Curs II IEA Cooperare

7/23/2019 Curs II IEA Cooperare

1/20

Capitolul 4

Cooperarea

Cooperarea in domeniul productiei reprezinta stabilirea in mod planificatde legaturi de productie de lunga durata intr-o unitate, care realizeaza unprodus.

Cooperarea in productia agricola este forma de organizare bazata pestabilirea de relatii permanente intre exploataii agricole, unitatiindependente care produc bunuri si servicii si participa, pe bazaspecializarii, la obtinerea produselor vegetale si animale si a produselor

agroalimentare in diferite stadii de prelucrare. Relatiile de cooperare sunt foarte variate in functie de legaturile ce se

stabilesc intre agricultura si alte ramuri ale economiei nationale, precumsi in interiorul agriculturii intre unitatile producatoare de mijloace deproductie de natura agricola (seminte, animale de reproductie, etc) siunitatile depozitare, prelucrare si desfacere a produselor


2/20

Cooperearea In general agricultorii se asociaza si coopereaza pentru a-si

vinde produsele obtinute in exploataii agricolele lor la preturimai ridicate sau pentru a cumpara masini si ecipamente la unpret mult mai avantajos pentru fiecare in parte. !xploataiiagricolele mici se afla intr-o pozitie dezavantajoasa fata depiata, deoarece produc cantitati limitate, nu au suficiente

informatii asupra pietei, resurse limitate,etc."atorita acestorpobleme, ei nu pot influenta cererea si oferta in conditiile uneipiete saturate sau a unei piete determinate de producatoriicompetitivi.In cazul in care productia este mai mare decatconsumul, puterea cumparatorilor stimuleaza vanzatorii sa seuneasca si invers, o cerere ridicata decat oferta reduce sanselede unire a producatorilor.


3/20

Cooperarea

"iversificarea activitatilor din amonte si aval deagricultura are ca rezultat integrarea armonioasa a

productiei de materii prime agricole in sistemul

agroalimentar, cu impact favorabil asupra structuriloragricole. In acest proces se realizeaza in mod coerent deorganizare a sistemului agroalimentar in care se combinadoua subsisteme si anume #subsistemul structurilorinterne ale exploataii agricolelor agricole si aleagriculturii ca ramura, in care proprietatea funciara esteelementul strategic si, subsistemul diferitelor forme deorganizare a relatiiilor agriculturii cu amontele si avalul ei.


4/20

$actorii care pot determinacooperarea %i asocierea

posibilit&ile sc&zute de capitalizare a gospod&rieifamiliale proprii'

dificult&ile n cooperarea cu unit&ile prestatoare de

servicii, cnd suprafaa pe exploataie este redus&' inexistena unor structuri de mar*eting '

accesul la tenologii perfecionate, prin cuno%tereaofertei %tiinei %i tenicii agricole'

aciziionarea prin intermediul unor aciuni decooperare a factorilor necesari produciei agricole'

acordarea unor facilit&i economice din partea statului'necesitatea de a crea exploataii viabile din punct de

vedere economic


5/20

+imitele propriu-zise

cooperativizarea agriculturii'

modul n care a fost nf&ptuit&'funcionarea efectiv& a cooperativeloragricole de

producie' psiologia agicultorilor

format& n decursul timpului.


6/20

rincipiile care stau la bazacooperarii

principiul libertatii de optiune, conform caroraproducatorii agricoli intra in variate relatii de cooperare

principiul dreptului de a desfasura orice activitate

doresc in conditiile prevederilor din contractul sistatutul unitatii,

principiul dreptului de decizie, fie pe baza votului adusde fiecare membru din unitate, sau pe baza conditiilorstabilite de lege sau stipulate in contractele decooperare, arendare, vanzare-cumparare, etc.

dreptul de a organiza relatii de cooperare in domenii diferite( productie, aprovizionare, desfacere, prelucrare, servicii, etc).


7/20

$ormele si tipurile decooperare.

cooperarea orizontala de tip cooperatist care constain unirea liber consimtita a producatorilor agricoli insocietati sau asociatii agricole, cu scopul de aproduce anumite produse, de a utiliza in comunanumite utilaje si masini costisitoare, de a executaanumite lucrari de interes general(irigatii, plantatii inmasiv,etc) de a se aproviziona cu materiale necesare

bunei desfasurari a productiei sau pentru a-si vindeprodusele proprii.


8/20

$ormele si tipurile decooperare.

Cooperarea verticala are loc intre producatoriindividuali sau asociati care realizeaza activitatidiferite ,situate fie in acelasi sector, sau in sectoarediferite ale complexului economic. Cooperareapeverticala este orice fel de coordonare dintre doua saumai multe unitati, care se situeaza pe trepte diferite sisuccesive in lantul operatiunilor de# livrare de

mijloace de productie agricole , colectare ,depozitare, transportul si desfacerea priduselorfinale.


9/20

$ormele posibile de asociere%i cooperare

n domeniul exploatrii terenului# sole cu dimensiunicare s& permit& efectuarea mecanizat& a unor lucr&ri,celtuielile putnd fi reduse prin repartizarea lor la toi dein&toriide terenuri, se pot amplifica efectele n combaterea bolilor

%i d&un&torilor, cooperarea n acest domeniu fiind indispensabil& n creterea animalelor, practicarea unor sisteme de

producie n care rasele de animale s& fie superioare, iartenologia aplicat& s& aib& verigi moderne' acordarea unorcredite cu dobnd& redus& %i actualele prevederi legislativeprivind sprijinul cresc&torilor de animale pentru aciziionareade animale %i utilaje zootenice ar putea constitui un mijlocpentru efectuarea unor investiii eficiente'


10/20

$ormele posibile de asociere %icooperare

vnzare a produselor agricole-modalit&i de nl&turare a unor

dificult&i# nceierea de c&tre asociaia creat&, a unor contracte devnzare a produciei cu diver%i ntreprinz&tori %i comerciani'

asigurarea n comun a unor factori de producie-posibilitateade negociere a preurilor' constituirii unor asociaii de mar*eting a legumelor

domeniul mecanizrii-vederea prest&rii de servicii sub forma lucr&rilor

agricole pentru diferii dein&tori de p&mnt' se poate asigura astfel, prinaportul fiec&ruia dintre cei care coopereaz&, crearea unui inel de ma%ini%i ecipamente tenice cu care s& poat& efectua ntreaga gam& delucr&ri mecanice cerute de tenologiile practicate'

prelucrare a unor cantit&i de produse vegetale sauanimaliere evitarea dificult&ilor de vnzare n perioada de recoltare aanumitor cantit&i de produse %i prin evitarea pierderilor cantitative, respectivdeprecierilor calitative' sporirea veniturilor,

4 1 1 F d i


11/20

4.1.1 Forme de cooperare in

lume

asociatii necooperatiste diferiteforme de cooperare

cooperareain domeniul serviciilor, cooperarea in procesul recoltarii,

conservarii, transformarii si comercializarii

produselor agricole, cooperarea in cadrul gestiunii agricole

cooperative.

C i d i l


12/20

Coperarea in domeniulproductiei

!C (rupuri agricole de exploatare incomun),

C!/ (Centre de 0tudii tenice agricole), C12 (Cooperative de utilizare in comun a

materialului agricol),

3/ (3anci de munca sau cooperative de intr-ajutorare cu fortade munca),

20 (2utualitate sociala) si C (Credit agricol).

C ti i l M ii


13/20

Cooperatia agricola a MariiBritanii

este legata mai ales de momentele active si postproductive din agricultura, in special in activitatile cucaracter zootenic si aproape deloc in cele cu caracter

vegetal. Cooperativele agricole engleze, nu se integreaza in

procesul productiv propriu-zis, preferand sa ajutecultivatorii in activitatile din amonte si din avalul

agriculturii. 45I6/576!R0C8I (comunioni) si R/6!R0C8I (societate de

persoane) -acelasi nucleu familial

(2aciner9 09ndicates) sau de comercializarea produselor agricole(2ar*eting 3oards).

4 2 I t


14/20

4.2 Integrarea

agroindustriala

Integrarea orizontala-0e organizeaza fie prin separareadiverselor etape ale realizarii produselor alimentare de catregrupuri diferite (asociatii, societati, cooperative) fie prin

utilizarea in comun a masinilor si utilajelor. Integrarea verticala-cooperareaexploataii agricolelor

individuale cu industriile si comertul, fie existenta mai multorcooperative care au interese si obiective comune, dar

efectueaza activitati diferite. entru adaptarea rapida a agriculturii la exigentele pietei

este necesara cooperareaproducatorilor mai ales indomeniile aprovizionarii si comercializarii produselor

4 2 I t


15/20

4.2 Integrarea

agroindustriala

"upa 2alasiss si eresi, economia agroalimentaracuprinde : sectoare# agricultura, industriile agricole sialimentare' distributia produselor agricole siagroalimentare' restaurantele' industriile si serviciile

care furnizeaza ecipamentele necesare functionariiacestora # comertul international' unitati socio-economice de consum.

gribusnesssul este o forma a integrarii verticale care constaintr-o forma de cooperare comerciala, avand drept scop

introducerea unei metode sistematice de aprovizionare apietei cu unul sau mai multe produse. rincipiul fundamentalal agribusinessul consta in crearea de legaturi intre cerere sioferta de produse agoalimentare.


16/20

4.2.2.Avantajele integrarii

)arantarea valorificarii produselor, asecuritatii si stabilitatii veniturilor'

)adancirea specializarii'

)simplificarea sistemului tenologic'

)reducerea costurilor'

)organizarea unui sistem eficient decreditare'


17/20

4.2.3.Dezavantaje

dependenta producatorului fata de

integrator' reducerea liberei initiative a spiritului

intreprinzator'

reducerea elasticitatii exploataiiagricolelor agricole si a adoptarii ei la situatii

de criza.


18/20

4.3. Legislatia privind infiintarea

exploataii agricolelor si cooperarea interesul asocierii este reprezentat de realizarea efectiva a activitatilor

de exploatatie agricola, formele cele mai indicate de asociere suntasocierile de familiisi societatea civila. .

"aca asociatii au in vedere promovarea solidaritatii sociale,

cooperareapermanenta ca modalitate de atingere a scopuluicolectiv, reprezentat de organizarea unei exploatatii agricole eficiente,

forma cea mai indicata de asociere este societatea agricola. tunci cand asociatii sunt interesati in a folosi capitalul social pentru

obtinerea de beneficii, prin realizarea de operatiuni comerciale inlegatura cu exploatatia agricola, forma de asociere cea mai indicata

este societatea comerciala.

4 4 C i


19/20

4.4. Cumpararea si

arendarea pamantului

ozitia capitalului exploataiei agricole va fi influentat de#

pretul platit si marimea amortizarii (securitateaimprumuturilor ptr proprietar)

proprietatea versus arendarea

costurile

retul pietei pentru pamant

retul maxim oferit luand in considerare profitabilitatea

$ezabilitatea (pretul oferit sa nu fie mai mare decatsuma imprumutata)


20/20

erspective ale dezvolt&rii gospod&riei&r&ne%ti

calea de reconstituire a unor exploataii de mari dimensiuni,

viabile economic asigura accelerarea scimb&rilor structurale numai dac&

agricultura devine a activitate atractiv& %i eficient& pentru tineriifermieri, iar proprietarilor n vrst& li se creaz& un sistem adecvat

de pensionare %i protecie social&. cre%terea productivit&ii agricole impune, pe lng& modernizarea

tenic& %i o nalt& organizare a activit&ii n toate componentelesale %i preg&tirea forei de munc& pentru aplicarea tenologiilormoderne

romovarea unui sistem de gestiune se impune, ns&, pentru c&el serve%te nu numai gospodarului, ci %i organismelerguvernamentale responsabile cu elaborarea politicilor %istrategiilor de dezvoltare a agriculturii, n general, %i cu ridicareanivelului de trai al agricultorilor individuali, n special.

Curs II IEA Cooperare

Documents

Transcript of Curs II IEA Cooperare