instalaia de reducere a SO2 (absorberul)

Cantitatea de SO2 din gazele de ardere este cuprinsă între 1.160 şi 3.243 g/s, cu valoare medie de 2.321 g/s (8,4 t/h).

Gazele de ardere cu o concentraie medie de SO2 de 5.752 mg/Nm3, corespunzător unuconinut mediu de sulf de 1,0% urmează a fi tratate într-un absorber de tip turn, cu un diametrde circa 15,0 m şi o înălime de circa 35,0 m. Acestea intră în absorber la o cotă în jur de +12,m şi ies prin partea superioară a acestuia, fiind spălate prin pulverizare cu suspensie de calcar.

În următorul tabel sunt prezentate caracteristicile gazelor de ardere:

Gaze de ardere U.M.Absorber

La intrare La ieşire

Debit m3 /s 840 667

Temperatură oC 140 (max. 200) 50 ÷ 60

Coninut SO2 mg/Nm3 5 752 200* /186,8**

Coninut de O2 % 6

Eficiena desulfurării % ≥ 96

*atunci când combustibilul utiizat este 100 % lignit

**atunci când combustibilul utilizat este compus in 92 % lignit şi 8 % gaz natural.

(a) Partea superioară a absorberuluiGazele de ardere cu o temperatură de 140 0C intră în absorber pe la cota +12,00 m und

sunt răcite datorită contactului cu suspensia de calcar, iar concentraia de SO2 se reduce priprocesul chimic de absorbie, care are loc în interior. Gazele de ardere trec în contracurent prizona de pulverizare a absorbantului, suspensia de calcar, prin separatoarele de picături de lpartea superioară a absorberului şi sunt evacuate în atmosferă prin coşul de fum umedtemperatura acestora fiind cuprinsă între 50 ÷ 60 °C.

După trecerea prin zona de pulverizare, gazele de ardere conin picături fine de apăavând o umiditate ridicată (20 000 mg/Nm3). Această umiditate este redusă sub 100 mg/Nm

prin trecerea gazelor de ardere prin separatorul de picături în două trepte, înainte de evacuareprin coşul de fum. Pentru evitarea înfundării separatorul de picături, acesta este spălat automaperiodic (odată la 8 ore).

În momentul intrării gazelor de ardere în absorber va apărea o zonă umedă /uscată undacestea vor fi saturate. În această zonă există de asemenea posibilitatea evaporării suspensiede pe pereii interni ai absorberului, conducând la apariia de depuneri în zona înconjurătoarintrării gazelor de ardere. Din acest motiv partea interioară este căptuşită cu o protecianticorozivă cu rezistenă ridicată şi în mod suplimentar spălată continuu.





Dacă din diverse motive (avarii) nu se mai poate pulveriza suspensie de calcar îabsorber, până în momentul opririi ventilatorului de gaze de ardere VGA – BUF, se utilizeazapă de răcire pentru scăderea temperaturii gazelor de ardere, astfel încât să nu se deteriorezsuprafeele interioare ale absorberului şi respectiv separatoarele de picături, care sunconfecionate dintr-un material plastic special, numit polipropilenă. Pentru aceasta este prevăzuun rezervor de apă de răcire de urgenă, inclus în furnitura absorberului.

Absorbantul sub formă de suspensie de calcar (cca. 20 ÷ 30% fiind parte solidă şi restude 80 ÷ 70% apă), este introdus în partea superioară a absorberului prin patru nivele dpulverizare. Aceste nivele de pulverizare sunt alimentate cu suspensie de calcar recirculată dipartea inferioară a absorberului (din rezervor) prin intermediul a cinci pompe de recirculare(patru în funciune şi una în rezervă). Suspensia de calcar este pulverizată la fiecare nivel printrun număr optim de duze asigurându-se o distribuire uniformă în toată seciunea absorberului.

(b) Partea inferioară a absorberului

Eficiena procesului de absorbie a SO2 este meninută, prin introducerea de suspensie dcalcar proaspătă în partea inferioară a absorberului (diametru rezervor circa 18,0 m). AstfeSO2-ul din gazele de ardere se neutralizează, formându-se cristale de gips. În partea inferioarăabsorberului, (rezervor) va apărea un şlam de gips cu o concentraie de 20 ÷ 30% parte solidă şrestul de 80 ÷ 70 % apă.

Cristalizarea gipsului este finalizată prin introducerea de aer de oxidare, care estdispersat cu ajutorul agitatoarelor în întregul rezervor din partea inferioară a absorberulu

Volumul de aer de oxidare necesar, circa 10 000 Nm3

/h este produs prin intermediul unsuflante în funciune + una în rezervă (1F + 1R), la o presiune de 7 mH2O şi temperatură d110°C. Meninerea unei injecii de aer de oxidare adecvate, se realizează prin saturarea acestuicu apă înainte de introducerea în rezervorul absorberului. Totodată prin această măsură se evitşi evaporarea şlamului la intrarea în contact direct cu aerul de oxidare.

Agitatoarele, în număr de cinci sunt montate pe circumferina pării inferioare absorberului. Prin intermediul lor se dispersează aerul de oxidare necesar definitivării reaciilochimice din partea inferioară a absorberului. Acestea mai au rolul de a realiza o mişcarcontinuă a şlamului de gips format prin oxidare astfel încât să nu apară sedimentarea cristalelode gips.

Descrierea procesului chimic de absorbie:

În partea superioară a absorberului are loc procesul de absorbie prin următoarele reacchimice:

2CaCO3 + SO2 + ½ H2O →→→→ CaCO3/CaSO3 ½ H2O + CO2

2CaCO3 + SO2 + 3/2 H2O →→→→ Ca(HCO3) + CaSO3 ½ H2O





la un pH ≈ 6,0 ÷ 7,0 şi o temperatură a gazelor de ardere de 500 ÷ 600C.

În partea inferioară a absorberului au loc procesele de neutralizare şi finalizare a oxidări

SO2 + CaCO3/CaSO3 + ½H2O+O2+7/2 O2 →→→→ 2CaSO4 ⋅⋅⋅⋅ 2H2O + CO2 + SO2

SO2 + CaSO3 ⋅⋅⋅⋅ ½ H2O+ ½ H2O →→→→ Ca(HSO3)2

la un pH ≈ 4 ÷ 5 şi tga ≈ 500 ÷ 600C.

Metoda de desulfurare umedă constă într-o serie de reacii complexe cinetice şi dechilibru controlat în fază gazoasă, lichidă şi solidă. Aceste reacii pot fi exprimate priurmătoarea reacie chimică globală:

CaCO3 + SO2 + 2H2O+ ½ O2 →→→→ CaSO4 2H2O + CO2

Primul pas în procesul de reducere a bioxidului de sulf este absorbia lui în lichidul diabsorber. Odată ajuns în soluie, bioxidul de sulf se transformă în ioni de sulfit şi bisulfit.

Una din consecinele absorbiei de SO2 este creşterea concentraiei de ioni de hidrogesau scăderea pH-ului, aşa cum rezultă din următoarele reacii:

SO2 (gazos) + H2O(lichid) →→→→ H2SO3

H2SO3 →→→→ HSO3- +H+

HSO3-→→→→ H++SO3

-

Aceste reacii chimice ne arată foarte clar că nivelul pH-ului scăzut (sau concentrai

ridicată de ioni de hidrogen) vor reduce absorbia de SO2, astfel neutralizarea devine o partimportantă a procesului de desulfurare umedă.

Absorbia SO2 implică transferul SO2 din fază gazoasă în fază lichidă. Acidul clorhidric, lfel ca şi alte halogenuri vor fi de asemenea absorbite simultan cu absorb ia SO2. Principaluhalogen este clorul, provenit din acidul clorhidric existent în gazele de ardere. Coninutul de aciclorhidric al gazelor de ardere depinde de coninutul de cloruri al cărbunelui. Reacia chimiceste următoarea:

CaCO3 + 2HCl →→→→ Ca2++2Cl-+ H2O + CO2

Reacia de neutralizare din procesul de desulfurare umedă, menionată mai sus poate exprimată simplificat, astfel:

H++OH-→→→→H2O

Ionul de hidrogen este produsul de reacie al absorbiei acidului gazos, iar ionul de hidroxprovine din dizolvarea calcarului.

O reacie secundară de absorbie, care apare în rezervorul absorberului este transferaresulfitului şi bisulfitului de calciu în sulfat de calciu (gips), ca produs final stabil.

H2SO3-+½ O2→→→→SO4

-+H+





SO3-+½ O2→→→→SO4

-

Aceste reacii de oxidare apar natural datorită coninutului de oxigen din gazele de arderşi pot fi amplificate prin contactul cu aerul comprimat fin pulverizat (cu ajutorul celor 5 agitatoare

şi injectoare de aer), din suspensia aflată în rezervorul absorberului.Ionii de sulfat din soluie reacionează cu ionii de calciu şi precipită, rezultând gips (sulfa

de calciu cu două molecule de apă – sulfit de calciu dihidrat). În mod similar sulfitul se vcombina cu ionii de calciu şi se va transforma în sulfit de calciu cu o moleculă de apă – sulfit dcalciu monohidrat.

Raportul molar dintre sulfatul de calciu dihidrat şi suma dintre sulfatul de calciu dihidrataşi sulfatul de calciu monohidrat, defineşte gradul de oxidare în procesul de desulfurare.

Ca2+ + SO4-+2H2O (lichid) →→→→ CaSO4 2H2O (solid)

Ca

2+

+ SO3

-

+½H2O (lichid) →→→→ CaSO3 ½H2O (solid)

Reaciile care au loc în absorber pot fi grupate în trei mari categorii:

- Reaciile între fazele gazoasă-lichidă;

- Reaciile intre fazele lichidă-lichidă;

- Reacii intre fazele lichidă-solidă.

Modul de reducere al SO2 poate fi controlat sau limitat de eficiena cu care au loc oricardintre aceste reacii dinamice.

În cazuri accidentale când pot apărea diverse avarii în funcionarea absorberului, soluidin rezervor se poate evacua într-un rezervor de avarie, în prezent în execu ie şi care va deservtoate cele patru absorbere, aferente blocurilor energetice nr. 3, 4, 5 şi 6 din CE Rovinari.

În zona absorberului pentru preluarea diverselor posibile scurgeri de suspensie de calcasau de şlam de gips este prevăzut un rezervor de drenaje de formă rectangulară, avândimensiunile în plan de 3,5 x 3,5 m şi adâncimea de 3,0 m.

Instalaia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 necesită pentru funcionarurmătoarele utilităi:

- calcar pulbere: 13 t/h;

- apă pretratată de proces: 150 t/h;

- aer comprimat:

- tehnologic: 225 Nm3 /h;

- instrumental: 150 Nm3 /h;

- energie electrică: 8 997 kW





De la instalaia de desulfurare se va evacua o cantitate de 45 t/h şlam de gips lrezervorul de transfer şlam de gips aflat în execuie şi care va deservi toate cele patrabsorbere, aferente blocurilor energetice nr. 3, 4, 5 şi 6 din CE Rovinari. De la rezervorul detransfer şlam de gips, acesta este trimis la mixerul instalaiei de evacuare în fluid dens amestecului zgură – cenuşă – gips.

a) Calcarul necesar procesului de absorbie a SO2 va fi furnizat de la cariera cea maapropiată de SC CE Rovinari.

(b) Apa de proces necesară instalaiei de desulfurare va fi apă brută din sursa râul Jiufiltrată mecanic în staia de tratare apă a centralei electrice şi stocată într-un rezervor de apă dproces.

(c) Aer comprimat instrumental va fi asigurat din staia de aer comprimat aflată îexecuie şi care va deservi toate cele patru instalaii de desulfurare, aferente blocuriloenergetice nr. 3, 4, 5 şi 6 din CE Rovinari (se va mai monta doar un rezervor de aer pentrinstala

ia de desulfurare aferent

ăbloc energetic nr. 5).

2.1.1.3. Instalaia de alimentare şi preparare a suspensie de calcar

Pentru reducerea SO2 din gazele de ardere, la procedeul de desulfurare umedă a gazelode ardere, este utilizat ca reactiv calcarul praf, cu granula ia de max. 0,5 mm – 20% şi 80% cgranulaia sub 0,5 mm.

Calcarul praf, utilizat ca reactiv, este transportat la centrală cu camioane specializat închise fiind adus la staia de descărcare pneumatică, unde, cu aerul furnizat de două suflant

este transferat din mijloacele de transport în silozul de stocare.Silozul este cilindro-conic dispus vertical şi asigură o rezervă de calcar pentr

funcionarea a două blocuri la 85% din sarcină pentru 72 de ore rezervă neatinsă şi 60 de orpentru week-end.

De la siloz este prevăzut un sistem de transport continuu a calcarului pulbere sprrezervorul de preparare suspensie aferent blocului nr.5.

Sistemul de preparare a suspensiei de calcar va fi echipat cu:

- Rezervor de preparare suspensie de calcar pentru blocul energetic nr. 4 şi 5, prevăzucu agitator pentru omogenizare, aerisire, golire de puncte joase, indicator de nivel, gură dvizitare. Acesta este cilindric, vertical cu diametrul de 8,00 m şi înălimea de 10 m şi va asigurun stoc de suspensie de calcar pentru cel puin 8 ore de funcionare la sarcina nominală.

- Instalaie de alimentare cu calcar pulbere – dublă – cu echipamente pentru transporcontinuu şi cu transport pneumatic fie direct din camioane, fie din stocaj. Rezerva de calcapulbere din stoc, care constituie rezerva neatinsă, va fi reciclată minim o dată pe lună.

- Instalaie de dozare a prafului de calcar în stoc;





- Instalaie de dozare apă de preparare pentru realizarea concentraiei suspensiei dcalcar;

- Instalaia de transport hidraulic (prin pompare) a suspensiei de calcar la absorber (în

circuitul de absorbie al SO2).Sistemul de preparare şi sistemul de alimentare cu suspensie de calcar va fi un sistem

închis şi izolat precum şi cu circulaie continuă (linii de alimentare şi linii de recirculare).

Toate conductele vor fi din oel rezistent la eroziune şi aciune chimică.

Alte instalaii anexe sunt:

• Instalaii de cântărire

• Instalaii de desprăfuire cu filtre cu saci în toate zonele în care ar putea apăreacumulări şi depuneri de praf.

• Instalaii de ridicat cu acionare manuală şi electrică pentru diminuarea efortului fizila lucrările de întreinere – mentenană şi reparaii.

2.1.1.4. Instalaia de evacuare a şlamului de gips

In urma reducerii SO2 din gazele de ardere, prin procedeul de desulfurare cu suspenside calcar pulbere care are loc în absorber, rezultă ca produs secundar gipsul sub formă de şlam(30% parte solidă şi 70% parte lichidă ).

Şlamul de gips este eliminat din instalaia de desulfurare sub formă de şlam de gips c

concentraia 1:1, prin pompare la instalaia de evacuare în fluid dens.Concentraia şlamului de gips de 1:1 (cca. 45 t/h) este obinută din hidrocicloane (cca. 7

t/h) care elimină apa (cca. 30 t/h) din gips făcându-l optim pentru mixerele staiei de fluid densApa eliminată este colectată într-un rezervor şi este refolosită fiind reintrodusă în circuit pentrupreparare suspensie de calcar, spălare separator de picături, etc.

Instalaia de evacuare a şlamului de gips constă în:

- hidrociclonul de şlam;

- rezervorul de şlam de gips, cu dimensiunile: diametru 8 m şi înălimea de 12 m având capacitate de ~ 600 m3 ce asigură o rezervă de funcionare de 24 h la funcionarea instalaiei d

desulfurare a blocului la sarcina nominală. Rezervoarele vor fi echipate cu supape de siguranăprecum şi indicatoare de nivel.

- pompele de transvazare şi transport preiau şlamul din rezervor şi-l trimit la rezervorul dtransfer şlam de gips pentru instalaia de fluid dens Capacitatea de transport a acestor pompeste de ~60 t/h. Sunt montate câte două pompe la fiecare rezervor fiind: una în funciune şi un în rezervă, asigurând rezerva de 100%.

Pompele sunt în construcie specială având în vedere caracteristicile materialuluvehiculat şi echipate corespunzător. Ele sunt prevăzute cu by-pass şi conductă de recirculare, c





ventile manuale pe intrare şi pe ieşire, cu ventile de sens unic (clapetă de reinere) precum şventil de reglare cu acionare electrică pentru reglarea debitului. Pompele sunt montate la interio în clădirea pompelor de proces aferente absorberului blocului respectiv.

Sistemul de transport şlam de gips va fi închis şi conductele izolate şi va asigurcontinuitatea circulaiei prin linii de pompare – repompare.

Toate conductele vor fi prevăzute din oel rezistent la eroziune şi aciune chimică.

2.1.1.5. Reele tehnologice în incintă

Legăturile tehnologice între diferite obiecte ale instalaiei de desulfurare se realizează pritransport hidraulic pentru diferite categorii de lichide, suspensii, şlamuri, aer şi apa de proceprecum şi prin transport pneumatic pentru reactivii sub forma de praf.

Astfel, în instalaie, sunt prevăzute următoarele categorii de conducte:

- conducte pentru suspensie de calcar

- conducte pentru şlam de gips - conducte pentru apă de proces;

- conducte pentru aer tehnologic şi instrumental;

- conducte pentru apă de răcire, etanşare etc.

Aceste conducte vor fi pozate pe estacade de conducte şi vor fi prevăzute cu toataccesoriile necesare: goliri ce vor fi conduse pe canale cu adâncimi variabile (cu pantă continuăspre cuvele de drenaje şi recuperarea acestora – cuvele fiind prevăzute cu pompe şi agitatoareaerisiri – conduse astfel încât să nu provoace probleme de mediu.

Conductele prin care se vehiculează amestecuri solid – lichid cu concentraie ridicată vofi obligatoriu izolate la exterior pentru a evita fenomenul de înghe în anotimpul cu temperatuscăzute.

La rezervoarele în care se stochează produse pentru o perioadă mai mare de timp se voasigura următoarele: pentru o perioadă limitată – câteva ore - se va asigura funcionareagitatoarelor pe perioada respectivă, pentru perioadele mai mari sau pentru perioadele carnecesită intervenii se va goli suspensia din acestea în rezervorul de evacuare cu asigurarefuncionării agitatoarelor proprii.

2.1.1.6.Instalaii hidrotehnice

Lucrările hidrotehnice aferente instalaiilor de desulfurare a gazelor arse de la blocul nr. constau din:

- reele de apă potabilă;- reele de apă pentru stingerea incendiului exterior;- canalizare menajeră;- canalizare pluvială.





Aceste reele se vor racorda la sistemele existente în incintă de alimentare cu apă şcanalizare.

Apa potabilă la noii consumatori va fi asigurată prin racordarea acestora la reeaua de ap

potabilă a centralei. Necesarul de apă pentru stins incendiu exterior la noile clădiri prevăzute vfi asigurat din reeaua inelară existentă în zonă. Apele uzate menajere de la grupurile sanitarale noilor clădiri vor fi colectate şi evacuate spre instalaia de tratare apă menajeră a centraleprin intermediul colectorului existent de canalizare apă menajeră.

Evacuarea apelor pluviale din zonele amenajate din cadrul instalaiilor de desulfurare blonr. 5 se vor realiza prin racordarea acestora la canalizare pluvială a centralei.

2.1.1.7. Instalaii tehnologice electrice

Instalaia de desulfurare este o instala

ie de tip bloc, consumatorii electrici care o compu

făcând parte din serviciile proprii ale blocului respectiv.

În consecină, alimentarea normală se va face din transformatoarele de servicii proprii dbloc alimentate în derivaie de la bornele generatorului respectiv, iar alimentarea de rezervă ditransformatoarele de rezervă /pornire, alimentate la rândul lor din reeaua de 110 kV.

Sporul de consum introdus pe serviciile proprii de bloc de completul instala iilor ddesulfurare este apreciat la circa 8997 kW/bloc (compus din consumatorii afereni instalaiei ddesulfurare propriu-zise).

Situaia existentă în CE Rovinari nu mai permite extinderea spaială a staiei de 6 kV

servicii proprii de bloc, pentru preluarea suplimentară a noilor consumatori de medie tensiune capar la instalaia de desulfurare.

Ca atare a fost necesară realizarea unei noi secii de 6 kV de bloc, amplasată în zonspate cazan, cât mai aproape de centrul de greutate al noilor consumatori (în clădirea staieelectrice aferente IDG bloc energetic nr. 5 şi 6).

Secia va avea o alimentare de lucru de la noul transformator “T5.9”de 25 MVA-24/6 kVşi alimentare de rezervă din serviciile proprii generale.

2.1.1.8. Instalaii de automatizare

Instalaia de desulfurare va fi supravegheată dintr-o cameră de comandă individualăamplasată într-o sală comună, iar o consolă de funcionare de sine stătătoare va fi instalată îcamera de comandă aferentă blocului energetic nr. 5.

Instalaia de desulfurare umedă a gazelor de ardere, aferentă blocului energetic nr. 5 d330 MW de la CE Rovinari va fi condusă de un echipament modern de automatizare „DistributeControl System (DCS)”, inclus în furnitura complexă a instalaiei tehnologice.





Instalaia de automatizare livrată în furnitura tehnologică va asigura conducereinstalaiilor tehnologice (pornire, funcionare în sarcină, oprire) pe următoarele nivele dconducere:

- conducere individuală locală;- conducere centralizată din camera de comandă a instalaiei de desulfurare.

Instalaia de automatizare va asigura schimbul de informaii cu camera de comandăblocului energetic (monitorizare, stări funciune). Conducerea operativă a instalaiei ddesulfurare va fi îndeplinită de sistemul DCS montat în camera de comandă a desulfurării curmează a fi amplasată în clădirea integrată.

Funcia principală a sistemului tip DCS este să asigure conducerea sigură a instalaiilor ddesulfurare gaze de ardere din camera de comandă a IDG împreună cu echipamentele auxiliar în toate regimurile de funcionare.

Pentru asigurarea unei funcionări corespunzătoare a instalaiei de desulfurare se vomonitoriza continuu următorii parametrii:

- volumul de gaze de ardere;

- cantitatea de suspensie de calcar;

- cantitatea de şlam de gips;

- cantitatea de apă de proces introdusă în absorber;

- nivelul de lichid din absorber;

- nivelul de apă recirculată din rezervorul RAR;- cantitatea de calcar;

- cantitatea de suspensie de calcar recirculată la moara cu bilă.

De asemenea, se vor monitoriza în conformitate cu legisla ia de mediu în vigoare emisiilde substane poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă prin noul coş de fum, precumşi coninutul de oxigen al acestora. Valorile emisiilor de substane poluante vor fi măsurate îmg/Nm3.

2.1.1.9. Lucrări de arhitectură La stabilirea soluiilor s-a urmărit asigurarea condiiilor optime de desfăşurare a proceselo

tehnologice şi a activităii personalului în condiiile respectării prevederilor legislaiei, normelor şnormativelor în vigoare privind îndeplinirea cerinelor eseniale de calitate. Clădirile realizate îcadrul proiectului sunt următoarele:

- Staia pompe absorber - clădire de tip hală, cu regim de înălime parter, pe structură metalică, cu dimensiunile în plan fiind de 12,50 m × 24,00 m şi înălimea liberă 10,00 m,echipată cu pod rulant, cu cabină.





- Staia de aer suflante aer de oxidare - clădire de tip hală, cu regim de înălime parter,pe structură metalică, cu dimensiunile în plan de 10,00 x 6,00 m şi înălimea liberă de 6,00 m..

- Staia de pompe suspensie de calcar - clădire de tip hală, cu regim de înălime parterpe structur

ămetalic

ă, cu dimensiunile în plan de 6,00 x 6,00 m

şi în

ălimea total

ăde 6,00 m.

Pentru realizarea clădirilor, s-a prevăzut realizarea următoarelor categorii de lucrări:Închiderile/învelitoarea se vor executa din panouri tip sandwich, cu feele din tablă de oe

protejate anticoroziv corespunzător clasei de agresivitate a mediului şi miez termoizolator, clasde performană de reacie la foc A2, montate pe rigle/pane metalice.La partea inferioară a construciilor, pentru protecia panourilor de închidere, s-a prevăzut soclexecutat din beton armat, cu înălimea de 45 cm, (faă de cota ± 0,00).

Acoperişul se va executa în sistem şarpantă metalică cu doi versani, panta maxim 12%.Evacuarea la teren a apelor pluviale de la nivelul învelitorilor se realizează cu elemente d

scurgere şi tinichigerie din tablă zincată.

Tâmplăria – uşi, ferestre - se va realiza din profile metalice, protejate anticorozivcorespunzător clasei de agresivitate a mediului.Iluminatul şi ventilaia naturală se vor realiza prin ferestre cu ochiuri fixe şi mobile

montate cu geam clar sau cu geam armat după caz.S-au prevăzut balustrade metalice de protecie, la toate golurile tehnologice,S-au prevăzut următoarele lucrări de finisaje:- pardoseală rezistentă la uzură şi antiderapantă;- termosistem aplicat pe faa exterioară a parapetului din zidărie;- tencuieli exterioare speciale de protecie la socluri;- vopsitorii anticorozive, corespunzător clasei de agresivitate a mediului la tâmplări

metalică, balustrade şi confecii metalice;- trotuare de protecie cu lăimea de 1,00 m.Caracteristicile construciilor sunt următoarele:- Categorie de importană C;- Categorie pericol de incendiu E;- Grad de rezistenă la foc II.

2.1.1.10. Lucrări aferente construciilor

Lucrările de rezistenă aferente instalaiei de desulfurare bloc energetic nr. 5, constau din

a) staia pompe recirculare absorber şi structura de susinere a unui coş de fum independent d120 m înălime.

b) staia de suflante pentru aerul de oxidare.

c) prevederea unor construcii metalice şi a unor ghidaje metalice pentru susinerea canalelode gaze de ardere;

d) prevedere fundaie de ventilator pe traseul canalelor de gaze de ardere din beton arma încărcările fiind transmise prin piloi forai;





e) prevederea unui trafo de 25 MVA suplimentar (existent - 1 trafo de 40 MVA) cu anexelaferente. Cuva transformatorului electric şi peretele antifoc se vor realiza din beton armat.

f) prevederea de supori şi confecii metalice pentru conductele tehnologice aferente – funda

izolate din beton armat;g) staia de descărcare calcar pulbere din camioane;

h) staia de descărcare siloz calcar;

i) staie pompe suspensie calcar;

j) fundaii diferite echipamente şi rezervoare:

- pompe – beton armat cu carcase tridimensionale;

- rezervoare – fundaie lineară din beton armat.

2.1.1.11. Instalaii aferente construciilor

Pentru clădirile aferente instalaiei de desulfurare sunt prevăzute instalaii electric(iluminat normal şi de sigurană, prize, instalaii de foră), instalaii sanitare (de stins incendiu, dalimentare cu apă, de evacuare ape uzate menajere şi ape de pe pardoseală, de canalizare)instalaii de condiionare aer, instalaii de ventilare şi instalaii de încălzire.





2.2. Conformare cu cerinele BAT BREF

Scopul Directivei Consiliului 96/61/EC este de a realiza o prevenire şi un control integrat apoluării provenite de la activităile listate în Anexa I a Directivei, contribuind astfel la

îmbunătăirea proteciei mediului.Termenul de “cele mai bune tehnici disponibile” este definit in articolul 2(11) al Directive

ca fiind “stadiul cel mai avansat şi efectiv in dezvoltarea activităilor şi metodele lor de operarecare indică utilitatea practică a unor tehnici specifice de a oferi, în principiu, bazele pentruvalorile limită de emisii stabilite pentru a preveni, şi acolo unde aceasta nu este posibilă, pentru reduce în general emisiile şi impactul asupra mediului, în întregul său”. Articolul 2(11) detaliazaceastă definiie, astfel:

„tehnicile” includ atât tehnologia utilizată cât şi modul în care instalaia este proiectatăconstruită, intretinută, exploatată şi dezafectată

“tehnici disponibile” sunt acelea dezvoltate la o scara care permite implementarea insectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se iconsiderare costurile si avantajele, dacă aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produs în interiorul statului membru avut în vedere, cu condiia ca ele să fie accesibile într-umod rezonabil operatorului”.

“cele mai bune” inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel general inalt deprotectie a mediului, în intregul său.

Articolului 9(4) al Directivei 96/61/EC prevede că valorile limită de emisii trebuie sa fie iconformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnic

disponibile, fără a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, însă luânduse în considerare caracteristicile tehnice ale instalaiei respective, amplasarea ei geografică şcondiiile locale de mediu.

Cele mai importante emisii în aer rezultate din arderea combustibililor fosili sunt: SO 2

NOx, CO, pulberi (PM), gazele cu efect de seră, dar şi metale grele, compuşi halogenai şdioxine emise în cantităi mai mici, dar cu efecte semnificative asupra mediului datorită toxicităşi persistenei lor.

Prevederea instalaiei de desulfurare, necesară din punct de vedere al limitării emisiilor dSO2, are ca efect un consum suplimentar de energie electrică de 1-3%, ceea ce implic

reducerea eficienei nete, pentru cele două tipuri de combustibil, cu circa 1% - 1,5%.

2.2.1. Procedee de reducere a emisiilor de SO2 din gazele de ardere

În vederea reducerii valorilor emisiilor substanelor poluante din gazele de arderevacuate în atmosferă din centralele electrice şi termice, care funcionează cu combustibili fosils-au dezvoltat de-a lungul timpului mai multe tipuri de echipamente şi tehnologii. În capitolul 3.din “Documentele de referină pentru instalaiile mari de ardere (BREF)”, mai 2005, sunprezentate “cele mai bune tehnici disponibile” (BAT) pentru reinerea bioxidului de sulf din gazel





de ardere provenind din utilizarea combustibililor fosili în cazanele energetice, recomandate dComisia Europeană.

Oxizii de sulf rezultă din arderea majorităii combustibililor fosili, prin oxidarea sulfului p

care aceştia îl conin. Începând cu anii 1970 în SUA şi Japonia şi, apoi, din 1980 şi în Europa afost utilizate diverse metode pentru reinerea SO2 din gazele de ardere în timpul sau dupardere.

Reducerea emisiilor de SO2 se poate realiza prin măsuri primare şi măsuri secundare, îfuncie de momentul în care are loc procesul de absorbie: înainte, în timpul sau după arderecombustibilului.

Măsurile primare constau în:

utilizarea unui combustibil cu con inut redus de sulf sau un combustibil cu componentbazice ale cenuşii, care permit o desulfurare naturală;

utilizarea de substan e absorbante în cazanele cu ardere în start fluidizat (ASF) creprezintă un sistem de desulfurare integrat. Aceasta limitează temperatura arderii la circ850oC. Reactivul utilizat poate fi CaO, Ca(OH)2 sau CaCO3. Reacia chimică are nevoie dreactiv suplimentar, adică un raport stoichiometric (combustibil/reactiv) cuprins între 0,5 şi 7, îfuncie de combustibilul folosit. Datorită efectelor coroziunii clorului, eficiena desulfurării estlimitată la 75%.

Măsurile secundare constau în reinerea SO2 din gazele de ardere prin tehnologamplasate după cazanele energetice, înainte de evacuarea lor în atmosferă. Acestea pot împărite în două mari categorii: procese regenerative şi neregenerative.

1. Procesele de desulfurare regenerative pot fi clasificate la rândul lor în:

Procese umede, din care fac parte:

procesele Wellmann-Lord cu bisulfit de sodiu şi cu oxid de magneziu, care în prezennu mai sunt utilizate în centralele electrice, cel puin din Europa;

procesele DeSONO x , în care are loc reinerea simultană SO2 şi a oxizilor de azotAcestea au fost aplicate doar la foarte puine unităi sau ca sisteme pilotnepătrunzând încă pe piaă, din motive comerciale (costuri ridicate).

Procesele uscate, care constau în:

procesul cu carbon activat în care are loc reinerea simultană a SO2 şi NOx priadăugarea de amoniac;

procesul NO x SO 2 în care absorbantul constă în bile sferice cu o suprafaă-zonridicată din oxid de aluminiu impregnată cu carbonat de sodiu.

2. Procesele de desulfurare neregenerabile sunt clasificate în funcie de felul în care estfolosită substana absorbantă în:





procese umede : care utilizează mai multe tipuri de substane absorbante, cum ar fi: piatrde calcar, hidroxid de sodiu, amoniac, peroxid de hidrogen, apă de mare şi altele.

procese semiuscate care constau în absorbia cu pulverizare uscată (SDA) sau cel ma

nou proces cu tehnologie modificată de umectare a absorbantului. procese uscate prin injecie de reactiv în focarul cazanului energetic odată c

combustibilul sau în canale de gaze de ardere înainte de intrarea în instalaia ddesprăfuire.

Principalele metode de reinere a SO2 aplicate în centralele electrice ce utilizeazcombustibili fosili sunt următoarele:

Procedeul uscat cu injecie de reactiv, cu o eficienă între 40 şi 50%;

Procedeul semiuscat (SDA), cu o eficienă cuprinsă între 80 şi 92%;

Procedeul umed, cu o eficienă cuprinsă între 85 şi 98%.Alegerea tehnologiei de desulfurare potrivită depinde de o multitudine de facto

specifici centralei electrice şi locului ei de amplasare, printre cei mai importani sunt următorii:

Zona unde este amplasată centrala electrică;

Capacitatea tehnică a cazanelor energetice;

Sarcina cazanelor energetice;

Calitatea combustibilului şi a coninutului de cenuşă, (pentru a se determina dacă estposibilă o desulfurare naturală în timpul arderii), etc.

2.2.1.1. Procedeul de desulfurare uscat

A. Injec ie cu o substan a absorbant ă în focar

Această tehnologie presupune injecia directă a absorbantului uscat în focarul cazanuluSubstanele folosite în mod uzual ca material absorbant sunt calcarul pulverizat (CaCO3) şdolomita (CaCO3 MgCO3). În focar, prin calcinarea acestuia, se produc particule de CaO reactivea căror suprafaă reacionează cu SO2 din gazele de ardere pentru a forma sulfitul de calci(CaSO3) şi sulfatul de calciu (CaSO4). Aceşti produşi de reacie sunt apoi reinui odată c

cenuşa zburătoare de către echipamentele de reinere a pulberilor, care sunt de regulelectrofiltre sau filtre saci. Produşii de reacie rezultai (reziduuri) pot fi depozitai, dar cu ateniedeoarece conin calcar activ şi sulfit de calciu. Posibila utilizare a acestor produşi secundari est încă la faza de cercetare.

Injecia de substană absorbantă în focar produce în plus şi îndepărtarea SO3.

Domeniul de temperatură pentru care are loc reacia calcarului în cazul injectărsubstanei absorbante în focar este de 980÷1230oC. Odată ce se produce oxidul de calcireactiv, acesta trebuie să staioneze suficient timp (cel puin jumătate de secundă) în zona dtemperatură optimă pentru producerea reaciei.





Recent s-a descoperit faptul că Ca(OH)2 are două intervale de reacie 980÷1230 oC ş540oC. Termochimic, CaSO4 nu este stabil la temperaturi de peste 1260 oC, într-un mediu dardere a combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, cu coninut ridicat de sulf (circ2000÷4000 ppm SO2).

O creştere cu 50% a eficienei de reducere a SO2 poate fi obinută prin folosirea unumaterial absorbant cu raportul molar Ca/S de 4/5 şi injectarea acestuia în focarul cazanului lmomentul optim. Totuşi, eficiena reducerii SO2-ului şi utilizării calcarului este mai redusă decâ în cazul altor metode de desulfurare.

Există mai multe metode de îmbunătăire a reinerii SO2-ului, cu costuri scăzute, ca dexemplu, pulverizarea de apă în canalul de gaze de ardere înainte de electrofiltru. Rezultatuconstă într-o creştere a eficienei reinerii SO2-ului cu 10%.

Reciclarea produşilor de reacie este o alternativ ă eficientă şi a fost cercetată în scopu

îmbunătăirii randamentului, atât a reducerii de SO2, cât şi a utilizării calcarului. Produşii ddesulfurare reinui prin intermediul echipamentelor de reducere a pulberilor (electrofiltre safiltre saci) este reinjectat în focar sau în canalul de gaze de ardere şi recirculat. În unele proceseprodusul de reacie este reciclat după o tratare prealabilă. Prin aceste măsuri se poate ajunge lo eficienă de reducere a SO2 de 70÷80%.

B. Injec ie cu substan ă absorbant ă în canalul de gaze de ardere

Injecia cu substană absorbantă pe bază de calciu sau sodiu, în canalul de gaze deardere, înseamnă injecie cu absorbant în fluxul de gaze de ardere între preîncălzitorul de aer ş

electrofiltrele existente sau filtrele saci.

Cele mai obişnuite tipuri de injecie cu substana absorbantă sunt:

CaOH uscat, care necesită umidificare;

injecie uscată cu sodiu, care nu implică umidificare;

injecie cu şlam de gips /calcar sau spălare in canalul de gaze de ardere care necesitumidificare separată.

Apa pentru umidificare este folosită în două scopuri:

activează substana absorbantă pentru a creşte cantitatea de SO2 reinută;

condiionează (reduce) coninutul de pulberi ajutând la creşterea eficientei electrofiltrelor.

Desulfurarea gazelor de ardere cu substană absorbantă pe bază de calciu sau sodiupresupune recircularea multiplă a substanei absorbante deoarece aceasta conine o cantitatmare de produs, care nu reacionează de prima dată.

În cazul injeciei bicarbonatul de sodiu, acesta se descompune termic şi formeazcarbonatul de sodiu. După ce suprafaa particulelor de carbonat de sodiu din substan





absorbantă a reacionat cu SO2-ul şi formează sulfitul sau sulfatul, reacia încetineşte datoritastupării porilor (care există la difuzia SO2 în faza gazoasă).

Pentru ca reacia să continue trebuie ca particulele substanei absorbante să s

descompună în continuare. Din această descompunere rezultă H2O şi CO2 în forma gazoasăcare se dispersează în volumul dat, creând astfel o reea de spaii libere între particule. Priacest proces se produce din nou substană activă absorbantă, care permite reducerea unei nocantităi de SO2 în interiorul particulelor.

Creşterea suprafeei de absorbie poate fi de 5÷20 ori faă de suprafaa iniială şi depindde caracteristicile substanei absorbante.

Ratele de descompunere şi formare a sulfatului de sodiu sunt procese complicate caredepind de temperatură, rata de transfer a căldurii particulelor de H2O şi CO2 sub formă gazoasăpresiuni pariale şi de prezena altor particule componente existente în gazele de ardere.

C. Procese modificate de injec ie cu substan ă absorbant ă în canalul de gaze de ardere

Gazele de ardere fierbini netratate, din cazan, sunt introduse în reactor prin dispersorude gaze şi vin în contact cu o suspensie umidificată formată din cenuşă zburătoare şi oxid dcalciu. Componentele reactive sunt imediat absorbite în componentele alcaline ale prafului, iaapa se evaporă instantaneu. Controlul distribuiei gazului, debitul suspensiei, distribuia şcantitatea de apă pentru umidificare sunt factori determină asigurarea condiiilor optime pentr îndepărtarea eficientă a SO2.

Gazele de evacuare tratate intră într-un colector special (filtru saci sau electrofiltru), undparticulele solide sunt îndepărtate din curentul de gaz. La ieşire, gazele din electrofiltru sunevacuate la coşul de fum cu ajutorul ventilatorului de gaze de ardere. Particulele solide colectatesunt reciclate în reactorul de desulfurare prin sistemul de umidificare. Cu ajutorul pâlniei devacuare care este montată la un anumit nivel, se controlează căderea cenuşii în silozul pentrproduşii de desulfurare.

În plus, în procedeul uscat modificat nu sunt necesare echipamente speciale, sofisticatenu este nevoie de pulverizator rotativ şi echipamente de mare viteză pentru antrenare, sau dduze bifluid, care au nevoie de compresoare de aer. Puterea necesară pentru amestecarereactivului/ reciclatului în mixere este mult mai scăzută decât în cazul unui sistem uscat d

curăare a gazelor convenional: prin comparaie, pulverizatoarele rotative şi duzele bifluid sunmult mai complexe decât mixerul. O consecină importantă a utilizării mixerelor în loc dpulverizatoare cu duze rotative este că tot echipamentul, care trebuie supravegheat de cătroperator, este plasat pe sol, într-o carcasă împreună cu filtrul cu saci, în afara liniei fluxului dgaz. Aceasta amplasare duce la costuri scăzute şi întreinere mai uşoară.

C.1 Injec ia cu absorbant hibrid

Injecia cu absorbant hibrid este o combinaie intre injecia cu substană absorbantă îfocar şi injecia cu substană absorbantă în canalul de gaze, în vederea îmbunătăirii eficiene





reinerii SO2-ului. O variantă a injeciei cu absorbant hibrid este folosirea gipsului ca absorbandeoarece gipsul este mai ieftin decât carbonatul de calciu, care este in general folosit îprocedeul semiuscat cu absorber.

C.2 Absorber uscat cu strat fluidizat circulant

Tehnologia cu strat fluid circulant presupune folosirea unui tip de absorber uscat.

Carbonatul de calciu hidratat este injectat direct în reactorul absorberului uscat cu pafluidizat circulant. Oxidul de calciu poate fi stins printr-un proces separat.

Curentul de gaz din preîncălzitorul de aer intră în reactor pe la partea inferioară şi circulvertical ascendent printr-un tub Venturi. Tubul Venturi este proiectat astfel încât să asigurdistribuia de curgere corespunzătoare pe întregul domeniu de funcionare a vasului. In interiorutubului Venturi gazul este mai întâi accelerat, apoi încetinit înainte de a intra în parte cilindricsuperioară. Înălimea pării superioare este proiectată, astfel încât să se obină timpul dorit d

contact dintre Ca şi SO2. Toate alimentările externe pentru materialul recirculat, reactivuproaspăt şi apa de condiionare a gazului sunt introduse prin partea divergentă a tubului VenturAbsorberul nu are componente mecanice interne sau componente structurale.

Funcionarea acestui proces nu este chiar simplă. Suprafaa mare a patului circulanpermite cu succes capturarea SO3-ului din gaz, eliminând posibilitatea corodării conductei de gade către condensatul de SO3.

Avantajele procedeului uscat:

a) simplitatea procesului şi adaptabilitatea la situaii existente dificile ale instalaiei, dar estmai potrivit pentru combustibilii cu un coninut redus de sulf şi centrale electrice mici;

b) în cazul cazanelor de ardere în pat fluidizat aceasta metodă întruneşte condiiile optime;

c) mai puine lucrări de întreinere;

d) produsul de reacie rezultat este solid şi nu mai necesită alte tratamente;

e) costurile sunt mai scăzute decât în cazul metodei umede;

f) costurile de operare sunt scăzute datorită preului redus al reactivului;

g) pentru operare şi mentenană nu necesită personal în plus;

h) riscul de defectare este minim;

i) controlul procesului este foarte uşor de implementat, schimbări în încărcarea boilerulusau ai altor parametrii nu afectează eficiena desulfurării.

Dezavantajele procedeului uscat:

a) triplarea intervalul la care cenuşa trebuie colectată de echipamentele de reducere pulberilor şi transportată la depozit;

b) electrofiltrul necesită îmbunătăiri;





c) depozitarea produsului de desulfurare necesită locuri speciale, apar depuneri psuprafeele de schimb de căldura, ceea ce duce la creşterea frecventei suflărilosuprafeelor de schimb

d) coroziunea canalelor de gaze de ardere şi electrofiltrului datorită contactului cu apa;e) randamentul de reinere a SO2 este redus;

f) reactivii necesari sunt mult mai scumpi, în cazul injeciei în canalele de gaze de arderdecât procesul cu calcar, ceea ce înseamnă că costurile de operare tind să crească chiaşi la un raport molar Ca/S mic;

g) eficiena scăzută a utilizării absorbantului;

h) costurile de capital raportate pentru injecia cu substana absorbantă pe canal variazmult, depinzând de coninutul de sulf din combustibil şi de mărimea centralei electrice.

În Anexa C este prezentat principiul de funcionare al metodelor de desulfurare uscată cinjecie în focar şi în canalele de gaze de ardere.

2.2.1.2. Procedeul de desulfurare semiuscat

Pe plan mondial procesul cu pulverizare uscată se află pe al doilea loc după procedeuumed cu calcar, conform Documentelor BREF privind BAT-urile de reducere a emisiilor de SO2.

Reactivul utilizat în această metodă de desulfurare este varul. Eficiena de reducere SOşi fiabilitatea IDG (Instalaie de Desulfurare a Gazelor de ardere) a fost îmbunătăită de-a lungu

timpului.Acest procedeu de desulfurare are costuri de investiie mai reduse, dar are cheltuie

totale de exploatare mai ridicate decât procedeul umed, datorită faptului că reactivul este mumai scump.

Avantajele procedeului semiuscat:

Procedeul semiuscat de desulfurare a gazelor de ardere are următoarele avantajcomparativ cu procedeul umed de desulfurare a gazelor de ardere:

a) reactorul instalaiei de desulfurare uscată se poate construi din oel carbon obişnuicomparativ cu reactorul instalaiei de desulfurare umedă care trebuie construit din oe

inoxidabil sau oel placat.

b) pentru unităi mai mici de 300 MW costul instalaiei este mai mic decât costul instalaieumede de desulfurare.

c) echipamentele de pompare şi ceilali consumatori consumă mai puină energie decâinstalaia umedă de desulfurare.

d) produsul de reacie (CaSO3, CaSO4, hidroxid de calciu şi cenuşă) rezultat la desulfurareuscată este stabil şi inert şi poate fi evacuat la haldă cu ajutorul echipamentelor existentde evacuare a zgurii şi cenuşii rezultate din arderea cărbunelui.





e) instalaia de desulfurare uscată a gazelor de ardere are un număr mai mic dcomponente ca cea de desulfurare umedă, cu costuri de operare şi întreinere mascăzute.

f) presiunea în absorber este mai mică decât în reactorul instalaiei de desulfurare umedă.g) trioxidul de sulf (SO3) sub formă de vapori la temperaturi de peste 150°C, care

condensează sub formă de acid sulfuric la temperaturi joase (punctul de rouă acidă), estreinut în instalaia de desulfurare uscată. La desulfurarea umedă SO3 se reine mai puide 20% până la 40% şi trebuie introduse electrofiltre umede pentru reinerea acestuia sase face injecie cu hidroxid de var. Emisiile de vapori de acid sulfuric, dacă sunt peste anumită valoare, sunt vizibile sub formă de pană de ceaă.

h) gazele de ardere ieşite din instalaia uscată de desulfurare sunt nesaturate cu vapori dapă (1 0C până la 10 0C peste punctul de rouă acidă), cu reducerea sau eliminarea vizibil

a penei de vapori de apă. Din instalaia umedă de desulfurare gazele de ardere iesaturate cu vapori de apă, fapt ce necesită folosirea unui schimbător de căldură gaz - gapentru reîncălzirea gazelor de ardere, pentru a putea fi evacuate pe un coş de fum uscaPentru reducerea costurilor asociate reîncălzirii gazelor de ardere, sistemele recente ddesulfurare umedă a gazelor de ardere utilizează coşuri de fum umede din sistemul uscade desulfurare a gazelor de ardere nu rezultă ape uzate.

Dezavantajele procedeului semiuscat:

Procedeul semiuscat de desulfurare a gazelor de ardere are următoarele dezavantaj

comparativ cu procedeul umed (cu calcar) de desulfurare a gazelor de ardere:a) cele mai mari module reactor utilizate sunt pentru unităi cu puteri de 350 MW. Pentr

unităi de 500 MW trebuie folosite două module reactor. Rezultă astfel canale de gaze dardere de dimensiuni mari pentru intrare şi ieşire din instalaie şi este nevoie de combinaie de ventilatoare şi canale de gaze de ardere.

b) procedeul foloseşte reactiv (praf de var) mai scump ca la procedeul umed (calcar) şacesta trebuie stocat în silozuri de oel sau beton.

c) rata de utilizare a reactivului este mai mică decât la desulfurarea umedă pentru obinereaceleaşi reduceri a SO2. Raportul stoechiometric pentru var este mai mare decât cepentru calcar pentru obinerea aceleaşi reduceri a SO2.

d) din desulfurarea uscată a gazelor de ardere rezultă produse de desulfurare pentru carnu există multe posibilităi de utilizare. Acesta se poate folosi ca îngrăşământ agrico(pentru condiionare sol) şi pentru fabricarea de cărămizi sau agregate împreună cu altcomponente.

e) la desulfurarea uscată a gazelor de ardere se poate combina desprăfuirea cdesulfurarea, caz în care nu se mai utilizează desprăfuirea electrostatică şi nu se mapoate recupera cenuşa zburătoare pentru eventuale utilizări.





Procedeul semiuscat cu var

Desulfurarea semiuscată cu pulverizare este utilizată mai mult la cazane de capacitat

mică şi medie (0 ÷ 300 MW) şi care utilizează cărbune cu coninut de sulf scăzut sau medi(1,5%). În procedeul SDA (Semi Dry Absorber), varul este amestecat cu apă sau este stinformându-se o suspensie de var, numită şi lapte de var. Aceasta este pulverizată într-un reactounde apa este evaporată datorită temperaturii gazelor de ardere. Produsul de reacie este uamestec de sulfit/sulfat de calciu cu cenuşă zburătoare, care nu este foarte atractiv lcomercializare.

Din acest proces nu rezultă apă uzată, deoarece apa utilizată este evaporată total îreactor. Gazele de ardere sunt preluate după instalaia de desprăfuire existentă şi atunci estnecesară încă o instalaie de desprăfuire după reactor pentru a reine produsul rezultat di

gazele de ardere desulfurate.Temperatura gazelor de ardere curate este cu 20 ÷ 30oC peste temperatura de saturai

(45÷550C) astfel că nu mai este necesară reîncălzirea lor acestea putând fi evacuate prin coşude fum obişnuit.

În ultimii ani s-a dezvoltat o tehnologie de desulfurare semiuscată modificată carcompactează echipamentele necesare (reactor, umidificator, instalaie de desprăfuire) îvederea obinerii unei eficiene de reinere a SO2 ridicate şi a ocupării unui spaiu de amplasarmai redus.

În Anexa D sunt prezentate două tipuri de instalaii de desulfurare semiuscate modificate

2.2.1.3. Procedeul de desulfurare umed

Procedeul umed, în special procesele piatră de calcar-gips sunt conform DocumenteloBREF cele mai aplicate BAT-uri în lume, circa 80% din piaă, fiind utilizate la o diversitate dcazane energetice. Aceasta se datorează eficienei lor ridicate de reducere a SO2 şi fiabilităii lomari.

Sodiul, utilizat ca reactiv a fost foarte popular în Japonia la sfârşitul anilor 1960. Prodususecundar rezultat era sulfitul de sodiu vândut în industria hârtiei. Procesul cu sodiu este simplu ş

a fost aplicat la multe cazane, de capacitate mică, ce funcionau cu păcură.În prezent, sistemele cu magneziu sunt utilizate de asemenea la cazane industriale relati

mici, datorită costurilor de investiie scăzute. În acest proces apa uzată conine sulfat dmagneziu, care poate fi evacuată în mare după reinerea pulberilor şi metalelor grele, pentru cacesta este deja un constituent al apei de mare. Metoda poate fi recomandată centraleloelectrice amplasate lângă mare.

Din procesul cu amoniac rezultă un produs secundar care poate fi utilizat ca fertilizator îagricultură.





În cele mai multe cazuri este utilizată piatra de calcar ca reactiv, care este disponibilă îcantităi mari în multe ări şi care este mult mai ieftină decât alte substane absorbante.

Produsele secundare rezultate sunt gipsul sau un amestec de sulfit/sulfat de calciu î

funcie de modul de oxidare. Dacă gipsul poate fi valorificat, cheltuielile totale de exploatare alIDG pot fi reduse.

Procedeul umed cu piatr ă de calcar (CaCO 3 )

Piatra de calcar este utilizată ca reactiv pentru că este mai ieftină decât ali reactivi şpentru că se găseşte în cantităi mari în majoritatea ărilor. La început s-a utilizat şi varul datoritreactivităii mari cu SO2, dar acesta a fost înlocuit ulterior cu piatra de calcar datorită costuriloridicate. În orice caz, IDG cu piatră de calcar poate atinge aceeaşi reducere a SO2 ca cele cvar.

Reactivitatea pietrei de calcar are o influenă importantă asupra IDG. În prezent nu existvreun standard sau metodă de a tasta reactivitatea. Pot fi utilizai şi ali reactivi, ca de exemplmagneziu îmbogăit cu var.

Gazele de ardere preluate după instalaia de desprăfuire de obicei trec printr-uschimbător de căldură şi intră în absorber, unde SO2 este reinut prin contactul direct cu suspensie de calcar (CaCO3 > 95%). Soluia proaspătă de calcar este introdusă continuu îabsorber.

Gazele de ardere curate trec prin nişte separatoare de picături şi sunt evacuate îatmosferă prin coşul de fum sau prin turnul de răcire. Produsul de reacie este extras diabsorber şi sunt trimise pentru deshidratare şi utilizare ulterioară.

Procesul umed cu piatră de calcar poate fi împărit în două categorii în funcie de tipul doxidare: oxidare forată şi oxidare naturală. Modul de oxidare este determinat de reaciilchimice, de pH-ul suspensiei de calcar şi de produsul secundar rezultat.

Absorberele pot fi de mai multe tipuri în funcie de furnizorul IDG. În ANEXA E sunprezentate tipurile de absorbere utilizate pentru reducerea emisiilor de SO2 menionate mai sus.

Pentru mărirea eficienei procesului de absorbie a SO2 se introduce în suspensia dcalcar un catalizator de reacie, care creşte alcalinitatea lichidului. Acesta este un acid organic

cum ar fi: acidul adipic, acidul dibasic, acid formic, etc. şi este disponibil la un pre rezonabil.Utilizarea acidului adipic, la o concentraie de 1400 ppm poate conduce la aceeaş

eficienă de reinere a SO2 cu numai trei nivele de pulverizare, în loc de patru. Aceast înseamnă o economie de energie electrică de circa 25%, prin renunarea la o pompă drecirculare.

Dacă există reglementări privind o temperatură minimă la evacuarea în atmosferă (de ex în Marea Britanie este 80 oC) gazele de ardere trebuiesc reîncălzite. Metoda cea mai utilizateste schimbătorul de căldură gaz/gaz de tip rotativ.





Dacă nu există nici o cerină privind temperatura minimă a gazelor de ardere curateacestea pot fi evacuate direct printr-un nou coş de fum umed, ceea ce va conduce şi la scădereconsumului de energie electrică. Mai mult, gazele de ardere curate sunt mult mai corozive (subtemperatura de rouă acidă) decât gazele de ardere nedesulfurate, ceea ce înseamnă că coşude fum existent nu este proiectat cu protecia anticorozivă potrivită.

Coşul de fum umed are avantajul că poate fi realizat direct din materiale modernanticorozive şi care au o dispersie îmbunătăită în timpul pornirilor (se încălzesc rapid).

Centralele electrice noi, prevăzute cu instalaii de desulfurare cu procedeul umeevacuează gazele de ardere curate prin turnul de răcire, renunându-se la coşul de fum.

Avantajele procedeului umed de desulfurare a gazelor de ardere sunt următoarele:

1. procedeul aplicat pe o varietate mare de cărbuni s-a dovedit fiabil.

2. randamentele de desulfurare uzuale sunt de peste 94%, atingându-seşi valori de 98% î

condiii speciale.

3. există multe firme care produc acest tip de instalaie de desulfurare.

4. reactivii utilizai în proces sunt uşor de procurat.

5. gipsul rezultat este stabil pentru depozitarea la haldă fără a fi necesară amestecarea ccenuşă sau var.

6. gipsul se poate utiliza la fabricarea panourilor prefabricate sau pentru adaos la ciment.

7. Instalaia de desulfurare nu este sensibilă la variaii ale sarcinii cazanului.

Dezavantajele procedeului umed de desulfurare a gazelor de ardere sunt următoarele1. în proces se vehiculează o cantitate mare de suspensie care necesită un consum mar

de energie pentru pompare.

2. căderea de presiune în absorber duce la creşterea consumului de energie la ventilatoarpentru asigurarea tirajul forat al cazanului

3. prin acest procedeu se produce o cantitate mare de gips. Profitabilitatea vânzării gipsuludepinde de existena în apropiere de centrală a unei piee de desfacere pentru acest produs.

4. gradul ridicat de coroziune al instalaiei necesită utilizarea aliajelor rezistente la coroziun

sau construirea absorberului şi a altor pări componente din materiale nemetalice.





2.2.3. Valori limită atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnicdisponibile

Pentru emisiile SO2, în cazul centralelor electrice pe lignit, prevederea de instalaii d

desulfurare a gazelor de ardere şi utilizarea cărbunelui cu coninut redus de sulf, sunconsiderate BAT. Desulfurarea umedă este considerată BAT pentru unităi cu puterea termică300 MWt (BREF-BAT IMA 2006, Cap.4.5.8, ediia engleză, pag.272).

Valorile limită de emisie atinse prin tehnologiile propuse sunt următoarele:

Tabel nr. 2.2.3.1Valorile limit ă ale parametrilor relevan i atin şi prin tehnologiile propuse:

Echipament Poluant Valori limită de emisie (mg/Nm3)

Conform HG440/2010

ConformBAT BREF

Conform 2010/75/EU (IED) Printehnologiile

propuseLignit 100%Lignit97%

IMA 1, 2 SO2 400 100÷250 200 186,6 200*Valoare calculată conform HG 440/2010

2.3 Activităi de dezafectareÎn vederea conformării funcionării centralei electrice la legislaia de mediu, se va realiza

instalaie de desulfurare a gazelor de ardere.

Pentru realizarea aceastei instalaii nu sunt necesare lucrări de demolare la blocul

energetic nr.5.





3. DEŞEURI

Infrastructura de management al deşeurilor la nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia este într-un stadiu primar de dezvoltare. Deşeurile menajere orăşeneşti sunt, în general, depozitatfără tratament anterior, iar deşeurile din zonele rurale nu sunt colectate sistematic. Procentajudeşeurilor reciclate sau re-utilizate este nesemnificativ. Pentru perioada 2003÷2013 a foselaborat Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) care are ca scop crearea cadrulunecesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeuriloeficient din punct de vedere economic şi ecologic.

În urma procesului de producere a energiei electrice prin transformarea combustibililofosili solizi rezultă o cantitate însemnată de deşeuri sub formă de zgură şi cenuşă care sundepozitate pe amplasamente special amenajate. CE Rovinari depozitează în prezent produselrezultate din arderea cărbunelui în depozitul de zgură şi cenuşă Cicani-Beterega care s

încadrează în categoria depozitelor industriale de deşeuri nepericuloase. După realizareinstalaiei de desulfurare gipsul rezultat din procesul de spălare a gazelor de ardere csuspensie de calcar va fi transportat în amestec cu apă, rezultând şlamul de gips, la un nodepozit de zgură şi cenuşă numit Gârla.

Deşeurile rezultate în timpul executării lucrărilor de construcie şi montaj a instalaiei ddesulfurare şi a noilor clădiri aferente (metale feroase şi neferoase, mase plastice, vată mineralălemne de la cofraje, moloz etc.) se vor colecta selectiv şi vor fi depozitate temporar în spaspecial amenajate. Aceste deşeuri vor fi după caz refolosite sau valorificate şi se vor evacua diincinta centralei electrice CE Rovinari conform prevederilor din OUG nr. 78/2000 privind regimu

deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată de OUG61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007.

Materialele metalice se vor depozita temporar în incintă până când vor fi preluate cdeşeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform Ordonanei de Urgennr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003, iar cele care nu mai pot fi valorificate (pămânmoloz, materiale izolante, cenuşă) vor fi evacuate treptat la un depozit de deşeuri nereciclabilestabilit de comun acord cu autorităile locale.

În Tabelul 3.1 se prezintă informaii referitoare la cantităile de deşeuri estimativrezultate în urma funcionării centralei electrice.

Codificarea deşeurilor rezultate este in conformitate cu HG nr. 856/2002 privind evidengestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase



Formular cod: FIL 423-002-03 Act.0

Tabel nr. 3.1Managementul de şeurilor

Denumirea deşeului Cantitateaprevăzută a fi

generată (t)

Starea fizică (Solid-S,Lichid-L,

Suspensie-SspSemisolid-SS)

Coduldeşeului

Codulprivind

principalaproprietatepericuloasă

Managementul deşeug

Valorificată

Deşeuri rezultate în urma funcionării centralei electrice

Produse de desulfurare – şlam de gips

120 000 t/an SS 10.01.05 N/A





Activitatea de producere a energiei electrice nu necesită utilizarea de ambalaje. În timplucrărilor de realizare a instalaiei de desulfurare, diversele echipamente şi aparate vor fi adu împachetate în diverse tipuri de ambalaje (hârtie, plastic, polistiren extrudat, lemn). Acestea se v

colecta separat pe tipuri de materiale, vor fi depozitate temporar în spaii amenajate, în vederevitării împrăştierii şi apoi trimise la firme specializate spre reciclare.

În timpul funcionării pot apărea diverse ambalaje de la cumpărarea unor aparate tehninoi sau de la personalul de exploatare (alimente, sticle de plastic, etc), care de asemenea, vocolectate separat şi gestionate conform sistemului de management al deşeurilor implementat cadrul centralei.

Deşeurile menajere se vor colecta şi stoca temporar în containere metalice, platformbetonate special amenajate, de unde vor fi preluate ulterior de de serviciul public de salubritate.

Deşeurile rezultate în timpul funcionării instalaiei de desulfurare produsul final: şlam

gips, în amestec cu zgura şi cenuşa vor fi tansportate hidraulic la noul depozit de zgură şi cenuGârla aferent CE Rovinari.

În concluzie din activitatea de construcii – montaj şi de funcionare a instalaiei desulfurare vor rezulta deşeuri, care vor fi stocate temporar şi evacuate din incintă, penvalorificare şi/sau depozitare, în conformitate cu prevederile din legislaia privind regimdeşeurilor.





4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

Prin calitatea mediului înconjurător, factor determinant al vieii umane, se înelege stare

acestuia la un moment dat rezultată din integrarea tuturor elementelor sale structurale şfuncionale având capacitate de a asigura o ambiană satisfăcătoare multiplelor necesităi alvieii omului.

Energia electrică şi termică reprezintă elementul fundamental al dezvoltării durabileavând influenă asupra tuturor aspectelor sociale şi economice ale dezvoltării.

La nivelul de dezvoltare la care a ajuns civilizaia umană, nu se mai poate concepe viafără existena energiei electrice şi termice, iar cererea de energie devine din ce în ce mai marePrin urmare necesitatea extinderii capacităilor de producie existente şi de instalare capacităilor noi este evidentă, dar această dezvoltare a sectorului energetic trebuie să se fac

fără a încălca principiile dezvoltării durabile, deci cu un impact cât mai redus asupra mediului.În domeniul energiei, protecia mediului a căpătat o amploare majoră, mai ales datorit

preocupării mondiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tendina actuală estca în cât mai scurt timp posibil şi utilizând resursa primară energetică cea mai abundent(cărbunele), să se producă energie electrică şi/sau termică fără a emite poluani. Dacă problememisiilor de poluani în atmosferă, precum SO2, NOx, pulberi este parial rezolvată la ora actualăprovocarea o constituie reducerea emisiilor de CO2.

Cea mai la îndemână metodă de reducere a impactului asupra mediului este utilizarea dechipamente energetice cu eficienă ridicată de conversie a energiei primare în energie electric

şi termică.Proiectul analizat în această lucrare respectiv realizarea unei instalaii de desulfurare ar

ca principal scop reducerea impactului asupra mediului prin reducerea emisiilor de SO 2 eliberat în atmosferă de către blocul energetic nr.5 din cadrul CE Rovinari.

4.1. Apa

Apa, indispensabilă vieii, reprezintă o resurs natural regenerabil, disponibil îcantităi limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenează ş

agresează mediul ambiant: substane poluante şi deşeuri emise de unităile industriale şagricole, exploatări miniere şi de hidrocarburi, aglomerări urbane.

Dintre principiile care stau la baza politicii privind protecia apei, se pot menionaprincipiul precauiei, aciuni preventive, rectificarea şi corectarea prejudiciilor la sursă, ″principiupoluatorul plăteşte″, integrarea politicii privind protecia apei în alte politici comunitare, folosiredatelor ştiinifice şi tehnice disponibile având ca obiective prevenirea şi reducerea poluăripromovarea folosirii durabile a apelor, protejarea mediului acvatic, îmbunătăirea statutuluecosistemelor acvatice şi diminuarea efectelor produse de secetă şi inundaii.





4.1.1. Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului

Date generale

Promovarea utilizării durabile a apelor în totalitatea lor (subterane şi de suprafaă) a impu

elaborarea unor măsuri unitare comune, care s-a concretizat la nivelul Uniunii Europene priadoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de aciune comunitar îdomeniul politicii apei. Inovaia pe care o aduce acest document este ca resursa de apă să figestionată pe întreg bazin hidrografic, privit ca unitate naturală geografică şi hidrologică, ccaracteristici bine definite şi cu trăsături specifice.

Reeaua hidrografică a judeului Gorj aparine în majoritate unui singur bazin colectoJiul, care adună apele mai multor aflueni (Sadu, Tismana, Jilu, Motru, Gilort, Amaradia etc.)având o suprafaă totală a bazinului de peste 10000 km2. Excepie fac extremităile NE şi NV al judeului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olte ului (în judeul Gorj cu o suprafa

de bazin de 130 km

2

şi o lungime de 30 km) şi Cernei (în judeul Gorj cu o suprafaă de bazin d230 km2 şi o lungime de 24 km). Densitatea medie a reelei hidrografice în judeul Gorj este d0.5 km/ km2.

Râurile ce străbat teritoriul judeului Gorj asigură o densitate medie a reelei hidrograficde 0.5 km/km2, cu un debit multianual specific de apă de 40 l/sec/km2 în zona montană înaltămunilor Godeanu şi Vâlcan şi 2-3 l/sec/km2 în zona piemontană de sud.

Date amplasament

CE Rovinari este amplasată pe malul râului Jiu lângă localitatea Rovinari. Cota terenulu

amenajat pe care se află amplasate construciile aferente Etapei I din este cuprinsă într+159,36 ÷ +161,36 mdMN.

Stratificaia terenului, începând de la suprafaă este constituită din:

- un strat vegetal subire, urmat de un strat de argilă nisipoasă galben cenuşiu cu punctşi zone feruginoase şi intercalaii de nisip mediu argilos până la adâncimea de 5,80 ÷ 7,50 m;

- un strat de nisip fin şi mediu, galben ruginiu slab argilos, până la adâncimea de 7,00 8,70 m;

- un strat de nisip mediu şi grosier (20 %), pietriş mic şi mare (50 %), bolovăniş (25 %) ş

bolovani între 7,00 ÷ 14,00 m adâncime;

- marnă vânăt cenuşie între 15,00 ÷ 17,20 m adâncime;

- un strat de nisip fin marnos vânăt cenuşiu alternând cu marne nisipoase şi cărbunoaspână la adâncimea de 28,50 m.

Din punct de vedere hidrogeologic, s–a constatat prezena unei pânze de apă cantonat în stratul de pietriş, nivelul acesteia fiind la cca. 3,20 ÷ 4,50 m adâncime faă de cota terenulunatural. Adâncimea de înghe conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.





4.1.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile:

Resursele de apă ale judeului Gorj sunt constituite din:

ape de suprafaă (râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale);

ape subterane.

Tabel nr. 4.1.1.1. Resursele de apă poteniale şi tehnic utililizabile pentru anul 2008

Judeul Resursa de suprafaă mii m3 Resursa din subteran mii m3 Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Gorj 2047 000 000 551445,893 545,0 18603,625

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in judeul Gorj - 2008

Pentru amplasamentul obiectivele din cadrul CE Rovinari în prezent sursele de alimentarcu apă potabilă şi tehnologică sunt următoarele:

Sursa este subterană pentru apa potabilă, prin intermediul a două foraje dadâncime cu următoarele caracteristici:Numar foraj Anul execuiei Adâncimea (m) Nhs (m) Nhd (m) Q expl. (l/s)P1 1988 110 12 18,6 8,5P2 1988 110 13,5 19,3 9In jurul forajelor de apă este instituită zonă de protecie sanitară.

Sursa: subterană pentru apă tehnologică, prin intermediul a 5 foraje de adâncimecu urmatoarele caracteristici:

Nr. foraj Amplasament Anul execuiei Adâncimea (m) Q expl. (l/s)F6 Zona viaduct baraj 1967 125 9F8 Zona turnurilor de răcire

nr. 2-41991 135 9

F9 Zona turn de răcire nr. 2 2002 123 8F10 Zona staia de hidrogen 2002 120 8F12 Zona rampa păcură şi

compres.2003 170 8

In jurul forajelor de apă este instituită zonă de protecie sanitară. Sursa de suparafaă pentru apă tehnologică este din râul Jiu, prin intermediul une

prize amplasată pe malul drept al râului.

Prelev ări de ap ă

Realizarea volumelor de apă captate pe destinaii în judeul Gorj pe bazinul hidrograficJiu, conform Balanei Apei pe 2008 sunt prezentate in tabelul nr. 4.1.1.2.





Tabel nr. 4.1.1.2. Volumele de apa captate pe destinaii în judeul GorjNr. crt. DESTINAIA

Volume realizate (mii m3)0 1 21 Unităi industriale 1064,732

2 Unităi de gospodărire comunală-pentruindustrii 2970,2

3 Unităi de gospodărie comunală(pt. populaie) 4740,79

4 Termocentrale în limita volumului de apă asigurat 535805,0

5 Unitai de constructii montaj 13,2716 Piscicultura 6851,9

SURSA DE SUPRAFAĂ 551445,8931 Unităi industriale 8813,8442 Unităi de construcii montaj 116,9683 Unităi agrozootehnice de tip industrial 318,663

4 Unităi de gospodărie comunală-pentruindustrii 2143,6985 Unităi de gospodărie comunală(pt. populaie) 5415,083

6 Termocentrale în limita volumului de apă asigurat 1620,0

7 Irigatii 8,48 Alte activităi 166,969

SURSA DIN SUBTERAN 18603,625VOLUM total realizat: DIN SURSE DIRECTE 570049.518


Volumele de apa evacuate la nivelul anului 2008:TOTAL 584,254 mil m3 din care:

-evacuate prin staie de epurare- 23,974 mil m3 -evacuate fara statie de epurare- 540,116 mil m3

Ape de suprafaă

Evaluarea calităii apelor de suprafaă (a râurilor interioare) se face raportând rezultatelperiodice ale monitorizării la prevederile Ordinului M.M.G.A nr. 161/2006 pentru aprobareaNormativului privind clasificarea calităii apelor de suprafaă în vederea stabilirii stării ecologice corpurilor de apă.

Apele de suprafaă sunt apele interioare, stătătoare sau curgătoare, de pe suprafaterenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere.

Caracterizarea calităii apei, pe bazine hidrografice şi la nivel naional, reprezintevaluarea globală a rezultatelor analitice obinute periodic, în campanii expediionare. Seciunilde monitorizare şi cursurile de apă sunt încadrate pe categorii de calitate, în conformitate cactele normative în vigoare





Situaia actuală a alimentării cu apă tehnologică din sursa de suprafaă, respectiv râul Jiua instalaiilor aferente CE Rovinari este următoarea:

Volume şi debite prelevate – 4 grupuri în funciune:

Circuit deschisQs zi maxim= 3.783.120 mc/zi (43.786 l/s) V anual maxim = 1.380.839 mii mcQs zi mediu= 3.404.808 mc/zi (39.407,5l/s) V anual maxim = 1.242.781 mii mcQs orar maxim= 157.630 mc/h

Circuit mixtQs zi maxim= 1.071.240 mc/zi (12.398,65 l/s) V anual maxim = 391.003 mii mcQs zi mediu= 964.116 mc/zi (11.158,75 l/s) V anual maxim = 351.902 mii mcQs orar maxim= 44.635 mc/h

Captarea se realizează prin intermediul prizei amplasată în barajul de retenie, pe maludrept al râului Jiu, în imediata vecinătate a deschiderii de spălare a barajului. Priza estdimensionată pentru un debit de 64 mc/s. Apa este captată prin intermediul a 4 deschideprevăzute cu grătare.

Instalaii de tratare: apa din sursa de suprafaă trece prin următoarele obiecte ale staiede tratare:

- deznisipator compus din 7 camere cu L = 42,5 m; l = 7,50 m, H=5 m pentru re inerea şdecantarea suspensiilor;

- casa sitelor şi grătarelor - 4 site rotative cu Q = 4 mc/h- 4 site rotative cu Q = 14 mc/h- grătare cu perii rotative pentru reinerea suspensiilor grosier

- staie de tratare chimică, dimensionată pentru un debit de 2600 mc/h pentru filtrareaapei brute, reducerea silicei şi a substanelor organice, prepararea apei demineralizate. Iinstalaia de pretratare este folosită şi apa din sursa subterană.

Apa prelevată este transportată prin intermediul a 4 canale de aduciune din beton armaapa prelevată din sursa subterană este transportată prin intermediul unei conducte Dn 350 mmInmagazinarea apei demineralizată se face în 3 rezervoare fiecare cu un volum de 1.000 mc.

Ape subterane

În cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeză pe subunităgeomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale acestora suncondiionate de subunitatea geomorfologică în care sunt cantonate, creând discontinuităi îdezvoltarea regională a lor. Subunităile geomorfologice în care se dezvoltă corpul de ape sunCâmpia Olteniei, Piemontul Getic şi Subcarpaii Getici.





Formaiunile cuaternare purtătoare de ape freatice care au putut fi separate şi urmărite îcadrul câmpiei, aparin Pleistocenului superior constituite din depozitele aluvionare ale teraseloJiului şi afluenilor, alcătuite în principal din pietrişuri şi nisipuri şi cele ale Holocenului inferior şsuperior din care fac parte aluviunile terasei joase a Jiului şi luncilor Jiului şi afluienilor.

Lunca şi terasele Jiului reprezintă unitatea hidrogeologică cea mai importantă din punctude vedere al răspândirii depozitelor freatice şi al resurselor de apă. Lungimea pe care sdezvoltă această unitate în cadrul câmpiei este de cca 80 km, iar lăimea medie de cca. 5 kmavând un rol deosebit de important în furnizarea unor rezerve importante de ape freaticeexploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare.

Pentru instalaiile de pe amplasametul CE Rovinari, conform Autorizatiei de Gospodărira apelor nr. 99/27.05.2009, din surse subterane se prelevează următoarele volume şi debite dapă pentru funcionarea în circuit deschis a centralei sau în circuit mixt :

Qs zi maxim= 1180 mc/zi (13,65 l/s) V anual maxim = 430.700 mcQs zi mediu= 1145 mc/zi (13,22 l/s) V anual maxim = 417.925 mcQs orar maxim= 49,2 mc/h

Funcionarea este pemanentă 365 zile/an şi 24 ore/zi.Instala ii de captare : 5 foraje de adâncime echipate cu pompe submersibile, tip HEBE 65 x 6 şunde apa este transportată prin intermediul unei conducte dn 350 mm.Inmagazinarea apei : apa este înmagaziantă în 3 rezervoare fiecare cu un volum de 1000 mc.

Apă potabilă În cursul anului 2008, în judeul Gorj nu au fost înregistrare epidemii cu calea d

transmitere hidrică. În cadrul programului de monitorizare a calităii apei produse de instalaiilpublice de aprovizionare cu apă potabilă nu au fost înregistrate situaii critice care să produccontaminarea şi/sau impurificarea surselor de apă utilizate de aceste instalaii.

Pentru apă potabilă a CE Rovinari volume şi debite prelevate sunt următoarele:

Qs zi maxim= 186 mc/zi (2,15 l/s) V anual maxim = 67.890 mcQs zi mediu= 166 mc/zi (1,92 l/s) V anual maxim = 60.590 mc

Qs orar maxim= 7,75 mc/h

Funcionarea este pemanentă 365 zile/an şi 24 ore/zi. În jurul puctelor de foraj estinstalată zonă de protecie sanitară.

Instala ia de captare : două foraje de adâncime amplasate în incinta unităii, în zona de N turnurilor de răcire. Forajele sunt echipate cu pompe submersibile, tip HEBE 65 x 6.

Instala ia de tratare : staie de deferizare şi instalaie de clorinare.Inmagazinarea apei : apa este înmagazintă într-un rezervor semiîngropat din beton arma

care are un volum de 300 mc.





Re eaua de distribu ie a apei : distribuia apei în incinta unităii se realizează priintermediul unei reele de conducte cu o lungime de cca. 4 km, cu Dn = 1” - 6”.

Ape uzate şi reele de canalizarePe amplasamentul CE Rovinari evacuarea apelor uzate se face în sistem divizor pri

instalaii interioare de canalizare şi prin reele exterioare de canalizare pentru ape uzatindustriale, ape industriale-pluviale şi ape menajere, în depozitul de zgură şi cenuşă Cicani–Beterega prin intermediul staiei de pompe Bagger şi direct în Jiu.

După punerea în funciune a instalaiilor de fluid dens evacuarea apelor se va efectua înoul depozit Gârla.

Conform autorizatiei de gospodărire a apelor uzate evacuate de către CE Rovinari sunurmătoarele

Circuit deschis

Nr.

crt.

Categoria apelor uzate Receptori

autorizati

Volum total evacuat

Zilnicmaxim

(mc)

Zilnic mediu

(mc)

Anualmaxim

(mii mc)1 Ape uzate menajere care

necesită epurareDepozitul Cicani-Beterega

186 166 67,89

2 Ape uzate tehnologice carenecesită epurare

Depozitul Cicani-Beterega

36.000 27.000 13.140

3 Ape uzate tehnologice carenu necesită epurare ( apede răcire )

Jiu 3.702.336 2.776.762 1.351.353

4 Ape pluviale Jiu Qp= 2.783l/s

Circuit mixt

Nr.

crt.

Categoria apelor uzate Receptori

autorizati

Volum total evacuat

Zilnicmaxim(mc)

Zilnicmediu(mc)

Anualmaxim

(mii mc)

1 Ape uzate menajere carenecesită epurare


186 166 67,89

2 Ape uzate tehnologice carenecesită epurare


36.000 27.000 13.140

3 Ape uzate tehnologice carenu necesită epurare (ape derăcire) )

Jiu 952.152 856.937 347.535

4 Ape pluviale Jiu Qp= 2.783l/s





Reeaua de canalizare a apelor uzate industriale şi pluviale se compune dintr-o reea dcanale subterane şi construcii auxiliare (guri de scurgere, cămine de vizitare, separatoare dpăcură, guri de vărsare, etc.) cu o lungime de aproximativ 5 km. Canalele secundare sunexecutate din tuburi prefabricate din beton simplu având Dn = 200 + 600 mm. Evacuarea apelouzate în râul Jiu se face prin intermediul a 7 colectoare principale, astfel:

• colector A – asigură transportul şi evacuarea apelor uzate tehnologice şi pluviale, dizona de N-V a amplasamentului societăii, ape provenite din următoarele procese:

- spălări periodice ale deznisipatoarelor;- pierderi accidentale de la staia de deferizare şi clorinare;- spălări ale scăpărilor accidentale rezultate în urma manevrării, trensportului şi

alimentării rezervoarelor de stocare reactivi;- spălări ale zonei de către apele pluviale;- ape menajere.

• colector B – asigură transportul şi evacuarea apelor uzate tehnologice şi pluviale, dizona turnurilor de răcire, iar apele provin din următoarele procese:- golirea bazinelor turnurilor de răcire: 1, 2, 3, 4 şi 5;- golirea bazinelor de aspiraie a pompelor de apă caldă de la turnuri;- ape pluviale care spală zona de amplasament a rezervoarelor de păcură.

• colector C – asigură transportul şi evacuarea apelor uzate tehnologice şi pluviale, diurmătoarele zone:

- ape pluviale care spală rampa de descărcare vagoane – cisternă pentru păcură;- ape pluviale care spală zona rezervorului de păcură nr. 2;- ape pluviale care spală zona depozitului de carburani şi coşului de fum nr. 1.

• colector D – asigură transportul şi evacaurea apelor pluviale, din următoarele zone:- ape pluviaale din zona pompelor Bagger;- ape pluviale din zona concasare;- ape pluviale din zona staiei de transvazare păcură;- ape pluviale din zona rampei de descărcare păcură.

Colectorul adună apele provenite din precipitaii de pe o suprafaă foarte mare. Este ucolector magistral alcătuit din două tronsoane:

- tronsonul stâng – cu trei ramuri în zona sta iilor de pompe Bageer şi staiei dtransvazare păcură;

- tronsonul trept cu o ramură în zona concasare şi în zona rampei de descărcare păcur(rezervor nr. 3).

Evacuarea se face direct în râul Jiu printr-un colector tip clopot, turnat monolit, cseciunea de 1,60 x 1,01 m.

• colector E - asigură transportul şi evacuarea apelor uzate rezultate în urma spalărsitelor rotative de la casa sitelor.

Colectorul este reprezentat printr-o conductă metalică Dn 400 mm, care deverseazneînecat apele uzate rezultate dintr-o operaie intermitentă de spălare a sitelor rotative în răuTismana, cu vărsare direct în râul Jiu.





• colector F - asigură transportul şi evacaurea apelor uzate tehnologice calde, rezultat în urma procesului de răcire a condensatorilor. Evacuarea apei calde se face în râul Jiu priintermediul a 6 canale din beton armat cu dimensiunile de 2,5 x 2,5 m. La deversarea în râul Jiucanalele sunt prev

ăzute cu disipator de energie, rizberm

ăfixă

şi mobil

ă.

• colector CM - asigură transportul şi evacaurea apelor uzate menajere prin intermediua 3 colectoare cu Dn 200-250 mm care conduc apele într-un colector final cu Dn 250 mm.

După epurarea apelor uzate menajere în staia de epurare din incinta unităii, apele sunevacaute la staia de pompe Bagger.

Apele rezultate în urma spălării filtrelor în staia de tratare chimică a apei sunt evacuate îstaie de pompe Bagger, unde participă la formarea hidroamestecului (apă+cenuşă+zgură) careste trimis apoi către depozitul de zgură şi cenuşă Cicani–Beterega.

După punerea în funciune a instalaiilor de fluid dens evacuarea apleor se va efectua înoul depozit Gârla.

Reeaua de canalizare a apelor uzate industriale este dotată cu două separatoare dpăcură. Reeaua de canalizare a apelor uzate menajere are în dotare, în aval de cantină, douseparatoare de grăsimi.

In incinta unităii mai există şi o reea de drenaj sub forma unui inel executat din tuburi ddrenaj cu Dn 400–600 mm pentru coborârea pânzei freatice sub cota de fundare a construciiloRefularea apei se face în canalizarea de ape industrială.

Aprecieri privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apă

În judetul Gorj, s-a constatat că la majoritatea agenilor economici, s-au diminuat debitel

de apă evacuate, faă de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau restrîngerii activităiloeconomice. Datorită acestui aspect, principalii ageni economici nu au avut permanent depăşisemnificative la indicatorii de calitate, faă de limitele admise prin actele de reglementare dgospodărire a apelor.

Lucrările cuprinse în prezenta investiie nu implică evacuarea de substane periculoase îsursele de apă.

Pentru realizarea instalaiilor de desulfurare s-a ales ca amplasament zona stivei nr. 1 dcărbune concasat, care se desfăşoară paralel cu clădirea principală aferentă blocurilo

energetice nr. 3÷6, la circa 140 m sud de aceasta.

Calcarul pulbere necesar funcionării instalaiei de desulfurare este adus în centralelectrică cu mijloace auto, descărcat şi depozitat într-un siloz.

În zonele aferente montării instalaiei de desulfurare propriu-zise, a instalaiei dalimentare şi preparare suspensie de calcar şi a instalaiei de evacuare şlam de gips, priproiectele tehnice se vor lua măsuri în vederea evitării apariiei diverselor scurgeri, care ar puteinfluena calitatea solului respectiv.

Din instalaia de desulfurare, în urma procesului de absorbie a SO2 va rezulta un produsecundar - gipsul, care va fi evacuat sub formă de şlam de gips, prin intermediul instalaiei d





evacuare a zgurii şi cenuşii în fluid dens la depozitul de zgură şi cenuşă existent al centraleelectrice.

4.1.2. Alimentarea cu apă a centralei electriceLucrările prezentate se încadrează în schema cadru de amenajare a bazinului locală

nemodificând situaia actuală şi lăsând posibilităi largi de cooperare cu alte lucrări hidrotehnicsau hidroedilitare existente sau prevăzute a se executa ulterior în zonă.

În prezent situaia alimentării cu apă a centralei electrice şi a evacuării apelor uzattehnologice şi menajere este următoarea:

Alimentarea cu ap ă potabil ă se realizează dintr-o sursă subterană, prin două foraje dadâncime (120 ÷ 160 m) amplasate în incinta centralei electrice şi 5 foraje amplasate în zonVart. Apa este apoi tratată într-o instalaie de deferizare şi o instalaie de clorinare.

Debitele maxime zilnice sunt de 3 287,5 m3 (38,05 l/s), iar cele maxime anuale de 1 199938 m3, conform Autorizaiei de Gospodărirea Apelor în vigoare.

Alimentarea cu ap ă tehnologic ă şi industrial ă se realizează dintr-o sursă de suprafaărâul Jiu.

Debitele maxime autorizate prelevate sunt următoarele:

- circuit deschis: maxim zilnic 3 456 000 m3, maxim anual 1 262 440 mii m3;

- circuit mixt, la un grad de recirculare maxim tehnic posibil de 75%: maxim zilnic 864000 m3, maxim anual 315 360 mii m3;

Apa pentru stingerea incendiilor are un volum intangibil de 1 000 m3, iar debitusuplimentar de refacere al rezervei este de 42 l/s.

Pentru instalaia de desulfurare alimentarea cu apă potabilă, apă pentru stingereincendiilor, apă tehnologică se face prin racordarea la reelele existente ale centralei electrice.

4.2.1.1 Alimentarea cu apă a instalaiei de desulfurare

Pentru instalaia de desulfurare alimentarea cu apă potabilă, apă pentru stingereincendiilor, apă tehnologică se face prin racordarea la reelele existente ale centralei electrice.

Funcionarea echipamentelor componente ale instalaiei de desulfurare necesiturmătoarele cantităi de apă tehnologică pretratată:

- pentru umidificarea aerului de oxidare: 6,00 t/h;

- pentru răcirea gazelor de ardere înainte de intrarea în absorber: 25,50 t/h;

- pentru spălarea periodică a separatorului de picături (o dată la 8 ore): 35,00 t/h;

- pentru prepararea suspensiei de calcar: 30,00 t/h;





- reglarea concentraiei suspensiei de calcar din partea inferioară a

absorberului şi suplimentarea cantităii de apă evaporată datorită

utilizării coşului umed (circa 20%): 44,00 t/h;

- fluidizarea drenajelor şi eventuale spălări în caz de opririi datorită unor

avarii, de exemplu la pompe: 10,00 t/h;

- cantitatea totală de apă de proces 150,00 t/h

De la instalaia de hidrociclon va rezulta o cantitate de apă de 30 t/h, care va fi reutilizat în instalaia de desulfurare astfel:

- la prepararea suspensiei de calcar: 15,00 t/h

- reglarea concentraiei suspensiei de calcar din partea inferioară aabsorberului şi suplimentarea cantităii de apă evaporată datorită

utilizării coşului umed (circa 20%), respectiv fluidizarea drenajelor şi

eventuale spălări în caz de opririi datorită unor avarii, de exemplu la pompe: 15,00 t/h

- cantitate totală de apă recirculată 30,00 t/h.

În Schema de principiu a instala iei de desulfurare , cod I-294.224.004-N0-001 se po

observa cantităile de calcar, apă de proces, apă recirculată, suspensie de calcar, şlam de gipşi gips deshidratat vehiculate de echipamentele componente.




Tabel nr. 4. 1.2.5 Bilan ul consumului de ap ă (m

3 /h; m

3 /an)

Nr.crt. Proces

tehnologicSursa de

apă

Consumtotal de

apă

t/h/t/an

Apa prelevată din sursă Recirc

ConsummenajerMediuzilnic(m

3/zi)

Consum industrial (m3

/h)

Apasubterană

Apa desuprafaă

Pentru compensareapierderilor în

sistemele cu circuit închis

Apă lproprobiec

Apasubterană

Apa desuprafaă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1.

Apapotabilă

Reeaua deapă potabilă a centralei(puuri deadâncime)

8,64 129,65400 - - - -

Apă tehnologică

Râul Jiu150

935568- - - - - -





4.1.3. Managementul apelor uzate

În urma activităii care se va desfăşura în instalaia de desulfurare vor rezulta următoareltipuri de ape uzate: ape uzate tehnologice, menajere şi pluviale.

După montarea instalaiilor de desulfurare apele uzate tehnologice, pluviale şi menajerse vor colecta şi evacua astfel:

Apele tehnologice: scurgerile accidentale din zona absorberelor şi din zona instalaiilode preparare a suspensiei de calcar sunt colectate în rezervoarele de drenaje aferente şreutilizate în proces.

Datorită faptului că în primă fază şlamul de gips nu va fi deshidratat pentru a fi valorificaci va fi trimis la instalaia de fluid dens pentru a fi evacuat şi depozitat împreună cu zgura şcenuşa la depozitele existente ale centralei electrice, nu se vor produce ape uzate.

În momentul găsirii unei posibilităi de valorificare a gipsului şi montării unei instalaii ddeshidratare a gipsului, din procesul de uscare va rezulta o cantitate de apă care nu va putea reutilizată în procesul de desulfurare. Acestă cantitate de apă uzată va fi tratată înainte daceste cazul într-o instalaie de tratare chimică nou prevăzută şi trimisă apoi spre reutilizare linstalaia de fluid dens sau la alte instalaii.

Apele pluviale considerate ape convenional curate sunt colectate în reeaua dcanalizare din zona blocului nr. 5 şi apoi evacuate în râul Jiu.

Apele uzate menajere de la grupurile sanitare ale noilor clădiri vor fi colectate şi evacuatla reeaua existentă de canalizare menajeră a centralei.

Se menionează că în privina alimentării cu apă şi evacuări ape uzate, datele privingospodărirea apelor rămân neschimbate faă cele incluse în Autorizaia de gospodărire a Apelonr. 99/27.05.2009.

Tabel nr. 4.1.3.1

Valorile volumelor de ape uzate evacuate din autoriza ia de gospod ărire a apei Nr.crt. Categoria apei Receptori

Volum total evacuat

Zilnic maximm3

Zilnic medium3

Mediu anualmii m3

1. Apele uzate menajere , carenecesită epurare

Depozitul CicaniBeterega

186 166 67,89

2. Apele uzate tehnologice , carenecesită epurare

Depozitul CicaniBeterega

36 000 27 000 13 140

3.

Apele rezultate din procesul tehnologic , care nu necesită epurare (apă de răcire)-circuitmixt Râul Jiu

3 702 336 2 776 762 1 351 353

Apele rezultate din procesul tehnologic , care nu necesită epurare (apă de răcire)-circuitdeschis

952 152 856 937 347 535

4 Ape pluviale Râul Jiu 2 783 l/s





Tabel nr. 4. 1.3.2 Bilan ul apelor uzate

Sursa apelor

uzate, Procestehnologic

Totalul apelor uzategenerate

Ape uzate evacuate Apedirecionate

spre reutiliza/ recirculare

menajere industriale Pluvialem3/zi m3/an m3/h m3/an t/h m3/an m3/h m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Producereaenergiei

6,84 - 6,84 590918,4 - - 180 *

Grad derecirculare

internă a ape30%

* cantitatea de ape pluviale evacuate depinde de cantitatea anual ă de precipita ii şi nu se modific ă fa ă de situa ia actual ă

4.1.4. Prognoza impactului

Investiia propusă a se realiza are drept scop reducerea emisiilor de SO2 generate dblocul energetic nr.5 în vederea conformării la legislaia de mediu.

Atât alimentarea cu apă cât şi canalizarea apelor uzate de la instalaia de desulfuraraferentă blocului energetic nr.5, se realizează prin intermediul sistemului existent în centralelectrică.

La faza de construcie, din zonele de lucru va rezulta apă uzată provenită în principal diprepararea materialelor de construcii (ex. mortare, apa din betonul de fundare, planşee dbeton, etc.), din spălări tehnologice de diverse tipuri (ex. spălări unelte, utilaje, udarea planşeelode beton proaspăt turnat, etc.), de la grupurile sanitare temporare, aceasta se va drena acolo

unde este posibil către reeaua de canalizare existentă pe amplasament.Necesarul de apă aferent funcionării noilor consumatori, respectiv debitele de ape uzate

evacuate se încadrează în debitele specificate în Autorizaia de Gospodărire a Apelonr. 99/27.05.2009, emisă de Administraia Naională Apele Române.

4.1.5. Impactul transfrontier

Judeul Gorj se învecinează cu judeele: Hunedoara la nord, Vâlcea la est, Dolj la sudMehedini la sud-vest şi Caraş Severin la vest.

Activităile care se vor desfăşura în cadrul investiiei nu vor produce un impactransfrontier.

4.1.6. Măsuri de diminuare a impactului

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate aferente instalaiei ddesulfurare s-a inut cont de cele mai bune tehnici disponibile, prin adoptarea solu iilor tehniceprecum: utilizarea polietilenei de înaltă densitate, respectiv PVC, pentru reelele de apă potabilşi canalizare, impermeabile, rezistente la solicitări mecanice şi chimice.





4.2 Aerul

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităsale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanele eliberate continuu de activităi umane

Trebuie să precizăm că, aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlatdeoarece poluanii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captai pentra fi epurai-tratai. Pătrunşi în atmosferă, poluanii pot reaciona chimic cu constituenatmosferici sau cu ali poluani prezeni rezultând astfel noi substane cu agresivitate mai marsau mai mică asupra omului sau mediului.

Compoziia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităii omului, emisiile de noxgazoase, pulberi şi aerosoli conducând la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană, ploilacide, modificarea climei. Starea atmosferei este evideniată prin prezentarea următoareloaspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaiilor atmosferice, situai

ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări alschimbărilor climatice.

4.2.1 Date generale

A) Condiii de climă şi meteorologie

Zona analizată se caracterizează printr-un climat temperat-continental cu influensubmediteraneene, cu caractere specifice inuturilor de dealuri şi văi ale Podisului Getic, aicevideniindu-se topoclimatele de dealuri, de culoar de vale, precum şi cele create ca urmare activitatilor antropice.

Procesele atmosferice caracteristice zonei şi consecinele lor sunt: iarna, advectii alaerului cald din SV, generate de ciclonii mediteraneeni, care determină un climat mai blând, cprecipitaii mai frecvent sub forma de ploaie şi lapoviă, fenomene climatice de iarnă slabe cintensitate, durata mică a stratului de zapadă, durata intervalului fară inghe dintre cele mai lungdin tară. Ingheul are un caracter episodic iar in regimul anual al precipitatiilor se inregistrază umaxim principal in mai – iunie si altul secundar in decembrie.

Roza vânturilor corespunzătoare zonei este următoarea:





Temperatura aerului

Regimul temperaturii aerului (0C), observat prin masuratori efectuate intr-un interval de 9ani (1896 - 1985), la staiile meteo din regiune este prezentat in tabelul următor:

StatiaAlt.(m)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

TarguJiu

210 -2,5 -0,4 4,9 10,8 15,8 19,4 21,6 20,7 16,9 11,0 4,9 -0,1

Strehaia 140 -2,9 -0,5 4,7 10,4 15,8 19,4 21,5 20,4 16,5 10,7 4,8 0,0

temperatura medie multianuală are valori de 10,2 0C la Targu Jiu;

amplitudinea medie multianuala: 23,5 (Targu Jiu)…24,4 (Strehaia);

temperatura medie lunara:

- 2,3…- 2,9 0C - in ianuarie





+ 20,2…+ 21,6 0C - in iulie

temperaturile extreme absolute inregistrate in zona:

- 31,0 0C - minima absoluta inregistrata la 24.01.1942, la Targu Jiu, si

- 33,0 0C - minima absoluta inregistrata la 25.01.1907, la Strehaia;

+ 40,6 0C - maxima absoluta inregistrata la 8.09.1946, la Targu Jiu, si

+ 43,5 0C - maxima absoluta inregistrata la 20.08.1946, la Strehaia.

Temperatura solului

Temperatura la suprafata solului prezintă variaii difereniate, mediile anuale scazând ccresterea altitudinii.

De la un loc la altul, in funcie de structura suprafetei active, valorile de temperatură

solului pot avea modificari substaniale. Ele pot creste cu 1-2

0

C pe suprafetele bine insorite şadăpostite, dar pot scădea cam tot cu atât in zonele impădurite, pe suprafeele umezite din văsau in zonele puternic ventilate (pajisti si cariere).

Îngheul

Regimul termic de iarnă se caracterizează prin valori termice negative, ce constituie condiie necesară pentru producerea fenomenelor specifice. Media multianuala a zilelor cinghet este de 110 - 120 zile/an, in ianuarie înregistrandu-se o medie de 28,7 zile cu inghe .

Data medie a primului inghet este 15 – 20 octombrie, iar data medie a ultimului ingheeste 15 – 25 aprilie.

Umezeala relativa a aerului

Umezeala relativa a aerului in zona analizată are valori medii anuale de 68…70 %crescând spre regiunile impădurite de pe versanii dealurilor si spre lunca Jiului la peste 75 %Umezeala maximă relativă se inregistrează in lunile decembrie si ianuarie, cu 82 - 85%, iar ceaminima in lunile iulie si august, cu 62 - 63%.

Ca urmare a tendinei generale multianuale de crestere a temperaturii medii multianualein ultimul timp se constată o oarecare tendină de scădere a umezelii.

Nebulozitatea

Datorita amplorii activitatilor antropice din zona analizata (minerit si producere electricitatin termocentrale), nebulozitatea este mai ridicata comparativ cu regiunile invecinate, medimultianuala in zona fiind de circa 5,5 – 5,8 zecimi, iar amplitudinea anuala de circa 3,3 zecimi.

Cele mai ridicate valori ale nebulozitatii se inregistreaza din noiembrie pana in martiedepasind 6,8 – 6,9 zecimi, iar cele mai mici din iulie pana in septembrie, cu valori sub 3,5 zecimi





Precipitatiile atmosferice

Din analiza observatiilor privind precipitatiile atmosferice in ultimii zece, la postuhidrometric din Rovinari, se observă urmatoarele medii lunare:

Posthidrometric

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Rovinari 39,9 21,9 17,7 68,4 66,2 66,0 81,2 55,2 90,4 52,3 27,8 57,6

- cantitatea medie multianuala de precipitatii este de 644,6 mm.

- maximul de precipitatii, in cursul unui an, se inregistreaza in lunile iulie si septembriecu 81 – 90 mm; minimul se inregistreaza in luna martie, cu 18 mm;

- maximul de precipitatii in 24 ore a fost de 89 – 95 mm;

- numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 25 – 40 zile/an, durata de mentinere astratului de zapada este de 40 - 70 zile/an.

Evaporatia

Evapotranspiraia potentială medie anuală pentru zona studiată este de circa 669 mm, iaevaporaia reală medie anuală de 571 mm, maximele inregistrandu-se in luna iulie, cu peste 122mm.

Excedentul de apa din sol, fata de evaporaia potentiala atinge 182 mm, maximuinregistrandu-se in luna ianuarie, cu 53 mm. Deficitul de apa din sol fa ă de evaporaia potentialeste de 98 mm, maximul inregistrandu-se in luna august, cu 59 mm.

Regimul eolian

Datorită localizării in partea sud-vestică a ării Bazinul Jiului se găseste sub influencirculaiei maselor de aer din N, NE si SE, frecvena maximă aparând pe directia N, cu pest14%. Pe văile râurilor şi in depresiunile adăpostite predomină insă calmul atmosferic.

Datorita fragmentarii accentuate a reliefului – directiile principale ale vânturilor sunt insmodificate local, astfel variatia circulatiei maselor de aer este destul de mare.

Viteza vântului este determinată de direcia principală a acestuia si de condiiile locale dadăpost. Viteza cea mai mare a vântului dominant la Targu Jiu (singura staie meteo diapropierea zonei analizate, unde se inregistrează regimul eolian), vântul din N, este de peste 3,2m/s. Vitezele cele mai scăzute apar toamna şi la inceputului iernii, cand se ating 0,6 m/s.

Numărul zilelor cu viteza vântului mai mare de 11 m/s este de 22, iar a celor cu viteza depeste 16 m/s este de 4 zile.





B) Surse de poluare staionare şi mobile existente în zonă

Poluarea industrială la nivelul judeului Gorj este produsă în principal de instalaiile d

producere a energiei termice şi electrice (S.C. C.E. Rovinari S.A., S.C. C.E. Turceni S.A.),alageni economici sunt: Simior Var SA Oradea, expotările miniere Motru, Meri, etc., Petrom SASC Uzina de Agent Termic si alimentare cu Apa SA, SC Macofi SA.

Evoluia concentraiilor medii anuale (imisii) determinate în cadrul activităii dmonitorizare (metoda chimiei umede) conform raportului Ageniei Locale de Protecie a MediuluGorj este prezentată în figurile 4.2.1.3-4.2.1.5.

Pentru zona Rovinari, mediile anuale pe anii 2001 - 2007 pentru poluan ii gazoşi suncalculate din valori medii zilnice pe 24 h, spre deosebire de anii preceden i şi anul 2008, cânvalorile medii anuale au fost calculate din valori medii de scurtă durată (30 min). Pentru zon

Turceni, mediile anuale sunt calculate din valori medii de scurtă durată (30 min).

Din figurile 4.2.3-4.2.5 se observă că tendina este crescătoare pentru poluantul SOpentru zonele Rovinari şi Turceni, uşor scăzătoare pentru NO2 în toate zonele, respecticrescătoare pentru NH3, în toate zonele, comparativ cu anii precedeni.

Fig. 4.2.1.3. Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul SO2

0

0.005

0.01

0.015

0.02

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8 ANUL

m g / m c

Tg. Jiu

Rovinari

Turceni

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in jude ul Gorj - 2008

Fig. 4.2.1.4. Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NO2

0

0.01

0.02

0.03

0.04

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8 ANUL

m g / m c

Tg. Jiu

Rovinari

Turceni






Fig.4.2.1.5. Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NH3

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

ANUL

m g / m c

Tg. Jiu

Rovinari

Turceni


Emisii de dioxid de sulf (SO2)

Contribuia cea mai însemnată la emisiile de poluanti cu efect acidifiant revine proceselode ardere pentru generarea de energie, prin urmare evoluia acestor emisii este strâns legată devoluia consumului de combustibili fosili în centralele termoelectrice şi de creşterea producieindustriale.

Fig. 4.2.1.6. Emisii anuale de dioxid de sulf - industria energetica (tone/an)

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

SO2 156948243094166754117576117673112854161289 171680168873193533213591212488269734 230409217056

1980 1989 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


Ponderea cea mai însemnată (peste 99%) în emisia totală de SO2 la nivelul judeului dein emisiile provenite din arderea combustibililor fosili în energetică. Alte surse generatoare

arderi în industria de prelucrare, instalaii de ardere neindustriale, transport rutier, alte sursmobile şi utilaje.

Pentru ambele staii de monitorizare GJ-1 i GJ-2 s-au înregistrat depăiri ale valorii limitla imisii, respectiv ale pragului de alertă (tabel 4.2.1.7), sursa fiind SC Complexul EnergetiRovinari SA care deine două instalaii mari de ardere pe combustibili fosili (lignit, păcură, gaznaturale). Pe tot parcursul anului, Termocentrala Rovinari a funcionat cu respectarea conditiiloimpuse în Autorizaia Integrată de Mediu, emisă cu Plan de Aciuni, pentru încadrarea până îanul 2013 în VLE (valori limită de emisie), nefiind înregistrate fenomene care să conducă la u





aport suplimentar de SO2. În baza verificărilor realizate la operator de către reprezentanii APMi GNM-CJ Gorj, precum i prin coroborarea cu inventarul de emisii i datele meteo furnizate dstaia automată, se poate concluziona că fenomenele înregistrate nu pot fi considerate episoadde poluare, depăirea pragului de alertă având drept cauza condiiile meteo defavorabildispersiei SO2 acumulat în atmosferă , pe fondul unui calm atmosferic pe durata mai multor zilerespectiv favorabile acumulării poluanilor la sol.

Tabel 4.2.1.7. Date statistice SO2 anul 2008

Statia Nr. mediioraremasurate

Datevalidate

%

Nr. probe cedepasesc valoarealimită

(350 µg/m2)

Nr. probe cedepasesc Pragulde alerta

(500 µg/m2)

Mediaanuală

µg/m2

GJ-17707 87,7 18 4 23,41

GJ-2 4007 45,6 25 22 28,86


0

30

60

19.82 30.78 20 52.58 49.07

Tg Jiu - APM Tg Jiu - Meteo Rovinari Primarie Motru UATAA Turceni Primarie

Fig. 4.2.1.8. M ăsur ători indicative - Medii anuale la dioxid de sulf cu analizoare automate

µ g / m c


Fig. 4.2.1.9. Evoluia concentraiilor medii lunare ale poluantului

SO2 (probe m edii scurtă durată 30 min)

0

5

10

15

20

25

30

J a n - 0

8

M a r

- 0 8

M a y - 0 8

J u l - 0

8

S e p - 0 8

n o v . 0

8luna

u g / m

c TURCENI

MOTRU

ROVINARI






Emisii de dioxid de azot (NOx)

În judeul Gorj, cea mai mare contribuie la emisiile de NOx o au în principal utilizarecombustibililor fosili în activităile industriale , dar şi traficul auto.

Comparativ cu anul 2007 se observă, pentru anul 2008, o cretere a emisiilor de oxizi dazot cu cca. 13%, ca urmare a creterii înregistrate la emisiile din industria energetică.

Fig. 4.2.1.10. Emisii anuale de dioxid de azot - industria energetica (tone/an)

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

NOx 17524 32395 25971 17707 16291 16076 24700 26104 29898 32179 28594 27880 36059 31588 33898

1980 1989 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


În OM 592/2002 sunt prevăzute valoarea limită orară + marja de tolerană (233 µg/m2)

valoarea limită anuală pentru protecia sănătăii umane (40 µg/m2) precum i pragul de alert(400 µg/m2).

Valoarea maximă orară (258 µg/m2) s-a înregistrat la staia GJ-1, sursele fiind: traficurutier, încălzirea rezidenială, procesele de ardere ale operatorilor economici situai pe platformde nord a municipiului Tg. Jiu.

Tabel 4.2.11. Date statistice NO2 anul 2008

Statia Nr. mediiorare

masurate

Datevalidate

%

Nr probe cedepasesc valoarea

limită (233 µg/m2)

Nr probe cedepasesc Pragul de

alerta(400 µg/m2)

Mediaanuală

µg/m2

GJ-1 4631 52,7 1 0 23,94

GJ-2 5919 67,3 0 0 14,51

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in judeul Gorj – 2008





APM Gorj a efectuat de asemenea măsurători indicative de NO2, cu analizor automa(probe medii 24 h) în Tg.Jiu, Rovinari, Turceni, Motru i prin metoda chimiei umede în Tg. Jiu – 2puncte de prelevare (probe medii 24 h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe 30’), Turceni - punct de prelevare (probe 30’) şi Motru - 1 punct de prelevare (probe 30’).

Fig. 4.2.1.12. Măsurători indicative - evoluia concentraiilor

medii lunare ale poluantului NO2 (probe medii scurtă durată 30

min)

0

2

4

6

8

10

12

14

J a n - 0 8

F e b -

0 8

M a

r - 0 8

A p

r - 0 8

M a y - 0

8

J u n - 0 8

J u l -

0 8

A u g - 0 8

S e p - 0 8

O c t -

0 8

n o v . 0

8

D e c - 0

8

luna

u g / m c TURCENI

MOTRU

ROVINARI

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in jude ul Gorj – 2008

Mediile anuale la dioxid de azot se situează sub valoarea limită anuală pentru protecisănătăii umane ( 40 µg/m2).

0

10

20

16.95 10.2 12.34 7.8 11

Tg Jiu - APM Tg Jiu - Meteo Rovinari Primarie Motru UATAA Turceni Primarie

Fig. 4.2.1.13. Masuratori indicative - Medii anuale la dioxid de azot cu

analizoare automate

µ g / m c


Din reprezentarea grafică se pot observa nivelele diferite de an la an ale emisiilor de NOx

atât datorită variaiei capacităii de producie a agenilor economici, cât şi datorită opiuniloeconomice ale acestora.

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atâta timp cât se folosesc carburanconvenionali, ştiut fiind faptul că, substana de bază care contribuie la formarea acestora, estazotul, (care se găseşte în cantităi mari în aerul atmosferic), iar temperaturile ridicate din timpuarderii stimulează reacia de formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.





Pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5)

În judeul Gorj, în anul 2008, s-a efectuat monitorizarea continuă a fraciunii PM10 primetoda automată la staiile GJ-1 i GJ-2. S-au înregistrat depăiri frecvente ale valorii limit

zilnice pentru sănătate (50 µg/m2

) la ambele staii (tabel 4.2.1.14). De asemenea a fost depăitvaloarea limită anuală pentru protecia sănătăii umane (40 µg/m2) la staia GJ-2 RovinarDepăirile sunt cauzate de aportul combinat al mai multor surse, respectiv: exploatările minierde carieră din zona Rovinari aparinând Complexului Energetic Rovinari i Societăii Naionale Lignitului Oltenia (SNLO) precum i activităii de ardere a combustibililor fosili (în principal lignitpentru producerea energiei electrice în cele 2 IMA aparinând CE Rovinari. De asemeneaumiditatea relativă ridicată determină erori pozitive ale analizorului de PM10 (concentraii de PM1

măsurate de analizor mai mari pentru valori ridicate ale umidităii relative).

Tabel 4.2.1.14. PM10- date statistice 2008Statia Nr. medii

zilnicemasurate

Datevalidate %

Nr probe ce depasescvaloarea limită zilnică

(50 µg/m2)

Mediaanuală

µg/m2

GJ-1 315 86 76 37,20

GJ-2 306 83,6 133 62,08


Fig. 4.2.1.15. Medii lunare PM10 Staii automate

020406080

100120

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

u g / m c GJ-1

GJ-2


De asemenea, în anul 2008, APM Gorj a efectuat determinări de pulberi în suspensifraciunea PM10 pe perioadă de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, în zona: Tg. Jiu (sediAPM, SC ROSTRAMO SA, SC ARTEGO SA, SC COMBGORJ SA).

S-a constatat că 61,82% din concentraiile medii zilnice înregistrate depăşesc valoarelimită (50 µg/m2) iar 89,55% depăşesc pragul superior de evaluare (30 µg/m2). Valoarea maxim înregistrată este 172,99 µg/m2 în punctul sediu APM.





S-a efectuat monitorizarea continuă a fraciunii PM10 prin metoda automată la staiile GJ-i GJ-2. S-au înregistrat depăiri frecvente ale valorii limită zilnice pentru sănătate (50 µg/m2) laambele staii (tabel 4.2.16). De asemenea a fost depăită valoarea limită anuală pentru protecisănătăii umane (40 µg/m2) la staia GJ-2 Rovinari. Depăirile sunt cauzate de aportul combinaal mai multor surse, respectiv: exploatările miniere de carieră din zona Rovinari aparinânComplexului Energetic Rovinari i Societăii Naionale a Lignitului Oltenia (SNLO) precum activităii de ardere a combustibililor fosili (în principal lignit) pentru producerea energiei electrice în cele 2 IMA aparinând CE Rovinari. De asemenea, umiditatea relativă ridicată determină eropozitive ale analizorului de PM10 (concentraii de PM10 măsurate de analizor mai mari pentrvalori ridicate ale umidităii relative).

Tabel 4.2.1.16. PM10- date statistice 2008

Statia Nr. mediizilnice

masurate

Datevalidate %

Nr probe cedepasesc valoarea

limită zilnică (50 µg/m2)

Mediaanuală

µg/m2

GJ-1 315 86 76 37,20

GJ-2 306 83,6 133 62,08


Fig. 4.2.1.17. Medii lunare PM10 Staii automate

020406080

100120


u g / m c GJ-1

GJ-2


Emisii de metale grele

Metalele grele – cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb – sunt compuşi care npot fi degradai pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenă în mediu, iar pe termelung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanul trofic.





Estimarea emisiilor de metale grele în atmosferă pentru anul 2008 a condus lurmătoarele rezultate pentru judeul Gorj :

Tabel 4.2.1.18Grupa nume grupa Cd (kg) Ni (kg) Cr (kg) Zn (kg) Hg (kg

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 38,87 499,30 63,44 169,51 871,02

02 Instalatii de ardere neindustriale

03 Arderi in industria de prelucrare 0,0083 0,0456 0,0557 0,4108 0,4086

04 Procese de productie 0,032 0,033 72,2 0,002

05 Extractia si distributia combustibililor fosili

06 Utilizarea solventilor si a altor produse

07 Transport rutier 1 4 3 52

08 Alte surse mobile si utilaje 0,11 0,82 0,58 11,69

09 Tratarea si depozitarea deseurilor 0,16 0,02 0,02 3,056

10 Agricultura

11 Alte surse

TOTAL 40,18 504,22 67,09 305,81 874,49


Emisii de monoxid de carbon

Monoxidul de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor i a fost monitorizala staiile GJ-1 i GJ-2. În OM 592/2002 este prevăzută valoarea limită pentru maxima mediilope 8 ore (medii mobile), 10 mg/m2. Nu s-au înregistrat depăiri ale acestei limite.

Medii mobile CO: maxima zilnica a mediilor pe 8 h(mg/mc)

0

2

4

6

8

10

12


GJ-1

GJ-2

valoare limita


Fig. 4.2.1.19. Medii mobile CO: maxima zilnica a mediilor pe 8h





Tabel 4.2.1.20. Monoxid de carbon - date statistice 2008

Statia Nr. medii

oraremasurate

Date

validate %

Maxima

mediei pe 8ore (mg/m2)

Nr probe ce

depasescvaloarealimită (10mg/m2)

Media

anuală mg/m2

GJ-1 6799 77,4 3,8 0 0,32

GJ-2 7286 82,9 3,4 0 0,34


Emisii de gaze cu efect de seră

Cantităile de noxe cu efect de seră emise în judeul Gorj au fost evaluate pe bazmetodologiei EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicaiei Corinvent şi a datelor primarfurnizate de către agenii economici şi instituiile chestionate, în conformitate cu Ordinul MAPMnr. 524 / 2000.

Activităile antropice cu ponderea cea mai importantă în generarea gazelor cu efect dseră sunt procesele de combustie. În judeul Gorj funcionează două complexuri energetice dmare putere, C.E. Turceni şi C.E. Rovinari.

Nivelul emisiilor gazelor responsabile de producerea efectului de seră a scăzut până î

1998 – 1999, comparativ cu nivelul înregistrat înainte de 1990, ca urmare, în principal, areducerii activităii economice la scara întregii ări, dar în intervalul 2000 –2006 la nivelul judeuluGorj tendina a fost de creştere, ca urmare a creşterii consumurilor de combustibili fosili îsectorul termoenergetic. Scăderea din anii 2007, 2008 se datorează reducerilor din sistemutermoenergetic si a faptului că nu s-a mai luat în calcul arderile din sectorul casnic.

În tabelul 4.2.1.21. sunt redate emisiile de gaze cu efect de seră pe perioada 2000 - 2008

Tabel 4.2.1.21 - tone

Anul CO2 CO CH4 N2O

2000 11985151 35124 32577

2001 11494927 35534 344602002 12623534 37019 32455

2003 14647330 37439 37220 1614

2004 13643306 36930 33974 1694

2005 13278330 38332 29886 912

2006 16249000 38523 29506 2229

2007 13802840 2482 18743 1558

2008 14308310 2509 2182 1695






Fig. 4.2.1.22 Emisii brute de CO2 total judet

(mii tone CO2)

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

valoarea 11985 11495 12623 14647 13643 13278 16249 13803 14308

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


Emisii totale anuale de dioxid de carbon

Acest indicator arată tendintele emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră exprimatin echivalent CO2, transformare realizată pe baza coeficientilor de incalzire globală (GWP)Acesti coeficieni se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui la incalzirea globala intrun orizont de timp de 100 de ani.

Emisiile de CO2 provenite din arderi în energetică şi industrii de transformare reprezintcca. 99,32% din totalul emisiilor de CO2 estimate la nivel de jude.

Emisiile anuale de metan reprezintă cca. 45843 t echivalent CO2, si provin in special disectorul extraciei şi distribuiei combustibililor fosili (reprezentand cca. 2,3% din total).

Emisiile de protoxid de azot provin în principal din arderi în energetică şi industrii dtransformare dar şi din aplicarea îngrăşămintelor chimice în agricultură.

Tabel 4.2.1.23. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră (tone/poluant (CO2 Eq))


Anul/poluant (t) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Co2 Eq 11985151 11494927 12623534 14647330 13643306 13278330 16249000 138028

40

143083

10CO- Co2

Eq 35124 35534 37019 37439 36930 38332 38523 2482 2509

CH4 -Co2 Eq 684117 723660 681555 781620 713454 627606 619626 393603 45843

N2O -Co2 Eq 0 0 0 500340 525140 282720 690990 482980 525450





Tabel 4.2.1.24

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total

EchivalentCO2(Gg) 12704 12254 13342 15967 14919 14227 17598 14682 14882


Figura 4.2.25: Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (mii tone (CO2 Eq))

02000400060008000

1000012000140001600018000

Tota l EqCO 2 (Gg)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

an


Cantitatea totală de CO2 emisă în 2008 în judeul Gorj a fost de 14308310 tonePrincipalele surse de dioxid de carbon au fost arderile in industria energetica, de prelucrarearderile neindustriale şi transportul rutier.

Tabel 4.2.1.26Anul/

poluant2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Co2 /t 11985151 11494927 12623534 14647330 13643306 13278330 16249000 13802840 14308310


Figura 4.2.1.27





0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Mii tone

CO2

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

an


Emisii anuale de metan

Cantitatea totală de metan emisă în 2008 în judeul Gorj a fost de 2182 tone. Principalelsurse de metan au fost extracia şi distribuia combustibililor şi agricultura.

Scăderea emisiilor de metan se datorează faptului ca nu s-a luat in calcul extraciilminiere (gazele de carieră).

Tabel 4.2.1.28

Anul/poluant 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CH4 /t 32577 34460 32455 37220 33974 29886 29506 18742 2182


Figura 4.2.1.29

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Tone

CH4

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

an


Emisii anuale de protoxid de azot

Cantitatea totală de protoxid de azot emisă în 2008 în judeul Gorj a fost de 1695 tonePrincipalele surse au fost arderile industriale şi transportul rutier.





Tabel 4.2.1.30

Anul/poluant 2003 2004 2005 2006 2007 2008

N2O /t 1614 1694 912 2229 1557 1695


Figura 4.2.1.31

0

500

1000

1500

2000

2500

ToneN2O

2003 2004 2005 2006 2007 2008

an


4.2.2 Surse şi poluani generai

Blocul energetic nr.5 de 1035 t/h, funcionează cu:

- combustibil de bază (92%) lignit cu Pci =1.664÷2.456 kcal/kg, un coninut de sulf într0,5 ÷ 1,35 % şi un coninut de cenuşă între 11,8÷25,4 %;

- combustibil de adaos pentru suport de flacără (8%):

- gazul natural cu Pci = 8.050 kcal/m3;

- păcură, cu Pci = 9.200 kcal/m3 şi coninut de sulf între 0,97÷3,3%.

În prezent, gazele de ardere sunt desprăfuite prin intermediul electrofiltrelor şi evacuate îatmosferă prin coşuri de fum din beton armat, astfel:

- bloc nr. 3 şi 4, prin coşul de fum nr. 2;

- bloc nr. 5 şi 6, prin coşul de fum nr. 3.

Dimensiunile celor două coşuri de fum existente, care fac parte din structura de rezistena cazanelor de abur sunt:

- înălime fizică H = 220 m;





- diametru interior la vârf φ = 8,8 m.

Evaluarea impactului substanelor poluante evacuate în atmosferă se realizează didouă puncte de vedere:

- ca emisii, cantităile de substane poluante din gazele de ardere sunt comparate cvalorile limită prevăzute în HG 440/2010;

- şi ca dispersie a substanelor poluante în zona înconjurătoare sursei de poluarevalorile obinute fiind raportate la valorile limită admisibile din Ordinul nr. 592/2002.

Pentru instalaia de desulfurare umedă, care utilizează ca reactiv calcar pulbereevacuarea gazelor de ardere desulfurate, după procesul de reducere a SO2 în absorberuinstalaiei de desulfurare, se face direct în atmosferă fără preîncălzire, printr-un coş de fum noucoş de tip umed, susinut de o structură metalică.

Caracteristicile noului coş de fum sunt următoarele:Tabel nr. 4.2.2.1

Caracteristici tehnice co ş de fum instala ie de desulfurare umed ă

Dimensiunea U.M. Valoare

Diametrul m 8,4

Înălimea efectivă m 35

Înălimea totală de la cota terenului sistematizat m 120

Înălimea totală de 120 m, a noului coş de fum „umed” a fost determinată astfel încât sse asigure o dispersie adecvată a gazelor de ardere în atmosferă în vederea respectării valorilolimită ale concentraiilor maxime a substanelor în aer, stabilite de ordinul MAPM nr. 592/2002.

În tabelul 4.2.2.2 este realizată o comparaie a valorilor limita de emisie stabilite prilegislaia aplicabilă în România, documentele BAT BREF şi de Directiva IED 2010/75/EU privinemisiile industriale.

Tabel nr. 4.2.2.2 Valorile limit ă ale parametrilor relevan i atin şi prin tehnologiile propuse:

Echipament Poluant Valori limită de emisie (mg/Nm3)

ConformHG

440/2010

Conform

BAT BREF

Conform IED2010/75/EU

Prin tehnologiilepropuse

Lignit100%

Lignit

92%+gaznatural8%

Lignit100%

Lignit

92%+gaznatural8%

Grup energeticnr.5 SO2 400 100÷250 200 186,8 200 186,6

*Valoare calculat ă conform HG 440/2010: 2400-4P

Cantitatea estimativă de substană poluantă SO2, generată de blocul energetic nr.5 dicadrul CE Rovinari după montarea instalaiei de desulfurare este prezentată în tabelul următor:





Tabel nr. 4.2.2.4 Cantit ă ile anuale de poluan i evacua i în atmosfer ă

Denumire instalaie de ardere Cantităi de poluani generai [t/an]Blocul energetic nr. 5 2628

În tabelele următoare se prezintă informaii detaliate referitoare la sursa de poluaresituaia actuală:




Tabel nr. 4. 2.2.6 Surse sta ionare de poluare a aerului, poluan i genera i şi emi şi (parte I)

Denumireaactivităii,

sectorului,procesului

tehnologic,codul

activităii*

Surse generatoare de poluani atmosfericiCaracteristicile fizice ale

surselorParam

D e n u m

i r e

C o n s u

m

/ p r o d u c i e

T i m p d e l u c r u

a n u a l , o r e

P o l u a n i

g e n e r a i

P o l u a n i

c o d u r i , d

u p ă

c a z

C a n t i t ă i d e

p o l u a n i

g e n e r a i

t / a n

D e n u m

i r e

Î n ă l i m

e

[ m ]

Diametrulinterior la

vârf alcoşului

[m]

Viteza[m/s]

T

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Producereenergie

termică şielectrică

IDG - 7000

- - -

Coş defum

120 8,4 6,72

- - -

- - -

Tabel nr. 4. 2.2. 7 Surse sta ionare de poluare a aerului, poluan i genera i şi emi şi (partea a II-a)

* Coordonatele surselor punctuale de poluare sunt în sistemul U niversal T ransverse M ercator (UTM) sistem utilizat şi dispersiei poluan

ilor în atmosfer

ă

Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate UTM)*

Sursa punctuală sau începutulsursei liniare, [km]

Sfârşitul sursei liniareSursa de suprafaă

Centru de simetrie,[m]

Lungime,[m]

Lăime, [m]Suprafaa

sursei, [m2]

X Y X Y X Y

14 15 16 17 18 19 20 21 22

668,575 4974,978 - - - - - - -



Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare

Pag. 96

4.2.3 Prognozarea impactului

Date generale

Pe baza cantităilor de poluanti emişi de fiecare sursă, a caracteristicilor tehnice şi fizic

ale fiecărei surse şi a datelor meteo de pe amplasament, s-a elaborat modelarea dispersiepoluanilor în atmosferă utilizând un program specializat, ARIA Impact de la ARIA Technologiescare este o firmă specializată în producerea de pachete de programe de calculator pentrmodelarea dispersiei poluanilor atmosferici.

O masă de substane poluante evacuate în atmosferă este supusă unui proces ddispersie care determină scăderea concentraiei de poluani pe măsura depărtării de sursă.

Dispersia poluanilor depinde de o serie de factori ce acionează simultan:

factorii ce caracterizează sursa de emisie, respectiv: înălimea fizică a coşului devacuare, diametrul la vârf al acestuia, viteza şi temperatura de evacuare a gazelor

cantitatea de poluant evacuată în unitatea de timp şi proprietăile fizico-chimice alpoluantului;

factorii care caracterizează mediul aerian în care are loc emisia şi care determin împrăştierea orizontală şi verticală a poluanilor (factori meteorologici);

factorii care caracterizează zona în care are loc emisia (orografia şi rugozitatea terenului)

Diversele zone au posibilităi diferite de dispersie, astfel încât aceeaşi cantitate de noxevacuată în atmosferă în condiii similare are ca rezultat atingerea unor concentraii la sol diferitde la o zonă la alta, în funcie de caracteristicile atmosferice şi orografice ale zonei respective.

Cunoaşterea proporiei în care se realizează într-o zonă dată acele caracteristicatmosferice care frânează sau favorizează difuzia poluanilor permite estimarea posibilităilor ddispersie precum şi determinarea calitativă şi cantitativă a concentraiilor de poluani.

Dintre factorii meteorologici care determină dispersia poluanilor, hotărâtori sunt vântucaracterizat prin direcie şi viteză, şi stratificarea termică a atmosferei.

Direcia vântului este elementul care determină direcia de deplasare a masei de poluanConcentraia poluanilor este maximă pe axa vântului şi descreşte substanial odată cdepărtarea de ea.

În cazul surselor înalte, difuzia poluanilor nu are loc imediat ce aceştia părăsesc coşul d

fum. Datorită vitezei proprii de ieşire a jetului de gaze, a diferenei de temperatură dintre cea devacuare a gazului şi cea a mediului, pana de poluant îşi va continua mişcarea ascendentă pân îşi pierde viteza iniială, iar temperatura sa o egalează pe cea a mediului.

Înălimea fizică a coşului plus supraînălarea penei de poluant datorită efectelor termice şdinamice constituie înălimea efectivă a coşului.

Viteza vântului determină valoarea concentraiei de poluant atât direct cât şi priintermediul înălimii efective a penei de poluant.




Pag. 97

Valoarea concentraiei la nivelul solului este, în anumite limite, invers proporională cvaloarea vitezei vântului. În acelaşi timp, o creştere a vitezei vântului are ca efect o scădere înălimii efective a penei de poluant şi în consecină o creştere a concentraiei. Astfel, existăvaloare critică a vitezei vântului, specifică fiecărei surse de poluare, pentru care se obine ce

mai mare concentraie de poluant.Un alt parametru determinat în difuzia poluanilor este turbulena care este intim legată d

structura verticală a temperaturii aerului. Aceasta determină starea de stabilitate a atmosferecare, la rândul ei, generează mişcările verticale ale aerului. Există trei tipuri principale dstratificare: stabilă, neutră şi instabilă.

Viteza vântului a fost împărită pe 9 clase de viteze din 1 m/s în 1 m/s, în clasa 1 m/s fiind înglobate, proporional cu frecvenele de apariie ale direciilor de vânt, situaiile de calmatmosferic, iar în ultima clasă vitezele de vânt mai mari sau egale cu 8 m/s.

Stratificarea aerului a fost determinată utilizând metodologia elaborată de S. Uhlig car

determină starea de stabilitate pe o scară cu 7 trepte de la foarte instabil la foarte stabil, din dateprivind nebulozitatea totală şi cea a norilor inferiori, vizibilitatea, viteza vântului, starea solului şun indice de bilan radiativ în funcie de ora şi luna respectivă.

Aprecierea calităii aerului într-o zonă dată se face în funcie de anumite valori alconcentraiilor de poluani standardizate.

Normativul de calitatea aerului cuprinde valori ale concentraiilor maxime admisibile cardepind de: timpul de mediere, aria de protecie (zone industriale, rezideniale, de protecispecială), natura obiectivului protejat (sănătatea populaiei, integritatea faunei, floreconstruciilor, etc.).

Pentru acest proiect evaluarea impactului substanelor poluante emise în atmosferasupra mediului ambiant s-a realizat cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluanilode tip Gaussian, implementat într-un program de calculator şi oferit de ARIA TechnologiesModelul foloseşte ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluani (cantitatea de poluanevacuată în atmosferă în unitatea de timp, înălimea coşurilor de evacuare şi diametrul la vârf aacestora, temperatura şi viteza de evacuare a gazelor), date privind topografia în regiuneamplasamentului şi date meteorologice (triorare): direcia şi viteza vântului, temperatura mediuluambiant şi nebulozitatea atmosferică.

Datele meteorologice necesare prezentului studiu provin de la staia meteorologic

Horezu pentru 3 ani de măsurători orare. S-au calculat frecvenele de apariie a direciilor dvânt pe 16 sectoare principale.

Viteza vântului la înălimea sursei, un alt parametru ce intervine în modelul de calcul, estdeterminată cu o formulă exponenială, în care exponentul depinde de gradul de stratificare aatmosferei şi de mediul in care are loc emisia.

Aria Impact este un program (software) creat de ARIA Technologies, şi adaptat pentrutilizarea în scopuri industriale, pentru calculul dispersiei poluanilor şi a altor factori implicai îevaluarea impactului poluanilor asupra mediului înconjurător.




Pag. 98

ARIA Impact simulează operarea pe termen lung prin utilizarea seriilor de timpi ale datelometeorologice pe mai muli ani, reprezentative pentru zonele analizate. Software-ul furnizeazvariaia temporală a emisiilor cu descrierea realistă şi dinamică a operării în timp a surselor demisii. Simularea conduce la rezultate ce pot fi comparate cu reglementările privind calitate

aerului, dar şi ca elemente de bază pentru o evaluare completă a riscurilor privind sănătatea.Caracteristicile modelului:

Importarea facilă a datelor meteorologice şi topografice;

Număr nelimitat de puncte, zone;

Modul special pentru operarea unor aspecte particulare;

Compatibilitate cu modulul pentru emisiile din trafic;

Prelucrarea simultană a diferitelor substane;

Vizualizarea concentraiei locale prin indicarea cu ajutorul unui cursor;

Gamă largă de instrumente întocmirea rapoartelor şi prezentărilor;

Alternative variate pentru calcularea penei de fum şi a stabilităii atmosferice;

Modelarea în cazul vântului slab.

Model de calcul utilizat este de tip Gaussian, care permite calcularea pe termen lungmediu şi scurt, a imisiilor provenite de la centrele industriale, traficul auto şi sursele difuze.

Aria Impact calculează dispersia a două tipuri de poluani:

gaze chimice nor-reactive (ex. aerosoli precum SO2 şi NOx);

pulberi, care fac obiectul proceselor de sedimentare şi depunere în zonele analizate.

Programul este capabil să ia în calcul mai multe surse de poluare individuale, realizândsimultanietatea lor pentru fiecare poluant în parte. De asemenea, modelul ia în considerareevoluia concentraiei substanelor poluante în pana de fum şi a modificării direciei acesteidatorate factorilor meteorologici.

Pe lângă cele prezentate în cazul în care în zona studiată vântul suflă cu intensităscăzute, programul foloseşte un model Gaussian pentru viteze mici ale vântului, calculânconcentraiile poluanilor la nivelul solului.

Modelul de calcul are la bază următoarele ipoteze: turbulenele sunt uniforme în straturile inferioare ale atmosferei;

măsurătorile realizate pentru amplasamentului analizat sunt reprezentative pentru întregudomeniu de studiu;

densităile poluanilor sunt apropiate de cea a aerului;

componenta verticală a vântului este neglijabilă în comparaie cu cea orizontală;




Pag. 99

regim staionar, ex: pana de fum se consideră că atinge instantaneu condiiile regimulustaionar pentru fiecare serie de condiii meteorologice folosite în realizarea calcululudispersiei poluanilor.

În general aceste ipoteze pot conduce la supraestimarea concentraiilor poluanilo

analizai, dar ele permit utilizatorului programului de modelare a dispersiei vizualizarea rapidăparametriilor caracteristici poluării într-un perimetru cuprins intre 1,0 şi 50,0 km.

Formula care stă la baza modelului de calcul gaussian cartezian este:

++

−−⋅•

⋅−=

22

2

2

2

1exp

2

1exp

2

1exp

2),,,(

z z y z y

H z H z yQ H z y xC

σ σ σ σ πσ

unde:

C = concentraia medie în punctul (x,y,z) (mg/m3);

Q = emisia de poluant (mg/s);H = înălimea efectivă a sursei (m);

Y = viteza medie a vântului la înălimea sursei (m/s);

z yσ σ = derivaiile standard, funcie de distana de sursă şi gradul de stabilitate aatmosferei (m).

Derivaiile standard se exprimă analitic sub forma:

σy = Axa ;

σz= Bxb.

unde:

x = distana faă de sursă (m);

A,a - B,b = constante determinate din diagramele Pasquill – Gifford, în funcie dstabilitate şi distana sursă – receptor.

Pentru a folosi acest model de dispersie în atmosferă, este necesară cunoaşterea a trepremise eseniale:

caracteristicile sursei de emisie:

cantitatea de emisie evacuată (g/s, t/an, etc.); dimensiunile sursei: înălime şi diametru (m);

viteza de evacuare a gazelor în atmosferă (m/s);

temperatura de evacuare a gazelor în atmosferă (0C).

caracteristicile locului de amplasare a sursei, şi anume: harta topografică a zoneanalizate, care să cuprindă o suprafaă de 30(50) km x 30(50) km în jurul sursei emitente




Pag. 100

datele meteorologice specifice zonei analizate pe o perioadă de 3÷5 ani, şi care consta în:

viteza vântului (m/s);

direcia vântului, în grade faă de direcia nord;

temperatura aerului (0C);

nebulozitatea aerului, exprimată de la 1 la 8, în funcie de gradul de acoperire cnori;

clasa de stabilitate, clasificate după Pasquill de la 1 la 6/7;

înălimea de amestecare (m).

ARIA Impact furnizează concentraii de poluani la nivelul solului sub forma curbelor dizo-concentraii sau ca zone colorate pe harta amplasamentului studiat. Rezultatele obinute pofi:

Roza vântului şi serii de timpi ale datelor meteorologice;

Hări grafice ale poluantului cu indicarea concentraiilor medii lunare sau anualeconcentraiile orare sau zilnice (percentile), frecvena valorilor limită conformreglementărilor legislative;

Tabele text ca: date corespunzătoare concentraiilor maxime, concentraii la punctelreceptoare.

Cu ajutorul acestui model matematic se pot calcula atât concentraiile medii anuale alsubstanelor poluante, cât şi concentraiile orare sau zilnice (percentile), precum şi distribuia lo

spaială în zona analizată.

Scenarii modelare

Folosind modelul matematic de dispersie al substanelor poluante în atmosferă s-acalculat valorile limita orare zilnice şi anuale pentru bioxid de sulf. Pe baza acestor calcule s-atrasat curbele de izoconcentraii maxime momentane. Pentru aceasta s-a utilizat o grilă cu pasude 1000 m şi dimensiunile 25 x 25 km.

Caracteristicile coşurilor de fum sunt urmrătoarele:

• Pentru cele două coşuri de fum existente la care sunt legate câte două cazane dabur:

Tabel nr. 4.2.3.1Caracteristici tehnice co ş de fum existent

Tip cazanPutere termică nominală (MWt)

Caracteristici tehnice coş fum Înălime

(m)Diametru la bază (m)

Diametru la vârf(m)

2 x Cazan abur de 1035 t/h(IMA1) 2 x 878 220 13 8,8

2 x Cazan abur de 1035 t/h(IMA2) 2 x 878 220 13 8,8




Pag. 101

• Pentru o instalaie de desulfurare montată la un grup energetic (instalaiile şcoşurile sunt considerate a fi identice) caracteristicile coşului umed sunt următoarele:

Tabel nr. 4.2.3.2 Caracteristici tehnice co ş de fum nou

Tip cazanPutere termică nominală (MWt)

Caracteristici tehnice coş fum Înălime

(m)Diametru la bază (m)

Diametru la vârf(m)

Cazan abur de 1035 t/h 878 120 15 8,4

Valorile concentraiilor de substane poluante în atmosferă au fost calculate pentru cincvariante de funcionare şi anume:

Scenariu de modelare A – Existent anul 2009: pe amplasamentrul CE Rovinari se afl

patru grupuri energetice de 330 MW dintre care în anul 2009 au funcionat trei. Ele sunracordate două câte două la câte un coş de evacuare a gazelor de ardere. În autorizaiintegrată de mediu sunt considerate două instalaii mari de ardere (IMA) pentru care sunprevăzute valorile limită de emisie a poluanilor:

IMA 1 formată din blocul energetic nr. 3 şi blocul energetic nr. 4;

IMA 2 formată din blocul energetic nr.5 şi blocul energetic nr.6.

Fiecare bloc energetic la rândul lui cuprinde un cazan de abur turn de 1035 t abur/orăturbină cu abur tip FIC cu condensaie, generator electric de 330 MW şi instalaii auxiliare.

Coşurile de fum pentru cele două IMA sunt identice şi au următoarele caracteristictehnice:

Scenariu de modelare B – ipoteză: dintre cele patru blocuri energetice două vofunciona cu instalaie de desulfurare (nr.3 şi nr.6) în timp ce celelalte două vor funciona lparametrii actuali adică fără instalaii de desulfurare (nr.4 şi nr.5).

Gazele de ardere vor fi evacuate după cum urmează:

- gazele de ardere de la blocul energetic nr.3 vor fi evacuate prin coşul de fum nou;

- gazele de ardere de la blocul energetic nr. 4 vor fi evacuate prin coşul de fum afereninstalaiei IMA 1 existent;


- gazele de ardere de la blocul energetic nr. 6 vor fi evacuate prin coşul de fum nou.




Pag. 102

Scenariu de modelare C – ipoteză: dintre cele patru blocuri energetice trei vofunciona cu instalaie de desulfurare (nr.3, nr.4 şi nr.6) în timp unul va funciona la parametractuali adică fără instalaii de desulfurare (nr.5).


- gazele de ardere de la blocul energetic nr. 3 vor fi evacuate prin coşul de fum nou;




Scenariu de modelare D – ipoteză: toate cele patru blocuri energetice vor funciona c

instalaii de desulfurare.Gazele de ardere vor fi evacuate după cum urmează:





Scenariu de modelare E – ipoteză: toate cele patru blocuri energetice vor funciona cinstalaie de desulfurare iar pe lângă acestea va exista un bloc energetic nou de 550 MWprevăzut şi acesta cu instalaie de desulfurare.






- gazele de ardere de la blocul energetic nou vor fi evacuate prin coşul de fum nou.

Ordinul MAPM nr. 592/2002 (Directiva 1999/31/UE), stabileşte valorile limită şi de prapentru dioxidul de sulf (SO2), care se formează în urma arderii combustibililor fosili cu coninude sulf şi care se regăseşte în cantitatea cea mai mare în gazele de ardere evacuate înatmosferă prin coşurile de fum ale centralelor electrice.




Pag. 103

Tabel nr. 4.2.3.3 Dioxid de sulf [ µ g/m

3 ]

Sănătate umană EcosistemeOrară* Zilnică** Anuală

Valori limită 350 125 20Prag superior - 75 12Prag inferior - 50 8Prag alertă 500, trei ore consecutiv pe o arie mai mare de 100 km2 sau o întreagă zonă / aglomerare

* dep ăşire de 24 ori pe an [PER 99,7]; ** dep ăşire de 3 ori pe an [PER 99,2].

Analizând rezultatele calculelor de dispersie a substanelor poluante în atmosferă arezultat următoarele:

Tabel nr. 4.2.3.4 Concentra iile de SO 2 [ µ g/m

3 ]

VariantaPerioada de

mediere

Valoareestimată (µg/m3)

Valoarelimită

(µg/m3)

Valoare pragsuperior (µg/m3)

Valoare praginferior (µg/m3)

S ă n

ă t a t e

u m a n

ă

P r o t e c

i a

e c o s i s t e m .

S ă n

ă t a t e

u m a n

ă

P r o t e c

i a

e c o s i s t e m .

Scenariul Aorară 714,86 350 - - - -zilnică 111,56 125 75 - 50 -anuală 10,79 20 - 12 - 8

Scenariul B orară 696,56 350 - - - -zilnică 103 125 75 - 50 -anuală 6,95 20 - 12 - 8

Scenariul C orară 588,98 350 - - - -

zilnică 99,24 125 75 - 50 -anuală 6,34 20 - 12 - 8Scenariul D orară 321,22 350 - - - -

zilnică 69,94 125 75 - 50 -anuală 5,83 20 - 12 - 8

Scenariul E orară 341,11 350 - - - -zilnică 79,33 125 75 - 50 -anuală 6,15 20 - 12 - 8

Analizând datele din tabel se constată următoarele:

Pentru scenariul A – Existent anul 2009

Valorile concentraiilor maxime momentane în aer la nivel respirator, pe intervalul demediere orar ă, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 714,86 µ g/m

3 , valori cardepăşesc valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximă d350 µg/m3 pentru SO2.

Valorile concentraiilor maxime momentane în aer la nivel respirator, pe intervalul demediere de o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 111,56 µ g/m

3 , valori care s încadrează în valoarea maximă prevăzută în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximde125 µg/m3.




Pag. 104

Valorile concentraiilor în aer la nivel respirator, pe intervalul de mediere de un an , pentroxizii de sulf ating valori de până la 10,79 µ g/m

3 , valori ce se încadrează în valoarea maximprevăzută în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximă de 20 µg/m3.

Pentru scenariul B


3 , valori cardepăşesc valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă d350 µg/m3 pentru SO2.

Valorile concentraiilor maxime momentane în aer la nivel respirator, pe intervalul demediere o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 103 µ g/m


Valorile concentraiilor în aer la nivel respirator, pe intervalul de mediere de un an , pentroxizii de sulf pot atinge valori de până la 6,95 µ g/m

3 , valori care se încadrează în valoaremaximă prevăzută în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximă de 20 µg/m3.

Pentru scenariul C


3 , valori cardepăşesc valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă d350 µg/m3 pentru SO2.

Valorile concentraiilor maxime momentane în aer la nivel respirator, pe intervalul de

mediere o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 99,24 µ g/m 3

, valori care s încadrează în valoarea maximă prevăzută în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximde125 µg/m3.



Pentru scenariul D


3 , valori care s

încadrează valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă d350 µg/m3 pentru SO2.

Valorile concentraiilor maxime momentane în aer la nivel respirator, pe intervalul demediere o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 69,94 µ g/m





Pag. 105



Pentru scenariul E


3 , valori care s încadrează valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă d350 µg/m3 pentru SO2.

Valorile concentraiilor maxime momentane în aer la nivel respirator, pe intervalul demediere o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 79,33 µ g/m




4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului

Din analiza rezultatelor obinute pentru Scenariile de modelare, s-a constat căfuncionarea blocurilor energetice echipate cu instalaii de desulfurare va duce la încadrareimisiilor de SO2 pentru toate sursele de pe amplasamentul în valorile limită şi pragurile devaluare prevăzute de Ordinul 592/2002.

Prin implementarea investiiei, respectiv instalaie de desulfurare a gazelor de ardere lablocul energetic nr.5, a reieşit din modelarea dispersiei gazelor de ardere că se reduconcentraiile maxime momentane în aer pentru SO2, pe interval de mediere orară, zilnică şanuală, ceea ce va conduce la îmbunătăirea calităii aerului (HG nr. 592/2002 – Directiv2008/50/UE – Calitate aer).

4.2.3 Hări şi desene la capitolul „Aer”

Scenariul de modelare A – Existent 2009

Concentraia maximă orară este de 714,86 µg/m3




Pag. 106

Figura nr. 1. Dispersia SO 2 în atmosfer ă –mediere orar ă




Pag. 107

Concentraia maximă zilnică este de 111,56 µg/m3

Figura nr. 2. Dispersia SO 2 în atmosfer ă –mediere zilnic ă




Pag. 108

Concentraia maximă anuală este de 10,79 µg/m3

Figura nr. 3. Dispersia SO 2 în atmosfer ă –mediere anual ă




Pag. 109

Scenariul de modelare B






Pag. 110

Concentraia maximă zilnică este de 103 µg/m3





Pag. 111






Pag. 112

Scenariul de modelare C






Pag. 113






Pag. 114






Pag. 115

Scenariul de modelare D






Pag. 116






Pag. 117






Pag. 118

Scenariul de modelare E






Pag. 119






Pag. 120


Figura nr. 15. Dispersia SO 2 în atmosfer ă –mediere anual




Pag. 121

4.3 Solul

4.3.1 Date generale

Caracteristicile solurilor dominante

In conformitate cu datele existente, calitatea solului din zona Rovinari este afectată dexploatările miniere şi termocentrala din zonă. Cenuşa spulberată de vânt se depune pe sol şcontribuie la deprecierea calităii acestuia. Probele de sol analizate în zona semnalizează îzonă prezena unui sol slab alcalin, slab salinizat, slab asigurat in carbon organic şi humus, slaasigurat in sulf si mediu asigurat in mangan, la care însă coninutul in fier se încadrează ilimitele normale.

Textura acestor soluri variază in limite foarte largi. Fracia grosieră reprezentată de nisipumedii, grosiere şi fine fiind cuprinsă între 20% si 60% iar fracia fină reprezentată de argilă estcuprinsă între 22% si 41%.

Comunitatea microorganismelor vegetale si animale este divers constituită şi relativ puinumeroasă şi realizează o biomasă foarte redusă. Pentru ecosistemul în formare prezintdeosebit interes ecologic microflora care participă la descompunerea materiei organice moart în substane minerale, CO2 si H2O, contribuind astfel la imbogăirea şi continuarea lanurilotrofice, la formarea humusului si deci la ameliorarea troficităii solurilor în formare. O altă grupde microorganisme (bacterii si ciuperci) au proprietatea de a contribui la nutriia azotată (specmicotrofe) sau de a fixa azotul atmosferic in scopul aprovizionării cu azot a speciilor lemnoas(bacterii şi ciuperci micoritice). Unele alge şi bacterii au nutriie chimiotrofă, dar biomasa lor est

extrem de redusă.

Vulnerabilitatea solurilor

Conform studiilor efectuate in zonă de Staiunea de Cercetare Dezvoltare Horticolsolurile din perimetrul analizat se pot incadra in grupa solurilor tehnogene, fiind de fapt soluri cuun amestec de orizonturi asezate întamplator, rezultate din excavare, transport si nivelaremecanizată. CE Rovinari are o contribuie proprie semnificativă dar principalii preturbatori sunreprezentai de exploatările in carieră a cărbunilor energetici.

Constituirea haldelor de steril de la exploatările miniere si a celor de zgură si cenuşă (i

zonele deja exploatate) de la termocentrală conferă o mare neuniformitate a insuşirilor fizicochimice ale solurilor, variatiile acestora fiind evidentiate chiar pe suprafete restranse. Astfel instudiul mai sus mentionat, studiu efectuat pe o suprafata de aproximativ 0.5 ha se constata ovariatie a pH-ului de la slab acid spre unul slab alcalin (6.7-7.6) iar continutul in humus este unuredus (0.00 -1.80 %). Variaia continutului in humus variază atat de mult datorita neomogenitatsolului. Solul este mediu aprovizionat cu fosfor si potasiu asimilabil. Azotul, element fundamentain procesul de crestere si dezvoltare a plantelor, nu poate fi substituit de nici un element iar inzona analizată continutul in azot variază între 0.02 si 0.05%. Datorită marii neuniformitatexturale umiditatea solului variază în limite foarte largi cuprinse intre 5% si 12%.




Pag. 122

Relieful

După realizare instalaiei de eliminare a zgurii şi cenuşii sub formă de fluid dens la care sva racorda şi instalaia de desulfurare pentru evacuarea şlamului de gips, aceste deşeurconsiderate nepericuloase, vor fi trimise la un nou depozit de zgură şi cenuşă aparinâd CE

Rovinari numit Gârla.In faza initială amplasamentul viitorului depozit de zgură şi cenusă Garla a fost situat i

zona de terasa inferioară a râului Jiu, pe un teren cvasiorizontal, cu cote absolute variind într157-159 mdMB. Depozitele ce au constituit terasa inferioară au fost reprezentate prin depozitde terasă in grosime de 5-7m constituite din nisip, pietris, bolovaniş de varsta cuaternară care aacoperit strate de cărbune de vârsta dacian superior, intercalate in orizonturi nisipoase, argiloassi mai rar pietrisuri mărunte, exploatate in carieră.

Dupa epuizarea zăcământului de lignit carieră a fost umplută cu material steril rezultat diexcavarea carierelor. Din punct de vedere geomorfologic, dupa rambleerea carierei cu materiasteril, se disting doua perimetre:

- un perimetru aflat in partea sudica a amplasamentului, orientat V-E, cuprinde o fasie deteren cu o laime de circa 200m, localizată de la digul existent (cota coronament 159,5 mdMBspre depozitul Cicani. In acest perimetru, pe fasia de teren orientata W-E, este proiectat a srealiza digul de baza al depozitului de zgura si cenusa de la cota 168 mdMB.

- un perimetru situat la nord de digul existent de la cota 169,50 mdMB cu cea mai mareextindere spatială, care din punct de vedere geomorfologic prezintă un aspect valurit cunumeroase depresiuni (in care s-a acumulat apa din precipitatii) si coline rezultate din depunereaneuniformă a materialului de haldă, cu cote crescatoare de la sud catre nord (de la 168-169mdMB in extremitatea sudica pană al 177-178mdMB in extremitatea nordică). In cadrul acestui

perimetru este proiectat a se realiza depozitul de zgură şi cenuşă Garla, cu cele trei componenteale sale.

Trebuie subliniat faptul ca perimetrul a fost afectat de excavatiile miniere, după extragerecarbunelui sterilul fiind depozitat in haldă, si rezultând un amestec heterogen de umpluturrecenta constituita din roci argiloase, nisipuri si nisipuri argiloase din depozite de varstromanian cat si din depozite aluvionare din terasa inferioara a Jiului, amestecate in diverseproportii atat in plan vertical cat si orizontal.

Elemente de Geologie

În structura geologică a intregii zone a Olteniei se individualizează în nord partea vesticăunităii structurale majore a avanfosei carpatice (Depesiunea Getică), şi în sud PlatformMoesică reprezentată prin sectorul Valah.

Plasându-şi limita internă în afara pării sudice a orogenului carpatic meridional, avanfosşi-a conturat evoluia în urma mişcărilor laramice şi s-a definitivat în Pleistocen. Ea are aspectuunei fose cu regim de subsidenă accentuat în care grosimea depozitelor cretacice şi teriar




Pag. 123

este de aproape 10.000 m. Pe întreaga sa perioada de evoluie, cu unele mici oscilatii, bazinugetic a avut mărime aproape constantă, iar în cuprinsul său au luat naştere depozite în facievariabil de la marin neritic în Cretacicul superior şi Paleogen, lagunar cu sare şi gipsuri îMiocenul inferior, facies de apă sălcie în Sarmaian până la faciesul de apă dulce în Pliocen.

În Cuaternarul inferior, Depresiunea Getică a fost complet colmatată şi transformată îuscat. Sectorul Valah al Platformei Moesice înglobează în alcătuirea sa geologică un etastructural inferior numit soclu şi unul superior reprezentat de cuvertura sedimentară. Soclul de ticristalin mezo şi epimetamorfic este străpuns de roci magmatice (granite, granodiorite, dioritcuarifere şi gabbrouri) în timp ce în cuvertura sedimentară se recunosc ciclurile Ordovician Carbonifer mediu, Permian terminal- Triasic, Jurasic mediu-Cretacic şi Badenian-Cuaternar.

4.3.2 Surse de plouare a solurilor

Instalaia de desulfurare ce se va monta la blocul energetic nr.5 pentru reducerea

emisiilor de SO2 din gazele de ardere foloseşte ca reactiv pulberea de calcar. Acesta esttrasportată de la producător în incinta CE Rovinari prin mijloace de transport auto specializat închise unde este descărcată cu instalaii speciale şi depozitată în spaii amenajate astfel încâsă se evite posibilele pierderi de pulbere de calcar.

Reactivul pentru desulfurare este transportat şi depozitat în silozuri de stocare. În urmprocesului de reducere a emisiilor de SO2 prin spălarea gazelor de ardere cu suspensie dcalcar rezultă un produs secundar numit dihidrat de sulfat de calciu cunoscut şi sub numele dgips. Acest produs de desulfurare poate fi folosit în construcii şi în agricultură. Din păcate, dicauza dezvoltării insuficiente a pieei de profil din România, deocamdată nu sunt solicitări pentr

comercializarea acestui produs, prin urmare în cazul instalaiei de desulfurare de la blocuenergetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari gipsul eliminat în combinatie cu apă sub formă de şlam dgips va fi transportat hidraulic şi depozitat la depozitul de zgură şi cenuşă al centralei.

4.3.2. Prognozarea impactului

Prin destinaia lor, lucrările care se vor efectua pentru realizarea investiiei nu afecteazsolul din punct de vedere chimic sau structural, noile instalaii fiind construite pe un amplasamendeja construit. În condiii normale de funcionare a sursei pentru producere a energiei nu spoate vorbi de o potenială contaminare a solului.

În timpul funcionării instalaiei de desulfurare umedă, în cazuri accidentale, pot apărediverse avarii în funcionarea absorberului, soluia din rezervor putând fi evacuată într-urezervor de avarie. În zona absorberului pentru preluarea diverselor posibile scurgeri desuspensie de calcar sau de şlam de gips este prevăzut un rezervor de drenaje.

Produsele de desulfurare sunt clasificate ca fiind nepericuloase de către UniuneEuropeană prin Directiva 1991/689/CCE cât si de România prin OUG nr. 78/2000 aprobată cmodificări de legea nr.426/2001 modificată şi completată cu OUG nr.61/2006 aprobată priLegea nr.27/2007.




Pag. 124

Şlamul produs la desulfurare este transportat sub formă de fluid dens autoîntăritor, îamestec cu zgura şi cenuşa prin conducte, la un loc de depozitare special amenajat, depozituGârla.

Pe perioada lucrărilor de realizare a instalaiei de desulfurare pentru blocul energetic nr.5

vor exista suprafee de sol care vor fi într-o anumită măsură afectate de organizarea de şantier ş în mai mică măsură de amplasarea noilor construcii care se va realiza pe amplasamentele unoinstalaii existente care urmează a fi dezmembrate/demolate.

În ceea ce priveşte poluarea solului prin infiltrarea cu diferite substane poluante, îexploatarea noilor echipamente montate nu vor exista infiltraii de substane poluante pentru soacestea fiind amplasate pe platforme betonate, prevăzute cu rezervor de drenaj.

În concluzie, se poate afirma că investiia analizată nu va produce în final un impacsemnificativ asupra factorului de mediu sol.

4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului

Cea mai sigură abordare a problematicii poluării solului are la bază în primul rând luaretuturor măsurilor care au drept scop evitarea poluării.

Gipsul rezultat în urma desulfurării gazelor de ardere are o calitate foarte bună, cu puritate şi omogenitate ridicate asemănătoare cu a gipsului natural şi poate avea următoarelutilizări:

materie primă în industria cimentului, ca întăritor (3÷5 % din compoziia cimentului);

materie primă în industria de construcii sub formă de gips carton, gips plastic sasemifabricate (rigips);

materie primă în construcia de drumuri, şosele, autostrăzi;

material de umplutură în mine;

neutralizant pentru solurile alcaline şi agricultură.

În Uniunea Europeană produşii secundari se folosesc gipsul, rezultat de la instalaii ddesulfurare umede:

71% (cca. 8 000 000 t/an) in industria materialelor de construcii;

14% este stocat temporar pentru o utilizare ulterioară;

14% este utilizat pentru umplerea minelor de suprafaă, carierelor;

1% este depozitat.

Piaa de gips în România poate fi descrisă ca o piaă nouă. La început, gipsul nu a fosfabricat în România, fiind importat. Arcom Group a creat plăcile de gips, pentru prima oară îRomânia, la sfârşitul anului 1999.




Pag. 125

De curând s-a deschis în special în segmentul non-rezidenial. Produsul finit a fost dubl în perioada 2000 ÷ 2002. Această tendină este estimată să sporească continuu.

Competiia pe piaă este liberă şi actorii principali sunt: Lafarge Group, Knauf, BPBRigips, Rigips România, Gypsum Turda, Carpatcement Holding S.A, CIMUS S.A, ROMCIF Fieni

Atunci când va exista cerere pentru gipsul provenit din instalaia de desulfurare a bloculuenergetic nr.5 se acesta va putea fi valorificat fiind necesară o instalaie de deshidratare şlamului de gips.

În zonele aferente montării noilor instalaii, prin proiectele tehnice se va evita apariidiverselor scurgeri, care ar putea influena calitatea solului respectiv.




Pag. 126

4.4 Geologia subsolului

4.4.1 Date generale

În structura geologică a întregii zone a Olteniei se individualizează în nord partea vesticăunit

ăii structurale majore a avanfosei carpatice (Depresiunea Getic

ă),şi în sud Platforma

Moesică reprezentată prin sectorul Valah.Plasându-şi limita internă în afara pării sudice a orogenului carpatic meridional, avanfos

şi-a conturat evoluia în urma mişcărilor laramice şi s-a definitivat în Pleistocen. Ea are aspectuunei fose cu regim de subsidenă accentuat în care grosimea depozitelor cretacice şi teriareste de aproape 10.000 m. Pe întreaga sa perioada de evoluie, cu unele mici oscilaii, bazinugetic a avut mărime aproape constantă, iar în cuprinsul său au luat naştere depozite în facievariabil de la marin neritic în Cretacicul superior şi Paleogen, lagunar cu sare şi gipsuri îMiocenul inferior, facies de apă sălcie în Sarmaian până la faciesul de apă dulce în Pliocen.

În Cuaternarul inferior, Depresiunea Getică a fost complet colmatată şi transformată î

uscat. Sectorul Valah al Platformei Moesice înglobează în alcătuirea sa geologică un etastructural inferior numit soclu şi unul superior reprezentat de cuvertura sedimentară. Soclul de ticristalin mezo şi epimetamorfic este străpuns de roci magmatice (granie, granodiorite, dioritcuarifere şi gabbrouri) în timp ce în cuvertura sedimentară se recunosc ciclurile Ordovician Carbonifer mediu, Permian terminal- Triasic, Jurasic mediu-Cretacic şi Badenian-Cuaternar.

Incinta CE Rovinari se desfăşoară paralel cu albia râului Jiu regularizat, învecinându-se lvest cu drumul naional DN 66 şi în partea de Nord cu oraşului Rovinari – judeul Gorj.

Racordul rutier la drumurile din incintă se realizează din DN 66.

Amplasarea incintei în teritoriu este prezentată în planul de încadrare în teritoriu scar

1:5000, cod I-294.224.004-P0-001.

Seismicitatea amplasamentului

Suprafaa analizată este afectată de cutremurele de pământ legate de zona labilă Vranceacare sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub scoară, în mantaua superioară, lcirca 80-180 km adâncime, şi care eliberează o cantitate enormă de energie, fiind cutremure destude frecvente, care la circa 50 de ani generează un cutremur devastator (cu magnitudinea de 7).

Trebuie mentionate in zona si cutremure cu magnitudine scazuta (mai mica de 5), cuepicentre in zona Targu Jiu si Dragotesti.

Conform normativului P100-92 şi STAS11100/1-93, sectorul studiat este amplasat în zonaseismică E, gradul 7 având ks = 0,12 şi perioada de col Tc = 1,0 sec.

4.4.2 Impactul prognozat

În ceea ce priveşte poluarea subsolului prin infiltrarea cu diferite substane poluante, atâpentru etapa de construcie montaj cât şi în exploatarea noilor echipamente montate nu voexista infiltraii de substane poluante pentru subsol.




Pag. 127

Lucrările de realizare a instalaiei de desulfurare aferentă blocului energetic nr.5 se vorealiza pe amplasamentul existent al centralei electrice, deci nu vor fi influenate alte zonneafectate până în prezent de instalaii sau construcii.


Deoarece investiia propusă nu va afecta negativ subsolul din zona analizată, nu sunnecesare măsuri de diminuare a impactului, deoarece nu s-a evideniat o poluare semnificativăacestuia, prin activitatea care s-a desfăşurat până în prezent.




Pag. 128

4.5 Biodiversitatea

4.5.1 Date generale

Pentru conservarea patrimoniului său natural, Uniunea Europeană promovează c

instrument principal dezvoltarea unei reele de arii de conservare a naturii care să acopere ărilmembre UE, dar să aibă în vedere şi ările candidate la UE.

Aceasta este re eaua Ecologic ă European ă Natura 2000 , denumită şi după orizontul dtimp în care a fost planificată implementarea ei.

Pe scurt, Natura 2000 este o reea ecologică de arii speciale de conservare (SpeciaAreas of Conservation) – constituite conform Directivei Habitate şi arii de protecie specialavifaunistică (Special Protection Areas) şi constituite conform Directivei Păsări.

Aşadar reeaua este alcătuită din:

Arii de protec ie Special ă Avifaunistic ă (SPA) pentru protecia păsărilor sălbatice;

Situri de Importan ă Comunitar ă (SCI ) pentru protecia unor specii de floră şi faună, dar şhabitate.

La nivelul judeului Gorj au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate de interecomunitar in baza cărora a fost constituită Reeaua Ecologică Europeană Natura 2000, dupcum urmează :

• 2 tipuri de habitate costiere, marine si de dune :

1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice;

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae şi/sa

Isoëto-Nanojuncetea;

• 4 tipuri de habitate de ape dulci :

3220 - Vegetaie herbacee de pe malurile râurilor montane;

3230 - Vegetaie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane;

3240 - Vegetaie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane;

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri şi Bidention;

• 16 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;

4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;

4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix;

40A0* - Tufărişuri subcontinentale peri-panonice;

6110* - Comunităi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi;




Pag. 129

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;

6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine;

6190 - Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis);

6210* - Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (FestucBrometalia);

6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;

6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri;

6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);

6430 - Comunităi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şalpin;

6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii;

6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);

6520 - Fânee montane;

• 1 tip de habitat din turbarii si mlastini

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

• 6 tipuri de habitate de stancarii si pesteri

8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae

şi Galeopsietalia ladani);

8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpi(Thlaspietea rotundifolii);

8160* - Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan;

8210 - Versani stâncoşi cu vegetaie chasmofitică pe roci calcaroase;

8220 - Versani stâncoşi cu vegetaie chasmofitică pe roci silicioase;

8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis;

• 17 tipuri de habitate de padure

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotişuri şi ravene;




Pag. 130

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanaeSalicion albae);

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);

91I0* - Vegetaie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.;

91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);

91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;

91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen;

9260 - Vegetaie forestieră cu Castanea sativa;

92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

9530* - Vegetaie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. Banatica

Flora

Conditiile fizico-geografice caracteristice regiunii au determinat incadrarea pe zone dvegetatie, astfel:

- zona pădurilor de foioase – ocupa suprafete relativ intinse in regiune;- vegetatia azonala – apare in lungul vailor raurilor si in cadrul asezarilor umane.

Zona padurilor de foioase – este formata in principal din păduri de garnită (Quercufrainetto ), cer (Quercus cerris ), si gorun (Quercus petraea ), facând trecerea spre padurile dizonele de deal, fiind risipite in areale insulare printre culturi agricole. Tot aici apar si şleauri dstejar, cu carpen si tei, la extremitatea sudică a zonei.

In unele locuri pădurile alternează cu livezi si pajisti colinare, secundare, in care seevidentiază Festuca rubra si Nardus stricta .

Vegetatia azonală – apare in luncile râurilor principale, unde se dezvoltă: pajişti cu iarbalbastră (Molinia caerulea ), Medicago falcata, Alopecurus pratense, Agrostis stolonifera şzăvoaie cu arin negru, Populus nigra, Populus alba, Salix alba, Salix fragilis, Salix purpurea etc.

Fauna

Fauna tipică pentru zona analizată se incadrează in următoarele domenii:

- domeniul faunei padurilor de foioase;




Pag. 131

- domeniul faunei luncilor;

- domeniul faunei acvatice.

Lumea animală ce populeaza pădurile de foioase se evidentiază prin: căprioara, veveriaiepurele, vulpea, mistretul, unele rozatoare, vipera cu corn, scorpionul, alunarul, cocosul demunte, sturzul, mierla, privighetoarea, ciocanitoarea, sitarul etc, precum si specii ubicviste cumsunt - vrabia, cioara si turturica.

In lunci şi in parte in terenurile agricole mamiferele caracteristice sunt rozatoarele, intrecare mai răspandite sunt – popandaul si harciogul, urmate de iepurele de câmp. Dintre carnivoraici apar dihorul, vulpea, si viezurele. Păsările sunt reprezentate in special prin – prepeliăpotarniche, graur, ciocârlie etc.

Fauna acvatica a raurilor din regiune se incadrează in două mari zone – zona lipanului şmoioagei, la altitudini mai mari şi – zona mrenei, la altitudini mai mici. In zonele umede (baltiapar reptile si gasteropode specifice acestor biotopuri.


Proiectul de realizare a instalaiei de desulfurare a gazelor de ardere pentru blocuenergetic nr.5 este un proiect menit să reducă impactul instalaiilor termoenergetice asuprmediului prin reducerea coninutului de SO2 în gazele de ardere. Prin urmare efectul prognozaal realizării proiectului asupra vegetaiei şi faunei din zona înconjurătoare nu poate fi decât unubenefic prin creşterea calităii aerului.


În condiiile în care CE Rovinari este amplasată la o distană de cca. 10 km de CuloaruJiului (arie protejate – NATURA 2000) funcionarea după realizarea investiiei a bloculuenergetic nr.5 va duce la o reducere semnificativă a poluării cu SO2 faă de situaia actual îmbunătăind calitatea mediului înconjurător.

Prin urmare nu se impun măsuri speciale de diminuare a impactului asupra biodivesrsită în zona înconjurătoare.




Pag. 132

4.5.4 H ăr i

Figura nr. 2 Amplasarea SCI şi SPA pe teritoriul jude ului Gorj




Pag. 133

F o r m u l a r c o d : F I L 4 2 - 0 0 2 - 0 3 A c . 0

4.6 Peisajul

4.6.1 Date generale

Lucrările de realizare a instalaiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 5 au ca sco

respectarea legislaiei de mediu privind imbunătăirea calităii aerului prin reducerea emisiilor dSO2 evacuate la coşul de fum. Aceste lucrări se vor efectua în incinta centralei existente şi nu vomodifica peisajul.

Pentru amplasarea noilor echipamente au fost realizate mai multe construcii de tip halăstaia pompe absorber, staia de suflante de aer de oxidare, staia de pompe suspensie calcaprevăzute cu utilităi şi instalaii specifice precum: iluminat, ventilaie, încălzire, telecomunicaietc.

La stabilirea soluiilor s-a urmărit asigurarea condiiilor optime de desfăşurare a proceselotehnologice şi a activităii personalului în condiiile respectării prevederilor legislaiei, normelor şnormativelor în vigoare privind îndeplinirea cerinelor eseniale de calitate şi mediu.

Tabel nr. 4. 6.1.1Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafaa (m2)

Înainte depunerea înaplicare aproiectului

După punerea înaplicare aproiectului

Recultivată

În agricultură:- teren arabil- grădini- păşuni

- - -

Păduri - - -

Drumuri - - -Zone construite (curi, suprafaă construită)

5 500 m2 5 500 m2* -

Ape - - -Alte terenuri:

- vegetaie plantată - zone umede- teren deteriorat- teren nefolosit

- - -

TOTAL: 5 500 m2 5 500 m2 -


Instalaia de desulfurare nu va conduce la o degradare a peisajului, inând cont damplasarea acesteia pe o platformă industrială existentă ba chiar va avea un efect pozitiv pri încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de influena emisiilor de SO2.

Nu apar costuri sociale externe, care ar putea fi reprezentate de pierderea de produciagricolă datorată utilizării diferite a terenului deoarece nu sunt utilizate noi terenuri pentrudepozitarea gipsului rezultat din proces.




Pag. 134



Zona studiată este învecinată cu alte zone în care se desfăşoară activităi industriale şagricole, prin urmare putem afirma că instalaia de desulfurare aferentă blocului energetic nr.

se va încadra în peisajul existent. De asemenea construcia instalaiilor industriale modernimplementează concepte de arhitectură tehnologică, pentru a genera un impact vizual mai plăcuşi imaginea unei industrii curate şi prospere.

4.7 Mediul social şi economic

4.7.1 Date generale

Judeul Gorj are o populaie de 378871 locuitori (01 iulie 2008), densitatea fiind de 67,63locuitori/km2.

Asezările umane din zonă sunt tipic rurale si sunt localizate, in marea lor majoritate, llimita dealurilor, in zona de contact cu Lunca Jiului si in lungul văilor mai mici. Datorită exploatărbogaiilor naturale din zonă, aceste aşezări au in prezent un profil agro-industrial.

Asezările umane din zonă de dealuri au o structură predominant răsfirată, intră icategoria satelor de mărime mică şi foarte mică, frecvena cea mai mare revenind celor ce au i jur de 500 locuitori. Spre deosebire de acestea, asezările de la limita dealurilor cu Lunca Jiuluau structuri de la răsfirate până la adunate sau chiar compacte, încadrându-se in grupa satelomijlocii, cu populatie intre 500 – 1500 locuitori.

Aşezările umane din zona au in general un aspect liniar, structura lor fiind influenată d

căile rutiere şi de văile râurilor.

Centre urbane polarizatoare

În judeul Gorj există 2 municipii: Tg-Jiu şi Motru şi 7 oraşe: Bumbeşti-Jiu, Novaci, RovinarTârgu-Cărbuneşti, icleni, Tismana , Turceni.

Principalul centru urban polarizator din zonă este Rovinari, acesta atragând un numă însemnat de persoane pentru locuri de muncă, şi reprezentand principalul centru de alimentarcu produse de uz casnic si industrial a satelor din zona analizată.

Ocuparea for ei de munc ă

Structura populaiei active a zonei, pe principalele tipuri de activităi socio–economice s-schimbat odată cu descoperirea şi punerea in exploatare a resurselor de cărbune şi petrol.

Dacă înainte de începerea exploatării resurselor minerale în zonă, populaia ocupată iagricultură era dominantă (peste 90 % din populatia activa), odata cu inceperea activităilor dexploatare si până in prezent aceasta se încadrează in clasa de activitai agricole ne




Pag. 135


preponderente, cu circa 70 % din populaia activă ocupată direct in agricultură, cu 15 - 20 %ocupată in exploatarea resurselor minerale si restul de 5 % in activitatile anexe.

Pentru orasul Rovinari ponerea cea mai mare o au industria extractivă (42%); industriprelucrătoare (20%); construciile si transporturile cu circa 10%, precum si comerul (7%) ş

industria energetică (5%).

Tabel nr. 4.7.1.1

Structura populatiei

Localitatea

(comuna +satelecomponente)

Numar totalde locuitori

Populatieactiva total

Populaie

activabarbati

Populaie

activafemei

Populatieinactivatotal

Rovinari / oras 13.335 6.735 4.343 2.392 6.600

Balteni 7.911 3.461 1.964 1.497 4.450Farcasesti 4.117 1.845 967 878 2.272

Dragutesti 4943 2407 1202 1205 2536

Cilnic 2433 1008 524 484 1425

Telesti 2596 1259 619 640 1337


Execuia instalaiei de desulfurare pentru blocul energetic nr.5 din cadrul CE Rovinari vavea un efect benefic asupra populaiei prin creşterea calităii aerului ca urmare a diminuăr

cantităii de SO2 evacuate în atmosferă şi prin crearea de noi locuri de muncă.Deoarece proiectul privind implementarea unei instalaii de desulfurare a gazelor d

ardere la blocul nr. 5 din C.E. Rovinari are ca scop reducerea impactului asupra mediului, nu seestimează costuri sociale rezultate din impactul asupra mediului.

Principalul beneficiu de mediu al proiectului este reducerea efectelor negative (daunelorale emisiei de SO2 asupra sănătăii personalului centralelor şi a rezidenilor din regiune.

Cuantificarea valorică a acestui beneficiu are la bază rezultatele studiului “Externalities oEnergy: Extension of accounting framework and Policy Applications” 2005, proiect finanat dComisia Europeana prin Programul EESD. Studiul a utilizat metodologia ExternE de determinara costurilor externe aferente producerii

şi consumului de energie.

Costul extern al eliminării la coş a unei tone de SO2 este, conform acestui studiu, d2939 euro/t SO2 ieşită la coş. Acest cost include intregul lant al producerii energiei (producerecombustibilului, transportul la centrală, etc). Având în vedere că procentul costurilor externaferente strict producerii energiei electrice sunt de cca. 45% din costul extern total, rezultăpentru activitatea de producere a energiei electrice, un cost extern de 1322 Euro/tonă SO2.

Acest cost adaptat la condiiile specifice economiei româneşti ne conduce la a spune ceconomiile de cheltuieli cu serviciile medicale acordate populaiei datorită reducerii emisiilor dSO2 este de aproximativ 578,05 Euro/t SO2 redusă la nivelul anului 2010.




Pag. 136


Beneficii externe anuale (sociale şi legate de impactul emisiilor de SO2 asupra mediului şasupra sănătăii locuitorilor din zonă) cuantificabile valoric, datorate reducerii emisiilor de SOsunt de aproximativ 29204 mii euro/an.

Beneficii ne-monetare incluzând aspecte de mediu care nu au putut fi cuantificate valoric

pentru proiectul privind implementarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere la blocunr. 5 din C.E. Rovinari sunt:

- Creşterea produciilor din agricultură prin evitarea ploilor acide;

- Încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de influena emisiilor dSO2;

- Atragerea de investitori locali / străini, interesai în valorificarea gipsului rezultat diprocesul de desulfurare;

- Meninerea politicilor guvernamentale privind restructurarea sectorului minier şi evitare

cheltuielilor suplimentare determinate de redefinirea acestei politici în cazul în care nu serealizează investiia şi blocul energetic nr. 5 din C.E. Rovinari s-ar închide.

În plus, din punct de vedere al beneficiilor sociale aduse de realizarea proiectului se poatespune că impactul proiectului este cu atât mai evident cu cât se evită disponibilizarea dpersonal în sectorul minier prin meninerea în funciune a capacităilor miniere care asigurcombustibilul necesar funcionarii blocului energetic nr. 5 din C.E. Rovinari.

4.8 Condiii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Gorjul este o zonă etnografică importantă, identificată de obicei cu un teritoriu mai musau mai puin delimitat administrativ in decursul timpurilor, având un puternic specific local icadrul căruia se manifestă multe diferenieri.

Regiunea nordică a Gorjului, impărtită natural in lungi faşii de pământ care coboardinspre Tg.Jiu reprezintă o veche vatră moşnenească. Din punct de vedere etnografic Gorjul sprezintă ca o unitate cu specific aparte. Tinutul este mai degrabă sarac dar cunoaşte o mardensitate de asezări; cele mai multe mici, numeroase fiind asezările de moşneni (nume datăranilor liberi din vechea ară Românească).

Pe plaiurile Gorjului, s-a dezvoltat una din cele mai frumoase arhitecturi taranesti locale

Străvechi tradiii constructive şi de artă s-au păstrat de-a lungul nenumăratelor generaii dmeşteri constructori. Aceste tradiii au fost aplicate pe cel mai nobil material lemnos deconstructii, lemnul de stejar.

Arhitectura zonei impresionează atât prin proporiile sale cât si prin decor. Folosind lemnude stejar sub forma cununilor orizontale de barne asezate pe tălpile uriaşe, numite “ursi” sa“grosi“ mesterii au format pereti incheiati in “cheotori“.

Acoperamantul in patru ape este invelit in sindrila “prastila“ lungă si frumos tăiată, coamterminandu-se cu “ciocarlani“ si cu “tepi“ ciopliti la cele doua capete ale acoperisului. Prispele




Pag. 137


largi cu balustradă si stâlpi cioplii in volume geometrice, iar fruntarele, cosoroabele si elsculptate se sprijina pe grinzi terminate in cap de cal stilizat.

Printre nestematele arhitecturii din zonă se numară casa renumitului Antonie Mogoadusă la Bucureşti si aflată in prezent la Muzeul ăranului Român. In interiorul caselor s

găseste un mobilier cu decor geometric scrijelit (lăzi de zestre, dulăpioare, icoane); tesăturile dlâna in “vriste“ sau dungi cu motive geometrice alese sunt armonios colorate.

Faima Gorjului a fost mare si datorita bisericilor de lemn construite cu mare maiestrie cumsunt cele din: Somanesti, Bradiceni. Bumbesti. Pistesti, Zorlesti, Bengesti, CampofenDragutesti, Farcasesti s.a., cunoscute pentru arhitectura deosebita si prezentarea ctitoriloimbrăcai in costume populare in pictura interioară.

Numeroase mestesuguri au contribuit la mărirea veniturilor destul de modeste obtinutdintr-o agricultură deficitară datorită solului neproductiv. Secole de-a rândul economitărănească a zonei a fost diversificată. Agricultura, pomicultura, şi partial viticultura au fos

practicate in asociere cu creşterea vitelor şi cu mesteşugurile. Olăritul, cioplitul lemnulufierăritul, tesutul si cusutul au fost practicate pe scară largă.

Exploatarea carboniferă de la Rovinari a afectat puternic negativ peisajul gorjenesoferind o privelişte selenară. Prin construirea barajului Rovinari a fost strămutat satul Ceaurlocul unde a trăit şi a creat celebrul mester Mogos.

Acesta a fost inceputul transformarilor marcând comunele Ticleni si Rovinari altă datasezări rurale obişnuite in centre muncitoresti cu populaia ocupată in special in petrol si minerit.

Schimbarea ocupaiilor, ritmul rapid de dezvoltare, venirea unor populatii alogene acontribuit la schimbarea universului local şi in consecină la transformarea concepiei cu privire l

locuină, imbracăminte in general la tot ceea ce inseamnă trăire.

Reabilitarea ecologică a zonei va fi un proces de foarte lungă durată pe care este dificil sil estimăm in termeni de timp si mijloace.




Pag. 138


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Pentru atingerea obiectivelor proiectului de investiii au fost analizate mai multe scenarluând în considera

ie func

ionarea grupurilor energetice din cadrul CE Rovinari cu

şi f

ăr

instalaii de desulfurare a gazelor de ardere.

Realizarea obiectivului de investiii permite conformarea blocului nr. 5 din cadrul CERovinari la cerinele de mediu impuse de Uniunea Europeană privind emisiile de SO2 pentrcare a fost acordată o perioadă de tranziie până la data de 31.12.2011.

Obiectivele investiieiObiectivele principale ale proiectului sunt următoarele:• Minimizarea impactului negativ asupra mediului, prin reducerea emisiilor de SO2 c

8,4 tone/h, respectiv 47385,84 tone anual (valoare medie pe perioada de functionare

de 15 ani)• Respectarea angajamentelor de mediu asumate de România, prin reducerea emisiilo

de SO2 , la valori sub 200 mg/Nm3 • Introducerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) şi a tehnologiilor modern

pentru reducerea emisiilor poluante de SO2 • Crearea de noi locuri de muncă şi meninerea celor existente: se estimează creare

unui număr de 17 noi locuri de muncă

Perioada de referină este de 17 de ani, din care 2 ani perioada de construc ii-montaj ş15 ani perioada de exploatare. Scenariile sunt fundamentate pe date de funcionare (înregistrăorare) din ultimii ani, dar şi pe previziuni privind functionarea grupurilor energetice conformstudiilor de fezabilitate realizate.

Scenariile analizate au fost definite luînd în considerare toate prevederile directivelor UEşi ale legislaiei naionale, în vigoare, precum şi strategiile naionale, regionale şi localereferitoare la sectorul energetic, protecia mediului (îmbunătăirea factorilor de mediu) şi ddezvoltare socio-economică.

Scenarii propuseAnaliza opiunilor urmăreşte identificarea celei mai potrivite soluii în vederea atinger

obiectivelor specifice ale proiectului.S-au avut în vedere următoarele opiuni:

Scenariul nr.1 - Funcionarea în continuare a blocului nr.5 fără implementarea unor măsude reducere a emisiilor de SO2

Scenariul nr. 2 - Închiderea blocului nr. 5 şi implementarea unui bloc nou de putere similarcu funcionare pe lignit, prevăzut cu instalaie de desulfurare

Scenariul nr. 3 - Implementarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere la blocunr. 5




Pag. 139


Scenariul nr. 4 - Conversia cazanului de abur de la blocul nr. 5 la funcionarea 100% pgaze naturale.

Pentru cele 4 scenarii identificate a fost realizată o analiză multicriterială având drept scodeterminarea unei ierarhizări a acestora pe baza unor criterii definitorii pentru proiect, dar ş

eliminarea unora dintre opiunile a căror aplicabilitate practică este greu de realizat sau care nconcordă cu contextul de desfăşurare a activităii C.E. Rovinari.Rezultatele metodei multicriteriale au pus în evidenă primele 2 opiuni pentru reducere

emisiilor de SO2, ca opiuni viabile, şi anume:• Scenariul nr. 3 - Implementarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere l

blocul nr. 5• Scenariul nr. 2 - Închiderea blocului nr. 5 şi implementarea unui bloc nou de puter

similară cu funcionare pe lignit, prevăzut cu instalaie de desulfurare.

Scenariul nr. 4 - Conversia cazanului de abur de la blocul nr. 5 la funcionarea 100% p

gaze naturale, situată pe locul al treilea a fost eliminată din comparaie fiind considerată complenerealistă. Punerea în practică a acestei opiuni implică realizarea unor investiii importante atâpentru modificarea cazanului de abur cât şi pentru asigurarea alimentării cu gaze a acestuirespectiv: realizarea unei conducte de transport a gazelor pe o distană de cca. 20 kmmodernizarea şi adaptarea staiei de distribuie a gazelor.

Pentru cele 2 opiuni rezultate în urma analizei multicriteriale (Scenariul nr. 2, Scenariunr. 3) a fost elaborată o analiză comparativă financiară incrementală a investiiei în vederedeterminării opiunii finale. De asemenea, a rămas în analiză ca bază comună de comparaipentru cele 2 opiuni şi Scenariul nr. 1.

Astfel, în cadrul analizei comparative financiare, au fost definite două scenarii pentru carau fost calculate fluxurile de numerar:

- Scenariul „cu proiect”, asimilat pe rând următoarelor opiuni:• Scenariul nr. 2: Închiderea blocului nr. 5 şi implementarea unui bloc nou de puter

similară cu funcionare pe lignit, prevăzut cu instalaie de desulfurare – pe actuallocaie a blocului nr. 5;

• Scenariul nr. 3: Implementarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere lblocul nr. 5;

- Scenariul „fără proiect” (folosit ca bază de comparaie), asimilat Scenariul nr. 1Funcionarea în continuare a blocului energetic nr.5 fără implementarea unor măsuri de reducer

a emisiilor de SO2. Concluziile finale ale analizei financiare evideniază faptul că păstrarea actualulu

bloc nr.5 în funciune pentru încă 100000 ore de funcionare (cca. 15 ani) şi implementareunei instalaii de desulfurare a gazelor este opiunea cea mai favorabilă pentru blocul nr.din cadrul C.E. Rovinari.




Pag. 140


5.2 Analiza comparativă multicriterială a scenariilor propuse

În vederea comparării celor trei scenarii propuse din punct de vedere al efecteloeconomice, sociale şi de mediu se realizează o analiză multicriterială, în baza următoarelocriterii:

Criterii de mediu:

Reducerea de emisii de CO2 raportată la energia echivalentă produsă

Reducerea poluării distribuite în zonele de locuine

Criterii sociale: aspecte sociale, estimându-se procentual nivelul impactului scenariuluasupra populaiei, şi anume:

Impactul lucrărilor de realizare a investiiei asupra stării de bine a populaiei

Impactului costului investiiei directe asupra situaiei economice a populaiei

Criterii financiare:

Nivelul investiiei

In scopul evidenierii importanei realizării proiectului au fost considerate spre analizdouă scenarii:

- Scenariul „cu proiect” , respectiv implementarea unei instalaii de desulfurare a gazelode ardere la blocul nr. 5;

- Scenariul „fără proiect” (folosit ca bază de comparaie), respectiv funcionarea îcontinuare a blocului energetic nr. 5 fără implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor d

SO2. Scenariul „cu proiect” are în vedere implementarea unei instalaii de desulfurare gazelor de ardere la blocul nr. 5 din C.E. Rovinari în scopul reducerii emisiilor de SO2 şconformării la legislaia de mediu în vigoare.

Scenariul „fără proiect” are în vedere păstrarea situaiei actuale cu meniunea că dupdata de 31.12. 2011, conform normelor şi reglementărilor europene, blocul energetic poate oprit din funcionare definitiv.

Funcionarea în continuare a blocului energetic nr. 5 fără implementarea unor măsuri dreducere a emisiilor de SO2 este o opiune ipotetică, dezvoltată în conformitate cu recomandărilComisiei Europene din „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects – Structura

Funds, Cohesion fund and Instrument for Pre-Accession” (Final report 16/06/2008).




Pag. 141


Ipotezele de bază avute în vedere la evaluarea scenariilor, sunt prezentate sintetic îtabelul următor:

Scenariul „cu proiect” Scenariul „fără proiect”

Orizontul

de timp

Durata de analiză este de 17 de ani, din

care 2 ani pentru realizarea investiiei şi15 ani pentru operare comercială.

Durata de exploatare a blocului nr. 5după punerea în funciune a IDG va fide încă 15 ani (cca. 100000 ore defuncionare), conform declaraiilorbeneficiarului, pe baza documentelor deevaluare realizate de către firmespecializate.

Durata de analiză este de 17 ani.

Scenariul „fără proiect” este considerat afi unul ipotetic, care prevede funcionarea în continuare a blocului energetic nr. 5fără implementarea unor măsuri dereducere a emisiilor de SO2 . Astfel, deşinu se realizează conformarea la cerinelede mediu, blocul energetic va continua să funcioneze şi dupa 31.12.2011.

Cantitatea

de energieelectrica

produsă

Cantitatea de energie electrică produsă este corelată cu cererea de energieelectrică la nivelul sistemului şi cu programele de reparaii curente şi capitale.

Cantitatea de energie electrică produsă este estimată în perioada 2012-2026 între 2058,3 GWh/an şi 1735,6GWh/an.

Cantitatea de energie electrică produsă este estimată în perioada 2012-2026 între 2058,3 GWh/an şi 1735,6 GWh/an.

Cantitatea

de energie

electrică

livrată

Cantitatea de energie electrică livrată este dependentă de consumul deservicii interne electrice al centralei,care include şi energia electrică necesară funcionării IDG.

Cantitatea de energie electrică livrată este estimată în perioada 2012-2026

între 1868,7 GWh/an şi 1569,6GWh/an.

Cantitatea de energie electrică livrată este dependentă de consumul de serviciiinterne electrice al centralei.

Cantitatea de energie electrică livrată este estimată în perioada 2012-2026 între 1926,1 GWh/an şi 1624,2 GWh/an.

Venituri Intrucât proiectul de implementare aIDG la blocul energetic nr. 5 din CERovinari nu este un proiect generatorde venituri, veniturile luate înconsiderare în analiza financiară suntcele care apar la proprietarulinfrastructurii datorită funcionăriiblocului nr. 5.

Astfel, s-au luat în considerare veniturilerealizate din vânzarea energiei

electrice.

Sunt luate în considerare veniturirealizate din vânzarea energiei electricepe toată perioada de analiză.

Cheltuieli

de exploatare

Următoarele categorii de cheltuieli deexploatare aferente blocului energeticnr. 5 sunt luate în considerare:

• cheltuieli cu combustibilul• cheltuieli cu achiziionarea

certificatelor de emisii de CO2 • alte cheltuieli variabile• cheltuieli pentru întreinere şi

reparaii

Următoarele categorii de cheltuieli deexploatare aferente blocului energetic nr.5 sunt luate în considerare:

• cheltuieli cu combustibilul• cheltuieli cu achiziionarea

certificatelor de emisii de CO2 • alte cheltuieli variabile• cheltuieli pentru întreinere şi reparaii• alte costuri fixe




Pag. 142


Scenariul „cu proiect” Scenariul „fără proiect”

• alte costuri fixe• cheltuieli cu munca vieUrmătoarele categorii de cheltuieli deexploatare aferente IDG sunt luate înconsiderare:

• Cheltuielile cu calcarul• Cheltuieli cu apa de proces• cheltuieli cu achiziionarea

certificatelor de emisii de CO2 pentru cantitatea suplimentară deemisii de CO2 aferentă IDG

• Cheltuielile cu reparaiile curente şicapitale

• Cheltuielile cu transportul calcarului• Cheltuieli cu munca vie

• cheltuieli cu munca vie

Preuricertificate CO2

Preurile medii pentru achiziionarea certificatelor de emisii CO2 care vor fi luate înconsiderare în evaluarea costurilor pentru opiunile analizate vor fi cele prognozatede Banca Europeana de Investiii în cadrul documentului „Clean energy for Europe”(www.eib.org) pentru perioada 2010 – 2025, respectiv:

• 25 - 40 Euro/certificat (t CO2) pentru perioada 2010 – 2025 – crestereliniară

• pre constant după 2025

Rata de

actualizare

financiară

5% rata recomandată de Comisia Europeană pentru perioada 2007 - 2013

5.3 Prezentarea opiunilor analizate

În cadrul scenariului „cu proiect” s-au comparat trei metodele de desulfurare alese dintrcele dezvoltate la nivel de exploatare comercială pe plan mondial dovedite prin listă de referinecu aplicare în centralele electrice funcionând cu combustibil solid.

Au fost analizate comparativ următoarele variante de tehnologii de desulfurare:

- Varianta 1 - Metoda de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul;

- Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins;

- Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscată.

Rezultatele analizei comparative a metodelor de desulfurare au pus în eviden ă faptul cVarianta 1 – Metoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind c

reactiv calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5.

Deşi costurile iniiale privind investiia sunt mai mari în cazul variantei propuse, costurilde exploatare şi ale reactivului folosit sunt semnificativ mai scăzute, per ansamblu, pe perioadde funcionare a instalaiei.




Pag. 143


Avantajele scenariului recomandat

În prezent, la nivel mondial tehnologia de desulfurare a gazelor de ardere propusă şanume metoda umedă cu calcar este cea mai des întâlnită în centralele electrice, reprezentânsoluia optimă atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic.


- reactivul (absorbantul) calcar nu este toxic, nu este coroziv, este uşor de depozitat şmanipulat, ieftin şi se găseşte din abundenă;

- procesul este simplu ceea ce permite o exploatare uşoară;

- procesul nu provoacă poluare secundară;

- produsul secundar, gipsul, este un deşeu nepericulos care se poate depozita împreuncu zgura şi cenuşa, de preferabil prin tehnologia fluidului dens;

- prousul secundar (gipsul) are o calitate corespunzătoare valorificării ca material dconstrucie şi/sau fabricarea panourilor de gips-carton;

- costurile de exploatare sunt relativ reduse.

Concluziile analizei scenariilorIn scopul evidenierii importanei realizării proiectului au fost considerate două scenari

respectiv:- Scenariul „cu proiect” , respectiv implementarea unei instalaii de desulfurare a gazelo

de ardere la blocul nr. 5;

- Scenariul „fără proiect” (folosit ca bază de comparaie), respectiv funcionarea îcontinuare a blocului energetic nr. 5 fără implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor dSO2.

Din punct de vedere macroeconomic, scenariul „fără proiect” permite păstrarea nivelulude poluare în regiune, cu impact negativ asupra sănătăii populaiei, produciei agricole etc.

Scenariul „cu proiect” presupune montarea unei instalaii de desulfurare a gazelor dardere (cu auxiliarele aferente) la blocul nr. 5 din C.E. Rovinari, în vederea conformării lcerinele de mediu impuse de Uniunea Europeană privind emisiile de SO2. Pentru conformarela cerinele de mediu, a fost acordată o perioadă de tranziie până la data de 31.12.2011.

Din punct de vedere macroeconomic, promovarea proiectului va elimina dezavantajel

menionate la situaia „fără proiect”. Astfel, prin realizarea proiectului pot fi puse în evidenurmătoarele avantaje:

- Creşterea calităii aerului în regiune prin reducerea emisiilor de SO2, cu efecte directasupra sănătăii populaiei;

- Creşterea produciilor din agricultură prin evitarea ploilor acide;- Încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de influena emisiilor d

SO2;




Pag. 144


- Atragerea de investitori locali / străini, interesai în valorificarea gipsului rezultat diprocesul de desulfurare;

- Meninerea politicilor guvernamentale privind restructurarea sectorului minier şi evitarecheltuielilor suplimentare determinate de redefinirea acestei politici în cazul în care nu se

realizează investiia şi blocul energetic nr. 5 din C.E. Rovinari s-ar închide.




Pag. 145



6. MONITORIZAREA

În domeniul monitorizării Comunitatea Europeană a pus la dispoziie o documentai

teoretică şi metodologică în ceea ce privesc tehnicile de prelevare şi monitorizare.Din informaiile BREF pentru monitorizare reies următoarele recomandări:

asupra cerinelor şi frecvenelor prelevărilor, analizelor şi tipului de monitoring necesaracestea fiind specifice fiecărui tip de proces;

cu privire la scopul şi frecvena (continuu sau discontinuu) a monitorizării fluxurilor →

monitorizarea, trebuie făcută în timpul funcionarii (pornire, operare normală şi opriraccidentală).

Sistemul de monitoring trebuie să permită un control adecvat atât al procesului tehnologicât şi al emisiilor de substane poluante.

Unele elemente ale sistemului de monitorizare pot include:

monitorizarea continuă sau periodică a emisiilor de substanelor poluante;

calibrarea şi intercalibrarea cu regularitate a echipamentelor de măsurare;

verificarea periodică a măsurătorilor prin realizarea de măsurători comparative simultane.

Documentele de referina BAT - BREF specifică că un număr redus de măsurători, şi lintervale mari de timp nu pot da o imagine reală asupra emisiilor. Cuantificarea emisiilor trebuisă se bazeze pe un monitoring propriu care să aibă la bază şi un bilan masic complet, luând îconsiderare toate materiile care întră în proces şi care rezultă din proces.

Monitorizarea activităii instalaiilor de pe amplasamentul SC CE Rovinari SA se vefectua prin două tipuri de aciuni:

supraveghere din partea organelor abilitate (serviciul ACC din cadrul ARPM Craiova şComisariatul Judeean al Gărzii Naionale de Mediu, Inspecia Apelor, Inspectoratupentru Situaii de Urgenă, Inspecie Sanitară, Inspectoratul de Stat în Construcii) şi catribuii de control;

automonitoring, constând în: monitoring-ul emisiilor; monitoring-ul tehnologic/ monitoringul variabilelor de proces şi monitoring-ul post închidere.

Automonitorizarea în faza de exploatare are ca scop verificarea conformării cu condiiilimpuse de autorităile competente şi de legislaia de mediu în vigoare.

Automonitorizarea are următoarele componente:

monitorizarea emisiilor în gazele de ardere provenite din IMA: SO2, NOx, pulberi, COCO2.

monitorizarea emisiilor în apa evacuată;

monitorizarea emisiilor în sol;




Pag. 146



monitorizarea deşeurilor generate;

monitorizarea zgomotului şi vibraiilor;

monitorizarea în perioadele de funcionare anormală.

Monitoring-ul tehnologic este o aciune distinctă şi are ca scop verificarea periodicăstării şi funcionării instalaiilor de pe platforma industrială a SC CE Rovinari SA, respectiv:

Verificarea permanentă a stării de funcionare a tuturor componentelor activităii:

operaiunile de alimentare şi depozitare a materiilor prime şi auxiliare;

funcionarea cazanelor şi generatoarelor;

funcionarea electrofiltrelor şi a altor instalii de reinere a poluanilor;

funcionarea sistemului de transport hidraulic al zgurei şi cenuşii, precum şi produselor finale de la instalaia de desulfurare la depozitul existent în incinta CE

Rovinari Industrie; starea traseelor de apă caldă.

Urmărirea gradului de tasare a terenului:

comportarea construciilor;

apariia unor tasări difereniale şi stabilirea măsurilor de prevenire a lor.

Controlul intrărilor şi ieşirilor de deşeuri

verificarea documentelor care însoesc intrările şi ieşirile de deşeuri.

Monitorizarea calităii mediului pe amplasamentul SC CE Rovinari SA se realizează pentrtoi factorii de mediu, în conformitate cu condiiile din Autorizaia Integrată de Mediu n12/19.04.2006, emisă de ARPM Craiova.

Pentru automonitorizare sunt urmărite concentraiile poluanilor din gazele de ardere (SO2

NOx, pulberi în suspensie, CO, CO2) evacuate la coş, calitatea apelor evacuate în emisar cmăsurarea indicatorilor, calitatea apelor freatice prin recoltarea de probe din forajele realizate peamplasamentul centralei, calitatea solului de pe amplasament şi în împrejurimi. Se efectueazdeterminări ale nivelului de zgomot şi se ine evidena cantităii de deşeuri generate.

6.1 Monitorizarea calităilor apelorAcquis-ul comunitar recomandă monitorizarea continuă cu prelevarea probelo

proporional cu debitul de apă evacuat, dar sunt acceptate şi prelevările de probe proporionalcu debitul, la intervale fixe.

Protecia calităii apelor va avea în vedere monitorizarea evacuărilor de ape uzataferente centralei electrice. Monitorizarea se va face în conformitate cu HG nr. 188/2002 pentraprobarea unor norme privind condiiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzatemodificată şi completată cu HG 352/2005.




Pag. 147



Monitorizarea calităii apelor uzate evacuate se efectuează:

prin analize de laborator, în laboratoarul de specialitate al SC CE Rovinari SA duptehnicile specificate de STAS-urile în vigoare;

cu laboratoare autorizate ale Direcia Apelor Jiu, DSP Gorj.

În urma activităii care se va desfăşura în centrala electrică vor rezulta următoarele tipude ape impurificate: menajere şi pluviale. Debitele de ape uzate evacuate se vor încadra îprevederile din Autorizaia de Gospodărire a Apelor nr. 99/27.05.2009.

Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate din incinta SC CE RovinaSA se va realiza cu frecvena stabilită în Autorizaia Integrată de Mediu nr. 12/19.07.2006 –zilnisau săptămânal, funcie de parametrii care trebuie analizai.

6.2 Monitorizarea emisiilor de substane poluante în gazele de ardere

Instalaia de desulfurare este complet automatizată, cu o cameră de comandă proprie, caparatură de monitorizare a tuturor parametrilor de funcionare (debite, temperaturi, presiuni algazelor de ardere, apei pretratate, suspensiei de calcar, şlamului de gips, aer comprimat, etc.).

De asemenea se vor monitoriza, în conformitate cu legislaia de mediu în vigoare, emisiilde substane poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă prin noul coş de fum, precumşi coninutul de oxigen al acestora. Valorile emisiilor de substane poluante vor fi măsurate îmg/Nm3.

Lucrările de montare a instalaiei de desulfurare la blocul energetic nr. 5 vor avea crezultat respectarea prevederilor din HG nr. 440/2010 şi a Directivei UE 2001/80, precum şcerinele de mediu, care apar în Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (Directiva IED)De asemenea, aceste lucrări de investiii au fost eşalonate în timp astfel încât să se încadreze îtermenul final prevăzut, respectiv 31.12.2011, conform Planului de Implementare pentrDirectiva UE 2001/80, privind limitarea emisiilor anumitor poluani în aer provenii de la instalaiilmari de ardere.

În ceea ce priveşte ceilali factori de mediu, inând cont că instalaia de deuslfurare samplasează în incinta centralei existente – SC CE Rovinari SA, se recomandă ca monitorizareacestora să respecte condiiile impuse prin Autorizaia Integrată de Mediu nr. 12/19.07.2006respectiv:

Sol:

Monitorizarea emisiilor de poluani în sol se va face conform prevederilor Ord. MAPPMnr. 756/1997.

Nivel zgomot:

Nivelul de zgomot la limita incintei SC CE Rovinari SA se va monitoriza de comun acorcu ARPM Craiova;




Pag. 148



Nivelul zgomotului la locurile de muncă, în timpul probelor mecanice şi tehnologice şi îtimpul desfăşurării procesului tehnologic va fi monitorizat periodic.

Gestionarea de şeurilor:

Gestionarea tipurilor de deşeuri generate va fi monitorizată prin scrierea într-un Registrprivind managementul deşeurilor cantităilor de deşeuri generate, a operaiunilor dvalorificare sau depozitare, precum şi a detaliilor privind transporturile/societăile care lpreiau.

Evidena deşeurilor generate va fi inută lunar, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002modificată şi completată de HG nr. 210/2007 şi va conine următoarele informaii: tipudeşeului, codul deşeului, instalaia producătoare, cantitatea produsă, data evacuărdeşeului din instalaie, modul de stocare, modul de tratare, data predării deşeulucantitatea predată către transportator/valorificator/eliminator, date privind expediiilrespinse, date privind orice amestecare a deşeurilor.




Pag. 149



7. SITUAII DE RISC

Principalele accidente sau avarii care pot apărea în zona aferentă instalaiilor ddesulfurare şi a gospodăriilor anexe sunt evacuarea de poluani cu concentraii mai mari decâcele normale, izbucnirea unor incendii, etc.

Noile clădiri, depozite, echipamente şi instalaii vor fi prevăzute cu toate dotaiile necesarprevenirii şi stingerii unui incendiu.

În procesul de desulfurare umedă se vehiculează, în principal, următoarele substane:

- CaCO3, calcarul pentru absorbia SO2, care are o culoare albă şi este sub formă dpulbere din care se prepară suspensie de calcar (30 % parte solidă şi 70% parte lichidă);

- CaSO4 x 2 H2O, produsul secundar rezultat din procesul de absorbie a SO2, gipsul suformă de şlam.

Problemele legate de riscurile naturale (cutremur, inundaii, secetă, alunecări de terenetc.) sunt considerate probleme cunoscute şi avute deja în vedere la realizarea şi funcionare

CE Rovinari în actuala configuraie.Problemele legate de riscurile industriale sunt şi ele considerate cunoscute, dar au fos

reluate şi analizate, având în vedere reabilitarea instalaiei existente în contextul actualelocerine privind atât competitivitatea tehnologică evideniată de parametri tehnico-economici dfuncionare, cât şi conformarea cu reglementările de mediu în vigoare.

Pentru instalaia de desulfuare a gazelor de ardere de la blocul energetic nr. 5, s-considerat relevantă prezentarea riscurilor tehnice/tehnologice care pot apare în funciunePrincipalii factori de risc care vor fi menionai pentru aceste instalaii sunt practic asemănătoinstalaiilor pentru producerea agentului termic, care se vor reabilita/moderniza.

Instalaiile existente ca şi cele reabilitate/modernizate, precum şi cele noi vor funciona ca un totunitar pentru îndeplinirea obiectivului general şi a obiectivului specific al proiectului

7.1 Managementul riscurilor tehnice/ tehnologice

7.1.1. Lista actelor normative aplicabile

Legea nr. 64/2008 privind funcionarea în condiii de sigurană a instalaiilor sub presiuneinstalaiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificarile sicompletarile ulterioare (HGR nr. 1407/2008)

HG nr.752/2004 privind stabilirea condiiilor pentru introducerea pe piaă a echipamenteloşi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenial explozive, cumodificarile si completarile ulterioare (HGR nr. 461/2006);

Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea OUG nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor demontaj utilaje, echipamente şi instalaii tehnologice industriale;

Legea gazelor naturale nr 351/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare(Legea 288/2005, OUG 33/2007, OUG 122/2007)




Pag. 150



PE (Prescriptie Energetica) 224/1989 – Normativ pentru proiectarea instalatiilortermomecanice ale termocentralelor;

PE 503/87 Normativ de proiectare a instalaiilor de automatizare a pării electrice acentralelor şi staiilor

Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cugaze naturale/2009

7.1.2. Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic şi a măsurilor de prevenire acestora, pentru faza SF

A) Instalaia de desulfurare a gazelor de ardere

Factori de risc :

Defectarea instalatiei de desulfurare; Incompatibilităi între echipamentele nou prevăzute şi sistemele termomecanice existente

sau pe parte de gaze naturale;

Fisurarea conductelor de gaze naturale

Defectarea sistemelor de automatizare;

Proiectare fără respectarea Prescripilor Tehnice, ISCIR etc., în vigoare;

Achiziionarea de echipamente cu fiabilitate necorespunzătoare condiiilor de funcionarimpuse;

Achiziionarea de materiale incompatibile cu condiiile de funcionare impuse, altele decâcele din proiect;

Nerespectarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelode alimentare cu gaze naturale

Contractarea unor firme de montaj neautorizate pentru montarea categoriilor de instalacare fac obiectul investiiei.

M ăsurile de prevenire a riscurilor:

Alegerea unor echipamente cu fiabilitate ridicată; Asigurarea fiabilitatii necesare la instalatia de desulfurare;

Alegerea unor echipamente compatibile cu sistemele existente pe amplasament, carrămân în continuare în funciune;

Achizitionarea de materiale care să corespundă tuturor conditiilor tehnice impuse;

Asigurarea fiabilităii instalaiei de desulfurare, cerute prin reglementările existente.




Pag. 151



B) Sisteme electrice şi de automatizare

Factori de risc :

funcionare necorespunzătoare;

prevederea de echipamente/materiale/aparate, fără gradul de protecie corespunzătomeiului de lucru;

pierderea continuităii instalaiei de legare la pământ.

M ăsuri de prevenire a riscurilor:

dimensionarea corectă a echipamentelor corespunzător curenilor de scurtcircuit ce poapare;

dimensionarea corespunzătoare a surselor de alimentare;

utilizarea de echipamente fiabile, cu mentenană redusă şi corespunzătoare mediului îcare funcionează;

prevederea de protecii electrice corespunzătoare, performante şi reglate conformcondiiilor de funcionare

coordonarea proteciilor electrice în vederea realizării selectivităii declanşărilor

gruparea corespunzătoare a consumatorilor, funcie de categoria lor, pe bare avânalimentări de lucru şi rezervă;

realizarea unor scheme de blocaj pentru evitarea unor manevre greşite;

prevederea de materiale/ echipamente/ aparate cu un grad de protecie corespunzătomediului de lucru;

prevederea la instalaia de legare la pământ a materialelor care să evite coroziunea sasă o limiteze (oel zincat);

prevederea la instalaia de legare la pământ de măsurători şi verificări specifice lpunerea în funciune şi pe durata exploatării.

C) Alimentarea cu apă limpezită a instalaiei de desulfurare

Factori de risc :

fisurarea echipamentelor şi conductelor urmată de scurgeri de soluii;

scurgeri necontrolate de fluide;

scăpări de soluii ca urmare a unor manevre incorecte;

scurgeri necontrolate sau accidentale la transvazarea şi vehicularea reactivilor chimici;




Pag. 152



M ăsurile de prevenire a factorilor de risc :

Alegerea unor materiale de construcie corespunzătoare pentru echipamente şi conductpentru prevenirea fisurării prin corodare;

Lucrări de întreinere a armaturilor, evilor, îmbinărilor cu flanşe;

Prevederea de armături de construcie fiabilă;

Respectarea programului de întreinere a armăturilor;

Respectarea instruciunilor de operare;

Supravegherea atentă a umplerii vaselor pentru prevenirea transferului necontrolat dreactiv chimic;

Efectuarea lucrărilor de întreinere a traseelor de reactivi.

7.2 Managementul riscurilor de incendiu/explozie

7.2.1. Lista actelor normative aplicabile

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

Ordinul Ministrului Administraiei şi Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelogenerale de apărare împotriva incendiilor;

Ordinul Ministrului Administraiei şi Internelor nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelometodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila;

HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcii şi amenajări care se supu

avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu;

Standardele europene referitoare la protecia antiexplozie „ATEX”

HG nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancionarea contraveniilor la normele de prevenirşi stingere a incendiilor;

PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentrproducerea, transportul şi distribuia energiei electrice şi termice;

P 118/1999 - Normativ de sigurană la foc a construciilor;

Normativ pentru prevenirea şi stingerea incendiului pe durata executiei lucrarilor d

constructii si instalatii – indicativ C300-1994.

Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaiilor electric în zone cu pericol de explozie NP 09 – 04, modificat şi completat

Directiva 96/82/CE privind substane periculoase şi explozive




Pag. 153



7.2.2. Prezentarea factorilor de risc de incendiu/ explozie şi a măsurilor de prevenir

A) Sisteme tehnologice de producere a energiei

Principalii factori de risc de incendiu/ explozie sunt :

materialele şi substanele combustibile existente în sistemele tehnologice de producere energiei (gaze naturale, praf de cărbune, etc.);

incompatibilitatea dintre natura incendiilor şi substanele de stingere utilizate;

incompatibilitatea dintre sistemul de detecie şi semnalizare a incendiilor nou prevăzut şsistemul de detecie şi semnalizare a incendiilor existent;

scurtcircuit la acionările electrice

prevederea de echipamente/ materiale/ aparate cu grad de protecie necorespunzătoarmediului de lucru.

M ăsuri de prevenire a incendiilor/exploziilor: Alegerea unor substane de stingere compatibile cu natura incendiilor posibile;

Prevederea de echipamente/ materiale/ aparate cu grad de protecie corespunzătoarmediului de lucru;

Alegerea unui sistem de detecie şi semnalizare a incendiilor nou, compatibil cu sistemude detecie şi semnalizare a incendiilor, existent;

Respectarea standardelor europene referitoare la protecia antiexplozie “ATEX”;

Spaiile de depozitare, montaj, exploatare, întreinere şi reparaii vor fi dotate cu instala

de hidrani şi toate dotaiile de prima interventie in caz de incendiu conform legii; În perioada de montaj, executantul are obligaia de a asigura securitatea obiectivelo

învecinate împotriva incendiilor şi de a dota locurile de muncă cu materiale şechipamente de stins incendiu;

Este interzisă folosirea focului deschis in locurile in care se utilizeaza, manipuleazadepoziteaza substante combustibile, sau care in prezenta focului deschis prezinta pericode incendiu sau de explozie;

Căile de acces, de evacuare şi de intervenie trebuie să fie mentinue în permanenpracticabile şi curate;

Deşeurile şi reziduurile combustibile rezultate, se colectează ritmic, dar obligatoriu lterminarea schimbului şi se depun in locurile destinate depozitării sau distrugerii lor, astfe încât locurile de muncă să fie în permanenă curate;

Se vor lua măsurile impuse de normele lucrărilor cu foc deschis, sudură electrică şi tăiercu flacără, lucrarile fiind executate şi supravegheate numai de persoane calificateexperimentate si instruite, iar echipamentele sau aparatele utilizate vor fi in stare buna; s




Pag. 154



vor respecta distantele impuse in ceea ce priveste amplasarea locului unde se sfectueazasudura si amplasarea buteliei de carbid, oxigen sau/si acetilena;

Materialele utilizate la izolarea termică a conductelor vor fi în limita posibilităilor ignifuge şse vor asigura împotriva îmbibării cu substane inflamabile, motorină, ulei sau păcură ş

vor fi complet evacuate după terminarea montajului;

Se vor prevedea dotaii de primă intervenie în caz de incendiu.

B) Sisteme electrice şi de automatizare

M ăsuri de prevenire a incendiilor/exploziilor:

alegerea echipamentelor şi cablurilor electrice având un grad de protecie corespunzătocategoriei de pericol de incendiu/explozie a zonei respective;

elemente de construcie ignifuge sau greu combustibile;

separări, distanări, compartimentări, etanşări;

colectarea uleiului de la echipamentele cu ulei;

montarea instalaiilor de semnalizare a începutului de incendiu:

manual;

cu comandă centralizată.

prevederea dotaiilor de primă intervenie în caz de incendiu;

prevederea instalailor fixe de stingere a incendiilor în gospodăriile de cabluri.

comanda şi semnalizarea pentru pompele de incendiu şi vanele de incendiu;

montarea sistemelor de semnalizare a începutului de incendiu;

comanda şi semnalizarea la distană, locală sau automatizată.

Respectarea cu stricte e în cadrul centralei termoelectrice a tuturor procedurilor existentprivind func ionarea normal ă, opriri /reporniri, repara ii, a normativelor, a m ăsurilor specifice dsecuritate şi protec ie antiexplozie şi de securitate şi s ăn ătate a muncii vor conduce la evitareapari iei unor evenimente nedorite, care ar putea avea şi un impact negativ asupra mediului.




Pag. 155


8. PLANUL DE ÎNCHIDERE AL AMPLASAMENTULUI

La luarea deciziei de închidere a activităii desfăşurate în centrala termoelectrică aflată îproprietatea SC CE Rovinari SA, se va avea în vedere derularea următoarelor:

Activităi preliminare pentru pregătirea instalaiilor şi echipamentelor; Încetarea activităii de producere a energiei electrice;

Activităi de conservare a unor echipamente (cazane de apă caldă);

Activităi de demontare utilaje şi echipamente din cadrul centralei electrice care pot valorificate;

Activităi de dezafectare;

Activităi de demolare;

Activităi de curăare şi ecologizare a amplasamentului.

8.1. Activităile preliminare pentru încetarea activităii:

elaborarea unor studii preliminare pentru stabilirea impactului tehnic, social şi economic adeciziei de închidere a activităii;

elaborarea proiectului de închidere a activităii, cu măsurile PSI şi securitatea muncii, carva include dezafectarea instalaiilor, echipamentelor precum şi dezmembrarea utilajelor şdemolarea construciilor;

elaborarea Bilanului de mediu nivel I şi nivel II, necesare pentru închiderea activităii.

În urma elaborării acestor documentaii tehnico – economice se vor stabili timpul şi modu în care vor fi eliminate efectele datorate activităii desfăşurate în timp, precum şi costul închiderii

8.2. Încetarea activităii instalaiei

oprirea instalaiei tehnologice, cu respectarea cu strictee a procedurilor din regulamentude funcionare;

curăarea vaselor în care mai rămân materiale solide, semisolide sau lichide. Lichidelrecuperate se vor colecta în butoaie şi recipieni etanşi, specializai şi se vor depozit

temporar pe platforma betonată existentă;

valorificarea substanelor chimice care au rămas neutilizate la diferii solicitani, până lepuizarea stocului;

după epuizarea stocului se vor curăa toate utilajele, conductele de legătură, precum ştoate rezervoarele care au servit drept vase de depozitare a substanelor chimice ;

uleiurile recuperate din instalaie se vor valorifica la teri, la firme specializate autorizate îrecondiionarea sau eliminarea lor.




Pag. 156


8.3. Activităi de conservare

se vor conserva acele echipamente precum şi /sau construciile, care nu se doresc a dezafectate /demolate în prima etapă până la o decizie de valorificare /redistribuirefuncie şi de viitoarea activitate care se va desfăşura pe amplasament;

se vor conserva, temporar în condiii de securitate adecvate, toate substanele care nu afost înstrăinate de pe amplasament.

8.4. Activităi de demontare utilaje şi echipamente

după ce toate operaiile de curăire sunt terminate, se trece la demontarea propriu zisăutilajelor. Utilajele metalice de mărime relativă mică (pompe, vase mici, etc.) se vodemonta ca atare şi se vor depozita pe platforme betonată şi/sau în magaziile existentă;

se vor valorifica ca atare utilajele care sunt în stare bună, iar utilajele care nu se mai po

reutiliza, se vor valorifica ca aliaj feros vechi, vânzându-se la firme specializate autorizate

utilajele metalice mari care nu pot fi valorificate ca atare se vor dezmembra, bucăile dmetal rezultate depozitându-se pe platforme betonată şi se vor vinde la firme specializateautorizate.

8.5. Activităi de dezafectare

se va demonta şi valorifica aparatura AM2 din instalaie;

se vor demonta conductele aferente instalaiei, acestea vânzându-se ca fier vechi;

după decuplarea de la reea se vor demonta instalaiile electrice;

materialele metalice rezultate de la demontarea instalaiei electrice (conductorii de cupruetc.) se vor depozita într-o încăpere închisă, asigurată, până la valorificarea acestora dcătre firme specializate.

8.6. Activităi de demolare

lucrările se vor executa numai cu personal calificat şi instruit în problematicele PSI şsecuritatea muncii;

pe tot parcursul procesului de dezafectare se va asigura paza continuă a obiectivului îvederea împiedicării furturilor.

8.7. Activităi de curăare şi ecologizare a amplasamentului

se vor îndepărta controlat şi se vor conduce spre destinaii bine definite, în corelaie clegislaia în vigoare, toate materialele rezultate din demontare /demolare şi care au fosdepozitate temporar pe amplasament;




Pag. 157


dacă utilizarea viitoare a terenului o va cere se vor decoperta şi suprafaele betonate şi sva acoperi cu pământ de calitate, specific zonei, nepoluat;

dacă se va constata că unele suprafee ale solului din imediata vecinătate a platformelobetonate este poluat cu produse care au fost folosite în activitate, aceste suprafe e se vo

supune remedierii ;

se va reproiecta întreaga zonă, în funcie de utilizarea viitoarea a amplasamentului.




Pag. 158


9. DESCRIEREA DIFICULTĂILOR

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe baza informaiilor şi datelor tehnic

puse la dispoziie de către titularul activităii. În plus, la aceasta s-a mai adăugat corelareinformaiilor şi datelor tehnice referitoare la situaia existentă a obiectivului cu caracteristiciltehnice ale proiectului propus.

Pentru investiia analizată: instalaia de desulfurare a gazelor de ardere la blocul energeticnr.5 din cadrul CE Rovinari a fost analizat impactul asupra factorilor de mediu, astfel:

calitatea aerului – determinarea concentraiilor maxime de SO2 pentru perioada dmediere orară, respectiv anuală, prin modelarea dispersiei substanelor poluantevacuate în atmosferă prin intermediul coşurilor de fum, pentru situaia existentă şpentru cazul in care este montată instalaia de desulfurare;

calitate ap ă – analiza încadrării debitelor de apă potabilă prelevate/ape uzate evacuatrespectiv a indicatorilor de calitate ape uzate evacuate, în volumele şi valorile limitadmisibile impuse prin Autorizaia de Gospodărire a Apei nr.99/27.05.2009 eliberatde Administraia Naională „Apele Române” şi prin programul de automonitorizarprezăzut în Autorizaia Integrată de Mediu nr. 12/19.07.2006, eliberată de AgeniRegională pentru Protecia Mediului Craiova;

sol – identificarea situaiei actuale a amplasamentului din punct de vedere aconcentraiilor de poluani în sol, comparativ cu limitele normate pentru solurile cfolosină mai puin sensibilă, conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997;

subsol – evaluare preliminară pe baza datelor existente, studiul geotehnic urmând să fielaborat la faza de proiect tehnic;

biodiversitate - amplasarea obiectivului faă de siturile Natura 2000 situate pe teritoriu judeului Gorj.




Pag. 159


10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

10.1. Descrierea activităii

10.1.1 Obiectivul proiectului

Prin transpunerea acquis- ului comunitar, România a acceptat şi adoptat noi legi şstandarde privind calitatea mediului. Implementarea directivelor europene reprezintăschimbare radicală în politicile naionale şi în modul de abordare a problematicii de mediuschimbare ce va implica costuri investiionale consistente şi pe termen lung.

În multe localităi din România, sursele majore de poluare sunt instalaiile mari de ardere (IMA)care produc energie electrică şi/sau căldură.

În cadrul Tratatului de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente prin Planul dImplementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluani în aeprovenii din IMA, obinând perioade de tranziie eşalonate până în 2013, pe categorii de poluan

emişi în atmosferă – dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, respectiv 2017 pentru reduceresuplimentară a emisiilor de oxizi de azot.

Aceste perioade de tranziie evideniază faptul că instalaiile mari de ardere respective aun efect semnificativ asupra calităii aerului, fiind necesară implementarea de măsuri dreducere a emisiilor poluante şi că nivelul investiiilor necesare este dificil a fi suportat dbeneficiar.

Obiectivul proiectului îl reprezintă conformarea cu cerinele de mediu impuse de legislaiprin reducerea emisiei de SO2 coninută în gazele de ardere evacuate de blocul energetic nr. din cadrul CE Rovinari pentru îmbunătăirea calităii vieii în România reflectată în calitate

factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaiei.

10.1.2 Entitatea care implementează proiectul

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., cu sediul în localitatea Rovinari, judeul Gorstrada Energeticianului, nr.25, înregistrată la Oficiul Registrul Comerului nr.J18/256/01.04.2004Cod înregistrare fiscală RO16302439, COD IBAN: RO10RNCB0149042102500001 deschis lBCR Tg-Jiu, telefon 0253/372556/ fax 0253/371922

10.1.3 Descrierea proiectului

Montarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere la blocuril de 330 MW nr. 5 diCE Rovinari va conduce la reducerea emisiei de SO2 de circa 28 ori, până la valoarea de 20mg/Nm3, valoare care atinge cele mai exigente inte prevăzute în propunerea pentru o nouDirectivă Europeană privind emisiile pentru instalaii industriale.

Metoda de desulfurare adecvată a fost aleasă dintre “cele mai bune tehnici disponibile BAT” recomandate de Documentele de referină pentru instalaii mari de ardere (BREF)Această analiză s-a realizat într-un studiu realizat în octombrie 2003, când s-a ales solui




Pag. 160


tehnico - economică potrivită centralei electrice, şi anume tehnologia de desulfurare umedă cpiatră de calcar.

În România există suficient calcar şi la un pre rezonabil, iar în jurul centralei electrice sunmai multe cariere de unde se poate realiza aprovizionarea.

Instalaia de desulfurare este formată din absorberul, unde are loc contactul gazelor deardere cu suspensia de calcar, realizându-se reinerea bioxidului de sulf.

Calcarul sub formă de pulbere este adus cu mijloace auto de la cariere, descărcadepozitat într-un siloz şi trimis pneumatic la rezorvorul de preparare a suspensiei de calcar.

Produsul secundar, gipsul, este transportat sub formă de şlam la instalaia de fluid densApoi este evacuat împreună cu zgura şi cenuşa la depozitul de zgură şi cenuşă Gârla.

În cazul apariiei posibilităii valorificării gipsului în industria cimentului sau de materiale deconstrucii acesta va putea fi deshidratat până la un coninut de umiditate de 6 ÷ 8%, într-

instalaie de uscare ce va trebui realizată pe amplasament, depozitat, încărcat şi expediat cmijloace auto către companiile interesate.

Pentru funcionarea instalaiilor de desulfurare nu sunt necesare debite suplimentare dapă, faă de cele stabilite de Autorizaia de Gospodărirea Apelor nr.99/27.05.2009, în vigoare.

Apele uzate tehnologice, pluviale şi menajere considerate convenional curate vor evacuate în râul Jiu, iar cele care necesită epurare vor merge la staia de şlam dens de unde vofi evacuate la depozitul de zgură şi cenuşă nou Gârla.

Gazele de ardere curate sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de fum. Înălimea noulucoşuri de fum a fost determinată astfel încât să se asigure dispersia bioxidului de sulf î

atmosferă, concentraiile rezultate la nivel respirator fiind sub limitele din legisla ie.

Deşeurile rezultate din activitatea de construcii-montaj şi din timpul exploatării, vor colectate şi gestionate în conformitate cu legislaia privind regimul deşeurilor.

În urma analizei de evaluare a impactului global al lucrărilor de montare a instalaiei ddesulfurare asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol, biodiversitate, peisaj mediu sociaeconomic, etc.) a rezultat că influena asupra mediului înconjurător este pozitivă datoritreducerii emisiei de bioxid de sulf sub limita maximă stabilită de Hotărârea de Guvern nr440/2010 şi de Directiva Uniunii Europene 2001/80/EC.

10.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi, dacă există, incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a întocmit cu respectareprevederilor Ordinului MMP nr.135/2010 privind Procedura de evaluare a impactului asuprmediului şi de emitere a acordului de mediu; structura raportului respectă ghidul metodologiconform Ordinului M.A.P.M. nr. 863/2002 şi îndrumarul pentru raportul la studiul de evaluare impactului asupra mediului, întocmit de ARPM Craiova.




Pag. 161


Evaluarea impactului asupra mediului este întocmită pe baza :

Studiului de fezabilitate privind “Instalalaie de desulfurare gaze de ardere de la blocuenergetic nr. 5 al CE Rovinari”;

Autorizaia Integrată de Mediu nr. 12 din 19.07.2006;

Autorizaia de Gospodărire a Apelor nr. 99 din 27.05.2009;

datelor din raportul de mediu pe anul 2008 pentru judeul Gorj;

datelor primite de la beneficiar, privind funcionarea echipamentelor existente pamplasament.

Evaluarea impactului substanelor poluante emise în atmosferă asupra mediului ambians-a realizat cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluanilor, de tip Gaussian, AriImpact, adaptat pentru utilizarea în scopuri industriale, pentru calculul dispersiei poluan ilor şi altor factori implicai în evaluarea impactului poluanilor asupra mediului înconjurător.

ARIA Impact simulează operarea pe termen lung prin utilizarea seriilor de timpi ale datelometeorologice pe mai muli ani, reprezentative pentru zonele analizate. Software-ul furnizeazvariaia temporală a emisiilor cu descrierea realistă şi dinamică a operării în timp a surselor demisii. Simularea conduce la rezultate ce pot fi comparate cu reglementările privind calitateaerului, dar şi ca elemente de bază pentru o evaluare completă a riscurilor privind sănătatea.

Pe baza cantităilor de SO2 emise sursă, a caracteristicilor tehnice şi fizice ale coşului dfum şi a datelor meteorologice, s-a elaborat, utilizând acest program specializat, modelaredispersiei poluanilor în atmosferă, care a inut cont de o serie de factori ce acionează simultan:

factorii ce caracterizează sursa de emisie, respectiv: înălimea fizică a coşului de evacuarediametrul la vârf al acestuia, viteza şi temperatura de evacuare a gazelor, cantitatea dpoluant evacuată în unitatea de timp şi proprietăile fizico-chimice ale poluantului;

factorii ce caracterizează mediul aerian în care are loc emisia şi care determin împrăştierea orizontală şi verticală a poluanilor (factori meteorologici);

factorii ce caracterizează zona în care are loc emisia (orografia şi rugozitatea terenului).

Folosind modelul matematic de dispersie al substanelor poluante în atmosferă s-acalculat concentraiile maxime orare, şi anuale pentru oxizii de sulf.

Scenariu de modelare a inut cont de instalaiile de ardere care echipează profilul actua

al centralei precum şi de lucrările prevăzute a se efectua în viitor la celelalte grupuri energetice. Concentraiile maxime anuale, concentraiile maxime zilnice şi concentraiile maxim

orare de poluani analizai se încadrează în valorile limită stabilite de legislaia în vigoare.




Pag. 162


10.3. Impactul prognozat asupra mediului

APA

În urma activităii care se va desfăşura în cadrul SC CE Rovinari SA vor rezulturmătoarele tipuri de ape impurificate: ape uzate menajere şi pluviale. Debitele şi indicatorii dcalitate afereni apelor uzate evacuate se vor încadra în limitele prevăzute în Autorizaia dGospodărire a Apei nr.99 / 27.05.2009 eliberată de Administraia Naională „Apele Române” ş în programul de automonitorizare prezăzut în Autorizaia Integrată de Mediu nr. 12 di19.07.2006, eliberată de Agenia Regională pentru Protecia Mediului Craiova;

AER

Evacuarea gazelor de ardere provenite din arderea combustibililor în cazanul de abuexistent se va realiza prin intermediul coşului de fum nou, pentru cazul particular al instalaiei ddesulfurare umedă. Impactul montării instalaiei de desulfurare va fi unul pozitiv constând î

reducerea concentraiilor de SO2 în gazele de ardere evacuate în atmosferă şi deci l îmbunătăirea semnificativă a calităii aerului.

Concentraiile de SO2 orare, zilnice şi anuale în atmosferă după implementarea instalaiede desulfurare vor fi sub valorile prevăzute de HG nr. 592/2002 (Directiva 2008/50/UE –Calitatea aerului).

SOL ŞI SUBSOL

În condiii normale de funcionare a echipamentelor care vor fi instalate nu se poate vorbde o potenială contaminare a solului.

Instalaiile şi echipamentele, care se vor monta în cadrul noii investiii vor fi amplasate p

fundaii din beton armat monolit situate în clădiri sau pe platformele exterioare.

BIODIVERSITATE

Lucrările de realizare a instalaiei de deulfurare a gazelor de ardere de la blocul energetinr. 5 din cadrul CE Rovinari se vor efectua pe amplasamentele existente şi nu vor influenecosistemele terestre şi acvatice din zona înconjurătoare.

Locaia amplasamentului se află la circa 10 Km de o arie protejată desemnată priprogramul Natura 2000 respectiv Coridorul Jiului, Cod ROSCI0045, iar realizarea investiiei vavea efecte benefice prin îmbunătăşirea calităii aerului din zonă.

ZGOMOT ŞI VIBRA II Zgomotul care se va produce la instalaia de desulfurare va fi generat de funcionare

utilajelor cu organe în mişcare: pompe, ventilatoare, compresoare precum şi a unor faztehnologice specifice.

Echipamentele noi, care se montează vor respecta prevederile legale privind sănătatea şsecuritatea în muncă.




Pag. 163


10.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul

Suprafeele de teren afectate de activităile de construcii/montaj se vor readuce la stareiniială după terminarea lucrărilor.

10.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

În perioada de construc ie

În perioada de construcie, măsurile de eliminarea/diminuarea impactului se referă strict lrespectarea prevederilor legale de protecie a mediului în activitatea de construcii/montaAceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilomenajere şi de altă natură, alimentarea utilajelor, semnalizarea şantierului, instruirepersonalului, etc.

În perioada de exploatare/func ionare

Pentru factorul de mediu aer măsurile luate pentru diminuarea impactului sunt însăşechiparea cazanului de abur existent cu o instalaie de desulfurare a gazelor de ardere pentrreducerea emisiilor de SO2.

Pentru factorul de mediu sol şi subsol, măsurile luate pentru preîntâmpinarea poluărfreaticului :

amplasarea instalaiilor şi echipamentelor pe fundaii din beton armat monolit, prevăzute creele de canalizare sau rigole;

colectarea apelor pluviale prin intermediul gurilor de scurgere aferente drumurilor din incintcentralei şi evacuarea în canalizarea existentă pe amplasament;

depozitarea în spaii special amenajate şi după caz reutilizarea sau valorificarea deşeurilorezultate în timpul executării lucrărilor de construcii montaj;

colectarea deşeurilor menajere în containere metalice, amplasate pe platformă betonată ştransportarea la rampa de salubrizare menajeră municipală cu mijloace auto, de către firmspecializate.

10.6. PROGNOZA ASUPRA CALITĂII VIEII/STANDARDULUI DE VIAĂ ŞI ASUPRACONDIIILOR SOCIALE ÎN COMUNITĂILE AFECTATE DE IMPACT

Lucrările de realizarea a instalaiei se vor desfăşura pe amplasamentele existente. Nu spune problema afectării aşezărilor umane sau a altor obiective de interes public, dimpotrivinvestiia are drept scop conformarea cu cerinele de mediu ceea ce va duce la îmbunătăirecalităii aerului.




Pag. 164


11. CONCLUZII

Strategia naională de dezvoltare energetică urmăreşte încadrarea evoluiei sectoruluenergetic în strategia de dezvoltare durabil

ăa economiei României, în contextul integr

ării î

Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv implică atât utilizarea eficientă a resurseloenergetice, cât şi luarea măsurilor necesare protejării mediului înconjurător.

Blocul energetic nr. 5 de 330 MW din cadrul CE Rovinari va trebui să se încadreze îprevederile HG nr. 440/2010, privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer aleanumitor poluani provenii din instalaii mari de ardere până la 31 decembrie 2011, conformPlanului de implementare a Directivei 2001/80/CE, negociat în cadrul cap.22 - Mediu cu UniuneEuropeană în octombrie 2004.

În acest studiu de fezabilitate s-a analizat soluia optimă din punct de vedere tehnicoeconomică de reinere a bioxidului de sulf din gazele de ardere evacuate în atmosferă, inânduse cont de posibilităile tehnice efective de implementare în planul general al centralei electrice şal criteriilor de siguranã, mediu, costuri, posibilităi de eşalonare a investiiei pentru realizareproiectului propus.

Dimensionarea instalaiei de desulfurare a gazelor de ardere s-a realizat pentru uconinut de sulf, în lignit mediu de 1,0% şi în condiiile în care centrala electrică va asigurcantitatea şi calitatea apei necesare procesului tehnologic.

Gazele de ardere provenind din arderea cărbunelui în cazanul de abur, după trecerea priinstalaia de desprăfuire, pentru reinerea pulberilor de cenuşă sunt trimise spre instalaia ddesulfurare. Reinerea bioxidului de sulf are loc într-un absorber şi se realizează pri

pulverizarea unei suspensii absorbante de calcar în gazele de ardere.Substana absorbantă utilizată este calcarul pulbere, amestecat cu apă pentru a se obin

o suspensie, cu o concentraie de 20% parte solidă şi 80% parte lichidă. Calcarul pulbere estadus auto în incinta centralei electrice.

Din reaciile chimice dintre bioxidul de sulf şi carbonatul de calciu rezultă un produsecundar, sulfatul de calciu (gipsul) sub formă de şlam cu o concentraie de 20% parte solidă ş80% parte lichidă (apa), care va fi amestecat cu zgura şi cenuşa şi trimis spre depozitare ldepozitul existent al centralei electrice.

Instalaia de desulfurare va reduce concentraiile emisiilor de SO2 sub valorile maxim

prevăzute de legislaia de mediu în vigoare.Principalele lucrări de investiii necesare pentru montarea instalaiei de desulfurareaferente blocului energetic nr. 5 de 330 MW din CE Rovinari, constau în realizarea următoarelor

- instalaia de evacuare a gazelor de ardere;- instalaia de absorbie a SO2 propriu-zisă;- coş de fum nou;- conductă de alimentare cu apă de proces;- lucrări hidrotehnice de alimentare cu apă;




Pag. 165


-gospodăria de calcar: instalaia de descărcare calcar, silozul de stocare calcar şinstalaia de preparare a suspensiei de calcar;

- instalaia de evacuare a produsului secundar – şlam gips;- rezervor de aer comprimat;

- instalaii tehnologice electrice;- instalaii de automatizare (DCS).Amplasarea instalaiei de desulfurare va fi în locul stivei 1 de cărbune concasat, unde î

prezent sunt în execuie instalaiile de desulfurare aferente blocurilor energetice nr. 3 şi 6HG nr. 440/2010 şi Directiva UE nr. 80/2001 prevăd următoarele valori maxime al

substanelor poluante din gazele de ardere, pentru instalaiile mari de ardere de tip I cu o puteretermică mai mare de 500 MWt şi funcionând cu combustibil solid (pentru un coninut de oxige în gazele de ardere de 6 %):

Substana

poluantă

VLE

100% lignit

(mg/Nm3)

VLE


(mg/Nm3)

VLE


(mg/Nm3)

Bioxid de sulf 400* 400 385

* eficiena desulfurării: > 96 %

Performanele tehnice ale instalaiei de desulfurare a gazelor de ardere aferente bloculu

energetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari sunt prezentate în tabelul următor:

Performane tehnice U.M. Valoare1 2 3

Caracteristicile gazelor de ardereDebit gaze de ardere

• la intrare în absorber• la ieşire din absorber

m3 /sm3 /s

840667

Temperatură gaze de ardere• la intrare în absorber• la ieşire din absorber

0C0C

140 (max 200)50 ÷ 60

Coninut de bioxid de sulfla intrare în absorberla ieşire din absorber, fc de combustibil:- 100 % lignit- 92 % lignit + 8 % păcură

- 92% lignit + 8 % gaz natural

mg/Nm3

mg/Nm3 mg/Nm3

mg/Nm3

5752

200200

186,5

1 2 3Eficiena desulfurării % 96,40Consumuri orare de utilită iReactiv – Calcar pulbere t/h 13

Apă de proces limpezită t/h 150




Pag. 166


Putere electrica în funciune, din care:- pentru instalaia de desulfurare (IDG)- pentru instalaia de alimentare cu calcar,

şi preparare suspensie- pentru instalaia de evacuare şlam de gips- pentru sta

ia de aer comprimat (intermitent)

- pentru instalaii anexe (ocazional)

kW

kWkWkWkW

89978015

237,3357,0170,2217,5

Cantităi orare de produse rezultate în urma desulfurării

Produs final – şlam de gips (1:1) t/h 45,0Cantitatea de emisii de SO2 reinută t/h 8,1Cantitatea de emisii de SO2 după montarea IDG kg/h 300

Dimensionarea coşului de fum s-a realizat atât din punct de vedere gazodinamic, cât şi adispersiei substanelor poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă, astfel încât valorilconcentraiilor de bioxid de sulf, oxizi de azot în aerul înconjurător să se încadreze în valorillimită prevăzute de Ordinul MAPM nr. 592/2002 şi Directiva 2008/50/UE.

Rezultatele analizei cost-beneficiu pun în evidenă următoarele aspecte:

• Analiza opiunilor evideniază faptul că păstrarea actualului bloc 5 în funciune pentr încă 100000 ore de funcionare şi implementarea unei instalaii de desulfurare gazelor este opiunea cea mai favorabilă pentru blocul 5 din cadrul C.E. Rovinari;

• Din evaluarea scenariilor considerate în analiza incrementală reiese faptul că scenariu„fără proiect” este net defavorabil scenariului „cu proiect”;

• Scenariul „cu proiect” conduce la implicaii financiare la nivelul companiei, prin costuril

cu investiia privind realizarea instalaiei de desulfurare. Dar, spre diferenă de scenariu„fără proiect”, situaia „cu proiect” prezintă avantaje importante la nivel macroeconomicsocial şi de mediu: creşterea calităii aerului în regiune prin reducerea emisiilor de SO2

cu efecte directe asupra sănătăii populaiei, creşterea produciilor din agricultură prievitarea ploilor acide, încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată dinfluena emisiilor de SO2, atragerea de investitori locali / străini, interesai îvalorificarea gipsului rezultat din procesul de desulfurare.

După montarea instalaiei de desulfurare, gazele de ardere curate evacuate în atmosfervor avea emisiile de substane poluante în limitele tendinelor prevăzute de legislaia de mediu îvigoare (HG nr. 440/2010 şi Directiva 2001/80/UE) şi Directiva 2010/75/UE privind emisiil

industriale şi anume:

Substana

poluantă

VLE

100% lignit

(mg/Nm3)

VLE


(mg/Nm3)

VLE


(mg/Nm3)

Bioxid de sulf 200 200 186,8




Pag. 167


În ceea ce priveşte costul total de producie al energiei electrice după montarea IDG îcondiiile în care blocul funcionează 6000 h/an la putere nominală, acesta prezintă o creştere c6,3%, comparativ cu situaia în care nu s-ar realiza instalaia de desulfurare.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate din centrala electrică vor respecta valoril

maximale impuse prin Avizul de Gospodărire a Apelor.

Nivelul de zgomot atât în preajma echipamentelor, cât şi la gardul incintei se va încadra îvalorile admise de Legea Sănătăii şi Securităii în Muncă nr. 319/2006 şi STAS-ul 10009/1989.

Deşeurile rezultate din funcionarea centralei electrice şi din activitatea de construcmontaj se vor colecta şi evacua conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimudeşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi OUG nr. 61/200aprobată prin Legea nr. 27/2007.

Pentru evaluarea impactului global s-a utilizat o matrice preluată din sistemul american dapreciere a impactului activităilor umane şi industriale asupra mediului.

Matricea conine un număr de 45 de elemente de evaluare repartizate pe cei şase factode mediu:

pentru aer: 9 elemente;

pentru apă: 15 elemente;

pentru sol: 3 elemente;

pentru ecologie: 7 elemente;

pentru zgomot: 4 elemente;

pentru aspecte social-umane: 4 elemente;

pentru aspecte economice: 3 elemente.

Analiza grilei de evaluare s-a realizat pentru aspectul pozitiv şi negativ al impactuluasupra factorilor de mediu, cu ajutorul a patru trepte de interpretare

GRILA DE EVALUARE A IMPACTULUINr. crt. Elemente de evaluare Impact negativ Impact pozitiv Factori de mediu

1. Difuzie •

AER

2. Pulberi în suspensie • 3. Oxizi de sulf • 4. Hidrocarburi • 5. Oxizi de azot • 6. Oxizi de carbon • 7. Substane toxice şi periculoase • 8. Oxidai • 9. Miros • 10. Sigurana acviferului •

APĂ

11. Variaiile de debit • 12. Produse petroliere • 13. Radioactivitate • 14. Suspensii •

15. Poluare termică •




Pag. 168

u l a r c o d : F I L 4 2 - 0 0 2 - 0 3 A c . 0

Nr. crt. Elemente de evaluare Impact negativ Impact pozitiv Factori de mediu16. Şocuri de pH • 17. CBO5 • 18. Oxigen dizolvat • 19. Rezidiu fix • 20. Nutrieni (fosfor, azot) • 21. Compuşi toxici • 22. Viaa acvatică • 23. Coliformi totali • 24. Eroziune •

SOL25. Pericole naturale • 26. Folosină iniială • 27. Animale mari •

ECOLOGIE

28. Păsări de pradă • 29. Vânat mic • 30. Peşti, păsări de apă, melci • 31. Recoltă agricolă • 32. Specii pe cale de dispariie • 33. Vegetaie terestră naturală

• 34. Plante acvatice • 35. Efecte psihologice •

ZGOMOT36. Efecte asupra comunicării • 37. Efecte fiziologice • 38. Efecte asupra funciilor sociale • 39. Modul de viaă •

SOCIAL-UMAN40. Aspecte psihologice • 41. Aspecte fiziologice • 42. Comunicaiile • 43. Stabilitatea economică regională •

ECONOMIC44. Venitul sectorului public • 45. Consumul pe locuitor •

Legenda: •••• Nu este cazul • Neglijabil • Mediu • Important

Conform grilei de evaluare a impactului se estimează că activitatea care se va desfăşur în cadrul centralei electrotemice după montarea instalaiei de desulfurare la blocul energetic nr.5din cadrul CE Rovinari va influena pozitiv calitatea factorilor de mediu din zonă.

Realizarea instalaiei de desulfurare a gazelor de ardere rezultate din ardere

lignitului în cazanul de abur de 1035 t/h va permite funcionarea blocului energetic nr.

din cadrul S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. în conformitate cu prevederil

legislaiei de mediu din ara noastră şi UE.

Raport de Impact Asupra Mediului - Instal a Tie de Desulfurare Bloc Energetic Nr 5

Documents

Transcript of Raport de Impact Asupra Mediului - Instal a Tie de Desulfurare Bloc Energetic Nr 5