Curs: Asist. Dr. Ing. Vasile Dănuț LEORDEAN - 2013 -

1

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Strunjirea

1. Metode de strunjire

Structura cursului:

1. Parametrii rabotării;

2. Parametrii mortezării;

3. Broșarea.

2

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Rabotarea, Mortezarea, Broșarea

1. Metode de strunjire

Numărul de curse duble pe minut (în locul turației):

Productivitatea tehnologică:

Timpul de bază:

3

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Rabotarea, Mortezarea, Broșarea

1. Parametrii rabotării

Rabotarea – procedeu de prelucrare prin aşchiere la care mişcarea principală este de regulă rectilinie alternativă, iar

mişcarea de avans este perpendiculară pe aceasta.

Fig. 1 Mişcările relative la rabotare

𝑛𝑐𝑑 =1000∙𝑣

𝐿∙(1+𝑘) cd/min (1)

unde, 𝑘 =𝑣

𝑣𝑢

𝑄 = 𝑣 ∙ 𝑠 ∙ 𝑡 mm3/min (2)

𝑡𝑏 =𝐵

𝑛𝑐𝑑∙𝑠 min (3)

unde, 𝐵 = 𝑏 + 𝑏1 + 𝑏2 mm (4)

unde: v – viteza de așchiere [mm/min]; vu – viteza de mers în gol [mm/min]; L – lungimea cursei [mm]; s – avansul [mm]; t – adâncimea de așchiere [mm]; B – lățimea cursei transversale [mm]; b – lățimea suprafeței de prelucrat [mm]; b1, b2 – lățimile de intrare, respectiv ieșire [mm].

Viteza de aşchiere:

5…10 m/min – în cazul

utilizării sculelor din oţel

de scule obişnuit;

10-30 m/min – în cazul

sculelor din oţel rapid.

Avansul transversal:

0,1…10 mm/cd – în

funcţie de felul

materialului de prelucrat

şi lăţimea cuţitului.

4

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Rabotarea, Mortezarea, Broșarea

2. Parametrii mortezării

Mortezarea – procedeu de prelucrare prin aşchiere la care mişcarea principală este de regulă rectilinie alternativă,

executată de sculă, iar mişcarea de avans este perpendiculară pe aceasta.

Fig. 2 Mişcările relative la mortezare

unde: v – viteza de așchiere [mm/min]; vf – viteza de avans [mm/min]; s, a, f – avansul (grosimea așchiei) [mm]; t , b – adâncimea (lățimea) de așchiere [mm]; – unghiul de aşezare principal; – unghiul de degajare; r – unghiul de atac principal; ’1,2 – unghiul de atac secundar.

Fig. 3 Geometria cuțitului de mortezat.

Realizarea mişcării principale de aşchiere, poate fi: broșare prin tragere – se prelucrează alezajele de

diametru relativ mic (sub 80 - 100 mm) şi lungime relativ mare;

broșare prin împingere – se prelucrează suprafeţele de dimensiuni transversale mari şi lăţime şi adaos de prelucrare relativ mici.

5

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Rabotarea, Mortezarea, Broșarea

3. Broșarea

Broșarea – procedeu de prelucrare în cadrul căruia, aşchierea este executată în mod succesiv de către dinţii sculei

denumită broşă. În funcţie de felul suprafeţei, broşarea poate fi: plană, cilindrică, elicoidală şi profilată.

Fig. 4 Schema procesului de aşchiere la broşare

Fig. 6 Broşare interioară prin tragere / împingere Fig. 5 Tipuri caracteristice de profile interioare și

exterioare care se pot realiza prin broşare

Parametrii regimului de aşchiere la broşare:

avansul pe dinte – 0,02...0,15 mm, valorile

inferioare se utilizează la prelucrarea oţelirilor aliate

iar cele mai mari, la neferoase .

viteza de aşchiere – 2...8 m/min.

6

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Rabotarea, Mortezarea, Broșarea

3. Broșarea

Fig. 7 Schema broşării plane

Broşarea plană – se utilizează la prelucrarea precisă a

diferitelor suprafeţe plane sau chiar profilate, în fabricaţia

de serie mare şi masă.

Caracteristicile broșării:

precizii dimensionale – IT6…IT8;

rugozităţi ale suprafeţelor – Ra=0,4- 1,6μm;

productivitate ridicată;

preţul sculei este destul de ridicat;

se utilizează cu precădere în fabricaţiile de serie

şi masă.

7

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Rabotarea, Mortezarea, Broșarea

3. Broșarea

8

Disciplina: Bazele Fabricației Curs: Elemente de teoria așchierii