SCOALA POSTLICEALA SANITARA „CHRISTIANA” PITESTI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

NURSINGUL PACIENTULUI CU CONSTIPATIE

MEMORIU EXPLICATIV

Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Am ales lucrarea de diploma cu tema 'Constipatia' in dorinta de a aprofunda cunostintele pe parcursul efectuarii stagiilor de practicaa si la sala de demonstratie.

Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-3 zile a unui scaun, de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca urmare a incetinirii tranzitului intestinal.

Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa stiu sa educ preventiv persoanele si dupa externare .

Pentru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz de cunostintele acumulate la orele de nursing, la sala d demonstratie si in timpul practicii efectuate in Unitatile spitalicesti din Pitesti.

DACA DESCOPEREIM CA VIATA NU ARE NICI UN INTELES,

NU NE RAMINE ALTCEVA DE FACUT

DECAT SA-I DAM UN INTELES

(Lucian Blaga)

CAPITOLUL I

PARTEA TEORETICA

1.1. NEVOIA DE A ELIMINA

Definitie:

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:

- aparat renal - urina

- piele - transpiratie - perspiratie

- aparat respirator

- aparat digestiv - scaun

- aparat genital feminin - menstruatie

- in stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi si pe cale respiratorie – sputa

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubuluidigestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a

glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator al starii de sanatate a unei persoane.

Manifestari de independenta

frecventa

- normal la adult – 1-2/zi sau unul la doua zile

- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut

orarul

- ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire

cantitatea

- zilnic 150-200 g materii fecale

consistenta

- pastoasa, omogena

forma

- cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila

culoarea

- bruna, la adult, data de stercobilina

In functie de alimentatie:

- deschis-galben = regim lactat

- brun-inchis = regim carnat

- negru = alimente preparate care contin sange

- verde = legume verzi

- culoarea caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine.

Modificarea culorii in functie de medicamente:

- brun-negru = bismut

- negru-verzui = fier

- alb = bariu

- negru-mat = carbune

mirosul

- fecaloid – difera de la un individ la altul

La copilul mic

culoarea

- in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu)

- La sugari:

Aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei.

Astfel:

- galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea bilirubinei – devine verzui sau verde

- galben-deschis = sugar alimentat artificial

- brun = dupa introducerea fainii in alimentatie

numarul

- 3-4 pe zi pana in luna a VI – a cand se reduce la 2-3 pe zi

Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de 1-2 pe zi.

mirosul

- usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san.

- fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

1. Factori biologici

- Alimentatia – cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare.

- o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe, cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala.

- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor.

- Exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular

- fortifica musculatura abdominala si cea pelviana, care au un rol important in eliminarea intestinala.

- Varsta – are rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de controlul sfincterelor.

- la copii, controlul se obtine in 2-3 ani.

- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii.

- la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune.

- Programul de eliminare intestinala – regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi.

- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.

2. Factori psihologici

- Stresul

- Anxietatea

- Emotiile puternice – pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale.

3. Factori sociologici

- Normele sociale – fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice. - Educatia - Cultura

1.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Notiuni de anatomie si fiziologie

Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla apartenenta), esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros.

Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi. Superior este limitata de bolta paltina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala.

Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.

Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.

Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 – 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 cm. Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.

Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac. Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre esofag.

Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul radiologic apare ca litera „J” sau ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de : continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine.

Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi : la interior se afla mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului : glandele fundice, secretoare de acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele secretoare de mucus.

Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden.

Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei segmente : duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni : prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila ; portiunea a doua, descendenta, este

situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica ; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.

Fiziologic, duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie. Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva secunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus.

Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului.

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el incepe de la valva ileo-cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli. Lungimea lui variaza intre1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente : cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

Cecul este situat in fosa iliaca dreapta ; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.

Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical la fata inferioara a ficatului, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.

Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei « V ».

Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.

Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui « S “ si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.

Rectul este portiunea terminala : se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care, continua ampula rectala.

Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.

Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid ; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.

Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului ; se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza.

SEMIOLOGIA INTESTINULUI

Interogatoriul : varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie vute in vedere. Ocupatia si modul de viata pot influenta patologia intestinala: sedentarismul, schimbarea modului de viata, profesiile cu tensiune nervoasa sau cu noxe toxice (plumb, mercur etc.). Felul alimentatiei, orarul dezordonat al meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca se fac abuzuri de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari intestinale: laxative, antibiotice (mai ales cele din grupa „ciclinelor”).

Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale tranzitului, cu modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.

Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori, durerile au caracterul unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici intestinale. Apar de obicei spontan si, spre deosebire de durerile peritoneale, nu se exarcebeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de fenomene care indica originea lor : diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori, durerile pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila – de la simpla jena, pana la colica.

Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de arsura si tensiune dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor recto-sigmoidiene sau proceselor inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.

Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar, frecventa, orar, volum, consistenta, miros.Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scaunelor, la 2 – 3 zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele sunt de obicei dure si in cantitate mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de tulburari : cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice : cancer, stenoza, megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii provocate de unele medicamente.

Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau, dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia pacientului, faciesul, culoarea tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi la inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se observa miscari peristaltice ale intestinului.

Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase (duodenal, apendicular, sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si profund.

Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea materiilor fecale se face din punctele de vedere : macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al vitezei tranzitului intestinal.

Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un regim alimentar de proba. In acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 – 80 g unt si 400 g fainoase (paine, macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand alimentele bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a III-a si a IV-a.

Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul si prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange, paraziti.

Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele rosu amestecat cu fecale provine din portiunea colon transvers – sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in sus), apare melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta sangelui prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.

Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal : rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii unui abces in intestin (de origine perigenitala la femei, apendiculara).

Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens alcalina, in putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte pronuntata.

Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele musculare, tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.

Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune in evidenta prezenta diferitelor bacterii.

Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.

Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigografia prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.

Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rectului si a sigmoidului pana la 30 – 35 cm departare de orificiul anal. Se foloseste rectoscopul, aparat care permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea intestinului cu ajutorul laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat precedata de tactul rectal.

1.3.CONSTIPATIA

Fiziologia constipatiei

Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10 milioane de persoane sufera de constipatie, iar in Germania aproximativ 30 % din populatie.

In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in fiecare zi este inradacinata in mintea oamenilor inca din antichitate. Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase, incep tratamente pentru constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a bolului fecal. Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. O eliminare zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului. In prezent este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.

Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatiei cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).

Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 24 de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate aceste simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie. Totusi, uneori lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei. Modificari ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane (privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal) constituie de asemenea o dovada a constipatiei.

Cauzele constipatiei

Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre rect.

Cauzele constipatiei in detaliu

In general, intestinul este divizat in doua parti – intestinul subtire si intestinul gros. Intestinul gros are urmatoarele segmente:

1. cecum-ul si apendicele vermiform

2. colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)

3. sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera „S”

4. rectul

In conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in primaparte a intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri

anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri principale de miscari :

· segmentare

· peristaltice

Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.

Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului.

Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei. Odata cu varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului.

Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.

Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres. Acestia tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne. Acest lucru este influentat de mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii, anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.

Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos.

Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie. Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari vasculare, afecteaza de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.

Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la varstnici.

Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in special administrate pe termen lung. Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite narcotice, unele spasmolitice, bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope (tranchilizantele, diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina constipatie.

Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie. Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele.

Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc la ingustarea lumenului.

Substantele organice implicate in aparitia constipatiei

Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel intestinal.

Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati si restul. Prima categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile i napa, continute in plante subtropicale), polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este ca aceste plante nu constituie o sursa importanta de energie.

O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal. Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic de substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei.

1.4. CLASIFICAREA CONSTIPATIEI

Constipatia poate sa fie :

1. Simptomatica.

2. Primitiva.

1. Constipatia simptomatica

O intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai mult sau mai putin intins.

a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din tabloul careia face parte si constipatia.

b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de constipatie. Astfel : colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc. produc constipatie fie prin compresie mecanica, reflex sau prin intermediul temperaturii.

c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic (hemiplegii nevrite) sunt insotite de constipatii.

d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este data de lipsa alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al peretelui intestinal si de comprimarea tesuturilor si in special a muschilor abdominali.

e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.

f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu sindrom de hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.

g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si diaree.

h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.

i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des constipatia.

2. Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este considerata in general, de natura functionala.

a) ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei si dupa varsta de 20 ani ;

b) viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Regimurile prea sarace in celuloza cu putine lichide, regimurile de subnutritie (fainos sau numai cu carne si lapte), painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai multe cazuri de constipatii.

c) ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de miscari corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi invocate de asemeni drept cauze ale constipatiei.

d) atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.

1.5. SIMPTOME

Simptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o mare masura de afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este singurul simptom, in alte cazuri pacientii au si alte simptome.

Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de 2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare, uscat, separat in mai multe fragmente lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie sau alta impletitura.

Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal ca urmare a iritarii acestuia.

Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu eliminarea fecalelor sau a gazelor.

Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita obstruarii intestinului prin fecale.

Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata. Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.

Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor – acestea devin palide, uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Unul din cinci pacienti cu ileita terminala sufera de constipatie si jumatate din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.

· Simptomatologia generala

In descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva, deoarece putem separa simptomele ce tin numai de ea. In formele simptomatice, fenomenele morbide se amesteca cu simptomele bolii cauzale.

Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am vazut ca la femei incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de la sugar ca o consecinta a unei alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia mixta. Alteori, constipatia apare in varstele inaintate fara o cauza bine determinata ; instalarea ei se face progresiv.

1. Semne subiective

Multi dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul lucru ce-l pot spune este ca materiile fecale sunt prea dure.

Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune ca au un fel de tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc de diferite purgative si duc o viata absolut normala.

Semnele subiective le putem imparti in :

a) semne locale ;

b) semne generale.

Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defecarea din cauza aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua nastere mai ales la copii, prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita evacuarea unor materii prea dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot avea accidente uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui excitata, incat timp de o jumatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. Uneori, bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune abdominala.

Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie dreapta. Alteori, colonul este sediul unor dureri foarte vii.

Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom vedea, scaunele constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ; reactia lor este neutra. Starea generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu anemie, oboseala.

In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori sunt datorita autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care variaza paralel cu constipatia. Astfel putem avea oboseala permanenta si in special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata, maini reci, stari lipotimice. La batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat fizica.

2. Semne obiective

Scaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-constipatie cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la formele clinice cum uneori materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem evacuari zilnice, insa insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu resorbtia prea mare a apei.

Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpretat cao reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la evacuarea scaunului si nu ca o iritatie a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva a purgativelor si clismelor.

Forme clinice

Dupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de constipatie:

§ Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;

§ Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;

§ Constipatia stanga sau hipochinetica.

Constipatia rectala

Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in permanenta materii fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul radioscopic constatam un tranzit normal sau accelerat in intreg colonul pana la sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale se acumuleaza. Bolnavul poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati mici. Masa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se plang de o stare de plenitudine cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in coapsa stanga in fosa iliaca si in vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori fecale sau fecaloame.

Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei constipatii este slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in mucoasa rectala.

Constipatia colonului drept

Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si dureroasa si intre cea a colonului stang care este mai mult mecanica exista nenumarate varietati ce difera de la individ la individ. Constipatia poate fi mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult prin atonie sau prin spasme, prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia dreapta si stanga sunt rare.

Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu Herty si de catre Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 24-48 ore si care cuprinde cecul, colonul ascendent si treimea dreapta a transversului (colonul priximal embriologic). Staza in colonul drept poate fi data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale transversului si descendentului.

La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu timpul el slabeste, devine aton si se lasa destins.

Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie, date de resorbtia prelungita a continutului cecoascendentului.

Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza aceasta, bolnavii se plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid, limba incarcata, stare de depresiune sau excitatie, tulburari psihice, maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori avem perioade febrile. Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui Pauchet.

Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta din urma coincide cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a mucoasei colonului drept. Diareea falsa este produsa, cum am vazut la examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa sigmoida. Aceasta inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt tari reactia lor este neutra ;

Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt localizate in fosa iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile sunt la nivelul cecului, este greu sa le deosebim de durerea apendiculara. Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si uneori dupa miezul noptii.

Constipatia colonului stang

Ea este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca la acest nivel resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din cauza aceasta in constipatia colonului stang nu vom observa fenomene de intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este foarte buna. Fenomenele nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a colonului drept. Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. La palpare putem simti colonulca o coarda. In acest caz se adauga spasme intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea pastei baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.

1.6. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI

Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei intestinului gros.

1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza careia am avea depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare generala proasta, migrene cefalee, maini reci.

Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori datorat constipatiei. Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar enterocolul, din cauza stazei prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.

Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite, stari de subicter.

Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar pietroasa si atunci poarta numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat fecaloamele de la o nuca pana la un ou.

Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de tumori. Bolnavii se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de defecatie apare in anus. Destul de des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in sigmoid.

Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si avem colite. Este foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia si inflamatia este secundara, sau constipatia este urmare a inflamatiei. Masele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la abces al peretelui, gangrena lui, inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. Chiar colitele mai usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua perioada de constipatie. In fine putem avea falsa diaree (Mathieu). Persoanele care abuzeaza de clisme pot avea colite mucoase sau chiar muco-membranoase. Inainte, cand clismele se intrebuintau pe o scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des intalnita.

Diagnosticul

De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca pacientul are scaune la 2-3 zile, de obicei in cantitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara, este cea mai frecventa si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie cantitativa aceea in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen coprologic si un studiu al tranzitului intestinal (tranzit baritat). Diagnosticul de simptom trebuie facut in special la indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la persoanele cu un regim alimentar defectuos.

Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei. Diagnosticul acesta se face pe caracterul heterogen al scaunului – portiuni dure, sciabile, in mijlocul unei evacuari lichide. Scaunul de falsa diaree apare de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in colonul distal determina

o iritatie locala cu raspuns secretol – care duce la o redisolutie a scaunului – si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Rareori in scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. In cazul acestei false diaree omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene complementare : studiul coprologic (care arata o hiperdigestie) si tranzitul intestinal.

Studiul tranzitului intestinal se poate face :

- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de carmin si se urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod normal se produce aproximativ la 24 ore ;

- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea tranzitului in diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa numitelor constipatii segmentale.

Constipatia cronica obisnuita « constipatia – boala » va trebui deosebita de « constipatia – simptom » in cursul unei afectiuni digestive sau extradigestive.

Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la intarzierea tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct de vedere clinic aceasta afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau la aceasta se adauga o serie de fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.

Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe ori din copilarie. Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in constiinta bolnavei decat prin faptul ca are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza scaunului dur, nu rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie, hemoroizi, fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale si a gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in ce mai prost tolerata.

La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba saburala, abdomen balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale. Palparea unui fecalom poate crea confuzia cu o formatiune tumorala, care insa dispare dupa clisma.

Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie, precizand o falsa diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al constipatiei simptomatice, cat si rolul de a descoperi eventualele elemente inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a constipatiei cronice.

Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar. Persoanele a caror alimentatie este saraca in resturi nedigerabile – provenite mai ales din zarzavaturi, fructe, paine neagra – sunt predispuse la constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe perioade indelungate. Tot prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea reflexului de defecatie.

O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie diskezia sau constipatia proctogena. Constipatia din diskezie este in general bine tolerata, dupa o perioada mai indelungata bolnavii avand doar o senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in pelvis. Cao particularitate se noteaza reactii ale organelor de vecinatate : tulburari de mictiune, congestii uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade hemoroidale acute, fisuri anale etc. Un examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.

Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin rectesigmoidoscopie si radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea unghiului recto-sigmoidian determinate de o ginecopatie sau o cauza sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.

Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni digestive sau generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de tranzit apare pe planul al doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie cautate.

Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale cum sunt slabirea accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc constipatia.

Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele acestei boli.

Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si derivatele sale, opiacee, pansamente gastrice, bismuth, fier, determina constipatia care va trebui combatuta din vreme.

Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si care domina tabloul clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului ramane pe planul al doilea. Tulburarea de tranzit poate aparea mult inaintea oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul fizic. Tumorile abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex inhibitor al motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste tumori tin de organele genitale : cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata care sunt descoperite de tactul vaginal, respectiv rectal.

Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor constipatii tenace. Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a leziunilor tuberculoase intestinale, cu formarea de cicatrice retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii ani.

La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital va trebui sa se faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul obstacolului.

1.7. TRATAMENT

Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale. In unele boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile intestinale, febra tifoida etc). Alteori purgativele sunt un bun ajutor al tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari febrile pot fi scurtate printr-un pergativ.

Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului gros prin :

a) Igieno- dietetic regim alimentar ;

b) tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;

c) tratament medicamentos ;

d) tratament chirurgical ;

e) tratament hidro-mineral ;

f) psihoterapie.

Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de multe ori suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul alimentatie ca din punct de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros, alimentele se impart in constipante si laxative.

In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi celulozice ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua, cartofi, untdelemn si in salate, multe fructe, carne putina.

In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.

Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :

a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie prelungit 4 – 6 saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom recomanda masaj in formele dureroase decat in formele atone. Va fi inceput din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in directia normala de evacuare.

b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.

c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si faradici.

d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia rectului si asimoidului.

Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina, dulcolax papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si potasiu,Vit. B12,Vit. A

Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si este din ce in ce mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in grup sau individual.

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

· Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

· Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU

SANATATE

O persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau se poate indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate priva de aceasta libertate. Ignoranta poate fi de asemenea cauza fricii nejustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate. Pacientul poate avea anumite tabuuri pe care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il pot face sa sufere teribil. In functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final, sunt persoane de o extrema delicatete ce traiesc intr-un mediu inconjurator ce-i protejeaza. Aceste persoane nu vor accepta cu bucurie orice forma de coabitare in comun.

In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei devine o problema majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de a se autodistruge, prevenirea lezarii celor din jur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential in ingrijirile de baza. Cand pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din jur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile de boli contagioase.

Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de pericolele de natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de animale si insecte periculoase, de microbii prezenti continuu in mediul inconjurator intr-un serviciu de pacienti, face parte din ingrijirile de baza.

Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din programul de pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea lucreaza la domiciliu, in scoli sau in servicii de sanatate, ea se afla in masura de a contribui la prevenirea accidentelor. Programul de prevenire a accidentelor de la domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest sens cu ingineri, educatori si cu publicul.

Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de accidente in institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun de cele mai bune servicii de mecanici, de intretinere, o mare parte din responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea securitatii, revine asistentei medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in preajma pacientilor. O mare parte din

observatiile acestora sunt utilizate de medici pentru prescrierea masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau supraveghere constanta a pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi nevoie in mai mica masura de recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie evitat la maximum.

Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia cladirilor, achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce vizeaza reducerea la minim a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si cooperarea cu alti membrii ai echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.

In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu chiar stabilirea masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce asigura inlaturarea pericolului de infectare a tuturor celor care inconjoara pacientul si care il servesc. Fiind convinse de superioritatea procedeelor fizice asupra mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare, persoanele informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa fie expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea, sa solicite ca orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub presiune, expuse la o caldura intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.

In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin un pericol latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a manusilor, a halatului, cand este necesar un material dezinfectant, steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale protectiei pacientului.

CAPITOLUL II

FISE TEHNOLOGICE

2.1 EFECTUAREA CLISMEI

Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a unor lichide pentru indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor tratamente.

Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare

Scop: -evacuator: pregatirea bolnavului pentru anumite examinari(rectoscopie, irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra rectului sau terapeutic in introducerea de medicamente sau alimente.

Materiale necesare :

· irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm lungime, prevazut cu robinet sau pensa Mohr· canula rectala din ebonit sterilizata· tavita renala· bazinet· musama si traversa· invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului

· substanta lubrifianta(vaselina boricata)· casoleta cu comprese sterile· stativ pentru irigator· apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)· sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g la 500 ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)

ETAPE DE EXECUTIE

TIMPI DE EXECUTIE

1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare.

1.1 Se pregatesc materialele si instrumentele necesare.

1.2 Se racordeza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula rectala pe tubul irigatorului si se inchide robinetul.

1.3 Se aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de 0,5m.

1.4 Se verifica temperatura solutiei sau substantei medicamentoase prescrise de medic(35-37 °C)si se umple irigatorul.

1.5 Se verifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si prima coloana de apa captand-o intr-o tavita renala.

1.6 Se lubrifiaza canula folosind o compresa sterila.

1.7 Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu canula pe stativ, fara sa se atinga de obiectele din jur.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

2.1 Se anunta bolnabvul si i se explica in ce consta tehnica.

2.2 daca in momentul introducerii canulei in rect bolnabvul are senzatia necesitatii de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice miscarile reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci pe gura si relaxarea musculaturii peretelui abdominal si sa nu evacueze sonda.

2.3 Se izoleaza patul cu un paravan de restul salonului.

2.4 Se inpatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului, apoi acesta se dezbraca si se aseaza in decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat.

2.5 Se aseaza sub bazinul bolnavului traversa si musamaua.In situatia de decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare.

2.6 Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera bolnavul cu o invelitoare.

3. Efectuarea tehnicii

3.1 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun.

3.2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, si se introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafasa subiacenta, cu varful indreptat putin inainte, in directia vezicii urinare, prin miscari de rotatie, pana se invinge rezistenta sfincterului.

3.3 Se ridica extremitatea externa a canulei, imediat cev varful a trecut prin sfinter si se indreapta varful in axa ampulei rectale.

3.4 Se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm.

3.5 Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a apei din irigator in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm deasupra patului bolnavului.

3.6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.

3.7 Se inchide robinetul in momentul cand nivelul apei din irigator se apropie de nivelul tubului de scurgere.

3.8 Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala.

3.9 Se solicita bolnavului sa retina solutia timp de 10-15 min.

3.10 Bolnavul este adus in decubit lateral drept si peste cateva min in decubit dorsal .

3.11 Daca bolnavul se poate deplasa va merge la toaleta, in caz contrar scaunul se capteaza la pat.

3.12Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.

b.Clisma inalta

3.2 Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm inaltime, in colon.

3.3 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei.In rest se procedeaza ca la clisma evacuatoare.

c. Clisma medicamentoasa(terapeutica)

Se pt administra medicamente ( digitala, clorura de calciu, tnctura de opiu, chinina), care se absorb prin mucoasa rectala, sau cele cu efect local(solutii izotonice) in microclisme sau clisme picatura cu picatura(la 1-1,5 ora dupa clisma evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi pe minut.

-microclisma

10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica de glucoza sau substanta medicamentoasa, care se introduc cu o seringa adaptata la canula rectala.

-clisma picatura cu picatura

Pentru mentinerea temperaturii solutiei de introdus se intrebuinteaza rezerve termostat; irigatorul se inveleste intr-un material moale sau vata, perna electrica.

d.Clisme uleioase

200ml ulei vegetal incalzit la 37°C in baie de apa se injecteaza profund.Se indica in constipatii cronice, fecalom.

4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

4.1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.

4.2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua si traversa.

4.3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine, bolnavul in piozitie comoda,se acopera si se indeparteaza paravanul.

4.6 Se deschid ferestrele pentru aerisirea salonului.

5.Reorganizarea locului de munca

5.1 Se indeparteaza materialele cu care s-a efectuat tehnica

5.2 Se spala instrumentele utilizate, se dezinfecteaza si se folosesc pentru sterilizare.

5.3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de observatie.

Incidente :

· canula intampina rezistenta – in acest caz se retrage cativa cm sau se va da drumul la apa din irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in continuare, prin intinderea si largirea rectului precum si prin dizolvarea si dislocarea materiilor fecale· daca in fata canulei se aseaza schibale care ingreuneaza trecerea apei se va ridica irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul normal.Accidente

· dureri,crampe intestinale – in acest caz se opreste curentul de apa pentru cateva minute pana ce se linisteste musculatura colonului.

2.2. PERFUZIA INTRAVENOASA

Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura cu picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volumica a organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introduc transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar cateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale parenterala.

Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale din material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea flacoanelor; 1-2 seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza); o perna tare, musama; 1-2 perne sterile; o perna hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casoleta cu comprese sterile; substante dezinfectante : alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.

Etape de executie

Timpi de executie

1. Pregatirea materialelor, instrumentelor si aparatului de perfuzie

1.1 se pregatesc instrumentele si materialele necesare; 1.2 se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului care se dezinfecteaza cu alcool; 1.3 se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul; 1.4 se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dop in flacon; 1.5 se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac, tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul; 1.6 se suspenda flaconul pe suport; 1.7 se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau a substantei medicamentoase; 1.8 se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon; 1.9 se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, picuratorul fiind orizontal; 1.10 se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid fiind eliminate complet bulele de aer; 1.11 se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ;Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a nu se desteriliza).

2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului

2.1 se anunta bolnavul convingandu-l de importanta tehnicii; 2.2 se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu antebratul in extensie si pronatie; 2.3 subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama si un camp steril; 2.4 se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.3. Efectuarea perfuziei

3.1 spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se examineaza calitatea si starea venelor; 3.2 se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului; 3.3 se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu tinctura de iod; se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese; de preferinta se incepe cat mai periferic; 3.4 se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul aparatului de perfuzie; 3.5 se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului la 60 picaturi/min sau in functie de necesitate; 3.6 se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea tubului invecinata acestuia, pe pielea bolnavului; 3.7 se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a aparatului; 3.8 se pregateste (daca este necesar) cel de-al doilea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului; 3.9 inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul la noul flacon; 3.10 se deschide imediat prestubul pentru a permite sa curga; operatia trebuie sa se petreaca cat mai repede, pentru ca sangele regulat prin ac sa nu se cuaguleze si se regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de perfuzat (la 60 picaturi pe minut, de exemplu); 3.11 inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide prestubul, se aplica o pensa hemostatica intre ambou si tubul de control, se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat intr-o solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage acul din vena; 3.12 se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se fixeaza cu un plasture.4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

4.1 se aseaza bolnavul confortabil in patul sau; 4.2 se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este permis); 4.3 se supravegheaza bolnavul.5. Reorganizarea locului de munca

5.1 se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele (aparatul de perfuzat din material plastic se arunca), se dezinfecteaza si se pregateste pentru sterilizare; 5.2 se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Accidente

* hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem pulmonar acut : tuse, expectoratie, polipnee, cresterea TA. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiatorice.

* embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se previne prin eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu presiune

Atentie!

* nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane. Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa se goleasca complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De obicei aerul nu patrunde in vena (fara pompare cu para) in afara unor defecte ale perfuzorului.

2.3 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE

Gastroscopia presupune vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument opric, numit gastrofibroscop.

Scop- diagnoctic;

- terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru hemoragiile digestive, tratament cu laser);

Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare

- se pregatesc materialele necesare in functie de scopul instrumentelor investigatiei: manusi sterile, sorturi de cauciuc, tavita renala, pipa Guedel, substante anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente cu substante dezinfectante, ochelari de protectie;

- medicamente: atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina -–fiole (trusa antisoc);

- seringa de 2 ml de unica folosinta;

- glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului gastroscopului, sondelor;

- periute de citologie, pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica, recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;

- solutie si recipiente pentru testul ireazei, in vederea determinarii prezentei Helicobacterului pylori;

Pregatirea psihica si fizica a pacientului

- orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta procedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri anxietatea este foarte accentuata. Astfel se impune calmarea pacientului;

- pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l incurajeze, sa comunice, sa favorizeze “relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana”, astfel incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei comunicari (discutie, observatie), asistenta incearca sa:

- evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere); in functie de aceste probleme identificabile aplica interventiile autonome corepunzatoare;

- asigura un climat calm de caldura;

-printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala ii demostreaza pacientului ca ii intelege problemele (climat de intelegere empatica);

-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei, rugandu-l ca printr-un efort de vointa sa le depaseasca, pentru a putea coopera in timpul examinarii;

- va administra medicatia recomandata de medic pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente;

- pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica importanta golirii si curatarii complete a stomacului;

Participarea la tehnica

- sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tableta de Diazepam, in seara precedenta examinarii si daca este nevoie si dimineata;

- cu 40-50 min. inainte de proba, i se efectueaza o injectie cu Atropina, Scobutil sau Diazepam;

- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala cu spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se face badijonarea locala (baza limbii si faringelui) cu solutii de Novocaina 1% sai Xilina; aceste solutii pot fi folosite pentru anestezia locala si prin gargara;

- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral stang, pe o pernita tare;

Ingrijirea pacientului dupa tehnica

- este supravegheat inca o jumatate de ora in camera unde pacientul a fost examinat;

- se transporta in salon;

- se supravegheaza atent timp de 2 ore dupa terminarea examinarii, urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea;

- pacientului caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume alimente fierbinti;

- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri, la indicatia medicului se introduce sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile;

- se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol pentru evitarea senzatiilor neplacute din gat;

Pregatirea produselor pentru laborator

- se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala produselor prelevate, in vederea examinarilor histologice, se eticheteaza si se trimit urgent la laborator;

- la serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice in vederea descoperirii prezentei Helicobacterului pylori (tesutul dureaza o ora);

Reorganizarea locului de munca

- se aspira solutie de Glutaraldehida 2 % sau CIDEX, pana cand este curat gastroscopul;

- se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun apoi se clateste bine;

- aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat speciale;

- interiorul fibrogastrosopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in toate canalele, astfel incat canalele sa fie irigate cu produs dezinfectant;

- se periaza extremitatile endoscopului;

- se sterge aparatul cu solutie si apoi cu alcool de 90s;- se usuca bine;

- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon pentru a le proteja;

- se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat zilnic;

- fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata dezinfectat din nou;

- incidente si accidente: dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si tumefactia amigdalelor, hemoragie, SIDA,

De retinut: Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie (manusi, masca, ochelari) cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul medical este supus riscului urmatoarelor imbolnaviri: SIDA, astm, conjuctivite, dermastoze, eczeme.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL NR. 1

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDET:ARGES

SECTIA: CHIRURGIE 1

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE:

NUME: P

PRENUME: C.

SEX : M

VARSTA : 52 ani

NATIONALITATEA :roman

DATA INTERNARII: 15.03.2007

DATA EXTERNARII: 19.03.2007

SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.

DOMICILIUL: Localitate Negrasi, Sat Mozacu.

OCUPATIA: salariat.

MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate sangerande, dureri anorectale, constipatie.

ISTORICUL BOLII: debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor burelete hemoroidale care in timp au devenit ulcerate.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi.

MEDICUL CARE INGRIJESTE: DR. OLTEANU CRISTINEL

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

Ø neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Ø fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:

Ø neaga alte afectiuni.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost multumit de modul cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.

INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 80 kg

INALTIME: 1.65 m

CAPUL

Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Aspectul gurii: normala.

Aspectul buzelor: normal colorate.

Aspectul ochilor: incercanati.

Aspectul nasului: normal.

Aspectul dintilor: ingrijiti.

Aspectul limbii: normal.

Probleme vizuale: nu prezinta.

Probleme auditive: nu prezinta.

TRUNCHIUL

Semne particulare: nu are.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.

Sistem muscular: normoton, normochinetic.

Sistem ganglionar: nepalpabil.

Sistem osteo-articular: clinic normal.

Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.

Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHg

Aparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.

Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in pozitie genu-pectorala.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.

MEMBRE

Semne particulare : nu prezinta.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Mobilitatea articulatiilor: mobile.

COMPORTAMENT

Ii place sa fie singur: nu.

Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat intelegere si a cooperat cu asistenta.

Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.

Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia : deficit alimentar.

Apetit: prezent.

Numar mese: 2-3 pe zi.

Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizza

Lichide preferate: Coca – Cola,Pepsi, berea.

Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.

Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa singur.

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

Scaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.

Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6-7 pe zi.

OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALA

Se spala si se piaptana singur.

Se imbraca si se dezbraca singur.

Se spala pe dinti singur.

Isi realizeaza toaleta singur.

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA

Probleme privind somnul: nu are.

Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: cititul.

INFORMATII MEDICALE

Alergii: nu prezinta.

Tratamentul actual: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%. Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scaunelor, la 2 – 3 zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele sunt de obicei dure si in cantitate mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de tulburari : cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice : cancer, stenoza, megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii provocate de unele medicamente.            Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau, dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia pacientului, faciesul, culoarea tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi la inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se observa miscari peristaltice ale intestinului.            Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase (duodenal, apendicular, sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si profund.            Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea materiilor fecale se face din punctele de vedere : macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al vitezei tranzitului intestinal.            Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un regim alimentar de proba. In acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 – 80 g unt si 400 g fainoase (paine, macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand alimentele bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a III-a si a IV-a.            Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul si prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange, paraziti.            Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele rosu amestecat cu fecale provine din portiunea colon transvers – sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in sus), apare melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta sangelui prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.            Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal : rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii unui abces in intestin (de origine perigenitala la femei, apendiculara).

            Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens alcalina, in putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte pronuntata.            Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele musculare, tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.            Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune in evidenta prezenta diferitelor bacterii.            Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.            Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigografia prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.            Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rectului si a sigmoidului pana la 30 – 35 cm departare de orificiul anal. Se foloseste rectoscopul, aparat care permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea intestinului cu ajutorul laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat precedata de tactul rectal.

1.3.CONSTIPATIAFiziologia constipatiei            Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10 milioane de persoane sufera de constipatie, iar in Germania aproximativ 30 % din populatie.            In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in fiecare zi este inradacinata in mintea oamenilor inca din antichitate. Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase, incep tratamente pentru constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a bolului fecal. Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. O eliminare zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului. In prezent este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.            Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatiei cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).            Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 24 de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate aceste simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie. Totusi, uneori lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei. Modificari ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane (privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal) constituie de asemenea o dovada a constipatiei.

Cauzele constipatiei            Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre rect.

 Cauzele constipatiei in detaliu            In general, intestinul este divizat in doua parti – intestinul subtire si intestinul gros. Intestinul gros are urmatoarele segmente:1.      cecum-ul si apendicele vermiform2.      colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)3.      sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera „S”4.      rectulIn conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in primaparte a intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri principale de miscari :        segmentare        peristalticeMiscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului.

Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei. Odata cu varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului.Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres. Acestia tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne. Acest lucru este influentat de mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii, anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos.Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie. Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari vasculare, afecteaza de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la varstnici.Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in special administrate pe termen lung. Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite narcotice, unele spasmolitice, bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope (tranchilizantele, diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina constipatie.Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie. Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele.Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc la ingustarea lumenului.

Substantele organice implicate in aparitia  constipatieiContinutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel intestinal.Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati si restul. Prima categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile i napa, continute in plante subtropicale), polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este ca aceste plante nu constituie o sursa importanta de energie.O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal. Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic de substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei.1.4. CLASIFICAREA CONSTIPATIEIConstipatia poate sa fie :1.      Simptomatica.2.      Primitiva.1.      Constipatia simptomaticaO intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai mult sau mai putin intins.a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din tabloul careia face parte si constipatia.b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de constipatie. Astfel : colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc. produc constipatie fie prin compresie mecanica, reflex sau prin intermediul temperaturii.c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic (hemiplegii nevrite) sunt insotite de constipatii.d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este data de lipsa alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al peretelui intestinal si de comprimarea tesuturilor si in special a muschilor abdominali.e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu sindrom de hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si diaree.h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des constipatia.2.      Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este considerata in general, de natura functionala.a)      ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei si dupa varsta de 20 ani ;b)      viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Regimurile prea sarace in celuloza cu putine lichide, regimurile de subnutritie (fainos sau numai cu carne si lapte), painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai multe cazuri de constipatii.

c)      ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de miscari corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi invocate de asemeni drept cauze ale constipatiei.d)      atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.1.5. SIMPTOMESimptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o mare masura de afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este singurul simptom, in alte cazuri pacientii au si alte simptome.Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de 2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare, uscat, separat in mai multe fragmente lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie sau alta impletitura.Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal ca urmare a iritarii acestuia.Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu eliminarea fecalelor sau a gazelor.Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita obstruarii intestinului prin fecale.Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata. Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor – acestea devin palide, uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Unul din cinci pacienti cu ileita terminala sufera de constipatie si jumatate din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.

        Simptomatologia generalaIn descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva, deoarece putem separa simptomele ce tin numai de ea. In formele simptomatice, fenomenele morbide se amesteca cu simptomele bolii cauzale.Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am vazut ca la femei incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de la sugar ca o consecinta a unei alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia mixta. Alteori, constipatia apare in varstele inaintate fara o cauza bine determinata ; instalarea ei se face progresiv.1.      Semne subiectiveMulti dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul lucru ce-l pot spune este ca materiile fecale sunt prea dure.Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune ca au un fel de tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc de diferite purgative si duc o viata absolut normala.Semnele subiective le putem imparti in :a)      semne locale ;b)      semne generale.Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defecarea din cauza aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua nastere mai ales la copii, prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita evacuarea unor materii prea dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot avea accidente uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui excitata, incat timp de o jumatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. Uneori, bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune abdominala.Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie dreapta. Alteori, colonul este sediul unor dureri foarte vii.Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom vedea, scaunele constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ; reactia lor este neutra. Starea generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu anemie, oboseala.In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori sunt datorita autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care variaza paralel cu constipatia. Astfel putem avea oboseala permanenta si in special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata, maini reci, stari lipotimice. La batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat fizica.2.      Semne obiectiveScaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-constipatie cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la formele clinice cum uneori materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem evacuari zilnice, insa insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu resorbtia prea mare a apei.Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpretat cao reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la evacuarea scaunului si nu ca o iritatie a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva a purgativelor si clismelor.Forme cliniceDupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de constipatie:         Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;

         Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;         Constipatia stanga sau hipochinetica.Constipatia rectala            Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in permanenta materii fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul radioscopic constatam un tranzit normal sau accelerat in intreg colonul pana la sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale se acumuleaza. Bolnavul poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati mici. Masa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se plang de o stare de plenitudine cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in coapsa stanga in fosa iliaca si in vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori fecale sau fecaloame.            Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei constipatii este slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in mucoasa rectala.          Constipatia colonului drept            Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si dureroasa si intre cea a colonului stang care este mai mult mecanica exista nenumarate varietati ce difera de la individ la individ. Constipatia poate fi mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult prin atonie sau prin spasme, prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia dreapta si stanga sunt rare.            Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu Herty si de catre Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 24-48 ore si care cuprinde cecul, colonul ascendent si treimea dreapta a transversului (colonul priximal embriologic). Staza in colonul drept poate fi data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale transversului si descendentului.            La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu timpul el slabeste, devine aton si se lasa destins.            Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie, date de resorbtia prelungita a continutului cecoascendentului.            Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza aceasta, bolnavii se plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid, limba incarcata, stare de depresiune sau excitatie, tulburari psihice, maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori avem perioade febrile. Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui Pauchet.            Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta din urma coincide cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a mucoasei colonului drept. Diareea falsa este produsa, cum am vazut la examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa sigmoida. Aceasta inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt tari reactia lor este neutra ;            Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt localizate in fosa iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile sunt la nivelul cecului, este greu sa le deosebim de durerea apendiculara. Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si uneori dupa miezul noptii.            Constipatia colonului stang            Ea este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca la acest nivel resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din cauza aceasta in constipatia colonului stang nu vom observa fenomene de intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este foarte buna. Fenomenele nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari nervoase  concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a colonului drept. Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. La palpare putem simti colonulca o coarda. In acest caz se adauga spasme intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea pastei baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.

 1.6. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI            Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei intestinului gros.            1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza careia am avea depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare generala proasta, migrene cefalee, maini reci.            Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori datorat constipatiei. Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar enterocolul, din cauza stazei prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.            Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite, stari de subicter.            Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar pietroasa si atunci poarta numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat fecaloamele de la o nuca pana la un ou.            Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de tumori. Bolnavii se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de defecatie apare in anus. Destul de des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in sigmoid. Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si avem colite. Este foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia si inflamatia este secundara, sau constipatia este urmare a inflamatiei. Masele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la abces al peretelui, gangrena lui, inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. Chiar colitele mai usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua

perioada de constipatie. In fine putem avea falsa diaree (Mathieu). Persoanele care abuzeaza de clisme pot avea colite mucoase sau chiar muco-membranoase. Inainte, cand clismele se intrebuintau pe o scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des intalnita.

 Diagnosticul            De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca pacientul are scaune la 2-3 zile, de obicei in cantitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara, este cea mai frecventa si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie cantitativa aceea in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen coprologic si un studiu al tranzitului intestinal (tranzit baritat). Diagnosticul de simptom trebuie facut in special la indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la persoanele cu un regim alimentar defectuos.            Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei. Diagnosticul acesta se face pe caracterul heterogen al scaunului – portiuni dure, sciabile, in mijlocul unei evacuari lichide. Scaunul de falsa diaree apare de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in colonul distal determina o iritatie locala cu raspuns secretol – care duce la o redisolutie a scaunului – si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Rareori in scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. In cazul acestei false diaree omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene complementare : studiul coprologic (care arata o hiperdigestie) si tranzitul intestinal.            Studiul tranzitului intestinal se poate face :            - administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de carmin si se urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod normal se produce aproximativ la 24 ore ;            - examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea tranzitului in diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa numitelor constipatii segmentale.            Constipatia cronica obisnuita « constipatia – boala » va trebui deosebita de « constipatia – simptom » in cursul unei afectiuni digestive sau extradigestive.            Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la intarzierea tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct de vedere clinic aceasta afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau la aceasta se adauga o serie de fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.            Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe ori din copilarie. Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in constiinta bolnavei decat prin faptul ca are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza scaunului dur, nu rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie, hemoroizi, fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale si a gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in ce mai prost tolerata.            La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba saburala, abdomen balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale. Palparea unui fecalom poate crea confuzia cu o formatiune tumorala, care insa dispare dupa clisma.            Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie, precizand o falsa diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al constipatiei simptomatice, cat si rolul de a descoperi eventualele elemente inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a constipatiei cronice.            Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar. Persoanele a caror alimentatie este saraca in resturi nedigerabile – provenite mai ales din zarzavaturi, fructe, paine neagra – sunt predispuse la constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe perioade indelungate. Tot prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea reflexului de defecatie.            O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie diskezia sau constipatia proctogena. Constipatia din diskezie este in general bine tolerata, dupa o perioada mai indelungata bolnavii avand doar o senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in pelvis. Cao particularitate se noteaza reactii ale organelor de vecinatate : tulburari de mictiune, congestii uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade hemoroidale acute, fisuri anale etc. Un  examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.            Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin rectesigmoidoscopie si radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea unghiului recto-sigmoidian determinate de o ginecopatie sau o cauza sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni digestive sau generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de tranzit apare pe planul al doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie cautate.            Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale cum sunt slabirea accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc constipatia.            Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele acestei boli.            Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si derivatele sale, opiacee, pansamente gastrice, bismuth, fier, determina constipatia care va trebui combatuta din vreme.

            Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si care domina tabloul clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului ramane pe planul al doilea. Tulburarea de tranzit poate aparea mult inaintea oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul fizic. Tumorile abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex inhibitor al motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste tumori tin de organele genitale : cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata care sunt descoperite de tactul vaginal, respectiv rectal.            Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor constipatii tenace. Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a leziunilor tuberculoase intestinale, cu formarea de cicatrice retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii ani.            La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital va trebui sa se faca la intervalle

apropiate pentru a sesiza locul obstacolului.                                  1.7. TRATAMENT            Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale. In unele boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile intestinale, febra tifoida etc). Alteori purgativele sunt un bun ajutor al tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari febrile pot fi scurtate printr-un pergativ.            Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului gros prin :a)      Igieno- dietetic regim alimentar ;b)      tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;c)      tratament medicamentos ;d)      tratament chirurgical ;e)      tratament hidro-mineral ;f)        psihoterapie.Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de multe ori suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul alimentatie ca din punct de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros, alimentele se impart in constipante si laxative.In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi celulozice ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua, cartofi, untdelemn si in salate, multe fructe, carne putina.In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie prelungit 4 – 6 saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom recomanda masaj in formele dureroase decat in formele atone. Va fi inceput din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in directia normala de evacuare.b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si faradici.d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia rectului si asimoidului.Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina, dulcolax papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si potasiu,Vit. B12,Vit. ATratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si este din ce in ce mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in grup sau individual.

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie              Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice          - In constiptie   determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide-  recomand alimente bogate in reziduuri- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa- administreaza la indicatie, laxative        Pacientul sa fie echilibrat psihic                       - da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului         - il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

ROLUL  ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU SANATATE          O persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau se poate indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate priva de aceasta libertate. Ignoranta poate fi de asemenea cauza fricii nejustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate. Pacientul poate avea anumite tabuuri pe care personalul

sanitar nu le cunoaste si acestea il pot face sa sufere teribil. In functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final, sunt persoane de o extrema delicatete ce traiesc intr-un mediu inconjurator ce-i protejeaza. Aceste persoane nu vor accepta cu bucurie orice forma de coabitare in comun.            In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei devine o problema majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de a se autodistruge, prevenirea lezarii celor din jur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential in ingrijirile de baza. Cand pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din jur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile de boli contagioase.            Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de pericolele de natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de animale si insecte periculoase, de microbii prezenti continuu in mediul inconjurator intr-un serviciu de pacienti, face parte din ingrijirile de baza.            Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din programul de pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea lucreaza la domiciliu, in scoli sau in servicii de sanatate, ea se afla in masura de a contribui la prevenirea accidentelor. Programul de prevenire a accidentelor de la domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest sens cu ingineri, educatori si cu publicul.            Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de accidente in institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun de cele mai bune servicii de mecanici, de intretinere, o mare parte din responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea securitatii, revine asistentei medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in preajma pacientilor. O mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici pentru prescrierea masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau supraveghere constanta a pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi nevoie in mai mica masura de recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie evitat la maximum.            Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia cladirilor, achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce vizeaza reducerea la minim a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si cooperarea cu alti membrii ai echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.            In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu chiar stabilirea masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce asigura inlaturarea pericolului de infectare a tuturor celor care inconjoara pacientul si care il servesc. Fiind convinse de superioritatea procedeelor fizice asupra mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare, persoanele informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa fie expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea, sa solicite ca orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub presiune, expuse la o caldura intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.            In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin un pericol latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a manusilor, a halatului, cand este necesar un material dezinfectant, steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale protectiei pacientului.CAPITOLUL IIFISE TEHNOLOGICE

2.1 EFECTUAREA  CLISMEI              Clisma =introducerea prin anus  in rect si in colon  a unor  lichide  pentru indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor tratamente.              Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau  alimentare           Scop:    -evacuator:  pregatirea bolnavului pentru anumite examinari(rectoscopie, irigoscopie) sau  interventii chirurgicale asupra rectului sau terapeutic in introducerea  de medicamente  sau  alimente.Materiale necesare :        irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm lungime, prevazut cu robinet  sau  pensa  Mohr        canula rectala din ebonit  sterilizata        tavita renala        bazinet        musama si traversa        invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului        substanta lubrifianta(vaselina  boricata)        casoleta cu comprese sterile        stativ  pentru irigator        apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)        sare( o lingurita la un litru  de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g la 500 ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE

1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare.

1.1     Se pregatesc materialele si instrumentele necesare.1.2     Se racordeza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula rectala pe tubul irigatorului si se inchide robinetul.1.3     Se aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de 0,5m.1.4     Se verifica temperatura solutiei sau substantei medicamentoase prescrise de medic(35-37 C)si se umple irigatorul.1.5     Se verifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si prima coloana de apa captand-o intr-o tavita renala.1.6     Se lubrifiaza canula folosind o compresa sterila.1.7     Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu canula pe stativ, fara sa se atinga de obiectele din jur.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

2.1 Se anunta bolnabvul si i se explica in ce consta tehnica.2.2 daca in momentul introducerii canulei in rect bolnabvul are senzatia necesitatii de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice miscarile reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci pe gura si relaxarea musculaturii peretelui abdominal si sa nu evacueze sonda.2.3 Se izoleaza patul cu un paravan de restul salonului.2.4 Se inpatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului, apoi acesta se dezbraca si se aseaza in decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat.2.5 Se aseaza sub bazinul bolnavului traversa si musamaua.In situatia de decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare.2.6 Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera bolnavul cu o invelitoare.

3. Efectuarea tehnicii 3.1 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun.3.2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, si se introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafasa subiacenta, cu varful indreptat putin inainte, in directia vezicii urinare, prin miscari de rotatie, pana se invinge rezistenta sfincterului.3.3 Se ridica extremitatea externa a canulei, imediat cev varful a trecut prin sfinter si se indreapta varful in axa ampulei rectale.3.4 Se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm.3.5 Se deschide robinetul si  se regleaza viteza de scurgere a apei din irigator in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm deasupra patului bolnavului.3.6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.3.7 Se inchide robinetul in momentul cand nivelul apei din irigator se apropie de nivelul tubului de scurgere.3.8 Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala.

3.9 Se solicita bolnavului sa retina solutia timp de 10-15 min.3.10 Bolnavul este adus in decubit lateral drept si peste cateva min in decubit dorsal .3.11 Daca bolnavul se poate deplasa va merge la toaleta, in caz contrar scaunul se capteaza la pat.3.12Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.

b.Clisma inalta 3.2 Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm inaltime, in colon.3.3 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare  a apei.In rest se procedeaza ca la clisma evacuatoare.

c. Clisma medicamentoasa(terapeutica)

Se pt administra medicamente ( digitala, clorura de calciu, tnctura de opiu, chinina), care se absorb prin mucoasa rectala, sau cele cu efect local(solutii izotonice) in microclisme sau clisme picatura cu picatura(la 1-1,5 ora dupa clisma evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi pe minut.

-microclisma 10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica de glucoza sau substanta medicamentoasa, care se introduc cu o seringa adaptata la canula rectala.

-clisma picatura cu picatura Pentru mentinerea temperaturii solutiei de introdus se intrebuinteaza rezerve termostat; irigatorul se inveleste intr-un material moale sau vata, perna electrica.

d.Clisme uleioase 200ml ulei vegetal incalzit la 37C in baie de apa se injecteaza profund.Se indica in constipatii cronice, fecalom.

4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

4.1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.4.2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua si traversa.4.3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine, bolnavul in piozitie comoda,se acopera si se indeparteaza paravanul.4.6 Se deschid ferestrele pentru aerisirea salonului.

5.Reorganizarea locului de munca

5.1 Se indeparteaza materialele cu care s-a efectuat tehnica5.2 Se spala instrumentele utilizate, se dezinfecteaza si se folosesc pentru sterilizare.5.3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de observatie.

Incidente :        canula intampina rezistenta – in acest caz se retrage cativa cm sau se va da drumul la apa din irigator  pentru ca aceasta  sa permita  inaintarea canulei in continuare, prin intinderea  si largirea  rectului precum si  prin  dizolvarea si dislocarea materiilor fecale        daca in fata canulei se aseaza schibale  care ingreuneaza trecerea apei se va ridica  irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul normal.Accidente        dureri,crampe intestinale – in acest caz  se opreste curentul de apa pentru cateva minute pana ce se linisteste musculatura colonului.2.2.      PERFUZIA INTRAVENOASA             Perfuzie =  introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura cu picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volumica a organismului.       Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introduc transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar cateva saptamani (denudare venoasa).

              Scop  : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale parenterala.              Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale din material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea flacoanelor; 1-2 seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza); o perna tare, musama; 1-2 perne sterile; o perna hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casoleta cu comprese sterile; substante dezinfectante : alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.

Etape de executie Timpi de executie

1. Pregatirea materialelor, instrumentelor si aparatului de perfuzie

     1.1       se pregatesc instrumentele si materialele necesare;     1.2       se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului care se dezinfecteaza cu alcool;     1.3       se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul;     1.4       se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dop in flacon;     1.5       se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac, tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul;     1.6       se suspenda flaconul pe suport;     1.7       se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau a substantei medicamentoase;     1.8       se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon;     1.9       se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, picuratorul fiind orizontal;   1.10     se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid fiind eliminate complet bulele de aer;   1.11     se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ;Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a nu se desteriliza).

2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului

     2.1       se anunta bolnavul convingandu-l de importanta tehnicii;     2.2       se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu antebratul in extensie si pronatie;     2.3       subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama si un camp steril;     2.4       se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.

3. Efectuarea perfuziei      3.1       spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se examineaza calitatea si starea venelor;     3.2       se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;     3.3       se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu tinctura de iod; se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese; de preferinta se incepe cat mai periferic;     3.4       se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul aparatului de perfuzie;     3.5       se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului la 60 picaturi/min sau in functie de necesitate;     3.6       se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea tubului invecinata acestuia, pe pielea bolnavului;     3.7       se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a aparatului;     3.8       se pregateste (daca este necesar) cel de-al doilea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului;     3.9       inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul la noul flacon;   3.10     se deschide imediat prestubul pentru a permite sa curga; operatia trebuie sa se petreaca cat mai repede, pentru ca sangele regulat prin ac sa nu se cuaguleze si se regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de perfuzat (la 60 picaturi pe minut, de exemplu);   3.11     inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide prestubul, se aplica o pensa hemostatica intre ambou si tubul de control, se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat intr-o solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca,

in directia axului vasului, se extrage acul din vena;   3.12     se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se fixeaza cu un plasture.

4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

     4.1       se aseaza bolnavul confortabil in patul sau;     4.2       se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este permis);     4.3       se supravegheaza bolnavul.

5. Reorganizarea locului de munca

     5.1       se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele (aparatul de perfuzat din material plastic se arunca), se dezinfecteaza si se pregateste pentru sterilizare;     5.2       se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Accidente      hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem pulmonar acut : tuse, expectoratie,

polipnee, cresterea TA. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiatorice.      embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se previne prin eliminarea aerului din tub inainte

de instalarea perfuziei si intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu presiune Atentie!

      nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane. Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa se goleasca complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De obicei aerul nu patrunde in vena (fara pompare cu para) in afara unor defecte ale perfuzorului.        2.3 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIEGastroscopia presupune vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument opric, numit gastrofibroscop.

Scop - diagnoctic;- terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru hemoragiile digestive, tratament cu laser);

Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare

- se pregatesc materialele necesare in functie de scopul instrumentelor investigatiei: manusi sterile, sorturi de cauciuc, tavita renala, pipa Guedel, substante anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente cu substante dezinfectante, ochelari de protectie;- medicamente: atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina -–fiole (trusa antisoc);- seringa de 2 ml de unica folosinta;- glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului gastroscopului, sondelor;- periute de citologie, pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica, recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;- solutie si recipiente pentru testul ireazei, in vederea determinarii prezentei Helicobacterului pylori;

Pregatirea psihica si fizica a pacientului

- orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta procedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri anxietatea este foarte accentuata. Astfel se impune calmarea pacientului;- pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l incurajeze, sa comunice, sa favorizeze “relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana”, astfel incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei comunicari (discutie, observatie), asistenta incearca sa:- evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere); in functie de

aceste probleme identificabile aplica interventiile autonome corepunzatoare;- asigura un climat calm de caldura;-printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala ii demostreaza pacientului ca ii intelege problemele (climat de intelegere empatica);-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei, rugandu-l ca printr-un efort de vointa sa le depaseasca, pentru a putea coopera in timpul examinarii;- va administra medicatia recomandata de medic pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente;- pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica importanta golirii si curatarii complete a stomacului;

Participarea la tehnica

- sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tableta de Diazepam, in seara precedenta examinarii si daca este nevoie si dimineata;- cu 40-50 min. inainte de proba, i se efectueaza o injectie cu Atropina, Scobutil sau Diazepam;- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala cu spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se face badijonarea locala (baza limbii si faringelui) cu solutii de Novocaina 1% sai Xilina; aceste solutii pot fi folosite pentru anestezia locala si prin gargara;- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral stang, pe o pernita tare;

Ingrijirea pacientului dupa tehnica

- este supravegheat inca o jumatate de ora in camera unde pacientul a fost examinat;- se transporta in salon;- se supravegheaza atent timp de 2 ore dupa terminarea examinarii, urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea;- pacientului caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume alimente fierbinti;- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri, la indicatia medicului se introduce sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile;- se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol pentru evitarea senzatiilor neplacute din gat;

Pregatirea produselor pentru laborator

- se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala produselor prelevate, in vederea examinarilor histologice, se eticheteaza si se trimit urgent la laborator;- la serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice in vederea descoperirii prezentei Helicobacterului pylori (tesutul dureaza o ora);

Reorganizarea locului de munca

- se aspira solutie de Glutaraldehida 2 % sau CIDEX, pana cand este curat gastroscopul;- se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun apoi se clateste bine;- aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si dezinfecta sub

imersie totala in masini de spalat speciale;- interiorul fibrogastrosopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in toate canalele, astfel incat canalele sa fie irigate cu produs dezinfectant;- se periaza extremitatile endoscopului;- se sterge aparatul cu solutie si apoi cu alcool de 90s;- se usuca bine;- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon pentru a le proteja;- se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat zilnic;- fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata dezinfectat din nou;- incidente si accidente: dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si tumefactia amigdalelor, hemoragie, SIDA,

De retinut: Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie (manusi, masca, ochelari) cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul medical este supus riscului urmatoarelor imbolnaviri: SIDA, astm, conjuctivite, dermastoze, eczeme.

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILORCAZUL  NR. 1UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEANJUDET:ARGESSECTIA: CHIRURGIE 1CULEGEREA INFORMATIILORINFORMATII SOCIALE :  NUME: PPRENUME: C.SEX : MVARSTA : 52 aniNATIONALITATEA :romanDATA INTERNARII: 15.03.2007DATA EXTERNARII: 19.03.2007SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.DOMICILIUL: Localitate Negrasi, Sat  Mozacu.OCUPATIA: salariat.MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate sangerande, dureri anorectale, constipatie.ISTORICUL BOLII: debut insidios cu  dureri anorectale si  aparitia unor burelete hemoroidale care in timp  au devenit ulcerate.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi.MEDICUL CARE INGRIJESTE: DR. OLTEANU CRISTINELANTECEDENTE FIZIOLOGICE:      neaga boli infecto-contagioase: TBCANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:      fara importanta.ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:      neaga alte afectiuni.IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost multumit de modul cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.INFORMATII FIZICE GREUTATE: 80 kgINALTIME: 1.65 mCAPULAspectul si culoarea tegumentelor: normale.Aspectul gurii: normala.

Aspectul buzelor: normal colorate.Aspectul ochilor: incercanati.Aspectul nasului: normal.Aspectul dintilor: ingrijiti.Aspectul limbii: normal.Probleme vizuale: nu prezinta.Probleme auditive: nu prezinta.TRUNCHIULSemne particulare: nu are.Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.Sistem muscular: normoton, normochinetic.Sistem ganglionar: nepalpabil.Sistem osteo-articular: clinic normal.Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHgAparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in pozitie genu-pectorala.Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.MEMBRESemne particulare : nu prezinta.Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.Mobilitatea articulatiilor: mobile.COMPORTAMENTIi place sa fie singur: nu.Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat intelegere si a cooperat cu asistenta.Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIAAlimentatia : deficit alimentar.Apetit:  prezent.Numar mese: 2-3 pe zi.Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizzaLichide preferate: Coca – Cola,Pepsi, berea.Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa singur.OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILEScaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6-7 pe zi.OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALASe spala si se piaptana singur.Se imbraca si se dezbraca singur.Se spala pe dinti singur.Isi realizeaza toaleta singur.OBISNUINTE PRIVIND ODIHNAProbleme privind somnul: nu are.Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.Preocupari: cititul.INFORMATII MEDICALEAlergii: nu prezinta.Tratamentul actual:  algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%. DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.

2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a defeca, scaune tari si rare.

3. Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste, insomnie, nervozitate.

4. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente, timpurii, somn agitat.

5. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata, ulceratie.

6. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si bauturi interzise,omisiuni ale meselor, mese neechilibrate.

7. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .

Dialog la externare:

Data externarii: 19 .03 .2007

Luat de familie: pacientul P.C. este luat acasa de catre rude

Destinatia la externare: domiciliu – Loc.Negrasi

Mijloc de transport: masina nepotului.

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI NR. 1 .

Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

PLAN DE INGRIJIRE – HEMOROIZI SANGERANZI

NEVOIA PROBLEMA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIV

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME

DELEGATE

1. Nevoia de a evita pericolele.

Durere

Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.

Pacientul sa-si diminueze semnele durerii in termen 12 ore.

Pacientul sa demonstreze absenta durerii in termen de 2 zile.

- amplasez pacientul intr-un salon aerisit , linistit cu pacienti in salon care au o evolutie favorabila.

- evaluez caracterele durerii: intensa cu sediul anorectal.

- arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu numai de durerea sa

- informez pacientul ca-i este permis sa-si exprime durerea

- ajut pacientul sa descrie corect durerea si sa sesizeze momentele de remisie sau exacerbare

- asigur confortul pacientului: asez pacientul in pozitie de d.v.;d.l.s.;d.l.d

- urmaresc si apreciez corect potentialul inflamator si aplic masurile de prevenire a surselor de infectie.

- aleg procedurile de investigare si tratament cu risc minim de infectie.

- informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

- aerisesc salonul pacientului.

- Pregatesc materialul si instrumentarul necesar administrarii tratamentului medicamentos

- masor si notez functiile vitale in F.O.

La indicatia medicului administram:

algocalmin

D.T. = 2f

D.U. = 1f

Cale = i.v.

supozitoare Proctalog

D.T. = 2 sp/zi

D.U. = 1 sp

Ketonal

D.T. = 2f

D.U. = 1f

Cale = i.m.

Detralex

D.T. = 2tb

D.U. = 1tb

Ritm= D,S

Cale = i.m.

15.03.2007

Pacientul prezinta dureri anorectale puternice.

16.03.2007

Pacientul prezinta o usoara ameliorare a semnelor durerii.

17.03.2007

Durerea a fost combatuta.

2. Nevoia de a elimina.

Constipatie

Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a defeca, scaune tari si rare.

Pacientul sa elimine un scaun moale in termen de 2 zile.

Pacientul sa aiba scaun fara dificultate in termen de 3 zile.

Pacientul sa prezinte absenta constipatiei in termen de 4 zile.

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice.

- determin pacientul sa ingere o cantitate de lichide suficienta.

- stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare.

- urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa scaunelor.

- pregatesc materialul si instrumentarul pentru clisma evacuatoare

- fac pregatirea psihica si fizica a pacientului in vederea efectuarii tehnicii

- efectuez clisma evacuatoare.

- curat si usuc regiunea anala dupa fiecare scaun.

- aplic creme protectoare.

- fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfectez cu acid boric 2-3%.

- determin pacientul sa ingere o cantitate de 3000 ml/zi lichide

- recomand pacientului sa consume alimente bogate in reziduri

- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

La indicatia medicului administram:.

Proctalog

D.T. = 2 sp/zi

D.U. = 1 sp

Ketonal

D.T. = 2f

D.U. = 1f

Cale = i.m.

Detralex

D.T. = 2tb

D.U. = 1tb

Ritm= D,S

Cale = i.m.

Institui la indicatia medicului o perfuzie endo-venoasa cu :

Solutie de

NaCl 10%.Ringer, Glucoza 5%

D.T. =1500ml/zi

D.U.=500 ml

Ritm=60pic/min

15.03.2007

Pacientul prezinta constipatie.

17.03.2007

Pacientul prezinta scaun moale.

18.03.2007

Pacientul prezinta scaune normale fara dificultate.

19.03.2007

Constipatia a fost combatuta

3.Nevoia de a evita pericolele.

Anxietate

Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste, insomnie, nervozitate.

Pacientul sa-si exprime diminuarea anxietatii in termen de 2 zile.

Pacientul sa demonstreze absenta semnelor de anxietate in termen de 4 zile.

Pacientul sa beneficieze de siguranta psihologica pentru inlaturarea starii de anxietate.

- observ manifestarile psihice ale pacientului: apatie, lipsa de interes pentru evolutia bolii cat si pentru tratament.

- identific cauza anxietatii si a factorilor care au declansat anxietatea.

- Incerc sa conving pacientul de importanta urmarii tratamentului si a respectarii regimului hidric pentru evolutia bolii.

- sfatuiesc familia sa sustina moral pacientul pe perioada anxietatii.

- asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului.

- incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-si exprime emotii, nevoi.

La indicatia medicului administram:

Diazepam

D.T. = 1f/zi

Cale = i.m.

15.03.2007

Pacientul prezinta anxietate moderata.

17.03.2007

Pacientul prezinta o diminuare a anxietatii.

19.03.2007

Pacientul prezinta o stare de bine in urma evolutiei favorabile a bolii si a sustinerii celor din jur

4. Nevoia de a dormi si a se odihni. Insomnie

Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente, timpurii, somn agitat.

Pacientul sa doarma fara treziri si fara intreruperi in termen de 24 ore.

Pacientul sa doarma 8 ore in fiecare noapte in termen de 3 zile.

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ pe durata spitalizarii.

- invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare.

- observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.

- intocmesc un program de odihna corespunzator organismului.

- sfatuiesc pacientul sa bea o cana de lapte inainte de culcare

- administrez tratamentul medicamentos.

- observ efectul acestuia asupra organismului.

La indicatia medicului administram:

Diazepam

D.T. = 1f

D.U.= 1f

Cale = i.m.

15.03.2007

Pacientul prezinta ore insuficiente de somn.

16.03.2007

Pacientul prezinta somn linistit si fara intreruperi.

18.03.2007

Pacientul prezinta ore de somn suficiente calitativ si cantitativ

5. Nevoia de a fi curat si de a proteja tegumentele.

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata, ulceratie.

Pacientul sa-si diminueze roseata in termen de 2 zile.

Pacientul sa-si diminueze leziunea in termen de 3 zile.

Pacientul sa prezinte tegumentele si mucoasele curate si integre in termen de 4 zile.

- sfatuiesc pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor si mucoaselor pentru prevenirea complicatiilor

- sfatuiesc pacientul sa ingere 1000 ml ceai antihemoroidal, legume, fructe, fainoase, zarzavaturi

- incurajez in permanenta pacientul si ii explic necesitatea realizarii interventiilor

- pansamentul se va face cu blandete pentru a favoriza procesul de vindecare

La indicatia medicului realizez toaleta regiunii anale cu:

solutie de betadina

cloramina 5%.

apa oxigenata 3%.

rivanol 1%.

tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile.

Medicul efectueaza ligatura si rezectia bureletelor hemoroidale.

15.03.2007 pacientul se interneaza cu :hemoroizi sangeranzi, fisuri anale,ulceratie.

16.03.2007

pacientului i se efectueaza rezectia si ligaturarea bureletelor hemoroidale.

Din data de 17.03.2007 pacientul prezinta o evolutie favorabila a leziunilor din regiunea anorectala.

6. Nevoia de a bea si a manca. Refuz de a urma dieta .

Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si bauturi interzise,omisiuni ale meselor, mese neechilibrate.

Pacientul sa-si urmeze regimul indicat in fiecare zi.

Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic pe durata spitalizarii.

- explorez preferintele alimentare ale pacientului asupra alimentelor permise(legume, fructe, zarzavaturi si fainoase) si interzise(condimente,prajeli,conserve,afumaturi,alcool)

- fac bilantul lichidelor eliminate si ingerate

- constientizez pacientul de importanta respectarii regimului alimentar in mentinerea sanatatii

- servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator

- las pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului

- cantaresc zilnic pacientul

- constientizez pacientul de importanta activitatilor fizice modera

- stabilesc un program de activitati in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu pacientul

Institui la indicatia medicului o perfuzie endo-venoasa cu :

Solutie de

NaCl 10%.Ringer, Glucoza 5%

D.T. =1500ml/zi

D.U.=500 ml

Ritm=60pic/min

15.03.2007 pacientul urmeaza regimul indicat.

Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic pe durata spitalizarii.

7. Nevoia de a se recreea.

Dificultatea de a efectua activitati recreative

Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .

Pacienta sa prezinte confort fizic si psihic nealterat pe timpul spitalizarii si o stare de buna dispozitie.

- aerisesc salonul si asigur un mediu calm si de securitate in care pacientul sa se simta bine ;

- linistesc pacientul, si il ajut in satisfacerea nevoilor fundamentale;

- invat pacientul sa comunice cu semenii sai;

- stimulez increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il sustin, in personalul medical.

Psihoterapie

Pacientul a prezentat confort fizic si psihic nealterat pe timpul spitalizarii.

CAZUL NR. 2

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDETUL :ARGES

SECTIA: CHIRURGIE

SALON: 5

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE

NUME: N.

PRENUME:M

SEX:M.

DATA NASTERII: 25.02.1961

VARSTA: 46 ani

NATIONALITATE: romana

DATA INTERNARII: 18.06.2007

DATA EXTERNARII: 24.06.2007

SITUATIA FAMILIALA: casatorit, 2 copii

DOMICILIUL: Pitesti, strada Negru - Voda

OCUPATIA: muncitor S.C. Arpechim Pitesti

MOTIVELE INTERNARII: Pacientul ajunge la spital, de urgenta in data de 18.06.2007, la ora 10, cu stare de soc, paloare, facies anxios, durere puternica in epigastru, tulburari de tranzit intestinal, cu greata si varsatura.

ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in plina sanatate aparenta. In urma cu o seara domnul N.M. serveste o masa bogata si mult alcool. Spre seara starea generala se altereaza, apar dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive. Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Pancreatita acuta.

MEDIC CURANT: dr Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

-neaga boli infecto-contagioase: lues si TBC

-nu prezinta alergii medicale, alimentare sau cu alergeni.

ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE:

Mama-se numeste N.O.,are 71 ani, este casnica, cunoscuta cu ulcer duodenal, H.T.A.; a avut 2 sarcini si 3 avorturi;

Tatal-se numeste N.I., are 78 ani, este fost pensionar, cunoscut cu H.T.A., alcoolism cronic si tulburari de comportament.

Frate – fara importanta

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

- la 14 ani a suferit o fractura deschisa de humerus drept, in urma careia a ramas cu o cicatrice chirurgicala de 18 cm.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE:

- pacientul nu da prea multe informatii deoarece nu-si aduce aminte pentru ca avea 14 ani si a uitat.

INFORMATII FIZICE:

GREUTATE: 85 Kg

INALTIME:1,78 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

Aspectul gurii: buze cianotice

Aspectul limbii: normal colorata

Aspectul nasului: normal

Aspectul ochilor: incercanati, verzi

Aspectul dintilor: dentitie completa

Aspectul parului: scurt ingrijit

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

Sistem musculo-adipos: slab reprezentat

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru

Aparat respirator: torace normal conformat, R=17r/min.,sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezent;

Aparat cardio-vascular : cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, TA=160/60mmHg, P=63p/min.

Aparat digestiv : abdomen meteorizat, difuz, sensibil la palpare, cu tranzit intestinal incetinit, un scaun la 2-3 zile; tulburari dispeptice, pancreas marit de volum;

Aparat urogenital: oligurie, loje renale libere nedureroase.

MEMBRE:

Semne particulare: cicatrice la bratul drept

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala

Mobilitate articulara: buna

COMPORTAMENT:

Pacientul se prezinta in tinuta de spital ingrijita, este nepieptanat. Nu prea coopereaza cu personalul sanitar, in timpul conversatiei priveste in punct fix si raspunde incet.

Nu citeste, nu se plimba vorbeste foarte putin cu ceilalti pacienti.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU IGIENA:

Bolnavul este curat si ingrijit ,

igiena individuala efectuand-o singur in fiecare dimineata.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ALIMENTATIA:

Pacientul mananca mult, mai ales alimente cu un aport caloric excesiv.

Nu se hidrateaza suficient, in schimb consuma bauturi alcoolice zilnic.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ELIMINARILE:

SCAUN: WC ; are un tranzit intestinal incetinit cu scaune la 2-3 zile

abundente, pastoase galbene -albicioase

URINA: WC ; oligurie

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA:

Pacientul este agitat si anxios

Prezinta insomnie si doarme pe noapte doar 3-4 ore.

INFORMATII MEDICALE:

Analize sange:

Leucocite =12000/mm

Amilazemie = 75 U.W

Calcemie = 8,3 mg%

Lipazemie = 23U.I.

Uree = 0,67 mg

TGO = 31U.I.

TGP = 40 U.I

Colesterol = 235/100ml

fosfataza alcalina= 6U.B.

bilirubina = 0,6mg%

glicemie =1,05 G%

creatinina = 0,82mg%

hemoglobina = 12,2g%

VSH = 40mm/ora

ionograma=Na,K,Ca,Mg,Cl,Fe,

Examenul urinei:

- amilazurie = 92UW

- albumina absenta

- epitelii plate

- leucocite, hematii rare

- numeros urat de Na

DIAGNOSTICE DE NURSING

Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei chirurgicale, manifestata prin: tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se misca, indispozitie, privire tematoare.Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii manifestate prin efort pentru a voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:facies tras, ochi incercanati, sete, tegumente uscate, oligurie.Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata prin paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorateAlterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.Imobilitate din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit intestinal incetinit, balonare meteorism abdominal.Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de a comunica, neliniste, agitatie.Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala, manifestata prin oboseala, agitatie ,nervozitate.

Risc de complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin aparitia unui proces infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.

Dialog la externare:

Data externarii: 24 .06 .2007

Luat de familie: pacientul N.M. este luat acasa de catre sotie

Destinatia la externare: domiciliu – Pitesti

Mijloc de transport: taxi

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI NR. 2 .

Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina , explorari ale pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:

evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

PLAN DE INGRIJIRE – PANCREATITA ACUTA

NEVOIA PROBLEMA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIV

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME

DELEGATE

1. Nevoia de a evita pericolele.

Durere vie epigastrica

Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei chirurgicale, manifestata prin: tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se misca, indispozitie, privire tematoare.

Preoperator

Calmarea durerii in cel mult 4 ore

Postoperator

Calmarea durerii dupa interventia chirurgicala

Preoperator

- ajut pacientul sa descrie corect durerea: intensa, localizata in epigastru

- manifest intelegere fata de suferinta pacientului

- plasez pacientul intr-o pozitie antalgica : d.d.

- explic pacientului ca-i este permis sa se planga, sa-si exprime durerea

- arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu numai de durerea sa

- aerisesc salonul si creez o temperatura optima

- urmaresc functiile vitale si notez valorile acestora in F.O.

-repaus la pat cu punga de gheata pe abdomen

-aspiratie gastrica continua

Postoperator

- urmaresc aspectul plagii chirurgicale

- supraveghez, masor si notez functiilor vitale si vegetative in F.O.

- fac educatia sanitara a pacientului privind evolutia postoperatorie

Preoperator

-antialgice: Mialgin 100 mg i.m.

-administrarea pe sonda a Na2CO3 –10g% cate 100-200 ml

-reducerea secretiei gastrice cu Atropina 0,5 mg in perfuzie din 6 in 6 ore

Postoperator

-montarea unei perfuzii cu Glucagon si Trasylol

-montarea unei sonde urinare

-administrez

antialgice:

Scobutil ,

Buscopan ,

Mialgin 100 mg

Cale =i.m.

18 06.2007

- pacientul prezinta dureri de intensitate mare care au fost ameliorate

R=17r/min

T.A.=100/50 mmHg

T=37,20C

P= 73p/min

19. 06. 2007

-durerea a fost combatuta

R=18r/min

T.A.=140/70 mmHg

T=37,20 C

P= 72/min

20. 06. 2007

-durerea din urma

interventiei chirurgicale

persista

21. 06. 2007

-pacientul nu mai prezinta durere, doar cand este mobilizat

2. Nevoia de a bea si a manca. Varsatura

Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii

manifestate prin efort pentru a voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.

Pacientul sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii.

Combaterea varsaturii in cel mult 2 ore

- observ caracterul varsaturii: cu o cantitate de 50-70 ml,alimentare, apoase

- aerisesc salonul

- ii cer pacientului sa inspire adanc

- ii opresc alimentatia pe gura

-asez pacientul in D.D. cu capul intr-o parte

- ii sustin capul pacientului in timpul varsaturii cu mana dreapta, iar cu stanga sustin tavita renala sub barbia pacientului

- ofer pacientului un pahar cu apa mentolata pentru a-si clati gura

- pastrez lichidul de varsatura pentru a fi aratat medicului si pentru analize de laborator

- fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate

- notez in FO aspectul, frecventa, cantitatea lichidului de varsatura

-antiemetice:

Metoclopramid

Cale =i.m.

D.T.=1 f /zi

-aspiratie gastrica continua

-antispastice:

Papaverina,

Scobutil

D.T.=1f/zi

Cale =i.m

18 06. 2007

Pacientul prezinta un nr. de 3 varsaturi alimentare, apoase. Pacientul a fost menajat fizic si psihic in timpul varsaturilor.

19.06.2007

pacientul prezinta un nr. de 2 varsaturi apoase.

20.06.2007

-varsatura a fost combatuta, persista doar greata.

Din data de 21.06.2007 pacientul prezinta o stare de bine fara greata si varsaturi.

4. Nevoia de a elimina. Deshidratarea

Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:

facies tras, ochi incercanati, sete, tegumente uscate, oligurie.

Pacientul sa fie reechilibrat hidro-electrolitic in termen 2 zile si stimularea pacientului in consumarea lichidelor pe durata spitalizarii.

Preoperator

- cantaresc pacientul

- supraveghez, masor si notez semnele vitale

- ingrijesc cu atentie tegumentele pentru a evita atingerea integritatii lor

- inspectez zilnic zonele de presiune de pozitie si le masez la fiecare 2 ore

- asigur aportul lichidian de 2500 ml/zi

-observ comportamentul si faciesul,pacientului

- asigur conditii de mediu : salon curat, linistit, aerisit

- pregatesc materialele necesare pentru P.E.V.

- pregatesc materialele pentru recoltarea de sange;

- urmaresc bilantul hidric si reechilibrez hidro-electrolitic pacientul

Postoperator:

-urmaresc FV:

-suprimarea alimentatiei 2-4 zile ,dupa a 4 a zi ii administrez bolnavului lichide cu lingura sau paiul : ceai ,compot

-in a 5 a zi i se permite lapte, iaurt, piure de legume

-din a 6 a zi se trece progresiv la o alimentatie fara grasime si un regim alimentar adecvat

Glucoza5%

D.T.=1000 ml/zi Cale=i.v.

-NaCl 500 ml/zi

i.v.

-Dextran 40

-hidratare artificiala

-Dextran 40

-aspiratie gastrica continua

18. 06. 2007

-bolnavul este deshidratat

19. 06. 2007

-se incearca reechilibrarea hidro-electrolitica

20. 06. 2007

-bolnavul a fost reechilibrat conform ionogramei si rezervei alcaline

4. Nevoia de a fi curat ingrijit. A.Alterarea tegumentelor si mucoaselor

B.Alterarea integritati tegumentelor si mucoaselor

Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata prin paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorate

Alterarea integritatii

tegumentelor si

a mucoaselor

din cauza

interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.

Pacientul sa aibe tegumente normal colorate in decurs de 7 zile

aseptizarea plagii si protejarea ei pe durata spitalizarii

Preoperator :

-observ coloratia neobisnuita a tegumentelor

-asigur igiena tegumentelor prin toaleta partiala sau totala

-schimb lenjeria de corp si pat

-sterg pacientul de transpiratie si-l invelesc cu un cearsaf

-ii explic respectarea regimului dietetic, a repausului la pat si a urmarii tratamentului

-recoltez sange pentru analize de laborator:

Postoperator:

- pregatesc camera, aerisesc salonul ,asigur o temperatura

optima de 18-21°C,

- asigur liniste in salon ,

- asigur transportul pacientului si il instalez in pat.

- supraveghez faciesul si comportamentul pacientei pe toata perioada postoperatorie

- observ, masor si notez functiile vitale.

- supraveghez plaga, curat regiunea, pansamentul sa fie uscat sa nu se imbibe cu serozitati,

- schimb pansamentul zilnic

- asigur o stare de asepsie perfecta in ingrijirea plagii

- asigur pacientei pregatirea psihica suprimand starea de neliniste

Administrez

perfuzie ev 10% ser

fiziologic

D. T.=1000 ml ritm=60pic/min

- toaleta plagii operatorii zilnic cu substante antiseptice (betadina, rivanol, alcool,tinctura de iod)

18. 06.2007

-bolnavul prezinta tegumente mormorate

19. 06. 2007

-culoarea tegumentelor este marmorata

20. 06. 2007

dupa interventia chirurgicala tegumentele sunt palide

21. 06. 2007

-tegumentele si mucoasele revin la normal

21.06.2007

- tegumentele si mucoasele au culoare normala, plaga operatorie are evolutie favorabila, fara semn de infectare.

24.06.2007

- plaga operatorie s-a vindecat.

5. Nevoia de a elimina.

Constipatia

Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata, interventia chi-

rurgicala manifestata prin scaune dure, balonari, crampe abdominale.

Pacientul sa prezinte un tranzit intestinal normal si combaterea constipatiei in termen de 2 zile.

- observ scaunele: scaune rare de culoare brun-inchis ;

- determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide; aprox. 3000 ml.

- stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare in functie de activitatile sale;

- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate;

- asigur conditiile de igiena;

-schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

-fac pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru efectuarea clismei evacuatoare;

- pregatesc materialele si instrumentele pentru efectuarea clismei.

- urmaresc si notez in F. O. consistenta scaunului si aspectul lui dupa efectuarea clismei;

Administrez la indicatia medicului:

P.E.V.cu solutie de glucoza 33 %, 500 ml

solutie Ringer 500 ml;

Efectuarea clismei evacuatoare.

administrez la indicatie ceaiuri laxative;

administrez pacientei supozitoare :

Dulcolax

DT=2 cp,

DU=1 cp,

Cale=P.O.

18.06.2007

Pacientul prezinta constipatie, dureri abdominale.

In seara zilei de 18.06.2007 pacientei i se efectueaza o clisma evacuatoare

19.20.06.2007

scaun absent

21.06.2007

Constipatia a fost combatuta, pacienta are un scaun de consistenta omogena, culoare inchisa

6. Nevoia de a se misca siu a avea o bina postura. Imobilitate

Alterarea mobilitatiite din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit intestinal incetinit, balonare meteorism abdominal.

Pacientul sa aiba mobilitate normala la 2-3 zile postoperator

Preoperator

-observarea mobilitatii bolnavului

-schimbarea pozitiei bolnavului din DD in DLS si DLD, din 2 in 2 ore.

Postoperator:

-incurajez pacientul, ii aduc plosca ori de cate ori este nevoie

-schimb lenjeria de corp si de pat daca este nevoie

-dupa prima zi de la interventia chirurgicala il ridic in pozitie semisezanda si-i observ faciesul

-in a 2 a zi il ridic la marginea patului si daca nu prezinta nici o modificare a FV , il ridic in picioare impreuna cu asistenta si facem 3-4 pasi

-in ziua urmatoare conduc pacientul la toaleta, iar din a 4 - 5 a zi facem impreuna plimbari scurte de cate 15 min. /zi

-psihoterapie

18. 06. 2007

-pacientul se vaita la fiecare miscare

19. 06. 2007

-pacientul prefera pozitia DD fara a face miscare

21. 06. 2007

-pacientul face progrese, merge la toaleta sustinut de mine.

23-24. 06. 2007

-pacientul face plimbari scurte de 15 minute prin parc sustinut

7. Nevoia de a evita pericolele. Anxietate

Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de a comunica, neliniste, agitatie

Pacientul sa prezinte o stare de bine fizica si psihica in 2-3 zile

-observ manifestarile psihice ale pacientului

- ii explic pacientului orice manevra

- ii asigur un climat de liniste si siguranta

-identific cauza anxietatii si factorii declansatori

-ajut pacientul sa-si identifice anxietatea

imi fac timp zilnic pentru a discuta cu pacientul si-l conving de reusita operatiei

-raspund cu calm la intrebarile lui

-ii sugerez sa gandeasca pozitiv pentru a influenta in bine evolutia bolii

sfatuiesc familia sa-l sustina

-psihoterapie

-Diazepam

DT =1f

Ritm=seara

cale = per os

18. 06. 2007

-bolnavul este anxios

19. 06. 2007

-pacientul este temator in legatura cu interventia chirurgicala

21. 06. 2007

-pacientul s-a convins de reusita interventiei

chirurgicale si prezinta o stare de bine fizica si psihica.

8. Nevoia de a dormi si a se odihni. Insomnia

Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala, manifestata prin oboseala, agitatie ,nervozitate.

Pacientul sa se poata odihnii minim 8 ore pe noapte

-observ somnul pacientului

- aerisesc salonul si pastrez linistea in orele de liniste

-sfatuiesc bolnavul sa-si aminteasca de lucrurile si intamplarile placute ,si inainte de culcare sa citeasca dintr-o carte

-il linistesc in legatura cu interventia chirurgicala convingandu-l ca va fi operat de o echipa de medici foarte competenti

Diazepam

DT =1cp/zi

Cale = per os.

-Bromura de Ca

i.v. lent in perfuzie cu G 5%

18. 06 2007

- pacientul nu se poate odihni decat cu sedative

19. 06. 2007

- pacientul este nelinistit si temator

21. 06. 2007

-dupa interventia chirurgicala insomnia a fost remediata

9. Nevoia de a evita pericolele. Risc de complicatii

Risc complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin aparitia unui proces infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.

Pacientul sa nu prezinte complicatii in timpul spitalizarii si nici dupa.

Preoperator:

- observ starea clinica a pacientului

- asigur conditii de mediu adecvate

-urmaresc FV si vegetative

-pregatesc preoperator pacientul

- ii fac pregatire psihica si fizica: toaleta, raderea, dezinfectia abdominala

- asigur pregatirea si sterilizarea instrumentelor

- pregatesc pacientul pentru orice investigatie preoperatorie

Postoperator:

-verific plaga si ii fac toaleta de 2 ori pa zi

-schimb lenjeria de corp si pat

-administrez tratamentul .

Preoperator:

-antipiretice:

Algocalmin

DT =3f/zi

DU=1f la 8ore

i.m.

Postoperator:

-antibiotice

Ampicilina

DT= 14 g/7zile

DU =2g/zi

i.m. 500 mg la 8 ore

Gentamicina

DT=14 fin 7 zile

DU =2f/zi a 80 mg la12 ore i.m.

18 –21. 06. 2007

-procesul infectios nu a aparut

-anemia a fost combatuta

- n-au aparut recidive.

CAZUL NR. 3

CULEGEREA INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN

SECTIA : CHIRURGIE I

SALONUL 6

INFORMATII SOCIALE

NUME : A.

PRENUME : S.

VARSTA : 50 ani

NATIONALITATEA : romana

DATA INTERNARII : 18.04.2007

DATA EXTERNARII : 23.04.2007

SITUATIA FAMILIALA: casatorita, doi copii

DOMICILIUL: Glambocel, loc. Bogati, Arges.

OCUPATIA : pensionara

MOTIVELE INTERNARII : Pacienta se interneaza cu constipatie aparuta in urma cu o luna, alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, durere cu caracter colicativ, insomnie, febra.

ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca in urma cu o luna a avut constipatie alternand cu diaree, a scazut treptat forta fizica, ceea ce a determinat-o pe pacienta sa se prezinte la medic pentru diferite investigatii si tratamente. De cinci zile prezinta constipatie, varsaturi alimentare si groaznice dureri abdominale.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sindrom subocluziv

MEDICUL CARE INGRIJESTE: Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

Ø menarha 14 ani

Ø nasteri 2, avorturi 4

Ø neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Ø neaga TBC in familie

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacienta fost multumita de modul cum a fost tratata in perioadele anteriore de spitalizare.

INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 70 kg

INALTIME: 1.58 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Aspectul gurii: normala

Aspectul buzelor: subtiri

Aspectul ochilor: incercanati

Aspectul nasului: normal

Aspectul dintilor: nu prezinta proteza

Aspectul limbii: normal

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palida

Sistem musculo-adipos: normal reprezentat

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru, prezinta ameteli

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent, temperatura 38◦ C, respiratia 22 r/min

Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, T.A.=130/70mm Hg, P=84b/min

Aparat digestiv: abdomen dureros la palpare. Tranzit intestinal modificat, ficat si splina in limite normale

Aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni spontane fiziologice

Sistem nervos: echilibrata si orientata temporo-spatial

MEMBRE:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Mobilitatea articulatiilor: mobile nedureroase

COMPORTAMENT:

Ii place sa fie singura: nu

Evolutia comportamentului cu anturajul: ii place sa fie inconjurata de familie si de prieteni. Pacienta este comunicativa, se exprima cursiv in timpul culegerii informatiilor, a prezentat intelegere, a cooptat cu asistenta. Intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia: obisnuita

Apetit: scazut, inapetenta

Numar de mese: 2 – 3 pe zi

Alimente preferate: legume, cartofi prajiti, salate, supe.

Lichide preferate: ceaiuri si sucuri.

Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are

Regim hidric(hipocaloric, hipoglucidic, hiperprotidic) serveste masa singura

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

Scaun: wc aspect pastos, omogen, 1 la 4 zile=constipatie

Urina: wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6 – 7/zi.

OBISNUINTA DE IGIENA INDIVIDUALA

Probleme privind somnul: prezinta insomnie. In spital i se administreaza diazepam dar nu utilizeaza in mod obisnuit sedative.

Activitate fizica: se plimba, nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: activitati casnice.

INFORMATII MEDICALE

Alergii: nu prezinta la medicamente, alimente, animale.

Tratamente prescrise inaintea spitalizarii: este inteles si urmat.

Tratamentul actual: este prescris in F. O. si este urmat si inteles.A urmat tratament cu : Emetiral, P.E.V. cu glucoza. solutie Ringer 500, vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata, modificarea integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure, balonari, crampe abdominale.

2. Alterarea modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii manifestata prin dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente.

3. Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, schimbarea deprinderilor alimentare, procesul inflamator.

4. Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita anxietatii, stresului, dezechilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat prin regurgitatii, varsaturi alimentare.

5. Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, tahipnee, tahicardie.

6. Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin tegumente si mucoase palide, plaga operatorie.

Dialog la externare:

Data externarii: 23 .04 .2007

Luat de familie: pacienta A.S. este luat acasa de catre sot

Destinatia la externare: domiciliu – loc. Bogati, jud. Arges

Mijloc de transport: masina fetei .

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacienta se poate ingriji singura

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- evitarea alimentatieibogate in grasimi;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- continuarea tratamentului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotul cat si fiica cea mare privind perioada imediat urmatoare .

Impresia pacientei despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI 3.

Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru tratament si investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza, vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingrijita in continuare de fete si sot.

PLAN DE INGRIJIRE A UNEI PACIENTE CU SINDROM SUBOCLUZIV

NEVOIA

PROBLEMA

DIAGNOSTIC

OBIECTIV

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME

DELEGATE

1. Nevoia de a elimina. Constipatie

Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata, modificarea integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure, balonari, crampe abdominale.

Pacienta sa prezinte tranzit intestinal normal si combaterea constipatiei

- observ scaunele: scaune rare de culoare brun-inchis ;

- determin pacienta sa ingere o cantitate suficienta de lichide; aprox. 3000 ml.

- stabilesc impreuna cu pacienta un orar regulat de eliminare in functie de activitatile sale;

- determin pacienta sa faca exercitii fizice cu regularitate;

- asigur conditiile de igiena;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- fac pregatirea fizica si psihica a pacientei pentru efectuarea clismei evacuatoare;

- pregatesc materialele si instrumentele pentru efectuarea clismei.

- urmaresc si notez in F. O. consistenta scaunului si aspectul lui dupa efectuarea clismei;

- administrarea de medicamente la indicatia medicului: efectuarea clismei evacuatoare.

- administrez la indicatie ceaiuri laxative;

- administrez pacientei supozitoare si glicerina;

- Dulcolax

DT=5 cp,

DU=2 cp,

cale per os

18.04.2007

Pacienta prezinta constipatie, dureri abdominale.

In seara zilei de 18.04.2007 pacientei i se efectueaza o clisma evacuatoare.

20.04.2007

scaun absent

21.04.2007

Constipatia a fost comba-tuta, pac. are un scaun de consistenta omogena, culoare inchisa

2. Nevoia de a dormi si a se odihni. Insomnie

Alterarea modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii manifestata prin dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente

Pacienta sa beneficieze de orele corespunzatoare de somn in termen de 2 zile.

- invat pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cu 30 min inainte de culcare, si isi face o baie calda;

- observ si notez orarul somnului;

- aerisesc salonul asigurand ot◦ =18 – 21 ◦ C;

- asigur un climat de liniste si confort;

- intocmesc un orar de odihna;

- asigur conditiile de igiena, schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- asigur confortul pacientei;

- explic pacientei rolul somnului si odihnei pentru refacerea organismului;

- administrarea tratamentului prescris de medic: administrarea de ceaiuri linistitoare;

- sedative:

Diazepam,

DT=1 tb,

DU=1 tb, S oral

18/19.04.2007

Pacienta A.S. prezinta insomnie, cu treziri frecvente.

Insomnia a fost combatuta cu ajutorul sedativelor, pacienta poate dormi linistita.

3. Nevoia de a elimina. Diaree

Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, schimbarea deprinderilor alimentare, procesul inflamator.

Pacienta sa prezinte tranzit intestinal normal pe durata spitalizarii.

- pregatesc pacienta pentru examinari endoscopice;

- pregatesc alimentatia care va fi hidrica in urmatoarele 24 ore; dupa interventia chirurgicala;

- voi servi pacienta cu ceai neindulcit (menta, musetel), supa de morcovi, zeama de orez, treptat voi introduce bucati mici de carne slaba si fiarta;

- aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori e nevoie;

- asigur conditiile de igiena individuala;

- educ pacienta sa efectueze toaleta regiunii anale ori de cate ori este nevoie;

- interzic apartinatorilor sa-i mai aduca pentru o perioada : lapte, dulciuri, prajeli, conserve, condimente, ciocolata.

Administrarea tratamentului prescris de medic:

- ceai de menta, supa de morcovi, zeama de orez;

- simptomatice

Clorhidrol 1 tb, fermenti digestivi, sedative.

- perfuzie cu NaCl.

Ritm = 60 pic/min

DT = 500 ml

19.04.2007

Pacienta A.S. prezinta un numar de 3 scaune diareice, in urma efectuarii clismei.

21.04.2007

Diareea a fost combatuta, obiectivul a fost realizat.

4. Nevoia de a elimina. Greturi, varsaturi

Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita anxietatii, stresului, dezechilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat prin regurgitatii, varsaturi alimentare

Pacienta sa fie echilibrata electrolitic si acidobazic in termen de 24 ore.

Pacienta sa prezinte o stare de bine fara greata si varsaturi in termen de 4 zile.

- asez pacienta in pozitie de decubit lateral stang, aproape de marginea patului;

- ajut pacienta in timpul varsaturii: cu o mana tin tavita renala sub gura si barbie, iar cu cealalta voi sustine fruntea pacientei;

- sfatuiesc pacienta sa inspire profund pentru a atenua greata;

- ofer pacientei un servetel pentru a-si sterge gura si un pahar de apa pentru a se clati;

- ii ofera alta tavita renala pentru a varsa continutul;

-educ pacienta ca in timpul efortului de a voma sa-si protejeze plaga operatorie prin compresiune cu mana;

- pastrez continutul varsaturii pentru examinare;

- asigur conditiile de igiena (pregatesc materialele pentru toaleta regiunii bucale: prosop, pahar cu apa, tavita renala);

- protejez lenjeria cu o musama si traversa;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- linistesc pacienta din punct de vedere psihic;

- supraveghez si notez greutatea corporala G=74 kg;

- reechilibrare electrolitica;

- supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative.

La indicatia medicului :

- suprimarea alimentatiei pe gura, i se instituie perfuzie endovenoasa cu solutie de glucoza 10 %, 500 ml + solutie Ringer 500 ml;

- Metoclopramid fiole

DT=2 f

DU=1 f

Cale = i.m.

- Scobutil fiole

DT=3 f/zi

DU=1 f i.v.

18.04.2007

Pacienta A.S. prezinta trei varsaturi alimentare.

19.04.2007

Pacienta A.S. prezinta doua varsaturi bilioase.

20.04.2007

In urma interventiei chirurgicale pacienta prezinta un numar de doua varsaturi, apoase cu miros fecaloid.

Din data de 21.04.2007 Pacienta A.S. prezinta o stare de bine, fara greata si varsaturi, si este echilibrata hidroelectrolitic.

Obiectiv realizat

5. Nevoia de a evita pericolele. Durere difuza cu caracter colicativ

Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, tahipnee, tahicardie.

Sa se combata durerea pacienteI in timp 4-5 zile.

- observ caracterul durerii care la inceput este ca o senzatie penibila perceputa intr-un anumit punct apoi se generalizeaza in tot abdomenul;

- linistesc pacienta , ii asigur o pozitie adecvata, aerisesc salonul;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- observ, masor si notez in F.O. si functiile vitale: T.A.= 140/70 mm Hg,

P= 89 b/min., R= 22/min.,

T= 38◦ C;

- supraveghez pacienta permanent;

- invat pacienta sa faca tehnici de relaxare;

- recomand pacientei sa semnaleze disparitia durerii explicandu-i ca aceasta nu inseamna vindecarea ei ci este o complicatie a ocluziei intestinale;

- determin pacienta sa practice o respiratie abdominala timp de 5 – 10 minute dupa administrarea medicatiei analgezice;

- explic pacientei ca-i este permis sa se planga si sa-si exprime sentimentele;

- pregatesc instrumentele si materialele necesare pentru administrarea tratamentului.

Administrarea medicamentelor:

- Algocalmin

DT= 1 f,

DU= 1 f;

Cale i.v.

- Piafen

DT=1 f,

DU=1 f;

Cale i.m.

18.04.2007

Pacienta prezinta dureri abdominale puternice.

19.04.2007

Durerile au cedat putin dupa administrarea medicatiei.

20.04.2007

Pacientei i se efectueaza interventie chirurgicala.

21.04.2007

Pacienta prezinta dureri in zona plagii operatorii.

22.04.2007

Pacienta se simte mult mai bine si chiar se deplaseaza prin salon.

6. Nevoia de a fi curat si a mentine tegumentele si mucoasele curate. Alterarea tegumentelor

Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin tegumente si mucoase palide, plaga operatorie.

Recapatarea culorii normale a tegumentelor si mucoaselor in termen de doua zile.

· aseptizarea plagii si protejarea ei;

· prevenirea complicatiilor pacientei pe perioada spitalizarii.

- observ tegumentele si mucoasele: tegumente palide, acoperite de transpiratii;

- supraveghez pansamentul, acesta trebuind sa fie uscat;

- observ, masor si notez functiile vitale si vegetative in F.O.;

- pregatesc materialele si instrumentele necesare pentru toaleta plagii operatorii si a pansamentului;

- respect regulile de asepsie;

- efectuez toaleta organelor genitale externe;

- asez pacienta in pozitie cat mai comoda; alimentatia pacientei sa contina alimente bogate in vitamine;

- spal tegumentul din jurul plagii cu apa si sapun;

- dezinfectia din jurul plagii cu tinctura de iod, apoi cu alcool prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior;

- curatarea plagii cu ser fiziologic, antiseptice neiritante (cloramina 0,2 – 0,4 %, permanganat de K 1 / 4000, apa oxigenata 3 %, rivanol 1 %, betadina);

- tamponez plaga cu comprese si tampoane de tifon sterile;

- acopar plaga cu comprese sterile care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2 – 3 cm;

- fixarea pansamentului se face cu galifix.

Administrarea de medicamente la indicatia medicului:

- Ca gluconic 1 f/zi, D-im.

- aplicarea perfuziei endovenoase cu glucoza 10 % 500 ml.

- Vit. B6 DT= 1 f

DU= 1 f

- Vit. C DT= 1 f

DU= 1 f

Psihoterapie individuala si in grup

solutii antiseptice pentru toaleta plagii (cloramina 0,2 – 0,4 %, permanganat de K 1/4000, apa oxigenata 3 %, rivanol 1 %, betadina).

Tegumentele si mucoasele si-au recapatat culoarea in timpul propus.

Pacienta nu prezinta complicatii pe durata spitalizarii.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII FINALE

CONCLUZII TEORETICE

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubului digestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator al starii de sanatate a unei persoane.

Defecatia = eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea materiilor fecale in intestin se termina prin evacuarea lor prin actul defecatiei. Chemarea la scaun se produce in momentul in care continutul sigmoidului patrunde in rect. Rectul este totdeauna gol in afara de timpul in care se face defecatia.

Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate fi modificat prin vointa : el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare este eficient sau moderat in care caz evacuarea este aminata sau chiar suprimata.

Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun la 3 zile, variind in functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihics.

O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a intestinului. Starea altor organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si asupra tubului digestiv, iar o tulburare a acestora poate determina tulburari ale functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin rarirea evacuarii intestinale. O perturbare a functiilor intestinului poate influenta la randul sau functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma asupra starii generale.

Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:

-Insuficiente fibre alimentare in dieta

-Alimentatie cu prea putine lichide

-Lipsa de exercitiu fizic

-Medicamentele -Sindromul intestinului iritabil (SIB)

-Schimbarile din viata de zi cu zi

- Abuzul de laxative ]]

-Ignorarea nevoii de a merge la toaleta.

-Afectiuni si boli tipice

CLASIFICAREA CONSTIPATIILOR

Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In raport cu cauzele, cu modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs diverse clasificari:

1. - constipatia rectala

· atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii intestinului;

· spastica

2. - constipatie a colonului drept;

- una a colonului stang;

- alta a colonului transvers.

3. - constipatii secundare:

- constipatia trecatoare sau intamplatoare

- simptomatica sau organica.

- constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu o alta cauza locala:

- constipatie rectala sau dischezia

-constipatie cronica,

SIMPTOMATOLOGIE

Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare, flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene chinuitoare, greturi, scaderea poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare, insomnie, astenie fizica, depresie, chiar anxietate.

Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii rectului se irita ; mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un strat subtire de la suprafata bolului fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de chemare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o cantitate de obicei mica de lichid fecaloid pe care alteori il pierde spontan.

TRATAMENTUL CONSTIPATIEI

Tratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in tratarea bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre, legume, fructe, prune uscate oparite, salata, putina varza acra, paine intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progresiv, pentru a obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau incoltit.

Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand:

· Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete pentru ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina , Vitamina E si A .

Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-rosii ori caldura moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In cazurile de constipatie functionala, zisa habituala (dar nu si in cele organice), se poate apela si la remedii alternative: preso si acupunctura, homeopatie, radiestezie, bioenergie. Complicatii produse de constipatie.

Uneori, constipatia poate duce la complicatii:

-hemoroizi

-fisuri anale

-hernii abdominale

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

· Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

· Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

CONCLUZII TEORETICE

CAZULUI NR. 1

Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

CAZULUI NR. 2

Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina , explorari ale pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:

evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

CAZULUI NR. 3

Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru tratament si investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza, vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingrijita in continuare de fete si sot.

BIBLIOGRAFIA

1 GHID DE NURSING, Editia V, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2001-LUCRETIA TITIRCA;

2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala Romaneasca, Noiembrie 2000;

3 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – Editia IV, Dr. CAROL MOZES, Bucuresti, 1978;

4 INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala Romaneasca, Editia IV 2004;

5 MEDICINA INTERNA – Editura ALL, Bucuresti, 1996 CORNELIU BORUNDEL

6 SEMIOLOGIE MEDICALA – Editura Medicala, Bucuresti 2002, Ion I. Brukner

7 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucuresti 1997, Roxana Maria Albu

8 FIZIOPATOLOGIE – MANUAL PENTRU SCOLI SANITA- RE POSTLICEALE, Bucuresti 1995, T. Negru, M. G. Serban

9 DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicala, Bucuresti, 1994, C.C. Dimitriu

10 TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

11 ATLAS DE ANATOMIE – Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor general – Thomas McCracken

COLON NORMAL

CANCER COLONIC

DULCOLAX® , drajeuri

bisacodylum

Forma de prezentare:

Drageuri a 5 mg de bisacodil/drajeu. Supozitoare a 10 mg de bisacodil/supozitor.

Actiune terapeutica:

Dulcolax este un laxativ de contact. Cand se administreaza oral, sub forma de drajeu, sau rectal, sub forma de supozitor, induce cresterea peristaltismului prin actiunea directa asupra mucoasei colonului, rezultand in mod obisnuit un scaun moale. Produsul este lipsit de efecte secundare severe.

Indicatii: Toate formele de constipatie, (la pacientii imobilizati in pat; in cazul schimbarii alimentatiei ori a mediului; datorate bolilor sau tulburarilor digestive); favorizarea evacuarii cand exista dureri, ca de pilda in cazul hemoroizilor; pre - si post - operator; pregatirea colonului pentru examene endoscopice.

Contraindicatii: Cu exceptia abdomenului acut chirurgical, unde orice laxativ este contraindicat, pentru Dulcolax nu se cunoaste nici o contraindicatie.

Avertismente, precautii: Dulcolax poate fi administrat copiilor si persoanelor in varsta, femeilor insarcinate sau care alapteaza, precum si pacientilor debili.Totusi, se recomanda o oarecare precautie (ca si in cazul altor laxative) in timpul primelor trei luni de sarcina. La copii sub 4 ani trebuie consultat medicul inaintea administrarii Dulcolax.

Efecte adverse: Ocazional, in cursul utilizarii drajeurilor poate sa apara un disconfort abdominal. Acesta se produce mai ales in constipatiile cronice unde continutul intestinal este deosebit de uscat si dur, in portiunea superioara a colonului. Adeseori acest disconfort poate fi inlaturat prin cresterea dozajului cu drajeuri. Supozitorul trebuie introdus in rect si suficient de profund pentru a nu produce leziuni anale.

Dozare, administrare: Oral: Drajeurile sunt forma obisnuita de administrare in cazul in care nu este necesara o evacuare imediata. Ele se pot inghiti, pe stomacul gol sau plin, cu sau fara lichide. Administrarea concomitenta a antiacidelor (de exemplu, bicarbonat de sodiu) trebuie evitata. Adulti: Obisnuit se iau 2 drajeuri seara la culcare, in scopul de a provoca una sau doua defecatii in dimineata urmatoare, sau cu o jumatate de ora inaintea mesei de dimineata pentru un efect in aproximativ 5 ore. Copii in varsta de 4 ani si peste: 1 drajeu. Rectal: Supozitoarele pot fi utilizate pentru a obtine o evacuare in scurt timp de la administrare. De exemplu, daca se aplica supozitorul dimineata, imediat dupa trezire, se poate astepta ca efectul sa se produca dupa micul dejun. Aceasta ofera posibilitatea inlocuirii cu eficienta si economie de timp a clismei, preoperator, inaintea examinarii radiografice, precum si la pacientii aflati la pat. Adulti: Doza normala este de un supozitor de 10 mg. Numai in cazurile speciale este necesara administrarea celui de al doilea supozitor. Obisnuit acesta este eficace in aproximativ 30 de minute. Administrare combinata: Cand produsul Dulcolax se foloseste in vederea pregatirii pacientului pentru examinarea radiografica a abdomenului, ori pre- si postoperator, drajeurile trebuie combinate cu supozitoarele, in scopul realizarii unei evacuari complete la nivelul intestinului. Dozajul recomandat pentru adulti este de 2-4 drajeuri, administrate seara, inainte de culcare si un supozitor, aplicat intrarectal in dimineata urmatoare.

Conditii de pastrare: Se va pastra intr-un loc uscat, la o temperatura care sa nu depaseasca 25 grade Celsius. Se va pastra intr-un loc sigur si nu se va lasa la indemana copiilor.