NUMĂRUL 2 LeiAnul al LXXXIX-Iea n-l 26 Braşov Mieroim 10 Martie 1926»

iid acţia şi AdministraţiaPIAŢA UBERTAŢE! BRAŞOV

Telefon 228Jţbonarnent moţai 360 iei Pentru strctngtate 600 îelftn*mţuri, reeiame, dună tarif.

m i tfp iim eoife Sânţi

Apare de trai ori pe săptămână

Prin fine însuţi, cefăjene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şl cinste.

\

1

►

Şi de rândul acesta gu duşmanii poporului

— Poetul ardelean de altădată şi generalul, care poartă steaua averescaeismuluN se în­

groapă în mocirla liberală. —Pentru noi ardelenii esle bine

să se însemne momentul în care partidul poporului se des­parte de frontul unic» închegat până mai eri, în aplauzele în* tregii ieri, împotriva regimului liberai. Mii aies fiind că astez', când p&itidul liberal complect uzet şi urât de massele poptr lare cât şi de toii aceia cari vâd nenoiocsrea ce paşte tara I pe urma sistemelor de guver* nămânl aplicate de ei — mai ales* în momentul is orie când se dncear ă lovitura de stat pentru a încătuşa vo nta tării, eşuea partidului poporului din frontul democratic are înserrr nâteîea unei d e f i n i t i v e sentinţe pentru soarta acestui partid.

Fartdul popo ului — atât I cât esk* şi nu prea este, de* o arece în alegeri s’a dovedit că n’are organizaţii nici în toate I judeţele Vechiului Regat — s‘a condamnat singur la peire.

Spuneam mai sus că pentru noi ardelenii are importentă a cest moment. $i iată de ce : rieeiaiunea de-acum a parti­dului poporului se datoreşte îtt special d-lui Octavian Goga.

*•ctavsan Goga a fost omul

politic care a spart altădată solidaritatea poporului din Ar* deal. —■ Atunci* aruncându-se în braţele tuturor acelora cari î aveau să pescuiască în apele ! tulburate ale politicei »de- 1 acasă*, pe care o înveninase intriga şi calomniile saie* — am făcut coada de topor a A r dealului.

Amb ţi os* fără nici o îngră- I dîre morală* invidios şi pătimaş

politicianul Qoga crezuse, in megalomania lui, că va pu­tea ajunge la conducerea Par­tidului National. Incapabil de-o acţiune susţinută, diletant [în . poltisăt inel nat spre intriga de culise pentru care se coboară până ia josnicie — politicianul Goga a trebuit să plece din Partidul National* ca să-şi ia locul în alte partide mai po­trivite lirei lui şi, întâmplător, a prins dreapta d-lui Averescu, după ce sărutase ani de-a rân­dul stânga şi redingota lui Take lonescu.

•ctavian Goga a declarat dete plecarea sa din partid tăzboiu de moarte Partidului National — iar în tot ce-a fă­cu i n‘a urmărit de cât »alianţa sfântă* a rămăşiţelor fanarului politic din Vechiul Regat, pen­tru a lovi în Partidul «National, ajungând însă să dea lovituri de pumnal Ardealului I».

Omul acesta nu s’a odihnit, în momentele în cari face po­litică — fimd-că cele mai multe zile le perde într’o trândăvie acoperită de autoadmiratie, în fa|a oglinzilor din castelul dela

Ciucea — pentru a încureja atacurile adversarilor Ardealului, ale acelora cari şi-aşa au fă­cut politica de mizerie şi cons- tiângere îndreptate împotriva noastră, ca să ne rupă, cer­bicia Octavian Goga a ajutat acelora cari ne vroiau robi nu fraţi egali.

Va veni ziua câr d păcatele acestui politician, — care îşi mai spune câte odată ardelean — vor fi cunoscute tonte, pu­blic. Nu vom insista însă, mai mult, astăzi.

Vrem totuşi să însemnăm momentul de astăzi, din trata tivele cari s’au dus pentru în* ehegarea frontului unic împo triva reformei electorale liberale.

Prud» tracHBw‘ florali

Inrrggtrăm ce ron'.tă satisfac- ( e sunătoarei isoţluac:

Confereaţi preoţecs'ă a trac iele! Braşov, întrunită în şedinţa plenară în 8 Marile r. ioând ca adânc regret cunoştinţă de diversele ştiri publicate ta mai mrlte ziare româneşti şi streine aiepra stltadisei onora din slu­jitorii altarala’, în decursul ale gerilor comuuile ş] ca deose­bire isopra atitadinei onora din preoţii preşedinţi ai comisiilor de votare, pe care le reprobăm şi veştejim, — decide anasim:

Preoţimea română a tră i­tului Braşov, pătrunsă cu tărie de voinţa să-şi men­ţină atât prestigiul şi dem­nitatea personală cât şi a chemării sale, nu numai că nu se solidarizează cu a- titudinea acelor preoţi, cari au greşit în seusul susamintit şi pe cari oditil public li fcfîerează atât de entrgic, ci şi ea însăşi în­fierează asemenea atitu­dini a unor oameni in­conştienţi şi păcătoşi. A- ceastă preoţime a tractului Braşov exprimă totodată Insă rugămintea cătră oie- dincioşii Bisericei noastre din aceste părţi, să na în­tindă acest odiu şi dispreţ asupra întregi preoţimi, ci să-l păstreze numai pentru cei dovediţi vinovaţi.

Peatra conferent* preoţească:D r. I. Blaga,

protopop.

Ace’aş Octavian Goga a lucratin culise şi a hotărât pe gene­ralul Averescu la dedziunea care scoate partidul poporului dmtre partidele cari sânt, astăzi ca şi eri, în apărarea drepturilor poporului.

Adică, aceîaş Oct Goga dis­tructiv, negativ, rău şi pătimaş s'a trezit în politicianul care vrând să distrugă pe alţii îşi ni­miceşte chiar propriul său par­tid. când n are alt ceva mai la îndemână.

Omul se complectează : Ar­dealul vede acum şi mai bine cine a fost acela care se ridi case o clipă până la a l chema la o viată nouă. Cântăreţul şi-a perdut lyra în mocirla celui mai abject politicianism.

Eroul dela Turtucaia — a tre­cut slugă de veci pjpcată libe­ralilor, rămânând încă în tabăra nefericită a senilului general — fiind-că aşa i au poruncit stă penii.

Şi de rândul acesta, când tara este în lapîă cu duşmanii po* podului, cu ciocoismul şi polit - elenismul, corupt şi ticălos — Octavian Goga este de partea celor din urmă.

Blocul Opoziţ el şl re fs rn u efectsrafă

Un comunicatD. ministru Al. Constan-

tinescu In numele guvernu­lui a adresat Preşedinţilor Partidelor din opoziţie o scrisoare prin care le aduce la cunoştinţă că în cazul când dânâii ar dori a avea vre-o lămurire privitor la proectul legei electorale, le stă la dispoziţie In acest s op.

D. /uliu Maniu. preşe­dinte al Partidului Naţional a răspuns acestei scrisori spunând că proectul de le­ge este atât de clar Iu cât pare a fi de prisos orice lămuriri din partea guver­nului. Dacă însă guvernul doreşte să cunoască opinia Partidului Naţional privitor la proectul de lege In ches­tiune, partidul este gata a comunica opiniunile sale pliu delegaţii săi. Tot asemenea a răspuns şi d. I Mihala- che, prezidentul Partidului Ţărănesc.

Yalliirei alegerii dela Iraşov.Consiliul superior administrativ a respins contestaţia pe care candidaţii de pe lista liberală au făcut-o în contra modulul cum s'au efectuat alegerile Ia Braşov validând astfel alege­rea consiliului municipiului Bra­şov.

B i o p tAceste este Uitai useî bra­

suri a prof. Iu!Iu Moldooan dela Ctej, poblte&tă te biblioteca eugeniei şl blopolitică a »As* trei*.

Publicată te cadrele Astrel, această broşură mici ta volum, dar de o valoare mare eo con- tteut, lasă dte cadrele obiş­nuite al® puhî!e*f!?lor de popu­larizare ale „Astrel". Ia ea prof, Moldovan di vlefl ştiinţei bîolcgî îe şi prin aceasta aduce o nouă eoB 'iptte despre în teergs organizaţie a *oote!f§ţei şi Statului Din această broşuri respiri ua neţiosalism cald şl luminat, aşezat eu toiul pe alte baze, deeâi naţionalismul stri­gător, decorat [şt aproape tot dâeuna interesat el zilelor noastre.

Cetind această broşuri??, In voluntar !ff vine în minte felul «uni se adresa Socrate conce* tltenllor sil, ceri In căutarea după şiîicti îşi îndreptau toate privirile numai «itre ser şi uiî vers şl uitau cu totul pe om.

Voi îsvă|eţî?or, apm m $o- Girate, şKInf't voastră firi îndo­ială a?** mare tasemnltate, dar nu uîkţî pe om din pricina pre­ocupărilor voastre ştjestlfiee. Şiiiste trebue si slujească o- mulul şt nici odată nu trebuie si vadă !n om un mijloc, un material de exploatat ai siu.

Arta voastră, spunea Socrate, artiştilor, trebuie si fie o ser* vitoore a omului, ea îşi pierde senzu), daci ulii pe om şt nu serveşte la edateţia im şf lao- biiarea sufletului lut.

iar politicienilor şi conducă­torilor de state le spunea So­crate: nu uitaţi pe om dta pri­cina programelor şl partidelor voastre. înainte de to te păs­traţi măreţia şl inviolabilitatea personalităţii omeneşti Omul na poate şi nu trebue si fie băii- gsr pentru tagrăşsrea monarhiei voastre, a republice!, e naţiu­ne! sau a Statutul,

Şt tutorora le spunea So* erate: mal mult ea orl-«e res­pectaţi şl preţuiţi pe om.

Cem aeesta este şt tonul, ea eare se adresează ProL Moldo* van concetăţenilor sfii din zilele noastre, eari ee e drept na prea privesc eltrl cer ea contimporani ini Soerate, ei prtvesa mal mult eătri pământ şl eprofunztmile lut eu toate bogăţiile, uitând eu totul de om şi folostedu l pe a* ceata numai ea un material de exploatat.

Tuturor* ne spune Prof. Mol- doven: Cea mai mare bogăţie a unui Stat, a unei acţiuni, este capitalei oman. Idealul oricărui Stat, orşlaărct noţiuni trebue să fie susţinerea şl întărirea capitalului oman, Acest capital uman este supus onor legi bio­logice, cert nu Iertă.

Prosperitatea biologică a ca­pitelului uman este Integritatea fizică, Intelectuală şl morală a acestui capital şt această pros­peritate poate fi [asigurată no­mei atunci, dacă întreaga orga­nizaţie de Stat respestează le­gile biologice, cărora este su­pus capitalul uman. încălca­rea legilor biologice aduce cu

l i t i c asine neapărat o perlnrbtjle taprosperitatea biologică, aduce regresarea, degenerarea capita­lului uman, cei® ce înseamnă începutul sfârşitului m ei neţi* un!.

Prof. Mo?dovan consistă, că „Starea vigoare! biologice a ca­pitalului uman este azi irbtl de îci şl perspectivele pentru vii­tor sunt mat mult decât îegrt- jorfitoare. Vigoarea aceeste es­te te raport Invers chter cu să­nătatea publică, măsurată după media de viată şf dedteui ei se acecstuieeză în report di ret! cu progresul civilizaţiei, cu pro* greşul economic şi culturalM.

Aşa dar am intrat pe dramul cere duce citră sfârşitul popoa­relor. Acest sfârşit va putea fl preîntâmpinat sau emâa&t cât mai mult, numai dacă vor fl respectate legile biologice, că­rora e supus omul.

Voi, învăţaţilor dfn zilele aos- strev spaee prof. Mgtdovrn, să za erteteţi că imbîifătâtuîte, pe cne ie adoceţl voi prin inven­ţiile voastre, să no credeţi ci ci­vilizaţia, creată prin descoperi* ri s voastre, să na vă închipuiţi că hiar descreşterea morbidită­ţii şi creşterea medie de vi&tA pot împedeca declinai anei ni­poni. Oin contră civil zaţ a zile­lor noastre ca întreaga orga* biz*ţie de stat favorizează decli­nai, lacrerzâ contra vfgoarel naţiasiior, dr oarece face sft crească namăral celor defectivi ca calităţi a«abe, ImbacHi, crimi­nal!, etc. Iar namăral celor cn calităţi bane, acelor vigarofi «S scadă progresiv. Voi politîciiat, economişti, financiari, conducă­tori de stat să a a credi ţf, efi prin Imbanltlt rile voastre econo­mice, financiare, sociale, poteţt tmpledsca declinai naftanel. In întreaga voastră organizaţie vot aveţi tnaintaa ochilor voţtri nn mai „ssccesai maxim material" Iar pe om ii socotiţi naraşi ea in m'jioc de exploatat peatra acest sacces maxim material. Voi sacrificaţi pentru scopul vos­tru fără scrupul capitala! aman. Voi toţi să ştiţi, spune prof. Moldovan, că declinai naţlnnel se datoreşte «xclastv ner«spcc~ tării continue a evoluţiei fireşti a Capltalalil aman şl acest de­clin nai puteţi împedeca prin nimic altceva decât prin respec­tarea Intra toata a totiror legi­lor, cari na condac viaţa.

Paaeţl te baza titnrer acţiu­nilor voastre, la baza orfiniaa- ţlnali colectivităţilor,la baza orga- niţiţinnllStatalit IngarilpriBcipin rail poiibil: Principial biologie, principial prosperităţii biologice a capitaliinl iman. Singur acest principiu va patea înlătura de­ci Izul naţiunilor şi va pateu feri niţjuaile de plelrea, eare le a- meninţă.

Am volt 2a cele de mal suasă spicuim numai câteva din principiile puse de prof. Moldo­va», care te dovedeşte de un gânditor şt nn organizator de primat rang. Broşurică aceasta trebuie citită de toţi aceia, In primai rând Intriecteal), cari vo* esc sâ fie conducători ai popo­ralii. Br 9. Ciiffflui.

Pag na 2, OAZETArTRANSlLVflNlEî

In cursul săptămânel trecute Consiliul de administraţie al Camerei de Comerţ Braşov a tlnut şedinţă in sala Statului o rişeaesc*

Şedinţa a fost prnziditi de d l preşedinte W. S hreiber care tăcând mnl multe comuni* cir! |’o ordinea ztlei eome.mo* reazth de Duvcbenes. fost«! di­rector al filialei de hârtie Zâr* naşti şl membru al Camerei d® Comerţ locale, decedat de curând 1« Braşov.

Comunică adunării că unul din membrii români d l Cânta* cuzfno dlr, Băncii Româneşti şt-a înaintat demisia şi inel do! membrii saşi, aşa că urmează a ae coopta a!ji trei membri noul.

Mal comodei adunării că, din part-«® Ca mersi de Corner j au fost numit* membrii de drept !n Consiliile comunale urmi* toareie persoane: D l !. Mau* teanu pentru Braşov; d 1 Be* dereanu ^vş^dmteie' Socletiţil argăsitorlior români pentru Fă găraş, Iar pentru Sibiu şl S ghl- şojra membrii s&şl.

D i Cofiony am* protestează costra ziarului »Osrpaţ'î* car« a adus unele azez*ţ'l d Iul pre* şedinţe, în legătură cu dasem* nerea membrilor de drept în Consiliile comunale.

D A Manoffasoa directorul BIa-tdl Naţionala Braşov, de­clară că, comitetul de directe a fost condus Întotdeauna au* roşi de spiritul de drept sie şt se crfcde îndreptăţit sâ arate că, membri din comitetul de dl* recţie şl consiliu de adminis­traţii® eu toată stima fiţi d£ d l preşedinte Schreibsr.

io altă parte u ordine! de zl, se.fac® corni ni care?,confirmării ca secretar gen. al Camerei d l Binder ş! secretar d l ds. Tandler.

Secretariatul Camerei mal face unele comunicări mai im* portante asupra activităţii de până In prezent arătând lucră­rile făcute ia chestia tarifului vamal, răspunsul dat inspecto­ratului Muncii Braşov, cu pri­vire la musca de noaptâ în brutării, chestiune ce se sta dbzfi de coTderkfa Internaţlo* oală o Muncii dela Geneva; răspunsul dat in legături cu noua lege a Asigurărilor mun­citoreşti, «ic. etc,

Se trede apoi la discutarea

[Qiîierl i Braşov ’şt aprobare i bugetului Camerei p-irdru &uul 1926 Li acest puncts’a discutat noua sumă la care este impusă Camera de comerţ de către Ministrul de Industrie, pentru Academia de Comerţ din Bucureşti, sumă ce s’a a- probat in unanimitate de mem­brii Camerei, c*? escepţla a câţiva membr i, saşi care au făcut li­nele comentarii răutăcioase a- sapra anestel chestiuni, lucru ce a produs o urâtă Impresie ro­mânilor.

In locul membrilor dsmfsfo* nîfl au fo*t cooptat'. d*!f I Minăflă dire'or S i Banca M am o­ros-. h Bia^k filiala Braşov. M Schlandt fab, de piele şi F. Gott tipograf.

Al 3a cenzor a fost cooptat îa persoana dini E i Varga, fum- ţionar la Spaikvse din Br&şo?.

Se aduse la cunoştinţa adu­nării că, In csrms hu&râdi Hai* unii Camerelor de Comerţ din Bucureşti, urmeezl ca la Sibiu s i ia funia o nouă Camera de Comerţ. D l Ghtfesau, directorul Băncii Rom. d a Sibiu şi D r. S z ik ily arată că, prin înfiinţarea acestei Camere nu s’a urmării fisî ii s a ti »ţc cerea uitt'creselor per* soaale şi nici podite®, iotul s * făcut penhu fnfioireu stării e- conomise a regiunii şl apăra­rea Intereselor comercianţilor şi industriaşilor.

La această chestiune cu mul­tă patimă au răspuns da îl de­putaţi Roth şi Konert şl sena­torul Dr. Polon? şl di Coposy şi alţi, car® eu arătat trecutul Ca­merei dî Comerţ Braşor' de 75 ani în car® timp şi-a făcut o tradiţie şt formează un tot ce nu se poate diviza. Oraşul Bra­şov situat î& mijlocul României ar® o deosebită importantă şi în Camera de Comerţ Braşov, Industriile sunt reprezentate egal atât pentru Sibiu cât şl pentru Bfcţov, aşs câ ele au interesai si colaboreze împreună.

D l Roth protestează contra faptului ®ă Uniunea Camerelor de Cornel o decis această ia- fiinţare a Camerei din S blu, fără a iun avizul celei din Bra­şov. Dsa conchide c i sub nici un motiv Camera din Braşov, nu se poate diviza şi cere a se interveni l& Minister In această chestiune* La această protestare s’a asociat şi unii membrii ro­mâni.

După selecţionarea celor 14

cereri pentru al 5<ea potl de sesretar român, din 5 mem­brii propuşi eşţe .a le s , 4 ) J T , Gologan, absolvent al Acade­miei de comerţ din Cluj.

Se mai discuta alt® puncte între cari şi chestiunea fonduri* 1 lor Camerei ce se depun la bănci, hotărându-se ea pe vlit «r sumele ce se vor depune «ă fie împărţite egal. jumătate la ’ Banca »Albina* şi jumătate la Sparkasse. La această chestiune destui de importantă un membru român — di D. O-gh dan a cerut ca şi suma ce Camera de Comerţ are depusă ia Sparktse în prezent, să fie împărţiţi in jumătate, lucru ce n a fost a pr abat.

Cu privare U începerea lucră- r lor de cosstrucţie al noaiuf io- c*l al Camerei de comerţ, s’a &das la cuuoştiaţi c i , s’a leat casta :t cu primăria oraşuîai care Iacă la 5 Dec. 1925, a üa- dlcat local sada armean a st) c'iâii nost edificiu, paaâ;ri uaeie cîasz« Camerei de Cnmerţ.

Ultim«! punct decalat « fest cheatîsuea premíüar se se acor­dă de Cameră înjositorilor in* distriail, pre aii ia usmir de »6 şl pentru care Camera a scor. d£i nentru sas! aststa sami de 30 000 iei.

Aceate prem’i «e vor acorda deocammâ nnnzi msrătordar Isdastriftli şl se va ţine asz mă de vechirsei lor î« întreprindere.

Condiţiile dapâ care se vor acorda aceste premii ae vor pu­blica la ti mo, prin ziare.

La cererea uusl membra de a se îaftiaţa asemenea prem 1 şi psstra a^gsjaSi! comerciali, Ca* mera a re&pl i o din lipii de îoad ’i, Imk lă^âsd prcmisiaaea c«, pcaks scai v: tor se va a* vet Ia vedere şl sce&«tâ cate­gorie. I . f. fi

Oela „A s tr a “— Desşăfilfaâaiiii central joăe*

ieaa Braşov —Membre nouă. S’a?i tasefis:

membre ©jutătoare cu câte 1 0 lei următoarele eleva ale „Şcos- lei normale p- alru eoisdacâionre de g e iâ M d e copil*:

Btrdno Ana, Braucu Eiena, Brötu Miri®, Căllmaa Silvie, Coltofeenu M iri a, Co dsrow ichi Ana, Consfandn^sâu Ana, Co- v id Victori®, Greuvu E iaateta, Greceanu Elena, H:.ri»n Aid, Lupan Marh, Moşoiu E:g>nîa, Muntean» Ane, Neega O itavia, Pod ist L id.aU'*, Pap Valéria, Poplăceanu Ana, Popes^u A

mslN, Popa Paraschiva, Rîdu- iescu Violeta, Rodeanu M*»ria Roman Marfa. Sava Marfa, S oi- oovIci Ana, Szabo Marfa, Şer- ban Mirla, Ştirbi« Miri a, U dres ap âa"« Uiqureanu Vaierfa. Vâsiilu Maria (Ţoale din el V)

Aiekfaau Etăterfm, Besolo Flori zâ, Bila Cornelia, Bobarfu Emilia, Blăjija Mari», Buda Va- leria, Chira Olivia, Chirci Na* taiia, Constantines âu Virglnîa, Dea® Letiţia, Dicu M ario ara, Dulie Z ea, Orgghidu Ana, Far­ca Eiena, Givriiesou Lucreţi® Gheorghiu Eufrosina, iaru O timpi®, luga Ana, I^ga Maria, Gâv/ilovlci Taţlana, Oladcinc EvioehUi, Giiiea Domolea, Gaa- drabura Paraschiva, Hrrjevschi Eugenia, M&ţa Solomonia, Mo* teatâo Otiiia, Mustaţă Adela, Maooiiu Aurelia, Nedelcu Ileana, Pienariu Mari*, Pop M»ria, Po* po!u Luereţia, Poo Vaierla, Ru su Aa%, Rusau Corneilu, $ln- dulescu Silvic, Spârdtez A ire» ii a, Stocuta Hortensia, Tunase Victoria, Ţipţerţu Elena, Turnea Emilia, V«i*u Eva, Viol Măria, L ingu Genovev®, O «ea Măria, iiSW'g hi Nadejda. (Toate din cJ. V i)

In total; 78 de eleve.Miitumîm şi pe această cale

Doamnei Directoare pentru gra­ba cu care a răspuns — şi în­că 6 tâ; de frumos — apelului nostru. S9creta?htul.

Socieîai „ M o r Bătrâni“CONVOCARE

Membrii societăţii J inilor Bî* trâd sunt înviaţi & ins parte k adunarea gansrală ordinară ca * r ţin» Duminecă, 21 Martin 1926 ia aala şâO’ţki biseric i St. Treimi de pe Tocile, 1« 1 1 ore iuatnk de eu urmii*toare® ordine de zi:

l) Deschiderea edualr I, 2 ) Riport despre aîtivit tea eom>- M iiui, 3) R îportai casierului 4) Aprobarea bug^tuiui pe 1926, 5) Alegerea unei co misiuni pentru cenzurarea socotelilor, 6) Ra portul comfsiuaei ®supra «ea* surârii, 7) Alegerea' şergdor piatra 8 ) Diverse propu- fiuri.

Totod-itu se atrage atenţiunea m mbriim* a se prezenta cu to|4 la or Ie 8 Va «. m- biserica s t Treimi de pe Tocite peniiu a lua psrle la parastaiui ce se va face îa memoria membrilor reposeţl.

Braşov 7 Mirii® 1926 1 —1 Comitetul

Fra m tm s serbare d i l i „R e ia ta “ a şcialei

No. 2 de feteNa se poate ca aco’o u ilT

este o muncă temeinici şi cu minte executată să nu se vădi un spor bun din tente punctele de vedere. Tat astfel a fost st «u serbarea da Duminecă, 28 Februarie o-, a şvoalel de f«te No. 2 dia Sahiî da sub coada* cerea doamnei Licreţia Rotsru.

Serbarea s’a pitut defini ca un toi artistic şl «u drepl < uvâe! aşa a fost, căci după cele vă­zute n’am putut el-mî escuad adiatraţls. Totul biae rc/adt a Iod şi cu mult efeît cxscutaL

întreg cori>ul dfisci-c delà această şcoală compus dii: d* a»!e L Rotară, dire öt ösre, V. Bărbii, Drăghkescu, d-şovr-* Lu­pin, ta «are se adm gl d-aaC. PascsI şl d-şoara So. NîcuIo deia şco--da de «ohesţie, pris* tr’un coacufs d? bu îă vo’aţS a putui culege saccesu «îaaşieptaf; deci lor şi cooiUor tor se cuvi­ne toată m^ţam'rso Noi, msr- tori oeubrl «m pulul ebs'^rva s gura^ţa cu care sV-n ?xr.cutai Io »! > mişcările. De ai *.i se vede căti muncă conştiincioasă şt solidară s’a depus.

Ce ptítvva fl là o serbare şco­lară d«câi coruri, recitiri etc ?

E b!ae. serbarea aceasta a luire.vut astfipiârîlc: jocuri de gm k hi htpud de frumoase, jacuri ■■■ însufleţit exe-cüííIgi ;ui>louri vii dc o admi­raţie aleasă, iar piesa »Serba­rea VorUoT“ a âtius culmea ad- iftsifcţlij,

Recunoştinţă se cuvine şi dom­nişoarei A ice Sîmioneasp, ea* toarta drăgălaşei piese.

Ved î ii copilei® mlădlinda se îî« frigurile muzicc» cg» nişte s — devărale ertlits; txscut a Jocu­rile cu uşurinţa celorce le i'iiju.al luai de ziie.

Nespu* de Lunoasâ a fost şl feeria ce le fă ce« să te gân­deşti că n-a! de áfás« ca na t&etm de copii, cf cu artiste la mlttktarl.

$u .îce*u! mere ce î-a repari*»1 această şcoală va s^rvi ca sti- nmiesit şt 5i*u?t-smlf® neelora ce din greu m muncii şl au făcut vădita dovadă cê şi din S h?iu se poale lacs cela ce noi dorins«

Plăcerea noastră este ea a* ce astă şcoa lă nouă şi româneas­că &ă ra-is dea asemenea ser* bârî fiumoase şi educâtosre.

A sistent.

FOILETONUL »GAZETEI TRANSILVANIEI*

Tendinţe şi stări sufleteşti ale tmerimei de astăzi

ConftfrBHîă ţiuită la 6 Dec. 1925 la Şcoala preş- ol. de rezervă Cralovade Dr. V. MOI.

— Urmare. —Tinerii tr^bus aâ se intereseze

de problemele poiltice? Tendin­ţele lor politice trebae*c expri­mate, insercâad t& infinenţeza atnprs politicei propriei ţâri cs cavâstnl sau ca serisal, coatri baind la crearea paterii hot&râ îoare ii snveranâ a opiniei pa* bllce?

înainte de război rrpercnrsla* oile politice aiaprt vieţii coti* dl&ne aproape na ae simţeaa.Politică In Inţeleial îniit ai ca* vâstalaj, făceia câţiva; venea® apoi prcfesioniytli politici ca trena plevocsă a dolcefarnien* tlştllor fără ;ro«t ş$ slujbă ^defi altă ţi apoi, la dislanţa enormă, kmea satelor, mulţimea tăcută şi muncitoare, in numele căreia se deşirau imense tăvăiuce de frazeologe fadă. Sub miniştrii provizorii şi adesea în afară de ei. câteva zecimi de capete bane conduceau Români«.j

lo *Ur& căi . ,c e eran hotărâte de alţi mai tic am. Sp e a putea răcpănds plitelor unora stăm

de sfii In tovărăşia altora. Pa­cea părei a fit de profund«! Peste hotare, Aagiia aristocra­tică părâssa treptat propriile privilegii şi slăbea progresiv le­găturile cari (lisau uuite dotai* nloiarile d» metropolă. Germa­nia, ţară de m aici Inteasi, co­pleşea lumea ca prodasele fa­bricilor sale. Franţa, ca popula­ţia staţionară, industrie şi co merţ depăşit de alte ţări, ocapa local ds paisre mare de misa a doaa. la Italia, Giolidl «făcea* aUgeriic. Rasia era ţara bine- cuvântâtă a exploatatorilor so* clăii, iară America se împrumuta Pelâ bogata Europă spre a pune în valoare continental săa.

Ii acei pace de profundltate aparentă, supravieţuiau distinc- ţi a sile ds clase: boeraşui era conservator, marele burghez, liberai, mica! burghez democrat, şi uneori alătur! de muncitori mea orayeior socialist, massa iad f erentâ.

Avem drept&te tinerii să sedezintereseze de politică? Nu.

| El priveau ţara lor v lame» ca j I ochi de miop. Na ob*er/ u, nu ţ ■ tedesu descch.libraUe»! uss> pro» !

nasţat fotr» ce;e do.->ă genuri ds pa;#« «le p^etinAslsi «chil* bra e^ropeao. Ş noi avram « 3 ideal da împl sut, td.e«l pestrs care nu aveam deitie puteri ş ne trebuia ruptura fi cioseires tntre alţii şi ajatorii nostru ono­rabil. O mare îatâptutre, — as* ma prm război dar fără unelte du război.

In anU cari au precedxt in­trarea noastră în război, îi cei mai baaf t ’a petrecut o reacţia- ae violeotă. Se simţi«, pestra iatfiit dată, ci politica >sa pă­ţea pane ţara Ia pericol şi avea o repercarsiins asupra vieţii ta* tarort. ia timpul rlzboialai ţara •e întreba de co a fost dusă ti război legată ia ochi, ds ce piep­turile soldaţilor auUiocult tasu­rile şi mitralierele.

De aceia, trecut calvarul, pro- fesionştii politici s'aa dstla fund. Au urmat diletanţi ca bane in­tenţii; ei menţinură ordiiea, vo­tară miliarde de impozite şi de chdiadi, dar complex tatea în- spăimfintâîofire a probemeior de dapă război, presupune, spre a ie revolva o elită exercitată. Profesioniştii s’jss năpastit iar

Orice greşaiă politică poşte si aibă o urmare imediată şi fiise- ori teribilă. iaiuib;i;Ut3 & $.?,.>.■ ţloaiior politice, saltar??*?- -•orientează şi derorg*ah.*&v£ în­treaga viaţă socială.

| O politică rxtereă, care săl d®« pr**« m src »mporisaiă ace­

lei nuri spm aţ* c^ra e Soci«* tatea N^i»ijl>r, din care n i fac parte Iscă tr#S dm cîîe msi ^ari popoare ai« r»ssi aibe, se- cu't vâad încă noi prietinii; c politică economică Utrr ă ds îa jramaro spre a&râcie, asuora căreia sunt tibsre ca pkmn dU- mitral opese. Pe^tra Aastna memeta nsţîoaală scăzută a .a svmaat procararea eprabeteior peatra profesorii aaiver^ltăţilor, ca bani tmericfc&i; iir in Gsrau

Confereaţi ural tstroducâc-da şi conferinţa ilmureşte, câ vorbind de Bizanţ, sau de bi­zantini, nu trebue să-l atribuim noţiunii, sau tezei, num»! decât un înţeles peroraţi?, precum se obişnueşte aceasta la noi. Dim­potrivă, B z soţul nu a fosi na mii Intrigă şi complot, ci şi o administraţie centrâllstâ, aimi- râbils, o edmiribilă arniită, o credinţă şl o cultură luattă, care a Infloinţat in mare măsură to^tc popoâreie. Istoria Bizuitului fiind cunoscută, mai puţin cu ?2osoute sunt evauim antele din vinţa socială. SI urmărim a eeastă viaţă, urmărind viaţa fa­miliară şi cariera unei extra*

ni*, st^deafK trebsfoa să srudîe» ze da pi opt or« ds fu tm mu* a u z ; $1 d» s :i pericoi&i a m a* •aisusţă d-S'/olt&re« cerebfilfi a fo rm ârst osm eailorsaperiori.

Staâii*! «ceitor ţ! alte pre* bit ras na psi lăsa iadtf&rssţl pe t afrî di daşi zeci de ani fmpiiatţi; tnsrîf trabas «ă trăiai* 'A i'Atűi viaţi gsi^rsil a uea- malai îor, uu caatem->ifi«d ce*« cereşti cl îoiărmd te u ei* & ce Io pânsfiitafti. — Va ura«. —

EiteiiEiiafia iRirerilPri la 8 n şs?

ordinare p^rsoneUtlţl, care a fost Mihalţ P selas, un precur­sor al renaşterii, ou de stat» mare ssriitor, ee«s ma! puternici persouaiitate a acelui timp: filosof, orator, artist, savant etc., îa g?>ner i un mar® poligraf, care a fosi comparat cu Voi­ta Ire.

El s’a născit în anul 1018 din familie buni, firi uverc; era blând, nobil, senin şi nefurburat dm f.re. Era de statură înaltă, avea m nas coroiat, pâr blond, strâiu hor. Midie Jasuşirl su­fleteşti însi I® evî a dela ma­mă sa, o femele biâodâ, ploasS, o mamă ideală, frumoasă şl mi­loasă, care adeseori chema pe

Viaţa de familie ia dizaaţIfitiriiffi i lfil iMf n i r . BlfiHCD.

Nr. 25— 1926 Pagina 3

Trupa T B H B 5 E la Brasou24 Martie b

FLOARE LA URECHE25 Martie &

un iji m i DiitiL nuil i i a t e 1« c a s i e r i a T e a tru lu i fli| îo n al (A poilo)

f te p r e z a r t ts ţ* »„Comedian«!*

O pfoisS frssaezi, ca etâiea élte piese, cu toata earacterîs* •tic*, le acestor plete frasfuzeştlj eu subiecte uţoarş. îauto di»

sostată, rvesimeote şi ce«* ' Si-ie retlr» trăite dc m:jîtâ lume

şi lepnie 1* o!sRS ca IsIfcţlnR a şl spiritul specific tutorilor tranşez*, cari toate 1« eu loc dau o pierâ de teetro, csre e- proa^e ioi-ír' -ua« arc efect şi distrez zi publicul la modul cei fttbi plăcut.

Di.vtfoşii! actori' au ştiut •ai ridice prin tale&tul lor uite« iui erititls oi plestt, s&ceiâad m to(U un desăvârşit succes, Â fost un epsembin perfect, cum rafii rer. Ü na L. Stardza- ■Buhndra (N h o lc ) î)a fost 1 ireproşabilă, remercâada*«® tu special atât Jo3«l el Im pe cobii ret fl plăcutul or* •0 * 8 vocal D*1 Tory Bulandra {Frencoîs), elegen! *; cu ua joc superior, dUi Manol&scu (Catîe* zel) de essmc&ea ia laSlţiia&O'i4SUU08£Ută.

Toii cellalt! au trădat îs felul şi roiurile Io?, c& sunt urllşti4 e «camă.

Este Insă foarte regretabil, cS publicai nostru zeu s*a obffarait iacă să păstreze ebsoitriâ linişte ír decursul reprezenta* jftet. Ariz iu special tinerelului !

Maşină da torsAtrelcbgaraspiDBeiei) complectă,în func] unc; împreună cu o ma­şină de scărmănat refăcută, cu doi piepteni, se vinde din cauza lipsei de loc. inform aluni la bturoul da public&ţiuni 0 1 g a F e h e ît Timişoara, St? Mtron Cosim No. 5. 187 1*1

Atenţiune părinţi!Copii pot uşor învă|a fran­

ţuzeşte. La 10 Martie deschid cu colaborarea unei franceze, o şcoală în care vor găsi ocu­paţie plăcută copii dela 5 —11 ani*

Strai« SsstftislBl 124înainte de prânz dela 1 0 — 12

instrucţie intuitivă. Poezii, lucru de mână, jocuri şi den*.199 i— l labrlele Metals?

Parcelă de vânzaremărimea era 2 jugăre aproape de Gara Bartolomeu lângă ii mia CFR. Informaţiuni se «1 â la Joan Oiescher, Braşov, Strada lungă 187. Mjlocitori nu sead* mit. 171 3 —3

GîNEiA A P O L L OIn zilele de 9, 10 Martie va

rula sp'endiul Mm.

Mare dramă socială în 7 acte in rolul ^-incioal * EIlâB Kfiflf

şi W/adlBlr Giidoxovîn curând se va reprezenta ma­

rele şi senzaţionalul Mm

Fantoma dsla OpefăDupă celebrul roman al lui G&Stfifl L8P0 M interpretei de : LOB (lifitf care au jucat rolul monstrului Qaasîrnodo d*u fil­mul Notre Dame, Mlfi? PhlSblfi şi Norma»! Karri cuno -cut din fil­

mul Pfâtff.

fa ucenic silitorcu plată, se primeşte la PAPE*

I TARÍA HERZ, Brasov. 9 - 0

săraci ia dâius. servladu-i «la­mură persoRa’. Ea a det o deo­sebită creştere copiilor el şl ia deosebi purta de creşterea micului Mhall. Mii târziu M. P eefas, Sa panegiricul funebru, «mărturiseşte că mamâ*si a avut ■■o inikdnţi covâr^iloara asupra sa. Când Mihail terminase 4 ■ml de şcoală primară, consi­liu! fa mi dar a volt s i 1 dea ta tre-o meserie, numai maml-sa a’a opus, vroiad să 1 dea ia învăţături; ea vizase ta vis pe Petru şl Pav«J, cu sf Fecior#, cari au sfâîuîto să-i dea pe Mtbai ia învăţătură. Mami-sa stătea adesea eu ei până ia saiezui nopţii, is studiu, aşa s i M iui progresa frumos. In să­rind el ştia pe din afsri fsirea- §a fliadi ete. Dupl terminarea «ntverstiăţii, Piele* a plesat ta provincie s i se faci Judecător, nade inşi a’a stat mult căci murise soră-sa.

Reiiţunea !at*e scîfti fraţi a fost Ideală; da acssa el a da* plâns mau moartea surorii suie. Părinţii cari de asemenea isbeaa mult pe cei doi copii, mărind fita, s’ai dus ao.bii ia măsâs* tire în care timp, pâoi la moar­tea lor s’sa pettecat acele scene ■de o extremă dnioşle şi morali -ftailiari.

in timpal acesta imperial bi­zantin ajangs sab cojacerea a* aor femeiduiipârâtetid Intrigante.Pseioa compans *UaC’ o cens* M carte de sutari. Apoi el a*

| jaage prof. de filosofc îs cnî- I versltat*, ccopiada**« mslt şi * ca dreptul, Lvă apoi fi o slujbă

pts iiiigă Inspirat, devenind a- oî mtnlstrai «fasetilar stiâdse. A^oi ca rector «1 eiivfrsltâţil a avut şi anele po tn«i târzie sa retrage în viaţi monahal*, fiiod insâ chemi! fiapoi ds itsipără* teist Teodora, ca preşe-itate al Seaataia! Pselos a .jicst a a roi •xtrem ds lsiportsat la vf*ţa politici a B zasţalal [Mima par te a ictereiaeteior rxp&neri a fost s zoaaă din do,ne mai istoric), iar intreagi conferinţă a fost tarastâ Ict 'aa limbsj franos, •« fiind sscaitati ca aî«sţi3 şt răbdsre, ca tosts c i a darat dosi ars îatrag, «sai-ca ere dstn, că traca pasta timpal cc se obif?M9fts a se destina con* fereateior,

I ii. I. L.

C IN EM A M OD ERNAstăzi, Mirfr, mai rulează gran­

diosul film

Negustorul de fete din America.

începând de mâne

Malek-navigator.In pregătire ;

lfin husarii.

'CAZBT.A TI?A SW,VAN1ES

Neconsolaţii Petre A . Pepovici şi Luîza Pe-povlci părinţi, Ileana, Viorica, Petru, Mihai şi Victoria traţi şi surori au durerea a anunţa moar­tea îngeraşului lor copil şi sorioare

M A R I E T T AIamormâotarea va avea loc Miercuri, ora 3

p. m. din casa familiară la Cimitirul Bisericei Sfru Nioolae Braşov,

192 1 - 1Odihnească în pace!

Publicaţie de licitaţieComitelui Parochial el Bise-

ricei Sft. Adormiri din Braşov Cetate a hotărât, ca să închpri eze cele două localuri de pră­vălie, cari sunt în casele, oro- pretatea Bisericei din Str. Târ­gul Grâului No. 5.

Licitaţiunea se va ţine Ia 25 Martie 1926 ora 6 după masă în localul Comitetului Parochial, în casele susamintite*

Ofertanţii, cari doresc să par ticioe la această îicifaţiune, sunt invitaţi, ca pâcă la 25 Martie 1926 ora 12 d?n zi să înainteze ofertele lor în scris- oficiului par ro* hîfj Bisericesc, depunând şi 10% din suma oferită ca chirie.

Numai acei ofertanţi pot par tcipa şi Ia licitaţia verbală» care se va ţine în ziua numită la ora 6 după masă, cari au prezentat şi oferte scrise.

Comitetul Parochial îşi rezervă dreptul, ca dintre Lcitatori. sâ aleagă pe aceia, care îi con* vine»

Durata de închiriere este dela 1 Octomvrie 1926 până la l Octomvrie 1929, adecă pe timp de 3 ani.

Braşov, îa 8 Martie 1926.197 1— 2 Cornifetul parochial.

Prfnăda NbbIcIbIbIbI Srişiv.

Nr. 413/1926.

Publicaţiunede licitaţiePrin aceasta ss face cunos*

cut, că neutru arendarea fere* nutat din dosul fabricii d e ga z aerian tn supraf aţă da 1 4 jug.f i 4 6 st. pâfraţi sub Nr. top. 9219 pe timpul de un on seva

tine conform Art- 72~ 83 din le­gea asupra contabilităţii publice o nouă licitaţie publică verbală tn ziua d e 16 Martie 1 9 2 6 la ora 9 a m. Ia secţia economică a Primănei. înainte de înce* pere cu licitaţia fiecare ofertant va depune o garanţie de 2 0 0 0 Lei.

Arenda se va plăti pe tot a* nul imediat după terminarea ii- c.taliei prin ofertantul cel maifavorabil.

Condiţiunile detailate se pot vedea în secţia economică a Primăriei Sir. Argintarilor 5. 11. yş'î 1H.195 1 - 1 Primăria.

Fiul meu Florea Bădiţoiudo* micliat în Str. Inălbitor No. 51 părăsind domiciliul părintesc in 2 Martie 1926 fără consimţă­mântul meu, declar, ori unde se va afla, şi ori ce va comite căânu îmi iau nici o răspundere*

Braşov, 6 Martie 1926.189 l - l Ilcfllae Bfidttoli.

fi® w#iiar 2 "“® casă, două Io- il& VilSl^ l i caluri de pră­vălie, trei apartamente de lo­cuit, atelier modern de brutărie* clădiri economice, curte şi gră­dină, separat un loc de casă* Informaţiuni la proprietarul din Str. Gării 58 1—2

„ P A R S I M O N I A “Institut de Credit şi Economii Societate pe Acţii în Bran.

x&

C O N V O C A R EDomnii acţionari ai institutului de credit şi economii „PARSIMONIA* sunt invitaţi la a

a XXiX-a Adunare General* Ordinară,care se va ţinea în Bran la 18 Martie 1926, 10 ore a. m. în localul institutului, cu urm ătoarea/

O R D s N E D E Z I :1. Deschiderea adunării generale. ■2 Raportul Cons. Adm. şi Consiliului de Cenzori. I3. Propunerea Cons. Adm. re.feritor la împărţirea profitului şi în legătură cu aceasta apro­

barea bilanţului şi darea absolutoriului.4. Modificarea Statutelor Cons. Adm. şl Cens. de censori.5. Statorirea marcelor de pfesenţă pe 1926.6 Alegerea a 6 membrii în Cens. Adm. şi 3 Cons* de censori*B.an, 2 Martie 1926.

Consiliul de Administraţie.MT1I1 B ii» t ea 31 Dwemnta 1923 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ PI3IT1

Cassa în numărar ........................... 656*512 39Cambii escontate » . • * , . Credite Cambiale cu acop. hip. . Credite personale . . . . . .Realităţi................................................Efecte . . . . . . . . . .

2.655.276*33 3,120 —

305 50X îo.ooo —

15*700*—

5.44U 91X n

DEBIT fanta! Profit ş! Perdere

Interese de Depuneri . D*re directă . . . . IO*/, dare dură Interese

î 6,331-54156,702*-

de Depuneri . . 14.138*88 30,470 42Spese generale . . . • • « • 46,08534S alare ............................... 12 ,0 0 0 *—Remuneraţiuni . . . • 1 • • 37 500'—Prof»t n « t ...................... 213.243*22

49b,000 9«

Capital societar vechiu 210,000 — vârsst

în 1925 " . . . . 790.000 - 1,000,000'— Fond de rezervă . . . . . . 264,017*24Depuneri spre fructificare . . . 1,821,078*76Diverşi Creditori................................ 13,66850Divsdendă neridicatâ . . . . . 2,556*50Interese transitorii . . . . . . 126,350 —Profit n e t ..................................... ..... c !3 2 iî3*22_____ 3,440 9 »4 22

cb 31 Decemvrie 1925. CREDITInterese de Escont etc. 383,742 48

* - Efecte 813 2 0 384,555*68Pioviziuni Maree de prez. Spese

de em is*........................... . • • 111,445 30

496.()00'98f

Dr. Aurel SteleiDirector.

Bran, la 31 Decemvrie 1925.

Valeria PbşchîhCasier.

Ilcolae VJadContabil.

Consiliul de administraţie:fieerge lu n a Tict«r Poţmili Io » Migala lou Im . Fijc u Ii Io n i» Pirampreş. cons. adm.

Subsemnatul Comitet de Cenzori am examinat Bilanţul prezent şi Contul Profit şi Per- dere şi ie-am aflat corecte şi în conformitate cu registrele băncii.

Bran, la 2 Martie 1926.loau C Cojocarla Recsiae P. Bămcllă Ioan Vlad EaeaoBpreş. cons. censori.

Revăzut: Radu Irdeleayef-contabil la „Albina“ B raşor »

Procesul păr. Podeacu ziarul „America"

Ziarul „Românul" din Jaungt- towa (N-rui 7 din 14 Feb. 1926) sosit ia Breşoy aduce unele snlnunte cu privire la procesul latent st de părintele Podea zla» roiul .America*.

Procesul a început în oraşul Cievelend în ziua de 4 Febra orie şi s’a terminai In ziua de 10 Februarie. Joi In 11 Febr. e*on rostit discursurile de apă­rare iar Io ora 3 d. o .V a pro* n u r t verdictul: Ziarul mA m e­rica" a fost condamnat la z e c e m ii d e dolari p ed ea psă şt sp e Mele d e p ro ces .

Despre decursul şl substra­tul pro eau uî, „Românul* pu­blică între, altele;

«Procesul dintre pârlitele Podea şi ziarul „America" a fost t?n proces cu adevărat mare deia început, dar în aur* sol desbateriior el a luat di* mensfuni şi mai mori. La tribu­nalele americane încă nu au desbâiut un alt proces e tn ii­lor, în oare să albă roluri im portante o Legotiune şi o Mi­tropolie streini. Legs|ta română i s Washington reprezentată prin un ataşat oi său şi Mitro poila Ardealului reprezentată prin protopopul Victor Mureşon din Chicago, au dat procesului na colorit <u totului deosebit de cel Intenţionat de acuzdor, pi prin introducerea unor acte oficiale au adus în discuţia tri­bunalului interese de atei şi bl* serice şti".,.

„Partidele interesate în acest proces se ştiu. Pe deeparie a fost părintele Ioen Podea ea a- euzator, care cerea tribunalului nhabilltarea cinstei sale rui­nate d? ziarul „America" şi o despăgubire materială pentru \ pierderile sale suferite in urma campaniei de calumniare a a» minbiuiuî ziar, iar pe de altă parte, erau „America" ca cor* porţiune acţionară,, şl ea ziar,

oficianţii ci şi redactorii ef, ca acuzaţi.

Artieolll Iacrlmlaati*„Artîcotele incriminate âe pir.

Podea era» in număr de trei şl anume : u- articol scris de An* drei Popovicl fo&t redactor al „Amerleet* de prezent ataşat la Legaţia română din W ^h ngUin. Titlul artlcolu u! es*e mPentru un süßet umanitar* In care păr. Podea a tost acuzat cu trădare de patrie îa timpul rizboiu-uf, eu propagandă austro ungară în acelaş timp-, cu ag!ta)il mos­tra ordine! »oala!« îa vremea grevei din 1919, cu propagandă demagogici şi destructifl în tot timpul astivităţii s.»le etc, Uc,

„Ai doilea articol tncrinr.ital •tsri» de redactorul Stăncuiescu şi îfititulet „D em dcroţie şi d e - m ogogik" acuză pe părintei** Podea şi revîaî-s „Sln)ân4toroi" au propagarea celei m-i o d oaas $i condamnebiîe dema­gogii şi îi făcea responzabili de sesndaiurite petrecute tu sfteul tosiefăiilor şi parohiilor din Warren si Youngittcwa şi de amestecul poutisi i& aceste scandaluri. Ravista „Simftnă torul" o fost descrisă în acest tiUcoi de redactorul Stănculescu ea usi pamflet al unui demagog, care în lot să semene dalba Boare a bunei înţelegeri Intre românii americe&I a aruncat sä- mânt unei blestemate buruesi otrăvitoare de suflet.

„Al treilea articol Scris tot de reda torul SUnculesra, su titlul .1912", împli ca pa părintele Podea tntr’un scandal inventat de amintitul redactor. Părirt îta Podea a fost acuzat dlreU c i tn saht o te de şef ai unul grup de scandalagii a spart tereştri!« tipografiei şi redacftei „ Ame rtces“ ia Decemvrie 1912, cu* pfetrt şl cu ciomege şi a con strâns prin emeiiinfări pe reduc tor şi adminlâtrator să di ni do neze din posturile -or".

Constituirea Uniunii Camerelor Agricole

Al treilea act al iradegfei Ca­merelor agricole —» pentrucă tragedia este pentru guvern — Va Joc»t Vineri la * Casa Cen­trală a împroprietăririi din Bu* cereşti. Nu e însă cei din urmă.

Dacă primul act le-a putut da speranţe prin întrebuinţarea a- celet oribile terori şi fraude l i ajunul alegerilor pentru Ca­merele agricole, cel de-ai doi­lea, rezultatul alegerilor o bă* gnt fn pământ pentru şease luni pe liberai!,

Al treilea act, e cunoscut. Pentru a împiedeca constitufrae | Uniunii Camerelor Agricole, guvernul a schimbat, peste le­gea precisă, modul de constli- « te ,

A Introdus delegaţi cu drept 4 e vot, cere nu aveau ce căuta acolo, ca de pildă af Camere­lor de muncă, inexistente încă.A falşi beat votul care-f era de­favorabil, deşi obţinuse maxi asm de voturi interzicând la- berea delegaţilor camerelor Ju­deţene şi introduse un regiment de Jandarmi în localul In care ne finea şt dinţa de constituire.

Toate au fost însă zadarnice. Lista guvernului nu s’a putut a- fege, pentrucă şt membri de drept şi delegaţi aleşi pe listele guvernului au votat, scârbiţi, împotriva candida}: or liberal!.

Zadarnic a prock mat d. Ci- şlianu aleasă lista liberală care s'a putut avea decât 36 voturi, când a opozitei a întrunit cu toată teroarea, 44.

Acardui dala SighetCom isia rom ânâ'cehâ a sta­

bil tt norm ele d e trecerea tro n u rilo r pentru mun­

cile agricole.Vineri stau întrunit la Sjgheî

delegaţii cehi cu cd români în vederea stabilirii formalităţilor pentru trecerea frontierei a lo­cuitorilor cehi şl ronâni, cari au pământuri în ţările respective.

I i fruntea comisiei cehe se afl tu d-nl Anton Nedvldec consilier ministerial şi Moravek Alols. Comisia română a fost compusă din d 1 prefect Dan G., şeful siguranţei Cornişa şl maiorul de grăniceri Nlcoiau.

După numeroase dlscuţiun, observându-se bunăvoinţă de ambele părţi, s’a ajuns la un desăvârşit acord. Locuitorii cari au pământuri pe ambele laturi ale trontierei, vor primi un sim­plu bilet de trecere pentru 3 tuni în care li se vor face vize.

Pentru comuna Lunca, care precum >e şt.’e este tăiată în două de frontieră, locuitorii se pot duce la bisericile respective, fără nici o formalitate, decât sim­plu control, fiind obligat! să treacă pe un drum anume des­tinat, în acest scop, spre a nu face contrabande.

După semnarea acordului sta dat un banchet In cinstea co­misiei cehe.

IitfBBlrea ofiţerilor de rezervi.Mâne Miercuri fn iO Martie ora 9 seara se va ţine Ia .Cercul mihtar" întrunirea ofiţerilor de rezervă, pentru a se organiza secţia Braşov a .Uniunii ofiţeri­lor de rezervă“ Atragem aten­ţiunea îndeosebi a ofiţerilor de rezervă braşoveni asupra aces­tui însemnat fapt. ___ _

TIPOORAFiA » m ătŞ lA ftli t BKANISCfi & COMP. «RA?k,V.

Constituirea consiliilor comunale

Bucureşti. 9 Martie. — S’ao confirmtt rszaltsMie alegerilor ain Constanţa şi Ca'« v*.

Alegerea comaâelA tfsctmtă Îs O ra d ea M a re e fost anulată edmitându-se contestaţia. S’*«fixat oosai alrge-1 ia 29 > Martie.

Eri m fost .tarta iau ccntiM'e comunal® la araoSciplife laşi şl Galaţi. Tot *ri a'*a ies a n ş* noi-e cens:iii .comanale în au- meroigft co sase urbi.se, ur-dr* oe ex'itia contesuţii,

Instaiares consiliilor cornccale îo comnacle «rbaae alo căror rezcltale sunt cost?atat«s, se v* fsc© conform i« g 1, pini ia 10 Aprilie crt.

Instalarea coBtlliilor ^amaaale ale şectoarebr 2 , 3 şi 4 ac va facs la 1 2 Martie,

In z'Bt ds 14 M-rlle, pricaaril comonelor sciburoane *© vor îatreni la Bacareşti, fn iocâJai prioaârieî, *p«e a procedă ia a* legarea a 6 d«?l gajt cari fă par­ticipe ia alege.«* primaraivt Cfp'talel.

A leg erea primarului Capita­lei s ’a f xat d&finttio pentru iă Martie, crt.

listat rea uoalior consilii co* mss aie în cc e?*ite meuidpil ss va face la 12 Mttbe crt.

Instalare de preot.Ni se scrie :Parochia noastră roTiâniim'fâ

din Sfânta Gheorgh? (Treiscaune) a prăznu t Dum nacă in 7 Mar­tie cu deosebit fást instalarea tineruiul preot iuliu Păstrăv, li­cenţiat în teologii*.

Actul introducerii a fost să* vârşfc de căfră Prea on. M haii Hodârnâu protopopul Braşovului şi Treíscauneior. Aj asistai re* prezîntanţH tuturor autorităţilor blser-ce$t, militare şi clvde* Toat« confes:amie au fast reprezentate prin protopop!', respective preoţii Lor (preotul romín gr, or,, pro* top pi: cortfes, r. cat. calvină, unitară). Au urmat apoi repra- zentanpl armate*, un colonel foarte amabil} prefectul judeţu­lui, primarul oraşului, preşedm* tele tribunal ului, poiiţia, consiie* râmi, administraţia financiară ş. a.

La bsnch duî aranjat cu multă pricepere d« reprezentanţa pa~ rochiei, s’a toastat pentru R ga, mltropolt, autorităţi, şi aşa în- tr’o atmosferă plină de dragoste frâţlască s’a încheiat acest act solemn pentru b’serica parochiei noastre şi dorim noului preot muncă rodnică pentru biserică şl neam.

Un Credincios.

Bela mc- Pâjiştentiar „flfâcia Dreptâţir.

Convocare.Societatea P^jiştenllor „Crucea

DreptâţU" din Braşov-Sch.iu, conform statutelor, Işt va ţinea Adunarea generală ordinari în ziua de Duminecă 21 Martie a. c. Ia orele 11 a. m. (după terminarea parastasului tn bis. Sf. Nicoiae) cu următoarea o r ­dine de z l :

1. Raportul gsnerai.2. Raportul cassaruiui.3. Votarea bugetului pe anul

1926.4. Diverse propuneri.Se observă că conform § Jl

la adun. gen. au drept ds vet numai membrii cari aa taxele advtate.

Parastasul în amintirea mem­brilor răposaţi ai Societăţii in anul acesta se va ţinea în bise­rica Sf. Nlcolae din Prund.

Membrii Societăţii sunt rugat! a iua parte la acest parastas, întrunirea în localul societăţii „Lumina* la orele 9 dim., de unde vor pitea în eorpore.

Comitetul.

itimeffe&-

Constituirea eosslitilai cim osil§1 Btiiicip!8lni Brsşo?

Bucureşti, 9 Martie. €or siituirea consiliului comu­nal al municipiului Braşov a fost fixată pe ziua de V i ­neri 1 2 M artie, la ora 3 d. a. îa s ila „Sfatului*.

In ve ferea con titafrii cous.Jiului au fost numiţi următorii membrii de drept:

N tcolae Stotcovici, directorul şcoaie! de stat No* 2 , din învăţământul primar;

lo an P ricu , director, din învăţământul profesional;loan O d o r , prof. din învăţământul secunda?;D r. l o n f B la g a , protoercii, reurezoatantui celui

mai numeros cult;A lexan dru Uşureiu, inape«3tor veteriuaf, din par­

tea ministerului domeniilor;E ugen I ile a , inginer din partea miaistirului co­

municaţiilor;P en ele D em ara j prefect, din partea Camerei a -

grieole.loan M untean, comersant, ii a partea Camerei de-

comerţ.D r. N icoîae P opea, inspector, dio partea miniate-*

rulai muncii.Consiliul judeţean netiiai ales, rămâne ca deieg 4il

acestui consiliu să fie numiţi ulterior.

Guvernul s: durata *mandatului FarlaiuentuitM

llSBreştl 9 M rii>. — Civcra»! a convocat lei» grafia pe tofi padini şt irii ra^jjrîtari ia asopiil de-a-l pune să dea un inta?prebl‘» Coattiiutlel, după car« mandata! iegisl^iiv a! Came-» reior ou «xphâ d*eăt la 3 Aprilie.

ísmasKBtmmsetws

I|li89pit naâa Ia Anerlea.In şr.ataţa de *.n a SL Sinod •*a vot-at ÎAfitatarea eplssopa- tafrd ro râ a ín America cu 2 0 şoimi contra 2. I. P. $ Ss Mi* IropoHtul Bit; ji n a fost pentru klaoţarea episcop3tumt $ i pen tra lfímiiére« unui «i.ar eplsio pese In Arajrka | -

*l ’âfârâ iâ piSit Erl a avut

loc iu comuna Ftldloara (jud. Qfâ^o ) alegerea da preot Ac­tul electoral a fost prezidat de pâr intek Dr. Psiru D bu. Dîp 226 voturi dale, părintele Patri chie Ptntea a întrunit ţf 7 voturi, (ar părintele Iile loaneslci 129.

•VBÍBB6B lílláflllf 1« riZWVii

flîlila EfâŞIV, aduce la cuno^ nnţa onor. oublls intelectual, că Luni, 15 Martie 1926 orele 9 seara, va avea loc o conferinţă în sala lic, .Şaguna" ţinută de d 1 Inginer inspector silvic M. P . Eiorescu, căpitan di rezervă, care va vorbi despre .Sacrificiul pădurilor tn timpul râzbo ului «1 războiul de azi centra pădurEio?*, Intrarea liberă.

iB ltia iti Dela d nu! Mateiu Boariu funcţionar la direcţiunea viUcuiturct din Bucureşti, am pri­mit pe szarna mesei stud. .Vir­gil Oniţta" data liceul A Ş sguna, dona ţi unea de 50# lei, iar dela M. â . In mtmori» iubiţilor el fraţi Nlcolae, loan fi M hall 600 iei. Primească donatorii, slncenic noastre mulţumiri Direcţiunea liceului.

PlIUatlBMC Se aduce la cu* noştinţa contribuabililor, că Mi' nisterul pe baza dispozitiunilor art. 90 din lege, a dispus ca termenul pentru depunerea de­claraţiilor de impunere pe anul 1926, pentru Soc. pe acta să fie prelungit până Ia 31 Martie 1926 inclusiv* Administrator fi­nanciar, Ş le fâ n escu * 191 1 — 1

âaiâiafii irtie! ii®eaţiior D*rDam, {. DuDras.u, pra^cdinteie UnluviCi svocaţHor din Rornân*ar, a telegrsfiat tutu?or barourJlor d a ţară să nu de tare greva ge­nerali începând dela 8 Martie* a. c. v.mtă de barouriie Orad*a mare ş5. Timişoara. Motivul este,,, că guvernul fiind pe cale de a.- demisiona, greva barouri lor n«ar putea duce ia n!d un rezultat practic şi rămâne ca măsura tk se ia ia timpul oportun,

*Aştri Bieiicali, re ţi& B-sfov».ita» şedi&ţs obiclsaM ştie?**

•ifiiâ Vtaeri in 12 Mtiiie ova iBi precis îa Caia lUtaiai ea pro- grsmtîi «ociinamv »1 itdirţel

\ t e cote. Dapă şt listă la orei«' I 21 n a n colegixlâ Itsorroaă e«| famLuie lor, „Msior Mari".

*Tăizirs fit lllflr«. In Moni­

torul Oitcial Nr. 24/9i6 pag* 11IB1 s*a publicat pentru, ziua de Martie a. c. i0 a. m- m.treia licitaţie pentru vânzarea pâdurei de fag „Valea Blidâ- rii" proprietatea comunei Maie*-- rui# jud* Biaşov in suprafaţă de* 174 jug. Licitata se va ţine t r ­iat in localul Casei Păduri lai din Bucureşti cât şi în locahii Direcţiune! silvice Miercurea Ciuc* Estimaţia este de L m 2.637,719 iar garanţie proviaorre este de Lei 395,^75. 19i l ~ 2

♦sfttoirafll H Btn iBiittM ti,

conform regulamentul ui, se exa- cută în cei mai scurt timp fn atelierul fotografului de Curte Heinrich Lang, Str* Porţii 52L Se poate fetografia până la B ore sesra, 1« iuin.nă electrică 54 5 @

Abonftmöät« îasa p o t Î B . m

ori şi o te i ümp mal îb-

R^auctor responzsbiî - 10AN ÖRO Í Eh.