Localitatea Rupea-Braşov,

8/17/2019 Localitatea Rupea-Braşov,

1/39

Localitatea Rupea-Brasov

BUCUREŞTI 2016


2/39

Cuprins

1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA DURAU1.1. Prezentarea localită ii:ț

istoric aşezare geografică hartă vecini populaţie climă

1.2. Resursele agroturistice naturale ale localită ii:ț munţi ape r!uri" lacuri" ape minerale# peşteri

chei rezervaţii naturale monumente ale naturii fenomene şi structuri geologice vegetaţie floră# faună fotografii reprezentative

1.$. Resursele agroturistice antropice ale localită ii:ț vestigii arheologice monumente istorice %iserici" mănăstiri" castele me&ievale# muzee

case memoriale etnografie şi folclor calen&arul săr%ătorilor populare fotografii reprezentative

2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR DECLASIFICARE

trecerea 'n revistă a pensiunilor şi precizarea numărului &e margarete fotografii reprezentative

3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE situaţia turismului rural agroturismului# &acă e(istă o strategie a turismului rural agroturismului#

analiza )*+, a potenţialului agroturistic &in localitate puncte tari" puncte sla%e"oportunităţi" riscuri#

!. CONCLU"II ŞI RECO#ANDRI$. BIBLIOGRAFI


3/39

1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA RUPEA

1.1 Pr%&%n'(r%( )*+()i',-ii

Rupea" mai &emult ohalm" oluma" este un ora 'n /u&e ul Bra ov" Rom!nia. 0re o popula ieș ț ș ț&e .23 locuitori 2411#.

0 fost asezămant &acic Rumi&ava# i mai t!rziu" pe timpul ocupa iei rom!ne" &enumirea i-a fostș țschim%ată 'n Rupes stancă sau piatră-'n lim%ă latină#.Rupea era centru a&ministrative al uneia&intre cele apte )caune săse ti &in ,ransilvania.5n 6scaun7 reprezent!n& o uniune &e mai multeȘ șora e i sate supuse acceleiasi puteri /u&ecatiresti.)caunul i comunitatea locală &in Rupea suntș ș șmentionste 'ntre cele apar inătoare &e guvernarea )i%iului1$83#.9n anul 18$$"localitatea estețmen ionată că i t!rg i a profitat &in plin &e crucea &e &rumuri care se 'nt!lnea aici:cea est-vestț ș șBra ov-)ighi oara# i nor&-su& )ecuime-ăgăra #.;in aceste vremuri &evine central unuiș ș ș șscaun"cu 1< localită i care gravitează 'n /urul sau.;upă ce la 1$1 a recunoscut autoritatea luiț=oan )zapol>a că rege"la mi/locul secolului al ?@=-lea"comunitatea este implicate 'n răz%oiul

civil sus inut &e parti&ă 6nationala7 ic ea a a%s%urgilor.9ntre 18


4/39

@ecinii ora ului Rupea sunt comunele:Buneşti" onghiz"Ci%ert"omoro& şi Racoş .ș

C)i(

Dste o lima ontinental mo&erată su% influen a circula iei vestice prin interme&iul căreia a/ungț țmase &e aer mai ume& . Pe această circula ie &ominantă se suprapun i mase &e aer su&ic i su&-ț ș șvestic &e origine me&iteraneeana . @aloarea me&ie a temperaturii anuale este relativ ri&icatăating!n& 3"A Primăverile sunt t!rzii " iar toamnele se prelungesc mult . ,emperaturile anualevariază 'ntre -$4A i E$4A.ș

artă ora ului Rupea in&ică faptul că această face parte &in /u&e ul Bra ov. +ra ul Rupeaș ț ș șesteste localizat pe hartă la 8A 2F Gor&" 2A 1$F Dst la o altitu&ine &e 81 m fa ă &e nivelul mț

Pe harta se poate o%serva ca orasul este punct &e trecere &in @alea +ltului in @alea,arnavelor.;aca se arunca o privire pe harta turistica a orasului Rupea" se poate o%serva faptul caaceasta %eneficiaza &e o%iective turistice impresionante" precum etatea Rupea.

P*pu)('i%.

,otal - H3 locuitori &in care:

- romani - 84$ locuitori

- maghiari - 128 locuitori

-romi - $$< locuitori

- germani - 114 locuitori0lte nationonalitati - $ locuitori croati" italieni#


5/39

Varstesi

grupe

devarsta

Sexe Jude

teLocalitati

Ani

Anul2012

Anul2013

Anul2014

Anul2015

Anul2016

UM: !u"ar personae

!u"arpersoane

!u"arpersoane

!u"arpersoane

!u"arpersoane

!u"arpersoane

#otal #otal$rasov

403%4&'AS'U()A 6272 6285 6257 6217 6161

*Mascu

lin$rasov

403%4&'AS'U()A 3074 3077 3064 3049 3026

*+e"in

in$rasov

403%4&'AS'U()A 3198 3208 3193 3168 3135

© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

1.2. R%surs%)% (/r*'uris'i+% n('ur()% in )*+()i'('% i in (pr*pi%r%( )*+()i'(-ii

#un'iIuntii Perşani" care 'nchi& la vest Jara B!rsei" se prezintă ca o punte 'ntre arpatii+rientali" &in care fac parte şi arpatii Ieri&ionali.Iunţii Perşani se caracterizează prin altitu&ini re&use" 'nalţimea me&ie este 'n /ur &e


6/39

Ape

O)'u) este unul &in cele mai importante r!uri &in Rom!nia. =zvoră te &inș arpa ii +rientaliț " mai

precis &in Iun ii Kiurgeuț " &e acolo &e un&e ace tia intră 'n contact cuș Iun iiț

ă maș ș prin ,recătoarea +ltului. urge prin

/u&e eleț arghita" ovasna"Bra ovș " )i%iu" @!lcea" +lt iș ,eleorman. Parcurge un traseu

comple(: ;epresiunea iucului" ;epresiunea Bra ovuluiș " ;epresiune ăgăra uluiș " ;efileul

,urnu Ro u-oziaș " )u%carpa iiț iș Po&i ul Keticș " !mpia Rom!nă. Pe +lt e(istă aproape $4 &e

lacuri &e acumulare.0re o lungime &e 1 m.

Lacul &e )maral&" situat 'n /u&eţul Braşov" langa Racoş" o comună &e pe malul +ltului &in zonaoghiz-Rupea.,oată imensitatea şi frumusetea carierei" precum si cerul &eose%it &e al%astru se oglin&esc 'ntr-unlac &e cel puţin zece metri a&!ncime şi 144 &e metri lungime" &e culoare ver&e-al%ăstruie. Laculs-a format 'n urma topirii zapezii si acumularii apei &e ploaie si &ateaza &e acum zece ani" &e

can& e(ploatarile &e %azalt s-au oprit.@ăzut &e pe %uza carierei" lacul are o frumoasă culoare smaral&. 9n apa curată s-au făcut apariţiaşi vieţuitoare şi plante &e apa. D(istă un &rum care co%oară p!na la malul lacului" pe care se

poate merge pe /os.


7/39

IZVOARE DE APE MINERALE SI TERAPEUTICE

La poalele etăţii Rupea " se află H izvoare minerale captate 'ntr-o f!nt!nă a cărei capacitatezilnică este &e 24.444 litri şi care se 'ntre%uinta numai 'n cura e(ternă.

;atorită faptului că aceste surse se află la o &istan ă relativ mare &e localitate i este e(trem &eț șsensi%ilă la un regim pluviometric sărac se ceeaza anual pro%leme 'n asigurarea cu apa a ora uluișRupea .

+ situa ie aparte fa ă &e restul ora ului " o reprezintă " işer " localitate aparţinătoare " un&e 'nț ț șanul 244$ s-a realizat proiectul M0limentare cu apa a localită ii işer 7 &in fon&urițneram%ursa%ile i contri%u ie locală prin programul R=+P prin care s-au creat rezervoare noi &eș țapă i s-a 'nlocuit con&ucta &e alimentare a satului i s-au 'nfiin at ci mele stra&ale .ș ș ț ș- 0PDLD IDG0CDRDPrincipalele surse &e ape mena/ere provin &in activită i mena/ere i sociale .ț ș La nivelul ora ului e(istă re ea &e canalizare " &ar nu este o sta ie &e epurare " &epozitarea apelor ș ț țmena/ere făc!n&u-se prin $ &ecantoare &e mare capacitate care ulterior se vi&an/eazaRe eaua &e canalizare are o lungime &e 1"2 m &in care 4 N este &eteriorată" iar sta ia &eț ț

epurare este scoasă &in func iune . Pentru rezolvarea canalizării este realizat un proiect zonalțRupea" omoro&" oghiz" 5ngra#" urm!n& a fi accesat un program cu finan are e(ternă.ț 9n partea &e /os a ora ului locul &e &eversare al apelor mena/ere 'l reprezintă un canal care nușcorespun&e &in punct &e ve&ere ecologic.

Vu)+(niLa Raco a e(istat un vulcan &in al cărui crater s-a e(ploatat mult timp zgură. 0cum nu seșe(ploatează &eoarece e zonă prote/ată i e rezerva ie. 9nsă peisa/ul rămas e fantastic i &eose%itș ț ș&e fotogenic. =ar pentru un pasionat &e geologie" locul e perfect pentru a stu&ia toate tipurile &ezgure" cenu i" piatră ponce" %om%e vulcanice" %azalturi" lave 'ntărite etc. ,oate arată &e parcă s-ar șfi răcit ieri.


8/39


9/39

Peştera omăna se află 'n Iunţii Perşani" 'n %azinul văii omăna. Peştera constituie &rumulsu%teran al p!r!ului ce 'şi a&ună apele &e pe platoul suspen&at aflat la su& &e Iuntele Peştera.0ceasta cuprin&e un sistem &e galerii &ispuse pe trei nivele" av!n& o &ezvoltare &e apro(imativ 244 m şi o &iferen ă &e nivel &e H4m.ț 9n Peştera omăna se &esfă oară cu regularitate activităţi &e e(plorare speologică" cartare şiștopografiere" ecologizare a zonei &ar şi activităţi &e cercetare tiinţifică" su% 'n&rumareaș

=nstitutului &e )peologie Dmil Racoviţă &in lu/-Gapoca. Peştera nu este e(ploatată 'n scop turistic şi e(istă un număr ma(im &e cinci intrări pe an pentru prote/area ha%itatului su%teran. 0ccesul se face cu acor&ul şi 'n prezenţa custo&elui.

#*nu%n'% ()% n('urii

C*)*(n%)% % B(&()' % )( R(+*

0cest monument este format &in roci %azaltice care au a/uns la suprafaţă 'n urma activităţiivulcanice &e acum 1"2 milioane &e ani. Drupţia a &urat 14-24 mii &e ani" fiin& printre ultimele&in Iunţii arpaţi. oloanele au fost formate prin răcire" iar 'n anumite zone se pot o%servafragmentările specifice &atorate vitezei &e răcire &iferite.

VEGETATIA ORESTIERA

E!"# $%&$"'(") *(+ ,$( ,'%"# !'/+#


10/39

S'/+) !"#$'%'( '+*# $%)"'( *# !"#$ $$# ( !"#$'% '/! ( !'+" (

$%"# %$+"# %#,+/$!# &) '$!"'% &$#+'% $!(+'% '%,'% &$ ( *(#!#

!#&(( $'!"(# ( %$+"# (#/$!# &$$&"#(!"( .

)u%zonă gorunului O 9n Po&isul ,arnavelor gorunul intră 'n amestec cu ste/arul " carpenul "&iferi i ar%u ti i plante er%acee .ț ș ș

)u%zonă fagului O este cea mai e(tinsă i se găse te su% formă făgetelor pure c!t i prin pă&urileș ș ș&e amestec O fag" moli& i pe alocuri %ra& . 9n făgete se mai 'nt!lnesc ca specii ar%orescente "ș

palinul &e munte " ar arul i frasinul .ț ș

FLORA – &in /urul ora ului Rupea se caracterizează prin prezen a unei varietă i specificeș ț țzonelor &e luncă " po&i i munte &e /oasă altitu&ine . Pe l!ngă vegeta ia forestieră %ogată"ș ș țamintim ar%u tii- măce " pă&ucel " porum%el" iar &e-a lungul cursurilor &e apa O sălcii iș ș ș

plopi.

FAUNA – este i ea foarte %ogată &intre mamifere amintim " iepurii" vulpile " ursii" mistre ii"ș țcăprioarele" vezurii " i mai rar O lupii . 9n cursurile &e apa i 'n lacurile e(isten e trăiesc "ș ș țsomnul " crapul " carasul " cleanul " mreană etc. Păsările c!ntătoare " ra e săl%atice " %atlani "ț

%erze " g! te " ulii" cuci" i altele completează faunistica zonei.ș ș


11/39

;intre speciile &e animale ocrotite " amintim acvila &e munte " şorecarul comun " cocoşul &emunte " ursul carpatin " r!sul.

1.3, R%surs%)% (/r*'uris'i+% (n'r*pi+% ()% )*+()i', ii5ț

C%'('%( in Rup%( este situată 'n partea &e vest a oraşului Rupea" &in /u&eţul Braşov" 'napropierea şoselei ce leagă Braşovul &e )ighişoara. etatea are o vechime impresionantă" &e

peste .444 &e ani" cercetările scoţ!n& la iveală faptul că zona a fost locuită 'ncă &in paleolitic şineolitic. )-au &escoperit unelte &in piatră" fragmente ceramice" urne funerare etc." ce atestăvechimea impresionantă a cetăţii.etatea a reprezentat un loc &e a&ăpost pentru locuitorii ce erau ase&iaţi &e turci şi tătari. 9ncă &e

pe vremea &acilor e(ista o cetate" Rami&ava" situată pe v!rful unei st!nci &e %azalt.etatea Rupea impresionează prin fortificaţiile 'n formă &e melc" construite ca spiraleascen&ente" mai rar 'nt!lnite" &ar şi prin ,urnul )lăninii" turn specific construcţiilor săseşti.etatea era amplasată astfel 'nc!t să prote/eze oraşul )ighişoara" un important centru comercialal ,ransilvaniei &in acea vreme.


12/39

Dste o construcţie interesantă prin vechime şi prin mo&ul 'n care a fost construită. Pro%a%il afăcut parte &in sistemul &e cetăţi ce aveau rolul &e a semnaliza invaziilor %ar%are. ,uristul careface efortul &e a urca p!nă 'n v!rf" va avea o panoramă e(traor&inară" unică" a ;ealurilor omoro&ului şi a Po&işului !rti%aciului ce nu poate fi văzută &ec!t &e aici" &in etatea Rupea.

R%&%r('i( N('ur()( S'(n+( % 4(&()' % )( Rup%(0ceastă forma iune este impresionantă prin masa &e roci se&imentare şi lave %azaltice care auțstat la %aza ultimelor activităţi vulcanice &in Iunţii Perşani.0cestea au aspectul unor coline careveghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit etatea Rupea" un important sitarheologic me&ieval. Peisa/ul este 'm%ogă it &e pă&uri &e ste/ar" r!uri i pa/işti.0ccesul se faceț ș&in localitatea Rupea" aflată pe &rumul /u&e ean ce leagă Bra ovul &e )ighi oara.ț ș ș

#u&%u) E'n*/r(i+ G7%*r/7% C%rn%( Rup%(Iuzeul Dtnografic Kheorghe ernea Rupea poartă numele uneia &intre cele mai marcante

personalităţii a zonei Rupea" &e&icată folclorului şi etnografiei rom!neşti. Kh. ernea acolecţionat" 'n &ecursul vieţii. 0 rămas &oar un &ezi&erat &in cauza răz%oiului şi a regimuluicomunist.)tructura tematică a acestui muzeu a fost a(ată pe ilustrarea zonei etnografice Rupea" a

principalele aspecte care &efinesc specificul local: agricultura" creşterea animalelor" olăritul"ţesutul" portul şi interiorul casei ţărăneşti.+ atenţie specială 'n gospo&ăriile &in această zonă o are patul 'nalt" o%iect &e prestigiu pentrufamilie &atorită ţesăturilor etalate. 0ceastea reprezentintă rezultatul 'n&em!nării şi hărnicieifemeilor.,!rgul Rupea" atestat &ocumentar &in 18$$ a &ezvoltat &e-a lungul timpului" 'n zona centrală" oarhitectură cu &estinaţie comercială. 0ici au funcţionat ateliere meşteşugăreşti" prăvălii şi %ăcănii


13/39

&e un&e oamenii &in 'mpre/urimi 'şi cumpărau &iferite mărfuri 'n&eose%i pentru uzulgospo&ăresc precum şi accesorii pentru costumul rom!nesc şi săsesc.

Bis%ri+, *r'ii+(', in Fi%r se află 'n apropiere &e ora ul Rupea" /u&e ul Bra ov i a fostș ț ș șconstruită 'n secolele ?@-?@=" remarc!n&u-se prin picturile renascentiste pe care 'ncă le mai

păstrează. onstruc ia este situată pe un &eal 'n partea nor&ică a satului i este formată &intr-oț șsală mică i un cor. Dste 'ncercuită &e un zi& &e apărare" ce are formă neregulată i este prote/atș ș&e &ouă turnuri me&ievale.Qi&ul &e apărare este &u%lat &e un zi& Qinger aici fiin& plasat ișturnul cu clopot construit 'n anul 1


14/39

Bis%ri+( %(n/7%)i+, *r'ii+(', Bun% 'iș

Biserica s-a construit ca o %azilică cu trei nave. 0 fost apoi refăcută 'n stil gotic" mai 'nt!i corul

poligonal şi sacristia" apoi cu o singură navă" ritmată &e contraforturi 'n trepte. Bolţile" %ine păstrate" uniformizate" au fost spri/inite pe ogive &in cărămi&ă" fapt ce le şi &atează la finalulartei şi arhitecturii gotice. )unt &e genul celor care re&au o plasă" fără să pornească &in consolemarcate sau să se 'nnoa&e 'n chei &e %oltă. ;ispune &e o curtină neregulat-poligonală" la careregăsim 'ntregul arsenal &e componente &e apărare" ale unei %iserici fortificate.

Bis%ri+( *r'ii+(', Vis+ri 8 p('ri*niu UNESCO

Biserica &e la @iscri &e&icată )f. 0n&rei# şi-a pornit istoria printr-o micuţă clă&ire romanică"

'ncheiată cu a%si&ă semicirculară la cor. onstrucţia sa timpurie" &in piatră" a conferit şi numele

localităţii..;in ea s-au conservat părţi &e zi&ărie &e la arcul &e triumf şi 'nceputul navei.

Refacerea gotică a lungit corul" l-a 'ncheiat cu un poligon aproape insesiza%il" spri/init la e(terior

cu contraforturi. ;oar 'n părţile sale superioare" arcele ascun& instalaţii pentru apărare" care s-au

construit 'ntr-un orizont mai larg &e %iserici săseşti" 'n primele &ecenii ale secolului al ?@=-lea..

0ltarul este un pro&us artistic clasicist. Io%ilierul actual" unitar" are o valoare artistico-istorică

re&usă" &eşi este vechi &e circa &ouă sute &e ani.

http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-evanghelica-fortificata-bunesti/http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-evanghelica-fortificata-bunesti/http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-fortificata-viscri-patrimoniu-unesco/http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-evanghelica-fortificata-bunesti/http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-fortificata-viscri-patrimoniu-unesco/


15/39

Bis%ri+( *r'ii+(', Criț

La riţ" ansam%lul fortificat al saşilor &ispune &e o %iserică sală spaţioasă" cu turn vestic" 'nălţată'ntre anii 1


16/39

C%'('%( % p% %() % )( 9i4*r

9n 183" vicevoievo&ul =oan &e Re&e" emite un act &in Zombor . 18


17/39

C(s'%)u) :()n*;< in =*/7i&9n vecinătatea ime&iată a castelului aller" la acelaşi număr chiar" se &esfăşoară clă&irilecastelului Salno> O corpul principal şi ane(ele" cu trăsături arhaice" unele cu certitu&ineamintin& &e Renaştere: latura &reaptă cu &eschi&eri rectangulare nu foarte largi" flancată lacolţuri &e &ouă %astioane poligonale cu &ouă niveluri" ce poartă acoperişuri pirami&ale. 9n

vechime" castelul pare să fi avut o &esfăşurare mult mai amplă. 5nele &intre elementele salearhitectonice prezintă similitu&ini cu ale altui castel &in oghiz" Kuttmann-@alent" acum oclă&ire cu planul 'n formă &e ML7" cu %astion poligonal la 'm%inarea celor &ouă laturi.

C(s'%) Su;*s>B%'7)%n in R(+*? 9u%'u) Br(*

9n perioa&a comunismului castelul a fost folosit ca gra/& i &epozit &e gr!ne i fiin& par ialș ș ț

&emolat pentru a permite accesul utila/elor.astelul a fost par ial restaurat 'n ultimul &eceniu alț

secolului al ??-lea cu fon&uri str!nse &e Tun&atia castelul Bethlen &in Raco &e CosT"ș

organizată &e pastorul %isericii evanghelice &in comună " 'nsă procesul nu a fost finalizat. ;e iș

&in e(terior starea &e conservare pare %ună" 'n interior castelul răm!ne inutiliza%il.

9n prezent" accesul 'n interiorul e&ificiului se face pe scări &e lemn" pe răspun&erea

vizitatorului.lă&irea este a&ministrată &e o familie &in sat" iar vizitele pot fi efectuate apel!n&

numărul &e telefon afi at pe poarta castelului.ș

http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/castelul-kalnoky-din-hoghiz/http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/castelul-kalnoky-din-hoghiz/


18/39


19/39

9n &ecursul vieţii a colecţionat peste


20/39

gruparea participanţilor pe se(e" rostirea unor te(te &e propiţiere 'n versuri &in parteacon&ucătorului Bru&erschaft-ului" &ansuri sim%olice şi muzică &e fanfară.

P%s+ui'u)+ltul stră%ate partea su&-estică a zonei Rupea 'n apropierea satelor Racoş" ;opca" Bogata"oghiz" !ntana" 5ngra" rihalma.9n aceste sate oamenii oamenii o%işnuiau să prin&ă peşte cu unelte &e pescuit tra&iţionale"confecţionate &e ei" &upă meto&e &iverse" a&ecvate anotimpului" nivelului apei" calen&arului

piscicol şi speciilor precum crap" somn" ştiucă" sco%ar" clean" mreană" caras" %i%an" plătică"roşioară" o%lete" %a%uşcă.

5nii pescari aveau o %arcă mono(ilă numită local cin folosită la pescuit &ar şi la trecereaoamenilor &e pe un mal pe altul al +ltului.

Nun'(;intre o%iceiurile &e trecere &in ciclul vieţii se evi&enţiază 'n zona Rupea nunta cu călăraşi" un

ansam%lu &e acte rituale &eose%it &e comple(e prin semnificaţii" care antrenează 'ntreagacomunitate sunt o succesiune &e momente care asigură comunicarea şi apropierea 'ntreviitoarele neamuri" 'ntemeierea unei noi familii.0ctanţii principali" mirele" mireasa cu %ortele cu peuni" nunul" nuna" chemătorii" stegarul"călăraşii" femeile care 'ncarcă zestrea" au roluri sim%olice 'n ca&rul ceremonialului" 'n timp şispaţiu" 'ntr-o or&ine consfinţită &e normele tra&iţionale. 0ceste reguli in&ică mecanisme &ereglare sim%olică 'n mentalitatea tra&iţională care aveau &rept scop funcţionarea şi perpetuareacomunităţii rurale.

B,+,ni',!rgul Rupea" atestat &ocumentar &in 18$$ a &ezvoltat &e-a lungul timpului" 'n zona centrală" oarhitectură cu &estinaţie comercială. 0ici au funcţionat ateliere meşteşugăreşti" prăvălii şi %ăcănii&e un&e oamenii &in 'mpre/urimi 'şi cumpărau &iferite mărfuri 'n&eose%i pentru uzulgospo&ăresc precum şi accesorii pentru costumul rom!nesc şi săsesc.9n actuala clă&ire a e(istat prăvălia lui Iichael al " rămasă p!nă astăzi 'n amintirea

localnicilor.


21/39

.&-iceiuri. traditii si "estesuguri in 'upea

B()u) p*r'u)ui p*pu)(r

MBalul portului popular7" este tra&iţional pentru luna fe%ruarie" 'n Rupea. +rganizat prin simetrie

cu MBalul feciorilor7" la acest %al protagoniştii sunt persoanele căsătorite" 'm%răcate 'n portul

popular specific zonei &e %aştină sau etnie. Balul vrea să re'nvie atmosfera vechilor petreceri 'ncostum popular care aveau loc 'n Rupea.

F*sni+u)

@Fosnicul a fost 'ncă 'n secolul ?? săr%ătoarea &e iarnă a celor căsătoriţi" &in comunităţile

săseşti. MBalul cu coşul7 sau MBalul 'nsuraţilor7 O cum i s-a mai spus" se &esfăşura la sf!rşitul

lunii fe%ruarie şi era al saşilor trecuţi &e prima tinereţe. 0ceştia participau la el 'n costumul &e

%iserică la 'nceput#" a&uceau m!ncare gătită acasă la fiecare ori la Mtatăl %ătr!n &e vecinătate7"

&eschi&eau la&a comunităţii" vor%eau &e amenzi" /u&ecată şi 'mpăcare" apoi m!ncau" %eau şi

&ansa 'n sala comunităţii. a şi 'n alte sate &in ,ransilvania" o%iceiul a fost preluat &e rom!ni O

precum 'nt!lnim la Un/r(" =**r*? Bun%'i? =*/7i&? #%r+7%((? D,i*(r(?

Fn'n(" Cu+iu)('( O av!n& ca scop principal un %al al celor căsătoriţi" 'nainte &e a intra 'n

Postul Iare. ,reptat" i s-a mai &at 'nsă şi altă conotaţie" fiin& asociată uneori cu 28 ianuarie" ziua

5nirii Jării Rom!neşti cu Iol&ova.

"iu( %r*i)*r

MQiua eroilor7 este sta%ilită ca o săr%ătoare orto&o(ă" 9nălţarea ;omnului =spas" la 84 &e zile

&upă Paşti#. )e &esfăşoară printr-o para&ă a oficialităţilor şi reprezentanţilor instituţiilor &in oraş"

a copiilor &e la gră&iniţă" şcoala generală şi liceu 'm%răcaţi 'n costume populare" 'n sunetele

anfarei ţărăneşti &in Rupea. Para&a se &eplasează la %isericile orto&o(e &in Rupea şi &in işer"

pentru a &epune coroane &e flori la monumentele eroilor.

S%r4(r%( +p%n%(s+, % Rus()ii? ??L( R*n

)er%area c!mpenească &e Rusalii" ""La Ron&7. Dste organizată &e Rusalii la 4 &e zile &upăPaştile orto&o(# 'ntr-un loc aflat 'n MPă&urea lui Krigorie7 Gigoriwald # &in afara oraşului Rupea.


22/39

S,r4,'*(r%( +ununii

@S,r4,'*(r%( +ununii a fost săr%ătoarea florilor şi a vegetaţiei" 'n general" ţinută pe 23 iunie

&e )f. petru şi Pavel#. 0 fost cunoscută 'n mai multe comunităţi săseşti ,ransilvania" inclusiv &in

scaunul Rupea şi 'mpre/urimi Rupea" @iscri" Buneşti" işer" ;acia#. Pentru eveniment" se

pregătea c!te o coroană mare 1 m 'nălţime# &in flori viu colorate margarete" garofiţe" %re%enei#

ornată cu panglici şi ghirlan&e" care se monta apoi 'n gră&ina casei sau %isericii parohiale ori 'ntr-

un loc mai larg &in apropierea şcolii" pe un st!lp care a/ungea şi la 14 m 'nălţime. 9n &imineaţa

zilei &e săr%ătoare" sătenii O 'n&eose%i tineri O 'm%răcaţi 'n costume populare cu piesele precis

alese" mergeau la slu/%a religioasă" &upă care se a&unau 'n curtea %isericii" &efilau spre cunună"

pre&icau" c!ntau şi &ansau. 0cum@S,r4,'*(r%( +ununii s% (i +%)%4r%(&, n Vis+ri?

Bun%'i şi D(+i(.

B()u) s'ru/uri)*r

MBalul strugurilor7 este organizat &e etnicii maghiari &in &in Cim%or 'n luna septem%rie.

F%s'i()u) C%',-i)*r

MF%s'i()u) C%',-i)*r este organizat la Rup%(" 'n luna octom%rie" 'n asociere şi articulare cu

cetăţile Braşov" ăgăraş" el&ioara şi R!şnov. 0re o tentă &e folclor nou" promovat cu a/utorul

grupurilor &e reconstituire istorică" &e profesionişti şi amatori &in vecinătăţi. u acelaşi prile/

este promovat şi un folclor tra&iţional" cu c!ntece şi &ansuri" la care sunt invitaţi permanenţi&elegaţii sau ansam%luri folclorice &in localităţi 'nfrăţite cu Rupea" &in 5ngaria sanU&palota#"

Belgia ;en&erleuu#" 0ustria )alfel&en# şi Kermania.

Tr/uri)% % (ni()%

M,!rgurile &e animale7 sunt specifice 'ntregii zone a vechiului scaun Rupea şi sunt &e certă

tra&iţie me&ievală. )e &esfăşoară la &ate fi(e" &e c!teva ori pe an. La Rupea sunt sta%ilite 'n H

ianuarie" H martie" 22 iulie şi H octom%rie. La riţ Buneşti# 'n 28 ianuarie şi 23 august" la

omoro& 'n 1 martie" 23 iunie şi 1 noiem%rie" la 5ngra 'n 2$ aprilie şi 2 octom%rie" la aţa'n mai şi 1 septem%rie. La Racoşu" t!rguri mi(te" cu animale şi mărfuri se ţin 'n 28 aprilie" 2

iunie şi 23 septem%rie" iar altele" numai cu mărfuri" au loc 'n fiecare vineri.

B()u) %+i*ri)*r % Cr,+iun

MBalul feciorilor &e răciun7 este fi(at pe 2 &ecem%rie" se &esfăşoară la Rupea" şi are ca

principali protagonişti tinerii necăsătoriţi. Dste con/ugat cu M+%iceiuri &e colin&at ale feciorilor7"

&esfăşurate 'n prima seară a răciunului şi un Mestival coral &e colin&e7.


23/39

2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR DECLASIFICARE

(ensiunea turistic/ Micaels ouse

Pensiunea +nea @iscri


24/39

3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Si'u(-i( 'urisu)ui rur() (/r*'urisu)ui

;ezvoltarea turistică presupune e(istenţa 'ntr-o zonă a unui potenţial turistic atractiv" care poatesă asigure integrarea acelui teritoriu 'n circuitul turistic intern şi internaţional. Pentru ca aceastăintegrare să se poată realiza" zona tre%uie să &ispună &e o serie &e componente esenţiale:

infrastructură turistică şi generală pentru accesi%ilitate 'n teritoriu#" potenţial turistic at!t natural"c!t şi antropic şi structuri turistice" ca %ază tehnică şi materială a turismului.

rumuseţea şi varietatea ca&rului natural" precum şi %ogăţia valorilor culturale prezente conferălocalităţii Rupea cat si impre/urimilor acestuia un potenţial turistic &estul &e %un.

,urismul rural &ispune &e o oferta &iversa" utiliz!n& atat structurile &e primire &in me&iul rural pensiuni turistice" hoteluri" hanuri" moteluri" ca%ane" cat si celelalte componente ale pro&usuluituristic gastronomie" artizanat" me&iu natural" cultural si arhitectural#" precum si ospitalitateaspecifica zonei" %unul simt si %una &ispozitie a gaz&elor &e pe meleagurile nemtene .

Pentru agroturism oferta turistica este alcatuita &in pensiunile turistice rurale sau fermeleagroturistice" pro&usele turistice care se in&ivi&ualizeaza &upa categoria &e confort" me&iunatural" construit si spiritual" gastronomia locala etc. ermierul sau prestatorul &e serviciituristice &in spatiul rural" prin trasaturile sale psiho-sociale"cultura si e&ucatie" profesionalism siresponsa%ilitate" calitatea pro&uselor gastronomice si &iversitatea acestora " personalizeaza

pro&usul turistic creat pentru comercializare. ;e aici si &iversitatea" autenticitatea sispecificitatea pro&uselor agroturistice &in Rupea.

,urismul" mai mult ca oricare alt &omeniu &e activitate este &epen&ent &e me&iul incon/urator"

acesta reprezentatn& Mmateria sa prima7" o%iectul si locul &e &esfasurare a activitatilor sale" purtatorul &e resurse. ,urismul se &esfasoara in me&iu si prin me&iu" calitatea acestuia putan&favoriza sau anula activitatile turistice.=n regiunea istorica S+(unu) Rup%( relieful" pa&urile"


25/39

raurile" lacurile" monumentele naturii" toate componente ale me&iului natural incon/urator" seconstituie in tot atatea resurse turistice ce favorizeaza &esfasurarea turismului in zona iar acesteresurse fiin& variate si comple(e si" mai ales" nealterate" cu proprietati cat mai apropiate &e cele

primare" iar pastrarea acestora si prote/area lor sa transforme activitatile turistice pe care acesteresurse legenereaza sa raspun&a unor motivatii turistice variate.

Pr**+,ri s'r('%/i+% 8 D%&*)'(r% 'uris'i+,

P)(nuri p%n'ru Rup%(

Pe l'ngă proiectele legate mai mult &e &ezvoltarea turismului" municipalitatea &in Rupea are şialte planuri. Proiectul pentru construirea canalizării 'n partea &e /os a oraşului se află 'ntr-unsta&iu &estul &e avansat. M0 fost făcut un proiect zonal" &upă ce ne-am asociat cu omoro&ul"

5ngra şi oghizul" pentru construirea &e canalizări şi a unei staţii &e epurare pe +lt. Rupea are&e/a terminat stu&iul &e feza%ilitate şi proiectul tehnic" iar 'mpreună cu celelalte localităţi s-amers pentru o%ţinerea &e %ani &e la omunitatea Duropeană şi cu spri/in &e 14-1N &e laonsiliul Cu&eţean. )-a făcut &e/a licitaţia pentru consultanţă" iar pe la 'nceputul anului viitor se

preve&e şi licitaţia pentru e(ecuţie. 9n Rupea" ar fi vor%a &e apro(imativ 14 ilometri &ecanalizare" la care se a&augă con&ucta p'nă la +lt" &e 'ncă apro(imativ ilometri. Pentru că n-am reuşit să o%ţinem finanţare =)P0" acum 'ncercăm prin varianta Bru(elles6" mai e(plică

primarul lavius ;umitrescu. Dl mai are 'n plan să realizeze o staţie zonală pentru &eşeurimena/ere" un&e gunoaiele să fie a&unate şi sortate" iar apoi &use la Beclean" la staţia principală.on&uctele &e gaz vor fi şi ele schim%ate 'n Rupea" cele &in oţel fiin& 'nlocuite cu altele &in

polietilenă. M;oar &upă finalizarea canalizării şi a schim%ării con&uctelor &e gaz" am putea trece

la refacerea completă a străzilor şi trotuarelor. P'nă atunci" le mai c'rpim" pe c't se poate6" spune primarul.

;ezvoltarea unei infrastructuri agroin&ustriale care sa satisfaca necesarul &e forta &e munca aorasului si zonei prin atragerea &e investitori romani si straini.0van& in ve&ere potentialul turistic ri&icat " orasul Rupea tin&e sa &evina un centru turisticimportant al zonei si &e ce nu al intregii regiuni " %az!n&u-se pe moştenirile istorice şi culturale.0utorităţile locale isi orienteaza strategia &e &ezvoltare spre rea%ilitarea &in punct &e ve&ereeconomic prin promovarea turistică a localităţii" crean&u-se astfel premise pentru :

• &ezvoltarea serviciilor agroturistice•

&ezvoltarea meşteşugurilor tra&iţionale• &ezvoltarea ca%inetelor şi atelierelor &e prestări servicii.

=n realizarea acestui o%iectiv ma/or pentru &ezvoltarea &ura%ila a locatitatii " autoritatilelocale au in ve&ere :

- Rea%ilitarea infrastructurii turistice a localitatii Rupea" proiect &e presupunecreearea cailor &e acces mo&ernizate spre cetate" intro&ucerea tuturor utilitatilor "rea%ilitarea cetatii " si intro&ucerea acesteia in circuitul turistic .

- Rea%ilitarea %ailor curative " amena/area unei %aze &e tratament %alnear " avan& inve&ere calitatile terapeutice ale izvoarelor.

- @alorificarea intregului potential turistic al orasului prin scoaterea in evi&enta amonumentelor arhitecturale si rezervatiilor naturale .

- =&entificarea altor zone cu potential turistic


26/39

- 9nfiintarea unui centru &e =nformatii ,uristice.- Realizarea unei pagini e%" &e&icate turismului- Promovarea turismului sportiv pescuit si v!nat#.

An()i&( S*' ( p*'%n-i()u)ui (/r*'uris'i+

Pun+'% '(ri - poziţionată 'n zona centrală a Rom!niei la confluenţa &rumurilor europene ce faclegătura &intre Duropa entrală şi &e @est cu +rientul " situ!n&u-se la &istanţeapro(imativ egale &e punctele &e trecere a frontierelor ţării- potenţial turistic foarte ri&icat &atorită peisa/ului" monumentelor naturale şiarhitecturale" activităţilor culturale prile/uite &e &atinile şi o%iceiurile revigorate

- numeroase resurse naturale: lemn" ape minerale" materiale &e construcţie" etc.

- fertilitatea naturală a solului

-e(perienţă 'n implementarea &e proiecte cu finanţare neram%ursa%ilă &in fon&uri

P0RD" =)P0" )0P0R;

- %ogată faună cinegetică" rezervaţii naturale" monumente ale naturii

- potenţial agricol cultura cartofului# şi creşterea animalelor %ovine şi ovine#

- 9nfrăţiri ale oraşului cu Austria - )aalfel&en Belgia O ;an&erleeu Germania O ;ortmun&" 5nna" ;orsten.

- alitatea apei &e la %ăile curative &in Rupea rivalizează cu apele &e la erculane şiaşa cum a apărut 'ntr-o %roşură &in anul 1324 sunt consi&erate mai %une &ec!t cele &e

la Sarlov> -@ari &in ehia

- Patrimoniul cultural %ogat şi variat

Pun+'% s)(4% - oraş mic cu caracter monoin&ustrial

-lipsa surselor &e informare şi accesul la informaţie pentru pu%licul larg

-Gumăr mic &e 'ntreprinzători privaţi- făr!miţarea terenurilor agricole

- lipsa unor rampe ecologice pentru &eşeuri mena/ere

- creşterea rapi&ă a şoma/ului

- imposi%ilitatea satisfacerii cererilor &e locuinţe pentru familiile tinere şi familiile cu

venituri foarte mici.

Op*r'uni',-i

V Potenţial turistic nee(ploatat


27/39

V =nfrastructură rutieră e(celentă

V 5tilităţi

- patrimoniul natural şi ur%anistic cu numeroase construcţii me&ievale reprezintă o %ază &e plecare importantă pentru &iversificarea turismului

- e(istenţa unor programe &e susţinere a investiţiilor 'n &omeniul protecţiei me&iului"rea%ilitarea şi e(tin&erea căilor &e comunicaţii" a sistemelor &e alimentare cu apă"canalizare" epurare şi managementul &eşeurilor

-e(istenţa unor legături str!nse 'ntre populaţia /u&eţului şi persoane emigrate 'n ţările

5niunii Duropene

- tra&iţie şi con&iţii propice pentru creşterea %ovinelor şi ovinelor

- potential &e &ezvoltare al agoturismului

- potential &e &ezvoltare al micilor intreprinzatori

Ris+uri - menţinerea stării &e relativă inerţie a iniţiativei private

- ran&amentul scăzut pentru marea cultură a păm!nturilor

- gra&ul &e sărăcie ri&icat al locuitorilor

- scă&erea numărului &e anaga/aţi 'n comparaţie cu creşterea populaţiei inactive

număr ri&icat &e copii şi pensionari#.

- emigrarea accentuată a specialiştilor" a populaţiei &e etnie germană şi maghiară şi atineretului

- mentalităţile şi comportamentul specific populaţiei &e rromi aflată 'n &ificultateeconomic

STUDIU DE CA"5


28/39

Cr%(r%( unui p(+7%' % s%ri+ii (/r*'uris'i+% sp%+ii+ 9u%-u )ui Br(* 2016

Ge-am ales ca loc &e se/ur pensiunea W M(&>$#%?! @/'!#X situată 'n Rupea.

Pr%&%n'(r%( p%nsiunii (/r*'uris'i+%

P%nsiun%( Micaels ouse

Pensiune cu $

)ituată 'n Rupea" la 1 m &e o sta ie &e auto%uz" Pensiunea IichaelFs ouse are 8 camereț&u%e "oferă *i-i gratuit" parcare privată gratuită i gră&ină cu facilităti &e grătar. Kară se află lașH m.

5nitătile &e la IichaelFs au %aie privată cu ca&ă sau &us" ,@ prin ca%lu i po&ea &in lemn &eș

esentă tare. ;e asemenea" acestea inclu& uscător &e păr.+aspe ii pot profită &e %ucătăria comună complet utilată cu cuptor cu microun&e" apărat &eț

cafea i aragaz. +aspe ii au la &ispozi ie i o zonă &e rela(are 'n aer li%er.ș ț ț ș

iecare cameră este spa ioasă" orientată către soare i are %aie proprie" ,@ i %alcon.ț ș ș

Facilitati generale

Parcare


29/39

Grătar

Bucătărie

Spălatorie rufe

Acces internet / wifi hotspot

Frigider

Permis cu animaleSalon mic dejun

Terasă

Lobb !Li"ing#

Grădina / $urte

$amere nefumător

Facilitati camera

Baie cu dus

Incalzire Centrala

Tv in camera

Uscator Par

Camere cu balcon

E)%%n'% % pr%&%n'(r% /%n%r(), 5

Krupul este format &in 1 turisti . a mi/loc &e transport folosit" vor avea la &ispoziţie un

micro%uz asigurat &e catre gaz&a. )e/urul va avea loc 'n perioa&a H.4H.241 O 11.4H.241 pe

parcursul a zile şi 8 nopti şi se vor stra%ate apro(imativ 44m.

Pr*pun%r% % p(+7%' % s%ri+ii (/r*'uris'i+% 9u%-u) Br(* 2016"iu( 1 5

12:44 sosire la Pensiunea 6IichaelFs ouse7 cazare scurtă &rumeţie 'n 'mpre/urimi" se vizitează Biserica evanghelistă şi incinta fortificată

Rupea

Bis%ri+( %(n/7%)i+, i in+in'( *r'ii+(', Rup%(șIonumentul" aflat 'n partea nor&-estică a pieţei oraşului" este astăzi parţial ascuns &e

clă&iri contemporane.

http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-evanghelica-si-incinta-fortificata-rupea/http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-evanghelica-si-incinta-fortificata-rupea/http://rupeaturistica.ro/atractii-turistice/biserica-evanghelica-si-incinta-fortificata-rupea/


30/39

13:$4 cina gaz&a pregăteşte musafirilor sarmale 'n foi &e viţă şi mămăliguţă

"iu( 2 5


31/39

Bis%ri+( %(n/7%)i+, si *r'ii+(',

Bun%'i

omunitatea me&ievală a fost &ominată &e

către o familie grevială p!nă ime&iat &upămi/locul secolului al ?@-lea. Biserica s-a

construit ca o %azilică cu trei nave. 0 fost

apoi refăcută 'n stil gotic" mai 'nt!i corul

poligonal şi sacristia" apoi cu o singură

navă" ritmată &e contraforturi 'n trepte.

Bolţile" %ine păstrate" uniformizate" au fost

spri/inite pe ogive &in cărămi&ă" fapt ce leşi &atează la finalul artei şi arhitecturii

gotice.Bis%ri+( %(n/7%)i+, Vis+ri

Biserica &e la @iscri &e&icată )f. 0n&rei# şi-a pornit istoria printr-o micuţă clă&ireromanică" 'ncheiată cu a%si&ă semicirculară lacor. onstrucţia sa timpurie" &in piatră" aconferit şi numele localităţii.;in ea s-au

conservat părţi &e zi&ărie &e la arcul &e triumf şi 'nceputul navei. Refacerea gotică a lungitcorul" l-a 'ncheiat cu un poligon aproapeinsesiza%il" spri/init la e(terior cucontraforturi.

Bis%ri+( %(n/7%)i+, Cri-

La riţ" ansam%lul fortificat al saşilor &ispune &e o %iserică sală spaţioasă" cuturn vestic" 'nălţată 'ntre anii 1


32/39

1$:44 se ia masa &e pr!nz la Restaurantul pensiunii @iscri

24:44 rigărui cu cartofi copţi

"iu( 3 5

4


33/39

#u&%u) E'n*/r(i+ G7%*r/7% C%rn%(

Iuzeul Dtnografic Kheorghe ernea Rupea poartă numele uneia &intre cele mai marcante personalităţii a zonei Rupea" &e&icată folclorului şi etnografiei rom!neşti. Kh. ernea acolecţionat" 'n &ecursul vieţii" peste


34/39

1$:44 se ia masa &e pr!nz la restaurantul pensiunii

24:44 cina tochitura

"iu( ! 5


35/39


36/39

acoperi al turnului rotun&" &e su&-vest.ș

1$:44 pranzul la restaurantul pensiunii =onuţ 24:44cina ostropel &e pui

"iu( $:


37/39

=tinerariu: Bucuresti OPloiesti-Brasov ORupea.Krup: 1 număr persoane plătitoare#

Gr. m.: 44;urata: zile si 8 nopti

Gr.

crt.

0rticole &e

calculaţie

Dlemente &e

cheltuieli

Dlemente &e calcul @aloareY turist @aloare totală

1 C7%)'ui%)iir%+'%

,ransport 44m ( 2"8 leiYm 1884lei

2 azare 8 nopti ( 4 lei ( 1turisti

$44lei

$ Iasă &acă e inclusă'n preţ#

Iic-&e/un:8(1Z4leiPranz: ($4 leiZ14leiina: 8(2 leiZ144 lei

4 lei E 14 leiE 144 lei Z$14leiYpersoana

84lei

8 heltuieli culturale Dventuale intrări lao%iective turisticeincluse 'n preţ

- [[[[[

heltuieliorganizatorice

;acă este cazul - [[..

C7%)'ui%)i /7i -- cazare Gr. nopţi \ preţY

noapte &e cazare- [[[[[..

- masă Gr. mese \ preţY masă - [[[[[[.- &iurnă &aca nueste asigurata masa#

;iurnăYzi \ nr. zile - [[[[[

H C7%)'ui%)i *%r(% 2 s*%ri -- cazare Gr. nopţi \ preţY

noapte &e cazare- masă Gr. mese \ preţY masă

- &iurnă &aca nueste asigurata masa#

;iurnăYzi \ nr. zile - [

< 0lte cheltuieliparcări#

$4lei

3 T*'() +7%)'ui%)i ir%+'% 3H24lei

14 C*isi*n A/%n-i%5 10 s% (p)i+, )( '*'() +7%)'ui%)i ir%+'% 3H2lei

11 TVA520 s% (p)i+, )( +*isi*nu) (/%n-i%i 138"8lei

12 T*'() +*s'uri 14


38/39


39/39

Bi4)i*/r(i%

7''p5rup%('uris'i+(.r*('r(+'ii>'uris'i+%

7''p5(M4.r*in%.p7pi21

7''p5*+u%n's.'ips*+u%n's(n()i&(>in>pun+'>%>%%r%>()>r%surs%)*r>'uris'i+%>(>Mu%'u)ui>4r(s*.7')

7''p5.4r(s*'*uris.%up(/%.p7pp(/$!

7''p5.4**;in/.+*s%(r+7r%su)'s.r*.7')(i31J61$Q)(4%)N%R*(ni(nRO111!H660$>0!>0Q+i'1160!$Qr%ir%+'%1Qr%ir%+'%r*+i'i+7(%)>s>7*us%.r*.7')

(i31J61$Q)(4%)N%R*(ni(nRO111!H660$>0!>0Q%s'i>1160!$Q%s''

Localitatea Rupea-Braşov,

Documents

Transcript of Localitatea Rupea-Braşov,