Universitatea din PitetiFacultatea de Mecanic i Tehnologie

Catedra de Inginerie Industriala

Domeniul: Inginerie industrialaProgramul de studii: MASTER E.R.T.A

LUCRARE DE DISERTAIE

INDRUMATOR: MASTERAND: ING RADU EMIL SL.ING.DR. ANGHEL CONSTANTIN DANIEL.

ANUL UNIVERSITAR 2012-2013

Universitatea din PitetiFacultatea de Mecanic i Tehnologie

Catedra de Inginerie Industriala

Domeniul: Inginerie industrialaProgramul de studii: MASTER E.R.T.A

LUCRARE DE DISERTAIE PROIECTAREA UNUI CARUCIOR ACTIONAT ELECTRIC,PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITAI TOTALE, CONTROLAT DE CREIER PRIN INTERMEDIUL ELECTROENCEFALOGRAMEI.INDRUMATOR: MASTERAND: ING RADU EMIL SL.ING.DR. ANGHEL CONSTANTIN DANIEL.

ANUL UNIVERSITAR 2012-2013

CUPRINS.2PROIECTAREA UNUI CARUCIOR ACTIONAT ELECTRIC,PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITAI TOTALE, CONTROLAT DE CREIER PRIN INTERMEDIUL ELECTROENCEFALOGRAMEI.

4Cap.1. ELECTROENCEFALOGRAMA

51.2Principiile electroencefalogramei

51.3Realizarea procedurii

61.4Electroencefalograful

111.5.Interfee BCI

141.6.CARUCIOR ACTIONAT ELECTRIC PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITAI TOTALE ACTIONAT DE CREIER PRIN INTERMEDIUL ELECTROENCEFALOGRAMEI.

15Cap2.PROIECTAREA CARUCIORULUI ACTIONAT ELECTRIC.

152.1.STUDIUL SOLUTIILOR SIMILARE.

152.1.1Fotoliu rulant electric Compact 9.506

162.1.2.Fotoliu rulant electric Sprint gt 3.593

172.1.3.Scaun rulant electric Ichair mc3 Meyra ortopedia 10km/h.

17Scaun rulant electric Ichair mc3 Meyra ortopedia 10km/h.

182.1.4..Fotoliu rulant electric clou 9.500 -

19Fotoliu rulant electric clou 9.500 -

202.1.5 Fotoliu rulant electric Champ 1.594

20Fotoliu rulant electric Champ 1.594

212.1.6.Fotoliu rulant electric pentru exterior - OPTIMUS 2

21Fotoliu rulant electric pentru exterior - OPTIMUS 2

222.1.7.Din studiul solutiilor similare au rezultat urmatoarele marimi pentru proiectarea caruciorului actionat electric.

23Cap3.ALEGEREA MATERIALELOR OPTIME PENTRU CONFECTIONAREA CRUTULUI ACTIONAT ELECTRIC.

233.1.Aluminiul

243.2.Plastic

243.2.1Materialele termoplastice

243.2.2.Clasificare

253.2.3Avantaje

263.2.4Recomandri la proiectare i prelucrare

263.2.5Defecte posibile

273.2.6.Domenii de utilizare

27Cap4.Alegerea motoarelor electrice cu acumulatori pentru caruciorul actionat electric.

274.1.Exemple de motoare electrice cu acumulatori.UB MOTOR XYD-19

30Cap5.Din marimile relatate mai sus a rezulat urmatorul carut actionat electric.

31Cap6.Actionarea motoarelor pas cu pas MPP

316.1.Generalitati

316.2.Aplicatii ale motoarelor pas cu pas

316.3.Avantajele si dezavantajele folosirii MPP

326.4.Constructia si functionarea MPP

336.5.Marimi caracteristice ale MPP

346.6.Actionarea MPP

356.7.Exemplu de actionare a unui MPP unipolar prin portul paralel

36Cap7.

367.1PROIECTAREA CARUTULUI ACTIONAT ELECTRIC

367.2.CALCULUL DE REZISTENTA.

53Cap.8. Concluzii

54Cap.9. Bibliografie

Cap.1. ELECTROENCEFALOGRAMA

1.1GeneralitiElectroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semnalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semnale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semnale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate neuronala (potentiale de actiune, potentiale sinaptice, etc.) contribuie la realizarea ei. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 V. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex, iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma, amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. In trecut era o metoda de diagnostic cu o aplicabilitate vasta. Cu timpul EEG a fost inlocuita de metodele mai performante de diagnostic, tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica (RMN). Cu toate acestea, electroencefalograma ramane a fi utilizata pe larg, in special in diagnosticul epilepsiei, a encefalopatiilor, in monitorizarea activitatii cerebrale in timpul anesteziei.In urma stimularii periferice, la nivelul cortexului pot fi inregistrate potentiale evocate. Aceste potentiale evocate au fost interpretate ca fiind suma curentilor extracelulari din neuronii corticali activati simultan. Totusi, in absenta stimularii periferice pot fi inregistrate fluctuatii spontane ale potentialului de membrana in toate regiunile cortexului. Aceasta inregistrare a primit numele de electroencefalograma sau EEG. EEG are o mare importanta atat pentru neurofiziologia experimentala, cat si pentru diagnosticul clinic. La om, inregistrarea traseelor EEG se face la nivelul craniului, deoarece acesta nu este un izolator electric. In acest caz, electrozii de inregistrare sunt departe de cortex si de aceea amplitudinea potentialelor inregistrate este mica. Daca inregistrarea s-ar face direct de la nivelul cortexului, amplitudinea curentilor ar fi de 10 ori mai mare. Electrozii de inregistrare, care au o suprafata mare, inregistreaza un amestec de curenti extracelulari de la nivelul tuturor neuronilor aflati in vecinatatea lor. Daca inregistrarile se fac direct de la suprafata cortexului cu un electrod avand, sa zicem, o suprafata de 1mm2, atunci aproximativ 100.000 neuroni vor fi localizati sub electrod pe o adancime de 0,5 mm. Cand inregistrarea este facuta prin craniu, se poate estima ca aria de pe care inregistreaza electrodul este de 10 ori mai mare. Electrodul inregistreaza astfel activitatea a aproximativ 106 neuroni. Fluctuatiile de mare amplitudine ale potentialelor se pot produce cand majoritatea neu-ronilor de sub electrod sunt activati in acelasi timp (sincron). De aceea, se poate pre-supune ca principala sursa a curentilor EEG sunt neuronii cu dendrite orientate paralel cu scoarta cerebrala sau neuronii localizati ceva mai profund in scoarta cerebrala care se extind spre suprafata.Cercetarile au aratat ca EEG poate fi folosita ca un indicator al starilor normale sau anormale de functionare acreierului.[1,3,5,6,9]1.2Principiile electroencefalogramei

EEG inregistreaza curentii extracelulari corticali, formati din sumarea atat a potentialelor excitatoare cat si inhibitoare generate de neuroni. Sursa acestor potentiale o reprezinta neuronii corticali, odata ce campurile electrice scad simlutan cu patratul distantei de la suprafata corticala. Totusi, activitatea neuronilor corticali este influentata puternic de structurile subcorticale. Impulsurile de la aceste formatiuni, sunt responsabile pentru formarea paternurilor caracteristice observate la electroencefalograma.[2]1.3Realizarea proceduriiElectroencefalograma se realizeaza ca regula la un pacient aflat cu ochii deschisi, fiind relaxat intr-un fotoliu comod sau culcat. Electrozii de argint, sub forma de discuri de 0,5 cm in diametru sunt atasati de scalp cu ajutorul unei substante adezive si a unei paste conductive (sau doar pasta conductiva). La o electroencefalograma standard, sunt aplicati 21 sau mai multi electrozi de suprafata. Semnalele preluate de electrozi sunt amplificate pana cand sunt suficient de puternice pentru a devia trasorul cu cerneala, determinand trasarea unei linii ondulante pe o hartie care se misca cu o viteza de 3 cm/s. Ca regula, se inregistreaza concomitent mai multe semnale din diferite regiuni ale boltii craniene. Traseele obtinute reprezinta electroencefalograma. In ultimul timp, tot mai mult se utilizeaza electroencefalograma digitala, in care traseele sunt vizualizate pe ecranul monitorului si stocate in forma electronica.Pe langa inregistrarea electroencefalogramei in repaus, se mai utilizeaza si cateva proceduri de activare, destinate a amplifica activitatea electrica corticala sau de a genera activitati electrice care nu sunt observate in mod normal in timpul repausului.[1]1.4ElectroencefalografulEste dispozitivul folosit in electroencefalografie pentru determinarea potentialelor electrice neuronale la nivelul pielii. Acesta trebuie sa poata sesiza tensiuni intre 2 - 200 V la frecvente intre 0,1 - 200Hz.Electrozii se aplica pe suprafata pielii si este indicat sa fie acoperiti cu clorura de argint, dar pot fi si din alt material cum ar fi argint sau otel.Amplitudinea semnalului fiind de cativa V trebuie amplificata de cateva sute de ori inainte de a fi prelucrata. Dupa amplificarea semnalului analogic, acesta este convertit in semnal digital, pentru a putea fi transmis unui PC unde este prelucrat si vizualizat. Conversia este realizata de un microcontroler. Dupa prelucrare, semnalul digital este transmis unui PC prin interfata RS232, fara a fi necesara folosirea unei placi de achizitie speciale.In cazul folosirii mai multor canale semnalul trebuie multiplexat inainte de a fi convertit.Interfatarea microcontroler - PC este bine sa se realizeze prin intermediul unui optocuplor pentru a se izola electric microcontrolerul de PC.

Fig 1.[2] Schema bloc a electroencefalografuluiDeoarece semnalul este foarte slab, acesta poate fi puternic afectat de zgomot in special de cel cu frecventa de 50/60Hz ce are un caracter capacitiv. Pentru a elimina zgomotul, semnalul este prima data amplificat cu un amplificator diferential ce masoara diferenta de tensiune dintre 2 puncte de pe cap. Deoarece zgomotul este identic in ambele puncte acesta este rejectat. Dupa aceasta semnalul este amplificat cu un amplificator simplu si trecut printr-un filtru trece jos ce elimina distorsiunile datorate esantionarii semnalului in vederea conversiei digitale. Circuitul de protectie are rolul de a proteja dispozitivul de descarcarile electrostatice. Pentru a evita zgomotul produs de incarcarea electrostatica a electrozilor se foloseste un filtru trece sus.Pentru reducerea zgomotului de mod comun se foloseste un amplificator operational legat la masa, in acest caz piciorul drept al subiectului.

Mai jos este redata schema bloc a amplificarii semnalului analogic cules de electrozi. Fig 2.[2] Amplificarea semnalului analogic

Fig 3.[2] Schema tipica a unui amplificator de impulsuri nervoaseDupa conditionarea semnalului analogic acesta poate fi convertit in semnal digital prin intermediul microcontrolerului.

Fig 4.[2] Schema bloc a circuitului digitalIn continuare se va prezenta un dispozitiv experimental.

Fig 5.[2] Schema electrica a circuitului analogicPrimul circuit la intrarea semnalului este cel de protectie. CondensatoriiC210, C206 si C207 suprima semnalele de radio frecventa ce intra in sistem prin cablurile electrozilor. Din circuitul de protectie fac parte tranzistorii Q202, Q204, Q206 Q208 si rezistentele R203, R204 si R209 - R212 si au rolul de a limita curentul in cazul unui scurtcircuit.

Dupa circuitul de protectie se afla amplificatorul IC203 cu rolul de a amplifica semnalul si de a scadea impedanta facand circuitul mai putin sensibil la zgomot. Castigul este reglat din rezistentele R216 si R217 conform cu formula G = 1 + 50 kOhm / Rg, unde Rg = R216 + R217. Intre rezistentele R216 si R217 se poate masura tensiunea de mod comun, circuitul IC204A preia aceasta tensiune si o transfera ca semnal circuitului DRL. Dupa amplificatorul de instrumentatie se afla filtrul trece sus format din C221 si R226, proiectat pentru a elimina tensiunea de offset.Amplificatorul neinversor de dupa filtrul trece sus are un castig intre 6 - 100 ce poate fi reglat din P203. Castigul este calculat ca G = (Ra + Rb) / Ra, unde Ra = P203 + R222 = 1kOhm to 21kOhm si Rb = R225 = 100kOhm. Etajul final este constituit dintr-un al doilea filtru trece sus identic cu primul, un filtru trece jos ce are rolul si de a amplifica semnalul de inca 16 ori, cu amplificatorul operational IC206B. Pe circuitul imprimat al amplificatorului de semnal analogic se afla numai 2 poli, al treilea pol fiind pe cablajul circuitul digital, format dintr-o rezistenta de7.5kOhm si un condensator de 220nF cu rolul de a reduce interferentele ce pot apare datorita cablului de legatura dintre cele doua cablaje. Circuitul de masa al pacientului este format din circuitul IC204A. Pentru fiecare canal este necesar un astfel de circuit. Interfata seriala RS232 este formata din 3 parti: circuitul MAX232 (IC106), cu rolul de a adapta nivelurile de tensiune TTL si doua optocuploare IC103 si IC104 cu rolul de a izola electric circuitul MAX232 de restul circuitului.Microcontrolerul este ATMega8, dar poate fi folosit orice microcontroler cu prrogramul adaptat in mod corespunzator. Functiile principale sunt de conversie a semnalului analogic in semnal digital si comunicatia cu PC. Ca tensiune de referinta este folosit circuitul IC101. Rezistentele R102 si R103 formeaza un divizor de tensiune folosit ca circuit de reactie. Dioda D101 este dioda de protectie la oprirea dispozitivului.Circuitul format din R111 si C108 este un filtru suplimentar trece jos. Dispozitivul se alimenteaza la o tensiune de 9 - 12V curent continuu.

Fig 6.[2] Circuitul de conversie analog - digital1.5.Interfee BCI

Persoanele paralizate (de exemplu in scleroza laterala amiotropica, atac cerebral sau polineuropatie severa) sau care au alte afectiuni motorii au nevoie de metode alternative pentru comunicare si control. Utilizarea semnalelor EEG ca un vector al comunicarii intre om si masina reprezinta una din noile provocari existente in teoria semnalelor. Principalul element al unei astfel sistem de comunicare este cunoscut sub denumirea deInterfata Creier-Calculator (Brain Computer Interface-BCI).Scopul BCIeste de a transla intentiile umane - reprezentate prin semnale potrivite - in semnale de control pentru un dispozitiv de iesire, ca de exemplu un calculator sau o neuroproteza. O BCI nu trebuie sa depinda de traseele de iesire normale ale nervilor periferici si ale muschilor. Persoanele paralizate total nu pot beneficia de tehnologiile conventionale de comunicare deoarece toate acestea implica o anumita masura a controlului muschilor. In ultimele doua decenii, s-au efectuat multe studii ce au evaluat posibilitatea ca semnalele inregistrate de pe scalp sau in interiorul creierului sa fie folosite pentru o noua tehnologie ce nu necesita controlul muschilor. In anul 2000, Wolpaw and Birbaumer propun o definitie a unei BCI, acceptata ulterior de majoritatea cercetatorilor. Aceasta definitie afirma ca o BCI este un sistem de comunicatie in care mesajele sau comenzile trimise lumii exterioare de catre un individ nu trec prin caile normale de iesire ale creierului, cai constituite din nervii periferici si muschi. De exemplu, la o BCI ce are la baza semnalele EEG mesajele sunt codate in activitatea EEG.Interfata creier-calculatorce utilizeaza semnalul EEG poate sa masoare activitatea creierului uman, sa detecteze si sa discrimineze diferite trasaturi specifice ale creierului. Progresele recente din domeniul cercetarii BCI au largit domeniul aplicatiilor posibile. Dispozitive inteligente ce pot compensa unele nejunsuri ce tin de lipsa de informatie din semnalele BCI devin utile si pentru persoane cu mai putine dizabilitati. De asemenea, recuperarea neurologica si terapiile de tip reactie cerebrala inversa (neurofeedback) sunt aplicatii importante ale BCI. In acest caz, focalizarea nu este pe comunicare si control, ci mai ales pe inlesnirea reglarii fiziologice si pe reorganizarea corticala a structurilor cerebrale. Indiferent de aplicatie, a invata sa se determine voluntar trasaturi ale semnalelor EEG reprezinta parte integrala a unei interfete endogene BCI. De aceea, BCI trebuie sa asigure o reactie precisa intr-un mediu de invatare stimulativ, interesant si atractiv grafic. In acest scop, jocuri special proiectate care sa asigure determinare si reactie adecvata pentru invatare efectiva ar putea fi necesare pentru a motiva utilizatorul pentru perioade lungi de invatare, adesea necesare pentru recuperare si terapie de tip neurofeedback.Ideea comunicatiei prin intermediul BCI a fost mentionata prima data in anul 1973 de Vidal. In prezent, exista foarte multe echipe de cercetare implicate in studiul BCI. Se remarca diferite abordari si aparitia unor rezultate concrete, desi adesea nu foarte precise si necesitand un hardware complicat. Deoarece dezvoltarea unei interfete BCI combina o mare varietate de discipline (ca de exemplu medicina, biologia, fizica, bioingineria, electronica, calculatoarele, matematica), aspectele implicate sunt foarte multe si diverse. In acelasi timp, performanta acestei noi tehnologii, masurata in viteza si precizie, sau intr-o masura inclusiva, viteza de transfer a informatiei, este modesta. Sistemele curente nu au o viteza de transfer a informatiei mai mare decat 25 biti/min. Exceptie fac sistemele ce se bazeaza pe potentialele evocate vizuale. Aceste sisteme nu depind direct de controlul muscular, dar au nevoie de controlul direct al privirii. Prin urmare, nu pot fi folosite pentru persoanele total paralizate.Cercetarea BCI se situeaza la confluenta a doua domenii:neurofiziologia si procesarea informatiei(ce include procesarea de semnal si recunoasterea de trasaturi). EEG realizeaza legatura dintre aceste doua domenii, fiind un canal direct dintre creierul uman si lumea exterioara individului.Referindu-ne la EEG, studiile efectuate pana in prezent au dovedit ca pot fi controlate cu succes ritmurile alfa, potentialele lent variabile, ritmul , precum si alte atribute EEG. De obicei, controlul se refera la marirea consienta a amplitudinii acestor semnale: a fost deja pusa in evidenta posibilitatea controlului bidirectional (posibilitatea de a mari sau micsora o anumita caracteristica rapid si cu precizie). Domeniul aplicatiilor posibile pentru reglarea neuro fiziologica poate fi extins.Pentru a se putea creste puterea de calcul, BCI existente necesita o placa suplimentara DSP atasata unui PC, ceea ce determina o crestere a complexitatii sistemului. Acest lucru determina o anumita dificultate in programare si, ulterior, in dezvoltare, precum si o crestere a costurilor.Se propune realizarea hardware-softwarea unui sistem complet, avand facilitati deachizitie,analiza off-linesi on-line a semnalelor EEGmulticanal prin metode de analiza si prelucrare (liniare sau neliniare) moderne si de clasificare a atributelor EEG in vederea asigurarii reactiei cerebrale inverse. Noutatea consta in realizarea unor sisteme ce nu au mai fost realizate in tara, dedicate investigatiilor si reabilitarii unor persoane cu deficiente neurologice. Pentru a cuprinde atat aria aplicatiilor legate de investigatie clinica, reabilitare si cercetare, precum si pentru asistare la domiciliu a persoanelor cu dizabilitatii se propune realizarea a doua tipuri de sisteme: unul bazat pe un PC sau notebook, altul pe un calculator de buzunar (PDA). Din acest motiv si cerintele impuse sistemelor sunt diferite.In cazul sistemului BCI proiectat pentru un PC, schema bloc este prezentata in figura 7.

Fig 7[13] Schema bloc a BCI

Sistemul trebuie sa indepineasca mai multe cerinte si anume:sa inregistreze, analizeze si clasifice on-line semnalele EEG, cu rezultatele obtinute in urma clasificarii sa poata controla un dispozitiv, sa proiecteze diferite paradigme experimentale si sa memoreze datele pentru o analiza ulterioara off-line.Implementarile softwarevor utiliza metode avansate de prelucrare a semnalelor EEG si ale Inteligentei Artificiale pentru analiza datelor EEG intr-un mediu de programare ce lucreaza sub Windows. O problema in cazul analizei de semnal intr-un sistem BCI este de a maximiza raportul semnal-zgomot a EEG sau a trasaturii care transporta comenzile utilizatorului. Pentru a atinge acesta tinta, identificarea surselor de zgomot este o problema esentiala. Zgomotele (artefactele) au atat o origine neuronala (tarsaturi ale EEG altele decat cele pentru comunicatii) cat si neneuronala (miscarea ochilor, EMG, semnalul retelei de alimentare). Problema rejectiei artefactelor este dificila atunci cand caracteristicile in frecventa, timp sau amplitudine sunt similare semnalului EEG. Metode de eliminare a artefactelor (metoda componentelor principale PCA si metoda componentelor independente ICA) din semnalul EEG au fost studiate si aplicate de echipa de cercetare in cadrul contractelor anterioare. O mare importanta o au si zgomotele de origine neuronala. Ritmul alpha este o sursa de zgomot atunci cand ritmul mu se utilizeaza drept componenta a semnalului EEG pentru comunicatie. Daca artefactele neuronale si neneuronale se detecteaza on-line, in timpul in care interfata BCI este in functie, impactul asupra functionarii poate fi redus substantial sau eliminat.Deoarece exista posibilitatea de a folosi mai multe atribute ale EEG (ritmul mu, potetialul P300, potentialele corticale lent variabile etc.) pentru care trebuie sa se faca clasificare, este evident faptul caoriginalitatea proiectuluirezida si din capabilitatea echipei de cercetare de a combina diferitele metode de extragere de trasaturi si clasificare de atribute. Pentru a atinge acest deziderat este necesar sa se parcurga mai multe etape de cercetari complexe, interdisciplinare. Astfel, cu ajutorul medicilor se vor stabili cu precizie caracteristicile diferitelor atribute ale EEG corelate cu diferite sarcini cognitive, pe baza carora sa se poata ulterior face extragerea de trasaturi. Pentru extragere de trasaturi se vor baleia mai multe metode. Estimarea parametrilor cu metode autoregresive, analiza pe componente independente, trasformata wavelet discreta sau continua si dinamica neliniara, reprezinta tot atatea elemente de noutate, mai ales daca aceste metode nu sunt aplicate separat ci combinat. Si in ceea ce priveste clasificarea se doreste ca sa se studieze atat performantele obtinute cu retele neurale artificiale (metoda neliniara) cat si cu analiza discriminanta (metoda liniara). Pentru a opta intre aceste metode, trebuie sa se tina seama de viteza si de precizia care se obtin in fuctionare online. Pentru faza experimentala, mediul Matlab si Simulink se adapteaza in mod optim cerintelor de lucru.Pentru cel de-al doilea tip de sistem, cel portabil, cerintele sunt impuse de dimensiunile de gabarit, consum si usurinta in functionare. Drept unitate portabila este aleasa un PDA ce este conectat printr-o interfata seriala la sistemul dedicat BCI.Sistemul dedicat de consum redus consta dintr-un amplificator de semnale, un convertor analog digital si un C. Intrarile sistemului sunt semnalele EEG (minim 2 canale) si alte doua intrari pentru alti posibili senzori externi (de exemplu pentru inregistrarea semnalului electrooculografic necesar la eliminarea artefactelor produse de miscarea globilor oculari sau clipit). Controlul dispozitivelor externe se face prin intermediul a doua intrari si a doua iesiri digitale. Sistemul de operare al PDA este Windows Mobile, programarea sistemului portabil BCI se poate face in Visual C . Intefatarea sistemului poate fi si in varianta wireless. Datele se memoreaza intern sau extern pentru o analiza ulterioara.1.6.CARUCIOR ACTIONAT ELECTRIC PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITAI TOTALE ACTIONAT DE CREIER PRIN INTERMEDIUL ELECTROENCEFALOGRAMEI.

Fig 8[14] Carucior actionat electric controlat de creierprin intermediul electroencefalogrameiUn scaun cu rotile care este controlat prin impulsuri cerebrale a fost dezvoltat de catre producatorul japonez Toyota. Totul se realizeaza print-ro casca cu senzori care citesc gandurile purtatorului si misca caruciorul in functie de dorinta acestuia.Acesta este practic cel mai rapid dispozitiv de acest gen din lume - timpul de raspuns este aproape instantaneu, durand fix 125 de milisecunde, o perioada insesizabila pentru creierul uman. Sistemul permite unei persoane cu dizabilitati locomotorii sa comande caruciorul fara niciun efort, scaunul cu rotile deplasandu-se in fata, in spate, la stanga sau la dreapta, imediat ce individul care sta pe el se gandeste la acest lucru. Tehnologia se bazeaza pe o casca cu senzori care citeste impusl urile cerebrale si le trimite catre un mic scaner electroencefalograf incorporat in scaun.De asemenea, un mic senzor mai este atasat pe obrazul purtatorului, astfel incat, in cazul unei defectiuni sau a unui raspuns gresit la comenzi, dintr-o simpla miscare de cap, scaunul cu rotile se opreste instantaneu. Sistemul are capacitatea de a se adapta in functie de caracteristicile fiecarui purtator, venind astfel in ajutorul tuturor persoanelor accidentate sau cu handicap. Aceasta tehnologie Toyota va avea in viitorul apropiat o multime de alte aplicatii - de la sisteme de securitate, la masini de golf, telefoane mobile sau chiar PC-uri. Cap2.PROIECTAREA CARUCIORULUI ACTIONAT ELECTRIC.

2.1.STUDIUL SOLUTIILOR SIMILARE.2.1.1Fotoliu rulant electric Compact 9.506

Fig 9 Fotoliu rulant electric Compact

Detalii produs

-COMPACT 9.506-FOTOLIU RULANT ELECTRIC-COMPACT SI INTELIGENT- HMV-Nr.18.50.04.0082- UTILIZARINoul scaun rulant electric, adaptabil atat pentru mediul intern cat si cel extern convinge printr-un echipament performant si un design modern.La exterior:asigura un confort suplimentar pentru perioadele lungi de sedere prin sistemul foarte performant al rotilor si reglarea mecanica a partilor laterale.In interior: Sistem compact dotat cu sistem antialunecare in spate.Permite o utilizare usoara in spatiile inguste iar pozitia sezut se poate seta direct de la butonul special (nu provoaca efectul de carusel). ADAPTARI-Adaptare mecanica a unghiului de sedere - 2 pana la 17, optional setare electrica de la 8 la 17.-Spatarul se poate seta mecanic de la0 pana la 30, optional setare electrica pana la-30.-Suporturile pentru picioare se pot seta pe latime.Latimea sezutului de la 38 pana la 53 cm. 3 inaltimi ale sezutului din dotarea de serie (45, 48 si 50 cm) fara componente suplimentare.-Suspensii pana la130 kg. Portbagaj disponibil din dotarea de serie. MANEVRARE.Sistemul compact de conducere electrica se afla integrat pe panoul electric.-Panoul electric se poate adapta pe lungime, inaltime sau se poate roti.-5 viteze disponibile.-Dimensiunile compacte si suspensiile standard confera o siguranta sporita in timpul mersului.-Confort sporit datorita scaunului.-Sistem performant de iluminare.-Portbagajul din dotare face posibila transportarea in siguranta a diverselor bagaje.-ACCESORII-Kilometraj cu afisare electronica.-Afisare timp de folosire. Oglinda retrovizoare.-Semn de avertizare.-Suport pentru cap.-Prag pentru scari.-Masuta terapeutica din plexiglas.-Suport pentru baston.-Iluminare activa in fata si spate.-Panou de programare. Curea de siguranta cu lacat.-Curea de siguranta cu sistem de prindere.-Suport pentru panoul electric, in spatele cotierei, permitand o activare usoara.

- Mai multe detalii pe http://www.donis.ro/content/html/detalii_produs.php?id_produs=1083

2.1.2.Fotoliu rulant electric Sprint gt 3.593

Fig 10

Fotoliu rulant electric Sprint gt 3.593

FOTOLIU RULANT ELECTRIC MODELSPRINT GT 3.593

CONFIGURARE SI ACCESORII.- Sunt recunoscute designul si functionalitatile diverse si atente la cel mai mic detaliu.-Cotiere adaptabile pe inaltime de la200-250 mm, latimea sezutului variabila intre 40-48 cm. -Materialul Climatex-intruneste cele mai exigente cerinte ecologice in special pentru cei care stau in scaun foarte mult timp. Saltelele din spuma de poliester confera confort sporit in timpul sederii.-Inclinarea spatarului se face de la minus 20 pana la plus 30. Setarea este realizata in 10 pasi.- CONFORT OPTIM IDEAL PENTRU SEDERE INDELUNGATAsistem sezut Ergoform Cod 600- CONFORT RECARO -Scaun special Recaro S -Scaun special Recaro M -Scaun special Recaro L -Incl. spatar pt. cap (S= suprafata de sezut scurtata cu ridicaturi reduse pe laterala pentru o coborare usoara.-Cod 579 cu setare manuala a spatarului si Cod 567 584 cu setare electrica.- Incl. spatar pt. cap (M= suprafata de sezut alungita cu ridicaturi alungite pe laterala pentru o coborare usoara.-Cod 580 cu setare manuala a spatarului si Cod 578 584 cu setare electrica.- Incl. spatar pt. cap (L= suprafata de sezut alungita cu ridicaturi laterale pentru siguranta.-Cod 581 pentru setare manuala a spatarului si Cod 584 pentru setare electrica.- Mai multe detalii pe http://www.donis.ro/content/html/detalii_produs.php?id_produs=1085

2.1.3.Scaun rulant electric Ichair mc3 Meyra ortopedia 10km/h.

Fig 11 Scaun rulant electric Ichair mc3 Meyra ortopedia 10km/h.

Scaun rulant electric iChair MC3 - modelul 1.612 Fotoliul rulant electric iChair MC3 a fost proiectat pentru a putea fi usor de intretinut si de reciclat. Optiunile flexibile de configurare fac posibila personalizarea scaunului rulant dupa multiple exigente individuale. Beneficiind de cadru flexibil, scaunul este reglabil atat in latime, cat si in adancime, acelasi scaun fiind acum usor de reconfigurat si, astfel, adaptat pentru si mai multi utilizatori. Bine-cunoscuta calitate germana de la Meyra va garanteaza un fotoliu rulant fiabil, care pune accentul pe cresterea functionalitatii si a posibilitatilor de reconfigurare, acestea determinand costuri generale mai mici. Pe langa facilitatea de reglare a scaunului, se poate adapta si ampatamentul, in functie de nevoile de confort, stilul de condus, incarcatura etc. Sistemul dual de suspensie al scaunului cu rotile se poate configura individual. Ichair poate fi echipat cu scaune diferite, cu diverse tipuri de sezut si spatar, ambele standard, modulare si de comanda. Calitatea superioara este trasatura definitorie a produsului, fiind utilizate doar cele mai bune materiale pentru fabricarea scaunului rulant. S-au folosit motoare germane cu tractiune si durabilitate imbunatatite, cele mai bune mecanisme pentru functiile electrice si tehnologie ultramoderna pentru sistemul de comanda. Prin sistemele de operare R-NET se pot oferi nenumarate functii de comanda speciale, precum modul Bluetooth pentru a controla computerul personal prin intermediul joystick-ului, sistem de control integral OMNI etc. In mod implicit, scaunul cu rotile este echipat cu un joystick, care este usor de utilizat, si cu un mic ecran color, care ofera o buna privire de ansamblu a multiplelor facilitati ale scaunului. iChair MC3 - 1612 - pionierul inteligent si confortabil Ideal pentru distante mari. Optional, cu elevator practic. Facilitati: - anvelope antiintepare si jante standard, din doua piese - intretinere usoara a bateriei, cu cutie detasabila a bateriei - durata mare de utilizare a sistemului de iluminare cu leduri - protectie impotriva coliziunilor prin elemente flexibile Dimensiuni: - latimea scaunului, de 38 - 65 cm, poate fi reglata prin simpla ajustare telescopica a sezutului si a panourilor laterale - adancimea scaunului, de 40 - 56 cm, poate fi reglata in sase trepte - greutatea standard a utilizatorului: 160 kg Confortul scaunului: - diferite sisteme de scaune pentru a se potrivi nevoilor individuale - sistem de sezut ergonomic, disponibil in diferite dimensiuni Reglari cu actionare electrica: - utilizatorul va putea regla electric inclinatia spatarului 60 - confort eficace oferit de posiblitatea de reglare electrica a inclinatiei sezutului 35 - lift robust pentru ridicarea scaunului cu 30 cm Confort in conducere: - placerea de a conduce asigurata de motoare electrice fiabile si puternice - Made in Germany - sistem de control puternic si versatil - VR2 standard, optional R-Net - ideal pentru conducere confortabila pe distante mari gratie dotarii standard cu suspensie integrala, pe toate rotile Caracteristici: Latime scaun: 38-65 cm Adancime scaun: 40-56 / 40-56 / 48-53 cm Inaltime spatar: 40-45 / 53-57 / 64 cm Lungime partea inferioara a piciorului: 28-43 / 35-50 / 35-50 cm. Inaltime cotiera: 24-35 / 17-28 / 11-22 cm. Inaltime scaun: 44-50 / 51-57 / 59-65 cm. Latime totala: 58-62 cm. Roata de tractiune: 14inch. Roata de tractiune: 12,5inch. Roata de directie: 10inch. Roata de directie: 9inch. Greutate utilizator: maximum 160 kg. Depasire obstacole (inaltime): 6 cm (12 cm cu avertizare la inclinare). Raza de intoarcere: 84 cm. Viteza: 6 km/h sau 10 km/h. Motoare: 2 x 220 W sau 2 x 300 W Autonomie: 40 / 35 km. Panta admisa 11%. Unghiul scaunului - reglabil electric: de la -2&deg Mai multe detalii pe http://www.donis.ro/content/html/detalii_produs.php?id_produs=13292.1.4..Fotoliu rulant electric clou 9.500 -

Fig 12

Fotoliu rulant electric clou 9.500 -

FOTOLIU RULANT ELECTRIC CLOU MODEL 9.500 Scaun cu rotile usor de transportat si de pliat, recomandat persoanelor cu putine modificari functionale si stabilitate suficienta a trunchiului. Nr. HMV: 18.46.05.0008 -Reglare -Operare -Accesorii- Sisteme diferite pentru scaun si spatar.-Selectie a suporturilor pentru brate si picioare.-Caracteristici de conducere programabile individual. -Viteza maxima poate fi preselectata pana la 6 km/h / 3.7 mph-Transfer usor datorita suporturilor detasabile pentru brate si picioare.-Spatarul si cutia bateriei sunt detasabile pentru transport usor.- Iluminare-Oglinda retrovizoare-Dispozitiv pentru urcare-Chingi-Poate fi controlat de insotitor-Suport pentru baston-Husa-Centura de siguranta-Masa de terapie-Contor- Mai multe detalii pe http://www.donis.ro/content/html/detalii_produs.php?id_produs=1082

2.1.5 Fotoliu rulant electric Champ 1.594

Fig13 Fotoliu rulant electric Champ 1.594

FOTOLIU RULANT ELECTRIC MODEL CHAMP 1.594- Numar HMV: 18.50.04.0068 -Reglare -Operare -Accesorii -Reglarea latimii scaunului (38 - 51 cm) / (15.0 - 21 inch) si a adancimii (39 - 48 cm) / ( 15.4 19 inch).-Variante diferite de suporturi pentru picioare.-Sisteme performante de scaun cu multe posibilitati de ajustare.-Parametri de conducere programabili. -Viteza maxima poate fi preselectata pana la 10 km/h .-Optiuni de reglare electrica cu ajutorul joystickului sau telecomenzii externe.-Suporturile detasabile pentru brate si picoare usureaza transferul.-Spatarul este detasabil pentru a usura transportul. -Iluminare.-CAN-Bus (tehnologie pentru reglari individuale)-Ajustare a inclinatiei scaunului si spatarului.-Modul de operare mobil si cu inatime reglabila.-Control de catre insotitor al partii de sus si centrale.-Oglinda retrovizoare.-Scut antistropire.-Dispozitiv pentru urcare.-Suport mare si mic pentru cap.- Mai multe detalii pe http://www.donis.ro/content/html/detalii_produs.php?id_produs=10812.1.6.Fotoliu rulant electric pentru exterior - OPTIMUS 2

Fig14

Fotoliu rulant electric pentru exterior - OPTIMUS 2

O noua infatisare, o noua putere, super energie.Optimus, modelul nostru de fotoliu rulant electric pentru exterior, care s-a bucurat de un succes international, are un succesor. Conceptele deja verificate si aprobate au ramas intentionat neschimbate, de vreme ce au facut pe deplin dovada avantajelor pe care le ofera.Distanta maxima pe care o poate parcurge, de peste 100 km, permite calatorii mai lungi, si pe teren accidentat, iar structura de rezistenta se dovedeste intr-adevar solida. Suspensia pe toate rotile ofera stabilitate si franare in siguranta. Tractiunea excelenta permite modelului Optimus 2 sa ruleze pe teren denivelat si sa ia curbele fara probleme.- reglare- operare- accesorii- selectia suporturilor pentru brate potrivite si ajustarea latimii scaunului- viteza maxima si multi alti parametri de operare se pot adapta profilului utilizatorului- greutatea utilizatorului de maximum 150 kg / 331 pd, cu suspensie adaptabila- ajustare electrica sau manuala a unghiului scaunului si a spatarului- un joystick usor de folosit si o tastatura cu raspuns optic si tactil, pentru o utilizare confortabila- sistemul CAN Bus ofera o gama larga de optiuni de control- partile detasabile si clamele de prindere fac transportul mai usor - plasa pentru bagaje.-oglinda retrovizoare-claxon mai puternic- curea pentru solduri cu catarama- suport electric pentru ridicarea picioarelor- paravan electric pentru scaun- ajustare electrica a unghiului spatarului- suport pentru baston- comenzi speciale- reazem pentru capPOZITIONARE PERFECTA, CONFORT, ADAPTABILITATE OPTIMA- Sistem de scaun ErgostarBasic

-Confortabilul scaun Ergostar ofera un spatar ajustabil pentru lordoza, suporturi ajustabile pentru brate precum si spatar ajustabil mecanic (Cod 961).-Scaunul pentru masina cu design anatomic include posibilitatea de ajustare mecanica a spatarului.- Ergoform- RECARO seat unit Special S/M/L- Cod 600 - ajustare mecanica a spatarului.- Cod 602 - ajustare electrica.- Include suport pentru cap (S = suprafata mica a scaunului cu suport lateral, putin pronuntat, pentru transfer usor). Cu ajustare a spatarului manuala sau electrica Include suport pentru cap (M = suprafata lunga a scaunului cu perne laterale foarte lungi pentru sprijin mai puternic). Cu ajustare a spatarului manuala sau electrica . Include suport pentru cap (L = suprafata lunga a scaunului cu suport puternic lateral pentru sprijin sporit). ----Cu ajustare a spatarului manuala sau electrica .

- Spatar electric- Design elegant prin integrarea in rama din spate.- Suporturi pentru brate- Se pot ridica si regla dupa inaltime si unghi -Mai multe detalii pe http://www.donis.ro/content/html/detalii_produs.php?id_produs=10452.1.7.Din studiul solutiilor similare au rezultat urmatoarele marimi pentru proiectarea caruciorului actionat electric.

-Roat spate caru:D=400mm.

-Latime=25mm.

-Inaltime flanc=10mm.

-Spite: Lungime=185mm.

-Butuc:D int=27mm,ext=34mm.

-Material:aluminiu

-Ax:lungime=500 D int=26 ext=30-Cadru: lungime=550mm-inailime=300mm.D int=27mm-Dext=30mm.

-Material:aluminiu.

-Roata fa:D=150mm,laime=40mm,butucD ext=20mm,D int=16mm.-Material:aluminiu.

-ezut:lungime=475mm-laime=500mm,inaltime=7mm.

-Material:aluminiu

-Mnere:laime=40mm,lungime=430mm,grosime=10mm.

-Material:aluminiu

-Sptar:inaltime=480mm,laime=500mm,grosime=5mm.

-Material:aluminiu.

-Suport picioare:lungime=460mm,latime=70mm,grosime=20mm.

-Material:aluminiu.

-Ramforsari

-Material:aluminiu

Cap3.ALEGEREA MATERIALELOR OPTIME PENTRU CONFECTIONAREA CRUTULUI ACTIONAT ELECTRIC.

Aluminiu.Plastic.

Piele.

Buret.

ALUMINIUNume: AluminiuSimbol: AlNumar atomic: 13Masa atomica: 26.981539 uamPunctul de topire: 660.37 C (933.52 K, 1220.666 F)Punctul de fierbere: 2467.0 C (2740.15 K, 4472.6 F)Numarul de protoni/electroni: 13Numarul de neutroni:14Clasificare:metalStructura cristalina: cubicaDensitatea la 293 K: 2.702 g/cm3Culoare: argintie 3.1.Aluminiuleste unelement chimic, notat cusimbolulAl. Numrul atomic al aluminiului are valoarea13, iar masa atomic este 26.97. Este un element chimic comun, ocupnd pozitia a treia, dup oxigen si 13siliciu, ca rspndire terestr, existnd n procent de 7.4%.Compusii aluminiului constituie 8.13% din scoarta terestr, fiind ntlniti n substantele minerale, precum si n lumea vegetal si animal.

n stare natural este ntlnit sub formamineralelor, dintre care amintim silicatii,silicoaluminatii (feldspat, mic, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul.

Dupfier, acesta a devenitmetalulcu cea mai larg ntrebuintare.Aluminiul a fost remarcat pentru faptul c este un metal usor, cu odensitatede 2.7 g-cm3. Aceasta calitate l face s fie utilizat n cantitti mari n industria naval si aeronautic. Capacitatea mare de reflexie este folosit n construirea oglinzilor metalice.

Este un bun conductor electric si termic, fiind folosit n industria electrochimic sub form de srm, nlocuind conductoarele electrice dincupru, care sunt mai scumpe.

Este un metal ductil si maleabil, fiind posibil obtinerea unei foite subtiri de 0.005 mm grosime. Totodat, aceast proprietate este utilizat n industria alimentar, aluminiul fiind folosit la ambalarea produselor alimentare sau n industria farmaceutic.

O alt proprietate important a acestui metal este rezistenta la coroziune, care se datoreaz formrii unui strat protector deoxid. Rezist la actiunea chimic a acidului azotic diluat sau concentrat, iar acest lucru se reflect n fabricarea canistrelor transportoare deacid azoticdin aluminiu.3.2.Plastic

3.2.1Materialele termoplastice Primele materiale plastice au fost produse din transformarea materialelor naturale. n anul 1859 au aprut fibrele vulcanizate, n 1869 a aparut celuloidul i n 1897 galitul. Primul material sintetic aprut (1908) a fost rina fenolformaldehidic numitabachelit. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O galeat, o sticl, o casc de motociclist, o plan de windsurfing sunt toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitile cele mai potrivite: suplee, rigidate, rezisten la oc, elasticitate, transparen, greutate mic. O molecul de baz pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic n schimb cele termorigide se ntresc la cldur. Astfel, ele sunt mulate la rece pe formele dorite apoi sunt nclzite pentru a se ntri. Sau pot fi lsate s se ntreasc dup ce li se adaug un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate manual sau a celor care necesit o fabricaie ngrijit. Aa se fabric ambarcaiunile, piesele de caroserie, barele de protecie etc. n industrie se utilizeaz dou procedee de tragere n form a obiectelor din plastic.

Suflarea este folosit pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile, flacoanele, sticlele, popicele. Materia plastic nclzit coboar n form, n care se injecteaz apoi aer. Aceasta are ca efect ntinderea materialului cald pe pereii interiori ai formei. Metoda cea mai utilizat este ns injectarea. Este folosit mai ales pentru fabricarea obiectelor cum sunt pieptenii, periuele de dini, ustensilele de buctrie. Materia plastic intr sub forma de granule ntr-o main de injectare. Prin nclzire, ea este transformat ntr-o past mai mult sau mai putin groas, care este apoi injectata n form i racit printr-un circuit de apa. Masele plastice sunt folosite, cu mici excepii, n toate domeniile de activitate. Aceast performan de ptrundere n mai toate sectoarele de activitate se datoreaz proprietilor lor de neegalat vis-a-vis de celelalte materiale: sunt anticorosive, electroizolante, au greuti specifice mici, au proprieti mecanice bune, cost sczut, aspect exterior plcut, se pot prelucra att pe cale mecanic tradiional ct i prin procedee specifice cum ar fi injecia lor, se pot acoperi cu vopsea sau prin galvanizri, permind n felul acesta s capete aspectul dorit de ctre proiectant. Exist ns i unele proprieti care fac dezavantajoas utilizarea maselor plastice, cum ar fi micorarea rezistenei mecanice cu creterea temperaturii, coeficientul de dilatare mare, coeficientul de transmiterea cldurii mic, etc.

3.2.2.Clasificare Materialele plastice utilizate n tehnic se mpart n dou grupe:

Termoplaste, care prin nclziri repetate trec n stare plastic (polistiren, polimetacrilat,

celuloid, poliamid, policlorura de vinil). Piesele din aceste materiale se obin prin presare i turnare, avnd o mare productivitate.

Termoreactive, care prin nclziri repetate nu mai trec n stare plastic (polistireni nesaturai,rinifenolfolmaldehidice, etc.). piesele n acest caz se prelucreaz prin presare.

3.2.3Avantaje Aceste piese executate din mase plastice prezint urmtoarele avantaje: Nu necesit prelucrri ulterioare i pot avea o form suficient de complicat. Permit executarea de guri i adncituri n orice seciune, precum i presarea de filete. Pot fi metalizate (numai ABS-ul natur), metalizarea fiind o acoperire galvanic i poate fi efectuat n diferite variante de culori, n variant mat sau lucioas. Aspectul piesei este plcut, designerul reuind s-i impun cu uurin punctul de vedere, ntruct se poate realiza orice cerin estetic: joc de umbr i lumin prin alternri de suprafee mate i suprafee lucioase, suprafee n relief sau n adncime, suprafee striate sau cu rizuri, etc. Piesele rezultate se pot obine ntr-o mare varietate de culori, ce pot fi: obinuite i metalizate. Aceste culori fie c se realizeaz conform mostrarului de culori transmis de ctre fabricantul de mas plastic, fie c este creat un mostrar nou de ctre designer mpreun cu tehnologul de mas plastic.

Piesele din mase plastice se pot vopsi (de regul se prefer ca vopsirea s aib loc n aceeai culoare ca masa plastic, astfel nct dac piesa este zgriat, sau prin frecare se ndeprteaz stratul de vopsea, s nu fie vizibil acest defect de discontinuitate a stratului de vopsea). Se pot efectua injecii de dou sau trei mase plastice de diferite culori, n vederea obinerii de diverse efecte estetice sau avnd ca scop obinerea de piese cu rezisten la uzur mai mare (vezi cazul tastaturii de calculator), sau cu alte scopuri. Un mare avantaj al maselor plastice const n faptul c acestea pot fi nfoliate. Aceast operaie const n acoperirea la cald, prin presare, a suprafeelor n relief (n jurul acestor suprafee nu trebuie s existe alte poriuni de suprafee care s fie la aceeai cot sau la o cot peste nivelul celei ce urmeaz a fi nfoliate, deoarece fie se obine nfolierea unor zone ce nu au fost indicate de ctre designer, fie se deformeaz zonele ce depesc cota respectiv, fie nfolierea nu va fi de calitate). Aceste folii pot fi mate sau lucioase, pot fi albe, negre, imitaie furnir, argintii, aurii, sau n diferite alte culori. Inscripionarea pieselor din mase plastice se poate efectua fie direct din scul, fie aplicndu-se ornamente din metal (aluminiu, oel laminat, etc.) sau din mas plastic. Inscripionarea din scul se realizeaz fie prin efecte speciale (joc de umbr i lumin care se realizeaz prin poriuni alternante de suprafee mate i lucioase, sau prin alternri de suprafee striate cu poriuni mate, sau caerate, etc.) Un alt procedeu de inscripionare este cel rezultat din scul (deci direct din injecie), aceasta nemaifiind la acelai nivel, ci n relief sau n adncime. Inscripionarea este rodul activitii creatoare a designerului, el fiind cel care va hotr caracterul, modul de inscripionare sau dac aceasta urmeaz a fi nnobilat prin nfoliere sau nu. Un alt procedeu de inscripionare a maselor plastice este acela prin serigrafie, dup desenul ciocan executat de ctre designer, cu ajutorul sitelor serigrafice i n varianta de culori serigrafice indicat de designer. Piesele din mase plastice se pot asambla mecanic cu ajutorul uruburilor i piulielor, cu ajutorul uruburilor autofiletante ( se pot executa n masa plastic bosaje, ce sunt nite guri normalizate n funcie de dimensiunea urubului ), cu clicuri elastice, popici elastici, prin presare, prin bercluire, profile conjugate, prin lipire cu ajutorul adezivilor, etc. Se pot utiliza i n cazul crerii de produse din materiale mixte, permind asamblarea cu: lemnul, sticla, cauciucul, metalul, etc. Se pot utiliza n situaii n care se dorete reducerea frecrii, ele comportndu-se bine chiar i n absena lubrifiantului. Astfel exist situaii n care se execut piese ce urmeaz a efectua micri de rotaii sau de translaii ( roi dinate, lagre, etc.), fie ca elemente cinematice de interior fie ca elemente de antrenare, de comand (manete, butoane, volane, pedale). Acolo unde din motive de rezisten sau n vederea realizrii unor contacte electrice se impune utilizarea de piese metalice, se pot executa piese mixte, prin injecie de mas plastic pe reperul din metal.

3.2.4Recomandri la proiectare i prelucrare Din prezentarea avantajelor fcut se observ c aceste materiale permit desfurarea imaginaiei creative a designerului fr prea mari restricii. Totui aceste materiale presupun o cunoatere i o stpnire a posibilitilor lor tehnologice. Se impune ca o necesitate, marcarea de ctre proiectant a suprafeelor cu rol estetic, sau care presupun finisaje suplimentare, sau care nu admit defecte de injecie sau alte tipuri de defecte ce pot afecta suprafaa respectiv a produsului. Din punct de vedere al formei exist recomandri viznd prelucrarea maselor plastice de care proiectantul trebuie s in cont: Piesa se va proiecta cu o grosime uniform de perete, ceea ce contribuie att la creterea productivitii ct i la eliminarea concentratorilor de material sau de temperatur, concentratori ce pot introduce defecte de execuie ale reperului respectiv. Grosimea minim a pereilor unui reper din mas plastic poate fi S=0,52 mm. Piesele se pot proiecta fie cu muchii vii, fie cu raze de racordare, ultima fiind de preferat din punct de vedere al execuiei sculei. innd cont c sculele pentru reperele prevzute cu raze de racordare se execut mai uor, se va ine cont la proiectarea reperelor de o raz minim de racordare necesar =(0,3 0,4)S (S=grosimea peretelui piesei; =raza de racordare). Sculele pentru realizarea pieselor care nu au prevzute raze de racordare, se vor executa din bacuri.

n vederea extraciei piesei din scul, aceasta va fi prevzut cu o nclinaie a pereilor n funcie de grosimea acestora: pentru piesele cu o grosime mai mare de S10mm, nclinaia va fi de la 2 pn la 2030; pentru piesele cu o grosime a pereilor S